Nr 106 August 2014 (Constructii Din Zidarie)

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI C4Editorial: Politicã fãrã… orizont! 3Teatrul Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi (IV).Restaurare, conservarea componentelorartistice ºi amenajãri interioare 4 - 6PSC: Promovarea firmelor româneºtide construcþiiîn Comunitatea Statelor Independente 10, 11EDILCOM: Armare profesionalãcu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare 12, 13LAFARGE: Lianþi hidraulici rutieri 14, 15IRIDEX GROUP PLASTIC: Hidroizolareastructurilor subterane din beton 16, 17NAUE ROMÂNIA: Performanþa relativãîn exploatare a materialelor geosinteticefolosite pentru stabilizarea substratului 18 - 23Evoluþia tehnicilor ºi metodologiilorde determinare a rezistenþei la forfecarea pãmânturilor (II) 24, 26, 28GLOBAL SERVICE PROIECT: Carte de vizitã 27ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã 29CREATON & ETERNIT:Noua þiglã „Melodie“. Anul „Premion“ 30, 31FPSC: Proiecte cofinanþate FSEdedicate formãrii profesionalea angajaþilor de pe ºantier 32, 33ALUPROF: Un duet armonios pentrusezonul cald - rulou ºi plasã antiinsecte 34, 35RIGIPS SAINT-GOBAIN:Patru proiecte româneºti laSaint-Gobain Gypsum International Trophy 36, 37PROJECT THC: Servicii de dirigenþiede ºantier, asistenþã tehnicã,consultanþã ºi management de proiect 38 - 40CONSITRANS: Echipamente utilizateîn monitorizarea biodiversitãþii 42, 43GT GROUND ENGINEERING &CONSTRUCTION SERVICES:Al 33 – lea Congres InternaþionalPIANC, San Francisco 44, 45KOBO TECHNOLOGIES: Cel mai marebazin de înot renovat cu Leister 46, 47TRACTOR PROIECT COMERÞ:O nouã soluþie BAUERde consolidare a terenului 48, 49CISC: Idei desprereabilitarea monumentelor istorice 50, 51EURO QUALITY TEST: Expertizã -Consultanþã - Teste laborator construcþii 52, 53KOBER: Lacuri protectoare pentru lemnºi emailuri cu uscare rapidã 54, 55TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Consolidareºi reabilitare funcþionalã “Spitalul Clinicde Urgenþã dr. Bagdasar – Arseni”, Corp A 56Personalitãþi româneºti în construcþii -Emil TIMOFTI 57Influenþa conexiunii dintre oþel ºi betonasupra comportamentului cadrelor din oþelcu planºee din beton armat 58 - 63Noutãþi editoriale: Proiectarea clãdirilor din zidãrie 64

e d

!t

o r

i a

l Cu cât trec zilele care

ne apropie de alegerile

acestui sfârºit de an, ies

la ivealã ºi de o parte ºi

de cealaltã a scenei

politice multe, foarte

multe dintre mizeriile

acumulate de-a lungul anilor scurºi dupã celebrul `89,

cu precãdere în ultimii 10 ani, când se pare cã s-a

atins apogeul matrapazlâcurilor posibile pe fondul aºa-

zisului… stat de drept, iniþiat ºi perfecþionat de o gaºcã

de „bãieþi deºtepþi ºi fete aºiºderea”.

Sigur, startul a fost dat de „înfometaþii” de putere ºi

mai ales de avere, ieºiþi ca nãpârcile la drumul mare

dupã revoluþia întregii þãri ºi nu a celei confiscate de ei.

Suntem, aºadar, într-o perioadã ºi mai ales situaþie,

când ar trebui sã ne trezim ºi sã vedem dacã mai

putem merge aºa pe mai departe, fãrã a eradica rãul

înscãunat în aceastã þarã. Spunând acest lucru aº

vrea sã se înþeleagã cã lumea aºteaptã de la politi-

cienii care, sub o amãgire sau alta, ne cer cu insistenþã

votul, sã ne convingã cu programe concrete ºi reali-

zabile în actualele condiþii deplorabile în care am

ajuns. Disputele… penale, tot mai multe ºi mai urâte,

scoase acum la ivealã, nu pot fi singura soluþie politicã

a rezolvãrii situaþiei.

Alegãtorii vor sã fie convinºi preelectoral cã nu vor

mai „eºua” în viitorii ani, prin opþiunea asupra unuia sau

altuia dintre pretendenþii la fotoliul prezidenþial. Ei vor

sã fie convinºi cã alesul lor va fi primul om care

respectã ºi aplicã prevederile constituþiei, nesituându-se

deaspra ei. ªi mai vor ca acesta sã conlucreze cu insti-

tuþiile þãrii, pentru binele ei ºi al tuturor ºi nu al unei

gãºti de „prieteni ºi colaboratori” în cele rele.

Ne întristeazã, însã, încã de pe acum faptul cã ori-

zontul politicienilor este vag, neconvingãtor ºi, mai

degrabã, tot unul de sete de putere ºi posibilitãþi neli-

mitate de furt.

ªi încã ceva. Cum de nu-ºi dau seama „solicitanþii

de voturi” ºi politicienii, în general, cã promisiunea cea

mai certã de obþinere a vourilor ºi realizarea unui pro-

gres economic însoþit de bunãstare materialã pentru

oameni, sunt investiþiile, deci construcþiile, elemente

eludate de ei?

Ciprian Enache

Politicã fãrã… orizont!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 20144

Pentru zonele de salã, pereþiidespãrþitori ai lojelor ºi pereþii de fun-dal ai balcoanelor s-au pãstrat, înmare mãsurã, straturile iniþiale definisare a cãrãmizii, ultimul strat definisaj ºi tapetul fiind mai noi. Astfel,primul strat este unul de tencuialã pebazã de var ºi nisip (de tip arriccio),direct pe zidãrie, peste care a fostaplicat un strat fin de 3-4 mm dinipsos armat cu fire de cânepã ºi cuadaos de clei de oase, care reali-zeazã o suprafaþã perfect dreaptã.Peste el s-a pozat un al doilea stratde 2-3 mm de tencuialã foarte finãdin pastã de ipsos care acoperã ºifisurile ce au existat în cele douãstraturi. Peste el s-a lipit, cu adeziv,tapetul - o pânzã de culoare roºie.

Ramele care îl încadreazã, parþialdin lemn de tei, parþial din ipsos,aveau zone originale ºi zone refã-cute în 1978. Zonele refãcute (înspecial decorul colþurilor cu frunzede viþã de vie) difereau, faþã de ele-mentele originale, prin fineþea exe-cuþiei. Ramele s-au scos ºi au fostrestaurate.

Restaurarea acestor zone s-arealizat prin scoaterea tapetului

existent ºi a ramelor, curãþareasuprafeþelor de resturile de adeziv,adâncirea fisurilor existente ºi apoiînchiderea lor cu ipsos de modelaj,dupã care, retencuirea pereþilor.Dupã restaurarea ramelor, acesteas-au remontat ºi s-a realizat o pro-tecþie, a tapetului ºi ramei, cu folie deplastic.

S-a vopsit, apoi, în culoarea alb-antique, ocru-mãsliniu sau vernil,dupã caz, peretele din exteriorulramei cu tapet, conform locului deamplasare; vopsitoria s-a efectuat îndouã straturi pentru obþinerea uneitente perfect omogene. S-a revenitpentru execuþia poleirii ramei tapetului.

La zonele din foyerele de laparter ºi de la casa scãrii regale, lacare, pentru realizarea consolidãriidin anul 1978, s-au înlãturat toatestraturile, începând de la cãrãmidãs-au gãsit:

• parþial, cãmãºuiri cu b.a. (lapilaºtrii din holul de la parter);

• parþial, cãrãmidã din zidul struc-tural;

• tencuieli cu M50 ºi M25; • strat suport tencuialã cu ipsos;• strat de amorsaj; • tapet lipit cu Prenadez.

Pe zonele cãmãºuite în 1978 nus-au mai fãcut consolidãri. Pe dia-fragmele exterioare din zidãrie alepereþilor sãlii s-au executat, local,stâlpiºori din b.a. înglobaþi în zidãrie,spre exteriorul sãlii.

Dupã înlãturarea finisajelor pânãla zidãrie, zonele au fost integralrefinisate. În prealabil s-au relevat,fotografiat ºi analizat mostre dinstraturile de finisaj. S-au pãstratmartori privind grosimea straturilorde tencuialã, pentru a se puteareveni, la refinisare, la gabariteleiniþiale. Chenarele decorative aufost scoase din operã pentru a firestaurate.

Refinisarea zonelor a constat în: • aplicarea pe zidãrie a stratului

de ºpriþ, apoi de mortar de cimentmarca M25 ºi M50, dupã caz, îngrosime de 0,5 cm - 2 cm, pentruobþinerea planeitãþii peretelui saupilonului. S-a aplicat, apoi, un stratsubþire de amorsaj, dupã care s-alipit tapetul textil cu fir de mãtase pesuport semirigid, în culoarea roºie,vernil-mãsliniu sau crem-mãsliniu,culoare ºi model stabilite dupãîncãperea în care s-a aplicat.

Dupã fixarea tapetului s-a remon-tat rama restauratã. Tapetul ºi ramas-au protejat prin învelire cu folie dinmaterial plastic. Rama ºi alte ele-mente decorative s-au poleit. La fi-nal, pe suprafeþele poleite s-a aplicatºi vernis-ul în culoarea galben-verdesau roºcat, dupã tipul încãperii încare s-a executat operaþia. Restaurarea elementelor din piatrã

din componenþa scãrilor lateraleºi a scãrii regale

Înainte de începerea restaurãriis-a scos mocheta lipitã, s-a relevatscara, s-a fotografiat ºi s-au inven-tariat defectele.

Teatrul Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi (IV)RESTAURARE, CONSERVAREA COMPONENTELOR ARTISTICE ªI AMENAJÃRI INTERIOARE

Antreprenor general: SC IASICON SA IaºiProiectant general: SC GENESIS SRL Iaºi

arh. Gabriela Smãrãndiþa GALEA, director SC GENESIS SRL Iaºi

(Continuare din numãrul anterior)

Una dintre lucrãrile importante, realizate în interiorul teatrului, a fost restaurarea zonelor tapetate cumãtase sau pânzã de culoare roºie, pentru salã ºi loje, porþiuni ale pereþilor de fundal ai balcoanelor,pereþii scãrii regale ºi material textil de culoare ocru-mãsliniu (spre vernil), pentru pereþii foyerelorlaterale, precum ºi pilonii din zidãrie ai acestor foyere.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2014 5

Scãrile laterale sunt executatedin trepte întregi de calcar. Uneledintre ele aveau ciobituri mari saufisuri. În locurile unde erau elementecompromise s-a înlocuit integraltreapta. Acolo unde erau doar ciobi-turi s-au executat plombãri cu piatrãde gresie, fasonatã pe mãsurã ºiintrodusã în operã prin lipire cu chitacrilic. S-au introdus noi inele dealamã pentru covor (acolo undeacestea lipseau).

Restaurarea balustradei din lemnde la scara regalã

S-au realizat urmãtoarele operaþii:• catalogarea elementelor (tron-

soane din câmp drepte, curbe sauînclinate, pilaºtri centrali sau decolþ), a accesoriilor ºi subansam-blelor, fotografierea ºi relevarea lor;

• s-au fãcut analizele stratigraficepentru determinarea tipurilor de fini-saje aplicate;

• s-au analizat vizual pentrudetectarea pãrþilor cu defecte, even-tual a unui atac fungic.

A urmat:• curãþarea peliculei de protecþie; • curãþarea straturilor de vopsea

cu aer fierbinte; • completãri la zonele ciobite sau

foarte degradate: elemente sculptate,elemente cu profilare complexã(curbã sau rectilinie);

• tratament cu insctofungicid ºi cusubstanþe ignifuge a întregului element;

• chituire; • ºlefuire grosierã ºi ºlefuire finã; • verificare a tuturor suprafeþelor,

urmatã de intervenþii, pentru a seobþine suprafeþe perfect plane;racordãri perfecte ale baghetelor,fluenþe rectilinii sau curbe, dupã caz,ale liniilor profilelor elementelorsculptate ºi ale elementelor decorative;

• aplicarea grundului;• aplicarea primului strat de vop-

sitorie în culori diferite (crem, ocrututuniu);

• aplicarea poleirii; • verificarea suprafeþelor poleite

ºi revenirea la elementele incorecte; • aplicarea celui de al doilea strat

de poleire; • aplicarea, pe suprafeþele poleite,

a unui strat de ºelac protector 25%

fulgi ºi 75% alcool, care are ºi rol dea da o patinã, în tonalitate de roºu,elementului, patinã gãsitã în operã. Restaurarea elementelor ambientalecomplexe, formate din decoraþii deipsos ºi panouri de pereþi tapetaþi

cu mãtase înrãmatã Acestea intrã în componenþa:• pereþilor ºi plafoanelor foyerelor

sãlii de spectacol de la parter ºi etajºi a galeriei de promenadã de lafaþada principalã – etaj;

• pereþilor ºi lojelor balcoanelorsãlii de spectacol;

• pereþilor ºi plafoanelor scãriiregale.

Finisajele ºi culorile pentru reali-zarea ambientului interior s-au sta-bilit în baza studiului stratigrafic, alstudiului istoric ºi de istoria artei.

Astfel, pentru:Holul de primire parter, etaj

(nivelul lojelor) • S-a refãcut pardoseala de mar-

murã a parterului cu marmurã albãocru ºi benzi de marmurã deRuºchita - albe, conform unor foto-grafii de la începutul sec. XX.

• Scãrile de onoare din marmurãs–au pãstrat, deoarece nu aveauciobituri. Acestea s-au curãþat ºi lus-truit. S-au reparat unii baluºtri dinstuck-marmurã deterioraþi. Mânacurentã este din marmurã deRuºchita. În general, aceasta nu aprezentat fisuri sau ciobituri. Sunt,însã, zone, la partea de la nivelul I ascãrii ºi golului acesteia, unde tron-soane întregi erau fisurate sau cio-bite. Aceste elemente s-au înlocuitcu unele similare (tip de marmurã,culoare, texturã, formã).

• Coloanele holului central suntfinisate în vopsitorii de culoare ocruºi verde mãsliniu, zonele fiind sepa-rate de rame aurite. Pe acestecoloane sunt fixate, la partea supe-rioarã, capitele figurative ºi elementedecorative vegetale aurite. Conformstudiului stratigrafic, culorile gãsiteîn operã erau cele de la început. Eles-au refãcut urmãrind sã se obþinãaceleaºi nuanþe. Elementele din stu-caturã (decoraþii, statuete) s-aurestaurat, parte din ele s-au pictat înculorile originale, altele au fostpoleite, conform finisajului original.

• Plafonul are un desen complexformat din stucaturi sub forma pan-glicilor ºi elementelor vegetale – ele-mente aurite, pe un fond finisat înculorile ocru, alb antique, verdemãsliniu. Aceste elemente cromatices-au restaurat în nuanþele originale.

Holul central ºi foyerelede la nivelul lojelor

• La etaj, pardoseala holului eradin mochetã de culoare vernil-mãs-liniu, în zona foyerelor, ºi din mar-murã cu desen geometric, în zonaacceselor dinspre scara centralã,scãrile laterale ºi galeria de pesteintrare. Pardoseala din zona cen-tralã s-a refãcut dupã desenul origi-nal. Nu s-au gãsit, însã, fotografiisau referiri la pardoseala din zonelelaterale. Aceasta s-a acoperit cumochetã în culoarea vernil.

• Galeria de peste intrare, de lanivelul lojelor, avea pereþii bogat de-coraþi cu casetoane din ipsos (imi-taþie a lambriului din lemn) la parteainferioarã, rame aurite cu mici deco-raþii aurite, la partea superioarã ºidouã oglinzi de cristal înrãmate. Pla-fonul, boltit în cruce pe zonele late-rale, este subliniat de elementedecorative din stucaturã sub formabaghetelor, a frunzelor de laur sautrandafiraºilor – elemente aurite înîntregime. În zona centralã, plafonuleste drept, decorat cu elemente ve-getale ºi 3 rozete, în care sunt fixatelampadare de epocã. Pereþii dinsprefaþadã sunt bogat decoraþi cu niºepanouri din marmurã, chenare, stu-caturi.

continuare în pagina 6��


• Cromatica de restaurare a pere-þilor este conform studiului strati-grafic, ocru-mãsliniu, cu zone dininteriorul ramelor verde-mãsliniu, cuelemente decorative aurite sau sub-liniate, unele dintre ele, cu maronroºcat (culori gãsite în operã). Fon-dul plafoanelor este alb antique iarelementele decorative sunt aurite.

• O problemã de restaurare aconstituit-o culoarea tâmplãriei, atâta glaswandurilor decorative, cât ºi auºilor lojelor ºi uºilor de acces. Înfotografiile de epocã acestea sunt deculoare închisã. În studiul stratigrafics-a gãsit o primã culoare maronroºcat, apoi culori în nuanþe de alb-crem. S-au realizat, astfel, douãprobe pentru restaurare - una cutâmplãria în culoarea originalã –adaptând culoarea pereþilor sãlii dela nivelul lojelor ºi parterului ºiculoarea mochetei de pe hol laaceastã nuanþã ºi alta utilizând culo-rile ulterioare (tâmplãrie alb-crem)cu integrarea restului de elemente,conform nuanþelor gãsite în operã(ultimul strat) – vernil-mãsliniu, ocru-mãsliniu pentru pereþi, vernil-mãs-liniu pentru mochetã. Culoareaadoptatã a fost cea alb-crem, cuintegrarea cromaticã cu mochetelevernil, maroniu ºi elementele coloris-tice la pereþi vernil-mãsliniu, auriu.

Pereþii exteriori ai sãlii de lanivelul lojelor sunt vopsiþi simplu înculoarea verde-mãsliniu. Stâlpii dinfoyere au chenare decorative ºiculori verde mãsliniu, crem. Plafonulare scafa de racord crem, elementedecorative simple, aurite, pe fond albantique. Restaurarea s-a fãcut res-pectând, integral, culorile gãsite înoperã la plafon ºi pereþi, în situaþia încare tâmplãria s-a pãstrat alb-crem.

Nivelul balconului S-a procedat la restaurarea

pereþilor: zone cu tapet de mãtasede culoare roºie în rame decorative,zone cu vopsitorii în tempera,culoare ocru ºi vernil-oliv, rame

decorative ºi elemente decorativedin stucaturi aurite.

• Au fost restaurate, refinisate,pictate sau aurite, conform modelu-lui iniþial, cu culorile ºi materialeleiniþiale elementele decorative caremãrginesc bolta de tipul ramelor,decoraþiilor figurative (mascheroni,puzzi, statuete feminine ºi masculineîn altorelief), de tipul elementelorvegetale, elementelor de tip pan-glicã, grilelor decorative.

• În dreptul ferestrelor, spre exte-rior, sunt montate cornize decora-tive, cu lambrechinuri ºi draperii.Cornizele decorative s-au refinisat ºicolorat, aurit (zone conform culoriloriniþiale, alb, beige, maron).

• Draperiile din pluº s-au înlocuitcu unele noi din pluº roºu, cuaceeaºi texturã ºi culoare ca ceainiþialã.

• Lambrechinurile, din mãtaseroºie, s-au refãcut dupã modelul iniþial.

• Pardoseala balconului s-a remo-chetat cu mochetã de culoare maron.

• S-au refãcut mâinile curente dinmetal îmbrãcate în pluº.

• Uºile de acces s-au capitonat lainterior, spre salã, cu pluº roºu.

• Pictura plafonului s-a restaurat,conform detaliilor prezentate.

Scara RegalãPentru scarã regalã nu s-au gãsit

elemente de documentare privindculorile ºi texturile. Scara este dinpiatrã de gresie, pãstratã bine submocheta lipitã la reparaþiile din 1978.

Pardosela parterului este, deasemenea, din piatrã, sub mochetapusã în aceeºi perioadã.

Balustrada scãrii (pãstratã ceaoriginalã) este din lemn sculptat ºivopsit.

• Balustrada dinspre perete esteposibil sã fi fost din lemn sau metal,prinsã cu elemente decorative dinbronz, sub forma unor gheare devultur.

• Pereþii sunt îmbrãcaþi în tapetroºu, înrãmat.

• Plafonul parterului este din stu-caturã, vopsit alb ºi are elementedecorative din ipsos aurit. Plafonuletajului este realizat în acelaºi fel.

• La parter ºi etaj sunt douãoglinzi din cristal înrãmate, încadratede aplice decorative. Iluminatul serealizeazã cu aplice decorative.

Restaurarea a constat în: • Curãþirea pardoselii ºi a trepte-

lor din piatrã;• Remontarea inelelor pentru covor,

pe trepte; • Înlocuirea tapetului cu tapet din

mãtase de culoare roºie, restau-rarea ramelor tapetului (curãþire,refinisare lemn sculptat, aurire);

• Refacerea balustradelor inte-rioare ºi exterioare ale scãrii;

• Restaurarea plafoanelor; • Reargintarea oglizilor originale

din cristal ºi refacerea ramelor auriteale acestora;

• Remochetarea pardoselii eta-jului 1 - mochetã ca cea de la holulfoyerului de la nivelul lojelor;

• Refacerea plintelor de la par-doseala din mochetã ºi de la pardo-seala din piatrã;

• Restaurarea uºilor de epocã ºia ancadramentelor deosebite aleacestora ºi refinisarea lor în culoa-rea alb-crem sau maron-roºcat, con-form soluþiei finale alese dupãprezentarea modelelor propuse.

(Fotografiile articolului provin de la Ministerul Culturii,Unitatea de Management a Proiectului -

www.umpcultura.ro)

�� urmare din pagina 5


Localizare: pe braþul Sfântu Gheorghe, sat Uzlina.Capacitate: 21 camere duble, 42 locuri. Locaþia este clasificatã cu 4 stele de Ministerul Turismului.Facilitãþi: bucãtãrie pescãreascã, restaurant (44 locuri) cu bar ºi terasã, ambarcaþiuni rapide pentru transportul vizitatorilor ºiexcursii mai lungi în locaþiile de interes ale Deltei Dunãrii, bãrci cu motor ºi cu vâsle pentru oaspeþii pescari, teren de tenis pe zgurã,conexiune internet ºi cablu TV în toate camerele, wi-fi în recepþie, restaurant ºi terase.Accesul pe amplasament se poate face cu ambarcaþiuni, de tipul bãrcilor cu motor, din dotarea societãþii.Suprafaþa pe care sunt construite cele 8 corpuri de clãdiri cu funcþiunea de cazare, restaurant, agrement este de 5.984,93 mp(2 parcele).Parcelele sunt tratate unitar, cu toate funcþiunile legate prin alei pietonale, placate cu piatrã naturalã, cu mobilier adecvat la spaþiilespecial amenajate pentru recreere ºi locurile de joacã pentru copii.Ambele parcele au plantate agremental gazon, sãlcii pletoase, trandafiri, bambuºi, thuya, arþari, buxus, pinus ºi specii de planteagãþãtoare.În faþa restaurantului se gãseºte o terasã deschisã, din lemn de culoare wenge.Pe amplasament este amenajat un teren de tenis iluminat.Ansamblul turistic dispune de 16 ambarcaþiuni pentru transport ºi pescuit ºi 3 ºalupe de agrement.Amplasamentul este utilat cu toate reþelele edilitare necesare.

Ansamblu turistic ºi de agrement UzlinaCOMPLEX EGRETA RESORT

Teren tenis Barcã cu motorRestaurant

Uzlina Complex Egreta panoramic Uzlina Egreta Resort

SC Hidroconstrucþia SA vã invitã sã vã petreceþi vacanþa în paradisul Deltei Dunãrii.VACANÞÃ PLÃCUTÃ!

