NOŢlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

download NOŢlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

of 42

Transcript of NOŢlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    1/42

    NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    n natura sunt foarte multe substante care se prezinta sub forma gazoasa si din celemai vechi timpuri omul actioneaza intens pentru descoperirea si mbunatatirea tehnicilor defolosire a lor.

    Gazele combustibile sunt acele gaze care ard si care sunt folosite pentru producereacaldurii.

    Gazele naturale folosite drept combustibil (STAS 3317-67) sunt constituite dintr-unamestec de hidrocarburi a caror molecula este formata din carbon si hidrogen. Ele au luat nasteren scoarta, Pamntului ca urmare a descompunerii unor resturi animale si vegetale n anumiteconditii de temperatura si presiune.

    Gazele naturale combustibile provin din: . zacaminte de gaze naturale libere, care nucontin si alte hidrocarburi grele n stare lichida; . zacaminte de gaze condensate, care, pe lnga

    gazele naturale, mai contin si alte hidrocarburi usoare n stare lichida, care, sunt separate nprocesul extractiei; zacaminte de t itei, care contin att gaze naturale libere, ct si gazedizolvate n titei.

    Toate aceste zacaminte se exploateaza cu ajutorul sondelor.

    Sondele de gaze nu difera prea mult de sondele de titei. Deosebirea consta n aceea ca lasondele de gaze coloanele introduse se cimenteaza pna la suprafata. De asemenea, mai existaunele deosebiri si la instalatia de suprafata.

    Cel mai raspndit gaz combustibil din tara noastra este metanul, care se gaseste n stare

    libera sau n procente variabile n amestec cu hidrocarburi gazoase, ca: etan, propan, izobutan,pentan etc.

    Zacamintele de gaze naturale din Transilvania sunt formate din gaz metan nproportie de 98-99,80/0.

    Gazele de sonda sunt amestecuri de hidrocarburi gazoase, care se extrag odata cu titeiul.

    Gazele de sonda se gasesc n zacamintele de titei att n stare libera, ct si dizolvate n titei sijoaca un rol foarte important n viata sondei, deoarece n anumite conditii de zacamntantreneaza titeiul sa curga liber pe gaura de sonda. Se spune ca sonda este exploatata prin eruptia

    naturala, ceea ce este foarte economic. Gazele naturale de sonda curgnd la suprafataantreneaza n drumul lor si titeiul. Acest amestec patrunde n separatoare, care, ninterior pentru o separare ct mai rapida si mai completa a gazelor de titei - suntprevazute cu diverse dispozitive si piese. Separarea se produce sub actiunea fortei degravitatie, a fortei centrifuge, schimbarii bruste a directiei de curgere, reduceriivitezei (datorita maririi sectiunii), expansiunii gazelor din solutie si aderarii acestorape unele suprafete de contact. n aceste conditii gazele ies pe la partea superioara aseparatorului, iar titeiul pe la partea inferioara. La iesirea din separatoare gazele

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    2/42

    naturale de sonda mai antreneaza cu ele o cantitate de particule usoare, care se separala statiile de degazolinare sub forma de gazolina si unele hidrocarburi gazoase, cumsunt: propanul, butanul etc., care se comercializeaza sub forma de gaze lichefiate nbutelii (aragaz).

    Gazele artificiale sunt gaze fabricate de catre om n instalatii specialamenajate. Ele se obtin prin suflarea unui curent 434d32e de aer, abur, oxigen saude amestecuri ale acestora printr-un strat de carbune natural sau cocs, ncalzit latemperatura de de 1000-1200C, ntr-un cuptor numit generator de gaze (gazogen).

    Proprietatile fizico-chimice ale gazelor naturale

    Vorbind despre proprietatile fizico-chimice ale gazelor naturale ne vom referila gaz ul metan , component d e baza al gazelor naturale.

    a. Densitatea. Aceasta este marimea fizica definita prin raportul dintre masa si volumul

    unui corp, n kg/m

    3

    , n conditii normale de temperatura si presiune, adica la 0

    0

    C si 760 mmHg. Densitatea gazului metan la presiune si temperatura normala este de 0,716 kg/m3.

    Densitatea relativa a gazului metan n raport cu aerul este raportul dintredensitatea unui anumit volum de gaz metan si densitatea aceluiasi volum de aer.Densitatea relativa nu se exprima n unitati dimensionale.

    ~ Densitatea gazului metan fiind 0716 kg/m 3 , densitatea unui metru cub de aereste de 1,2928 kg/m3. Astfel, densitatea relativa a gazului metan n raport cu aerul este:

    0,716/1,293=0,554.

    Gazul metan avnd densitatea mai mica dect 1, nseamn ca, el eleste mai usordect aerul si anume

    1/0,554==1,8 ori.

    b-Starea normala.

    Starea normala definita de STAS 1665-75 este starea fizica a unui corpcaracterizata prin valori conventionale alese ale temperaturii si presiunii, denumitetemperatura normala si presiune normala.

    Starea normala fizica este caracterizata prin:

    - temperatura normala fizica tN= 00C;

    - presiune normala fizica:

    PN=101 325 N/m2 = 1,01325 bar=760 mm Hg.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    3/42

    c. Volumul normal. Acesta este volumul unui corp n stare normala si senoteaza VN. Volumul normal se exprima n unitati de volum: metru cub sau multiplii sisubmultiplii acestuia. Unitatile de volum pot fi nsotite de indicele N pentru starea normala l.n stare normala fizica 15 m3 se noteaza: 15 mN

    3

    d. Puterea calorica. Prin putere calorica a unui combustibil se ntelegecantitatea de caldura rezultata din arderea completa a unei anumite cantitati din acelcombustibil. n cazul combustibililor solizi puterea calorica se calculeaza la arderea unuikilogram, iar n cazul gazelor prin arderea unui metru cub din acel gaz.

    Puterea calorica se masoara n kilocalorii sin procesul arderii ea nu pnoate :fifolosita n totalitate. Cnd se vorbeste despre puterea calorica a combustibililor carecontin n molecula lor hidrogen - n cazul nostru gazele naturale - trebuie sesizat daca estevorba deputerea caloricasuperioara sau puterea calorifica inferioara.

    Prin arderea gazelor naturale se pun n libertate si ies la cos vapori de apa si

    bioxid de carbon. Din cauza temperaturii nalte de ardere vaporii de

    apa contin o marecantitate de caldura care se pierde n timpul evacuarii lor la cos. n acest caz, sefoloseste numai, o parte din-.caldura rezultata din arderea cantitatii de gaze natura.le,adica numaiputerea calorica inferioara.

