notiuni laborator DTI

7/23/2019 notiuni laborator DTI

1/24

DESEN

TEI-{NIC

o

Lucrdri oractice

u1

fil .,eCa

NOTTUNI

II.{TRODUCTTVE

1.1.

Instrumexte

folosite

in

desenul

tehnic

1.1.1.

Instrumente

pentru

desenare gi

scriere

-

---'-

o

Plangeta

Si

teul

pentru

desenare

'''

I

Planseta

este

confeclionatd

din

diverse

materiale

(lemn,

plastic,

g.a),

format

minim

de

450x600

mm, cu

fete

perfect plane.

Amplasarea

gi

fixarea

formatului

se

fap-e

c6.t

mai

aproape

de

marginea

din

stdnga

plangetei.

'

Tpul este

compls

din

doui

lamele:

una

orizontald,

de

regulS. cu

aceeagi

dimensiune

ca

cea.a pianqetei

$i

una

vertical[

ce

culiseazi pe

marginea

din

stdnga

plangetei

qi

face

cu

iamela

orizontald

rur

unghi

de

90 . Liniile

orizontale

de pe

desen

se

vor

trasa

cu

ajutorul

lamelei

orizontale

a

teului (fig.

1. 1),

prin

deplasarea

teului

in

sus

pi

in

jos

cu

m6na

stdng6.,

iar

cele

verticale prin

deplasarea

echerului

pe

lamela

orizontalt

a

teului.

De regul6,

teul

trebuie

sd

arbd

aceleaqi

dimensiuni

ca

gi

planpeta.

Fig.

1.1.

Pozilia

de

iucru

cu

teui

la

piangeta


2/24

-- ,

Romanescu

M. C.

Fig.

1.2.

Trasarea curbelor

speciale

cu ajutorul

floraruiui

o

$abloane

ajutdtoare

pentru

desenare

(pentru

trasarea

de cercuri,

hexagoane,

elipse,

figuri

geometrice,

curbe

ale capetelor

guruburilor

gi

piulilelor,

simboluri,

$.a.)

-

sunt realizate din

materiaie

plastice

(fig.

1.3).

Fig.

1.3.

$abioane

pentru

desenare

+

Creianul

mecanic

cu

cap

tubular

pentru

mine de creion

0,3; 0,5;

0,7;

l,a

mrn,

mine de

creion

de

grafit

(de

culoare neagrd)

in

combinalie cu

polimeri, cu

grade

diferite

de

d.uritate,

simboluri

ce

sunt

etichetate:

9H,

8H, 7H,

6H,5H, 4H

(mine

tari),

3H,

2H,

H,F,

HB,

B

(mine

medii),28,38,48,

58,

68, 78

(rnine

moi).

e

Coala

de

hdrtie

albd

pentru

desenat,

opaci, uniform5.,

ce

nu trebuie

si

se

deterioreze prin

gtergere

cu

radiera.

t

Radierd

albe, de

calitate.

+

$abloanele

pentru

executarea

scrierii

drepte

sau

inclinate

au

dimensiunile

corespunzitoare

scrierii tehnice.

Observaiii:

'

desenele

in

creion

se

vor

executa

pe

partea

neteda

a

hArtiei

albe

pentru

desenat;

'

hArtia

pentru

desenare se

va

fixa

pe plangetd

cu pioneze

sau

band[

ad,ezivd.

Se

fixeazd

mai

intAi

unul

dintre

colluri cu

o

pionez5.,

iar

dupd

intinderea

hartiei pe

direclia

diagonaiei

collului

fixat,

se fixeazd

cu aitd

pionez6

co{ul

opus;

se

fixeazd

apoi

pe

rdnd

ceieialte

colgr:ri,

intinzAndu-se

hArtia,

astfel

incAt si nu

fie

ondulati

pe

laturi;

'

ia

trasarea

desenelor

in

creion,

liniile

drepte

se traseaz5.

sprijinind

creionul

pe

rigld,

pe teu

sau

pe

echer,

cu

o

inclinare

de

aproximativ 75"

in

sensul

in

care

se

traseazi

linia;

'

vdrful

cu

mind

de creion

a

compasului

trebuie

sd aiba aceeagi

lungime

ca

cea a acului asculit

a

compasului,

pozilia

celor

dou5"

brale

ale

compasului

fiind

perpendiculard

pe

hArtia

de

desenat

la

tasarea

arcelor de

cerc

de

mS.rirni

mari.

+oocc

O

e

oe--

OOoo


3/24

i

t

g

DESEN

TEHNiC

r

Lr-rcrdri practice

I\ORME

GEI\ERALE

iI,{

DESEI\UL

TEHJ\IC

1.2.

Formate

normalizate

.F:,'i:":t:;-rl

.':pr:.

:

-.':-,

.-

.

.. -'-.i

i"---'.

,,-'a.,i.

c1.-

*;st;.,

ia

t:)r;ii.

it.

.i.\),;;.:a.;...i.ii

ur.

jrser:,

Ia scard

in condilii

de

precizie gi

acuratele

maximi..

Forma,

dimensiunile

gi

elementele

grafice

ale

formafuiui

sunt

reglementate

conform

SR

EN ISO

5457:

2002.Elementele

grafice

ale unui

format

sunt

prezentate

in

figura

l.4,in

urmdtoarea

ordine:

Fig.

1.4. Elementele

grafice

ale

formatelor

t

formatul

nedecupat

(conturul

1)

de dimensiuni

a3

x

b3,

este conturul

colii

de

hdrtie pe

care

se

face

formatul

respectiv;

t

conturul

formatului

decupat (conturul

2)

de

dimensiuni

a1

x

b1,

Se

traseazd.cu

linie continuE

sublire

in

interiorul cotii

de

h6.rtie,

fala de

formatul'inilial

nedecupat

d.e dimensiuni

a3

x

r.

)

chenarul

formatului

(pozilia

3)

se traseazd

cu

iinie

continud

goasa

(grosime

0,7

mm)

Ei

deiimiteaz5.la

exterior

spaliul

de desenare,

+

frontiera

formatului

(pozilia

4)

reprezintd.

zonacuprinsd

intre

laturile formatului

decupat

de

ir1_1.--1i1:--i

-

1.

-,

'

.:..:':

i1-,,.. 3-;ir.ri

.

.,:

l.',

.'.:

,..:"

:

1i....

