AMERICASI

ROMANII DIN AMERICA

NOTE DE DRUMSI CONFERINTE

D1

N. IORGA

***

VALENII-DE-MLIN E

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DAT1NA ROMANEASCA"1930.

AMERICAi

ROMANII DIN AMERICA

NOTE DE DRUMSI CONFERINTE

DE

N. IORGA

# ##

VALENII- DE -MUNTE

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC "DATINA ROMANEASCA"

1930.

Ace lor earl m'au primit cu prietenie-Di m'au condos In America,

Gelor marl §i celor midi, Mr&deosebire,

AMERICA

ROMANII DIN AMERICAI

I.

NOTE DE DRUM

I.

IN CALE

1. Pe coastele

Roma" tale ritmice valuri potolite supt un clar cerde Ianuar in margenea coastci italiene. Ihdata dupla ie-sirea din imbrati§area largului port genoves incununalde cc' mai impunator front (le palate, coasta se presinta,inalta, aspra, stancoasa, in sin doar cu cateva grope albede sate. Zapada in ceata. Rar cite o pasare alba se au-roste in raze.

Inuntrul maretului vas de 33.000 de tone, clasa I-in 1u-xul expune pretentioase figuri banale: un cinematografviu. Jos numai, la popor", calatorii pentru Neapole anvioiciunc, coloare, interes. Accia nu figureaza, ci traiesc.Pe cand copilasul bogatilor sus 'mina supt supraveghereanursei cu lung vat alb jucarii de o mecanica scurnpacomplicata, dincolo pe seinduri sar mingile si In colturiferite frumoasele fete cu tartamuri la salurile lungi lasateIn triunghiu fac dragoste cu baietii oachesi, cari se Ca-

pe funii pentru putin exe-citiu.Un lormidabil zbarnait de pasare maiastra ni vine din

fata, trecand ca fulgerul: e o aeronava.Apoi plutim pe vasta mare libera, acum impacat.a a-

proape.

3

flatlet.

pi

tara

NOTE DE DRUM

Apusul se imbraca In sange Si aur. El nu face loc nop-pi, ci unei difuse lumini care mult time lasa transparentalbastrul palid.

Acuma santem iardsi langa termul italian: Toscanalunecd bland spre apd. De-odata. santem prinsi intre lu-mini pe ambele laturi, unde clipesc farurile de instiintare.Un colan, al doilea de puncte luminoase tivesc marl um-bre negre care se deosebese in pete ndvalitoare.

Elba. Acolo unde scanteie termul e Porto Longone, Por-tul Lungoiu. La celalt capat pe care nu-I. vedem, Porto'Ferrajo.

Acolo a fost addpostul silit al lui Napoleon. Acolo bi-ruitorii prin nurndr i-au inchis Impardtia". i el a pri-vit-o ca atare. Din casuta palatului" sau a oranduit por-turi si drumuri, si le-a faeut. Apoi, intr'o noapte, vasul.usor 1-a luat pe furls spre Franta departata. Pe acestevaste ape o astfel de jucdrie spre un asa de Indepartatterm de primejdie, unde pandia poate moartea. Niciodatdn'a lost o atat de tenace vointa in omul genial. Noro-cul lui Cesar..."

Si vasul se departeaza Meet de apele epicel aventuri,pe care o rechiama ultimele tremurdri de lumina alefarului care se pierde.

Acuma sus, nesfarsit de sus, stau numai, poruncitoarerlimpezile, ochioasele stele pe care le uitdm. Ele sing,urade-asupra adancului.

La Ostia cu gura Tibrului, la usile" Romei vantul scu-tura masa imensd a vaporului, care luptd cu ndvala va-lurilor. Tocmai Roma sd fie asa de rea Laid de vasulcare-i poarta numele si asupra caruia veghiaza icoanaei Incununald cu coiful si cu lanta in mana? I

Ne trezim la Neapole. Cetatea minunata se presinta inalba Tisipire a miilor ei de case supt soarele care lovestein ascutisul de turnuri si in faianta vesnic tandrd a cupo-

4

IN CALE

lelor. Trist, in ruina lui surd, castelul Sant'Ehno nu maipazeste o viata care asculla de alte porunci, iar de cealaltaparte, in varful muscat al paretilor de granit captusitcu lava, Vesuvul toarce din. caierul lui vesnic nori albi,deli, cari se intind in culmi crenelate: in fail se tarastefumul largindu-se tot mai mult, cuprinzand munti Si

mare in raspandirea-i destramata.Un moment in strazile de atata timp cunoscute. Cu zbo-

rul neinfranal al auomobilelor se mai amesteca Incasprintena trasurica neag,ra, on caruta de la tail, oscilandintre imensele roti rotunde. Pe margenea trotoarelor van-zatoare de toate cele si-au insirat hardughiile: e acolotot ce vrei $i nu vrei, de la frumoasa cladarie de gradina,a lamailor portocalelor proaspete, la sirurile de cartisi una de' Gustave Droz a caror lectura e formal in-terzisa fetelor, poate pentru a le interesa mai mult, panais pieplenii de falsa bags incrustata, la sirurile coraluluide fabrica, la toate zdrentele saracimii. Tipuri care nuse arta aiurea se amesteca aici: largi fete oachese, cuceva grec si arab, adesea, in ele, in tempo de mers incet,capricios on de o nervoasa priprt, In care nu e admi-rabila euritmie .italiana : ceva care aminteste Asia, alecarii influente, -in atatea domenii, s'au Intins Oita aici.Dar e, incontestabil, un ritm de viata. activa, care dove-deste ca si pana aici s'a intins puternica zguduire nervoasaa ,,omului". Al doilea oral al Italiei e din ce in ce ofoarte mare capifala si indraznetele largi strade not abiauncap neconlenita revarsare umana care se strecoaravuind.

Drepturile aventurii si ale petrecerii n'au disparut. Pre-tutindeni se insira numerele castigatoare ale lotariei, ci-fre profetiee se presinta in tot felul de grafice miste-rioase. In mijiocul masinelor care se intrec taxa niciocrutare pentru bietul om numai cu picioarele, trecerucioara de reclarna a dramei (le cinematograf pe careo trage caraghiosul cu cilindru cenusiu fata ochioasacu infoiata fusta multicolora de hartie.

5

cli-

si

si

NOTE DE DRUM

Mare tulbure, framantata, de un albastru african, cuindignate $fichiuri de spuma. Dar seara impaca. Noapteatrecem in dreptul Sardiniei pietroase. Iar in ziva spreSpania supt cerul palid abia stropit cu nouri albi. Ma-rea are suprafata unui lac care tremura usor supt raze.

Ziva se mantuie in usoare degradatii de vioriu. In fund,.pe linia zarii, incet, incet un vas se pierde.

2. Coasta spaniola.

Coasta Spaniei apare a doua zi abia sarutata pe var-furile de stanca inzapezite de o usoara raza rosietica, cese pierde. Cer de plumb si, in fata inaltimilor imbracalein ceata, de unde yin lacome zboruri de pasari albe,marea biciuita 'Ana la spume.

La 11 stanca Gibraltarului se ridica. Un imens degetde comanda asupra celor dot& Mari pe care-1 ridica, ine-sorabila, Anglia. Ca odinioara Helgoland, piatra intreagae scobita, potrivita, incleiaa cu piaci de eifhent, pentru afi prefacuta intr'o imensa casarma de paza; ochiuri ma-runte se in$ira cu sutele pe mal, adapostind, pe Langcati indigeni si din ce nobila rasa, a Spaniei! santde nevoie, o populatie militara de provisorie transplan-tare. Incolo nu e nimic alta decat rugina feruginoasa,pe care o asuda piatra $i muschiul de negre paduri pi-tice care-i umple adanciturile. De cealalta parte, spreAtlantic, movila uriasa se mentine rotunda, bosumflata,ca un cap de leu taiat de mana puternica si stangace aunui capricios urias. In falai inchizand golful, ma-lul se desfasura inalt, gol, inteun lung sir de gheburitap$ite. Grupe de case albe ii tivesc jos sau se catgra peculmi. Castelul rotund care a ramas pe varfuri arata celunga, ce grea lupta s'a da,t cu celalt mal, al Marocului,unde se retrase,sera, gata 1110, oricand de intors, aceiacari in zilele lui Taric, pe care-1 pomene$te numele stram-

6

IN CALE

torii, invadasera pang. Ia muntele de sus, dire Franta,toata peninsula. Acuma, acel mal odinioara vrajmas sta.pitit in neguri, dar din .sfanta Cara a Magrebului, a mis-teriosului Apus" musulman, nu -mai vine nicio primej-die. Spania a trecut canalul Si mai ales puternica maula Franciei apasa pe urnarul Sultanului credintii nepri-Unite, devenit, in sacra Infofolire a burnuzului sau impe-rial, un sclav al Europei crestine.

In stramtoare, zece vase stau sa-Si iea avantul spreAmerica. 0 puternica nava de razboiu cu adancile ma-runtaie negre face, supt pavilionul vrastat cu rosu alMarii Britanii, serviciul de paza. Si zeci de luntri cu pestiproaspeti, cu brate lungi de sepii, cu portocale Si lamai

imbiu calatorilor populari din pantecele corabiei noas-tre. 0 invalmaseala haotica se produce imediat la vedereaacestel gustoase ispite. Toata lumea se amesteca pentru acobori, cu banii ceruti, pe cari cei de jos Ii anunta Iaexclamatii hispano-italiene, firul care va aduce sus, Inmijlocul strigatelor de triumf, prada. Sant acolo terancedin munte cu fustele multicolore, femei sarace din su-burbiile Neapolei, coconite cu palarii de moda Si mantiide bland, Si mai ales copii, sari se Ingramadesc, se co-tesc, se ieau de dupd gat, se rostogolesc, alearga Si tipa.Fete de Ingeri cu botisoarele negre de murdaria de ierizimbesc de tarabolul pe care-1 fac, de desordinea pe careo provoaca, de tot ce, pe itrma lor, coji de naramzebobite grele de struguri orientali, se striveste supt asaltulfor necontenit reluat. Un mare vuiet confus se desfacedin toate aceste chemari Si interpelatii, din strigatele denerabdare Si de izbanda. E nici un intreg cattier din Ita-lia meridionala, care s'a regasit Indata Si care traiesteca acasa, yank Si la rufele puse pe sfoara, pe care unadupa alta gospodinele be cauta, le cerceteaza. le verificl

Apoi, la dreapta cu aceasta coasta stropita de casealbe, punctata de turnuri darze, vasul isi iea drumul sprelumea cea noun, Mind scurt, In cutremur, Indaratnicecreste de unde.