COMPLEX EGRETA RESORTRecepþie: Tel.: 0372 720 661, 0372 720 662; Fax 0372 879 649, 0240 530 757

E-mail: [email protected]

PERSOANA DE CONTACT:ILIE MIRCEATel.: 0749 347 382, 0744 325 704, 0728 131 556

HOTEL PLUTITOR HIDROCONSTRUCÞIA, BRAÞUL SFÂNTU GHEORGHE, DELTA DUNÃRII

Localizare: Hotelul plutitor a fost lansat în circuitul turistic în luna septembrie 2009 ºi îndeplineºte toate standardele U.E. deconfort ºi siguranþã. Locaþia actualã a Hotelului plutitor Hidroconstrucþia este Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe,permite un acces imediat la lacul Roºu, la principalele oraºe ale Deltei Dunãrii Sulina ºi Sfântu Gheorghe ºi la litoralul Mãrii Negre.Transport: Pentru a ajunge la Hotelul plutitor Hidroconstrucþia, urmaþi drumul spre Murighiol (punctul de plecare în Delta Dunãrii- la aproximativ 40 km de reºedinþa judeþului Tulcea), iar aici vã opriþi la debarcader. Maºina o puteþi lãsa în siguranþã în parcãrileplãtite/pãzite din zona debarcaderului. Cãlãtoria, de la Murighiol pânã la hotelul plutitor, se efectueazã cu ambarcaþiunile rapideale firmei Hidroturism.Servirea mesei: Masa va fi servitã într-un cadru plãcut, în restaurantul tradiþional pescãresc al hotelului. Bucãtãria este specifictradiþionalã Deltei Dunãrii: meniuri preparate din peºte, iar la cerere se pot gãti ºi alte specialitãþi culinare. Este dotatã cu echipa-mente moderne de preparare a mâncãrurilor, facilitãþi de refrigerare adecvate.Cazare: Hotelul plutitor poate caza un numãr de 18 persoane, dispunând de 9 camere cu câte douã paturi, cu baie proprie, apãcaldã menajerã, aer condiþionat ºi încãlzire centralã.Ambarcaþiuni: Hotelul deþine ambarcaþiuni rapide pentru transportul vizitatorilor ºi excursii mai lungi, în locaþiile de interes aleDeltei Dunãrii, bãrci cu motor ºi cu vâsle pentru oaspeþii pescari.• ªalupã rapidã (1 buc) - Hidrobuz, dotatã cu motor Mercury Verado, putere 250 CP, 12 locuri;• ªalupã rapidã (1 buc) - Boston Whaler 180 Ventura, dotatã cu motor Mercury Verado, putere 150 CP, 1+7 locuri;• ªalupã agrement (1 buc) - Egreta, dotatã cu motor 65 CP, 10 locuri;• ªalupã rapidã (2 buc) - Romcraft 480, dotatã cu motor Mercury F20M, putere 20 CP, 1+2 locuri;• ªalupã rapidã (1 buc) - Romcraft 480, dotatã cu motor Mercury F20M, putere 9,9 CP, 1+2 locuri.Activitãþi de recreere: Puntea este o terasã deschisã dotatã cu ºezlonguri pentru plajã ºi admirarea peisajului. Lacurile ºijapºele aflate în imediata apropiere a hotelului sunt cunoscute împãtimiþilor pescuitului la rãpitor, în special la ºtiucã. Lângã hotel,pe Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe sunt locuri bune de pescuit crap, somn, ºtiucã, roºioarã ºi biban.• Se asigurã ºalupe rapide pentru croazierã de 1+7 locuri, 1+12 locuri dotate cu motoare de 150 CP pentru vizitarea punctelor deatracþie ale Biosferei Delta Dunãrii.• Pentru efectuarea excursiilor în Delta Dunãrii se vor stabili trasee turistice în cadrul cãrora se vor efectua plimbãri pe canale,lacuri, în sate pescãreºti. Traseele se hotãrãsc în funcþie de preferinþele clienþilor.• Se organizeazã vizite ale oraºelor Sulina ºi Sfântu Gheorghe, cu ieºiri în zona litoralã din imediata apropiere a vãrsãrii Dunãriiîn Marea Neagrã.• Se organizeazã programe pentru ornitologi cu ghizi specializaþi în zonele protejate ale Deltei Dunãrii.• Se organizeazã focuri de tabãrã cu barbeque, picnic-uri, discotecã.Pentru pescuit: se asigurã bãrci pentru pescuit cu motorizare de 15 CP; hotelul plutitor pune la dispoziþia pescarilor ambarcaþi-uni cu vâsle de 4 locuri; ºalupa de agrement Egreta, deplasament 7 t, putere motor 43 CP, este folositã pentru servicii ºi tractareabãrcilor la locurile de agrement/pescuit; în apropierea punctului de ancorare a Hotelului plutitor Hidroconstrucþia sunt locuri depescuit sportiv la crap, ºtiucã, somn, ºalãu, biban, lin, caras, roºioarã ºi anume pe Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe,lacul Roºu, Roºuleþ, Tãtaru.

�


Redacþia: Aþi declarat, în ediþiileanterioare ale revistei noastre, cãPSC susþine firmele de speciali-tate pentru a-ºi gãsi proiecte înafara þãrii. Ce s-a întreprins înacest sens?Raluca Hanþã: Într-adevãr, una

dintre direcþiile fundamentale desusþinere a activitãþii ºi intereselormembrilor, vizate de PatronatulSocietãþilor din Construcþii, este ceade promovare internaþionalã, cuscopul de a încuraja firmele româ-neºti sã performeze pe pieþe din alteþãri, atrãgând, totodatã, investiþiistrãine pe care sã le gestioneze peplan local. În acest sens, PSC estemembru în Consiliul de Export alRomâniei, din cadrul MinisteruluiEconomiei, reprezentând ºi susþinândinteresele membrilor sãi pentruimplicare în cât mai multe proiecte ºilucrãri de investiþii.

Red.: PSC are, deja, o tradiþie înorganizarea acþiunilor de inter-naþionalizare a participãrii firmelorromâneºti. De cât timp reprezen-taþi interesele membrilor PSCpeste hotare?R.H.: Strategia de internaþionali-

zare face parte din planul nostrucomplex lansat în urmã cu 5 ani dezile, pe parcursul cãruia patronatul aconsolidat activitãþile de promovareinternaþionalã a firmelor româneºtidin domeniul construcþiilor, iar târgu-rile ºi misiunile economice coordo-nate în anii precedenþi au înregistratun real succes, motiv pentru carevom continua sã organizãm astfel deacþiuni, atât pentru a încuraja firmeleromâneºti sã lucreze pe pieþeleinternaþionale, cât ºi pentru a atrageinvestiþii strãine.

Red.: Cãtre ce destinaþii vãîndreptaþi cu precãdere preocu-pãrile ºi acþiunile ºi ce motive austat la baza selectãrii lor?R.H.: În programul de internaþi-

onalizare vizãm, în primul rând, þãrilenon-europene, de regulã cele post-conflict, aflate în plinã dezvoltareeconomicã, ºi anume, nordul Africii,Orientul Mijlociu dar ºi FederaþiaRusã ºi, din acest an, Kazahstan ºiuna dintre þãrile vecine, RepublicaMoldova, care a semnat recent Acor-dul de Asociere cu Uniunea Euro-peanã, cu scopul de a asiguracreºterea economicã, stabilitatea ºiprosperitatea zonei respective.

Red.: Ce v-a determinat sã alegeþiRepublica Moldova?R.H.: În urma analizelor de opor-

tunitate, Patronatul Societãþilor dinConstrucþii a identificat în RepublicaMoldova importante oportunitãþi eco-nomice, în primul rând datoritã po-ziþiei geografice favorabile, fiind,totodatã, vecin imediat al UniuniiEuropene, cât ºi membru al Comuni-tãþii Statelor Independente.

Republica Moldova prezintã oserie de facilitãþi fiscale atractive:TVA-ul de 20%, costul redus al forþeide muncã - salariul mediu de 190 deeuro/lunã, dar ºi impozitul pe profitde 12%. În 2013 valoarea investiþiilorîn construcþii în Republica Moldovas-a dublat faþã de anul precedent,ajungând la 6 miliarde lei.

ªi statisticile din domeniul con-strucþiilor, pe elemente de structurãa lucrãrilor executate, sunt încuraja-toare. Predominã efectuarea lucrã-rilor de construcþii noi, realizate în

volum de 3,4 miliarde lei, ponderecare constituie 55% din volumul totalal lucrãrilor de construcþii executate,în creºtere cu 5,9% faþã de 2012.Lucrãrilor de reparaþii capitale ºi curentele-a revenit 40% din volumul total allucrãrilor executate în antreprizã.

O altã motivaþie a selectãrii aces-tei destinaþii este tradiþia de coope-rare dintre cele douã state, pânã înmomentul de faþã fiind semnate ogamã largã de acorduri de coope-rare sectorialã între RepublicaMoldova ºi România, în urmãtoareledomenii: dezvoltare regionalã, con-strucþii, justiþie, finanþe, comerþ,mediu de afaceri, transport, securi-tate socialã, învãþãmânt, agriculturãetc. Mai mult, în urma discuþiilor ºi aparteneriatelor stabilite în cadrulmisiunilor economice din Rusia -edþiile 2012 ºi 2013 - ºi a celei dinKazahstan, am participat, în perioada1 - 6 iunie 2014, cu o delegaþie formatãdin 9 firme reprezentative din dome-niul construcþiilor ºi al energiei rege-nerabile ºi trei delegaþi oficiali – doireprezentanþi ai Ministerului Economiei

Promovarea firmelor româneºti de construcþiiîn Comunitatea Statelor Independente

În actuala situaþie, în care majoritatea firmelor de construcþii „ºomeazã” sau au lucrãri de micãamploare ºi cu totul ºi cu totul aleatoriu, PSC face eforturi lãudabile de a revigora cel mai dinamic ºi sigursector, care asigurã creºterea economicã, reducerea ºomajului prin crearea de noi locuri de muncã ºirealizarea de investiþii în toate domeniile de activitate. Un lucru nu prea uºor, dar realizabil dacã þinemseama de faptul cã, parþial, au fost preluate ºi sunt în lucru o serie de lucrãri în þarã ºi în strãinãtate.

În ce stadiu se aflã acest demers, ne rãspunde Raluca Hanþã, manager Comunicare ºi Relaþii Publicedin cadrul PSC.

Raluca HANÞÃ, manager Comunicare ºi Relaþii Publice - Patronatul Societãþilor din Construcþii

Raluca HANÞÃ

ºi reprezentantul PSC, domnulsecretar general Tiberiu Andrioaiei,prilej cu care continuãm strategia deinternaþionalizare, prin participareape pieþele din aceastã zonã a Comu-nitãþii Statelor Independente.

Red.: Existã interes pentru aceastãmisiune economicã din parteafirmelor româneºti? R.H.: Decizia de prospectare a

unei noi pieþe se ia, în primul rând, înurma consultãrii membrilor patrona-tului, ale cãror interese le reprezen-tãm prin intermediul tuturor acþiunilornoastre. Prin urmare, s-a stabilit decomun acord sã organizãm aceastãmisiune, în cadrul celei mai recenteºedinþe de Consiliu Director. Pestezece firme reprezentative din dome-niul construcþiilor s-au înscris, deja,la aceastã acþiune, iar lista nu esteîncã finalizatã, deoarece un numãrmai mare de companii ºi-au arãtat

interesul de a participa la misiuneaeconomicã din Republica Moldova.Atât destinaþia, cât ºi agenda misiu-nii, sunt atractive pentru membriinoºtri, deoarece vor avea loc întâlnirila nivel înalt cu Uniunea Industria-ºilor ºi antreprenorilor din Moldova,cu autoritãþile din cadrul MinisteruluiConstrucþiilor ºi Dezvoltãrii Regionale,cu Federaþia Patronatelor din Con-strucþii, precum ºi întâlniri bilateraleîntre membrii misiunii economiceromâne ºi oamenii de afacerimoldoveni, pe tematici specifice, înfuncþie de domeniul de activitate ºiinteresele companiilor.

Red.: Când va avea loc misiuneaºi care sunt condiþiile de partici-pare pentru companii?R.H.: Prima ediþie a misiunii

economice din Republica Moldovava avea loc în perioada 08.12 -12.12.2014. Pentru a beneficia de

sprijin de la bugetul de stat (caresuportã 50% din costul transportuluiextern, al asigurãrii medicale ºi alcazãrii, pentru câte un delegat de lafiecare firmã participantã ºi 100%din costurile de grup pentru repre-zentare ºi protocol, închirierea sãlilor,transportul intern ºi cheltuielile pen-tru reclamã, publicitate etc), fiecarefirmã participantã trebuie sã com-pleteze o fiºã de înscriere ºi sã pre-zinte Certificatul de atestare fiscalãemis de Ministerul Finanþelor Publice– Agenþia Naþionalã de AdministrareFiscalã ºi Certificatul de atestare fis-calã privind impozitele ºi taxele, cer-tificat emis de Autoritatea Localã, la zi.

Vã reamintesc cã le stãm cuplãcere la dispoziþie celor interesaþide mai multe detalii, care pot sã necontacteze la numãrul de telefon021.311.95.94 sau sã ne scrie pe adresade e-mail [email protected]. �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

Apa are capacitatea de a penetra cu uºurinþã prin cele mai minore breºe pe care le întâlneºte în cale. Infiltraþiile de apã transformãsubsolurile în spaþii inutile, nesãnãtoase, adesea inutilizabile. Pe lângã efectele sale distructive asupra elementelor structurale, pene-trarea apei în interiorul structurilor subterane poate distruge finisaje, elemente de mobilier, echipamente, ºi poate restricþiona sau chiarbloca desfãºurarea activitãþilor curente. Lucrurile se pot agrava ºi mai mult dacã se produc avarii la instalaþiile electrice, distrugeri de pro-prietate privatã sau publicã, conflicte juridice. Costurile suplimentare aferente lucrãrilor de remediere pot fi semnificative, cunoscându-sefaptul cã intervenþiile la aceastã categorie de lucrãri, odatã puse în exploatare, sunt costisitoare ºi în cele mai multe cazuri mult prea greude realizat. Infiltraþiile apar din cauza lipsei de concordanþã dintre aºteptãrile beneficiarilor ºi modul de comportare la eforturile generatede sarcinile statice ºi dinamice ale clãdirii, la încãrcarea lateralã a solului ºi uneori la presiune hidrostaticã. Din acest motiv apreciereanivelului de performanþã pe care trebuie sã-l asigure structura subteranã ºi implicit a sistemului hidroizolant trebuie fãcutã cu exigenþãsporitã în scopul asigurãrii unei durabilitãþi în timp, în strictã concordanþã cu regimul de viaþã al clãdirii.

Rolul hidroizolaþiilor la structurile subterane este de a preveni pãtrunderea apei în interiorul acestora, de a proteja structura împotrivadeteriorãrii, de a crea o protecþie de tip barierã împotriva penetrãrii contaminanþilor proveniþi din sol cu efecte de degradare a elementelorstructurale ºi de coroziune a armãturilor. Ionii de clor, de sulf, acizii, pot duce prin acþiunea lor de reducerea pH-ului betonului sub valorilecritice, la coroziunea armãturilor ºi, implicit, la degradãri structurale greu de cuantificat ºi de remediat. Hidroizolaþiile previn totodatã for-marea mucegaiului, difuzia radonului, metanului ºi a altor gaze subterane, protejând astfel în mod implicit ºi sãnãtatea oamenilor.

Progresele în dezvoltarea unor noi sisteme ºi produse pentru hidroizolaþia structurilor subterane, faptul cã existã o cerere crescândãpentru construcþii cu spaþii subterane cât mai generoase, cu mai multe niveluri de subsol, executate cel mai adesea în marile aglomerãriurbane, creºterea incidenþei fenomenelor extreme, sunt doar câteva dintre motivele ce au condus la modificarea modului de abordare îndomeniul hidroizolaþiilor structurilor subterane. Fãrã o abordare integratã în fiecare etapã de impelementare a unui sistem de hidroizo-laþie, începând cu studiile privind natura solului, condiþiile hidrografice, nivelul ºi natura apelor subterane, proiectare, execuþie etc., fac-torii de risc asociaþi devin din ce în ce mai greu de controlat, mai ales cã oricare dintre aceºtia pot face ca un sistem de impermeabilizaresã devinã impropriu pentru un proiect anume, iar presupunerea cã soluþiile care au funcþionat într-o anumitã situaþie pot fi aplicateautomat ºi în situaþii aparent asemãnãtoare este eronatã.

Reglementãrile din þãrile europene privind hidroizolaþia structurilor subterane pun accent pe importanþa efectuãrii unor studii supli-mentare preliminare:

• Studiul geotehnic privind natura, stratificaþia, stabilitatea terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de solsau de rocã ºi modul în care acestea evolueazã în timp, permeabilitatea, penetrarea gazelor subterane precum radonul, metanul saualte gaze, contaminanþi din sol (cloruri, sulfaþi, acizi). Se stabileºte totdatã nivelul maxim al apelor subterane, variaþia lor, probabilitateade apariþie a vârfurilor de nivel, gradul de agresivitate, circulaþia în sol etc.

• Analiza topograficã a terenului din proximitatea clãdirii în raport cu structura subteranã.• Identificarea oricãror informaþii lipsã privind natura solului de fundare ºi completarea lor ulterioarã prin investigaþii efectuate in situ

conform cu reglementãrile aplicabile.• Efectul schimbãrilor climatice ºi al altor fenomene naturale posibile.

Se evocã de asemenea necesitatea unor simulãri tridimensionale ale proiectului propus, pentru detectarea prematurã a posibilelorvulnerabilitãþi ce pot apãrea la o serie de detalii de tipul penetraþiilor, rosturilor constructive, de tasare, de dilataþie, deschiderilor deserviciu sau de urgenþã etc.

Se afirmã totodatã necesitatea inspecþiei atente a structurilor existente înainte de a finaliza orice analizã a riscurilor ºi înainte de sta-bilirea sau instalarea sistemului de impermeabilizare, în cazul reabilitãrilor. Aceastã inspecþie este esenþialã pentru asigurarea cã struc-tura este stabilã pentru varianta propusã ºi pentru identificarea defectelor existente la suprafaþa acesteia care pot afecta performanþeleºi eficacitatea oricãrui sistem de hidroizolaþie.

Hidroizolarea structurilor subterane din betoning. Cristian Tãnase

În contextul prezentat mai sus, Iridex Group Plastic vine în întâmpinarea tuturor pãrþilor interesate cu o gamã largã de sistemepentru hidroizolarea structurilor subterane de tip cuvã etanºã, cu betoane impermeabile sau de tip cavitate drenantã, pentru cele3 niveluri de protecþie aºa cum sunt ele definite de standardul BS 8102-2009:

• Membrane bituminoase• Membrane bentonitice• Membrane lichide mono ºi bicomponente, pe bazã de rãºini poliuretanice, sau pe bazã de ciment• Aditivi de impermeabilizare prin cristalizare• Membrane multistratificate termoplastice, ranforsate cu þesãturã din polyester ºi bazã de polimer activ• Membrane de drenaj din HDPE cu sau fãrã geotextil de filtrare-separare• Accesorii pentru etanºarea rosturilor constructive, de tasare sau dilatare, pentru etanºarea penetraþiilor, trecerilor de conducte.

În concluzie, la stabilirea unui sistem de hidroizolaþie pentru o structurã subteranã pot exista o serie de opþiuni ºi moduri de abordare,toate trebuind sã fie capabile sã funcþioneze corespunzãtor ºi sã satisfacã cerinþele privind gradul de protecþie ºi criteriile de perfor-manþã. Beneficiile unui sistem de hidroizolaþie cu performanþe satisfãcãtoare sunt legate de crearea unor spaþii mai utile ºi mai conforta-bile, desfãºurarea fãrã probleme a activitãþilor curente, reducerea costurilor asociate datorate infiltraþiilor ºi problemelor structurale,reducerea costurilor de mentenanþã.

Bibliografie:• Construction Waterproofing Handbook, second edition - Michael T. Kubal• BS 8102-2009• Summary of BS 8102-2009 -PCA, Property Care Association• Reducing the Risks of Leaking Substructures, ACIient’s Guide - Michelle Maloney, Hilary Skinner, Mohsen Vaziri, Jan Windle & Co-RambollUK• Literatura tehnicã Cetco UK, INDEX Spa IT, Fosroc UK, Profis GR, Iridex Group Plastic RO


Performanþa relativã în exploatarea materialelor geosintetice

folosite pentru stabilizarea substratuluiNAUE România

PROIECTAREA ªI DISPUNEREASECÞIUNILOR DE TESTARE

Proiectarea secþiunilor de testare aavut în vedere rezultatele obþinute în2009, în cursul fazei anterioare detestare (numitã în continuare Faza 1)ºi a fost axatã pe construcþia unei cãide rulare uniforme, care sã permitãstudierea stabilizãrii cu materialegeosintetice, a rezistenþei substratuluiºi grosimii stratului portant din agre-gate. Una dintre concluziile Fazei 1fusese cã un drum construit pe unsubstrat cu capacitate portantã redusã(CBRsub = 1,7%), având un strat por-tant relativ subþire de agregate (t = 200mm), suportã un numãr foarte mic detreceri ale unui camion standard cu 3osii, complet încãrcat. Acelaºi studiu aarãtat cã, în condiþiile sus-menþionate,rigiditatea la întindere a armãturiigeosintetice în direcþie transversalã (înspecial la 2% ºi la 5%) a fost conside-ratã direct legatã de performanþamaterialului respectiv ºi cã metodele

de calcul pentru aplicaþiile de stabi-lizare a substratului indicau în modinadecvat grosimea necesarã a stratu-lui de agregate în vederea stabilizãriisubstratului.

Pentru a investiga, în continuare,performanþa materialelor geosintetice,în condiþii mai puþin severe decât celedin Faza 1, în cadrul Fazei 2 au fostconstruite secþiuni de testare pe unsubstrat cu capacitate portantã deasemenea redusã (CBRsub = 1,7%),folosindu-se acelaºi camion standardcu 3 osii, complet încãrcat, dar un stratde agregate mai gros (t ≥ 300mm).

Proiectul de cercetare a avut cascop precis cuantificarea diferenþelorde performanþã între diverse materialegeosintetice, funcþionând în condiþiiidentice (aceeaºi capacitate portantã asubstratului ºi aceeaºi grosime a stra-tului de agregate de deasupra lor).

Au fost construite, în plus, maimulte secþiuni de testare, pentru a se

studia efectele produse de variaþii alerezistenþei substratului sau variaþii alegrosimii stratului de agregate asupraperformanþelor obþinute. Au fost con-struite trei secþiuni de control, fãrãmateriale geosintetice, fiecare având ogrosime diferitã a stratului de agre-gate. Au fost construite, de asemenea,trei secþiuni cu acelaºi tip de geogrilã(Tensar BX Tip 2) dar cu capacitãþiportante diferite ale substratului.

În total au fost testate 12 materialegeosintetice diferite (10 geogrile, 1 geo-textil þesut ºi 1 geotextil neþesut). Unadintre cele 10 geogrile testate a fostSecugrid 30/30 Q1. Pentru a se creasubstratul cu capacitate portantã scã-zutã, a fost instalat un strat de argilãslabã, nisipoasã, cu o grosime deaproximativ 3 ft (0,91m) pe o lãþime deaproximativ 15 ft (aproximativ 4,5 m),ceea ce a permis obþinerea uneicapacitãþi portante exprimatã printr-unCBR de aproximativ 1,4%...2%.

În general, geogrilele au un efect de stabilizare a substratului, materializat prin creºterea capacitãþii portante a sis-temului rutier ºi menþinerea separãrii între materialele folosite în corpul drumului ºi cele din substrat. Interacþiuneadintre geogrilã ºi materialul granular ºi activarea rezistenþelor la întindere la alungiri reduse produc un efect combinatde stabilizare, care poate fi privit ca o etapã iniþialã a mecanismului de armare, pronunþat la deformaþii mici.

Stabilizarea substratului cu materiale geosintetice permite obþinerea unor structuri cu capacitate portantãcorespunzãtoare, folosind cantitãþi mai mici de agregate ºi în condiþiile unui timp de execuþie mai scurt, compa-rabil cu situaþiile în care nu se folosesc materiale geosintetice. Aplicaþiile tipice sunt drumurile temporare deexploatare ºi drumurile nepavate cu trafic redus.

Pe parcursul verii anului 2012, Institutul Vestic pentru Transporturi (Western Transportation Institute - WTI) ºiUniversitatea Statului Montana (Montana State University - MSU) au desfãºurat un proiect de cercetare pentru aevalua performanþa a 12 materiale geosintetice diferite folosite pentru stabilizarea substratului, construind 17secþiuni de testare la platforma experimentalã TRANSCENT din Lewistown, Montana.

Foto 1: Pregãtirea secþiunilor de testare


Mai apoi, a fost instalat un strat deagregate 0/25 mm cu o grosime de12-24 inch (aprox. 30-61 cm), pestestraturile de materiale geosintetice însecþiunile armate ºi direct peste stratulsuport în secþiunile nearmate. Circu-laþia deasupra structurii rutiere a fostsimulatã folosindu-se un camion cuosii în tandem, în condiþii de monito-rizare pe tot parcursul procesului, aadâncimii ºleaurilor formate ºi a defor-maþiilor apãrute în structura rutierã.O secþiune transversalã tip este pre-zentatã în figura 1.