..,

)

.,:

-r.i.

.

...1..:

,.:_-

"i:_.2

formatului

decupat

gi

o

lalime de

1Omm

pe

celelalte parli

aie

formatului

decupat;

'

reperele

de centrare (pozi;ia

5) sunt in nurnir

de

patru

gi

sunt ampiasate

la

mijlocul

fiecdrei:

Iaturi

a

formatuiui

decupat.

Se

traseazA cu

linie

continud

groas5.

(grosime

0,7mm),

pornesc

rie

la

conturul

exterior

al relelei

de

referinfd

gi

depagesc

spre

interior

cu

5mm chenarul

formatului.

Acestea.folosesc

la

pozilionarea

plangei

in scopul

multiplicarii

sau

mod.ificarii.


4/24

Romanescu

M. C.

+

releaua

d.e referinld

(pozilia

6) se trase

azd

pe

toate lalurile frontierei formatuiui,

are

o

Ialime de 5mrn

fiind

lipita

de

laturile

chenarului

formatului. Zona

se

irnparte in

diviziuni cu

lungimi

de

50mm,

incepAnd

de

la

reperele de

centrare

in

ambele sensuri. Diviziuniie

relelei

se

noleazdde

sus

in

jos

cu litere majuscule

(nu

se utilizeaz6 literele I

Si

O)

gi

cu

cifre arabe

de

la

stAnga la

dreapta,

fiind

ccmpletate

ambele

laturi

ale

frontierei.

Face

exceplie formatul A4,

unde

se cornpleteazi doar latura de sus

gi

cea

din

dreapta.

CAmpurile

din

colfunle

frontierei

formaniiui

vor

prelua

diferenlele rezultate

din imparfirea dimensiunilor

formatului.

t

tndiciatorut

@ozilia

7) se

amplasezd

in

col;ul

dreapta inferior

al

forrnatului,

pentru

formatele

A0, Ai, ,A2

gi

A3,

alipit de

chenarui acestuia.

Pentru formatul

A.4 indicatorul

este situat

in

partea

de

jos,

pe

latura

mic6

a chenaruiui

gi

atipit

de

acesta;

o

reperele

de decupare

(y:ozilia

8)

se

prevad

in

collurile

formatului

pentru facilitarea

decupirii

acesfi-ria;

sunt

reprezentate

ca doui

dreptunghiuri

suprapuse,

complet innegrite,

cu

dimensiunile de

10mm

lungime

gi

5mm

grosime;

.

spatiu

de

desenare

sau

cdmpul desenului

(pozilia

9)

este spaliul

din interiorul

chenarului,

disponibil

realizlrn

desenului.

t

,ubr,r, f.f

pr rru rrl*^rr,

de cdrnpuri ale replei

de referinld rezultate

din irnpS.rfirea

dimensiunilor

formate

lor

de bazd.

Tab. 1.1.

Numlr.rl

de cAmpuri

colespunz6toare formatelor din seria ISO-A

Tip format

AO

A1

LZ A3

A4

Latura

lungl

aA

L+

l6 12

8 6

Latura scurtl

16

t2 I 6 4

Standardul SR

EN ISO

5457:

2002

reglemerfieazd.

gi

dimensiunile forrnatelor

de

desen, cias

ificAndu-

le

in urmlto

arel

e cate

go

rii

:

1. dimensiuni

prefereniiale

(seria

ISO-A);

2. dimensiuni

alungite.

s

Formatele cu

dimensiuni

preferenyiale

(seria

ISO-A) au dimensiunile

prezentate

in tabelul

1.2.

Abrevieriie

(T),

respectiv

(U)

a

ceior doul

tipuri

de format

provin

de la

termenii din

limba

englez5, trimmed

-

decupat,

untrimmed

-

nedecupat.

Forrnatul

.{4

se

poate

utiliza

doar cu latura mici drept

bazd

({tg.

1.5). Forrnatele

A0,

Al, A2

Ei

.{3

(frg.

1.6)

se

pot

utiliza

doar

cu latura mare drept

bazE

(in

pozilie orizontal[).

Tab. 1.2. Dimensiuni

ale

fonnateior

preferenliale

Tip

format

Formpt

decupat

(T)

Spaliu

de desenare

Format

nedecupat

(U

Ar

br

Zz

b: lr

b.

AO

841

1 189

821

1 159

880

1230

A1

594

841 5'74 811

625

880

A2

424 594

400

564

450

62s

A3

297

420

27'.7

390

330

450

A4 210

297

r80

27'l 240

330

Toleranlele

dimensiunilor

pot

varia

conform

valorilor

prevdztfie

in

standardui

ISO

216,

hind

de

=

0,5 mrn

pentruformatele

decupate

9i

Ce

+

2

mm

pentru

formarul

nedecupat,


5/24

DESEN

TEHNIC

o

l-ucrdri

practice

Fig,

1.5.

Agezarea

formatului

,{4

Fig.

1.6.

Aqezarea

forrnatului

43

(A2;AI;A0)

o

Formate

cu dimensiuni

alungite utilizate

la

reprezentarea

obiectelor

cu

una

din

dimensiuni

mult

mai

mare

tn

raport cu cealaltd,

in

scopul

economisirii

hirtiei.

Forrnatele

cu dirnensiuni

alungite

se

oblin prin

combinarea

dimensiunii

laturii

scurte a

unui

format

din

seria A

(dirnensiunii

verticale)

cu

dimensiunea

laturii

iungi (dimensiunea

orizontald)

a altui

format

din

seria

A

care

are

suprafala

mai

mare.

Se recoman

dd, ca

utilizuea

formatelor

cu

dimensiuni

alungite

sa

fie evitatd-

Tab.

1.3.

Formate

cu dimensiuni

alungite

Tipul

formatului

Dimensiunile

formatului

aluneit

81

br

A1.0

ti89

594

At2.1

841

420

M.0

11'89

420

43.2

s94

297

A3.1

84i

297

A.3.0

r 189

297

1.3.

Indicatorul

Indicatorul

servegte

la identificarea

deseneior

tehnice,

a

persoanelor

care

au

contribuit

la

realizarea

acestora,

a proprietarului

precum gi

a

modificarilor

operate.

Se aplicd

pe

fiecare

desen

de

execulie,

respectiv pe

fiecare din

plangeie

ce

il

ccmpur,

fiind

pozilionat

in

collui

din

dreapta

desenuiui,

pe

btaza formafului

qi

alipit

de

chenar.