7

NOTE DE DRUM

3. Acorele.

Imensitatea Oceanului fara margeni aparente, de treion cat Mediterana apuseand, nu se impune. Prea susse Ina ltd. cetatea in care esti cuprins, prea multi sant oa-menii din prejur. Dar mai ales un lucru hotaraste pentrua nu-ti pierde m'andria omeneasca Atotputernicia valu-rilor se desfasoara intre zdri, dar aceasta zilnicd vio-lentd n'are scop si ea e totdeauna aceiasi. Puterile pe carele stapanim not Lind la ceva $i ceia ce se poarta aid pescandurile noastre e in vesnicd. schimbare ; aici se face lu-crul voit si lucrul nou. Cu aceasta domindm lumea.

ochiul se lasd furat de la urmarirea vinetelor ziduriumede care cad la cutare biata luntre Cu aburi care lasute de chilometri de la term strAbate cu a.ceiasi quasi-siguranta a lucrului calculat acesti monstri inhamati lazadarnicul avant repetat de milioane de ori. 0 vede a$ade mica, batandu-se pieptis cu vedeniile trecatoare ale a-dancului, coborandu-se, as zice, supt lima' de plutire, pen-tru ca dintr'un salt cochet sd fie iard$i de-asupra apei, sfi-dand cu o scanteiere a catargului alb care s'ar parea unzimbet. te Iasi sedus intre atata maretie de goana dupapradd a stolului de pasdri albe, rdtuste g,rasulii cu botuldrept ca o sulita, cu ochii blanzi si prosti, care, pirati ailaturilor, uniti in bands strans-comandatd, urmaresc darade un neverosimil albastru, ca de sticld topitd, pe caremonstrul nostru, despretuitor, o lasd in urma.

La aceasta latitudine, aierul are aburiri grele, africane,prelungiri de yard. inecacioasd peste care au trecut van-turile-de Ianuar, curatindu-le.

0 zi de luptd. Valul urea, valul coboara. Indltdri careto 'umfla In sus, coborari care te afunda in maii adan-curl, cutremurate. Da, aes triplex, Intreita arama", i-atrebuit celui care intdiu s'a avantat pe apele frird zdri. Unsingur vas trece in preajma noastra. vas de transport cu

8

i

IN' CALE

puntea goala. De unde o fi venind gabianul, pasdrea demare, ce se tine de not statornic, lacoma, neobosita?...

A doua zi, Acorele. Santa Maria e cu totul pierduta innegura, o mogaldeata fumurie. In schimb, San Michele se1nsira aproape un teas inaintea noastrd. Alt Gibraltar. A-ceiasi stanc6 africana capricios smaltuita, cu mocralci devulcan stans. In dreapta a cazut perdeaua surd a uneiploi care ni arunca stropi in fereasta. Pe povarnisurilegalbui- ici si cob dare de verdeata palida, obosita.Soarele le bate in fata smulgandu-li tonuri calde. Mici.proprietati. Copaci in largi pete negre mananca piatra.Dar jos de-asupra apelor casele albe se ingrdmadesc inturme, pand la aceia, probabil capitala insulei, care cu-prinde pand departe termul. Zarea arata cupole si tur-nuri inleo ordine armonioasd. In fund o manastire isidesfasura lunga linie. Tot mat departe, malul se lungeste insus, cu acelasi alb praf de case marunte. Drept in mij-loc un larg curcubeu, jumatate pe coasta, jumiitate pebolla nouroasa, apoi suit drept in cer, apare ca un semnde izbavire: de aici e numai Marea goala, pustiul Ocean§i vantul nemilos care-o biciuieste.

Se vede foarte bine termul. Case le rosii, casele albe, fa-tadele luminoase, respirand buna ingrijire, gospodaria. A-ceasta Portugalie frumoasa, intinsa, samanata de-a lun-gul mlrilor nu e inferioara celeilalte.

Partea de sus, larg teritoriu, care parea despartita prin-tr'un canal, cu multe varfuri de mun4i, in doua, trei si-ruri, presinta un oras de aceiasi marline: se deosebesccele doua bisenici gratioase. Apoi inc5. unul. Mai Incolo, inpeisagiul intepat, prin ceata groasa, de atatea conuri p-duroase, grupele de case se intind in adevarate salbe, pre-lungindu-se ca umpluturi de zapada in vai. aici ace-lasi joc de largi curcubeie.

Trecem drept in fata principalulai port al insuleiS. Michele, cu cladirile mart ale portului, cu depositele de

9

Si

NOTE DE DRUM

petrol american, cu biserica masivA, cu turnurile inaltede fabrics. 0 visiune italianA.

L§sAm un adevarat rain, de liniste, de munca, inisol are. Felice de Sara care-1 are!

Agorele, insulele Acerelor, ale Acvilelor (cf. Canarele,ale canarilor), nu s'au infAtisat dead prin aripa for raskriteana. Un mare grup, cu capitala Funchal, formeazacentrul pe care nu-1 vedem. Adanc noaptea trecem pelanga fulgul apusean din aripa acerei".

Opera vechilor Portughesi, si statuia lui Henric Naviga-torul ar trebui sA domine apele isprAvii lui...

°data pe acest desert umed, cu golul imens dedesupt,in voia vantului, razandu-si de panzele fragile, caravanelelui Columb orbecalau catre necunoscutul gacit, catre mis-teridsul prevazut.

Ne despartim indala de imp Aratia ternei -si a pietrei, acoajei tali care ne sprijine, ne hraneste si ne Inghite. E otristetA, si la lumea de jos care a rasarit in ciorchine pebord si face haz de eke on vantul largului aruncA o sapcaurmarita imlelung si regretata. Urrnarim cu duiosie cora-bioarele brune iesite de curiositate sA ne vada pe adanculalbastru incretit in unde ascutite al Atlanlicului. Cate uncorn de panzA alba infloreste niai departe luciul imblan-zit de apropierea pamiintului, de vecinAtatea nepretuitaa omului.

3. Pe Oceanul singur.

Apoi nimic. Marea singura, rebels, plinA de urA, defuria distrugerii, a zvarlirii in -,sus macar dacA nu SCpoate distrugerea juariei care pentru not e up, monstru.0 ridica, o coboara, o pleats pe coasts, li zvarle in cafeneprevAzute valuri care se sparg in zgomot de tunet, oncedeaza treptat In scuturari ritmate. Une ori, and vi-

10

IN CALE

jelia se Infurie mai turbat, stropii lovesc pand de-asn-pra podului celui mai inalt. Cateva raze apar in zori,tremura nesigur, par sa. se Inghita in sfarsit si ele 'nadancuri.

Dar grupul -nostru torturat mananca, danteaza, priveste-la cinematograf si asteapta izbavirea, care se prelun-geste din zi in zi...

Vasul cuprinde In cea mai mare parte societate ame-ricana. Caracterele clasei de sus a ei apar limpede in fe-lul I-Or de a fi. In fiecare seara, dupa o traditie luata de laEnglesi, se schimba toaletele femeilor: tot ce gustul Pa-risului a putut da marilor averi de peste Ocean se Mal-neste aid. Fantastice costume In care se Invedereaza ne-sfarsita imaginatie a marilor cusatorese ale Franciei. Lainceput fiecare e pentru dansul, conversatiile se evita. In-tr'o societate amestecata, haina, banul nu sant omul. Nustii cu eine ai a face. Pe urma, dar dupa mai multe tile,limba se desleaga; In jurul femeilor frumoase si elegantese face cerc.

Pentru a Intrebuinta vremea, se organiseaza petreceridupa gustul publicului. Races, alergari", cu cai de lemnpe cari-i misca marinarii. Se expune premiul Societatiide navigatie pentru jocul .de bridge. Spectacole de cine-matograf.

Acestea au un caracter special. Prin ele se trezeste In-chipuirea, se Odin. placerea de a rade a unui popor bun,adesea cu suflet de copil. In subiect viata americana Intrasaturi bizare si exagerate, units prin tari legaturi defarsa. Alergari de cai, cutezante de aeroplan, petreceri lu-xoase. Dracii care par a veni de-a dreptul de la Edgar-Poe, alaturi de un humour zgomotos st putin cam vul-gar. Doi bieti barbieri arnorezati pe can patima-i prefacein zburatori; un soldat din armata trimeasa in Franta, care-amesteca prostia cu indemnul de a face tot felul de boatesi de buclucuri. Nicio necuviinta. Adesea o Nina moralapractica.

I I'

NOTE DE DRUM

Pentru aceasta societate se da pranzul de gala in aju-nul zilei ultime, a Duminecii, care e, pentru aceiasi so-cietate, pastrata exclusiv pentru Dumnezeu. Pe insulitanoastra compania a pus amintiri cochete, carnete, caie-tele cu vederi, si mai ales coifuri de hartie de toate cola-rile, cu toate penajele si tartarnurile, evantalii de acelasimaterial care se pot preface pentru femei In coroane in-diene. Indata se vor Imparti trambiti de carton threat.

Daca ne-am cunoaste toti, ar avea mai mult haz. AsaInsa, cum cantul eagles ne desparte, mid grupuri isi facsingure placerea cu aceasta mascarada in extremis. A-colo, da, serioasele figuri se mandresc copilareste cu acestnevinovat decor de carnaval si intre bucatile cantate demusics se ciocnesc stridentele sunete ale surlelor colorate.

A doua zi, peste aceasta petrecere. Oceanul cants el, inciuda zilei bune" ce ni s'a promis. Cants tare si Inval-rnait, din valurile care farg. sens ca viata lumii in hao-ticul ei Intreg neinteligibil bietei noastre mind , se fac sidesfac in spume furioase, bictuite de vantul care urld`.

Toata marea e numai praf marunt ca pe drumurilemari? cand le rgscoleste vantul Din fund peste valurilecare se urmeaza docil ai zice mii de turme care starnescpamantul si-1 raspandesc in aier.

catre sears, de foarte departe, un gabian, unul sin-gur bate linistit din aripi de-asupra furioasei imensitati.

Alta zi. Supt cer acoperit se elating. greu valuri ver-zui-sure. Coasta e Inca departe. Furtuna ni-a mancat camcloud ceasuri pe zi.

Santem In plin Nord. Pe apele plumburii,.cu greoaielunecari, plutesc roate de ghiata ca marl frunze de apade-asupra unui trist lac vanat. In sfoluri vin lacoine pasa-rile termului apropiat, Intre gabianii cu aripile sure citeo fregata" alba cu suptirele gat lacom intins spre pradadin adancuri. Vase tree in toate directiile, ocolind locurile

12

IN CALE

moarte, vastele pete laptoase pe care le margenesc marile-semnale. De sus ninge, o inceata ninsoare blanda pe carevantul o trimete sä moara pe bordul umed.

Apoi ceata se lasa, grea, laptoasA. PrintrInsa nu se za.-resc deck fantasme uriase care se in ascunse ca pen-tru o neasteptata si unica surprinaere.

13

II.