Figura 2 prezintã poziþionarea ºi

dimensiunile secþiunilor de testare, cu

specificarea materialelor geosintetice

folosite pentru armare, a grosimii stra-

tului de agregate ºi a rezistenþei sub-

stratului.

În tabelul 1 sunt prezentate rezis-

tenþele la întindere ale diferitelor produse

utilizate în secþiunile experimentale.

PRODUCEREA ªLEAURILOR ªI ANALIZAMECANISMELOR DE CEDARE

Principala modalitate de deter-minare a modului de comportare ºiperformanþei fiecãrei secþiuni detestare a fost mãsurarea adâncimiiºleaurilor în direcþie longitudinalã ºitransversalã. Adâncimea ºleaului afost mãsuratã având ca nivel de refe-rinþã cota suprafeþei de rulare înainte

de circulare. Acest tip de ºleau a fostdenumit denivelare ºi este prezentat înfigura 3.

În ciuda eforturilor depuse în timpulconstrucþiei sectoarelor experimen-tale, de a elimina orice abatere în pri-vinþa grosimii straturilor de agregate ºicapacitãþii portante a substratului, micivariaþii au fost inevitabile. Ca atare, afost necesarã aplicarea unei proceduri

Fig. 1: Secþiune transversalã tip

Fig. 2: Poziþionarea ºi dimensiunile secþiunilor de testare

Tabelul 1: Produsele geosintetice testate ºi proprietãþile lor la întindere (testat de WTI [2])

Fig. 3: Reprezentarea graficã a ºleaurilor



de corecþie empirice, astfel încât sã sepoatã compara direct rezultatele dintoate secþiunile experimentale, þinândcont de micile variaþii ale grosimii ºicapacitãþii portante. Grosimea medie astratului de agregate, pentru toate cele14 secþiuni armate, a fost de 10,9 inch(277 mm) similarã grosimii din Secþi-unea de Control 1, care a avut 11,3 inch(287 mm). Din secþiunea de Control 1au fost selectate, în scopuri analitice,toate punctele care au avut o grosime astratului de agregate de 10,9± 0,5 inch.Rezultatele corectate, care descriuadâncimea ºleaurilor longitudinale înfuncþie de numãrul de treceri alecamionului, sunt prezentate în figura 4.

Comparând rezultatele obþinute seobservã cã toate secþiunile în care aufost folosite materiale geosintetice auavut performanþe superioare celeiobþinute în cazul Secþiunii de Control 1,de 280 mm grosime; în mod evidentînsã, materialele geosintetice aufuncþionat cu eficienþe diferite. Princomparaþie cu Secþiunile de Control 2(415 mm grosime) ºi 3 (630 mmgrosime), toate secþiunile armate cumateriale geosintetice (305 mmgrosime) au fost mai puþin perfor-mante. În secþiunile armate cu materi-ale geosintetice, produsele care auavut cele mai bune performanþe aufost geogrila Secugrid 30/30 Q1,geogrila monoliticã biaxialã ºi geotex-tilul þesut. Adâncimile ºleaurilor îndirecþie longitudinalã au fost folositepentru a determina care dintre propri-etãþile materialelor geosintetice auavut o influenþã decisivã pentru perfor-manþa secþiunilor de testare în care aufost încorporate. A fost efectuatã oanalizã prin regresie liniarã pentruadâncimi diferite ale ºleaurilor (25 mm,50 mm ºi 75 mm), pentru a se vedeaîn ce mãsurã diferite proprietãþi alematerialelor au influenþat performanþalor la diverse adâncimi ale ºleaurilor.Prima analizã a concluzionat cã, înprincipal, rezistenþa ºi rigiditatea jonc-þiunilor în direcþie transversalã (CMD –Cross Machine Direction) sunt un bunindicator al performanþei, în specialpentru adâncimi ale ºleaurilor mai maride 2 inch (50 mm). Plecând de laaceastã concluzie, cã rezistenþa ºi

rigiditatea joncþiunilor în direcþie tran-versalã sunt un indicator important alperformanþei, s-a fãcut o a doua ana-lizã prin regresie liniarã, de dataaceasta fiind eliminate din analizãmaterialele geosintetice care au avutperformanþe slabe (ca de exemplucele din Secþiunea de Test 7 – geogrilaþesutã ºi Secþiunea de Test 9 –geogrila împletitã), deoarece acesteanu au putut transmite eforturile în ele-mentele structurale tranversale dincauza joncþiunilor slabe. Rezultatelecelei de-a doua analize prin regresieliniarã au arãtat cã rezistenþa la întin-dere mobilizatã la 2% ºi 5% alungire îndirecþie transversalã ºi rezistenþa larupere în direcþie longitudinalã suntbuni indicatori de performanþã.

Comportamentul secþiunilor detestare în direcþie transversalã a fostevaluat prin mãsurarea adâncimiiºleaurilor perpendicular pe direcþia decirculaþie. Pierderea capacitãþii por-tante a fost evidenþiatã de umflareasuprafeþei drumului în zona adiacentãurmelor de roþi. Umflarea a apãrut înfiecare secþiune de testare, la unnumãr diferit de treceri ale camionului,dar, în cele mai multe cazuri, a începutîntre 100 ºi 300 de treceri. Deplasãrileincipiente ale materialelor geosinteticeau fost constatate în afara zonei deºleauri. Dupã un numãr de 40 de tre-ceri ale camionului senzorii au indicato deplasare cãtre zona ºleaurilor înformare, în care geosinteticele erau„trase”. Acest comportament indicã otranziþie (la o adâncime a ºleaurilor deaproximativ 50 mm) de la efectul de

confinare lateralã a stratului de agre-gate (efectul de stabilizare) asiguratde o geogrilã, la un efect de mem-branã tensionatã, cu o adâncire aºleaurilor ºi activarea forþelor de întin-dere în geogrilã. Se observã, deasemenea, cã efectul de stabilizare(încleºtarea dintre agregate ºi geo-grilã) este cel care iniþiazã funcþia dearmare a geogrilei prin activarea rezis-tenþelor la întindere când ºleaurile audepãºit o adâncime minimã de 50 mm,în acest caz.

Pe baza constatãrii cã forþele mobi-lizate în direcþie transversalã la 2% ºi5% alungire ºi rezistenþa la rupere îndirecþie longitudinalã sunt indicatoriimportanþi ai performanþei, comporta-mentul bun al geotextilului þesut poatefi explicat mult mai bine. Geotextilulþesut a avut valori ale rezistenþei larupere în direcþie longitudinalã ºi aleforþelor mobilizate la 2% ºi 5% alungirede aproximativ douã ori mai mari decâtale geogrilelor care au avut cea maibunã performanþã, Secugrid 30/30 Q1ºi geogrila monoliticã biaxialã, ceea cea fãcut ca mecanismul de armare tipmembranã tensionatã sã profite lamaximum de pe urma acestora. Înplus, geotextilul þesut a avut ºi propri-etãþi de separare ºi filtrare, care au lip-sit în cazul geogrilei Secugrid 30/30 Q1ºi geogrilei biaxiale extrudate (ca ºiîn cazul tuturor celorlalte geogrile).Aceasta a condus la o reducere a con-taminãrii stratului de agregate cu par-ticule fine din substrat, cu efectebenefice asupra reducerii deformaþiilorsuprafeþei de rulare ca urmare a circu-laþiei.

Fig. 4: Adâncimea corectatã a ºleaurilor în funcþie de numãrul de treceri pentru toate secþiunile de testare



INVESTIGAREA ULTERIOARÃA SECÞIUNILOR DE TESTARE

ARMATE CU MATERIALE GEOSINTETICEAceastã evaluare a fost necesarã

pentru a se constata eventualele avariiapãrute la materialele geosintetice caurmare a operaþiunilor tehnologice deinstalare ºi ca urmare a circulaþiei ºi,de asemenea, pentru a se constatadacã s-a produs o contaminare a stra-tului de agregate cu particule fine dinsubstrat. Evaluarea a fost fãcutã îndouã faze, prima imediat dupã în-cetarea circulaþiei pe secþiunile detestare (dupã 740 de treceri alecamionului standard), în noiembrie2012 ºi a doua în vara urmãtoare (iulie2013). Prima evaluare a fost axatã peinvestigarea acelor zone din fiecaresecþiune de testare în care s-au pro-dus ºleauri longitudinale cu adâncimidiferite, într-o încercare de a investigacauzele care au condus la acestea.

În timpul celei de-a doua evaluãri,fãcutã dupã ce secþiunile de testare aufost expuse mai multe luni condiþiilorde iarnã, au fost extrase bucãþi maride materiale geosintetice, pentru a seface o evaluare a avariilor suferite deacestea. Mostrele au fost prelevate dinzonele în care s-au constatat ºleauricu adâncimi mai mari de 3 inch (75 mm),adâncimea maximã atinsã înainte de ase repara secþiunile respective pentrua se permite circulaþia în continuare.

Investigarea stratului de agregateAu fost prelevate mostre din stratul

de agregate, din toate secþiunile detestare pentru a se evalua contami-narea cu particule fine, ca urmare aoperaþiunilor tehnologice ºi circulaþiei.Pe baza distribuþiilor granulometriceale materialului din substrat ºi materi-alului din stratul de agregate, au fost

verificate performanþele de separare ºifiltrare folosindu-se criteriile de filtrareale lui Terzaghi [3]. Deoarece cerinþelenecesare pentru separare ºi filtrareîntre stratul de agregate ºi argilanisipoasã nu erau complet îndeplinite,ar fi fost poate necesar sã fie reco-mandatã folosirea între ele a unui geo-textil de separare ºi filtrare care sãprevinã amestecarea lor.

În cadrul procesului de evaluare astratului de agregate au fost prelevatemostre din fiecare secþiune de testare,din zonele cu ºleauri, direct de deasupramaterialului geosintetic, de la 4 inch(aproximativ 10 cm) ºi de la 6 inch(aproximativ 15 cm) înãlþime deasuprasa. Evaluarea nu a fost fãcutã ºi însecþiunile de control deoarece ar fi fostfoarte dificil sã se determine exactzona de tranziþie între stratul de agre-gate ºi substrat. S-a efectuat o cernereprin sitã a materialelor prelevate pen-tru a se determina procentul de parti-cule fine (procentul de trecere alparticulelor cu dimensiunea < 0,075 mm).

Rezultatele acestei analize sunt pre-zentate în figura 6.

Dupã cum se poate observa înfigura 6, mostrele din stratul de agre-gate prelevate de la 4 ºi 6 inch dea-supra materialului geosintetic au avutcantitãþi similare de particule fine (între8,5 ºi 10 procente), identice cu celeprezente din start în stratul de agre-gate. Conþinutul de particule fine dinstratul de agregate prelevat direct dedeasupra materialelor geosintetice afost în general cu 5% mai mare. Încazul geotextilului þesut (Secþiunea detestare 13) ºi geotextilului neþesut(Secþiunea de testare 14) au fostmãsurate cele mai mici cantitãþi departicule fine, lucru normal de altfelavând în vedere cã ambele materialesunt configurate pentru a funcþiona castraturi de separare. Niciunul dintrecelelalte produse testate, cu excepþiacelor douã geotextile, nu a avut funcþiede separare. Este un lucru cunoscutcã ºi un procent mic de particule fine

Fig. 5: Secvenþa de reparare a ºleaurilor dupã atingerea unei adâncimi de 3 inch (aprox. 75 mm)

Fig. 6: Procentul de particule fine în stratul de agregate de deasupra geosinteticelor



care migreazã din substrat în stratulde agregate poate avea un impactasupra performaþei globale a structuriiarmate a drumului. Yoder ºi Witczak(1975) [4] de exemplu afirmã cã, dacãstratul de agregate este contaminat cuparticule fine din substrat într-un pro-cent de numai 20% din masa sa,capacitatea portantã a stratului deagregate va fi redusã la aceea a sub-stratului. Aceasta subliniazã impor-tanþa deosebitã pe care o are folosireaunui geotextil cu rol de separare pen-tru asigurarea unei performanþe cores-punzãtoare a stratului portant ºiexplicã avantajul pe care l-au avutgeotextilele þesut ºi neþesut asupratuturor geogrilelor folosite în test prinprisma blocãrii migrãrii particulelor finedin substrat. Investigarea materialelor geosintetice

Principalul scop al evaluãrii gradu-lui de avariere al geogrilelor, dupãinstalare ºi circulaþie pe segmentelede testare în care au fost încorporate,a fost acela de a se examina fiecarejoncþiune ºi barã ºi a se stabili în cemãsurã ele au fost sau nu afectate,pentru cã aceasta ar fi afectat capaci-tatea lor de a prelua ºi transmite încãr-cãri. Marea majoritate a joncþiuniloravariate a apãrut în zona în care s-auformat ºleaurile, pentru cã aici eforturile

au fost extreme prin comparaþie cucele exercitate în zonele din afaraºleaurilor. Tabelul 2 prezintã numãrulde joncþiuni ºi bare intacte pe întreagalãþime a mostrelor de geogrilã prele-vate în timpul celei de-a doua faze aprocesului de investigare, în secþiunileunde au fost mãsurate ºleauri maiadânci de 3 inch (aproximativ 75 mm).Din cauza diferenþelor evidente întrestructura geogrilelor folosite în test ºicea a materialelor geotextile, în cazulacestora din urmã nu a putut fi efectu-atã nicio analizã a integritãþii barelor ºijoncþiunilor ºi ca atare au fost eliminatedin evaluare.

Pe baza datelor prezentate întabelul 2 se poate observa cã geogrilaSecugrid 30/30 Q1 a avut un procentfoarte mic de joncþiuni ºi bare avariate,ceea ce demonstreazã robusteþea eiîn timpul instalãrii ºi circulãrii structuriirutiere în care a fost încorporatã ºicapacitatea ei de a permite transferulîncãrcãrilor prin joncþiunile solide,importantã pentru asigurarea uneidistribuþii eficiente a încãrcãrilor. Laprelevarea mostrelor de geogrile multi-direcþionale din zonele cu ºleauriadânci (>7 inch / 180 mm), imediatdupã circularea secþiunilor în care aufost încorporate, s-a constatat cãaceste materiale au suferit rupturi.

CONCLUZIIPe baza datelor furnizate din secþi-

unile de testare cu grosime (≥ 300 mm),amplasate pe un teren slab cu(CBRsub = 1,7%) armate cu diferitemateriale geosintetice s-a putut face oevaluare a posibilei relaþii dintre propri-etãþile materialelor geosintetice ºi per-formanþa relativã a secþiunilor în careacestea au fost încorporate. Dintr-untotal de 12 geosintetice diferite, geo-grilele cu cea mai bunã performanþãau fost Secugrid 30/30 Q1 ºi ogeogrilã monoliticã biaxialã.

Testele efectuate la scarã naturalãau arãtat clar cã performanþa geosin-teticelor folosite pentru stabilizareasubstratului este legatã de diferite pro-prietãþi ale acestora, care capãtãimportanþã în funcþie de stadiul dez-voltãrii ºleaurilor formate la suprafaþacãii de rulare a drumurilor nepavate.În stadiul incipient de formare a ºleau-rilor, este necesarã stabilizarea(cunoscutã ºi ca prevenirea miºcãriilaterale a agregatelor), care apare caurmare a interacþiunii prin încleºtareîntre agregate ºi geogrilã. În stadiul dedezvoltare a ºleaurilor, rezultateletestelor au arãtat cã apare o tranziþiede la stabilizare / prevenirea miºcãriiagregatelor cãtre aºa numitul „efect demembranã tensionatã” care producemobilizarea rezistenþelor la întindereale materialelor pe mãsurã ce creºteadâncimea ºleaurilor. S-a constatat cãdouã dintre geogrilele folosite (celemonolitice tri-axiale), care au avut celemai mici rezistenþe la întindere dintretoate produsele testate, au suferitrupturi în zonele cu ºleauri adânci(>7 inch / >180 mm). Aceasta aratã cãeste necesarã o anumitã rezistenþã laîntindere pentru a avea asiguratãintegritatea materialului în cazul încare se formeazã ºleauri adânci – situ-aþie tipicã pentru drumurile nepavate.Geosinteticele care nu au fost capa-bile sã transmitã eforturi în direcþietransversalã din cauza joncþiunilor maislabe (geogrila þesutã ºi geogrilaîmpletitã) au avut performanþe slabe.

Pe baza distribuþiilor granulome-trice ale materialelor minerale dinstratul de agregate ºi din substrat aufost verificate performanþele de filtrareºi s-a stabilit cã ar fi fost recoman-dabilã folosirea unui geotextil de

Tabelul 2: Procentul de joncþiuni ºi bare intacte pentru mostrele prelevate de geogrile


separare ºi filtrare pentru a se pre-veni migrarea particulelor fine din sub-strat în stratul de agregate. Dintretoate materialele folosite în test, funcþiide separare ºi filtrare au avut doargeotextilul þesut ºi cel neþesut. Perfor-manþa bunã a geotextilului þesut poatefi explicatã datoritã capacitãþii de aacþiona ca strat de separare, pre-venind fenomenele de pompaj subsarcinã, concomitent cu o rezistenþãmare la întindere (aproximativ de douãori mai mare decât a celei mai puter-nice geogrile testate), importantã pen-tru efectul de membranã tensionatã, laadâncimi mari ale ºleaurilor (>50 mm).

Testele au demonstrat cã geogrilade modul înalt Secugrid 30/30 Q1 areperformanþe excelente datoritã rezis-tenþei la rupere, rigiditãþii mari ºi rezis-tenþei joncþiunilor ºi forþelor mobilizatela alungiri scãzute, proprietãþi decisivepentru asigurarea performanþei dru-murilor nepavate þinând cont de celedouã etape de dezvoltare a ºleaurilor.

În prima etapã încãrcãrile rezultateca urmare a apariþiei ºleaurilor sunttransmise materialului geosintetic, înspecial în direcþie transversalã, pe

mãsurã de geosinteticul confineazã /stabilizeazã stratul de agregate cândacestea tind sã se deplaseze lateralsub sarcinile aplicate. S-a constatat cãacest mecanism este decisiv influenþatde rigiditatea geosinteticului în direcþietransversalã (la 2% ºi 5% alungire) ºide rezistenþa la rupere în direcþie lon-gitudinalã.

În a doua etapã, pe mãsurã cecreºte adâncimea ºleaurilor (≥50 mm)rezistenþa ºi rigiditatea joncþiunilorîmpreunã cu rezistenþa la întindere îndirecþie transversalã (la 2% ºi la 5%alungire) ºi rezistenþa la rupere îndirecþie longitudinalã sunt decisive.

Testele la scarã naturalã din cadrulacestui experiment au relevat cãgeogrilele folosite pentru stabilizareasubstratului în construcþia drumurilornepavate trebuie sã fie capabile sãofere stabilizare ºi armare, în modspecial în cazul pãmânturilor cucapacitate portantã scãzutã. Se pottrage de aici concluziile cã “stabi-lizarea” nu este o funcþie ci un efect alunui material folosit pentru construcþiadrumurilor nepavate ºi cã geogrilelefolosite în aceste aplicaþii trebuie sã fie

capabile sã combine funcþia de armarecu un efect de “stabilizare” pentru afuncþiona corespunzãtor în condiþiicomparabile cu cele din aceste teste.

BIBLIOGRAFIE[1] CUELHO, E. and PERKINS, S.

(2009) “Field Investigation of Geosyn-thetics Used for Subgrade Stabiliza-tion” Final report to the MontanaDepartment of Transportat ion,FHWA/MT-09-003/8193, 140 pp.;

[2] CUELHO, E., PERKINS, S.W.,MORRIS, Z. (2014) Relative Opera-tional Performance of GeosyntheticsUsed for Subgrade Stabilization –Final Report, May 2014;

[3] HOLTZ, R., CHRISTOPHER, B.and BERG, R. (2008) GeosyntheticDesign and Construction Guidelines.U.S. Department of Transportation,Federal Highway Administration,Washington DC, Report No. FHWA-NHI-07-092, 592 pp.;

[4] YODER, E.J. & WITCAK, M.W.(1975) Principles of Pavement Design,2nd Edition, John Wiley and Sons, 711. �


(Continuare din numãrul anterior)

Încercarea monoaxialãÎncercãrile la forfecare prin compresiune monoaxialã

pot fi utilizate pentru obþinerea unor rezultate orientativeasupra pãmânturilor, în special în cadrul organizãrilor deºantier. Pe lângã simplitatea metodologiei, acest tip deîncercare mai are avantajul rapiditãþii de execuþie.

Probele folosite au formã cilindricã, cu diametrecuprinse între 3,6 cm ºi 8,5 cm ºi înãlþimea cuprinsãîntre l,5d ºi 2d. Din cauzã cã probele nu sunt conþinute înmembrane de cauciuc, ca în cazul încercãrii triaxiale,pentru acest tip de încercare nu se pot utiliza decâtprobe din pãmânt coeziv.

Încercarea constã în supunerea probelor la compre-siune, fãrã ca acestea sã fie confinate lateral. Forþa decompresiune va creºte în mod constant, pânã înmomentul cedãrii casante a probei (cu evidenþiereaclarã a unui plan de rupere) sau rupere plasticã (defor-maþia specificã verticalã ε2>20%). Viteza de încercaretrebuie sã fie suficient de mare pentru a asigura condi-þiile de nedrenare a apei din porii probei. Parametriirezistenþei pot fi determinaþi prin relaþii de calcul stabilitepe baza construcþiei grafice (fig. 8).

Încercare triaxialãÎncercãrile triaxiale se efectueazã pe probe cilindrice

cu diametru de 38 mm sau 100 mm ºi înãlþimea, de re-gulã, de douã ori diametrul. Drenarea apei din probãeste asiguratã prin dispunerea de pietre poroase lapartea inferioarã ºi superioarã a probei, iar pe suprafaþalateralã, prin fâºii de hârtie de filtru. Epruveta este, apoi,îmbrãcatã într-o membranã cilindricã de cauciuc.

Încercãrile triaxiale comportã douã etape. În primaetapã se introduce în celulã un fluid sub presiune (apã,ulei, aer comprimat), care va acþiona asupra probei rea-lizând o solicitare hidrostaticã. În cea de-a doua etapã,prin intermediul pistonului de încãrcare, proba estesupusã unei presiuni verticale suplimentare Δσ care semãreºte treptat pânã la valoarea Δσf care duce laruperea probei.

Deformaþia axialã a probei este mãsuratã direct prinmonitorizarea platanelor, iar deformaþiile laterale se potmãsura fie prin traductori de deformaþii ataºaþi pe corpulprobei, fie prin determinarea variaþiei volumului de apãdin interiorul celulei.

Avantajul aparatelor triaxiale constã în posibilitateade a reproduce o largã varietate de drumuri de efort [1],gama tipurilor de încercãri, precizia mãsurãtorilor, diver-sitatea parametrilor care pot fi puºi în evidenþã, cureferire la rezistenþã dar ºi la deformabilitate.

Pe lângã restricþiile impuse de starea simetricã detensiuni, rezultatele obþinute din încercãrile triaxiale suntinfluenþate de o serie de factori: rugozitatea ºi mãrimeaplatanelor, acþiunea de confinare a membranei flexibilecare îmbracã proba de pãmânt ºi sistemul de mãsurare.Aceste imperfecþiuni se concretizeazã în distribuþii neu-niforme de tensiuni.

Dintre factorii enumeraþi mai sus care influenþeazãacurateþea rezultatelor cel mai important este frecareace apare pe suprafaþa de separaþie dintre probã ºipietrele poroase. În urma experimentelor efectuate decãtre Taylor (1940) se ajunge la concluzia cã rezultateleobþinute cu ajutorul aparatelor triaxiale sunt corecte, încazul în care se folosesc probe cu raportul dintreînãlþime ºi diametru cuprins între 1,5 ºi 3,0.

Evoluþia tehnicilor ºi metodologiilor de determinarea rezistenþei la forfecare a pãmânturilor (II)

prof. univ. dr. ing. Anghel STANCIU - Universitatea Tehnicã “Gheorghe Asachi” Iaºi, Facultatea de Construcþii ºiInstalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii, membru al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România

prof. univ. dr. ing. Irina LUNGU, ing. ªtefan CIOARÃ - Universitatea Tehnicã “Gheorghe Asachi” Iaºi, Facultatea deConstrucþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Fig. 8: Încercarea monoaxialã Fig. 9: Etapele încercãrii triaxiale



Sistemul de mãsurare poate influenþa precizia rezul-tatelor. Dupã cum s-a menþionat, se pot folosi mai multemetode de mãsurare a deformaþiilor laterale. Folosireatraductorilor de deplasare este acceptabilã numai încazul deformaþiilor mici ale probelor. În cazul în careproba suferã o cedare plasticã, mãsurarea deformaþiilorîn puncte nu este reprezentativã pentru întregfenomenul de deformare. Cea de-a doua metodãamintitã aici este asociatã cu erori datorate în specialdeformaþiilor pereþilor celulei triaxiale. În acest sens, s-auintrodus în uz celule triaxiale cu pereþi dubli (fig. 10) [7].