Sensul de

citire

al

indicatorului

trebuie

sd

fie

identic

cu cel de

citire

al

desenului,

adici

de

la

stdnga

spre dreapta

gi

de

jos

in

SUS,

Standardul

SR EN

ISO

7200:

2004

stabilegte

regulile

de

executare

gi

folosire

a

indicatorului

pe

formatele

standardizate.

Standardul

prevede

ca

indicatorul

sd

fie aic5tuit

din

nrai

muite dreptunghiuri

alaturate,

care

conduc

la

formarea

a

cel

putin

doud

zone:

-

u

zuri.a

oe

icei:.tilicai-e

,

'o

zoni

de

informalii

(pot

exista

mai

multe

zone

de

informalii,

irumite

zone

de

informalii

suplimentare).

Inforrnafiile

qgnt

gSlpate

in

mai

multe

zone

dreptunghiulare

alaturate

care

se vor

completa

dupd

cum urmeazd (fig.

1.7):

*

(a)

-

numele

proprietarului

legal

al desenului

(institutrie

de

inv[fdmAnt,

facultate,

societate


6/24

comerciala,

$.a.),

ca

loc in

care

a

fost

realizat desenul;

-

(D)

-

numele

persoanei

care a

realizat

desenui;

-

(c)

-

numele

persoanei

care

a

aprobat

documentul sau numele

persoanelor care au

verificat

lucrarea;

-

(d)

-

denumirea

desenuiui

(in

cazul

desenului de ansamblu,

denurnirea

desenului

va

fi

identicd

cu

cea

inscrisi in tabeiul

de

componenfd);

-

(e)

-

se

inscrie rcvizia

la

care a

fost supus

documentul

(se

va nota cu

[1'

prima

revizie,

cu B

a

doua

revizie,

cu

C

atreiarevizie,

$.a.);

-

(/

-

se

indicd data

ia

care a fost realizata

planga;

-

k)

-

se inscrie numdrul

curent

al

plangei

/numirul

total de

plange

ce

cornpun desenul

(separate

printr-o

linie

bblicl);

-

(h)

-se

inscrie un cod

sau

un text

care

permite

identificarea

plangei dac6 se

realizeazdintr-un

sistem

computerizat;

-

(i)

-

denumirea

departamentului in

care

a

fost realizatd

planga

sau

numele

qefului

de departarnent;

-

f) -

numele

persoanei care

poate

daprecizAri

tehnice

legate de

confinutul

desenului;

-

(*)

-

tipul

documentului

(desen

de

execulie, desen de

ansamblu,

g.a.);

-

(1)

-

starea

docurnentului

( in

preg[tire ,

Supus

aprobdrii ,

Pus

in

circulalie

gi

Retras

dinr

circulagie );

.

(m)

-

metoda

de

indicare

a

stirii

suprafelei

a

piesei, in cazul

desenelor

de execulie;

-

(n)

-

numerele standardelor

care

reglementeazitoleranlele

generale

care

se

aplicd piesei reprezentrte

in

desen;

-

(o)

-

simbolul

materialului

folosit

pentru

realizarea

piesei care

a

fost

reprezentatE

precum

9i

numirul

standardului referitor

la material;

-

(p)

-

scara sair

sclriie la care

a

fost

reaiizat desengl;

.

-

(r)

-

simbolul

care

indicE

metoda

de

proieclie.

lltat

ea

;,rrplatAei

(m)

Tolernnte

gertuale

(n)

\,Iater

ial

(o)

$cala

(p)

Metoda de

ploiectie

(rj

Reqponsa

liil

dep

artamart

(i)

Relblqrt tetuuc

6)

Iipul

docurnentrrhri

G)

Stmea docurnentu.hti

0)

Prc,prieta'

iqrai

(a)

(|})

I larrrrrrrr'E fle(Fl\

(d)

0r)

Aprobat

(c)

fi.el'.

(e)

t)ata

(r)

Planqo

g)

Fig.

1,7.

Elementele

grafice

aie

rndicatorului

Stahdardul

SR

EN

ISO

7200: 2004

permite ca

fiecare

institulie

si-qi

alcdtuiascE

propriul

indicator,

cu condilia sa

respecte

regulile

de intocmire

prezettate.

in

figura

1.8

este

prezentat

modelui

de indicator

utilizat

la

disciplina

de Desen

tehnic

Si

Infograficd

I,

cu

comrea

d.imensiunilor

spaliilor

componente;

elementele

grafice

din

alcdnrirea

indicatorului

se

traseazd

cu

iinii

continue

groase

9i

linii

continue

subfiri.


7/24

DESEN

TEHMC

o

Lucrdri

practice

e

s,errerale

I

lvlatetral

Scart

@

l letoda

de

proiectie

,o

{prnualxl

departru

9

Itef'Ertlrl

teiuric

ipul tlocrmrelrtuhu

^

1)

Starea

docrurlenlshu

0:

?roffietaI

o

ueseltat

CI

uejlullue

o

Identlf,care

computenzat

a

'

(s)

$riooat

o

Rev.

lDflta lPliusa

(.}t

6t)t e

L

-l.i

J*

1${,

Fig,

1.8.

Diurensiu;rile- indie,aionilui

5-*e7

f>


8/24

DESEN

TEHNIC

+

Lucrdri

practice

IYOTIUNI

DE

DESEI\

GEOMETRTC

'

Desenul geometric

sti

la

baza

geometriei

descriptive

gi

al

desenului

tehnic,

.prin

aplicarea

eiementeior

de

construclii

din

geometria

piana.

Construcliile geometrice

se fac

cu

ajutorul

instrumentelor

geometrice,

dintre

care

cele

mai

importante

sunt

rigla

(echerul)

qi

compasul.

La

realizarea

construc{iilor geometrice

de

bazd.,

un

lucru

important

il constituie

oblinerea

cu precizie

a punctelor

unei

construclii

geometrice,

cu ajutorul

unor

elemente

date

puncte determinate

la

intersectia

unor

linii

trasate

cu

linie

continud

sublire

(tip

01.1).

inainte

de

ingrogarea

conturului,

evidenfierea

punctelor

oblinute

se face

prin

trasareu

.u liri.'.ontinu5

sublire

a unor

cercuri

mici

cu

razd.

de 0,541mm,

cercuri

care

se

executd

cu

balustrui.