CAPIT ALA AFACERILOR

1. New-York.

Prietenii sant pe bord : Davila, Benchea, Boncescu,Rosenthal, fostul director al Adevarului". Altii si al-

Ziaristii americani au venit in grup, cu fotografii -sifac intrebari care nu sant asa de curioase cum se spuneca ar fi obiceiul. Ii intereseazd la not chestia evreiascd.multi dintre ei sant crestini si politica d-lui Mussolini.Raspund cum si cat pot. Mi se spune ca adesea cuvintelesant ran intelese sau rdstalmAcite. Ce pot face?

Statuia LibertAtii.Rasdrind din ceatai in fata imensului roiu omenesc,

dreaptd, poruncitoare, cu imperativul gestului izbavitor.ea impresioneazd. Oricum i s'ar judeca valoarea si ori-cat i is'ar critica proportiile, ea are avantagiul de a punein fata laboratoriului de muncd, haosului de afaceri, unconcept moral, unul din cele mai seducdtoare Si mai no-bile ideale si afirmatia mandra a principiului generatorpentru aceastd societate, chemata, cu trambita mobilisdriituturor energiilor, din toate colturile lumii.

indatd, santem in angrenajul de Fier al docurilor. Fie-care-si asteapta dupd natii Si cornpanii noii sositi. Batisteitaliene flutura in want, inaintea chinuitilor frati veniti sa-sicaute panea. tin mare grup romanesc e aldturi.

14

tii.

CAPITALA AFACERILOR

Si in frumuasa, vasta saki a navigatiei italiene, limp deaproape o oard ascult pe rand hunele saluturi de In-tampinare ale tuturor celor cari au Romania In sangelesau in amintirea for miscata. Preoti ai Bisericii unite, mun-citori in haine de serbOtoare, poetul si filologul Feraru;Evrei din Moldova de care-i leaga inima, vorbesc din pri-sosul sufletului for miscat. Nu e greu a se grtsi pentrufiecare bunele multdmiri cuvenite.

Santem acuma in ora.s. Nu vad imbulzeala furioasd avehiculelor mecanice de care se vorbqte de obiceiu. 0perfecta ordine impiedeca haosul care alifel s'ar produce.La On de sigur va fi altfel. Si nimeni, aici ca si inmice mare oral muncitor, nu poate opri, la ceasul candomul. are voie a trai pentru sine, Ingramardeala care nustie ce e acel dulce lucru de, trecut: politeta. Dar to-tul merge cu o randuialO desavarsitA. Automobile le se. in-talnesc, se potrivese, se opresc Tara nicio nervositate, asacum pe trotoare aici abia cercetate atata tame se poatesuferi intelege intre sine.

In lenta cadere a zapezii imediat topite defileazA facadesure, roSietice, violete, brune, de case pentru lumea sa-raca, de adaposturi provisorii, care chiamd pe emig,rantipentru intaia introducere $i initiare, Prava Ili modeste incare elipesc primele lumini electrioe. Recunosc usor ti-pul clddirilor. E casa Marii Nordului: aceiasi, in Anglia.In Belgia, in Olanda, In Danemarca, in Norvegia. Con-structia de carAmizi aparente pe care funinginea nu leInegreste cu totul; seara, cu manerul de fier care inain-teazd asupra strazii, ferestile dese, pdtrate. In tot ce se vacladi pe urma aceastO prima marcil de fabricd a vechilorcolonisti se va 'Astra. Oricat ar vrea sä fie altii, atuncicand in alalea domenii ei sant fail IndoialA cei mai tari.Americanii nu-si pot sren.ega originile. E aici vechea cii-sutd neerlandesa., unde s'au oplosit cei d'intaiu Inainta§iai marilor familii agistocratice de azi: Astor, Vanderbilt.Ironia lui Washington Irving fat. de Dietrich Knickerbo-

15

Si

NOTE DE DRUM

cker nu poate inlatura ceia ce a lasat acesta in piatracare nu moare, care se perpetueaza crescand panA laurias, la fantastic si la absurd.

Caci asa au vrut imprejurarile, nu ambitia omeneasca.orgoliul de Titan tintind tot mai sus pana la bolta pe caresky-scraperele o anuleaza, o trimet asa de departe incatdispare cu totul. Pe aceasta insula Manhattan, cu vechiulnume Indian, intre cele (loud rauri", era singurul locde poposire in fata unicului mare port de pe o coastsnemargenitA, dar de la un capat la altul ermetic inchisa.Cativa chilometri patrati de stand, dar o stand asa deprofunda, asa de tare ca poi sprijini orice pe dansa, mu-tandu-i granitul in inaltime. Si oamenii se pusera la lu-cru, nu de la inceput, ci atunci cand porni mareleflux al neocupatilor, cand miseria units cu initiativa veniraas fats pe aceasta rota, o minune de tehnica fara pareche.

Raman de sigur In general casa pana la zece ran.-duri, cu incercari de arhitectura: frontoane stangace, dealt stil, acoperind goliciunea teraselor, colonete grecestide rupere a unei uniformitati care mai sperie Inca. Stradape care luneca automobilele, intr'un departat huruit, cucare acuma in orice parte a lumii urechile ni sant de-prinse, trece larga, curata intre aceste magazine, depo-site, case de convert, bind. Din mijlocul acestei arhi-tecturi care ni e familiars, leviathanele, monstrii §tiinteiechilibrului precis calculat se inalta pans asa de sus denu li poti urmari decat de foarte departe culmile. Catevacu miile de feresti ale zecilor de randuri, pana la saizeciin retragere de la unul la altul, ca niste colosale pira-mide cu trepte venind din lumea zeilor Haldeii ; altelefang nicio nuantare, o Mita de oameni peste alto la-4:11t1. Ce ar putea sA insemne aici o ornamentatie gratioasacare s'ar pierdee. una impunatoare rupand continuitateain sine maiestoasa a repetarii indaratnice a aceleiasiIci si colo se incearca un turnulet ca o ciuperd parasita.E reminiscenta altei arhitecturi, pentru alts lume. Cabe

16

linii1

CAPITALA AFACERILOR

un turn gotic de biserica rasbate pentru ca Dumnezeusa nu fie prea umilit fata de ce au facut rebelii acestia deoameni. Masele sant asa de formidabil de ponderoaselirat ideia riscului dispare cu totul. E o lume de Geryoniasezata.

Ca la un semn se aprind acele mii $i mii de ochi. Di-haniile priuesc. 0 privire limpede. Vezi fara storuri totce este inuntru. 0 impresie de chibzuialg matematicatotul. Simi, cu furnicarile supt picioare, pe pareti amarii roabe, electricitatea, care incalze$tc, lumineaza, lu-creaza, necontenita circulatie a escensoarelor intretinandviata acestor multiple etaje care nu cer sfortarea picioa-relor omului, devenit, afara de splendida lui minte, erea-toare, dominatoare, numai o parte mica a uimitoarei me-canici pe care a suscitat-o.

Asa traiesc zi de zi milioanele.

A doua zi cerul -e aproape luminos. Numai depgrta-pastreaza albul vesmant de ceata. Strada In acest

cartier nu Infatiseaza figurile de care se vorbeste. Petrotoare o lume amestecata: sant Si elegante taalete fe-meiesti. De o particularitate de rasa nu poate fi vorba,New- YorkuL e unul din marile centre evreie$ti: mii deEvrei numai de la noi. Elementele de imigratie doming..Ca $i n Parisul de azi insa, omul vechiu da normele. Elimpune $i transforma. Un anglo-saxonism" de atitudine,care e $i el o realitate etnografica, de $i nu $1 antro-pologica. Natura, felul de viata, scopurile comune mo-deleaza, duc la uniformitatea care se face tot mai adanca.A nu se uita $i influenta acestei ciudate limbi, dislocate,desosate, fluide, suggestie mai curand decat accentuare,care e limba englesa. Are comunicativitatea electricitatii.

Tot felul de automobile, autocamioane, tramvale cu douaranduri, cgrute de transport cu coviltirul Mat, ca aoelacare poarta la Paris pe turistii americani.

2 17

in

rile-51

NOTE DE DRUM

D. Nelson Cromwell, prietenul Romardei, calauzul Re-ginei prin America. 0 fluturare de fin par alb, cret peenergica fall rumana. Ofera tot ce poate oferi aceastafranca ospitalitate, care creiaza Indata. o atmosfera defoarte veche cunostinta, de ealda familiaritate. Daca asputea lntelege mai bile englesa lui americana, toata insarituri si capricii...

Strazile centrale, largi, cu trotuar dublu, pentru cei cesuie si pentru cei ce coboara, se insird anonime (afarade dou.a, trei), numerotate numai, ca piesele unei ma-sini, Intre cladiri care se lntrec din Inaltime. Vad mai.bine alcatuirea si decorarea lor. Unele din ele cu apa-rent?. unor palate florentine marite pans la absurd. Cu-tare au jos un Intreg fronton de piatra sculptata de-asu-pra albului caruia asa de curios se ridica obisnuita cla-dire. rosietica de caramida. Incercari originale prind deferesti elegante cu5ti de fier, gurguiate catre strada. Toe-mai in varf una are o fresca colorati si aural. Pe alta eInfipt steagul ultimei biruinte.

Ade lasi mers socotit al automobilelor. Luminile rosiiSi verzi le orienteaza. Dar la semnul de oprire miscarilecirculare din strazile laterale sant Ingaduite. Nicairi pripa.Niel la iesirea din magazine si birouri multimea nu segrabeste. E extraordinary posibilitatea de a produce cumetoda asa de malt fara nicio nervositate si f Ira niciunnacaz. In cartierele sarace de sigur va fi altfel. Dar New,Yorkul e orasul debuseului, nu al productiei.

Din Techea curatenie olandesa, s'a pastrat cea maimeticoloasa grijd In gospoddria fiecaruia si In a tuturora.

Mergem sa. Intalnim pe rectorul Universitatii Colum-bia, d. Murray Butler, o mare personalitate, care de a-proape un sfert de secol conduce inaltul asezamant, eelmai cercetat din toate State le-Unite; minte superioara,

18

CAPITALA AFACERILOR

caracter ferm, idealist care-5i Inching. silintele ideii depace In Europa, el nu e destul de Inte les ca sa poatA fiurmat, dar autoritatea lui marala e enorma $ide psihologie $i pedagogie, de politica sant foarte pre-tuite.

Pana la marele complex de cladiri ale cochetelor co-legir strabatem, vre-o jumatate de ceas, o buna partea orasului. Centrul de sky-scrapers e Indata parasit;diri mai modeste ocupa margenile unor strazi care pealocuri sant, putintel roase de circulatia puternica. IntramIn pare, izvor de aier $i de sanatate pentru °rap' Ingra-dit la mijloc .Vechea padure, taiata, unde e Universitatea,abia acum cinzeci de ani, e aici Intreaga, doar raxita, cutot capriciul dalmelor ei, cu tot neprevazutul copacilorpe can niciun sprijinitor nu i-a Indreptat Si nicio foarfecanu 1-a mutilat. 0 bucata de natura frusta, In toata variatiaai In loata desavar§irea ei. Nimeni n'a cutezat Inca a seatinge de dansa. Mai bine gramadesc, aiurea, randurilepeste randuri panaja nourii Ingerilor.