    Daca la puterea calorica inferioara se adauga cantitatea de caldura care se pierde lacos si care este continuta de catre vaporii de apa evacuati odata cu gazele rezultate din arderese obtineputerea calorica superioara, care este aproximativ 9500 kcal/mN

    3

    n concluzie, diferenta dintre puterea calortcasuperioara sicea inferioara constituiecantitatea decaldura care se pierde lacos.

    Difuziunea gazelor.

    Aceasta este proprietatea lor de a se amesteca cu alte gaze, de exemplu aerul si de aforma un amestec omogen. Difuziunea este rezultatul miscarii continue a moleculelor celordoua gaze

    Odorizarea gazelor.

    Gazele naturale nu au culoare si nici miros. Pentru a le recunoaste prezenta, n cazul unordefectiuni n instalatiile de gaze (coroziuni, neetanseitati etc.), ele se odorizeaza capatnd

    astfel un miros specific, -patrunzator. n tara noastra se foloseste ca odorizantetilmercaptanul care se fabrica n rafinariile de petrol. Odorizantul nu trebuie sa fievatamator, sa fie usor volatil, sa nu provoace coroziunea instalatiilor, sa fie greuso lubi l n apa, sa nu reactioneze chimic cu gazele si sa fieieftin.

    Temperatura de aprindere a gazelor n aer.

    Aceasta temperatura este cuprinsa ntre 650 si 750 0C.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    4/42

    Presiunea gazelor.

    Daca n interiorul unui vas cu peretii etansi vom introduce o cantitate de gaz, acesta

    se va raspndi uniform n tot spatiul si va exercita asupra peretilor vasului o anumita presiuneuniform repartizata. Aceasta presiune va nregistra aceeasi valoare n orice punct de pe peretiivasului respectiv.

    Limita aproximativa de explozie a gazelor n amestec cu aerul.

    Aceasta limita se nscrie astfel:

    - limita, inferioara 50/o volume n amestec;

    - limita superioar 150/o volume n amestec.

    Arderea.

    n general, arderea este reactia de combinare, a unei substante cu oxigenul, nsotita dedezvoltaredecaldura si n mod obisnuit, de emisiune de lumina (flacara). Arderea poate sa fie completasau incopleta.

    La gazele combustibile produsii principali rezultati sunt: . la arderea completa:bioxidul de carbon si apa; . la arderea incompleta: oxidul decarbon si apa.

    Gazele naturale combustibile care se distribuie pentru uz casnic

    Pentru uzul casnic se distribuie 3 feluri de gaze:

    1) Gazul metan (GM), extras din zacamintele subterane si transportat pnala locul de consum s i apara tel e de utili zare pr in conducte bine nchise.

    2) Gazulpetrolier lichef iat fGPI,) care este un amestec de gaze ce rezulta nultima treapta de prelucrare a petrolului si anume acelea care se pot transforma maiusor n stare lichida forma sub care se transporta si se distribuie prin butelii lacumparatori.

    3) Gazul de sonda (GS), care se extrage din zacamintele de petrol odata cupetrolul. Aceste gaze se separa din petrolul brut (titeiul), se curata de cont inutu1 de benzinausoara (se dezbenzineaza) si de gaze lichefiabile (se fractioneaza), obtinndu-se gazeleuscate -(sarace), care se distr ibuie prin conducte n localitatile din regiunile petrolifere.

    ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI

    DE DISTRIBUIE A GAZELOR NATURALE

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    5/42

    Din schelele de extractie gazele sunt dirijate ntr-un sistem de conductecolectoare pna la un punct central, unde sunt supuse unor operatii de tratare,masurare si - daca este cazul - de comprimare. De aici gazele patrund n conductelede transportpna la statiile de predare, de unde sunt preluate de catre retelele de distribtie siconduse n instalatiile de utilizare, spre punctele deconsum.

    - Retelele de transport, de distributie si instalatiile de utilizare a gazelor naturale seexecuta n conformitate cu preveder ile generale mentionate n STAS 8281-76.

    Conductele de transport nu se amplaseaza pe teritoriul oraselor si satelor, alntreprinderi lo r indust rial e, al st at ii lo r de cale ferata, porturilor fluviale si mari time,al aeroporturilor, pe poduri de cale ferata sau de sosea, n tunelul drumurilor si cailorferate. Se va prefera amplasarea acestora pe terenuri neproductive sau cuproductivitate agricola scazuta, evitndu-se astfel distrugerile de plantatii. Numai ncazuri cu totul exceptionale, montarea conductelor de transport pe teritoriulobiectivelor de mai sus este permisa cu conditia luarii unor masuri de siguranta

    suplimentare. Conductele de transport se monteaza numai ngropat, montajul aerianadmitindu-se la traversari de obstacole, n cazuri bine justificate din punct de vederetehnic si economic.

    - Presiunea de regimn conductele de transport este presiunea nalta.

    - Conductele de transportpot fi p revazute sau nu cu st atii de comprimare intermediare.

    mbinarea tevilor ntre ele, precum si mbinarea lor cu piesele de legatura, seface prin sudura electrica, manuala sau automata. mbinarea cu flanse este admisa numaila armaturi si la mbinarile electroizolante.

    Dupa terminarea montajului, nainte de punerea n functiune, coductele detransport se supun, conform prevederilor din STAS 8281-76, urmatoarelor ncercari:

    - de rezistenta;

    - de etanseitate.

    REELE DE DISTRIBUIE

    Prin retea de distributie a gazelor se ntelege ansamblul conductelor si a

    accesoriilor situate n aval de statiile de reglare de zona (sector) pna la iesirea din statiilede reglare-masurare sau posturile de reglare pentru consumatorii alimentati la presiune redusasau ansamblul conductelor si a accesoriilor situate n aval de statiile de reglare de zona (sector)pna la robinetele de bransament ale consumatorilor alimentati la presiune joasa.

    Conductele de distributie se monteaza ngropat pe strazile localitatilor respective si au ngeneral, configuratia acestor strazi. Montaju1 aerian este admis la traversari de obstacole,precum si n alte cazuri justificate tehnic si economic.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    6/42

    Traseele conductelor de distributie vor fi - pe ct posibil - rectilinii si vor urmari profilulstradal folosind zone mai putin aglomerate cu alte instalatii subterane.

    Este interzisa montarea conductelor de distributie:

    -

    sub linii de tramvai si de cale ferata, n lungul acestora;

    - n canale de orice fel care comunica direct cu cladiri;

    - sub orice fel de constructii sau pe terenuri destinate constructiilor.

    La intersectii cu linii de tramvai si de cale ferata conductele de distributie vor fi introdusen tuburi de protectie, care vor depasi cu cel putin 0,80 m, n ambele parti, limitel e instalatieisau constructiei traversate. La subtraversarea cailor ferate se vor prevedea si vane desectorizare de o parte si de alta a liniei ferate. Intersectarea conductelor de gaze cu alteinstalatii subterane sau lucrari la suprafata solului se va face perpendicular pe axul instalatiei

    traversate. La intersectari cu alte instalatii subterane (telefonice, termoficare, canal, apa, electriceetc.) conductele de gaze, introduse n tuburi de protectie, vor trece pe deasupra acestora, la odistanta de cel putin 100 mm.