Liniile

ingroqate

ale

constructiilor

geometrice

nu trebuie

sE traverseze

cercurile

trasate

cu

balustrul.

2.1.

Construcfia poligoanelor

regulate

Poligonul

este

figura

geometricd

planE ,

inchisd,

formatd

dintr-un

numdr

finit de

segmente

de linii

drepte

numite

iaturi.

Poligonul

regulat

este

poligonul

convex

(toate

diagonalele

sunt

siruate

in

interiorul

iui)

care

are toate

laturiie

egale

(congruente),

deoarece

,uUanri.ra

arce de

cerc

de

aceeaqi

misuri

9i

toate

unghiurile

egale

(congruente),

fiind

unghiuri

inscrise

in cerc

ce cuprind

intre

laturiie

ior

arce

de

misuri

egale.

Poligoaneie

regulate

sunt:

triunghiul

echilateral,

patratui,

pentagonui

regulat,

hexagonul

regulat,

heptagorrui

reguiai,

octogonui

reguiat,

rlecagonui

reguiat

gi

cio


9/24

DESEN TEHNIC

r'Lucrdri

practice

ct.

e.

.f,

Fig.

2.1.

Construclia

poligoaneior

regulate

(a

-

triunghiul

echiiateral;

b

gi

c

-

pitratul;

d

-

pentagonul;

e

-

hexagonul;

f-

octogonul)

2.2.

Construcfia

tangentelor la

cercuri

in

geometrie,

tangenta este dreapta

care

vine

in contact

cu

o

curbd

intr-un

singur

punct,

flr[ a

o

intersecta.

Tangenta

in'orice punct

la

un cerc

se

poate

defini

caperpendicularaperazacaretrectprinace1punct.

o

Corstructia

tangentei

dintr-un

prni,

exterior

la

cerc

Fiind dat un

punct

I

exterior

unui

cerc

de

razdR

(fig.

2.2), tangenta

la cerc

se

duee

detenninind

punctul

O7

(mijiocul

segmentului

OA)

gi

trasdnd

cercul

de

razd

Oq

,

"ur"

intersecteazS.

cercui

dat

de razi. R in

punctele

7,

respectiv

Ir.

Se

traseaz|

,rru OT, ia

tangenta dusi din punctui

A

la cerc este

perpendiculari

pe

raza

dusd in

punctul

I

sau

in

punctul

17

@entru

ceaialtE.

solulie).

Fig.7.2.

Tangenta

intr-un punct

al

cercului

l

,

T:

.-r.:

'

..

'

':

.

.

l.t.

.-'

-u

:'

::":'.i

i'..'..

Pentru

a

construi tangenta

exterioard

ia

doua

cercuri

cu centrele

in

O,

respectiv

O1

(fig.

2.3),

se

determind

mediatoarea

segmentului

dq, iar

cu centrui

in

punctul

07

determinat,

se

traseazf,

cercul

cu

diametr

ul

OO, Cu

vArfui

compasului

in centrui

O,

se

traseazd

un cerc

ajutf,tor c\t

taza

ega15 cu

diferenla

razelor

ceior doud

cercuri

R-r,

care

va

3


10/24


11/24

DESEN

TEIINIC

e

Lucrdri

pracrice

2.3.1.

Racordlri

de drepte

prin

arce

de

cerc

'Racordarea

a

d.oud

drepte

printr-un

orc

de

cerc

de

razd

datd

-

Racordarea

a

doud

drepte

(D)

il

(D7)

concurente

sub un

unghi ascu{it,

printr-un

arc

i. a:')r:i{-:,

i-;L

i:i'j.. ,.)"jj;'-;.-Lr.L-i

rr

.

.".

-.wc..

j:-

GirrJj:Ilj.iilai

plil:

Lr'aJcu:eii.

I

uLrU&

pit'areic

ra uij fu.tlit

egald

cu

razaR

fap

de

cele

doui drepte

iniliale,

pentru

a determina

centrul de

racordare notat

cu

O.

Punctele

de

racordare

zl

gi

respectiv

C

ale

arcului

de cerc

cu

cele doud

drepte

se

detennini

cobor6nd

din centrul

O

cl,te

o perpendiculari.

pe

dreptele (D)

li

(Dr).

Cu compasui

se-va

descrie

arcul

de cerc

de

razddatl

R,

intre

puncte

le

A

qi

C.

-

Racordarea

a

doud

drepte

ce

se intersecteazd

sub un unghi

asculit

pnntr-un

arc de

cerc

de

razd.

R,cAnd

unul

dintre punctele

de

racord.are

I este

dat

(fig.

2.6b),

se reahzeazii

prin

trasarea

din punctul

,{ a

unui

arc

de cerc

cu centrul

in

punctul

07 ce inters

ecteazd,dreapta

(D)

in

cei

de-al doilea punct

de racordare

C.

Din

puncteie

A

qi

C

se

ndici

cdte

o

perpendicularl

pe

fiecare

dintre

dreptele

(D) qi

(Dr)

pe

care

se

mdsoari

mdrimea

razei

R,

determinAndu-se

centrul

O; cu

ajutorul

compasului,

din

centrul

O

se

va

lrasa

raza de racordare

de mdrime R

intre

punctele

I

gi

C.

-

Racordarea

a

dou[

drepte

concurente

sub un

unghi

obfir-, printr-un

arc de

cerc de

razd

cunoscute

fi

(fig.

2;6c)

se determind

prin

trasarea

a

doui

paraleie

la distanfa

egald.

cu raza

R fati

de cele

doul

drepte

iniliale

(D)

+i

(D7),

pentru

a deterrnina

la interseclia

acestora

centrul

de

racordare

notat cu-

O. Punctele

de racordare

A

qi

C

ale

arcului

de cerc

cu cele

doui

d"repte

se

determini

cobordnd

din centrul

O

cdte

o

perpendiculari

pe

dreptele

(D)

qi

(D1).

Cu

compasui,

din

centrul

O

se

va

descrie

arcul

de cerc

de

razEt datd,R,

intre puncteie

A

qi

C.

b.

Fig. 2.6.