La Intors Re asa de largul rau putine lumini se mis-ca. Peste vastul spatiu de Intunerec, $irul de fere5ti lumi-nate se succeda pe capatul dealului.

Azi am trecut mai departe decat cladirile rosii $i vi-nete ale Universitatil Columbia, Intre care marele otelinternational" pentru studentime. Noile cartiere se In-find Inca o bucata de vreme. Acela$i stil de case In careceia ce impune e soliditatea si un fel de multamire, delini$te asezata, ca $i de buna Ingrijire de toate zilele.

Lipsege Iusa pentru anume ziuiri de un caracter spe-cial adaptarea la mediu. Marea biserica gotica abia ispr4.-vitit, cu puternicele-i turnuri patrate, cu adanca...scobiturXa usilor ferestilor ogivale, vine de-a dreptul din go-ticul lnflorit al Angliei $i ar avea un sens In cadrul is-toric de, acolo, amintind o viata care s'a desvoltat nor-

19

lucrg.rile -i

cla-

5i

NOTE DE DRUM

mal an de an $i secol de secol. Mai ciudat e nand, peunele ornamente de o forma deosebita, cutare sina-

goga participa $i ea la onoarea aceluia0 stil ogival.Am trecut pe langa gbala zidire ro$ie, de proportii In-

tinse, a Museului Metropolitan, La capatul drumului nos-tru e un alt complex de alte ziairi cu aceiasi destinatie.

Nu Musee ale Statului on ale comunei. Fiecare din eleare alt caracter, alta origine Si lane venituri. Unul iiidatoreste fiinta Societatii de GeOgrafie, altul unei SocietAtispaniole, cel de-al treilea e consacrat, fAra. in.doia16. deo organisatie anume, cuno$tintii vechii vieti indiene. /

E aici, in trei randuri, un museu, tesau. de docu.mente privitoare la lungi secole din activitatea pe toateterenurile a unei mari, viguroase $i inteligente semin-tii de oameni. Ideia pe care o (1e despre vrednicia, desprechemarea $i posibilitaile ei e din cele mai inalte. Ai aface cu desvoltari de IndemAnare artisticA tehnicAcare ar fi putut iesi una din cele mai triumfatoare civi-lisatii ale lumii. Sentimentul de sinccra, de adanc6 ad-miratie se une$te cu acela al regretului ca Imprejurarile-istorice au. prefA.cut aceastA rasA asa de Inzestrata Intel)nenorocita ceatA de Invin5i, aruncati in pustule Vestului,desbracati de pamanturile care li-au baut sangele, Inchi$iin reserve" ca ultimii represintanti ai unei spete de do-bitoace menita say dispara In sAlbatacie parAsire.

15Acat ca aceste comori de care trebuie se vorbesc mailarg sant presintate dupA hasardul vitrinelor, fArA ose-bire dupa categorii firesti, dupA felul materialelor teh-nicei! Si IncA mai mult: dupg, regiunea bine determinate,careia-i apartin, dupA curentele din care fac parte, dupavrasta careia, ca linie $i coloare, ca elemente infatisate iiapartin.

In ciucla acestei pitoresci desordini, sä IncercAm. a deo-sebi.

La base, In fund, prin pArtile de Nord $i Vest, ca A-lasca, ramAsitele, panA adanc in epoca moderna, ale u-

2a

$i din

1an-ga

$i

$i

CAPITALA AFACERILOR

-unei stravechi civilisatii a pietrei, a simplei pietre as-.chiate, care ramane in varful sulitelor clasei xazboinice.Nici indemanare, nici preocupatie de frumuseta.

Alaturi insa, vezi obiecte de fier, care arata o civilisatie,cu mull mai inaintata, $i ea e, fireste, aceia a altor triburisi a altei epoce. Masivele ciocane sant cu totul alta armsdecal acele simple varfuri de cremene ciocanita.

Pentru a se avea arta religia intervine. Acea cludata, In--tunecoasa religie de capricii si de mistere, de monstru-case strambaturi si de stiggestii bizare, de vraja i descan-tece a unui popor cu mintea altfel facuta decat si a ce-Jor mai superstitiosi dintre noi. De acolo vin stalpii depoarta, aspru taiati din lemnul bran si negru, cu unmonstru uman incalecat peste altul pe care-1 striveste:ochi bombati ca ai unor gaze uriase, guri deschise pentrua rosti cuvintele de farmec care nu se aud. De acolo ani-malele uscate, tristele capete de vulturi fara carne, suvi-tele de par negru prinse de pielea galben,a, pe care oInfloresc margelete multicolore. De acolo mastile de ui-mire si de spaima, menite sa inghete pe dusmanul lipsitde dansele si sa dea si mai mutt curaj razboinicului careataca. De acolo figurile $i figur'inele cinchite, diformate,cu coifuri in etage, cu imbracaminti inflorite $i plinede tot felul de invartituri $i sucituri. De acolo scenele cuindescifrabile intelesuri in care se amesteca trupuri ome-nesti cpntorsionate si simboluri stilisate, intr'o invalma-seala de un mare elect decorativ. De acolo vasele din va-lea raului Mississipi, care reproduc fats tatuata sau ta-iata de rani a dusinanului mort cu ochii dureros

Razboiul, gloria maretia sefilor, orgoliul unei clasedominants vesnic in stare de razboiu cer anumite insein-ne. De aici chivere nastrusnice, coroane de pene de papa-gal, manta de piele on de pene amestecate, tot felul deornamente din margele colorate

Dar insusi simtul de frumuseta, instinctul de arta alucrat, si f Ara, alte indemnuri, pentru a crea opere care

21

si

NOTE DE ERUM

atrag admiratia. Toate materialele au Post in-trebuintate: acele margele in toate colorile curcubeului,sfaramaturile scoicilor in care se rasfrang toate nuantele,fragmentele de pirite cu straluciri de pietre scumpe, caredau ochi figurilor de animale smalteaza, hainele de pa-ran ale ostasilor, alabastrul din care se desfac reliefuride o nesfarsita varietate, bulbucaturi brabonate, pielea.de animal, une on prefacuta intr'o pelita alba de afineta neatinsK, olaria de toate formele, pana la gaturilelungi ale marilor vase rituale.

Principiile acestei arte care se Intinde de la gheturileNordului pang. la caldurile tropicale din Mexic $i Guate-mala, 010 la valle inane ale Perului, sant deosebite.Unele apar tin directiei lineare, abstracte, stilfsate, geo-metrice, pe care asa de bine o cunoastem si de la noi.Astfel desemnurile, de o rara delicateta, de pe cojoacelecanadiene, asamanatoare eu acelea din Siberia si dintoata partea corespunzatoare a Europei. Astfel camasilede land de capra ale Indienilor din Alaska, In care sepreface in linii frunza, dar langa dansa ochiul omenesc, in.mai multe expresii, figura Insasi cu amandoi ochii, cunasul latit si gura ranjita, liniile analoge de pe cutare vasdin Perul preistoric", avand in gurguie reprodusa fi-gura omeneasca abia schimbatA de stilisare, Astfel in mi-nunatele oale din Chihuahua, In acelasi Mexic, cu ames-tecul de romburi, de rotunduri punctate, de m,ekivartiti, de figuri umane supuse aceleia$i operatii de re-ducere lineara ca la locuitorii aspref Alasce.

Alte on insa realitatea caricaturala apare in locul a-cestei reduceri la abstractul geometric. Oameni in ati-tudini crispate, jimbate, cinchite sant amestecati cu pii-

cu dobitoace, neexistente, ca In vasul din Honduras(Yascaran), on in cele gasite la San Salvador.

Q a treia categorie presinta, ca in unele deseinnuri din.cayernele franco-hispanice, pe langa ornamental geometricanimale, cerbi (In Noul Mexic), in al caror corp antra

22

5i sinulg

in-

sari,

ii

GAPITALA AFACERILOR

insa acela$1, ornament. Nina ce se der animahT1ca in Peru, pe alte vase.

Un simt extraordinar al decoratief se intalneste tot-deauna si el ajunge une on la o perfectiune uimitoare.Astfel in covorul peruvian In care se amesteca inextri-cabil, in mai multe reg,istre, floarea) pasarea, maimuta,vagi figuri ornenesti, totul alergand unul duper altul, a-jungandu-se, impleticindu-se, prefacandu-se intr'un singurval. Niciodata imaginatia omeneasca 'fa putut produceceva de o mai desavarsila armonisare.

Nu se poate prinde mai bine miscarea &cat de acestioameni cari traiesc In si prin ea. In unele impodobiride cojoace luptele sant redate cu un adevar unic. Toatefelurile de a calari, de a lupta de-a calare sant prinde Sireproduse cu o perfecta exactitate. Te miri ca, se poatesi gestul acesta. Trupuri aplecate pe coama tailor pre-lungiti de avant, altele care se suce-sc in sea ca sarunce sageata, sau sä impunga cu sulita, trupuri care separasesc Imbratisarilor mortii. In cutare desemn modernsimple aschieri de coloare neagra noteaza zbuciumul a-lergarilor. In desemnuri de acum cateva zeci de ani,de un naturalism naiv, represintand viata tribului inainteacorturilor, ceia ce place mai mult e surprinderea gestu-lui trecator aparand in toata puterea lui de expresie.

gustul pentru coloare, vazata supt alt soare de acestiochi admirabili, deprinsi cu panda, en spionarea, cu ye-ghea 5i cu urmarirea... Potrivirile cele mai cutezatoareale .colorilor celor mai dare: pete verzi deschise in rosu$i margeni de negru; verde langa alb si rosu, un galbenca al penelor de pasari scaparand ca o scanteie desoare...

Curioasa trecerea la Museul vecin, in care iubitorii ar-tci si operei sianiole au strans probe, une on de marepret; ale altei arte, Diva odaia unde un pictor de largidonceptii, de infocata iubire pentru colorile terii sale,Sorolla, a presintat in scene de tot felul toate provinciile

23

A-

Si

NOTE DE DRUM

Spaniei. Pe Tanga picturi pe lemn si pe pAnza de pe laInceputul secolului al XV-lea, pe langd.autografe si incu-nabule, cateva panze de maestri. Un grup de lungi figuritragice al lui Greco, intre care o Madona de o dulce sitrista expresie suptanaturald. Pentru a spune adeydrul,

iefirea de dincolo, aceasta nobild sigurd arta,de atata masura, pare rece, artificiala, cdrturareasca, in a-celasi timp cand ea se tine prea fricoasd de ceia ce dasingur natura.