    Conductele de distributie se deosebesc ntructva de conductele de transport att camaterial, ct si camod de executie. Pe retelele de distributie se transporta debite mult mai mici,la presiune medie, redusa, si, n anumite zone, la presiune joasa, ceea ce face ca acestea sa fieconstruite cu diametre mai mici. Retelele de distributie fiind amplasate n cea mai mare parte nlocalitati urbane, zone industriale, pe artere de mare circulatie, cu mare densitate de constructii,cu schimbari dese de directie, avnd trasee comune cu alte instalatii subterane (cu unele nparalel, pe altele le subtraverseaza) este necesar a se lua masuri suplimentare de siguranta prin

    respectarea unor distante minimale fata,de celelalte instalatii.Conform reglementarilor n vigoare, distantele minimale dintre conductele de gaze si alte

    instalatii, constructii sau obstacole, sunt cele din tabelul 2.1

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    7/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    8/42

    Dupa terminarea montajului, nainte de punerea n functiune, conductele dedistributie se vor supune:

    - ncercar ilor prel iminare (nainte de coborrea n sant se vor efectua probele de casa).Aceste operatii constau n formarea, pe marginea santului, a unor tronsoane, rezultate

    din mbinarea cap la cap prin sudura electrica a mai multor tevi, astfel nct sa nudepaseasca ca greutate capacitatea de rezistenta a macaralelor si nici posibilitatea de a fimanevrate usor. Dupa formarea acestor tronsoane se procedeaza la suflarea cu aer ninterior pentru ndepartarea zgurii si a eventualelor impuritati. Se sudeaza capace la celedoua capete, precum si o mufa de proba la unul din capete, dupa care se introduce aer nconducta si se procedeaza la verificarea fiecarei suduri n parte cu spuma de sapun. Cuaceasta ocazie se observa si sudurile care trebuie sa aiba un aspect corespunzator. Dupaefectuarea acestor operatii sudurile se marcheaza cu initialele sudorului executant, se izo-leaza cu bitum si banda PVC, dupa care tronsonul se prinde n crligul macaralei si secoboara n sant. Dupa ce conducta a fost coborta n sant si montajul s-a terminatcomplet, urmeaza celelalte ncercari: - de rezistenta; - de etanseitate, cu toate

    armaturil e montate.ncercarile se efectueaza cu aer comprimat, iar presiunile de ncercare vor fi

    conform tabelului 2.2.

    Tabelul 2.2. Presiuni pentru incercarea conductelor ngropate

    ncercarile, se considera ncepute dupa trecerea timpului de egalizare atemperaturii din conducta. Timpul necesar egalizarii temperaturii si durata ncercarii sestabilese proportional cu volumul conductelor. Pe toata duratancercarii nu se admit pierderide presiune.

    Armaturile, piesele de legatura, precum si orice alte confectii metalice ce semonteaza, att pe conductele de transport, ct si pecele de distributie se vor executa n uzine saun ateliere specializate si vor fi nsotite de certificate de calitate. Valoarea presiunii de ncercare laaceste armaturi va fi conform prevederilor STAS 2250-73.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    9/42

    Ca forma, reteaua de distributie va fi ramificata sau buclata, n functie de considerentetehnico-economice, de cerinte functionale si de situatia locala.

    Sistemul de distributie, mpreuna cu instalatiile si echipamentul mecanic aferent, precum sitreptele de presiune difera de la tara la tara, n functie de: conditiile locale, pozarea conductelor,compozitia gazelor, aparatura de reglare a presiunii, parametrii de functionare a arzatoarelor si aaparatelor de consum.

    Terminologia folosita cu privire la retele de instalatii de dis tributie a gazelornaturale este urmatoarea:

    Conducta de transport - conducta prin care gazele sunt aduse de la locul de producerepna la statiile de predare.

    Sistemul de alimentare - ansamblul compus din conducte, aparate, instalatii de masuraresi accesorii situate ntre statiile de predare si cosurile (inclusiv) prin care se evacueaza gazele deardere, destinat sa asigure alimentarea cu gaze a consumatorilor dintr-o localitate.

    Reteaua de repartitie = reteaua alimentata din statiile de alimentare, destinata saalimenteze statiile de reglare ale consumatorilor importanti respectiv statiile de reglare de zona.

    Statia de predare - ansamblul instalatiilor de reducere si reglare a presiunii, demasurare a debitului, de filtrare si odorizare, prin care gazele din conductele de transport suntpuse la dispozitia ntreprinderilor de distributie din localitati sau n unele cazuri - direct unorconsumatori importanti.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    10/42

    Statia de reglare-masurare (fig. 2.2) - ansamblul de aparate, armaturi si accesoriiamplasate ntr-o cladire, prin care se face trecerea si reglarea presiunii, precum si masurareadebitelor de gaze.

    Statia de reglare-masurare prin care se face trecerea gazelor din reteaua de repartisie nreteaua de distributie.

    Statii de reglare de sector, prin care se face trecerea din reteaua de distributie direct la

    un numar anumit de consumatori dintr-un sector sau dintr-un cartier, care vor fi alimentati cupresiune joasa, fara a fi nevoie de montarea unui post de reglare la fiecare abonat n parte dinzona sau cartierul respectiv.

    Statii de reglare la consumator. Acestea pot fi amplasate pe teritoriul unor consumatoriimportanti, dupa robinetul de bransament, prin care se face reglarea presiunii gazelor dinsistemul de distributie la nivelul maxim necesar consumatorului.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    11/42

    Bransament (fig. 2.3) - conducta de legatura care transporta gaz nemasurat de la oconducta de transport sau, apartinnd sistemului de distributie pna la iesirea din robinetul debransament, respectiv intrarea n statia sau postul de reglare.

    Bransamentele de gaze nu se construiesc la diametre de conducte sub 1 tol (25,4 mm).Legatura bransamentelor la conducta de alimentare se realizeaza prin intermediul dispozitivuluiteu sau prin legatura directa prin sudura (fig. 2.4).

    Robinet de bransament - robinetul montat la capatul bransametului de la care se poateopri n ntregime, alimentarea cu gaze a unui consumator. Bransamentele se executa n exclusivitatenumai de catre ntreprinderile distribuitoare si, indiferent de modul de finantare, devin mijloacelede baza ale acestora. n aceste conditii, nlocuirea, n caz de avarie, sau orice alte operatii de

    interventie la bransamente, este de competenta ntreprinderii distribuitoare, prin personalul sau despecialitate.