Racordarea

a doud

drepte

printr-un

arc

de

cerc

de

razd

d.atd

R

(a-

concurente

sub un

unghi

ascufit;

b

-

ce se

intersecteazi

sub

un

unghi

asculit,

fiind

dat

unul dintre punctele

cie

racordare;

c

-

concurente

sub un

unghi

obtuz;)

2.3.2.

Racordiri de

drepte

cu

cercuri

prin

arce

de

cerc

j

Racordarea

unei

drepte

cu un

cerc,

printr-un

arc

de

cerc

de

razd

datd,

exterior

cercului

Fiind

dat cercul

cu

centrul

in

O

gi

de

razFt

R

qi

o dreapti

oarecare

(D) (ftg.2.7),

racordarea

cu un

arc de cerc

de

raz6.

r

se realizeaza

duc6.nd

o

paralela

la

distanla

r

fala de

dreaptl,

iar din

centrui cercului

O

gi

cu

raza

(R+r)

se traseazd

un arc

de cerc.

Arcul

int1lneste

:t:'al.jz

dlsi

];:

'1::'r',

''

il;-i":;'ii:,,-,.jui.":-'..'

l-.7^..i.1.:2;-7-

Punctel6

de racordare

A

Si

B se

oblinin

modul

urmf,tor:

se une$te

centrul

de

racordare

07

cu

centrul

cercului

O

qi

se obline punctui

I

la

interseclia

cu cercui

de

razit

R, rN

din

Or

se

coboard perpendiculara

pe

dreaptd

gi

oblinem

punctul

B.

Cu

cenirul

in

O

t

gi

cu

raza

de

mdrirne'r

in

eompas;

se

lraseazd.

intre

punetele

A

gi

B

arcui

de

racordare,

care

este

un

arc

tangent

exterior

cercului.

5


12/24

Romanescu

M.

C.

Fig. 2.7.

Racordarea

unei drepte

cu

un cerc

t

Racordarea

unei

drepte

cu t)n.cerc,

printr-un

arc

de

cerc de

razd datd, interior

cercuJui

Racordarea

unei

drepte D)

cu un cerc

printr-qn

arc

de

cerc

de

razd,

datd.r, arcul fiind

interior

cercului,

fig.

2.8)

se

lealizeaz.E,

astfel:

cu

centrul

in

punctui

O

se r;aseaza

un arc

de

cerc

de

razd R-r)

care

se intersecteaz[

cu segmentu]

dus

ia distan]I

egala cu valoarea

razeir

fafa

de

dreapta

inilial

dat5,

determinind

centrul

de

racord.ue

Oil

punctul

de

racordare.A se

oblure

prelungind

segmentul

O

O,

pind

ce

acesta

intersecteazi.

arcul

de

cerc

inipial, iar

punchrl

de racordare

B se

obline

la

piciorul

perpendicularei

duse

dn

Otpe segmentul

inifial.

Fig.2.8.

Racordarea

unei

drepte

cu

un arc

de

cerc

arcui

este

interior)

t

Racordarea

unei

drepte

cu

un

cerc

de

razd

datd

printr-un

arc

de

cerc,

cdnd

se cunosc

punctele

de

racordare

Fiind

dat cercul

cu

centrul

in

O

gi

de

razitR gi

puncteie

de

racord

ue m

Si

n

fig.

2.9),

racordarea

cu

dreapta

D)

se face

in

modui urmdtor: se une;te

centrul

O

cu

punctul

de

racordare

n

;i

se

ridicd

perpendiculara

in

acest

punct,

care

se

intersecteazd.

cu prelungirea

dreaptei

D)

in

pu:ctul

A.

Se

determini

bisectoarea

unghiului

ABC:

prelungiriie

perpendicularelor

duse

din punctele

m

gi

n

se

intersecte

azd.

cl

bisectoarea

unghiuiui

lBC,

rezultind

centrul

de

racordar

e

O

1

.

Cu

centrul

in

07

se traseazd.cu

compasul

arcul

de cerc

intre

punctele

de

racordare

m

Si

n.


13/24

DESEN

TEHNIC

+

Lucrdri

practice

Fig. 2.9,

Racordarea unei

drepte

cu ulL a.rc de cerc

2.3.3.

Racordiri

de cercuri prin

arce

de

cerc

r

Racordarea

a doud

cercuri printr-un

arc

de

cerc de razd datd,

tangent

exterior

ambelor

cercuri

Fiind

date dou[

cercuri ce

au

cente]e

in

O

gi

O7

gi

de

razd. R, respectiv

rR7

(fig.

2.10)

care

se rucordeazd,printr-un

arc de cerc de

ruzd datd.r

tangent

exterior

ambelor

cercuri,

pozilia

centruiui

de

racordare

se

va

determina astfel:

din

centrul

O

se

traseazE

un arc

de cerc

de razd.

(R+r),

iar din centrul

O

t

vn arc

de cerc

de razFt

(R

1+r),

arce care

se

intAlnesc

in Oz,.

Pentru

a

determina punctele

de

racordare

A

Si

B

se une te

centrul

O2

cu centrele

celor

doud

cercuri

O

gi

respectiv

07.

Flg. 2.10.

R.accrdarea a

doui

cercuri

printr-un

arc

de

cerc exterior

o

ft,gtcordarea

a doud cercuri

printr-un

arc de

cerc

de razd datd,

tangent

interior

ambelor

I

cercuri

in situalia in care arcul de

racordare

de

razE

R este tangent

interior

celor

doul

cercuri

de

razd Ry, respectiv R2

(fig.

2.11),

arcele

de

cerc

trasate

pentru

determinarea

centrului

de

racordare

Oz sunt

(R-Rr)

gi

(R-R2),

iar

puncteie

de

racordare A

Si

B

se

obfn

prelungind

segmentele

de dreapt5. ce

trec prin

centrele

O

gi

OlpdndintersecteazS.

cercurile

iniliale.

Fig.

2.11. Racordarea

a doud

cercuri

printr-un

arc de

cerc tangent

interior

cercurilor

7

lu


14/24

'

Racordarea

a

doud

cercuri

printr-un

arc

de

cerc

de

razd

datd,

tangent

exterior

la

unul

dintre

cercuri

Si

interior

Ia

cel

de-al

d.oilea

cerc

Dacd

arcul

de

racordar

e

de

razd

d.ata

R este

tangent

interior

cercului

d.e

razd.

R2

cl

centrul

tn

O7

9i

exterior

celui

cle

razit

Rr ce

are

centrul

in

O

(fig.