Ne intoarcem. In dosul marelui pare cadem in crtiereneingrijite, in care ghiata refine murddriile, dar vantulvantura hat-title raspaudite. Strazi de un comert mdrunt siurat. Oamenii cari-1 fac ii samlna. 0 grija de ban plu-teste in aier care se pare mai putin si mai incarcat. Incavre-o cateva sute de metri si ne gasim in plin ghetto.Supt stalpii cari sprijind linia trenului s'au insirat intr'o'piata pa in Moldova sau in Galitia tot felul de marfuri:fructe, came, peste, piese de imbracdminte, nimicuri ief-tene. Peste amestecul de colori strigatoare cartelele cu in-semnarea stangace a preturilor chiama Si ei yin,se primbld, cearcd, rascolesc, cumpdrd, in frunte cu doam-nele si domnisoarele negre, de o ooloare pe care climaa indulcit-o far. a putea schimba linia caracterislied aprofilului. Dar totul se face Vara alt zgomot decal al miilorde conversatii de targ,uiald; nu se strigd si nu se cantd:e un fel de mocneala socotita asupra acestor scene derasfat ale pitorescului vulgar.

Si ajunge o Intrerupere de trotoar ca sd to aili in car-tierul cel mai elegant. Mari le case cu mai multe zeci derinduri adapostesc pe oamenii cei mai bogati ai orasu-lui. Broadway, vechea gale Larga", acum de,cazuta, nuse poate asamana cu aceasta luxoasa Avenue a cincea.Abia se mai preling grupele de negustori cu sapcutb, de-prinsi a trai in stradd. Figuri elegante in fata vitrinelorClare, luminoase. Atat (le Md It aici fiecare si-a facul cor-

24

tdrupa si

clien(ii.

CAPITALA AFACERILOa

tul sau: colaboreaza la lucru cu oricine, dar ii placeka stala 91 acasa, dupa avere si gusturi in burghesie, mai multdecat dupa rasa in orasul de 6-7 milioane, in care mi-lionul de Evrei e alaturi de blocurile tot asa de marl ale

Irlandesilor, mai putin Germanilor, dar Ne-grilor.

La Universitatea Columbia. rrontonul grecesc spune cumandrie ca e o creatiune, de caracter religios, a luiGheorghe al II-lea, ca libertatea a asigurat-o si marit-o.Vechea nota e aratata Inca si prin. capela puternica incare lumina arde vesnic 5i care aduna §1 pe cei earl a-partin altor religii.

De jur Imprejur colegiile, otelurile pentru studential studentelor poate sa cuprincla macar o mie din celepatru-cinci mii care sant inscrise, restaurantul pentruprofesori, seminariile, odaile de lucru pentru aceia dinpersonalul invatator cari locuiesc departe in oral.

Cu profesorul Muzey Warn dejunul in mijlocul fami-liilor de profesori, care si ele au dreptul sä iea parte la a-ceasta viata in mijlocul

Alte doua Universitati functioneaza in oral: una a Sta-tului, alta a orasului. Numarul colegiilor raspandite intoata Cara e enorm,

Dar diplomele nu asigura o functie. Cui ii lrebuie unfunctionar si-1 examineaza Inaintea unor comisipni a-nume.

Audiloriul, caruia Ii stau la dispositie mid biblioteci in-tr'o atmosfera de odaie proprie, e compus din mai multenatii. Nu lipsesc Iaponesii, cari se Indreapta mai multspre studiile economice.

Intre studenti, si Romani. D-ra Galitzi a publicat o fru-moasa carte, bine construita cu ing,rijire scrisa, despreprocesul de asimilare a Romanilor din America.

La Universitate serviciul e facut de negri. La ascen5o.-rii mai numai negri. Negri sant portarii. Intre femeile

25

si

scolii.

li

NOTE DE DRUM

care au grija copiilor multe Negroaice. Toti de coloareamai deschisa a celor transplantati de veacuri in America.Cum dadacele sant de aceasta rasa, multi Ncopii invata en-glezeste cu accentul prost particularitatile inferioare aleacestora.

Un dejun la New-York Times". Dona imense cladirisant proprietatea puternicttlui ziar, prin. care un Ox, unFinley poruncesc opiniei publice.

Ziarul american n'are articole prime, nici telegyame,nici foileton. Marunte notice se amesteca haotic atragandatentia cetitorului prin literele groase ale tillurilor. To-tul inecat in oceanul anunciurilor. Un public grabit dece-i convine, petrecand cu ochii nesfarsitele coloane, frun-zarind ce-i place on ce-i trebuie. Strigarea pe strada enecunoscuta. Chioscuri mai nu se vad. Mecanic fiecaruiaziarul ii soseste la ceasul care se cuvine.

La locuinta lui Pierpont Morgan junior. Casa. Museusant legate. In cel mai autentic, dar mai discret lux,colectfile intense se urmeaza de-a lungul inaltilor pareti.Incunabule, manuscripte din cele mai pretioase (Psaltireacu -Mere de our pe pergament purpuriu de la Tours,cele mai frumoase vechi carti bizantine, miniaturi razlete,legaturi din toate epocile). Opera tie arta e larg samanata:cel mai mare Bellini: un grup de sfinti de cea mai in-spiratl expresie; un Perugino, doi Memling.

Secretarele conduc amabil pe Invatati. Cercetatorii lu-creaza. E o atmosfera, de zimbitor cenacul al spiritelorde o Waita cultura si de un gust ales.

Museul Metropolitan nu e nici el o creatiune a Statului,ci adunarea naretelor daruri ale mecenatilor. Numelefor sant lnscrise pe table de marmura, vesnicind me-moria bunilor cetateni, a oamenilor a caror viata a lostnumai munca, a marinimosilor donatori: Pierpont Mor-gan, Aleman...

26

st

Si

CAPITALA AFACERILOR.

Nu se poate o clAdire mai potrivita pentru scopul pecare-1 serveste. Mari sali huninoase, stapanite de inaltegalerii. Nu lipseste nici atriuj reprodus cu ingrijire, in cea.mai luxoasd formd, a unei case romane: pe cand afardninge din plin si se acopar trotoarele de catifeaua albd.a iernii, aici in aierul caldut copacii din Miazazi isi ri-dia. verde4a care niciodatd ml trece.

In Cara oamenilor practici mai mult decat oriundeaiurea, oclaile adesea nu sant pareti goi de pe cari sd a-tame tablouri sau in mijlocul carora sd rdsard statuile,mobilele de pret, curiositAtile trecutului. Ele sant vii,traiesc, invatd si indeanind, de-a lungul lor, pdna intr'a-colo luck grupe de doamne sant calauzite de o persoandpriceputd pentru a li ardta cum se poate impodobi propriafor casa. Sant oddi de culcare mutate dintr'un palat ve-netian, grinzi sculptate care yin din Spania secolului alXVI-lea, elegante budoare pe care le-a dat cutare CastelpArAsit al Franciei. Dese on tablouri gratioase rdsar princolturile unei astfel de IncAperi.

Se fac expositii trecatoare pentru cateva sdptdmani,Yh mari halluri anume pregatite. Astfel avem acuma co-piile frescelor egiptene, adunate indelung cu ,o nesfarsitarabdare de o intreagd misiune. Si inflorirea aceasta detonuri palide, succesiunea de figuri exotice vrAjesc o asade strdind lume milenar de veche intre zidurile pe care 1ebate asprul vant al marilor Nordului.

Scoli, studenti, studente cerceteazd cu atentie fiecareobiectele expuse. Ciudate vesminte de sport, sweaterde land, fusla scurtil ca un pagno egiptean, mull pestegenunchi, capete tunseftsi zburlite, Meta de o potrivA cufetele, vanjosi, carjobati, ldlai, pe cand aldturi alte grupe,de o eleganta deosebill, poartd costumele cele mai scumpepe care be poate procura imitatia locald a marilor casedin Paris. Cate una std de copiazA pe carnetul ei reprodu-cerea templelor egiptene.

Darnicia miliardarilor n'a fA.cut numai sd se afle aici

27

NOTE DE DRUM

ghipsuri care reproduc tote capodoperele. Mari colectiide e imensa valoare au fost stramutate peste Ocean. in

-acest ideas al comorilor plAtite cu atata aur. Astfel obiec-tele egiptene adunate de lord Carnarvon si-au gasit aidadapostul definitiv. Un mormant a dat, ca acela care aimbogatit Museul din Turin, icoana in mari papusi delemn a intregii vieti de supt Faraonii de acum vre-o douamilenii: vaslasii, macelarii cari ucid vitele si li spanzurAcarnurile. Figuri de o extrema delicateta, svelte invar-tiri ale trupusoarelor de broaz, juvaiere in care aurul sismaltul se imbina in cea mai incantatoare intovarasire, a-nimale, ganganii de toate spetele, pana la o caraghioasagrupa de broaste, aceasta arta multipla, vesnic noun,vesnic bucuroasa ca poate smulge o noun. taina natu-rii inmulteste pang. la nesfarsit minunile ei. Nu se poateuita marea statuie de lemn a femeii stranse fn camasa eide in supt care se simt toate liniile. se gacesc Wale zvac,nirile vietii.

Ca si la Museul din Berlin, se presinta aici speci-mene din acea arta a Egiptului ptolemaic in care geniulgrecesc a dat o alts inspiratie mesterilor acestui hrhafepamant.4 Pe sicrie, in locul figurilor shematice, e portre-tul, realist pana. la asprime une ori, alte on scanteletor deviata unei tinereti curmate de Parce: urtharesti ochioasafigura brund a adolescentului rapit de moarte. Paine le deun coloril vioiu si variat cuprind scene pline de adevIr

miscare ca aceia a negrului vanator, rang calul focoscaruia alearga canele cu limba scoas.l. Intr'una se

vad ihoruri de ingeri, doua veacuri inainte de Hristos.Siruri intregi de odai cuprind ceia ce miliardarii au

putut castiga pentru Cara de care sant asa de mandri, dincomorile de arta ale maicii noastre geniale, Europa. UnaIntreaga e plina de panne din cele mai frumoase ale luiRembrandt, ca nobilul slav", man.dru, de,spretuitor inblanurile lui. Rafael e represintat printr'o mare panza.sacra care nu e din cele mai frumoase ale lui. Un admi-

28

sial

pi

CAPITALA AFACERILOR

rabil portret de Van Dyck. Un colt al Spaniolilor, din carenu lipseste nici Velasquez, nici Goya, cu portretul prin-cesei de Parma, sora reginei cu pliscul de pasare rea.Cate un Tiziano $i un Veronese cu o frumoasablonda. Inchinarea Magilor de Ruben e de o extrema, gin-gasie in atitudinea mamei $i in gestul de curiositate al mi.-cutului Dumnezeu; marea mantle rosie a unuia din. CraiiRasaritului stapane$te tot ameste^ul de vesele colori dare.Sfanta Fainilic a lui e plina de reminiscence italiene. Lnrav Andrea del Sarto.