    Robinet de incendiu - robinetul montat n exterior la intrarea instalatiei de utilizare ncladiri, de la care se poate opri integral functionarea gazelor ntr-un corp de cladire, halaindustriala etc.

    Post de reglare-masurare - ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasate

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    12/42

    ntr-o cabina sau direct pe agregate tehnologice prin care se face reducerea si reglarea presiuniintr-o singura treapta, precum si masurarea debitelor de gaze.

    Postul de reglare - ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasat ntr-o cabinasau direct pe agregate tehnologice, prin care se face reglarea presiunii gazelor. Posturile de

    reglare se prevad, de regula, cu regulatoare cu actionare directa.Instalatie de utilizare - ansamblul de conducte, armaturi, aparate si accesorii, montate n

    incinta unui consumator n aval de robinetul de bransament, respectiv dupa robinetul de iesiredin statie sau postul de reglare de la capatul bransamentului, inclusiv focarul si cosul de evacuarea gazelor de ardere.

    Instalatie exterioara - parte din instalatia de utilizare care se gaseste n exteriorulcladirilor ntre robinetul de bransament, respectiv ntre statia sau postul de reglare si robinetelede incendiu montate la intrarea instalatiilor n cladire.

    Instalatie interioara - parte din instalatia de utilizare, din interiorul cladirilor, ntrerobinetul de incendiu si aparatele de utilizare, inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor deardere.

    Presiunile de regim, admise n instalatiile de utilizare sunt: medie. redusa, intermediara si joasa.Alegerea tipului de retea si a preesiunilor maxime de regim se va face pe considerente tehnico-economice pentru fiecare caz n parte, la instalatiile interioare interesnd si presiunea nominala lacare functioneaza aparatele de utilizare.

    La instalatiile de utilizare industriale sunt admise:

    1) n instalatii exterioare: presiune medie, redusa, intermediara si joasa.2) n instalatii interioare: presiune redusa, intermediara si joasa.

    Aparat de utilizare - sistem mecanic complex destinat sa consume, n conditiiigienice, economice si de siguranta, gaze combustibile naturale ntr-un focar sau ntr-o incinta,prin intermediul arzatoarelor.

    Arzator - constructie mecanica destinata sa arda gaze combustibile naturale, n conditiiigienice, economice si de siguranta.

    Ocolitor - un tronson de teava, prevazut cu robinete de nchidere, care face legaturantre conducta de intrare si cea de iesire a unui contor, a unei statii (post) de reglare sau aunui panou de reglare sau de masurare, permitnd scoaterea din circuit a elementului respectivde instalatie si alimentarea directa a consumatorului.

    Trepte de presiune. n sistemele de alimentare cu gaze naturale (STAS 8281-76) sefolosesc urmatorele trepte de presiune:

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    13/42

    - nal ta peste 6 bar; - medie, nt re 2 s i 6 bar; - redusa, nt re 0 ,2 s i 2 bar;- intermediara, 0,05-0,2 bar; -joasa, 0,05 bar=500 mm H2O.

    MATERIALE

    Totalitatea obiectelor, aparatelor sau dispozitivelor specifice unui domeniu deactivitate constituie materiale. Ele trebuie sa ndeplinease conditiile de constructie si calitateimpuse de standardele de stat, de normele interne departamentale sau sa posede certificatede omologare.

    Pentru retele si instalatii de gaze este obligatoriu a se folosi numai materiale siaparate care corespund prevederilor de calitate si de siguranta din standardele sinormele n vigoare sau certi fi catele de omologare.

    Materialele care se folosesc pentru executarea si echiparea retelelor si instalatiilorpentru distributia gazelor se mpart n mai multe categorii,astfel:

    - materiale tubulare (tevi);

    - materiale de asamblare;

    - materiale de etansare;

    - armaturi.

    Materiale tubulare (tevi)

    La executarea retelelor subterane pentru distributia gazelor, inclusiv a bransamentelor siinstalatiilor de utilizare este indicat a se utiliza urmatoarele categorii de tevi: tevi din oteltrase pentru industria petroliera, STAS 715/2-1980; * tevi din otel sudate elicoidal, STAS6898/2-1980; tevi din otel sudate longitudinal; tevi din otel fara sudura pentru instalatii; tevi dinotel fara sudura, laminate la cald, comerciale, STAS 404/1-1980; tevi din otel fara sudura, trasesau laminate la rece, pentru constructii cu destinatie speciala, STAS 530/1-1980.

    Instalatiile de utilizare se pot executa att din categoriile de tevi mentionate mai sus, ct sidin tevi din otel trase pentru constructii, STAS 401/1-80 si 404/2-80.

    Instalatiile aparente cu regim de presiune intermediara sau joasa se executa din tevi din otel

    carbon sudate longitudinal, STAS 7656- 1980.Panourile de masurare se pot executa din tevi de otel trase pentru constructii, STAS

    530,/2-1980. Se mai pot folosi tevi din otel sudate elicoidal pentru uz general, STAS 6898/1-1980si STAS 6898/2-1980.

    Diametrul retelelor subterane si al instalatiilor de utilizare trebuie ales cu grija de catreproiectant cu ocazia calculelor de dimensionare la ntocmirea proiectelor de executie astfel nct

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    14/42

    sa nu sporeasca costul lucrarilor n mod nejustificat. Lungimile de livrare sunt mentionate nSTAS 7657-80, care indica lungimea cuprinsa ntre 4 si 8 m. Alte STAS-uri indica lungimeanormala cuprinsa ntre 6 si 16 m. Este de preferat o lungime cuprinsa ntre 8 si 11 m, deoarecela tronsoanele prea scurte se sporeste numarul sudurilor, iar cele prea lungi sunt greu de transportat.

    Materiale de asamblareFitinguri. Acestea sunt piese de legatura, tubulare, fasonate (finisate), n general filetate,

    care se folosesc la asamblarea demontabila a tevilor metalice, sau armaturilor. n functie demarimea presiunii la care lucreaza si de diametrul conductelor la care se nsurubeaza fitingurilese executa fie din fonta maleabila neagra Fm 33 n STAS 569-79, fie din otel. Conditii generalede executie si aspect, calitatea materialului, presiunile nominale si presiunile maxime de lucru,verificarea aspectului, dimensiunilor, etanseitatii, rezistentei, protejarea, ambalarea si livrareasunt reglementate de STAS 838-1978.

    Fitingurile se executa din fonta neagra sau din otel zincat. Fitingurile negre trebuie sa

    prezinte suprafete netede, curate, admitndu-se numai mici defecte locale care nu influenteazrezistenta pieselor si buna lor utilizare. Stratul de zinc al fitingurilor zincate trebuie sa fieuniform pe toata suprafata exterioara si interioara a pieselor. Nu se admit aglomerari grosolanede zinc sau zinc tare, portiuni neacoperite sau exfolieri ale stratului de zinc.