Încercare biaxialãPentru determinarea caracteristicilor mecanice ale

pãmânturilor, în practica curentã se foloseºte aparatultriaxial, cu toate cã, în multe situaþii, deformaþiile in situale masivelor de pãmânt sunt mai apropiate de o stareplanã de deformaþii. De exemplu, în cazul problemelorde stabilitate a taluzurilor sau a fundaþiilor continue,deformaþiile axiale sunt nule. Se impune, deci, necesi-tatea de a crea aparate capabile sa testeze pãmântul înstare planã de deformaþii.

Acest tip de aparate permite încãrcarea probelor pedouã laturi iar a treia laturã rãmâneimobilã pe parcursul încercãrii. Pro-bele folosite sunt, în general, rectan-gulare, cu raportul laturilor secþiuniitransversale cuprins între 2÷3 iarlungimea mult mai mare decât lãþimea.În aceste condiþii, se poate obþine ostare de tensiuni uniformã în centrulprobei iar efectele perturbatoare alefrecãrii cu platanele aparatului suntreduse.

Aplicarea încãrcãrilor se poate faceprin intermediul unor plãci rigide,membrane de cauciuc sau mixt.Folosirea plãcilor rigide prezintã avan-taje legate, în primul rând, de uniformi-tatea stãrii de deformaþii ºi mãsurareaacestora. Aparatele astfel construitenu permit, însã, deformarea liberã aprobelor, iar în cazul deformaþiilor

impuse mari apar dificultãþi mecanice în ceea ce priveºteintersectarea platanelor. Folosirea membranelor poateasigura o stare uniformã de tensiuni iar deformaþiilelibere ale probelor sunt posibile.

De asemenea, se poate folosi o configuraþie asemã-

nãtoare aparatului triaxial, în care se blocheazã una din-

tre laturi cu ajutorul unor pereþi rigizi. Aceastã soluþie are,

însã, dezavantajul cã nu poate acomoda probe mari.

Primele încercãri pe probe aflate în stare planã de

deformaþii au fost realizate de cãtre Wood în anul 1958

la Imperial College în Londra. Probele de pãmânt folo-

site aveau dimensiuni de 508 mm x 406 mm x 101 mm ºi

erau îmbrãcate în membrane speciale. Pentru a reduce

frecãrile dintre membranã ºi plãcile metalice ale apara-

tului, acestea erau gresate cu unsoare siliconicã.

Aparatul oferea posibilitatea de a observa proba în tim-

pul încercãrii, iar mãsurarea tensiunii intermediare (02)

se fãcea folosind o tehnicã similarã celei pentru

mãsurarea presiunii apei din pori. Datoritã dimensiunilor

mari ale probei, consolidarea probelor mari de argilã

poate dura pânã la 3 sãptãmâni [9].

Figura 10: Schema de principiu a celulei triaxiale cu perete dublu [7] Fig. 11: Aparat de încercare în stare planã de deformaþii - Wood (1958)

Fig. 12: Aparat de încercare în stare planã de deformaþiiºi curbele caracteristice ale probelor încercate - Vaid (1968)




Carte de vizitã

SC GLOBAL SERVICE PROIECT SRL oferã o diver-sitate de servicii:

• Proiectare ºi consultanþã în domeniul drumurilor,strãzilor, sistematizare pe verticalã a platformelor industri-ale, parcãri publice, drumuri în ansambluri rezidenþiale,extindere reþele de alimentare cu apã ºi canalizare.

• Expertize tehnice pentru drumuri ºi poduri.• Întocmire documentaþii pentru obþinerea certificatelor de

urbanism, avize ºi acorduri din partea C.N.A.D.N.R. ºiPoliþia Rutierã pentru racordãrile la drumurile publice.

• Realizarea de proiecte de circulaþie ºi pentru mana-gementul traficului pe perioada executãrii lucrãrilor la dru-murile publice, proiectare marcaje, indicatoare ºi elementesemnalizatoare.

• Proiectare ºi amenajare peisagisticã pentru parcuri ºigrãdini publice.

Proiectele sunt realizate cu metode moderne deproiectare asistatã de calculator ºi soluþii software de ultimãgeneraþie, ceea ce asigurã o duratã redusã de execuþie aproiectului final ºi modificãri rapide în funcþie de cerinþelede adaptare care pot interveni.

În funcþie de dificultatea proiectului, colaborãm cuproiectanþi cu experienþã de peste 15 de ani în activitate.

La cererea beneficiarului, asigurãm ºi verificarea proiec-tului de cãtre un verificator atestat MLPAT. În acelaºi timp,punem la dispoziþia altor proiectanþi consultanþã ºi verifica-tori atestaþi MLPAT în vederea întocmirii unui proiect corect,atât din punct de vedere tehnic, cât ºi economic.

Pentru a demonstra capabilitatea noastrã de a prestaservicii care sã satisfacã optim cerinþele, am proiectat, do-cumentat ºi implementat atât sistemul de management alcalitãþii conform prevederilor standardului SR EN ISO9001:2008 “Sisteme de management al calitãþii - Cerinþe”cât ºi Sistemul de management al sãnãtãþii ºi securitãþiiocupaþionale OHSAS 18001:2007 ºi Sistemul demanagement de mediu SR EN ISO 14001:2004, obþinândcertificare CERTIFIED QUALITY SYSTEMS.

Printre realizãrile care recomandã firma SC GLOBALSERVICE PROIECT SRL menþionãm:

• Reabilitare sistem rutier ºi lucrãri edilitare execuþie ºiproiectare strãzi în Municipiul Bucureºti – Pachet 1 – 6;

• Servicii de elaborare proiect tehnic la specialitateadrumuri pentru invesþitiile KAUFLAND SLATINA – Jud. Olt,KAUFLAND TÂRGOVIªTE – Jud. Argeº, KAUFLANDAPÃRÃTORII PATRIEI – Bucureºti, KAUFLAND –Bucureºti, Sector 5, Calea Ferentari, nr. 62, KAUFLANDNÃVODARI – Jud. Constanþa;

• Servicii de întocmire documentaþie tehnicã de spe-cialitate pentru drumurile din incinta parcurilor eolienedin comuna Casimcea, jud. Constanþa;

• Servicii de elaborare proiect tehnic la specialitateadrumuri pentru investiþiile “Silozuri de Grâne Alfred Toepfler”amplasate în localitatea Borduºani, Jud. Ialomiþa ºi loca-litatea Cãlãraºi, Jud. Cãlãraºi;

• Servicii de proiectare drumuri tehnologice în parculeolian Rãzboieni, faza PT+DE;

• Servicii de elaborare proiect tehnic ºi detalii de exe-cuþie pentru lucrarea de canalizare pluvialã pe ªoseauaBucureºti – Mãgurele, mun. Bucureºti;

• Servicii de consultanþã ºi elaborare proiect tehnic ºidetalii de execuþie pentru obiectivul “Modernizare infra-structurã rutierã în comuna Cocora, Judeþul Ialomiþa”;

• Servicii de proiectare, faza unicã pentru obiectivul“Modernizare drumuri de interes local în comuna C.A.Rosetti, Judeþul Buzãu”;

• Servicii de proiectare, faza unicã pentru obiectivul“Modernizare drumuri de interes local în comunaCochirleanca, Judeþul Buzãu”. �

SC GLOBAL SERVICE PROIECT SRL s-a înfiinþat în 2005, având ca obiect de activitate proiectarea îndomeniul infrastructurii rutiere ºi a utilitãþilor. Firma dispune de o echipã tânãrã ºi dinamicã, formatã diningineri proiectanþi absolvenþi ai Universitãþii Tehnice de Construcþii Bucureºti, secþia Cãi Ferate,Drumuri ºi Poduri, condusã de dr. ing. Adrian BURLACU.


Yoginder Pal Vaid prezintã, în 1968, un nou aparatpentru testarea pãmânturilor în stare planã de defor-maþii. Aparatul poate acomoda probe de argilã sau nisipcu dimensiuni de 57 mm x 25 mm x 100 mm. Sistemulde încãrcare este alcãtuit dintr-un piston rigid din oþelinoxidabil, care acþioneazã proba pe direcþie verticalã,iar în plan orizontal presiunile sunt asigurate cu ajutorulunor diafragme flexibile de cauciuc (0,35 mm grosime).La partea inferioarã ºi superioarã proba este mãrginitãde pietre poroase care asigurã drenarea.

Aparatul propus de Lo este constituit dintr-un dispo-zitiv montat într-o celulã triaxialã. Proba are dimensiunide 120 mm x 120 mm x 40 mm ºi este conþinutã într-omembranã de cauciuc. La partea superioarã ºi inferioarãsunt dispuse pietre poroase (2), pentru a facilita drenajulapei. Diafragmele laterale (5) sunt realizate din plãci deplexiglas, care au rolul de a împiedica deformareaprobei (ε2=0). Acestea sunt solidarizate cu ºuruburi M5(7) de piesele laterale din aluminiu. Înainte de începereaîncercãrilor toate piesele aparatului care intrã în contactcu proba sunt gresate pentru a reduce frecãrile (fig. 13).

CONCLUZIIPrin încercãrile de laborator, se urmãreºte obþinerea

parametrilor rezistenþei la forfecare (ϕ,c), parametri carevor fi folosiþi apoi pentru a realiza calcule de stabilitatesau capacitate portantã a pãmântului. În fiecare caz înparte trebuie considerat mecanismul specific de cedareºi alese metodele corespunzãtoare.

O serie de factori limiteazã progresul în dezvoltareaprocedurilor de prezicere a deformaþiilor in situ a pãmân-turilor, prin încercãri de laborator. Cel mai important din-tre aceºti factori este, probabil, inabilitatea de areproduce realist în laborator drumul de efort.

Pentru încercãrile la forfecare pe plan obligat (forfe-care directã ºi forfecare prin torsiune) tensiunile princi-pale intermediare nu pot fi impuse ºi au valorinecunoscute, iar prin încercarea de compresiune triaxi-alã starea de tensiuni nu poate fi decât axial simetricã,fapt ce nu corespunde situaþiilor din teren. Încercãrile lacompresiune biaxialã pot fi mai potrivite, de exemplu, încazul problemelor de stabilitate a taluzurilor sau a funda-þiilor continue, situaþie în care deformaþiile axiale sunt nule.

În practica curentã, se ignorã anizotropia pãmân-turilor, deoarece este dificil de aproximat; majoritateamodelelor folosite pentru modelarea comportãrii pãmân-turilor ignorã, de asemenea, anizotropia acestora.

Simularea realistã a drumului de efort necesitã dez-voltarea de noi metodologii de testare capabile sã con-troleze atât intensitatea cât ºi direcþia tensiunilorprincipale.

BIBLIOGRAFIE1. STANCIU A., LUNGU L., Fundaþii, vol. l, Editura

Tehnicã, 2006;2. SAADA A. S., TOWNSEND F. C., State of the art:

Laboratory strength testing of soils, 1981;3. ALBERT C., Tezã doctorat - Contribuþii privind

influenþa rezistenþei la forfecare asupra capacitãþii por-tante a terenului de fundare, 2000;

4. RÃILEANU P., Tezã de doctorat - Contribuþiiasupra influenþei unor factori fundamentali în metodelede determinare a rezistenþei la forfecare a pãmânturilor,Institutul politehnic Iaºi, 1973;

5. LADE P. V., Torsion shear apparatus for soiltesting, 1981;

6. STARK TIMOTHY D., Landfill liner interfacestrengths from torsional - ring - shear tests;

7. ALABDULLAH J., Tezã doctorat - Testing unsatu-rated soil for plane strain conditions: A new double-wallbiaxial device, 2010;

8. MANOLIU I.; RÃDULESCU NICOLETA,Geotehnicã, Editura Conspress, 2010;

9. VAID Y. P., A plane strain apparatus for soils, 1968;10. LO, K. V., MITA K. A., THANGAYAH T., Plane

strain testing of overconsolidated clay. �Fig. 13: Aparat de încercare în stare planã de deformaþii - Lo (2000) [10]



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Sunetul devine ”MELODIE”Fiecare melodie frumoasã este

rezultatul jocului tonurilor plãcute uti-lizate. Acest lucru este valabil ºi pen-tru þigla ceramicã ”MELODIE”produsã de CREATON AG, þiglãcare stabileºte noi standarde înmaterie de flexibilitate. Cu acestfrate mai mic ºi mai uºor al mode-lu lu i de succes ”SIMFONIE”,CREATON adãugã o nouã þiglã pre-mium programului sãu de producþieîn segmentul þiglei cu falþ. Datoritãcalitãþilor sale, þigla ”MELODIE”devine soluþia idealã pentru toate ce-rinþele în materie de învelitori ºi, maiales, este prima opþiune pentrudomeniul reabilitãrii monumenteloristorice, a clãdirilor vechi sau asuprafeþelor de mici dimensiuni.

Foarte uºoarãMãrimea nu este întotdeauna

cea mai importantã caracteristicã.Cu o greutate de numai 3,2kg/bucatã ºi un necesar de aproxi-mativ 14 bucãþi/mp, ”MELODIE” seremarcã prin flexibilitatea pe care ooferã la montaj, asigurând, în acestfel, o organizare mai simplã ºi mairapidã a întregii logistici necesarepunerii în operã.

Foarte flexibilãÞigla ”MELODIE” oferã un avan-

taj maxim prin distanþa de glisaj afalþului superior. Cei 35 mm oferãmontatorilor simplitate ºi flexibilitatela montaj asigurând încadrarea per-fectã a þiglelor pe acoperiº. Acesteavantaje sunt de mare utilitate, maiales la acoperiºuri de mici dimensi-uni sau cu multe detalii.

Foarte sigurãAvând falþuri foarte pronunþate,

”MELODIE” asigurã o suprapunereoptimã a þiglelor, chiar ºi la o lungimemaximã de acoperire. În ciuda fap-tului cã are o greutate redusã,”MELODIE” asigurã o foarte bunãrezistenþã la furtuni, un aspect carenu mai poate fi neglijat, având învedere condiþiile climatice în perma-nentã schimbare.

Cinci tonuri pentru o ”MELODIE”Aceastã nouã þiglã ceramicã, ce

se produce în fabrica din Wertingen,nu se distinge numai prin calitãþilemateriei prime folosite, ci ºi prin celecinci culori tradiþionale în care estedisponibilã. Clienþii pot opta întreculoarea roºu natur, engobele”NUANCE” roºu cupru, ardezie ºiantracit sau culoarea ”FINESSE”negru smãlþuit.

Programul de producþie în seriimari a þiglelor smãlþuite “FINESSE”este o piatrã de hotar în dezvoltareaþiglelor. Prin acest program se obþineun raport preþ/calitate excelent, pro-dusele de cea mai bunã calitatedevenind, astfel, accesibile tuturor.

Noua þiglã “MELODIE”de la CREATON

2014 este anul ”PREMION”, anulîn care CREATON va sãrbãtori ceade-a 10-a aniversare a þiglei sale pre-mium din Guttau (Saxonia). Þigla cuo calitate apropiatã de cea a cera-micii fine este produsã în aceastãlocaþie, fãcându-ºi loc în segmentulpremium care utilizeazã argilã decea mai bunã calitate din regiuneaLausitz ºi beneficiazã de un processpecial de producþie. ”PREMION” esteun sinonim pentru cea mai bunã ca-litate, precum ºi o poveste de suc-ces. Dovada o reprezintã imensulnumãr al beneficiarilor, numãr încontinuã creºtere.

Mai mult de 200 milioanede þigle ”PREMION”

Datoritã combinaþiei dintrerentabilitate, înaltã calitate, inovaþietehnicã ºi design clasic, ”PREMION”este o þiglã de” 5 stele”, satisfãcândcele mai înalte cerinþe. Împreunã cuaccesoriile potrivite de la CREATON,proprietarul va beneficia de toateaceste calitãþi, chiar ºi la cele maimici detalii ale acoperiºului. Nu estedeloc surprinzãtor faptul cã peste200 milioane de þigle din acest pro-dus de succes au fost fabricate înGuttau/Saxonia în ultimii 10 ani.Þigla ”aniversarã” livratã aduce,deja, beneficiile cunoscute fericiþilorproprietari, iar tendinþa este crescã-toare.

Proces special de producþie ”PREMION” obþine calitatea sa

excepþionalã, de ”top”, apropiatã deceramica finã, prin procesul specialde producþie ”KERALIS”. În procesulde producþie, materiile prime foartefine ºi foarte pure extrase dinzãcãmântul Lausitz sunt mãcinateîntr-o pudrã uscatã, foarte finã ºitransformate într-un amestec foarteomogen de argilã printr-un procesde umidificare extrem de precis.

Þigla rezultatã, coloratã în masãchiar ºi în culori închise, asigurã oopticã splendidã, de neschimbat, aacoperiºului.

Calitatea þiglei este îmbunãtãþitãprin sinterizare la temperaturi depeste 1.100 de grade. Acest procesasigurã obþinerea unor þigle cu orezistenþã mecanicã deosebitã pre-cum ºi suprafeþe foarte fine.

Procesul de ”înaltã ardere” facedin ”PREMION“ un produs foarterezistent la factorii externi, ambien-tali. Nu poate fi afectatã nici de celmai sever îngheþ. Secretul sãu con-stã ºi în designul funcþional, fãrãcompromis.

Mai mult, prin fãlþuirea sofisticatãºi suprapunerea quadruplã împre-unã cu folia CREATON ”Quattro”,þigla ”PREMION“ poate fi utilizatãºi la înclinaþii ale acoperiºului înce-pând cu 7 grade.

Opþiuni pentru toate gusturile În completarea caracteristicilor

tehnice, ”PREMION” inspirã arhi-tecþii, constructorii ºi beneficiarii prinmultiplele combinaþii de design.

”PREMION” este disponibilã încinci culori angobate în gama”NUANCE”, în trei culori smãlþuite îngama ”FINESSE” ºi în douã culoriîn gama ”NOBLESSE” .

Evident, ”PREMION” este dispo-nibil în culoarea clasicã roºu natur,culoare care îºi va pãstra calitãþilecoloristice pe toatã durata vieþiidatoritã tehnologiei de producþie deînaltã calitate.

Pentru cea de-a zecea aniver-sare, þigla de ”5 stele” va fi disponi-bilã ºi în noua culoare smãlþuitã -castaniu - din gama ”FINESSE”.Având în vedere gama largã deaccesorii ºi culori, toate accesoriilevor fi disponibile la culoarea doritã,respectând calitatea ”PREMION”. �

CREATON & ETERNIT SRLB-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, Sector 1, Bucureºti, România

Tel.: +40 21 26 92 174 | Fax: +40 21 26 92 175www.creaton.com.ro

CREATON introduce o nouã culoarepentru modelul „PREMION”


Proiecte cofinanþate FSEdedicate formãrii profesionale

a angajaþilor de pe ºantier

Proiectul este cofinanþat din

Fondul Social European prin Pro-

gramul Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 - 2013 Inves-

teºte în oameni! (Axa prioritarã 2 -

“Corelarea învãþãrii pe tot parcursul

vieþii cu piaþa muncii”, Domeniul

major de intervenþie 2.3. - “Acces ºi

participare la formare profesionalã

continuã”) ºi se deruleazã pe o

perioadã de 18 luni, în 3 regiuni:

Bucureºti - Ilfov, Vest ºi Nord Vest.

Titlul proiectului este CALIFICÃ-TE!

DÃ-ÞI O ªANSÃ LA O VIAÞÃ MAI

BUNÃ!, acesta fiind ºi mesajul

proiectului pentru angajaþii din sec-

torul construcþiilor, iar pentru firmele

care îºi desfãºoarã activitatea în

sectorul construcþiilor mesajul proiec-

tului se rezumã la sintagma PER-

FORMANÞÃ ªI COMPETITIVITATE

PRIN CALIFICARE GRATUITÃ.

Obiectivul principal al proiectului

vizeazã creºterea competitivitãþii

ºi adaptabilitãþii persoanelor anga-

jate, cetãþeni români, prin promova-

rea beneficiilor formãrii profesionale

continue în rândul angajaþilor ºi

întreprinderilor, precum ºi prin

accesul ºi participarea angajaþilor

la programele de formare profe-

sionalã.

Dintre principalele activitãþi care

vor fi desfãºurate în cadrul proiectu-

lui în vederea îndeplinirii obiectivelor

asumate, menþionãm: informare cu

privire la oportunitãþile de calificare /

recalificare ºi evaluare pentru per-

soanele angajate; promovarea bene-

ficiilor formãrii profesionale în rândul

angajaþilor ºi întreprinderilor; furnizarea

serviciilor de informare, consiliere

ºi orientare profesionalã pentru 962

angajaþi; participare la programe de

formare profesionalã autorizate,

pentru dobândirea unei (noi) cali-

ficãri, pentru 812 angajaþi din dome-

niul construcþiilor ºi din alte domenii;

evaluarea ºi certificarea compe-

tenþelor profesionale dobândite în

alte contexte decât cele formale

pentru 150 de angajaþi în domeniul

construcþiilor; monitorizare programe

de formare; crearea ºi dezvoltarea

reþelei la nivel multiregional pentru

participarea angajaþilor din domeniul

contrucþiilor la programe de formare

profesionalã.

În cadrul proiectului se vor derula

cursuri de formare profesionalã în

acord cu cerinþele pieþei muncii ºi

nevoile participanþilor, iar în ceea ce

priveºte sectorul construcþiilor vom

desfãºura programe de formare

pentru ocupaþiile: Lucrãtor în Izo-

laþii; Dulgher - Tâmplar - Parchetar;

Fierar - Betonist; Confecþioner

tâmplãrie din aluminiu ºi mase

plastice.

Rezultatele estimate ºi asumate

a fi obþinute la finalizarea proiectului

vizeazã 962 de persoane angajate,

care sã beneficieze prin proiect de

consiliere / orientare ºi formare

Dupã cum v-am prezentat în numãrul anterior, Federaþia Patronatelor Societãþilor din Construcþii(FPSC) susþine activitatea firmelor din sectorul construcþiilor, una dintre direcþiile de interes pentru com-panii fiind calificarea forþei de muncã de pe ºantierele de construcþii din România.

În acest scop, cele douã patronate, Patronatul Societãþilor din Construcþii (PSC) ºi Patronatul Producã-torilor de Tâmplãrie Tarmoizolantã (PPTT) împreunã cu Fundaþia Dezvoltarea Popoarelor, în calitate desolicitant, ºi filialele acesteia din Cluj ºi Arad, au demarat, în aprilie 2014, implementarea unui proiect carevizeazã calificare forþei de muncã din sectorul construcþiilor ºi alte domenii de activitate.

Ioana Andreea VLAD

Ioana Andreea VLAD, marketing manager PSC

profesionalã continuã, din care:

812 persoane vor participa la pro-

grame de calificare ºi recalificare,

iar 150 de angajaþi din cele trei

regiuni de implementare vor fi eva-

luaþi pentru validarea cunoºtin-

þelor dobândite anterior pe alte cãi

decât cele formale.

Principalele avantaje ale proiec-

tului pentru angajatori, companii

din sectorul construcþiilor, identifi-

cate de FPSC, sunt: creºterea com-

petitivitãþii pe piaþã, prin utilizarea de

forþã de muncã având un nivel ridicat

de calificare; diminuarea costurilor

cu formarea profesionalã a propriilor

angajaþi; creºterea productivitãþii

muncii angajaþilor; dezvoltarea unui

parteneriat durabil ºi acces la con-

siliere ºi fomare profesionalã pentru

angajaþi s.a..

În ceea ce priveºte angajaþii,

avantajele calificãrii ºi certificãrii

de competenþe sunt multiple; dintre

acestea amintim: creºterea nivelului

de pregãtire profesionalã, conform

standardelor cerute pe piaþa muncii;

siguranþa locului de muncã, urmare

a creºterii nivelului de productivitate

individualã; posibilitatea identificãrii

mai facile a unui loc de muncã în caz

de ºomaj ºamd.