2.l|),pentru

a

determiaa

centrul

de

racordare

02

se

Yatrasa

un

arc

de

cerc

de

razi

(R-R2)cu

centrul

in

O

t,gi

unul

de

raze

(R/+R)cu

centruiin

O.

Punciele

de

racordare A

si

B

se

vor

determina

unind

centrul

de

racordare

Ozcu

centrele

cercuriior

O

qi

01.

Fig.2-12.

Racordarea

a

doud

cercuri.

prink-un

arc

de cerc

tangent

exterioi

la

unur

dinte

cercuri gi

interior

la cerdrart

3.5.

Sec{iuni

conice

Conicele

sunt

curbe

cu

razd

de curburd

variabilS..

Curbele plane:

elipsa,

hiperbola

gi

parabola

sunt

denumite

secJiuni

conice

(sau

conice).

t

Consbuc(in

elipsei

Elipsaeste

locul geometric

al punctelor

din

p1an,

pentfu

care

suma

distanteior

la

doua

puncte fixe

numite

focare,

este

fix5. -

-----_^r-

Cohstruirea

elipsei

cind

se

cunoagte

axa

mare

AB-2agi

axa

micd.

CD:2b

(fig.2.13)

se

realizeaza

trasS.nd

douS'

cercuri

concentrice,

unul

cu

razaegald

cu

axa

mare

a

elipsei,

ia"r

celd'lalt

de

razd

egald

cu

axa

mic5..

Se

imparte

cercul

cu

diametrul

cel

mai

mare

intr-un

numir

cdt

mai

mare

de

puncte,

apoi

prin

aceste

diviziuni

se

duc paralele

la axa

micr a

elipsei.

prin

diviziunile

de

pe

cercul

de

diametru

cel

mai

mic

se traseazd.paralele

la

axamare

a

elipsei.

Intersecfiile

acestor

perpendiculare

determind

punctele

eiipsei,

care

se

unesc

intre

ele pentru

deterrninarea

conturului

gi

ingrogarea

acestuia.

Dacd

cin

punctul

C

se

traseazi

un

arc

de

ceic

cu

tua

egal[

cu

semiaxa

marc a

elipsei

de

mlrime R=a,

aceasta intersecte

azd.

axa

mare

in

punctele

F1

gi

F2,

care

sunt

focare

aie

elipsei.

Punctul

de

intersec ie

O

alaxelor

se nume$te

centrui

de

simetrie

al

elipsei.


15/24

DESEN

TEHNIC

r

Lucrdri

practice

Fig.

2.13.

Construclia

elipsei

de

axe

date

;

Corxtruclia ovalului

de axe

date

(cazparticular

de

construclie

a

elipsei)

Ovatul

este

curba plana

inchisd,

formatS.

din

arce

de

cerc

simetrice

in

raport

cu doud

axe.

in construcfiile

grafice

uzuale,

ovalul

inlocuieqte

elipsa.

O

metod5

des

utilizati

de

construclie

a

ovalului

este aceea

cAnd

se dau

cele

dou6

axe

ale

ovalului:

axa

mare

AB

qi

axamicd

CD

(fig.2.14).

Unindu-se

extremitdlile

axelor,

se

obline

segmenhtl

AC

din

care

se

scade

semiaxa

micd

OC; cercul

de

razd

AO-OC

va

intersecta

segmentul

AC

in punctul

Z.

Mediatoarea

segmentului

AL determini.

centele

01

qi

O2pe axa

lB

gi

centrele

O3

9i

Ot

Pe

axa

CD.

Din

centrele

O7

gi

02

se

duc

arce

de

cerc

tangente

interior

in puncteie

A

qi

B,

iar

din ceirtrele

o

j gi

oa se

duc

arcele

ce

inchid

ovalul.

Fig.

2.14.

Construclia

ovalului


16/24

Romanescu

M C

u

10


17/24

DESEN TEI{}\IIC

r

Lucr6ri

practice

b.

11

ni


18/24

Romanescu

M

C

7

t/


19/24

DESEN

TEHNIC

e

Lucrdri

practice

wry

ffi,ft

*ffi,*deJ

t

SCHITA

TX

DESENUL

TEHNIC

Schitra este

un desen

execulatin

creion,

cu

m6na

liber6,

dupd

un

model

(desen

de

releveu)

sau din

conceplie

(desen

de

proiect),

pe

orice

fel

de

coald

de hirtie

de format

nornalizat,

fiind admisa

folosirea

compasului

pentru

trasarea

cercurilor

qi

a arcelor

de

cerc;

dimensiunile

de

realizare

a

desenului

sunt intr-un

raport

cu

dimensiunile

reale

ale

obiectului,

in Iimitele

aproximatiei

vizuale.

3.1. Etapele

alcituirii

schifei

S

uccesiune

a

fazelor

premergitoare

elabordrii

schilei

este

urm5toarea

:

c

s'tudiul

pies'ei,

unde

se are

in

vedere:

* identificarea

piesei,

ce

cuprinde:

denumirea

piesei,

stabilirea

rolului piesei

in

ansamblul

sau subansamblu

din care

face parte,

cunoaqterea

poziliei

de funclionare,

determinarea

modului

de

asambiare

cu

piesele

invecinate;

4analizaformei

piesei,

care

se face

prin

identificarea

formelor geometrice

simple

care

o compun.

Corpurile

geometrice

componente

sunt

mdrginite

de

suprafele

curbe

sau

piane

gi

pot

fi legate

intre

ele

prin

pereli

subliri,

numite

nervuri.

Forma piesei

trebuie

conceputd

astfel

inc6t

sd corespundi

cerinlelor

funclionale

impuse

gi

a

unui

montaj

corect

gi

precis

al piesei;

*

analiza tehnologicd

ce

are drept

scop

determinarea

materialului

din

care

este

executatf,

piesa gi

stabilirea procedeului

tehnologic

de

fabricalie

a

piesei,

stabilirea

rugozitilii

suprafeielor

piesei,

a

tratamentelor

termice

;

t

stabilirea

poziliei

de reprezentare,

care

se face

conform

prevederilor

prev5zutein

SR EN

ISO

5456

-

2:2002,

referitoare

la dispunerea

proiectiilor.