    Filetul si suprafata de mbinare la piulite olandeze nu se zincheaza. Calitatea zincurilor severifica pe loturi la fabrica producatoare. Verificarea aspectului se face bucata cu bucata asupratuturor pieselor din lot, nlaturndu-se cele necorespunzatoare.

    Verificarea etanseitatii se executa asupra tuturor pieselor din lot. Verificarea dimensiunilorse face asupra a 20/o din numarul bucatilor din lot.

    Verificarea rezistentei la presiunea hidraulica se face asupra a l 0/o din numarul bucatilordin lot, nsa nu mai putin de 3 buc.

    Verificarea plasticitatii se face asupra a 0,3 0/0 din numarul bucatilor din lot, nsa nu maiputin de 2 buc.

    Daca la verificarile efectuate numai o singura bucata este necorespunzatoare, se repetaverificarea asupra unui numar dublu de bucati. Daca si la aceasta a doua verificare o bucata nucorespunde prescriptiilor standard, lotul se respinge. Lotul respins se poate resorta si prezenta adoua oara la verificare.

    Toate verificarile se executa asupra fitingurilor gata filetate, nsa nainte de oriceacoperire de protectie, n afara de fitingurile zincate, la care verificarea se executa dupa zincare.Nu se admite remanierea porozitatilor prin impregnare.

    Fitingurile din otel sunt piese de aceeasi forma si au aceeasi denumire ca si fitingurile dinfonta maleabila.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    15/42

    Fitingurile din otel se executa n mai multe variante: - fitinguri pentru sudare; -fitinguri din otel forjat; - fitinguri din otel turnat.

    0 alta categorie de piese de legatura care se folosesc pentru asamblarea diferitelorelemente ale retelei de gaze o constituie flansele.

    Flanse. Acestea se folosesc la asamblarea conductelor ntre ele, a conductelor cu diferitearmaturi si dispozitive mecanice, cum sunt: vanele, regulatoarele de presiune. n statiile dereglare, contorii volumetrici si diferentiali, piesele de dilatare, separatoarele etc. Ele pot face corpcomun cu conducta sau cu armatura sau se executa n mod separat. Flansele care se executaseparat se monteaza la conducta sau la aparatura respectiva prin filet sau prin sudura. Ele seexecuta din fonta sau otel turnat, n cazul n care fac corp comun cu armatura si prin strunjire,forjare sau laminare, n cazul n care se executa separat. Astfel, flansele se deosebesc ntreele dupa: forma, diametru, numarul gaurilor de asamblare si diametrul acestora, suprafetele deetansare etc.

    Dupa forma se deosebesc: flanse rotunde si flanse eliptice.n instalatiile de gaze se folosesc adesea si flanse libere, mai ales la montarea

    contoarelor volumetrice, fabricate pentru debite de: 50 si 100 m3/h, sau chiar mai mult.

    Dupa felul suprafetei de etansare (fig. 2.7) se deosebesc urmatoarele tipuri de flanse: -cu suprafete plane; - cu canale triunghiulare; - cu prag si degajare; - cu canal si pana (nut sifeder).

    Toate flansele vor fi prevazute cu gauri pentru suruburi.

    n retelele de distributie a gazelor folosirea flanselor are un caracter limitat. Ele seconstruiesc din tabla groasa n atelierele proprii ale nteprinderilor distribuitoare si se folosesc laasamblarea vanelor, contoarelor, pieselor de dilatare, separatoarelor de impuritati etc.

    Flansele din retelele de distributie sunt solicitate la presiuni relativ mici, pna la 6 atm.De aceea cele mai ntrebuintate sunt cele cu suprafete plane, ct mai netede cu putinta, similarecu cele din fig. 2.7, a, b. Cele cu prag si canal (fig. 2.7, c, d) se folosesc la presiuni mari.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    16/42

    Pentru.etansare se folosesc garnituri cu proprietati plastice, astfel nct prin strngereamecanica sa poata imprima si umple toate canalele de pe suprafetele plane ale flanselor.

    Garniturile trebuie sa reziste la temperatura de regim la care este supusa conducta, sa nu sedeterioreze n contact cu gazele.

    Tehnica de echipare a vanelor cu flanse si stuturi consta n urmatoarele operatii: .executarea n atelier a flanselor prevazute cu canale triunghiulare si gauri pentrusuruburi; - pregatirea stuturilor din teava cu diametrul corespunzator diametrului vanei si aldiametrului conductei care se sectorizeaza sau care intra n functiune; - sudarea stuturilorla flanse;

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    17/42

    - probarea vanei la presiune; - montarea flanselor cu stuturi si garnituri la flansele vanei;

    - fixarea si strngerea suruburilor mecanice.

    Armaturi

    Totalitatea aparatelor, instrumentelor sau dispozitivelor de comanda, de control,de reglare sau de siguranta, montate n instalatiile de gaze reprezinta armaturile.Scopul folosirii lor este de a ntrerupe etans sau de a stabili legatura dintre diferite portiuni deinstalatie, de a regla presiunea si debitul gazului si, n general, de a asigura o functionarenormala a ntregului sistem de distributie. n distributia gazelor, cel mai des folosite suntarmaturile de nchidere, de reglare si de siguranta. Din categoria armaturilor careservesc la nchiderea circulatiei gazelor n conducte sau aparate fac parte robinetele.Ele sunt formate din mai multe piese componente si destul de des, n anumite situatii,servesc si ca armaturi de reglare. Constructia lor se executa - dupa presiunea la carevor fi supuse n exploatare - din otel sau fonta.

    Dupa forma organului de nchidere se deosebesc: - robinete cu sertar (vane); -robinete cu ventil; - robinete cu cep.

    ARMATURI DE INCHIDERE

    Robinete cu sertar (vane). n STAS 1180-80 sunt prevazute conditiile speciale dupa carese fabrica robinetele cu sertar din fonta si otel.

    Clasificarea robinetelor cu sertar se face dupa urmatoarele criterii:

    1) Dupa materialul corpului: din fonta; din otel.2) Dupa forma sertarului: cu sertar pana; cu sertar paralel;

    3) Dupa fel ul ti jei: cu tija ascendenta; cu tija neascendenta.

    4) Dupa forma corpului: cu corp plat; cu corp oval; cu corp rotund.

    5) Dupa elementele de racordare: cu flanse; cu capete pentru sudare; cu mufe (filetatesau nefiletate).

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    18/42

    n fig. 2.8 estereprezentat robinetul cu sertar pana, cu ti ja neascendenta a si cutija ascendenta b.