„Proiectul CALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI

O ªANSÃ LA O VIAÞÃ MAI BUNÃ!

reprezintã doar începutul implicãrii

Federaþiei în proiecte cofinanþate

din Fondul Social European. În

continuare dorim sã realizãm cât mai

multe proiecte care sã vinã în spri-

jinul firmelor din sectorul construc-

þiilor, atât pe partea de calificare a

forþei de muncã de pe ºantiere, cât ºi

în alte perspective vizând tinerii sau

junior / middle managemenul din

companiile membre”, conform

declaraþiei marketing managerului

PSC Ioana Andreea VLAD. �

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro


Un duet armonios pentru sezonul cald:rulou ºi plasã antiinsecte

Una dintre soluþii o constituie montarea rulourilorexterioare. Acestea acþioneazã mult mai eficientdecât draperiile sau jaluzelele verticale, deoarecesunt construite astfel încât între suprafaþa ferestreiºi lamelele ruloului se creeazã un strat de aer careasigurã o izolare perfectã. Astfel se face cã, înciuda temperaturilor ridicate de la exterior, în casãva domni o rãcoare plãcutã. Dacã într-o zi canicu-larã lãsãm rulourile închise toatã ziua, aºa cum facitalienii, mai târziu ne vom bucura de rãcoare înatmosfera revigorantã a serii. Utilizând rulourileconsumul de energie scade cu 30%.

În prezent putem monta rulourile atât pe oclãdire nouã, cât ºi pe una gata construitã.„Rulourile disponibile pe piaþa noastrã diferã întreele prin modul de instalare. Sistemul cel mai puþinintruziv, faþã de construcþie, este cel adaptiv.Rulourile din acest sistem se monteazã pe ferestre,

în interior sau direct pe perete. O altã soluþie o con-stituie rulourile montate sub tencuialã, o soluþie salva-toare pentru cei care nu doresc sã se vadã casetelepe faþada casei. Rulourile se monteazã înainte deaplicarea materialului de finisare, precum clincherulsau tencuiala. Este foarte important faptul cã acesterulouri nu interfereazã cu tâmplãria clãdirii ºi nuafecteazã etanºeitatea clãdirii. În cazul în caredorim sã le instalãm în construcþie, ne vom consultaînainte cu arhitectul”, spune Piotr Gustof, directorulDepartamentului de Dezvoltare a Sistemelor deRulouri, din cadrul ALUPROF. Putem sã ne deci-dem asupra sistemului suprapus sau asupra rulouluisub buiandrug. În primul caz, rulourile sunt montatedirect pe cadrul ferestrei, iar în cel de-al doilea caz,rulourile sunt acoperite cu tencuialã, caseta insta-lându-se direct deasupra cadrului ferestrei.

În lunile lungi de iarnã ne dorim sã iasã din nou soarele. Când soarele reapare, chiar ºi primã-vara, temperaturile ridicate pot fi foarte greu de suportat. Pentru a ne feri de caniculã, de ani dezile folosim tot felul de metode. Astãzi, din fericire, existã metode eficiente ºi confortabile.Care sunt acestea?


Oferta ALUPROF cuprinde rulouri din toate sis-temele. Rulourile SKO adaptive ºi rulourile SKO-Psunt concepute pentru montajul pe perete.Casetele lor ovale constituie un element decorativpe faþada clãdirii. Firma ALUPROF s-a gândit ºi lapersoanele care doresc sã ascundã casetele subtencuialã. Putem alege, în acest scop, sistemulSP sau SP-E, care asigurã un nivel ridicat de efi-cienþã termicã. Rulourile SKT OPOTERM le suntpropuse celor care opteazã pentru sistemul supra-pus. Casetele sunt realizate din materiale PVC decea mai înaltã calitate. De asemenea, fabricantulurmãreºte, cu acest produs, obþinerea unei termo-izolãri corespunzãtoare, astfel cã interiorul caseteia fost izolat termic.

„Rulourile se caracterizeazã prin proprietãþi ter-moizolatoare foarte bune”, spune Piotr Gustof de laALUPROF. „Cu ajutorul rulourilor putem îmbunãtãþibilanþul energetic al clãdirii, toate sistemele fiindproiectate tocmai pentru a reduce pierderile de cãl-durã. Iarna, protejeazã interiorul împotriva pier-derilor de cãldurã, iar vara, împotriva încãlziriiexcesive”, adaugã Piotr Gustof.

Folosirea unor rulouri corespunzãtoare poatecontribui la creºterea semnificativã a siguranþeinoastre. ALUPROF este primul furnizor de sistemede rulouri care a obþinut clasa III de rezistenþã laefracþie. Dovadã sunt încercãrile realizate conformstandardului PN-EN 1627:2011, în laboratorautorizat. Acest lucru ne permite ca, în timpul cândsuntem la serviciu sau plecaþi la sfârºit de sãp-tãmânã, sã ne ºtim casa în siguranþã.

Primãvara ºi vara nu se pune doar problematemperaturilor ridicate, împotriva cãrora ne prote-jeazã rulourile. În aceste perioade ale anului apar ºiinsectele nedorite, care se înmulþesc ameþitor derepede. Soluþia idealã o constituie folosirea plaseiantiinsecte. ALUPROF vã oferã, pe lângã plaselede insecte încorporate în sistemele de rulouri, ºi treisisteme antiinsecte cu cadre fixe, care se deschid ºiculisante. Din aceastã diversitate putem alege sis-temul antiinsecte potrivit oricãrui tip de fereastrã ºiîncãpere.

Rulourile exterioare sunt o soluþie practicãdeoarece, în timpul primãverii ºi verii, previnsupraîncãlzirea încãperilor ºi reduc la minimumzgomotul. Foarte important este, de asemenea,faptul cã reprezintã o barierã antiefracþie eficientã.În plus, iarna împiedicã schimbul de cãldurã dintrecasã ºi exterior, fãcând posibilã reducerea cos-turilor de încãlzire. Mai avem ºi plasa antiinsectecare nu permite insectelor sã invadeze interiorulcasei. Datoritã acestor elemente, locuinþa noastrãva deveni un loc cu adevãrat agreabil ºi confortabil,pe toatã perioada anului. �


Competiþia internaþionalã Saint-GobainGypsum International Trophy se orga-nizeazã, începând cu anul 1998, o datãla fiecare 2 ani, într-o capitalã euro-peanã, fiind unul dintre cele mai impor-tante evenimente din industria gipsului.Competiþia a fost creatã cu scopul

recunoaºterii ºi rãsplãtirii calitãþii ºi unici-tãþii execuþiei sistemelor uscate (uti-lizând gips-cartonul) ºi umede (utilizândipsosul) de cãtre firmele de construcþii,trofeul promovând excelenþa ºi inovaþiaîn folosirea produselor pe bazã de gipsºi a sistemelor aferente. Totodatã, trofeulstimuleazã crearea de soluþii noi, carerãspund provocãrilor momentului: efici-enþã energeticã, protecþia mediuluiînconjurãtor, dezvoltarea durabilã. Înacest an, evenimentul a fost organizat laBerlin, în perioada 5 - 7 iunie 2014, fiindînscrise 87 de proiecte din 33 de þãri depe cinci continente, în cadrul a ºase ca-tegorii: Ipsos, Plãci de gips-carton, Ino-vaþie ºi dezvoltare durabilã, Rezidenþial,Comercial ºi Soluþii pentru segmentespeciale.

Centrul multifuncþional de evenimenteºi conferinþe Auditorium Pallady, proiec-tat de FM Design ºi executat de firmaConsstar Construct, a fost nominalizatla categoria Plãci de gips-carton.Auditorium Pallady este o clãdire modernã,conceputã ca un centru multifuncþional,care cuprinde: sãli de conferinþã, sãli deevenimente, zone de cazare ºi birouri.Are o suprafaþã de 10.000 mp ºi undesign modern, cu faþade transparente

din pereþi tip Cortinã de sticlã, cu o struc-turã perimetralã din beton, cuprinzândtehnologii ºi facilitãþi moderne. Avândfuncþii multiple, au fost utilizate diferitetipuri de materiale, în acelaºi timp men-þinându-se un design unitar. Pentruîmbunãtãþirea claritãþii discursului ºi pen-tru a reduce timpul de reverberaþie, îndouã dintre sãlile de conferinþã s-aufolosit plafoane casetate tip Rigiton iarpentru a respecta cerinþele de protecþie lafoc, solicitate de 90 ºi 120 de minute, s-aufolosit plãci de gips-carton Rigips® tip RF.

La categoria Inovaþie ºi Dezvoltaresustenabilã, a fost nominalizat proiectulde realizare a Maternitãþii Regina Mariadin Bucureºti, unul dintre cele mai modernespitale din România, cu o investiþie de 7milioane EUR, proiectat de EOE Proiectºi implementat de Pora Construct. Clãdi-rea iniþialã a avut o structurã din betonarmat ºi o suprafaþã de 1.000 metripãtraþi. Destinaþia iniþialã a clãdirii a fostun bloc de apartamente, iar încastrareaperimetrului existent cu cãrãmizi Porothermnu era adecvatã, din punct de vederetehnic, pentru un centru medical, dea-supra clãdirii solicitându-se încã un etaj.Astfel cã s-a folosit o soluþie inovativã careîndeplineºte toate cerinþele specifice referi-toare la protecþia la foc, rezistenþa la

România a fost prezentã cu patru proiecte de construcþii în cadrul celei de-a noua ediþii a Saint-Gobain GypsumInternational Trophy, toate demonstrând profesionalismul în execuþie al echipelor de constructori care le-au realizat,precum ºi capacitatea de inovare ºi utilizare de materiale ºi sisteme de ultimã generaþie a acestora.

Patru proiecte româneºtila Saint-Gobain Gypsum International Trophy

cutremur, izolare acusticã ºi termicã: plãciAquarocTM (din ciment) pentru exterior,susþinute de o structurã metalicã, iar îninterior plãci de gips-carton standard.

Noul centru pentru cumpãrãturi ºirecreere, Promenada Mall, punct dereferinþã pentru Bucureºti datoritã arhi-tecturii sale moderne ºi a vizibilitãþii mari,proiectat de B23T International ºi execu-tat de Strabag (Antreprenor general) ºiDani Lev International (subcontractor) afost înscris la categoria Comercial. RolulSaint-Gobain Rigips a fost unul hotãrâtorîn rezolvarea problemelor de siguranþãla incendiu ºi izolare fonicã, precum ºi înfinisarea unor suprafeþe speciale, plinede provocãri. Protecþia la incendiu avizat protecþia pasivã a spaþiilor inte-rioare, dintre care cele rezervate maga-zinelor cu textile au necesitat o atenþiedeosebitã din cauza stocurilor de pro-duse cu un grad ridicat de combustibili-tate. Astfel, s-au folosit soluþiile de pereþide compartimentare realizaþi cu plãci dingips-carton rezistente la foc - Rigips® tipRF 15 mm - aºezate în dublu sau triplustrat pe o structurã metalicã cu calitãþiridicate de rezistenþã mecanicã –Rigiprofil®. Forma toroidalã, curbatã pedouã direcþii, a peretelui din zona lumi-natoarelor a fost realizatã cu ajutorulstructurii metalice Rigips Vertebra pentrusuprafeþe curbe, ºi cu plãcile flexibileGlasroc F Riflex din ipsos armat cu fibrãde sticlã. Zonele de birouri au fost izolateacustic cu ajutorul plãcilor Rigips® Fonic,iar cele expuse umiditãþii excesive –bucãtãriile ºi bãile – au fost protejatecorespunzãtor, cu plãcile speciale Rigips®

pe bazã de ciment AquarocTM.La categoria Soluþii pentru segmente

speciale, a fost nominalizatã clãdireamodernã a ªcolii Franceze “Anna deNoailles”, situatã în zona de nord a capi-talei, proiectatã de Western Outdoor ºiconstruitã de compania ACMS. Concep-tul principal de proiectare a fost de a asi-gura o iluminare naturalã ºi transparenþaclãdirii. Pãrþile clãdirii sunt poziþionate la45° faþã de terenurile sportive, pentru aeconomisi spaþiu ºi a permite o iluminarenaturalã mai bunã. Principalele cerinþetehnice au fost rezistenþa la impact apereþilor, protecþia la foc ºi tratamentulacustic în încãperi. Astfel, pentru a seasigura rezistenþa la impact a pereþilor însãlile de clasã ºi coridoare s-au folositplãcile Rigidur, iar pentru protecþia la focau fost utilizate plãcile de gips-cartonRigips® tip RF. În atrium ºi în sala de

conferinþã, s-au folosit panourile Gyptonepentru tratament acustic ºi îmbunãtãþi-rea claritãþii discursului.

În cadrul celei de-a noua ediþii a com-petiþiei Saint-Gobain Gypsum Interna-tional Trophy s-au acordat premii pentrufiecare categorie, Marele Premiu ºi unpremiu special al Preºedintelui:

Categoria Plãci de gips-carton:Modernizarea Teatrului German dinMünchen, realizatã de TM Ausbau GmbH.

Categoria Ipsos: Modernizarea Sina-gogii din Mulhouse (Franþa), realizatã deWerey Platreset Staff.

Categoria Inovaþie ºi dezvoltaredurabilã: extinderea cazinoului din Mon-dorf-Les-Bains, Franþa, realizatã decompania Eschlimann.

Categoria Comercial: centrul comer-cial Cradlestone Mall, realizat de compa-nia Abbeycon (PTY).

Categoria Soluþii pentru segmentespeciale: Modernizarea Institutului deStudii Politice din Lyon, construit decompania D’Angelo & Agus.

Categoria Rezidenþial: clãdirea uni-familialã Marsan, din Valladolid – Spania,amenajatã de Audiotec Inginería Acústica.

Premiul Special al Preºedintelui:Spitalul Al Mafraq din Abu Dhabi – Emi-ratele Arabe Unite, amenajat de AlMassa/International Décor.

Marele Premiu: noul stadion de fotbaldin localitatea Gent, Belgia, executat degrupul Genisol. �



Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artã CraiovaBeneficiar: Consiliul Judeþean Dolj;Constructor: Asocierea SC ROMCONSTRUCT HOLDING

GRUP SA & SC CORAL SRL;Diriginte: SC PROJECT-THC SRL;Sursa de finanþare: Fondul European de Dezvoltare Regionalã;

Fonduri Structurale alocate prin Programul Operaþional Regional2007 - 2013; Bugetul naþional; Bugetul local.

Inaugurat în vara anului 1954, Muzeul de Artã Craiova esteastãzi una dintre cele mai prestigioase instituþii muzeale dinRomânia. Bogãþia patrimoniului, cadrul ºi modul în care suntexpuse cele mai valoroase piese ale sale impun admiraþiavizitatorilor. În anul 2010, Consiliul Judeþean Dolj a accesatfonduri europene, prin Programul Operaþional Sectorial 2007 - 2013, Palatul Jean Mihail intrând astfel într-unproces de restaurare.

Consolidare, restaurare ºi modernizarela secþia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova

Beneficiar: Consiliul Judeþean Dolj;

Constructor: Asocierea SC RECON SA & SC ATLAS SA;

Diriginte: SC PROJECT-THC SRL;

Sursa de finanþare: Fondul European de Dezvoltare Regionalã;

Fonduri Structurale alocate prin Programul Operaþional Regional

2007 - 2013; Bugetul naþional; Bugetul local.

Muzeul Olteniei este o instituþie publicã de culturã, cu perso-

nalitate juridicã, de importanþã regionalã, aflatã în serviciul soci-

etãþii, care colecþioneazã, conservã, cerceteazã, restaureazã,

comunicã ºi expune, în scopul cunoaºterii, educãrii ºi recreãrii,

mãrturii materiale ºi spirituale ale existenþei ºi evoluþiei comu-

nitãþilor umane, precum ºi ale mediului înconjurãtor. Acesta

deþine cel mai mare laborator de restaurare obiecte de artã.

Muzeul Olteniei îºi desfãºoarã în prezent activitatea în trei

secþii: Secþia de Arheologie ºi Istorie, Secþia de Etnografie, Secþia

de ªtiinþele Naturii.

Societatea S.C. PROJECT-THC S.R.L. asigurã asistenþã tehnicã pentru verificarea lucrãrilor, prin diriginþide ºantier atestaþi, pentru cele mai reprezentative proiecte cu finanþare europeanã din zona sud-vest Oltenia,Vest Banat, Sud Muntenia. Printre acestea:

Reabilitarea sitului industrial de pe fosta platformã industrialã Cãlanºi pregãtirea lui pentru noi activitãþi

Beneficiar: Oraºul Cãlan;

Constructor: SC PROSERV SA;

Diriginte: SC PROJECT-THC SRL;

Sursa de finanþare: Buget local ºi fonduri struc-

turale POR-FEDR Axa Prioritarã 4, Domeniul Major

de intervenþie 4.2 - Reabilitarea siturilor industriale

poluate ºi neutilizate ºi pregãtirea pentru noi activitãþi.

Obiectivul lucrãrii þine de reabilitarea sitului industrial

abandonat, intervenþiile având ca scop atragerea

investiþiilor, revigorarea ºi dezvoltarea economiilor

locale ºi regionale. Aceastã activitate este cu atât mai

necesarã, cu cât atât localizarea vechilor industrii cât ºi

a celor noi afecteazã mediul din zonele nodale ale teri-

toriului, prin faptul cã se aflã în apropierea cãilor de

comunicaþie ºi a locuinþelor. Refacerea acestor areale

industriale favorizeazã, astfel, protecþia mediului.



Centrul Multifuncþional Craiova –Pavilion Central

Beneficiar: Municipiul Craiova;Constructor: Asocierea SC RECON SA & SC ATLAS SA;Diriginte: SC PROJECT-THC SRL;Sursa de finanþare: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Bugetul

de stat ºi Bugetul local.

Investiþia începutã în 2011 rivalizeazã, ca mãrime, cu ROMEXPO. CentrulMultifuncþional Craiova este o clãdire cu spaþii de peste 11.000 de metripãtraþi, cu acoperiº tip cupolã metalicã, a cãrei construcþie a durat 27 de luni.

Amenajare ºi revitalizare centrul istoricdin municipiul Craiova

Beneficiar: Municipiul CraiovaConstructor: Asocierea SC RECON SA – SC SEKISUI SPR ROMANIA SRL

– SC TCIF SA;Diriginte: SC PROJECT-THC SRL;Sursa de finanþare: Bugetul local, Bugetul de stat ºi Fondul European de

Dezvoltare Regionalã.

Proiectul de amenajare ºi revitalizare a centrului istoric cuprinde lucrãri de:reabilitare a reþelelor de alimentare cu apã ºi canalizare menajerã ºi pluvialãprecum ºi a reþelelor termice existente; modernizare a iluminatului public;montare a unui sistem de supraveghere video stradal; reabilitare a grupului

sanitar din English-Park ºi dotarea acestuia cu sistem de ventilaþie; construire a douã fântâni arteziene; montare demobilier urban; amplasare a cinci statui din bronz reprezentând personaje din Caragiale.

Amenajare parcare subteranã în zona Teatrului Naþionaldin municipiul Craiova

Beneficiar: Municipiul Craiova;Constructor: Asocierea SC MITLIV EXIM SRL – SC POLYSTART SRL –

SC HABAU CONSTRUCÞII SRL;Diriginte: SC PROJECT-THC SRL;Sursa de finanþare: Buget local, Bugetul de stat, Fondul European de

Dezvoltare Regionalã.

Construcþia, cu pereþi mulaþi, va fi finalizatã pe douã nivele, cuprinzând586 locuri de parcare pentru autoturisme ºi 33 locuri pentru motociclete.40% din numãrul total de locuri de parcare vor fi dotate cu prize electrice pentruîncãrcarea autoturismelor echipate cu baterii ºi încãrcãtor intern, fãrã degajarede hidrogen.

Craiova Water Park – complex de agrement acvaticîn Parcul Tineretului din municipiul Craiova

Beneficiar: Municipiul Craiova;Constructor: Asocierea SC DELTA ACM 93 SRL – SC POLYSTART IMPEX SRL – SC UTI GRUP SA;Diriginte: SC PROJECT-THC SRL;Sursa de finanþare: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Bugetul local.

Amplasat în zona de Sud-Vest a oraºului, Parcul Tineretului are, drept limitã naturalã, Lunca Jiului. În incintaacestuia, pe suprafaþa de 4,93 ha, a fost propusã executarea unor lucrãri de construire constând în bazine ºi jocuride apã acoperite, amplasate în halã, bazine cu apã amplasate în aer liber, obiecte de mobilier pentru jocul în apã,amenajãri peisagistice, spaþii anexã pentru vestiare ºi duºuri. �


COMUNICAT DE PRESÃ

Proiect: “DEZVOLTAREA ACTIVITÃÞII S.C.GEOSTUD S.R.L. PRIN ACHIZIÞIA UNEI INSTALAÞII DE FORAJ,COMPLET ECHIPATÃ PENTRU EXECUTAREA STUDIILOR GEOTEHNICE ªI PRELEVÃRI DE PROBE NETULBURATE

DE PÃMÂNTURI ªI ROCI” co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã

BUCUREªTI, 01.07.2014

SC GEOSTUD SRL, cu sediul în Bucureºti, str. Sângerului, nr. 11, sector 1, cod poºtal: 014617, deruleazã începând cudata de 19.09.2013, proiectul “DEZVOLTAREA ACTIVITÃÞII SC GEOSTUD SRL PRIN ACHIZIÞIA UNEI INSTALAÞIIDE FORAJ, COMPLET ECHIPATÃ, PENTRU EXECUTAREA STUDIILOR GEOTEHNICE ªI PRELEVÃRI DE PROBENETULBURATE DE PÃMÂNTURI ªI ROCI” - co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Proiectul sederuleazã în baza contractului de finanþare încheiat cu Ministerul Economiei în calitate de Autoritate de Managementa Programului Operaþional Sectorial “Creºterea Competitivitãþii Economice“ (AM POS CCE). Valoarea totalã aproiectului este de 863.252,04 lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de 420.702,60 lei.

Proiectul se implementeazã în Bucureºti ºi are o duratã de 12 luni.Obiectivul proiectului este consolidarea ºi dezvoltarea SC GEOSTUD SRL, prin creºterea productivitãþii, cu

asigurarea principiilor dezvoltãrii durabile.În prezent, instalaþia de foraj a fost achiziþionatã, s-au fãcut probe de lucru, se aflã în perfectã stare de funcþionare iar

personalul care opereazã aceastã instalaþie a fost instruit.

Detalii suplimentare puteþi obþine de la: Nume persoanã contact: BARARIU AUREL - Manager de ProiectTel.: 021.220.22.66, Fax: 021.220.22.67, E-mail: [email protected]

Programul Operaþional Sectorial “Creºterea Competitivitãþii Economice“- co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã

Axa Prioritarã 1 - Un sistem inovativ ºi ecoeficient de producþieDomeniul major de intervenþie DM1.1 - Investiþii productive ºi pregãtirea pentru competiþia

pe piaþã a întreprinderilor, în special a IMMOperaþiunea a) – „Sprijin pentru consolidarea sectorului productiv prin investiþii tangibile ºi intangibile”

A2 – Sprijin financiar în valoare de pânã la 1.065.000 lei acordat pentru investiþii pentru întreprinderile mici ºi mijlocii

“Investiþii pentru viitorul dumneavoastrã“


Echipamenteutilizate în monitorizarea biodiversitãþii

Diana Elena NECªULESCU, ing. expert evaluator de mediu, SC CONSITRANS SRL

În momentul de faþã existã o vari-etate mare de echipamente, diferenþaîntre acestea fiind legatã de materiaprimã din care sunt executate, dimen-siunea echipamentelor, claritatea ima-ginilor redate (în cazul echipamentelorde înregistrare) sau perioada deautonomie.

Echipamentele sunt adaptate ºi cucaracteristici specifice speciilor þintã,astfel cã prezentarea acestora este înlegãturã directã cu ordinul din careface parte specia de interes, dupã cumurmeazã:

Echipamentepentru monitorizarea mamiferelorUnii cercetãtori (Linell ºi all.) reco-

mandã combinarea mai multormetode, bazate pe date de prezenþã /absenþã (utilizarea de camere foto /video cu IR ºi senzor de miºcare), uti-lizarea de atractanþi olfactivi, colec-tarea de date, de urme (urme tipar ºiurmã pârtie pe zãpadã sau noroi),fecale, culcuºuri, resturi de hranã, pre-cum ºi colectarea de informaþii extrasedin recomandãrile verbale ale localni-cilor ºi personalului silvic din zonã, darºi observarea directã. Speciile detalie micã pot fi capturate în vede-rea analizei, urmând sã fie eliberateîn zona în care au fost localizate cuajutorul capcanelor tip cutie. Acestease pot amplasa în reþea, în linie saualeator, distanþa dintre ele fiind înmedie de 10 m. Ele vor fi prevãzute cuhranã ºi material vegetal în vedereaizolãrii termice.