Darmai ales s'au adunat cu iubire Germanii, ca Memling,ra amlii Holbein (frumoasa lady Guilford a celui Lanai.).Rare on o mai hotarata opositie de atitudini deck in A-doratia" lui Quentin Massys: de o parte figurile rasairitene,negre, carne, incruntate, rumana figurd a regelui Cu zgar-&1 de our la gal, supta figura a batranului care, Cu iata-ganul la coapsa, ridica manile spre inchinaciune $i in fatA,asa de cuminte, suet valul ei de ligsariteanil Maica Dom-nului pierduta in albastrul intunecat, care intinde in pelin-cele albe copilasul cu craniul neformat Inca cu micu-telp mani tremuratoare.

Nesfarsite par Waite care cuprind ceia ce s'a putut smul-ge in risipa bogatiei europene. Civilisatiile asiatice $1-audat $i ele partea: covoare de Persia gi de Anatolia (unulfoarte complicat, cu amestecuri curioase de linii stilisate,.de $irag,uri ale florilor geometrice), sculpturi in lemn deo invalmasita bogatie, care an captusit temple in India,covoare care li cQrespund, cu bunele figuri late intre flo-rile lumii calde, contributii variate ale Extremului O-rient.

Se mai poate zice oare inaintea acestor tesaute cu a-tata grip. adunate $i daruite cu atata dArnicie ca aceasta eCara singurului negot, a afacerilor exclusive, a lui bu-siness" $i a lui money"? E atata iubire pentru frumostatata ravna in cautarea $i in,su$irea lui, atata nobleta. ingenerositatea ctitoriei artistice, Inca societatea care a putut

29

figurd

5i

NOTE DE DRUM

da din sinul ei atatia binefacatori intr'un asa de Maltdomeniu poate raspinge cu indignare ofensa unei criticinedrepte, cautand a face din ea o Cartagena oarba pen -tru realisarile neperitoare ale artei. Si in resultatul strain-cit al atator sfortari e si o lectie pentru alte societati, mos-tenitoare ale marilor generatii creatoare de frumuseta,care prin lupte Intre popoare si State, prin discordii so-ciale, prin opere literare distrugatoare de suflete vad ra-pite stapanirii for ce era mai stump In mostenirea stra-mosilor.

D. Nelson Cromwell Imi arata la iesire un Intreg cartier,un block masiv de case, de vechiu sistem olandes, intrecare si a sa. Ele vor disparea in doi, trei ani, vor fi da-rat-nate." Rockefeller le-a cumparat si le va da jos. In locva fi dupe porunca lui hotaratoare un non Cartier, o ce-late" a lui, care-i va purta numele. Vor fi gradini in ju-rul locuintilor vesele, iar In mijloc se va ridica Opera,Opera uriasa pe care o merits acest oral cat o tarn.

In aceasta societate imensa organisata pentru cea maisigura si, mai rapede munca productive sant doua ie-ra)thii: Una mostenita de la organisatiile i dominate deJdoctrinele Europei: aceasta are si nu are importanta. SefiEars forme exterioare importante, fara tot decorul de artasi de frasa al nostru, lucrand si ei I coltul for exactce se eere de la dansii; Mira conditii fare putinta ini-tiativei. Ei vin de la sufragiul popular, care acesta e ladispositia curentelor electorale, a gruparilor de interese,a capriciilor. Adesea tineri, fare nume, fara trecut, fare in-fatisare, asupra carora s'a oprit votul multimilor pentru case astepta ceva de la dansii, chit ca a doua 'zi sa fie arun-cati In neant. Primar e aid un Irlandes de vre-o treizecide ani, seful Statului o rude a lui Roosevelt, despre care

*nu se stie spun multe i ce se spun face parte din bio-grafiile obisnuite. Alaturi lnsa sant oamenii fare titlufare situatie cari exereita o adevirata dictatura de in-

30

si

st

CAPITALA AFACERILOR

fluenta. Cu mai putin idealism, e cas'ul lui Pericle la Atena,al lui August Ia Roma. Ei sant Imperatorii acestei fa-buloase munci, saracii de ieri, Cresusii de astazi, binefaca-torii de mane ai nathmii, careia-1 Intorc bogatia Intr'unmoment adunata in, manile lor. Ei dau sama in fiecaremoment de vrednicia care li indreptateste rolul. Aiciabdicare nu se incape. Pana la sfarsit pe brew, ei dauexemplul unei lupte care e menita A, continue fara capat.Resorturi de Fier ii sustin si cu ochi de diamant privescspre viitorul in tare an rol de conducatori. PierpontMorgan", spune Nelson Cromwell, a fost -un Bismark".La optzeci de ani acesti conquistadores au fragezimea desimtire, Incordarea de vointa a unor tineri. Mar lasandaltora o sarcina. Intreruptal brusc de sfarsitul firesc alfiintei omenesti chiar 'cand un zeu a locuit Intr'insa, un,zeu de putere si de biruintI.

Privesc pe unul dintre dan.si. Alb, zburlit2 cu ()nilmarl rotunzi privind para. In toate laturile. In jurul luivice-.guvernatorul unui adevArat regat de insule, un pro-fesor de o mare notorietate, atatia fruntasi tineri si bä-trani ai acestei armate. Intrebarile lui cad rar, scurte, po--tuncitoare. Lung, raspunsul, amAnuntit, ca Ia un examen.El asculta, refine, chibzuieste: In orientarea lui de mane vaInfra ceva din ce a ascultat azi f5.r4 a face din partea luinicio reflectie. Priviri sfioase Il cerceteaza, si el be simte,facandu-se c be ignoreaza. Une on rade tare; zimbetul nui se potriveste. A poftit la masa, dar el a facut o anchetd.A avea oameni Intregi Inainte, cu putinta de a scoate cevrea de la dansii i se pare mai util decat a Asfoi cartea,cartea care nu spune cleat acelasi lucru tu. rora. pecare, pe langa aceasta, n'o poti privi in ochi

Aceasta viata e in adev5r public& Pe fiecare Ii vezi ceface. Iesirile de la lucru aduc--valuri de multiime, pe jos,care inunda trotoarele. Ai o adevarata defilare de natiuniInainte. Deosebirile etnice se pierd insa indattf. Am sin-

31

si

si

NOTE DE DRUM

g(tra barbg. din New-York si o pgigrie prea mare se cerpa fi sacrificata de cine nu vrea sä atragg. atentia. A co-piilor In rAndul intkiu, dar 5i pi au asa de mult delucru! Dupk geamurile perfect egale fiecare e visibil laopera lui: de mii de on toga ziva aceiasi persoank Ia ace-

lucru face acelasi gest.Am vkzut un cersitor, unul singur. Un tank( orb, bine

imbracat, care canta. Incolo pentru oricine e ceva defa'cut. In aceste multiple rosturi vointa omeneasck inorice timp afla resortul care o asteapta.

Avem cea mai bunk retea telefonick de pc" lume." Sepoate vorbi in cateva minute cu Parisul 5i Madridul. Seda o deosebitg atentie legaturilor internationale." Estump ". Nu. Pentru ck se cruta timpul. Si apoi ea-sele care-1 intrebuinteaza au coduri" care resumk fraseintreg,i, intregi situatii intr'un singur cuvant".

In schimb vechii Olandesi ca si noii imigranti au in-trodus lung,imea tocmelelor. Irl Cara lute conversatiile a-jung nesfarsite; ele pot fi reluate in fiecare moment. Eatata idolatrie a ocupatiei 'Mat, cand nu este, ea se in-venteazg.

Prin cartierele orasului de jos". Aid caracterul Pro-visoriu al elementelor poligniee oin care se compune po-pulatia e 5i mai evident. Vezi uncle, a cgzut 5i a poposit fie-care. Cartiere evrele5ti presinta restaurante routarte5ti, ru-so-romanegi, cu firme cum e Carmen-Silva" si recla-me de mititei; alkturi Italienii afi5eaz1 societatile de a-jutor mutual, magazinele for de uleiu. 0 Intreagg stradge prinsk de Chinesi, cari-5i expun fabricatele eoxotice, stofede mAtasit in colori vii cu delicate broderii, mid obiectede filde5, lucruri de metal, de o fabricate indigeng maimult decAt dubioask ; se vAnd reviste chino-americane.In piete e o. fierbere neogoitg 5i murdgriile se aduna, secalca in picioare, se framanta cu zapada pe care nimeni

32

Iasi

dsi

CAPITALA AFACERILOR

n'o curata, de vreme ce e asa de scump timpul. Copiiise tin ciorchina, jucandu-se, pumnindu-se, luptand", tarind lemne pentru camaruta parinteasca.

Din trecut a ramas asa de putin vechiul, ticnit, simplu,patriarhal trecut. 0 bisericata ca de sat, cu pridvorul pecolonete. Municipial cu ornamentatia lui modesty ar facepentru un orasel de provincic in Europa; la spatele luicea mai indrazneata din cladirile uriase.

Si, la doi pasi, noua viata se zbate i domina. Cartiereintregi s'au darCunat pentra a da, o noua strada si masinilesupuse earl pamantul daramaturilor. Trei poduri lungide un chilometru injuga brat-W. de mare care e GreatRiver cu parghiile colosale Si tesatura firelor de Fier.Pe cel din margene, precedat de o bizara colonada instil antic trenurile rapide se tin last. Iar ochiul care numai vide maghernitele ce putrezesc 5i se darama seopreste uimit la masele gigantice ale mamutilor de pia-tra, terase, piramide in retragere, turnuri, care par blo-curi cazute din astri in ruina, monoliti venind din alle sis-teme solare.

5 33

CAPITALA POLITICA

1. Spre Washington.Garlic presinta acelasi caracter de pasnica si sigura"

miscare. Supt maretele bolti lucii, stalpi de tier anunta Inlitere rosii ceasurile de plecare. La gurile culoarelortrenurile care poarta scrissa" sus destinatia for se presintapentru a-si Ma incarcatura omeneasca. In Pullmanuri,care inlocuiesc lipsa claselor superioare, fiecare-si are nu-marul. Hama lii negri aseaza. fara a schimba un cuvan.tbagajele.

Teren de fabrici fumeg'and negru, cenusiu, alb, gal-ben. Orasul be trimete afara, be raspinge. Trenuri aleargagrabite printre dansele, amestecand turn cu fumul. 0 ve-getatie de balta cu. spicele uscate, din care rasar reclamele.Raul trenaura ,la scare solzii de argint.

Crucible steel company : furnalele sant in piina ac-tivitate, dar.niciun cm nu se vede. Nici aiurea. Puterile na-turii sant puse ele sa lucreze. Omul a facut, s'a retras, su-praveghiaza, atata.

Newark. Opririle sant dese. Acelasi aspect de strazi, decase, acelasi tip omenesc. Orase fabricate in serie. 0 lun-g defilare de fabrici, Intre care garagiul armatei desalvare". Pe alocuri case de locuitori de acelasi tip, ca nistejucarli. Turnuri tuguiate de bisericute abia rasarite. Rareon marele bloc de piatra amintind Metropola.

34

I5i

CAPITALA POLITICA

Toate acestea taiate In. marea, vechea padure, caredupA fiecare grup reapare, Incltusatk in parcuri, redusala copaci razleti, liberk (ca Mea lo Park).