    Robinet cu ventil

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    19/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    20/42

    Robinet cucep (cana)

    ARMATURI DE REGLARE

    Reglarea presiunii gazului se face treptat, ncepnd de la statia de predare spre punctele deconsum, trecndu-se de la presiuni mari la presiuni din ce n ce mai mici, astfel nct la ultima

    treapta gazul sa iasa din postul sau din statia de reglare spre consumator la o presiune mereuconstanta, indiferent de debitul care se consuma si indiferent de presiunea de intrare a gazului npostul sau n statia de reglare.

    Ca aparate pentru reglarea presiunii gazelor se folosesc regulatoarele. n principiu, celmai simplu aparat de reglare l constituie un robinet a carui sectiune, prin manevra, poate fimarita sau micsorata, obtinndu-se n aval presiunea dorita.

    Se folosesc urmatoarele tipuri de regulatoare: - regulatoare de presiune pentru debitemici (regulatoare de uz casnic); - regulatoare industriale de presiune.

    Regulatoarele de presiune pentru debite mici cu actionare directa (STAS 996-77). Aceste regulatoare sunt destinate sa funectioneze cu gaze combustibile naturale (STAS3317-67), precum si cu alte gaze necorosive lipsite de substante lichide sau solide n suspensie.

    Descriere si utilizare.

    Regulatoarele de presiune pentru debite mici (fig. 2.11) sunt utilizate, n special, lainstalatiile de uz casnic pentru reducerea presiunii din retelele de distributie si mentinerea ei ntre

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    21/42

    limitele de presiune indicate pentru alimentarea aparatelor de utilizare (consum) ale abonatilor.Aceste regulatoare cu actiune directa asigura,n conditii normale de lucru, o functionare sigurantr-un domeniu larg de presiune (150-300 mm H2O).

    Gazul intra prin orificiul de intrare prevazut n corpul 1 si este laminat prin sectiunea

    dintre scaun si ventil la presiunea de iesire, care poate fi reglata cu ajutorul arcului 9, comprimatcu dopul filetat 13. Regulatorul se compune dintr-un corp etans care cuprinde: racordul deintrare si iesire a gazului. Pe fata superioara a corpului regulatorului se afla o membrana decauciuc, fixata de corp printr-un capac. Pe capac este prevazut un stut din teava pentruevacuarea gazului trecut prin supapa de siguranta n cazul cresterii presiunii n regulatorpeste limita admisa sau spargerii membranei. Dupa debitul instalatiilor deservite deregulatoare, acestea se pot instala unul sau mai multe (maximum 4 buc) n paralel, astfelnct totalul debi telor nominale ale unui grup, sa fie egal cu capacitatea orara de consuma instalatiei.

    b. Regulatoare industriale de presiune (cu actionare indirecta) denumite si pilotate (STAS 7134-71). La aceste regulatoare deplasarea organului de reglare se realizeaza prin forteproduse de presiunile variabile ale gazelor din servomotor, comandate prin organul de masurare.Ele se folosesc pentru reducerea presiunii gazelor n conductele de transport sau de distributie simentinerea presiunii reglate n limitele prescrise pentru instalatia de utilizare. Nu sunt prevazutecu supapa de siguranta.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    22/42

    Separatoare

    Curentul de gaze n drumul parcurs de la locul extractiei la consumatoriantreneaza o gama ntreaga de impuritati care necesita masuri speciale pentru nlaturarea

    lor. Astfel, pe traseul conductelor de transport sunt vehiculate de catre curentul degaze particule straine, cum sunt: . n prima perioada de exploatare, elementele dinnoroiul de foraj; . particule din roca magazin neconsolidata; . vapori de apa; o pietresi pamnt care provin de la montaj; . praf si rugina de pe peretii conductei.

    ncepnd de la locul de extractie, prin conductele magistrale de transport pna laiesirea din statiile de predare si patrunderea n retelele sistemului de distributie,ntregul proces este nsotit de operatii de curatire a gazelor de impuritati prin aparaturade separare, uscare si filtrare. Cu toate acestea n gazele dis tribuite si mai fac prezentacantitati variabile de praf si au existat cazuri cnd n unele perioade reci furnizorul alivrat gaze cu impuritati de condensat (titei, apa etc.). Impuritatile gazelor din sistemul de

    distributie formate din resturi de pamnt, nisip, pietre, praf etc., provin din conducte sibransamente noi montate si racordate la sistem, precum si din praful si rugina de pe peretiiconductelor antrenate si transportate de curentul de gaz al ntregului sistem de distributie. Dincauza acestor inconveniente s-a impus ca n sistemele de distributie sa se monteze separatoare(sifoane) pentru retinerea si evacuarea impuritatilor. Prin dezvoltarea si modernizarea continua alocalitatilor urbane, si implicit a arterelor de circulatie, s-a ngreunat tot mai mult operatia deevacuare a impuritatilor, care se efectueaza sub presiune, fara oprirea sectoarelor din reteastnjenind circulatia autovehiculelor si avnd un grad scazut de securitate. Acest fapt impune

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    23/42

    furnizorului masuri eficiente de separare si filtrare, astfel ca din statiile de predare gazele sapatrunda curate n sistemul de distributie. Cea mai simpla constructie de separatoare consta dintr-un tub cilindric de otel, vertical sau orizontal, cu un diametru de la ctiva zeci de centimetri pnala un metru si chiar mai mult.

    Cel mai vechi si cel mai simplu tip de separator este cel gravitational (fig. 2.17).

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    24/42

    La intrarea n separatorul 1, prin racordul 2, curentul de gaz si micsoreaza viteza dincauza diametrului mare al separatorului si al racordului 2, curbat n jos. Datorita reducerii vitezeisi schimbarii direcsiei curentului de gaze n separator, o parte din impuritatile lichide si solide pecare le contin gazele se depun pe fundul rezervorului si n mod periodic sunt evacuate printeava 4 si ventilul 5. Pentru depunerea apei si a impuritatilor pe conductele magistrale pentru

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    25/42

    transportul gazelor se folosesc alte tipuri de separatoare, si anume, sub forma unor rezervoaremontate orizontal, dedesubtul conductelor (2.18).

    n retelele de distributie se folosesc separatoare (sifoane) de constructie simpla,montate n punctele cele mai de jos, care se evacueaza (purjeaza) n mod periodic.

    Filtre

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    26/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    27/42

    1)

    In zonele cu densitate mare de constructii, cu trafic intens, cu aglomerari de alteinstalatii subterane - canal, apa, electrica, telefoane etc. - se vor monta rasuflatorideasupra sudurilor de pozitie, teurilor de bransament, la ramificatii, n punctele undeconductele ies din pmnt, lnga zidurile imobilelor, la capetele tuburilor de protectie.n aceste cazuri distanta dintre rasuflatori nu poate fi mai mica de 8 m.

    2) n zonele fara constructii , fara trafic intens, pe cmp, n zone fara instalatiisubterane rasuflatorile se vor monta la distante ce nu vor depasi 50 m (fig. 2.20).