În cazul utilizãrii de camere demonitorizare, zonele de amplasare vorþine cont de mai multe aspecte, dupãcum urmeazã:

• specia þintã;• caracteristicile de deplasare tipice

pentru fiecare specie þintã;• caracteristicile topografice ale zonei

de interes;• posibilitatea de a surprinde ima-

gini vizuale cât mai clare;• prezenþa surselor de hranã ºi

apã;• posibilitatea de camuflare a

echipamentului.

Echipamentepentru monitorizarea chiropterelorÎn general, cele trei metode de

bazã în cazul realizãrii monitorizãriispeciilor de chiroptere sunt legate de:

• cercetarea adãposturilor specificepentru speciile de chiroptere;

• utilizarea de echipamente deînregistrare ultrasunete;

• capturarea exemplarelor cu plasechireptologice.

Conform unor cercetãtori (Flaquerºi colab.), cele trei metode trebuie uti-lizate concomitent în procesul de mo-nitorizare a speciilor de chiroptere.

În cazul investigãrii habitatelor,metoda folositã este înregistrareaultrasunetelor cu ajutorul detectoarelorºi analiza ulterioarã cu programe spe-cializate.

Odatã cu dezvoltarea industrieielectronice, au apãrut mai multetipuri de aparate pentru conversiaultrasunetelor folosite de lilieci în ori-entare, în frecvenþe audibile de om.

Indiferent de tipul detectorului,unele blocuri funcþionale au aceleaºicaracteristici. Astfel, un element decapãt este reprezentat de un traductorce produce un semnal electric, laapariþia unui ultrasunet iar un difuzorgenereazã un sunet audibil.

Dupã modul de prelucrare al sem-nalului obþinut la intrare, detectoarelepot fi, în principiu, de patru tipuri.Fiecare tip are avantaje ºi dezavantajefaþã de celelalte. Aparatele sunt împãr-þite dupã cum urmeazã:

• Detectoare cu divizare defrecvenþã;

• Detectoare cu schimbare defrecvenþã;

• Detectoare cu expansiune de timp;• Detectoare bazate pe DSP (digital

signal procesing).În ultimii ani cercetãtorii se bazea-

zã pe software, care analizeazã sune-tele automat, reducând posibilele erorice se pot face prin analizã manualã.

Echipamentepentru monitorizarea pãsãrilor

În cazul monitorizãrii pãsãrilor,alegerea metodei depinde de maimulþi factori care trebuie luaþi în con-siderare, respectiv:

• specia þintã (pasãre cântãtoare,rãpitoare sau specie colonialã);

• calitatea ºi gradul de aprofundare adatelor;

• tipul procesului - monitorizare saude recensãmânt al speciilor de pãsãri;

• resursele ºi timpul alocat proce-sului de monitorizare;

• caracteristicile pedologice alezonei de interes.

Metodele de monitorizareMetodele utilizate sunt: observaþiile

directe, identificarea vizualã sau audi-tivã a speciilor de pãsãri, observaþiiprivind activitãþile antropice existente,suprafeþe de probã, transecte ornito-logice.

Echipamentele utilizate, în modfrecvent, sunt urmãtoarele: plaseleornitologice (utilizate în special pentrupasseriforme), capcane-þarc, binoclu,soft de recunoaºtere a speciilor,determinatoare, aparat foto.

Principii care trebuie respectate înprocesul de capturare a pãsãrilor:

• metodele ºi tehnicile de capturã,care expun pãsãrile la un risc previzibilde a fi rãnite, trebuie evitate cu oricepreþ;

• trebuie evitat deranjul pãsãrilorclocitoare în ariile de reproducere saucreºterea riscului pãrãsirii cuibului, caurmare a intervenþiei umane;

• este necesarã monitorizareaprognozelor meteo, înaintea desfã-ºurãrii etapei de capturã pentru a seasigura cã pãsãrile nu vor fi capturateîn condiþii climatice care presupun unrisc crescut de hipo sau hipertermie.

Echipamentepentru monitorizarea peºtilor

Cel mai modern ºi în acelaºi timp ºicel mai controversat echipament uti-lizat în vederea monitorizãrii speciilorde ihtiofaunã este electrofishingul.

În cadrul procesului de monitorizare a biodiversitãþii, monitorizare pe baza cãreia se vor realiza studiilede evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare adecvatã a proiectelor cu impact asupra mediului,în afarã de componenta umanã este deosebit de importantã componenta tehnicã. Aceastã componentãasigurã acurateþea referitor la numãrul de indivizi, prezenþa sau absenþa unei specii sau detalii vizuale alespeciei de interes.

Principiul de funcþionare - un câmpelectric trece prin apã între anod ºicatod ºi produce un rãspuns muscularal peºtilor care îi obligã sã se deplasezespre catod, acolo unde se aflã persoanecu mincioguri. Intensitatea acestui câmpeste atent reglatã la aparatele standar-dizate, astfel încât sã determine doar oparalizie temporarã a peºtilor, paraliziecare înceteazã la întreruperea circuitului.

Variantele constructive sunt legatede tipul de curent, respectiv continuusau alternativ. Modelele care func-þioneazã pe bazã de curent continuuutilizeazã un anod ºi catod permanentºi sunt cele mai folosite, peºtii fiindatraºi de anod ºi respinºi de catod.Peºtii se orienteazã, în sensul depla-sãrii ionilor, cu capul spre direcþia flu-xului. La modelele de curent alternativelectrozii alterneazã permanent întreanod ºi catod iar peºtii nu sunt atraºispre electrozi ci se orienteazã pe liniilecâmpului electric. Deºi curentul elec-tric alternativ asigurã o arie de imobi-lizare mai mare, aparatele de curentcontinuu sunt preferate la pescuitulºtiinþific, pentru cã sunt mai puþin peri-culoase pentru peºti.

Aparatul de pescuit electric esteformat din 3 piese: generatorul decurent (un grup electrogen alimentatcu combustibil), care produce curentalternativ cu douã sau trei faze, înfuncþie de conductivitatea apei. Curen-tul alternativ se transformã în curent

continuu cu ajutorul unui transforma-tor, prin intermediul cãruia se pot reglavoltajul, forma, lungimea ºi frecvenþapulsului undelor electrice iar secþiuneafinalã este reprezentatã de electrozi.

Electrozii sunt de douã tipuri: anod(pozitiv) ºi catod (negativ), care consti-tuie masa, iar materialul din care suntconstruiþi, forma ºi mãrimea lor vainfluenþa puterea câmpului electric. Întimp ce catodul, sub forma unui cablucu un capãt metalic împletit, se lasã înapã, anodul este sub forma unui min-ciog (cu sau fãrã plasã) purtat de unuldintre membrii echipei. Între anod ºicatod nu trebuie sã existe o distanþãmai mare de câþiva metri.

Conform Ordonanþei de urgenþãnr. 23/2008, aceastã metodã de cer-cetare se realizeazã în urma depu-nerii unei cereri la Agenþia Naþionalãpentru Pescuit ºi Acvaculturã, careelibereazã o autorizaþie specialã depescuit în scop ºtiinþific, netransmisi-bilã, instituþiilor de cercetare din sec-torul pescãresc, care au ca obiectivede cercetare:

a) cunoaºterea biologiei, etologieiºi diversitãþii structurii, funcþionabilitãþiiºi productivitãþii din aceste ecosistemeºi a interacþiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produsasupra ecosistemelor acvatice marineºi a apelor continentale de cãtre acti-vitãþile de pescuit ºi acvaculturã, pre-cum ºi de alte activitãþi antropice;

c) identificarea de noi zone ºiresurse acvatice vii de interes pentruexploatare;

d) dezvoltarea ºi diversificareaacvaculturii.

De asemenea, conform aceleiaºiordonanþe de urgenþã, capturileobþinute în urma pescuitului ºtiinþific nuvor putea fi comercializate.

BIBLIOGRAFIE*) FORCONI, P., V. DI MARTINO,

P. FORLINI, – Mammiferi. Come studi-arli con le fototrappole. 147 pp.Camerino, Italy, 2009;

*) POCORA IRINA ELENA.POCORA VIOREL, Ghid practic pen-tru identificarea liliecilor cu ajutorulsonogramelor, Edit. Univ. „AlexandruIoan Cuza”, Iaºi, 2012;

*) COGÃLNICEANU, D., Practicumde ecologie a amfibienilor. Metode ºitehnici în studiul ecologiei amfibienilor,Editura Universitãþii Bucureºti 1997;

*** Ordonanþa de urgenþã nr.23/2008 privind pescuitul ºi acvacul-tura;

*** www.keytonature.eu/wik i /Cheie_de_identificare_a_pasarilor_comune_care_traiesc_in_zone_rurale_din_Europa;

*** http://iba.sor.ro/index.htm;*** www.eurobats.org. �


Al 33 – lea Congres Internaþional PIANCSan Francisco

drd. ing. Monica DUMITRU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,GT Ground Engineering & Construction Services

Al 33 – lea Congres InternaþionalPIANC, având ca temã Navigatingthe New Millennium – NavigândNoul Mileniu, a fost gãzduit de FilialaPIANC SUA în oraºul San Franciscodin însoritul Stat California, în

perioada 1 – 5 iunie 2014. Congre-sul a întrunit peste 600 de partici-panþi din 30 de þãri.

Delegaþii au fost primiþi de ing.Geoffroy Caude (preºedinte PIANCInternational) iar Congresul a fostdeschis de copreºedinþii John Head-land (Moffatt & Nichol) ºi Jo-EllenDarcy (Secretar Adjunct al Armatei –Lucrãri Civile). Sesiunea plenarã acontinuat cu prezentãri sub formãde keynote susþinute de WalkerKimball (preºedinte al infrastructuriipentru sponsorul principal al congre-sului), Jorge L. Quijano (administra-tor al Autoritãþii Canalului Panama)ºi Dan Mecklenborg (vicepreºedintesenior, ofiþer ºef legal ºi secretar laIngram Barge Company).

Au fost prezentate 260 de lucrãritehnice cu vorbitori din 26 de þãri.Acestea s-au desfãºurat în 5 sesiuniparalele, acoperind o gamã largãde subiecte: inginerie portuarã ºiinfrastructurã; porturi maritime ºiorganizare de terminale portuare;

infrastructura verde; dragaj; pro-grese în tehnologia informaþiei ºicomunicaþiilor; navigaþie ºi cãi navi-gabile; inginerie maritimã ºi aplicaþii;protecþia habitatelor naturale, ate-nuare ºi restaurare, fronturi deacostare urbane ºi de agrement,nave de pasageri, planificare ºiproiectare; cãi navigabile interne,porturi interne, management ºiinvestiþii inovative în infrastructurã;sedimentarea ºi managementul ei încãile navigabile; schimbãri clima-tice ºi oportunitãþi în Arctica; Canalul

PIANC reprezintã forumul unde profesioniºti din întreaga lume îºi unesc forþele pentru a oferi consultanþãde specialitate pentru infrastructuri sigure, durabile ºi economice, facilitând dezvoltarea transportului naval.

Înfiinþat în 1885, PIANC continuã sã fie principalul partener al guvernelor ºi sectorului privat înproiectarea, dezvoltarea ºi întreþinerea porturilor, cãilor navigabile ºi zonelor de coastã. Fiind o organiza-þie non-politicã ºi non-profit, PIANC reuneºte cei mai buni experþi internaþionali cu privire la aspecteletehnice, economice ºi de mediu referitoare la infrastructura transportului naval. Membrii sãi includguverne naþionale ºi autoritãþi publice, corporaþii ºi persoane fizice.

La fiecare patru ani este organizat un congres într-una dintre þãrile membre PIANC pentru a prezenta ºidiscuta subiecte relevante pentru sectorul infrastructurii transportului maritim. Aceste Congrese suntdeosebit de valoroase pentru schimbul de cunoºtinþe ºi experienþã între participanþii de toate vârsteleaflaþi în diferite etape ale carierei.

România îl are ca reprezentant în PIANC pe prof. dr. ing. Romeo Ciortan.

Panama, probleme globale: partene-riat ºi siguranþã, managementulriscului ºi siguranþei.

România a fost reprezentatã de odelegaþie formatã din cinci per-soane: prof. dr. ing. Romeo Ciortan(Universitatea Ovidius), ing. GeorgeTsitsas (GT Ground Engineering &Construction Services), drd. ing.Monica Dumitru (UTCB), dr. ing.Victor Dumitrescu (IPTANA) ºi ing.Tiberiu Dumitrescu (Biroul de Con-sultanþã ºi Proiectare în Construcþii).

În cadrul sesiunilor tehnice aufost prezentate douã lucrãri dinRomânia. Dl. prof. Ciortan a prezen-tat lucrarea:“Romanian NavigationInfrastructure as part of an Inte-grated Transportation System”Ciortan R., Avãdanei C., Suciu I.,Krkljus D. iar dl. ing. George Tsitsasa prezentat lucrarea:“Technical andEconomic Aspects of PrevalentGround Improvement Techniques inRomanian Waterfront Projects” -Tsitsas G., Ciortan R., KonstantakosD., Dumitru M.

La expoziþia asociatã evenimen-tului au participat peste 50 de com-panii, care ºi-au prezentat cele mainoi produse ºi servicii.

Congresul a inclus ºicursuri tehnice de scurtãduratã, trei vizite tehniceîn porturile din golf ºievenimente sociale. Unuldintre evenimente a fostBanchetul Congresuluiþinut la bordul frumosuluivas, care aduce amintede eleganþa sfârºituluianilor 1800, San FranciscoBelle.

Au fost organizate ºievenimente pentru mem-brii PIANC YP (YoungProfessional). The YoungProfessional Commission(YP-Com) a fost înfiinþat în 2006 ºieste dedicat dezvoltãrii cariereimembrilor PIANC de 40 de ani ºimai tineri la nivel local, naþional ºiglobal. Oportunitãþile în PIANC pen-tru tinerii profesioniºti includ eveni-mente de networking la conferinþelePIANC, prin întâlniri ºi evenimente,experienþã în grupuri tehnice delucru ºi educaþie, cu oportunitãþi deburse.

Congresul s-a încheiat cu unprânz, unde dl. Richard Hepworth(preºedinte Trelleborg Maryne Sys-tems) a þinut un discurs. Au fostdecernate cu acest prilej premii decãtre dl. MG John Peabody (coman-dant general adjunct pentru opera-þiuni civile ºi de urgenþã, armataSUA, secþiunea inginerie) ºi au fostdiscuþii despre oportunitãþi maritimeîn curs de dezvoltare. �

Delegaþia României (de la stânga la dreapta):prof. dr. ing. Romeo Ciortan, ing. George Tsitsas, drd. ing. Monica

Dumitru, dr. ing. Victor Dumitrescu, ing. Tiberiu Dumitrescu


O nouã soluþie BAUER de consolidare a terenuluiDiferite metode de consolidare a terenului

folosind tehnologia ”Soil Mixing”, adicã de realizarea piloþilor sau a pereþilor diafragmã prin ameste-carea materialului forat cu suspensia de cimentinjectatã pe parcursul forãrii, se folosesc la BAUERde mulþi ani.

Dintre aceste tehnologii amintim:• Sistemele SCM (”Single Column Mixing)” ºi SMW

(”Soil Mixing Wall”): procedeul constã în realizarea depiloþi sau pereþi de susþinere, prin amestecarea materi-alului dislocat de echipamentul de foraj cu suspensia deciment, care este pompatã continuu pe parcursul forãrii,prin interiorul coloanelor de foraj.

Echipamentul poate fi cu o singurã coloanã de foraj(SCM), sau cu trei coloane de foraj (SMW), antrenatede capul rotitor, prin intermediul unei cutii de distribuþie.

• Sistemul CSM (”Cutter Soil Mixing”): este ometodã nouã, ce provine din tehnologia BAUER de execuþie a pereþilor diafragmãcu unitãþi de frezare, de la care sunt preluate ºi multe dintre componentele delucru.

Specificul metodei constã în aceea cã materialul rezultat prin frezare nu esteevacuat, ci amestecat cu suspensia de ciment, pompatã permanent prin interiorulcoloanei de frezare, realizându-se, astfel, un mortar omogen ºi rezistent.

Metoda este folositã pentru realizarea de pereþi de susþinere, pentru stabilizareasolului, sau pentru execuþia unor elemente de fundaþii speciale.

BAUER Maschinen GmbH, împreunã cu firma subsidiarã RTG RammtechnikGmbH, rãspunzând semnalelor tot mai numeroase venite de la constructori,privind necesitatea unui echipament pentru execuþia în sistem ”soil mixing”, depiloþi cu diametre din ce în ce mai mari, a creat sistemul SCM-DH (”Single ColumnMixing - Double Head”).

Pornind de la faptul cã execuþia piloþilor prin tehnologia ”Soil Mixing” ºi-ademonstrat utilitatea de-a lungul anilor ºi s-a consacrat ca o soluþie viabilã pe

întreg mapamondul, s-aimpus dezvoltarea aces-teia pentru diametre ºi adâncimi de foraj mai mari.Aceastã dezvoltare semnificativã a fost posibilã prinideea specialiºtilor de la BAUER de a folosi un cap derotire dublu, unul pentru foraj ºi celãlalt pentru amestec,care sã lucreze simultan ºi în sensuri de rotaþie opuse.

În felul acesta, capacitatea de amestecare ºi deomogenizare a materialului forat cu suspensia de cimenta crescut foarte mult, astfel cã se pot atinge diametre ºiadâncimi de foraj mult mai mari, iar metoda poate fiaplicatã nu numai în soluri nisipoase, ci ºi în unelemai coezive.

Douã seturi de palete de amestecare, interconectate,sunt antrenate în sensuri opuse de cãtre douã tuburicoaxiale.

Antrenarea sistemului este fãcutã fie de un cap dublude rotire (ex. DKS 100/200-02 sau DKS 50/100), fie deun cap de rotire de tip KDK, folosit pe maºinile de forajrotativ din seria BAUER BG, în combinaþie cu un multipli-cator de cuplu cu inversor de tip BTM.

Setul exterior de palete de amestecare este antrenat,la un cuplu foarte mare, de cãtre tubul exterior, care estecuplat la capul de rotire inferior. Dotat cu dinþi de sãparela partea de jos, are ca sarcinã principalã spargerea ºiafânarea solului.

Setul interior de palete de amestecare este antrenat, cu o turaþie mare, de cãtre tubul interior, care este cuplat lacapul de rotire superior ºi are rolul de a asigura un nivel intensiv al amestecãrii materialului dislocat cu suspensia deciment.

Datoritã designului foarte robust, sistemele de amestecare sunt disponibile în mod curent pentru coloane cudiametre de 1.800 mm ºi de 2.400 mm.

Atât maºinile din seria RG, produse de RTG Rammtechnik pentru insta-lare de palplanºe, cât ºi maºinile de foraj rotativ din seria BAUER BG, pot fiutilizate ca maºini de bazã pentru aceastã nouã tehnologie ”soil mixing”.Totuºi, datoritã nivelului superior al puterii hidraulice furnizate, maºinile RGsunt mai potrivite pentru aceste aplicaþii.

Principalele avantaje în comparaþie cu metodele convenþionale sunt:• solul dislocat prin forare este utilizat ca material de construcþie;• cantitate minimã de material evacuat (avantajos ºi pentru zonele

contaminate);• metodã fãrã vibraþii;• nu este necesarã folosirea unui amestec de beton preparat anterior;• se pot executa piloþi cu

diametre foarte mari, de pânãla 2,4 m;

• penetrare uºoarã datoritãdesignului special al mixeru-lui exterior;

• posibilitate de utilizare ºiîn soluri mai puþin coezive;

• performanþe ridicate lacosturi scãzute;

• productivitate mãritã.

Mai multe detalii despre tehnologiile de vârf promovate de grupulBAUER în domeniul fundaþiilor speciale puteþi afla pe website-ulBAUER, www.bauer.de, sau contactând reprezentantul BAUERMaschinen GmbH în România, firma Tractor Proiect Comerþ SRLdin Braºov. �


Dezvoltarea construcþiilor reflectã raportul dintrevechi ºi nou, dintre tradiþie ºi inovaþie. Construcþiile suntmãrturii vii ale tradiþiilor seculare, pagini de neînlocuit înistoria fiecãrui popor, apreciabile prin vechimea, va-loarea arhitectonicã sau prin evenimentul istoric pe care-lsemnificã. Uneori, semnificaþiile istorice, memoriale, aleunor construcþii monumentale depãºesc, chiar, valoarealor ca operã de artã.

Privind factorul de „timp“, construcþia iniþialã estedocument de referinþã. Eventualele modificãri ulterioareîi pot diminua sau mãri valoarea.

Un alt factor important este „amplasamentul“, decimediul înconjurãtor natural sau construit, cu influenþãasupra aspectului ºi modului cum s-a conservat con-strucþia.

Construcþiile monumentale reprezintã adevãratelucrãri de artã ºi marcheazã momente importante pecalea progresului tehnic ºi civilizaþiei unui popor.

Monumentele sunt obiecte - o mulþime de obiecte - acãror pãstrare ºi folosinþã este în interes public. Pentrupãstrarea ºi folosinþa lor existã argumente artistice,ºtiinþifice, etnografice sau urbanistice.

Charta din Veneþia (1964) stabileºte cã noþiunea demonument istoric nu cuprinde doar opera arhitectonicãsingularã, ci ºi ansamblul arhitectonic urban sau ruralcare poartã mãrturia unei civilizaþii particulare, a uneievoluþii distincte, sau a unui eveniment istoric.

Conservarea monumentelor istorice este întot-deauna favorabilã printr-o folosinþã utilã societãþii; pen-tru consolidarea lor pot fi aplicate cele mai modernetehnici a cãror eficienþã a fost demonstratã ºtiinþific ºiprin experienþã practicã. Lucrãrile de conservare ºirestaurare trebuie întotdeauna acompaniate cu o docu-mentaþie precisã, sub formã de rapoarte analitice ºi cri-tice, ilustrate cu desene ºi fotografii.

Pãstrarea clãdirilor nu se poate face decât „in situ“;problemele sunt ºi de naturã tehnicã ºi necesitã mãsuride protecþie.

Patrimoniul istoric este o posesie moºtenitã; patrimo-niul de arhitecturã este doar o parte a acestui patrimoniu,în creºtere continuã, prin lãrgirea cadrului cronologic ºi

geografic. Convenþia de la Granada (1985) prevede re-gulile de pãstrare pentru patrimoniul arhitectural.

Charta Oraºelor istorice acceptatã în 10 octombrie1987 la Washington se referã ºi la valorile care trebuieprotejate în cadrul oraºelor istorice. Din ea rezultã cãaceste valori sunt:

• þesutul urban, rezultat al reþelei stradale, respectival parcelãrii;

• relaþia reciprocã dintre diferite spaþii urbane:construit, liber sau verde;

• forma interioarã ºi exterioarã a clãdirilor aºa cumeste ea exprimatã de structurã, volume, stiluri, forme,materiale, culori ºi ornamente;

• relaþia reciprocã dintre oraº ºi cadrul sãu naturalsau construit;

• caracteristicile rolului obiectivului, rol dobândit de-alungul istoriei.

Acestora li se mai pot adãuga: silueta oraºului, ele-mente arhitecturale care dau expresie identitãþiioraºului, monumentele istorice din oraº etc.

Oraºele, pentru noi, locuitorii de azi, sunt sarcini ºi oprovocare pentru înnoire ºi dezvoltare.

Legislaþia internaþionalã - Chartele, Convenþiile,Declaraþiile, Recomandãrile pun accentul pe protejareapatrimoniului architectural - monumente, ansambluri,situri. Ele se referã la „protecþie“ dar acordã atenþiescopului final - conservarea ºi valorificarea patrimoniuluiarchitectural, considerat a fi un veritabil „capital“ cultural,spiritual, economic, social.

Simpla existenþã a unei legi sau a unui pachet de leginu salveazã patrimoniul arhitectural. Protecþia estemodalitatea prin care patrimoniul este pus în valoare,însã cu o condiþie prealabilã: acesta sã fie cunoscut,evaluat, reabilitat, conservat.

Istoria trebuie sã devinã o provocare fascinantã pentruînnoirea ºi dezvoltarea oraºelor din trecut, spre viitorul lor.