La New-Brunswick, capitala aoestui Stat, New-Jersey,n.'a ramas ramie din vechea modestk origine germank,Biserici flrk caracter strabat cu varfurile for Ingramk-direa caselor de zid $i de lemn.

Nume de localitOli in mare parte fkute: Colonia, Cas-toria on amintind pe primul colonist: Adams. Forme pre -.curtate ca Plainsboro amintesc burgurile" initiale.

Apoi din ce in ce mai multk pAdure, cu copacii inval-snAsiti, franti, desradacinati.

Case le risipite din Trenton. La Bristol pentru grupulcasutelor de lemn un pare cuprinzand cutare temple alJubirii ca din secolul al XVIII-lea.

laid, in aceasta severk padure a Nordului, un grup decase care cuteaza a se chema Andalusia". Alkturi Tor-resdale aminteste vechile aseari olandese.

Un urias pod, de o eleganta constructie. Apoi fabricide tot felul langa cimitire albe, fall. cruel, pe care rosulcoroanelor pateaza zapada. UrmeazI o mare de case de-asupra cAreia nu turnurile bisericilor doming, ci gatleju-rile drepte sau rasucite ale cosurilor afumate. Strazi im-bulzite. E Philadelphia de Nord.

Nimic corespunzdtor cu vechiu -i nume sentimental, inlegaturk cu ideologia secolului al XVIII-lea; iubirea deIrate". Nimic care sä arkte marele act de 1ntemeiere a Re-publicei, care s'a savarsit aici. Nimic din severitatea cal-ma a moravurilor puritane. Si aid v'antul vremii a star-nit patima munch. Si furnalele de azi nu mai spun ace-lasi lucre ca umilele hogeacuri de acum aproape douksute de ani.

Oral s'a creat langa oral. Dincolo de grkdina 000logickpeste terenuri libere, e alts aglomeratie de lemn si ca-rAmidk, altk familie de fabrici, Philadelphia de Vest.

35

NOTE DE DRUM

Apoi mai departe largi poduri peste mlastini, case delueratori ca siruri de vagoane on ca fatade Clare, raza-toare, masive zidiri ca de cetate africana, langa altele caresminteit., din sute de feresti. Totul inchinat zeului nemi-los al productiei industriale. Asa de curios suna alaturf:apelatia biblica de Sharon Hill!

T-Ti alt (Nam de fabricatie urmeaza, en topitorii sE

nn dock de construit corabii. Se ing,ramadesc in mor-mane easutele furnicilor omenesti, cu tot felul de unelterisipite inaintea fatadelor niurdare, cu flescAirea in vanta rufelor de toate colorile. 0 biserica ruseascacu bulburile ei verzi;, alaturi alta mai mare, cu aceiasfcruse a ortodoxiei. Apoi urmam main! unui vast lac in-ghetat pe margeni, care se intincie aproape pang la ca-paint zarii. Vase le marl ii sfarma coaja ninsa, pe care-se joacb.' raze ale soarelui din negurrt. In curand tot ec-ru' e plin de rasuflarea grea a unei usini colosqle altcuib de neobositi ciclopi. E noul mare centru din Wil-mington.

obiceiu nicio impodobire. Rare on cite un jut decolori in aceste case care sant doar un deposit al fami-llei si un adapost de noapte. Cea mai mica nota de fru-museta iii apare ca o mangaiere. Dar intinderile largi,frumoasele grupe de arbori, permanenta nalurii d,spa-gubesc pentru aceasta saracie de gust a unei omeniri NO-nite la munca si la castig.

Paduri pe usoare dealuri, pete de lacuri. Intr'un loc 5unacuvanlalui italian, (Race aici: Priucipio. Aproape,

albe, penlra ostasii bolnavi, Perryville pe ma-h&j c celui mai calm dintre lacuri, odihnit acitm, in Fe-bruar, supt pojghita-i de ghiata. Prime le asezari Iran-cese se invedereaza si prin numele localitatii vecine: Ha-vre de Grace.

E un Tinut de fermieri: proprietarul uneia din formesi-a pus numele pe o largd pancarta de-asupra eampului

36

marunta

De

cu ea-sutel t-i

CAPITALA P OLITICA

acoperit cu zapadd. Cocenii recoltei de porumb mai Inc-gresc campul care doarme. Aiurea zidurile easel de ta-ra striga minunile pilulelor de leac $i ale preperatelorcontra durerii de mdsele. Aberdeen: ce depth-tat name sco-tian care trezeste in minte pagini din Walter Scott! Tre-cem la Otter Poul, unul din aceste lacuri in care pe a-locuri zac luntri intepenite. La Gunpow, alt lac, tot asa.(le larg.

Printre copacii negri, suptirateci 'Isar .pini Cu cren-gile rasfirate, grupe de brazi intunecati. Regiunea fer-melor se prelungeste spre zdrile albe. Pe alocuri o bi-sericutd de lemn, o vitrina de prdvalie cu de toate pen-tru ace$ti isolati, in cart se continua vechea viatd. de fa-mine, purd, plind de sentiment religios, a intemeietorilor.In amestecul de colori dare, une on inteun usor Ca-priciu al liniilor se simte grija de frumuseta. Omul ape-zat nu se poate sa n'o alba. Un usor fum albastru se ri-died din cosuri la cdderea inceatd, linistitd a serii dare.

Dar capitala acestui rustic Tinut n'are nimic care sa -isemen. Vechea Baltimore si-a desbrAcat caracterul suptcare o cunoaste istoria. Prin negura amestecata cu furncare a cazut dinteodata se vad lungi siruri de case mun-citoresti, cu balustrade care se clatind, cu feresti iesinde

e pe care cad scandurile, cu invalmasire miserie. Cu-polele unei biserici orientale se ridicd sus peste bieteleterase ninse. totalul marelui oral e stdpanit de turnu-rile ascutite ale altor confesiuni. Atmosfera religioasd,macar aceia a rdmas in ciuda prapdstioaselor schimbdrimoderne. Ea ajunge si pang. la suferinta materiald a miilor de desterati din margine.

Chiar si pamantul din imprejurinli e rdscolit adfinc. Eltrebuie pentru fabricile de cdrdmizi. Dar e de-ajuns ca tre-nul sa mg.nance cateva zeci de chilometri pentru ca za-pada sa se intinda iardsi imaculatd la picioarele sobo-rului de sprinteni copaci ai padurii.

37

sSi

si

gi

NOTE DE DRUM

In acest mediu, la Cara, intre ferme ca acelea de unclea pornit insasi lupta de libertate, silintile de intemeiere, s'afacut Capitala.

2. Washington.

Iat'o asa cum au voit-o seninii, binecuvantatii ideologi_Nu un campament de horde venite pentru castig, ci uncalm lucru de bund socoteala, in necontenitd oomuniimeCu natura. Opera chibzuitA, Mena cu plan, executatN. cumultd rdlodare, aparata. de invasii, tinuta la o parte de.fluctuatii. Mai mult decat atata: oasa de liniste in mij-locul luptelor politice si sociale. Cad locuitorii nu vo-teaza. Nu voteazd, dar au pentru o jmnatate de milion de,oameni cloud Universitati. Oras simbolic de credintade imitate, Intrupare eterna a ideii generatoare, pastrdtorvrednic al numelui venerat al ctitorului, sanctuariu atsfantului invisibil al carui spirit purificator si conciliatorse siinte insd in toate.

0 clara minte francesa a dat, acum o suta de ani, pla-nul armonios, complect, deschis initiativelor intelepte, cres-terilor normale. Ca tip al easel, nici casuta burghesA aOlandesului, nici wigwamul fermierului improvisat,cutiuta in ruind a doua zi dup6 isprdvire a muncitoru-lui adus cu hurta ca sclav european al masinii ameri-cane. Vechea Elada si-a imprumutat templul, cu seninefrontoane si coloane albe. Luminoase zidiri se inspird nu-mai de la preocupatii de zimbitoare convenienta. E unbun ideas pentru Inteleptii cativa cari ajung in fruntea.zecilor de milioane. Aici gandirea are orizont si inspiratie_

Ca pentru a indeplini impresia, a nins. Ca in Suedia za-pada se pastreaza largd, alba. De-asupra un cer albastru,ca acela care doming. cugetarea. Linistit, cu oopiii demina, lumea se primb16 dimineata.

Aceasta e adevar, dar adevar de puminea dimineata;In parte si ilusie.

33

nici.

CAPITALA POLITICA

Adevar grin ceia ce orasul de 600.000 de locuitori risi-pit pe o intindere de patru on cat a Bucurestilor a-rata in cartierele central; in piata Impodobita cu statuiacalare a lui Sherman, in jurul careia sant elegantele sä-lasuri ale catorva din Legatii, pe strazile care sant mar-genite de marile oteluri, de principalele pravalii, de ma-rile birouri $i mai ales in nucleul format de Casa Alba, re-sedinta presedintelui, de cladirea Parlamentului, Capita.liul, de unele Ministere, de monumentele comemorative aleluptelor $i gloriilor de odinioara.

Nimic mai interesant decat comparatia intre albul Pa.lat $i imensa cladire a Camerelor. Gel d'intaiu, de o abso-luta $i Incantatoare simplicitate, are pecetea vremilorcand lucrurile marl in domeniul ideii se faceau in con.ditii materiale modeste. Un clar fronton de vita englesk dinsecolul al XVIII-lea, ceva mai mull decat casuta de talla lui Washington; cateva birouri alaturi, de jur imprejurun modest part, nimic pe langa uriasele reserve de ver-deata care in alte parti ale orasului formeaza ca niste col-turi de padure necalcata, din care rasar saltand $i privindcu ochii for rnari luminosi prietenoasele veverite. Abiaun pazitor civil la poarta: nicio uniforma militara, niciopu$ca pe lnar. Lacasul corpurilor representative, domi-nat de o cupola care imita $i intrece pe acele pe care, laInstitut, la Invatizi, la Panteon, Soufflot le-a dat Parisului,insira un intreit glorios fronton clasic. Inlauntru, undeeel mai ingrijit confort modern domneste, cu culoarelungi legartd sala Senatului de aceia a Congresului, sepresinta pe panza $i in statui cata istorie a putut face, inanii anteriori epopeii industriale care azi doming $i in-locuieste total, aceasta societate noun. Mu lt razboiu: cuEnglesii, cu Mexicanii; multi generali, frenesie de luptadin cele d'intaiu timpuri, cand acesti oameni traiti la oparte in grele imprejurari au vazut ca pot desfa$ura stea-guri birui vechi societati militarists. Foarte multaglorificare a cetateanului, a legislatorului, a reformatorului,

39

$1

NOTE DE DRUM

a simplului orator ajuns la reputatie in Statul sau, inmijlocul oamenilor ski. O intreaga odaielicuprinde Pe ceimai remarcabili dintre fruntasii fiecaruia din aceste State;mari $i mid de staturg $i de importantg, In cele mai deo-sebite atitudini, dand icoana complectg a gloriilor de osingura generatie, iute formate, iute uitate, haos de maririvestejite: data n'ar fi inseriptiile, i-ai putea lua pe uniidrept altii: acelasi tip ar putea fi chiar intrebuintat pen-tru oricare dintre dansii; felul de a purta pgrul, mustg-tile si barba jeneazg putin; in orice cas, el nu e o ne-cesitate.