    3) n anumite zone, pe retelele subterane se pot monta tuburi de control, n loculrasuflatorilor.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    28/42

    Cutiile din fonta cu capacel sunt piese care protejeaza capetele rasuflatorilor si permitdesfasurarea normala a traficului rutier si pietonal. n cazul unor defectiuni pe reteaua subterana,gazele se acumuleaza n anumite cantitati - mai mari sau mai mici - n interiorul cutiei si nmomentul ridicarii capacelului de catre detector acestea tind sa se raspndeasca n atmosfera.Prezenta gazelor este perceputa fie olfactiv, fie cu aparatul de detectare.

    APARATE PENTRU MASURAREA DEBITELOR DE GAZE

    n drumul lor de la locul de producere la locul de consum. ntre operatiile la care suntsupuse gazele naturale si anurne: extractie, separare, uscare, filtrare, reglare etc., masurareacantitativa ocupa un loc important.

    A existat o lunga perioada de timp cnd la anumite categorii de consumatori, nspecial la cei casnici, livrarea gazelor s-a facut n pausal. Acest sistem de stabilire si de plata asumelor datorate pentru consumul de gaze presupune fixarea cu aproximatie a unei sumeglobale, n functie de volumul spatiului, numarul aparatelor de consum, debitul instalat, orele

    de functionare. Acest sistem n-a stimulat economia de combustibil, multe arzatoare fiind lasates functioneze fara control.

    Masurarea ct mai exact cu putinta permite cunoasterea cantitati1or de gaze extrase,transportate si predate sistemului de distributie, consumul pe anumite zone, localitati si chiar peconsumator sau aparat.

    Prin masurare se pot determina: -o consumurile specifice pe sectiile deproductie; - pe fiecare agregat n parte; - pe unitate de produs; - randarnentul agregatelor siaparatelor de consum.

    Masurarea exacta a consumului gazelor este tot mai necesara, deoarece n prezent se puneaccentul pe economisirea riguroasa a acestui combustibil, pe utilizarea lui ct mai rationala.

    Masurarea permite cunoasterea diferentei dintre cantitatea de gaze extrasa si cea livrataconsumatorilor, dnd indicatii pretioase asupra starii n care se afla ntreaga instalatie detransport si distributie, mpreuna cu echipamentul mecanic aferent: starea de uzura fizica simorala, ntretinerea si exploatarea, pierderile datorite defectelor si refularilor. Masurarea are nprezent o importanta si mai mare deoarece prin legile si decretele n vigoare se urmareste asi-gurarea pe o perioada ct mai ndelungat a economiei nationale cu resurse energetice primare,gospodarirea, utilizarea rationala si cu eficienta ridicata a acestora prin eliminarea risipei sipierderilor sub orice forma s-ar manifesta.

    Masurarea cantitatilor de gaze distributie se efectueaza prin metoda directa si indirecta.

    Masurarea directa a debitelor de gaze

    Prin metodele directe se folosesc contoare volumetrice de tip uscat cu membrana si sertar,contoare volumetrice cu supape si contoare volumetrice rotative, toate lucrnd la presiunea joasaa gazelor.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    29/42

    a. Contoare volumetrice cu membrana si sertar. Acestea se fabrica conformSTAS 6681-78, n urmatoarele marimi:

    tip Icu un debit nominal de 3 m 3/h (fig. 3.1);

    tipIIcu un debit nominal de 6 M

    3

    /h (fig. 3.2);

    tipIIIcu un debit nominal de 20 m3/h (fig. 3.3).

    n tabelele 3.1 si 3.2 sunt date dimensiunile si caracteristicile functionale ale contoarelorvolumetrice.

    La contoarele de tip I (3 m3/h), cifrele de pe prima rola din dreapta indica m3, iarpe cadran sunt date diviziuni pentru dm3. Pe cadran sunt nscrise cifre din 10 in 10 dm 3; o rotirecompleta a acului indicator corespunde la 0,10m3.

    Cantitatea maxima care poate fi nregistrata este de 9,999 m3

    .La contoarele de tip 11 (6 m3/h) cifrele de pe prima rola din dreapta indica 0,001m3, n continuare fiecare rola spre stnga indicnd de 10 ori mai mult dect rola precedenta.Prima rola din dreapta, n afara cifrelor, are diviziuni care subdivid fiecare inter val ntre cifren cte 5 parti egale, fiecare diviziune corespunznd la 0,00002 m3. Cantitatea maxima carepoate fi nregistrata este de 9 999,999 m3

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    30/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    31/42

    La contoare le de tip 111 (20 m3) cifrele de pe prima rola din dreapta indica0,01 m3,n continuare, fiecare rola spre stnga indicnd de 10 ori mai mult dect rola precedenta.

    Prima rola din dreapta, n afara cifrelor, are diviziuni care subdivid fiecare interval ntrecifre n cte 5 parti egale, fiecare diviziune corespunznd la 0,002 m3.Cantitatea maxima carepoate fi nregistrata este de 99 999,99 m

    3.

    La suprancarcarea contoarelor cu 1000/0 fata de debitul nominal, pe o durata continua demaximum 2 h, trebuie ca functionarea ulterioara a contorului sa nu fie influentata, iar erorilenregistrarilor ulterioare sa se mentina n limite tolerate.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    32/42

    Contoarele trebuie sa functioneze lin si uniform (fara ntrerupere si smucituri).

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    33/42

    Montarea contoarelorse executa numai de catre personalul calificat al ntreprinderilordistribuitoare. Pentru evitarea preluarii de catre contoare a unor tensiuni din instalatie acestea se

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    34/42

    monteaza pe o placa de sustinere care se livreaza separat, cu fitingurile aferente, de catre uzinafurnizoare, pe baza de comanda ferma.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    35/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    36/42

    Legaturile contoarelor se vor executa libere de orice tensiuni si numai prin fitinguri sitevi din otel, fiind interzise legaturi prin tevi de plumb, cupru, cauciuc, etc

    Inaintea contorului se monteaza un robinet de trecere, numit robinet de contor sau deincendiu. Se interzice cu strictete montarea contorului fara placa de sustinere.

    Sculele si utilajele instalatorului de gaze

    Instalatiile de utilizare vor fi obligatoriu executate numai de catre instalatori autorizati,adica persoane care n urma unui examen depus n conditiile prevazute de reglementarile nvigoare au obtinut autorizatia pentru proiectarea, executarea, exploatarea si ntretinereainstalatiilor industriale si neindustriale de utilizare a gazelor naturale.