Având statutul de zonã protejatã - centru istoric -activitatea de protejare nu trebuie privitã ca o interdicþie.Extinderile trebuie sã aibã funcþii compatibile cu con-cepþia de conservare integratã.

Societatea umanã a avut, ca element necesar constant al dezvoltãrii sale, preocuparea omului de a realizaconstrucþii care sã-i asigure spaþiul unor nevoi de viaþã sau de ordin spiritual. El a produs mai multe generaþii deconstrucþii definite prin materialele folosite ºi prin structuri adaptate unei mari varietãþi de stiluri.

Evoluþia structurilor constructive nu poate fi desprinsã de condiþionãrile economice, sociale ºi ideologicecare au generat-o.

Idei despre reabilitarea monumentelor istorice ing. SZASZ Bela Gyula, ing. TOTH Helga


Zonele de protecþie se compun dintr-o multitudine deansambluri arhitectonice, chiar ºi atunci când nu toatepãrþile componente ale ansamblului sunt monumente.Acestea sunt importante, însã, pentru integrarea înansamblu.

Putem afirma cã reabilitarea costã 25-33% mai puþindecât construcþia nouã. La costuri egale, reabilitareaproduce ambiente de mai bunã calitate. Acestea aduc înplus investitorului, printre altele, chirii superioare.

Reabilitarea patrimoniului arhitectural la scaraansamblurilor ºi cartierelor istorice se concretizeazã înoperaþiuni complexe, într-o succintã analizã ºi clasificarea operaþiunilor de reabilitare, definirea noþiunii de centruistoric, reabilitarea patrimoniului ca parte ºi condiþie asuccesului reabilitãrii centrului istoric, operaþiuni com-plexe de reabilitare a patrimoniului arhitectural - suportullegislativ, principii ºi opþiuni strategice ºi operaþiunile dereabilitare.

Centrul istoric este caracterizat prin teritorialitate(definitã fizic, administrativ sau juridic) ºi prin concen-trarea semnificativã a valorilor istorice. În zonele ºi cen-trele istorice avem de-a face ºi cu un fond construit careexcede categoria de monument istoric, dar esteinevitabil.

Punerea în operã a patrimoniului arhitectural trebuierealizatã paralel cu dezvoltarea organicã urbanã.

Mediul legislativ în care se desfãºoarã reabilitareaeste caracterizat printr-un cadru legislativ general ºireglementãri specifice (legislaþie urbanisticã ºi legislaþiaspecificã de protecþie a patrimoniului).

Centrele urbane ale oraºelor sunt afectate prinfenomene ca: distrugeri, degradãri, alterãri, îmbãtrâniri,neîntreþinere, folosire abuzivã, abandonare ºi dezvoltarespeculativã. Ceea ce este comun tuturor reglementãrilorlegale este prevederea unor stimulente pentru operatoriieconomici implicaþi în operaþiunile de revitalizare.

Toate statele îºi definesc un organ central (protec-torat), însãrcinat cu delimitarea legalã a protecþiei. Ges-tionarii protecþiei (care asigurã avizarea, acordul etc.) suntinstanþe descentralizate, fiind subordonate instanþei cen-trale sau celor ale autoritãþii locale.

Principalele tendinþe din domeniul stimulentelor pot fi:deducerea cheltuielilor de reparaþii ºi de întreþinere dincuantumul venitului impozabil, exceptarea sau dimi-nuarea taxelor locale pentru acele proprietãþi arhitec-turale care nu aduc beneficii proprietarului, scutireaproprietarului de la plata impozitului pe avere pentruobiectivele care sunt deschise vizitatorilor, exceptareade la TVA pentru lucrãrile de restaurare sau întreþinereale acelor bunuri de patrimoniu arhitectural care nu aducprofit.

Principiul director al reabilitãrii este indus de mani-festarea calitativã ºi cantitativã a urmãtorilor factori:componenþa, tipologia ºi starea; rolul economic în cadrulorganismului, libertãþile ºi oportunitãþile oferite de legis-laþie; influenþa corpului social asupra planificãrii urbaneºi interesele politice ale administraþiei locale. Dinparteneriatul pentru reabilitarea patrimoniului arhitec-tural, fac parte partenerii sociali ºi economici.

Operaþiunile de reabilitare pot fi:• activã: permite o existenþã autoîntreþinutã;• pasivã: nu se integreazã în circuitul economic;• de suprafaþã: renovarea faþadelor ºi a încãperilor

adiacente;• în adâncime: se ocupã de faþade ºi de interiorul

clãdirilor zonei de reabilitare.Scopul înglobãrii mãsurilor protective în documenta-

þiile urbanistice este dat de necesitatea integrãrii exis-tenþei ºi punerii în valoare a patrimoniului arhitectural îndezvoltarea oraºului. Importante sunt: atragerea deresurse (interes al administraþiei) ºi amplificarea eco-nomicã a patrimoniului cultural (interes comun al admi-nistraþiei ºi al investitorilor), adicã maximizarearaportului cost/beneficiu în condiþii de respectare aspecificului patrimoniului ºi protejãrii sale.

O intervenþie de restaurare trebuie sã parcurgã urmã-toarele activitãþi:

• discuþii premergãtoare (beneficiar, reprezentanþi aiadministraþiei locale, responsabil pentru monumente,referentul de zonã de la Direcþia Monumentelor, proiec-tantul);

• expertizã: specialist de concepþie al direcþiei pentrumonumente (concepþii de restaurare);

• cercetãri prealabile (cercetãri de arhivã, arheolo-gice, suprafaþa edificiului, materialul, starea cromaticã,structura, documentaþie fotograficã, sondaje, probe,releveu etc.);

• stabilirea concepþiei de restaurare (bazatã pe rezul-tatele cercetãrilor premergãtoare);

• licitaþie, ofertã, plan de finanþare;• executarea lucrãrilor;• recepþia finalã (controlul lucrãrilor conform con-

cepþiei de restaurare, raport asupra lucrãrilor executate,raport final asupra întregii intervenþii).

CONCLUZIIReabilitarea patrimoniului arhitectural presupune

existenþa unui complex legislativ ºi nu doar a unei legi amonumentelor istorice.

Reabilitarea localitãþilor exprimã nevoia social-umanã de a prezerva fondul construit existent, adap-tându-l, totodatã, la noile cerinþe ale unei vieþi civilizatemoderne.

Este necesarã încurajarea operaþiunilor în regie pro-prie a proprietarilor, cu respectarea prescripþiilor tehniceale reabilitãrii ºi încurajarea implicãrii publice prin trans-parenþa activitãþii administrative din acest domeniu deinteres public.

Legislaþia trebuie sã integreze protecþia patrimoniuluiîn dezvoltarea durabilã a localitãþilor.

Adaptarea unui model de reabilitare a patrimoniuluiarhitectural sau a altuia trebuie fãcutã cu analiza pre-miselor ºi evaluarea efectelor asupra situaþiei concrete. �

(Din Buletinul CISC Nr. 2/2014)


Expertizã - Consultanþã - Teste laborator construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi a comportãrii în exploatare a

construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITY TEST pune la dispoziþia beneficiarilorserviciilor sale personal competent / recunoscut / atestat /autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºicertificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni.

Beneficiarii serviciilor noastre ºi proiectele realizate inte-gral de noi, în care am fost parteneri sau la care am fost coop-taþi ca proiectanþi de specialitate:

1. Servicii de consultanþã tehnicã de specialitate ºiexecutarea de încercãri ºi verificãri de laborator pentru:

• COMPANIA NAÞIONALÃ DE INVESTIÞII – Realizareatronsoanelor experimentale cu materiale noi (PRP) în vedereaReabilitãrii infrastructurii rurale din România (Mãsura 322 UE) ºia drumurilor comunale în jud. Argeº, Caraº-Severin, Constanþa,Giurgiu ºi Gorj;

• Primãria Mãcin, jud. Tulcea - Lucrãri de reabilitare strãzi;• CONSTRUCCIONES RUBAU (Spania) - Reabilitare DN7C;• BUTAN GAZ - Staþie de îmbuteliere gaz lichefiat jud. Dâm-

boviþa - platforme, construcþii tehnologice ºi racorduri la DN ºi la CF;• KASSIANOS DEVELOPMENTS – Parc industrial Bucureºti Vest;

2. Studii geotehnice, hidrogeologice, expertize tehnice,proiectare ºi verificare proiectare pentru:

• Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului - Studiigeotehnice, Expertize tehnice ºi Studii de fezabilitate Reabili-tare infrastructurã ruralã - drumuri, poduri ºi podeþe, Mãsura322 UE în judeþele Bistriþa Nãsãud, Braºov, Buzãu, Dâmboviþa,Galaþi, Harghita, Ialomiþa, Mureº, Prahova, Teleorman, Tulcea;

• CNADNR – DRDP Bucureºti - Studii geotehnice, Elimi-narea efectelor inundaþiilor pe DN1 Comarnic - Sinaia, Podeþe– Posada;

• CNADNR – DRDP Iaºi - Studii geotehnice, Eliminareaefectelor inundaþiilor pe DN17A Moldoviþa - Suceviþa, km 37-41;

• CNADNR – DRDP Braºov – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri ºi podeþe DN7A Predeal – Zãrneºti - ªercaia;

• Primãria municipiului Braºov - Studiu geotehnic, Reabi-litare Pasaj rutier – Calea Fãgãraºului pe DN 1 peste CF Braºov- Râºnov;

• Consiliul Judeþean Mureº – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri DJ106 Apold – Sighiºoara;

• Primãria Bãile Herculane, jud. Caraº Severin - Expertizetehnice, Studii geotehnice în vederea realizãrii DALI, PTh, ºiDE pentru obiectivul „Reabilitare ºi modernizare Strãzi, Poduriºi Parc Central Bãile Herculane“;

• Primãria Sector 2 Bucureºti ºi Primãria Alexandria, jud.Teleorman - Expertize tehnice în vederea Reabilitãrii termice ablocurilor de locuit;

• Primãria Panciu, jud. Vrancea - Studiu geotehnic ºiExpertizã tehnicã în vederea realizãrii DALI, PTh ºi DE pentruobiectivul „Amenajarea spaþiilor necesare funcþionãrii Labora-torului de imagisticã medicalã ºi dotarea cu tomograf a ambu-latoriului spitalului Panciu;

• Consiliul Judeþean Teleorman - Studii geotehnice,Expertizã tehnicã ºi Studii de fezabilitate / Proiecte tehnicepentru Proiecte de Reabilitare infrastructurã ruralã - drumuri,reþele edilitare de apã ºi canal în 6 comune;

• COSMOTE ROMANIAN MOBILE TELECOMMUNICA-TIONS - Expertize tehnice privind starea actualã a 60 site-uriGSM (Staþie fixã pentru telefonie mobilã) din jud. Satu Mare,Harghita, Covasna, Braºov, Dâmboviþa ºi Argeº;

• ROMPETROL DOWNSTREAM – Expertize tehnice StaþiiLITRO de distribuþie carburanþi Rompetrol, pe AutostradaA2 Bucureºti - Cernavodã;

• Grupo RAYET Internaþional (Spania) - Studii geotehnice,PUZ ºi Proiect tehnic pentru ansamblul din Baloteºti pentru3.000 locuinþe S+P+4E-7E;

• JV ICOP Spa (Italia) ºi Soares da Costa (Portugalia) -Studiu geotehnic, Reabilitarea ºi extinderea reþelei decanalizare ape pluviale ºi uzate din Municipiul Piteºti, jud.Argeº, zona colectorului cu microtunelul;

3. Lucrãri subtraversãri prin foraj dirijat • Primãria Dragomireºti, jud. Ilfov, Proiect de Reabilitare

infrastructurã ruralã – reþele edilitare de apã ºi canal. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT


Consolidare ºi reabilitare funcþionalã“Spitalul Clinic de Urgenþã dr. Bagdasar – Arseni”, Corp A

Lucrãrile de consolidare ºi reabi-litare, în valoare de aproximativ23,3 mil. euro, au început în anul2007, finanþarea fiind asiguratã înproporþie de cca 20,6% pentru struc-turi ºi parþial finisaje, de cãtre BancaMondialã, prin intermediul Ministeru-lui Dezvoltarii Regionale ºi Turismu-lui ºi de cãtre beneficiar, MinisterulSãnãtãþii - Spital Clinic de UrgenþãDr. Bagdasar – Arseni, pentru restullucrãrilor.

Soluþia de consolidare, elaboratãde SC Proiect Bucureºti SA, a con-stat în introducerea unor diafragmeperimetrale ºi interioare armate cuarmãturã elasticã ºi parþial rigidã, înzona lifturilor, a casei scãrilor, pefundaþii locale ºi a unui radier nou,peste cel existent. Prin reamena-jarea spaþiilor ºi consolidarea plan-ºeelor existente, suprafaþa utilã afiecãrui etaj s-a mãrit cu cca 108 mp,ajungându-se la o suprafaþã totalãutilã de 11.800 mp.

A fost executat un volum mare delucrãri de desfaceri zidãrii, tencuieli,betoane, precum ºi refacerea lucrã-rilor de finisaje, printre care enu-merãm: sãpãturi peste 1.800 mc;betoane 4.500 mc; armãturi elas-tice 815 tone; cofraje 27.400 mp;

desfaceri tencuieli 9.800 mp; ten-cuieli interioare, gleturi pereþi ºitavane 25.800 mp; tapete 25.800 mp;vopsitorii lavabile 24.300 mp; ten-cuieli exterioare faþadã 11.500 mp;tâmplãrie interioarã, exterioarã3.200 mp; pardoseli; plafoane false.

În cadrul lucrãrilor de moderni-zare ºi refacere, au fost introduseflux de fluide ºi gaze medicale, venti-laþii automate, sistem de controlacces ºi monitorizare sistem de vocedate, staþii control de alarmare, fiindnecesare, de asemenea, refacereacompletã a instalaþiilor sanitare ºi deincãlzire, refacerea faþadelor ºi tâm-plãriei exterioare din PVC, protejatecu lamele antisuicid ºi altele.

Au fost executate, totodatã,zugrãveli speciale antibacteriene,ionizate ºi, în funcþie de destinaþiaîncãperii, s-a montat linoleum anti-static, covor PVC antibacterian.

Tâmplãria interioarã, coloratã diferitpe funcþiuni, a fost executatã con-form normelor specifice spitaliceºti.

A fost asiguratã o capacitate de555 paturi, 3 sãli de operaþii cu fluxuride circulaþii diferite (flux curat – mur-dar ºi flux pacienþi – medici) ºi, pen-tru asigurarea circulaþiei pe niveluri,au fost montate 7 lifturi noi, din care5 pentru pacienþi culcaþi ºi targã.

Totodatã, au fost create spaþiispeciale tehnice, administrative, la-boratoare, staþie de decontaminare,morgã. S-a asigurat un post detransformare 2 x 1.600 KVA, grupelectrogen, refacerea centralei ter-mice, precum ºi lucrãri de sistemati-zare, drumuri, alei, spaþii verzi.

Realizarea acestor obiective, deSC Rotary Construcþii SRL, consti-tuie o mândrie pentru colectivul deingineri, tehnicieni ºi muncitori aifirmei. �

Antreprenor General: SC ROTARY CONSTRUCÞII SRLSubantreprenori specialitate: SC UTI GRUP SRL, SC KTS CONSTRUCT SRLBeneficiar: Ministerul Sãnãtãþii - Spitalul Clinic de Urgenþã dr. Bagdasar – ArseniProiectant: SC PROIECT BUCUREªTI SA


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Emil TIMOFTI

S-a nãscut la 14 august 1951 încomuna Popricani, judeþul Iaºi.

Dupã absolvirea liceului - internatC. Negruzzi din Iaºi, a urmat cursu-rile Facultãþii de Hidrotehnicã - Insti-tutul Politehnic Iaºi, devenind inginerîn anul 1975.

Între anii 1975 - 1978, a activat,ca inginer stagiar, la Nodulhidrotehnic Strejeºti de pe râul Oltaparþinând Grupului de ªantiereOlt-inferior - Slatina.

Datoritã calitãþilor sale de coor-donator, între care menþionãm spiri-tul de iniþiativã dar ºi comportareacivilizatã în relaþiile cu colegii ºi sub-ordonaþii, a fost promovat, înainte determenul legal, ca ºef al lotului carea executat clãdirea HidrocentraleiStrejeºti 2 x 25 MW (1978 - 1980).

La Grupul de ºantiere Porþile deFier II - Centrala românã - 8 grupuria 27 MW (1980 - 1984), s-a remarcatîn mod deosebit, ca ºef de lot, pen-tru tehnicitatea doveditã ºi pentrupromptitudinea deciziilor în momen-tele dificile întâlnite pe ºantier. Ace-leaºi calitãþi le-a dovedit în funcþia deºef de ºantier la SHEN Porþile deFier II, Centrala românã (1984 - 1988).

Amintim cã, la 1 aprilie 1984, laPorþile de Fier s-a organizat ªan-tierul Naþional al Tineretului. Con-centrarea de tineri muncitori a creatla Porþile de Fier (ca ºi pe celelalteºantiere mari) probleme dificile

referitoare la cazare, masã, instru-ire tehnicã, igienã etc. Rezolvarealor a necesitat calm, discernãmânt ºiacþiune, pe care tânãrul ºef deºantier Emil Timofti le-a rezolvat,atrãgându-ºi simpatia ºi respectultinerilor muncitori.

Între anii 1988 - 1991 a continuatactivitatea ca ºef de ºantier la SHENPorþile Fier II, Centrala SuplimentarãGogoºu 2 x 27 MW, dupã care a tre-cut, ca director, la SHEN Porþile deFier II de pe Dunãre (1991-1993).Aici a coordonat definitivarea lucrã-rilor de la Centrala SuplimentarãGogoºu ºi de la Centrala aparþinândIugoslaviei, de la ecluza ºi barajulnedeversor sârbesc, de la podulsuspendat pentru accesul în Ostro-vul Mare (primul pod suspendat dinRomânia peste braþul Dunãrea Micã,L = 60 m + 240 m + 60 m = 360 m)precum ºi de la podul de pe ºo-seaua internaþionalã, dintre malurileromânesc ºi sârbesc, peste uvrajelecentralei, cu o lungime totalã de1.136,5 m.

Între anii 1993 - 1994 ºi-a conti-nuat activitatea ca director tehnic laSC Hidroconstrucþia SA Bucureºti.

Ulterior, a devenit director pentruCalitatea Producþiei (1995 - 2002),director adjunct (2002 - 2003) ºidirector general (din 2003 ºi pânã înprezent) la aceeaºi societate.

Amintim cã este atestat tehnico-profesional în domeniile: construcþiicivile, industriale ºi agrozootehnice,construcþii ºi amenajãri hidrotehnice- MLPAT 1995.

Din activitatea inginereascã reie-se o bogatã experienþã în realizareaºi conducerea lucrãrilor hidrotehnicede amploare, cuprinzând: baraje dinbeton, centrale hidrotehnice desuprafaþã, drumuri, poduri, ecluzepentru navigaþie, diguri etc., contri-buind substanþial la realizãrileSC Hidroconstrucþia SA Bucureºti.

De remarcat, în context: inteli-genþa, perseverenþa, discernãmântul,profunzimea în gândire, capacitateade sintezã, obiectivitatea, modestia,calitãþi care îl situeazã între cele maide seamã personalitãþi ale tehniciiromâneºti în domeniul hidrocon-strucþiilor.

(În colaborare cu Mihai Cojocar;din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,

autor Hristache Popescu)

Pod peste braþul Dunãrea Micã (Gogoºu) la Ostrovul Mare

Porþile de Fier II - vedere generalã din aval (malul stâng)


Influenþa conexiunii dintre oþel ºi betonasupra comportamentului

cadrelor din oþel cu planºee din beton armatconf. dr. ing. Adrian CIUTINA - Universitatea Politehnica Timiºoara, Departamentul de Construcþii

Metalice ºi Mecanica Construcþiilorº. l. dr. ing. GELU DANKU - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare

prof. dr. ing. DAN DUBINÃ - Universitatea Politehnica Timiºoara, Departamentul de Construcþii Metaliceºi Mecanica Construcþiilor

Atât cadrele contravântuite ex-centric, cât ºi cele necontravântuite,sunt recunoscute ca sisteme struc-turale bune pentru disiparea energieiseismice prin elemente de tip “link”,respectiv zona de îmbinare grindã-stâlp. Utilizarea secþiunilor compuse,atunci când este consideratãcuplarea celor douã sisteme struc-turale (rezultând configuraþii decadre duale), fie în stâlpi, fie îngrinzi, conduce la îmbunãtãþirearezistenþei ºi creºterea globalã arigiditãþii structurale [1, 2].

În cazul cadrelor compuse oþel-beton, normele seismice moderne[3-5] prevãd deconectarea ele-mentelor de oþel ºi beton în zonelepotenþial plastice ºi adoptarea unuicomportament plastic simetric pentru

grinda compusã, similar unei secþi-uni din oþel. Adiþional, sunt date pre-scripþii referitoare la conectori ºidispunerea acestora, la armareasuplimentarã a plãcii în zona deîmbinare grindã-stâlp ºi cerinþe spe-ciale pentru elementele disipative(secþiunile 7.6.2, 7.7.1, 7.7.5 ºi 7.9.3din Eurocodul 8).

Cercetãrile în domeniu [1, 6, 7]pe grinzi cu secþiune compusã s-auaxat, în principal, pe efectul conexiuniiºi au investigat mai puþin parametriice influenþeazã comportamentularticulaþiilor plastice care se dez-voltã în cele douã zone cheie alecadrelor duale: capetele grinzilor, încazul cadrelor necontravântuite(MRF), respectiv elementul de link,în cazul cadrelor contravântuite ex-centric (EBF).

PROGRAMUL EXPERIMENTALTestele experimentale efectuate

în cadrul laboratorului CEMSIG alUP Timiºoara au fost efectuate pesubansamble la scarã realã, rezul-tate din dimensionarea unei structuriP+4 de dimensiuni reale ºi au vizatdouã zone care reprezintã cheia îndisiparea energiei seismice: cadrede tip EBF, respectiv nodurilecadrelor MRF. În cazul îmbinãrii s-aconsiderat soluþia grinzii cu secþiuneredusã (RBS).

Testele efectuate pe cadre de tip EBFcu link scurt

Figura 2 prezintã schema tes-telor din laborator. Prinderea cadrelorla bazã a fost articulatã, pentru a seputea controla forþa maximã nece-sarã dezvoltãrii articulaþiei plastice înlink, în varianta compusã.

Deschiderea cadrului este de4,5 m, iar înãlþimea stâlpului de 3,5 m.În total au fost testate 8 specimene,configuraþiile acestora fiind date înTabelul 1.

Caracteristicile comune ale elemen-telor sunt prezentate mai jos:

• stâlpi - HEB260 (oþel S355);• grindã ºi link - HEA200 (oþel S235);• contravântuiri - HEA180 (oþel S355);• placã din beton armat de 12 cm,

C20/25;

În cazul cadrelor compuse oþel-beton, de tip contravântuite excentric (EBF) sau rezistente la momente(MRF), practica de proiectare curentã prevede deconectarea dalei din beton de grinda metalicã în zonelepotenþial plastice. În consecinþã, calculul se realizeazã considerându-se articulaþii plastice simetrice ca-racteristice elementelor metalice. În realitate, datoritã conexiunii din zonele adiacente nedisipative ºi acontactului cu dala din beton, comportamentul acestor zone plastice poate fi diferit de ipoteza simetricã.Lucrarea de faþã prezintã rezultatele ºi concluziile testelor experimentale ºi numerice efectuate în cadrullaboratorului CEMSIG al Universitãþii Politehnica Timiºoara, pe cadre duale necontravântuite saucontravântuite excentric pentru validarea acestor ipoteze.

Fig. 1: Specimenele experimentalealese din cadrul dual

Fig. 2: Configuraþia cadrului EBFtestat în laboratorul CEMSIG


• bare de armãturã de 12 mm dispu-se la 15 cm detaliate conform [8, 9];

• conectori de tip gujon cu cap(Nelson) 019/100 mm.

În timpul testelor nu au fostobservate degradãri structurale înnoduri sau la baza stâlpilor, dar auexistat mici alunecãri în îmbinãrilede continuitate ale contravântu-irilor (2-8 mm), fapt ce a permisschimbarea simplã a elementuluidegradat (grinda) la fiecare test. Nuau fost înregistrate nici deformaþiiremanente ale contravântuirilor. Prinurmare, comportamentul întreguluicadru a fost considerat satisfãcãtor.Deplasãrile laterale au fost împiedi-cate prin dispunerea unor cadre deghidaj.