Astfel, pozilia

de

reprezentare

a

unei piese

trebuie

astfel

aleasf,,

inc6t

in

vederea

din

fala

piesa

s5

redea

cele

mai

multe

detaiii

de

forrni gi

sd se

poatd

inscrie

cele

mai

muite

dimensiuni.

in

general,

pozilrade

reprezentarc

apiesei

trebuie

si corespundd

cu

pozilia

de

funclionare

in ansamblul

din care

face parte.

Sunt cazuri (guruburi,

prezoane,axe,

roli

diniate,

g,a),

in

care

aceast5

reguld

nu

se poate

aplica, qi

atunci

se

alege

sd se

reprezinte

?n

pozilia

lor

de

prelucrare.

in

cazul

pieselor

ce au

axa principala

inclinatd

in

pozilia

de

func{ionare,

se

recomand[

ca

piesa

sd fie

reprezentatd,

aqezatd,

cu axa

paralelS

cu

chenarul

formatului

respectiv.

o

stabilirea

numdrului

de proiecSii

necesare

(vederi

sau

sectiuni)

se

face

in functie

de

complexitatea

obiectuiui,

in

aqa

fel incAt prin

reprezentare qi

cotare

sE

se determine

complet

forma gi

dimensiunile

acestuia,

numdrul

de

proieclii

fiind

minim.

in

cazul

pieselor

simpie,

este

suficient

ca

piesele

si

fie

complet

reprezentate

in dou5.

proieclii

(vederea

principald

qi vederea

de

sus sau vederea

principalf, gi

vederea

din

st6nga).

Sunt

9i

cazuri

in

care

piesa

este

complet

detenninat[

printr-o

singurl

proiec]ie.


20/24

Romanescu

M.

C.

3.2.

Etapele

de

realizare

a

schi[ei

Dupd

stabilirea

poziliei

de

repre

zentare

proieclii,

etapele

de

execuiie

grafic5

a

schilei

*

alegerea

marimii

formatului

de

formatului

gi

ale

indicarorului);

3stabilirea

9i

trasarea

cu

linie

continua

sublire

(tip

0i.l)

a

dreprunghiurilor

minime

de

incadrare

a

proiecliilor

piesei,

corespunzrtor

dimensiunilor

de gabarit

ale

piesei;

*

trasarea

cu

linie

punct

sublire

(tip

04.1)

a

axeror

de

simetrie

are

geometrice

componente

ale piesei

pe proiecliile

considerate;

*trasarea

contururilor

exterioare

ale

proiecliilor

piesei.

cu

linie

continua

sublire

(tip

01.1);

*

trasarea

contururilor

interioare

ale proiecliiior

previzute

cu

secfiuni,

dup[

ce

s-a

stabiiit

anterior

traseul

de

seclionare

indicat

pe

desen

cu

linie

punct

mixti

(tip

0a.2);

4hagurarea

suprafefelor

secfionate,

cu

linie

continud

sublire

(tip

01.1);

* gtergerea

dreptunghiurilor

minime

de

incadrare

care

nu

au

coincis

cu

liniile

de

contur;

*cotarea

schilei,

ce

cuprinde:

trasarea

liniilor

ajutatoare,

a

liniilor

de

cota,

inscrierea

cotelor;

*notarea

simbolurilor

pentru

indicarea

calitaiii

suprafetelor

(rugozitalii);

-Fnotarea

pe

desen

a

abaterilor

dimensionale

in

funclie

de

preci

zia

de

prelucrare

a

diferitelor

suprafele

are

piesei

cdi gi

a abareriror

de

formd

qi

de

pozilie;

*ingrogarea

liniilor

de contur

exterior

gi

interior

vizibile,

cu

iinie

continud

groasa

(tip

at.2);

4verifi

carea

desenul

ui.

(proiecfiei

principale)

gi

a

numdrului

minim

de

sunt:

hArtie

(trasarea

elementelor

geontetrice

ale

corpurilor

in

figura

vederea

mdrimea

3.3.

Exemplu

Pentru

exernplificarea

alcf,tuirii

schilei

piesei

se

consideri

piesa

reprezentatd.

3 1

Piesa

admite

un plan

de

simetrie

fiontal

gi

este

reprezentatii

in trei

proiecfii:

principala

(vedere4

din

fa1[),

vederea

de

sus gi

veder-ea

din

stdnga.

in

funclie

de

fornratului

utilizat

se

va

stabiii

mdrimea

de

reprezen

tare

aproiecliilor.

Etapele

de

trasare

a

schilei

sunt

urmitoarele:

-

se

incepe

reprezentarea

cu

trasarea

dreptunghiurilor

minime

de

incadrare

(urmele

planelor

de

referinf[),

cu

linie

continud

sublire,

tangente

Ia pies[

gi

corespu

nzdtoarc

dirnensiunilor

de

gabarit

ale

acesteia

(fig.3.1).

Aceste

plane

de

referin{d

sunt

respectiv,

un

plan

de

front pentru

vederea

din

fa1a,

un plan

de

nivel

pentru

vederea

de

sus gi

un plan

de

prohl

pentru

vederea

din

stAnga;

-

trasarea

axelor

de

si,retrie

a formeror

geometrice

componente

(fig.

3.t);


21/24

DESEN

TEHNIC

o

Lucrf,ri

practice

I

j

_._.+._

i

I

-f

Fig.

3.1.

Trasarea

dreptunghiurilor

minime

de incadrare

gi

a axelor

de simetrie

-

trasarea

contururilor

exterioare

(reprezentarea

formelor

piesei,

va

incepe cu

schilarea

formei corpului principal,

apoi a

celorlalte

corpuri

geometrice

componente);

dupi

vederea

principall,

se

traseazi

celelalte

vederi, pistrAnd

coresponden{a

intre

proieclii (fi

g.3.2);

Fig.

3.2. Trasarea

contururilor

exterioare

-

trasarea

contururilor

interioare

(fig.

3.3);


22/24

Romanescu

M. C.

Fig.

3.3.

Trasarea

contururilor

interioare

-

trasarea

elementelor

cotdrii

(linii

ajutdtoare,

linii

de

cotr

qi

indicarea

cotelor);

ingroqarea

contururilor

vederilor,

haSurarea

suprafetei

seclionate

gi

a

rupturii

(fig.

3.a).