    Instalatorii autorizati n gaze pot apartine si unor terte ntreprinderi avnd calitatea saconduca si sa raspunda de executarea unor lucrari de gaze ce apartin de instalatia de utilizare.

    n cadrul ntreprinderilor distribuitoare unde se executa toate categoriile de lucrari(constructii, conducte bransamente, statil de reglare, instalatii de utilizare, montareacontoarelor etc.) nu este neaparat nevoie ca tot personalul de executie sa posede autorizatie,dar acest personal trebuie sa fie ndrumat si condus n executia lucrarilor de catre un instalatorautorizat, care sa urmareasca lucrarilor, santocmeasca si sa semneze documentatiile tehnice(atasamentele, procese-verbale de receptie, situatii de lucrari etc.), att n cazul extinderilor deconducte, bransamente, statii de reglare, ct si la instalatiile de utilizare. Instalatorul de gazeeste muncitorul care executa toate lucrarile pentru folosirea gazelor naturale ntr-un imobil,inclusiv punerea n functiune a instalatiei n conditiilede siguranta legala. El poate face aceastalucrare singur sau cu muncitori ajutori (care alcatuiesc echipa sa) pe care i ndrum si de alecaror lucrari raspunde.

    n figurile 5.2, 5.3 si tabelul 5.2 sunt prezentate sculele si utilajele instalatorului de gaze.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    37/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    38/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    39/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    40/42

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    41/42

    Interventii, pentru remedierea defectelor

    La instalatiile de utilizare n intervalul dintre revizii si verificari pot apareadefectiuni neprevazute, oblignd ntreprinderile de distributie sa-si organizeze formatii deinterventie pentru remedierea acestor categorii de defecte. Efectivul si dotarea acestei formatii se

    vor stabili n functie de capacitatea, ntinderea retelei, numarul abonatilor si de numarulreclamatiilor zilnice.

    Defectiunile din instalatitiile de utilizare, n marea lor majoritate, se comunica telefonicde catre abonati la biroul de primiri ale reclamatiilor din cadrul dispeceratului de gaze, carele va tria si sorta n functie de urgenta le va repartiza spre remediere formatitiilor de interventie.Pentru ca abonatilor sa le vina usor solicitarea de remediere a defectelor, este necesar cantreprinderile distribuitoare sa faca cunoscut prin toate mijloacele numarul de telefon albiroului de primirea reclamatiilor si mai ales l va nscrie n Instructiunile de utilizare agazelor", care se pun la dispozitia beneficiarului cu ocazia deschiderii oficiale a gazelor si cuocazia reviziilor sau verificarilor instalatiilor de utilizare.

    Def ectele cele mai frecvente din instalatiile de utilizare

    Defecte la armaturi.

    Aceste defecte apar la robinetele ( cep de la contor sau de incendiu, precum si larobinetele cu cep de manevra sau de sigurant. Acestea pot prezenta defecte de fabricatie (viciiascunse), care se refera att la calitatea materialul (incluziuni de corpuri straine n material), ctsi la tolerante prea mari, neobservate de controlul de calitate din uzina, precum si de controlulefectuat cu ocazia operatiilor de verificare sau de revzii: - executia necorespunzatoare amontajului; -neetanseitati la locurile de mbinare a robinetului cu capetele de teava; - strngerea

    sau slabirea necorespunzatoare a piulitei de fixare a cepului n corpul robinetului, ceea cepoate avea ca urmare fie blocarii cepului ntr-o anumita pozitie, fie un joc prea mare ntrecep si locasul lui, rezultatul fiind pierderea unor cantitati de gaze n aceasta zona.

    n timpul exploatarii, armaturile pot suferi unele defectiuni cum sunt:

    1. Coroziunea materialului

    2. Accidente de exploatare (variatii bruste de presiune, lovi turi accidentaleetc.). La robinetele cu cep se , poate slabi piulita de fixare a cepului sau se poateuza patratul pentru fixarea saibei de siguranta, ceea ce duce la imposibilitatea de

    fixare a cepului n pozitia nchis sau deschis.3. Blocarea robinetului (ntepenirea), datorita depunerii produselor de coroziune ntre

    suprafata cepului si suprafata locasului sau. Acest lucru se petrece, mai ales, larobinetele care n-au fost manevrate un timp mai ndelungat.

    4. Deformarea suprafetei cepului, ca urmare a manevrarii repetate.

  • 7/29/2019 NOlUNI INTRODUCTIVE GAZE NATURALE

    42/42

    Toate aceste defectiuni sunt urmate de pierderi de gaze, ceea ce pune n pericolsecuritatea imobilului si a locatarilor.

    Remedierea se face prin strngerea piulitei pentru fixarea cepului, cnd aceasta esteslabita, pna ce este posibila o manevrare usoara, dar fara joc. Cnd patratul cepului de

    fixare a saibei de siguranta este uzat, se nlocuieste robinetul complet. Daca cepul prezintadeformatii pe suprafata si nu mai poate asigura nchiderea perfecta, se slefuieste cupasta pna ce nchiderea se realizeaz perfect. Daca uzura este prea mare, se nlocuiesterobinetul. n cazul blocarii cepului se procedeaza la demontarea si slefuirea lui cu pastaabraziva, la nceput cu granulatie mare si apoi, treptat, cu o granulatie foarte fina pentru a seasigura a suprafata fara asperitati, care sa permita o etansare perfecta. s1efuirea se reali zeazaprin ungerea suprafetei cepului cu pasta, respectiv introducerea n locasul lui, dupa carecepul se roteste alternativ, n ambele sensuri, prin apasare. Daca uzura este accentuatasi nu se poate nlatura, se nlocuieste robinetul. Nu se admite rectificarea prin strunjire aarmaturilor montate n instalatiile de gaze.

    Defecte la conducte (neetanseitati la mbinari cu fitinguri, mufe, coturi, racorduri etc.).Remedierea se face prin controlul portiunii de conducta cu spuma de sapun, localizarea siapoi remedierea defectului. Daca un cot, o mufa sau un racord sunt neetanse din cauzagarniturii se demonteaza, se inlatura garnitura veche din cnepa cu cu o pnza de ferastrau metalicsi cu peria de srma dupa care se nfsoara alta garnitura noua de cnepa, se impregneaza cusol utie de etansar e, se nsurub eaza si se strnge corespu nz tor cu clestele de tevi, dupacare se pune instalatia n functiune, controlndu-se etanseitatea cu spuma de sapun. Daca una dinpiese este sparta sau fisurata se nlocuieste. De asemenea, conducta de gaze dacaeste fisurata se demonteaza si se nlocuieste portiunea respectiva.

    Toate aceste operatii se efectueaza numai cu anuntarea prealabila a consumatorilor

    pentru ntreruperea temporara a gazelor si, de asemenea, la repunerea n functiune se va luasemnatura pe ordinul de serviciu de catre echipa de interventie prin care consumatorii confirmaca robinetele de la aparatele de consum sunt nchise.