Rezultatele testelor experimentaleefectuate pe cadre EBF

Figura 3 prezintã comparaþii alecurbelor înfãºurãtoare rezultate dintestele încãrcate ciclic. Se poateaprecia faptul cã toate specimeneleau avut un comportament excelentîn termeni de rotire. Aceasta rezultãdin comparaþia rotirilor ultime aleelementelor de link cu cerinþele derotire minimã ale Eurocode 8 ºiP100: 80 mrad. Specimenul din oþel(EBF_LF_C - fãrã beton) a servit cabazã de comparaþie.

În ambele cazuri (metalic ºi com-pus) specimenele au avut un com-portament stabil prin cicluri complete.Totuºi, în soluþia compusã se con-statã o creºtere substanþialã a forþeiultime ºi a rigiditãþii iniþiale, respectivvalori cu pânã la 30% mai mari decâtîn cazul elementului metalic. Sepoate observa cã indiferent degradul de conexiune (parþialã sautotalã), rezistenþa nodurilor compuseeste similarã. Prin urmare, se poateafirma cã în cazul elementelor de tiplink deconectarea grinzii metalice deplanºeul din beton armat nu con-duce la un comportament similarunui element metalic. În schimb,

modul de cedare este similar, prinforfecarea elementului de link, dupãcum se poate observa în figura 4.

Testele efectuate pe nodurigrindã-stâlp cu secþiunea redusã

a grinzii (RBS)Similar cu testele pe cadre EBF,

cele patru specimene de nodurigrindã-stâlp au fost concepute însoluþie metalicã ºi compusã, cu saufãrã conectori în zona potenþial plas-ticã. Tabelul 2 prezintã parametriiurmãriþi în testele experimentale.

Figura 5 prezintã dispozitivul detestare în laborator.

Nodurile testate au avut urmã-toarele caracteristici comune:

• stâlp HEB260 (lungime 3.500 mm,oþel S355);

• grindã HEA260, de lungime2.400 mm, oþel S235, cu secþiuneredusã în zona de îmbinare;

• placã din beton cu caracteristicisimilare cadrelor EBF (lãþimea de1.000 mm).

Rezultatele testelor experimentaleefectuate pe noduri grindã-stâlpFigura 6 prezintã, comparativ,

curbele înfãºurãtoare ale nodurilortestate. Din interpretarea rezultatelorreiese cã specimenele compuse secomportã similar, indiferent degradul de interacþiune din zona disi-pativã. În schimb, diferenþele dintre

Tabelul 1: Parametrii specimenelor de tip cadre EBF

Tabelul 2: Teste experimentale pe noduri grindã-stâlp

Fig. 3: Comparaþii ale curbelor de comportare înfãºurãtoare pentru specimenele tip EBF(comparaþii ciclul 1)

Fig. 4: Modul de cedare al elementului de link, prin forfecarea panoului de inimã:specimenul metalic (stânga), respectiv compus (dreapta)



specimenul metalic ºi cele compuseprivesc atât forþa maximã cât ºi rigi-ditatea nodului (existând o creºterea rigiditãþii pentru specimenele com-puse).

CONCLUZIIALE TESTELOR EXPERIMENTALEObiectivul principal al testelor

experimentale a fost acela de a stu-dia influenþa interacþiunii dintre ele-mentul metalic ºi dala din betonasupra rãspunsului histeretic alzonelor disipative, care se formeazãîn cadrele de tip MRF ºi EBF.

Principalele concluzii ale studiului:• simpla deconectare a profilului

metalic de placa din beton, deasupra

z o n e i d i s i p a t i v e , n u e s t e

suficientã pentru a asigura un com-

portament asemãnãtor cu cel al unei

secþiuni din oþel. În realitate, com-

portamentul este aproape identic cu

cel în care se considerã o secþiunecompusã cu conexiune totalã;

• în ambele situaþii secþiuneacompusã sporeºte rezistenþa glo-balã ºi rigiditatea zonelor disipative,menþinând, în acelaºi timp, carac-terul ductil al soluþiei;

• trebuie acordatã o atenþie deo-sebitã alcãtuirii ºi fabricãrii ele-mentelor ductile, deoarece o marcãde oþel greºitã sau o sudurã necon-formã pot duce la comportamentenedorite ºi totodatã nesatisfãcãtoare.

PROGRAMULDE SIMULÃRI NUMERICE

Calibrarea rãspunsului numericProgramul de simulãri numerice

are ca scop studiul comportamentalstructural în funcþie de gradul deinteracþiune “grindã metalicã - placãdin beton” prin analize numerice rea-liste. Primul pas în acest scop estecalibrarea, pe baza rezultatelorexperimentale, a elementelor finitefolosite în analize structurale.

Programul de calcul folosit esteSAP2000 v. 14.2.2. Modelul struc-tural conþine elemente de tip barã,cu posibile articulaþii plastice laambele capete.

Modelele pentru articulaþiile plasticeau fost calibrate pe baza rezultatelordin testele experimentale descrise.

Fig. 5: Cadrul experimental pentru specimenele denoduri grindã-stâlp

Fig. 6: Comparaþii ale curbelor de comportare înfãºurãtoare pentru specimenele de nod(comparaþii ciclul 1)

Fig. 7: Modul de cedare al specimenelor de tip nod grindã-stâlp cu secþiune redusã:specimenul metalic (stânga) respectiv compus (dreapta)

Fig. 8: Modelarea comportamentului articulaþiilor plastice pe curbele înfãºurãtoare

Fig. 9: Definirea multilinearã a articulaþiilor plastice pentru secþiunea redusã a grinzii (stânga)ºi respectiv elementul de link scurt (dreapta), în varianta din oþel ºi compusã



Articulaþiile plastice sunt modelateprin curbe multi-lineare de rãspuns(fig. 8) care urmãresc fidel curbeleexperimentale de rãspuns.

Modelul permite definirea carac-teristicilor diferite pentru partea pozi-tivã respectiv negativã de rãspuns.Pe baza acestor curbe iniþiale derãspuns au fost create curbe multi-liniare normalizate de rãspuns pen-tru cele douã zone plastice (fig. 9):capetele grinzilor în zona de secþi-une redusã respectiv elementul delink.

Pentru un rãspuns fidel al grinziicu secþiune compusã a fost efectu-atã o calibrare preliminarã pe uncadru de tip EBF (fig. 10). Grindacompusã este modelatã printr-unprofil metalic prins de placa dinbeton. Elementul definit de fibre, detip “shell” iar conexiunea dintrebeton ºi metal este asiguratã prinintermediul unei legãturi rigide de tip“link”. Pentru placa din beton s-aoptat pentru o împãrþire optimã aplãcii din beton în elemente finite, cuo distribuþie mai finã în apropiereazonei potenþial plastice. Figura 14demonstreazã faptul cã rezultatelenumerice obþinute urmãresc fidelrãspunsul experimental al speci-menului EBF_LF2_Comp_Cl.

Rezultatele analizelor numericeUtilizând modelele calibrate ale

elementelor ºi articulaþiilor plasticeîn conformitate cu descrierile ante-rioare, a fost efectuat un amplu pro-gram de analize numerice pe cadrede tip MKF, EBF ºi duale MKF+EBF,pe 8 familii de cadre (fiecare în vari-antã metalicã ºi compusã), cu regimde înãlþime de 5 pânã la 13 nivele.Analizele au inclus analize neliniarede tip push-over ºi incremental-dinamice (IDA) utilizând 7 accelero-grame înregistrate din sursa seismelorVrancea. Rezultatele complete ale

acestor analize sunt disponibile în[10, 12]. În prezenta lucrare suntoferite rezultatele cadrului dualMRF+EBF cu 9 nivele considerat uncomportament relevant pentru struc-turile analizate. În prezentarea rezul-tatelor a fost folositã scara dereprezentare a rotirilor din articulaþi-ile plastice din Tabelul 3.

Figura 11 prezintã rezultateleanalizelor de tip push-over pentrudiferite valori ale deplasãrii la vârf:90, 180 respectiv 230 mm. Ultima

valoare corespunde deplasãrii maximela starea limitã ultimã (ULS).

Comparând rezultatele obþinutepentru cadrul metalic respectiv com-pus, se pot menþiona urmãtoarele:

• Pentru ambele structuri (oþel ºicompusã), la starea limitã de servi-ciu (SLS) se dezvoltã articulaþii plas-tice doar în elementele de tip link.

• La SLU, se ating rotiri maximeîn link, la nivelele intermediare aleclãdirii, iar zonele RBS dezvoltã doaro plasticizare iniþialã. În acestecondiþii se poate presupune cã, dupãînlocuirea link-urilor, clãdirea arputea sã revinã la starea iniþialã, încazul unui cutremur sever.

• În mod previzibil, structura com-pusã, având un comportament mairigid, nu atinge deplasarea þintã pen-tru SLU, însã, cu toate acestea, nu

Fig 10: Modelarea cu elemente finite a grinzii compuse, în zona link-ului scurt ºi confirmarea calibrãrii

Fig. 11: Rezultate comparative obþinute din analizele de tip push-over

Tabelul 3: Definirea simbolurilor pentru rotirile articulaþiilor plasticedin elementul de link ºi respectiv grinzi



sunt afectate elementele care lu-creazã în domeniul elastic. Prinurmare, se poate aprecia cã struc-tura cu grinzi compuse conduce laun comportament satisfãcãtor.

În cazul analizelor de tip dinamic,cu accelerograme incrementate, lafiecare pas al scalãrii accelero-gramelor au fost monitorizate rotirileplastice maxime tranzitorii, înregis-trate la nivelul grinzilor ºi al elemen-tului de tip link, deplasãrile maximetranzitorii dintre nivele ºi deplasareamaximã la vârf.

Pentru cutremurul Vrancea 77(înregistrarea INCERC N-S), suntprezentate în figura 12 rezultatelecomparative între structura metalicãºi cea compusã, prin prezentarearotirilor de la nivelul grinzilor, a ele-mentului de tip link, respectiv adeplasãrii relative de nivel. În acestcaz, accelerograma a fost scalatãpentru a corespunde unei acceleraþiimaxime (PGA) de 0,24 g, corespun-zãtoare SLU.

Cea mai mare deplasare relativãde nivel se observã în ambele cazurila nivelul 2, însã valoarea maximã(aproape 2%) nu depãºeºte limitelestipulate în P100/2006 ºi Eurocodul 8.

Caracterul rigid al cadruluicompus se poate observa ºi înreducerea deplasãrilor relative cupânã la 25% faþã de structura meta-licã.

Disiparea energiei induse se faceprimordial în elementele de link,acestea având cerinþe ale rotirilor demaximum 110 mrad în grinda meta-licã, respectiv 80 mrad în variantacompusã. Pe de altã parte, începutulplasticizãrii în elementele disipativeale grinzilor (secþiunea redusã) s-aînregistrat doar dupã formarea arti-culaþiilor plastice din elementele delink.

Pe înãlþimea clãdirii, elementeledisipative ale grinzilor au intrat înlucru pânã la nivelul 6 (structurametalicã) ºi respectiv 5 (structuracompusã). Totuºi, în cazul acestora,valorile rotirilor înregistrate în grindametalicã au fost considerabil maimari decât în varianta compusã.

Figura 13 prezintã diferenþeleînregistrate la stãrile limitã (SLS ºirespectiv SLU) pentru aceiaºi para-metri monitorizaþi, deplasãrile rela-tive de nivel ºi rotiri în elementeledisipative. În aceste cazuri, accele-rograma a fost scalatã corespunzã-tor pentru nivelele SLS ºi SLU.

Condiþia analizei SLS a fost defi-nitã printr-un increment al accelero-gramei (λ = 0,5). La aceastã intensitatese observã diferenþe relativ mici întrecomportamentul structurii metalice ºicel al structurii compuse, în ceea cepriveºte deplasãrile de nivel ºi rotiriledin grinzi. Pentru elementul de link,însã, existã diferenþe importanteîntre cele douã tipologii, de pânã la40 mrad. Se menþine caracterul mairigid al structurii compuse.

Figurile 14 ºi 15 prezintã valorilemaxime, pe nivele, ale parametrilormonitorizaþi pentru toate cele ºapteaccelerograme considerate în ana-lizele incremental dinamice (scalate

Fig. 12: Rezultate comparative obþinute din analizele de tip time-history, pentru accelerograma Vrancea 77

Fig. 13: Comparaþia rezultatelor la SLS ºi SLU, pentru structurile metalice ºi compuse(accelerograma Vrancea 77)

Fig. 14: Rezultatele înregistrate la SLU pentru cadrul metalic DUAL (toate accelerogramele)

Fig. 15: Rezultatele înregistrate la SLU pentru cadrul compus DUAL (toate accelerogramele)



nivelului ULS al acceleraþiei maxime).Se poate observa cã ambele confi-guraþii structurale (metalicã ºi com-pusã) sunt încadrate în cerinþeleacceptate de drift (2,5% din înãlþimeaetajului) ºi de rotiri minime necesarepentru o structurã disipativã. Totuºi,în unele cazuri (accelerogrameleVrancea 77 ºi 86), la structura meta-licã se observã depãºirea cerinþei derotire în link la SLU, cu valori peste110 mrad.

Ca o concluzie generalã, seobservã cã cerinþele de rotire pentrucadrul compus sunt semnificativ maimici decât în cazul cadrului metalic.

CONCLUZIIALE ANALIZELOR NUMERICE

Pe baza calibrãrii efectuate pecomponentele disipative se poateoptimiza comportamentul elemen-telor de link scurt pentru cadrele detip EBF ºi al zonelor plastice degrindã pentru cadrele de tip MRF,atât pentru varianta metalicã cât ºipentru cea compusã, care, apoi, potfi utilizate în analize numerice para-metrizate.

Analizele incremental dinamice(IDA) au demonstrat faptul cã struc-turile în care a fost modelatã inter-acþiunea dintre oþel ºi beton au uncomportament diferit faþã de configu-raþia metalicã simplã.

Structurile în cadre metalice deînãlþime micã (4 ºi 5 nivele), auprezentat valori ale deplasãrilor rela-tive de nivel ºi rotiri mai mari decâtcadrele similare cu grinzi compuse.Pentru structurile înalte, cu perioadede vibraþie mai mari, creºterea derezistenþã ºi rigiditate oferitã desoluþia compusã a condus, implicit,la rotiri mai mici în elementele disi-pative.

În cazul structurilor DUALE(MRF+EBF), rezultatele numericeindicã cerinþe de deformare plasticãconcentrate în principal în link (cuvalori de aproximativ 100 mrad), cuaport din zonele disipative alecadrelor MRF (zonele de secþiuneredusã ale grinzilor cu valori deaprox. 20 mrad la SLU). Din acestpunct de vedere, valoarea precizatãîn EC8-1, § 6.8.2. de 80 mrad, pen-tru elementele de link scurt din EBF,

devine insuficientã în cazul configu-raþiei duale de cadru.

Ductilitatea globalã a structurii afost verificatã prin calcularea fac-torului de comportare q, ca fiindraportul λu/λe, cu λu - multiplicatorulaccelerogramei care conduce lacedarea structuralã (atingerea roti-rilor maxime sau a unei deformaþiirelative de nivel de 3%) ºi λe - multi-plicatorul accelerogramei care con-duce la apariþia primei articulaþiiplastice. Valorile factorului de com-portare q, obþinut din analizele pestructuri din oþel, se apropie de valo-rile de proiectare (q = 6 pentru cadreduale), confirmând capacitatea bunãde disipare a acestor sisteme. Înschimb, pentru cadrele cu grinzicompuse au rezultat valori ale facto-rilor de comportare mai mici (valoriîntre 4 ºi 5). Aceste valori suntexplicabile prin obþinerea primeiarticulaþii plastice la valori mai miciale multiplicatorilor, în cazul ele-mentelor din oþel.

Analizele incremental dinamiceau demonstrat, pentru structurileanalizate, o rezervã de rezistenþã de20% pânã la 40% în comparaþie cucerinþele de proiectare.

BIBLIOGRAFIE[1] SIMÕES, R., DA SILVA, L. S.

and CRUZ, P. (2001), “Cyclic behav-iour of end-plate beam-to-columncomposite joints”, Steel Compos.Struct., Int. J., 1(3), 355-376;

[2] ELGHAZOULI, A. Y., CASTRO,J. M. and IZZUDDIN, B. A. (2008),“Seismic performance of compositemoment-resisting frames”, Eng. Struct.,30(7), 1802-1819;

[3] EN 1998-1 EUROCODE 8(2003), Design of structures forearthquake resistance, Part 1. Gen-eral rules, seismic actions and rulesfor buildings, Brussels, CEN, Euro-pean Committee for Standardisation;

[4] FEMA 356 (2000), Pre-standard and Commentary for theSeismic Rehabilitation of Buildings,Federal Emergency ManagementAgency, Washington, D.C., November;

[5] P100-1-2006 (2006), P100-1Cod de proiectare seismic - Partea I- Prevederi de proiectare pentruclãdiri, indicativ P 100-1/2006, RomanianInstitute of Standardization;

[6] PLUMIER, A. and DONEUX,C. (2001a), “Seismic behaviour anddesign of composite steel concretestructures”, European Comission -Training and Mobility of Researchers- Programme Innovative Concepts inSeismic Design “ICONS” Project,May 2001;

[7] RICLES, J. M. and POPOV,E. P. (1987), Experiments on Eccen-trically Braced Frames with Compos-ite Floors, Earthquake EngineeringResearch Centre, University of Cali-fornia, Berkeley, CA;

[8] PLUMIER, A. and DONEUX, C.(2001b), “European developmentsof seismic design guidelines forcomposite steel concrete struc-tures”, Proceedings of InternationalConference of Steel and CompositeStructures ICSCS’Ol, Pusan, June;

[9] PLUMIER, A., DONEUX, C.and BOUWKAMP, J. G. (1998),“Slab design in connection zone ofcomposite frames”, Proceedings ofthe 1998 Annual Technical Session& Meeting of the Structural StabilityResearch Council, 21-23, Atlanta,September;

[10] DANKU, G. (2011), “Study ofthe development of plastic hinges incomposite steel-concrete structuralmembers subjected to shear and/orbending”, Ph. D. Thesis, PolitehnicaUniversity of Timiºoara;

[11] CIUTINA, A., DUBINÃ, D.,DANKU, G., (2013), “Influence ofsteel-concrete interaction in dissipa-tive zones of frames: I - Experimen-tal study”, Steel and CompositeStructures, Vol. 15, No. 3 (2103),299-322;

[12] DANKU, G., DUBINÃ, D.,CIUTINA, A., (2013), “Influence ofsteel-concrete interaction in dissipa-tive zones of frames: II - Numericalstudy”, Steel and Composite Struc-tures, Vol. 15, No. 3 (2103), 323-342.

*** Lucrare inclusã în vol. „Tendinþeactuale în ingineria structurilor metalice.Lucrãrile celei de-a XIII-a ConferinþeNaþionale de Construcþii Metalice,Bucureºti, 21 - 22 noiembrie, 2013“. �


Proiectarea clãdirilor din zidãrieprof. univ. dr. ing. Radu PETROVICI

În lunga lor istorie, construcþiiledin zidãrie au arãtat calitãþi remarca-bile de rezistenþã ºi de durabilitate.În epocile timpurii, dar ºi mai târziu,pânã în deceniile doi ºi trei ale se-colului XX, proiectarea clãdirilor dinzidãrie s-a fãcut prin reproducereaexperienþei anterioare, cu unele miciîncercãri de inovare. Clãdirile cudimensiuni mici în plan ºi în elevaþieºi la care grosimile zidurilor au foststabilite prin reguli „tradiþionale“ aurezistat ºi unor cutremure semnifica-tive, mobilizând „rezervele naturale“care au provenit tocmai din alcãtui-rile respective. Grosimile importanteale zidurilor, de exemplu 42÷56 cmla pereþii exteriori, 28÷42 cm lapereþii interiori, favorizau ºi confortultermic ºi acustic în clãdiri.

Ulterior, în special în Europa, aufost promovate, în mod susþinut,materiale ºi tehnologii „necon-venþionale“, orientate, în primul rând,spre îmbunãtãþirea performanþelortermotehnice ale pereþilor (blocuriceramice cu volum mare de goluri ºicu pereþi interiori/exteriori din ce înce mai subþiri, mortare uºoare etc.)ºi spre sporirea randamentului eco-nomic al execuþiei (creºterea înãl-þimii asizelor, îmbinãri verticale fãrãmortar, de tip nut & feder, mortar tip„glue“ etc.). Evident, zidãriile reali-zate cu aceste materiale ºi tehno-logii inovative sunt mult diferite de

cele „tradiþionale“, cu performanþeconfirmate în timp, ºi, din acestmotiv, necesitã, în cele mai multecazuri, completarea corespunzãtoarea reglementãrilor tehnice de proiec-tare ºi de execuþie. În acest con-text, la 1 ianuarie 2014 au intratîn vigoare douã Coduri de proiec-tare care au prevederi aplicabileconstrucþiilor din zidãrie:

• Cod de proiectare pentru struc-turi din zidãrie - indicativ CR 6 -2013

• Cod de proiectare seismicã -Partea I-a - Prevederi de proiectarepentru clãdiri - indicativ P 100-1/2013:

- Capitolul 8: Prevederi specificeconstrucþiilor de zidãrie;

- Capitolul 10: Prevederi specificecomponentelor nestructurale aleconstrucþiilor.

Având în vedere faptul cã acestereglementãri aduc o serie de ele-mente de noutate, provenite dincercetãri teoretice ºi experimentale,precum ºi din examinarea com-portãrii clãdirilor ºi pãrþilor de con-strucþie din zidãrie la cutremurelerecente, autorul a considerat ca oprioritate prezentarea lor pentru prin-cipalii utilizatori: inginerii proiectanþide structuri, dar ºi pentru studenþiifacultãþilor de construcþii ºi de arhi-tecturã. În acest scop, cele douãvolume apãrute pânã în prezent

includ numeroase fotografii, tabele,grafice ºi exemple numerice.

Volumul 1 al lucrãrii are 419 paginiºi este structurat în cinci capitolemajore:

1. Introducere2. Materiale pentru zidãrie3. Alcãtuirea zidãriei4. Proprietãþi mecanice ale zidãriei 5. Durabilitatea zidãrieiVolumul 2 al lucrãrii are 338 pagini

ºi este alcãtuit din trei secþiuni:I. Rezistenþe unitare caracteris-

tice ºi de proiectare pentru ele-mentele de construcþie structurale ºinestructurale din zidãrie

II. Bazele calculului pereþilor dinzidãrie nearmatã (ZNA)

III. Calculul rezistenþei ºi rigiditãþiipereþilor din zidãrie nearmatã (ZNA)conform standardelor europene adop-tate în România SR EN 1996-1-1,SR EN 1998-1 ºi Codurilor naþionaleP 100-1/2013 ºi CR 6-2013.

1. Calculul rezistenþei pereþilor dinzidãrie nearmatã la forþã axialã decompresiune perpendicular pe ros-turile de aºezare

2. Calculul pereþilor din zidãrienearmatã la compresiune excentricãîn planul peretelui

3. Calculul pereþilor din zidãrienearmatã la forþã tãietoare în planulperetelui

4. Calculul pereþilor de zidãrienearmatã la încãrcãri perpendicu-lare pe plan.

În prezent, este în pregãtireVolumul 3 al lucrãrii, cu circa 400pagini, alcãtuit din ºase secþiuni:

I. Proiectarea pereþilor din zidãrieconfinatã

II. Proiectarea panourilor de zidã-rie înrãmate în cadre

III. Bazele proiectãrii seismice aclãdirilor cu pereþi structurali dinzidãrie

IV. Proiectarea preliminarã arhi-tectural-structuralã a clãdirilor cupereþi structurali din zidãrie

V. Metode de calcul seismic pentruclãdiri cu pereþi structurali din zidãrie

VI. Prevederi constructive deansamblu ºi de detaliu pentru clãdiricu pereþi structurali din zidãrieamplasate în zone seismice �

Noutãþi editoriale

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informa-þiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciuprof. univ. dr. ing. Irina Lunguprof. univ. dr. ing. Dan Dubinãconf. dr. ing. Adrian Ciutinaº. l. dr. ing. Gelu Dankuprof. univ. dr. ing. Radu Petroviciing. ªtefan Cioarãarh. Gabriela Smãrãndiþa Galeadrd. ing. Monica Dumitrudr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Nr 106 August 2014 (Constructii Din Zidarie)

Documents

Transcript of Nr 106 August 2014 (Constructii Din Zidarie)