A_A

2

1l

jg.i

T

@l

;f1

I

110,

---_.-i----

i'.*..-_._

-__-_

?tr

10arvl

-,---i-*5

_l

0

05

--r

*

F-

I

-t

F-

g

i

t*-

-r

lla

f.,

R13

|

I

*f

I

I

;

I

I

I

I

I

1

I

;i

\

t9

m

N

[\

-l

.

lot

+

i,\

+,o

l',Y'

r

II

1t

_

_

r.-l_

(.o

N

l\t

tc{

--.-._

-l

-_-J

Fig.

3.4.

Schile

de piesd


23/24

DESEN TEHNiC

r

Lucrlri

practice

w&

&rd&*

DESE]\UL LA

SCARA

Desenul

la

stard

cuprinde forma

qi

elementele dimensionale

reale

ale obiectului

reprezentat

la

o scard

standardizatf,.

Se

intocmeqte cu

ajutorul

instrumentelor

de desen,

p[strAnd

un

raport constant

intre dimensiunile

reale ale

obiectului

qi

cele

de

pe

desen.

Ilesenul

la

scari

executat

in tug,

pe

hArtie

transparentS

poartd

denumirea

de

desen

original

gi

dup[ el

se

pot

executa copii

heliografice,

xeroxr

g.a.

4.1.

Sclrile

numerice utilizate

in

desenul

tehnic

Scara

unui desen reprezinti

raportul dintre

dimensiunea

liniari

de

pe

desen

gi

dimensiunile

reale, corespondente

ale

obiectului

reprezentat.

Standardul SR EN

ISO5455:1997

stabilegte

mf,rimea

gi

modul

de notare a

scdrilor

de

reprezentare

utilizate

in

desenul tehnic

(tabelul

4.1).

Tabelul 4.1.

Valorile sclrilor

de reprezentare

Sciri de mirire

2:1

20

l

5:1

50:1

l0:l

100:l

Scara de

mbrime

natural6

l:l

Sc6ri

de micqorare

l:2 1:20 l:200

1:2000

l:20000

1:5 1:50 l:500

1:5000

l:50000

l

:1 0 l :1 00 l

:1

000

1:1 0000

Se

mai admite folosirea ufmf,toarelor

sc6ri cu

destinalie

speciald:

+

1:2,5

-

pentru cazurtle

in care este necesara

folosirea complet6

a

c6mpului

desenului;

,

o

1: 15

-

pentru

desene de

constructii metaiice

de toate tipurile;

o

1:25

*

pentru

desenele de construclii metalice

in

construclii

qi

construclii

navale.

Notarea

pe

desen a

scS.rii

de

reprezentare

se

face

in

rnodul urmf,tor:

r

in

cazul in

care toate

proiecliile

desenului

sunt executate la aceeagi

scar6,

mdrimea

acesteia

se

inscrie in

cdsula corespunzdtoare de la indicator;

o

la

deseneie

in care unele

proieclii

(vederi,

secliuni,

detalii) sunt

reprezentate

la

alt[ scari

decdt cea

a

proiecliei principale,

scara se noteazd

astfel:

-

la indicator se inscrie mdrimea scf,rii

principale, urmatf, de

valorile

celorlalte scdri

diferite

inscrise intre

paranteze

(de

preferinla cu

caractere

ale

scrierii

mai

mici), de exemplu:

/r

.

r\

1:t0l''' l:

[1:5/'

-

pe

cimpui

desenului,

sub

reprezentarea

proiec{iei ce are

scard

de reprezentarc


24/24

Romanescu

M.

C.

diferita

de

cea

a

proiecliei

principale

se

inscrie

valoarea

scrrii

respective.

Pe

un

format

de

desen,

toate

proiecliire

aceluiaEi

obiect

se execut6

la

numericd.

aceeagr

scard

4.2,

Etapele

executirii

dcsenului

la

scarl

Executarea

propriu-zisd

a

desenului

la

scara

respectd

aceleagi

etape

de

reprezentare

a

schilei.

Etapele

deurmat

sunt:

-

stabilirea

scdrii

de

reprezentare

stand

ardizate

se face

in

funclie

de

mirimea

gi

complexitatea

desenului,

inc6t

sd

rezulte

o reprezentare

cat

mai

clard.,

care

sd

se

execute

ugor;

-

calcularea

spatiului

necesar

reprezentarii

in

funclie

de

dimensiunile

de

gabarit

ale

piesei,

de

numf,rul

de

proiecfii,

numirul

de

cote

situat

inafara

proiecfiilor

gi

de

suprafelele

libere

care

trebuie

lisate

intre

proieclii

1=26

**r.

-

alegerea

forrnatului

se

face

dintre

formatele

normale

sau

derivate

funclie

de

dimerrsiunile calculate

ia

etapa

anterioarS.,

alegandu-se

formatul

cu

dimensiunile

imediat

superioare

celor

calculate;

-

trasarea

formatului

conform

standardului

sR

EN

ISo

5457:

2002

qi

a

indicatoruiui

conform

standardului

SR

EN

ISO

7200:

2004;

-

trasarea

dreptunghiurilor

minime

de

incadrare

ale

proiecliilor

cu

linie

continud

sublire

(tip

01.1),

finAnd

seama

de

dimensiunile

de gabarit

ale

piesei.

Amplasarea

dreptunghiurilor

minime

de

incadrare

detennind

pozilionarea

proiectiilor

pe

format;

-

trasarea

axelor

principale

cu

linie

punct

sublire

(tip

0a.1);

-

trasarea

conturului

exterior

al

piesei, pentru inceput

cu

linie

continud sublire (tip

01.i);

-

tlasarea

conturului

interior

(nevizibil)

al piesei,

cu

linie

intreruptd

(tip

02.1

sau

02.2);

-

indicarea

traseului

de

secliorare

cu

linie-punct

rnixta (tip

aa.2) gi

inscrierea

simbolurilor

suprafeferor

seclionate

(conform

sR

iso

12g-40:200g);

-

trasarea

elementelor

cotErii

(rinii

ajutltoare,

ri,ii

de

cot6,

cote);

-

notarea

stlrii

suprafefelor;

-

ingroqar ea

liniilor

de

contur

are

piesei,

cu

linie

continua

groasf,

ltip ot.z;;

-

iraqurarea

suprafeleror

seclionate,

cu

rinie

continud

sublire (tip

01.r);

-

completarea

indicatorului;

*

verificarea

desenului.

notiuni laborator DTI

Documents

Transcript of notiuni laborator DTI