Acelea$i glorii, alaturi de monumente alegorice, si pen-tru Scandinavul care a calcat intgiu pamantul american,ocupg pietele prea mari pentru proportiile acestor monu-mente. Poate ca obeliscul lui Washington e o mai bungforma de amintire decat aceste obiecte de gradini si deMuseu in jurul cgrora se zbate o viatg care le astupg sile cople$e$te.

Senin, avand ca fond albastrul cerului, vast ca idealulcaruia i-a fost consacratg aceasta templul grec allui Abraham Lincoln. Pentru ca a sfgramat sclgvia, desigur, mergand pang la cel mai cumplit razboiu civil, cusulele de mii de Americani jertifiti, dar $i azi in Sud ne-grul nu se suie in tren cu albii $i e silit a merge inmijlocul strazii : pentru inaltul invatamant al raseilui Cain sant Universitgti separate, trei la numgr.Dar omagiul care se Indreaptg catre presedintele in-ire .presedinti priveste inainte de Coate, oricare i-ar fifapta, nu numai pc martirul asasinat pentru fapta lui, darpe omul de credintIi si de vointa, pe acela care a umblatin caile Domnului", pe acela care si impotriva tuturoraizbandit 011(1111 Mudd. 1-a crezut drept. Ca -zeul in tem-plul sau uriasa statuie impresionanta apare in varfulscgrilor, dupg. colonadg N'a fost oare spiritul lui Lincolnacela care a manat America, orice ar fi, pang la capat,cel mai mare din rgzboaiele lumii?

40

viata,

gi -a

in

CAPITALA POLITICA

Aproape, si Museele. Iarasi initiativa privata. Iarasi ne-gustorul mecenate. La Corcoran", Clarke a daruit cea maicomplecta si mai aleasa eolectie de arta moderna francesade la Chardin 'Ana la Cezanne si la Van Gogh (frumos ta-blou de flori, foarte decorativ). Sant acolo toti: Corot (sio Tiganc4 Imbracata romaneste), Rousseau, Diaz, cu im-presionante panze, Troyon, Jules Breton, Rosa Bonheur.Toata adancimea padurilor Europei, toata taina lacuri-lor, toate rosiile prelingeri ale amurgului, toata trudapentru pane a vechii Francii au fost mutate aici. Si En-glesi, Americani urmeaza linia: Bruce Crane, De ForestBrush, Hawthorne, Dougherty, Grayson, Lockwood, can-taretii in colori ai acesleilalte idile. Dar niciunuia din-tre ei nu i s'a revelat specificul american, aierul de aici,taina zarilor deosebite, mag:a intinderilor pe care artistiirusi stiu asa de bine s'o prinda. Nu e nici corespondcntullui Wall Whitman, poetul in ritmul grandios al muncii, indescoperirea marilor simboluri, nici, cu exceptia cutdrii co-borate panze de pitoresc a lui Walter Ufer, cu cei trei In-dieni alipil,i supt apararea covorului ca al nostru, langa,oala ca iesita din sapaturile preistorice in stepa muntea-na, vedenia tragicilor invinsi, de o atat de pasionantatate. Parca n'ar fi west pamant si cei mai vechi, asa denenoroe.tii f ii ai sal. Aici xiitorului ii e pastrata clesoope-rirea si inaltarea maestrului.

Pc o Inaltime, biserica episcopala, a alesilor, accia carese intitu(ey cu mandrie, in Iota multor catolici, a fana-ticilor metodisti si puritani, a sectelor lacome de adesiuni,biserica nationala", isi inalta catedrala, de un puternicgotic, trances mai Inuit decat britanic. Cape lele sant gala,in mijlocul asezaminteloe administrative si scolare, demull, organisate. Intr'una se face slujba (WO vechiul ri-tual catolic. Carte de rugaciuni, ingenuncherea femeilor,lungi tanguiri de orga in, care se arnesteca limpezi glasuri,omenesti. Un grup de comunianti in lungi rochii albe

41

ncrit-

NOTE DE DRUM

asteapta Impartasirea. In margene, trei steaguri de-asupra.unui rnormant de piatra surd: acolo zace Wilson. Putem sane Inchin.Am spiritului mare din care a iesit ideia genera-trice a terii noastre.

Dar, alaturi de aceasta fatada voila, si aid e campa-mentul, casa de settler, provisoratul wigwamului. Stra-ditele laterale de pe care nu se curata zapada, pentru elCongresul n'a votat suma extraordinary si Primaria nupoate lua initiativa, sant pline de maidane, de vagoane o-prite in loc, de Injghebari trecatoare. Pe cand pe artereleprincipale blocul new-yorkes tinde a se impune, pe eandnoua Legatie a Angliei e vechea casa englesa ro$ie, vanata,cu falade antice, aici primul tip de locuinta nu suferenicio concurenta. De altfel si in cartierele bogate casa eo adunatura de scanduri push intr'un teren vag fara In-gradituri: un hall, camarute pe cloud trei randuri, totulmic, cochet, bine randuit, cu electricitate, cu lumina, ca_pentru gospodarie fara servitori (o negroaica pentru ca-teva ceasuri se plateste 60 de dolari pe hind). Si presedintiide ieri sau de azi, Wilson, Hoover, locuiau in case de acesttip.

Si automobilele, spre seard, Sc tin lant. Sant nu mai pu-tin ca trei cute de mii. Fiecare-si are pe al sau; in unclefamilii tata, mama, fiecare din copii cu al lui. Nu e omcare sa nu poata conduce si conducerea se face cu o deo-sebita dibacie, franele oprind la un decimetru. Luminile

albastre permit publicului sa-si afle calea f Ara primej-die. Aproape necontenit, pe cloud, pe trei siruri circulatiaurmeaza sigura, fara grija, legand cartierele asa de inde-partate unul de altul, permitand ritmul activ al vietii. Ease Intinde, peste locuri goale, tine on cu firme aratanddestinatia for viitoare, biserica, institutie, peste imenseleparcuri-paduri, peste regiuni de subreda improvisatie, pang_la satele vecine, unde locuiesc fruntasi ai vietii coonomice,sociale,

42

ro-sii $i

CAPITALA POLITICK

Cereetam Smithsonian Institute. Dona imensecentrul clasic al orasului. E aici o galerie de pictin-a carese pregateste: cateva tablouri de maestri, multe panze-americane. Impartirea e pe od4i, si ce odai largidare, ce bogatie in materialele de prima ordine care sansIntrebuintatel De o parte strain, de alta Americanii. Man-dria acestui mare popor patrunde acum si in arta, care-Incepe a fi vazuta si ea national. Realisa.'rile sant bune,dar, Inca °data., ce lipseste cu totul, e sensul insptiratiei

nota dominants venita de aici.Dar Institutul represinta mai ales altceva. Cu mijloacele

lui uriase, el face colectii fara pareche pentrunaturale. Cu miile se astern in saltare scheletele, trupu-soarele impaiate.

Cine se indoieste de Ina ltul idealism framantat cu unputernic sentiment religios, mergand pang la misticism,al acestui popor, sa mearga o clipa la cimitirul de 0-noare al eroilor!

0 mare intindere de teren acoperit cu arbori de pa-dure; armonioasa Impartire a acestuia prin carari serpui-toare printre grupe si Monumentele comemorative,de la sarcofagul sculptat al generalului pans la pietrice-tele albe infinit repetate ale soldatilor, sant sarnanate larg,pe vasta intindere. 0 sentinels in sprentara uniforms a a-cestei militli strabate cu pas grabit aleile. Sus, un vastamfiteatru de marmura, de o senina forma clasica. Acolo.se 'rostesc la zile mari cuvantarile comemorative. Carac-terul for 11 pot arata severele si impunatoarele inscriptii in.care cuvintele latine sant amestecate cu versete biblice. Su-fletele soldatilor cetateni" pot pluti multarnite in aceasta_nobila atmosfera de recunostinta nationals.

3. impreittrimile Capitalei.Pe o vreme de ploaie mare, cu boabele grele, de-a lun-

gul campului invalurat pc a carui boggle in copaci ca-

43'

cladiri In

si

locale,

stiintile-

pajisti.

NOTE DE DRUM

sutele de tarn par o jucarie, ,un tort de lemn, aproape oofensa in nimicnicia for fata de largimea orizonturilor,spre Mount Vernon, casa mormantul ctilorului libertatiiamericane.

Admirabile pajigti cu arbori bdtrani ca in jurul unuimanoir de baron normand in Anglia stramoseascri. Aicibate prin ramuri un -slat de trecut plin de amintiri. Spi-rite familiare se strecoara cu un zimbet trist prin bos-.chete. Gradina se desfagurd larg vegnicind din generatie ingeneratie florile simple care i-au placut lui. In fund largaapa a Potomacului $i peste dansul dealurile din ascun-zigurile carora flinta colonului setos de viata proprie atras in sclavii cumparati ai orgoliului britanic.

Casa e de lemn, dar asupra injghebarii subrede gus-tul aristocraturui din secolul al XVIII-lea, emul al no-bililor englesi gi al invatatorilor francesi de la can acegtia15i irnprumutau gustul ales, a agternut pe plafoande, injurul caminelor de marmurd Coate sprintenele ghirlande

stuc in care era maestru acest veac de o aga de zim-bitoare usuratate.

Restul, alcatuit din mostenirea stapfinului gi din ce amai adaus necontenit cultul pentru erou, e de o simpli-citate careia nu-i lipseste farmecul. Mesute, care an apar-tinut vechii case, elegante scauna5e, paturi cu polog. Susin cele mai marunte $i mai urnile din camarute, papa lapleoapa stramba a coperigului, sant adaposturile ago -

siiei cei doi stapani. Aid in fosnetul vechilor co-paci iubiti, can li faceau la fereasta semnul de ramas-bun $i -au incheiat zilele George gi Martha Washington.

Intr'un colt cateva pagini din testamental lui: rotundelinii dare, armonioase; tine scrie aga, dand expresia li-terei, .e un poet $i inalta poesie e in toata desfagurarea,de atata demnitate $i eleganta, a acestei vieti. De cate onsocietatea americana e ispitita sa apuce alte cai, umbra in-temeietorului e acolo ca sa in$tiinteze Si sa indrepte.

Supt un acoperi$ oarecare doud sepulcre de mar-

-44

si

de

pentru

CAPITALA POLITICA

mud. Inscriptii scurte, simple. Cateva randuri. din man-gaietoarea evanghelie a lui loan indreapta gandul cdtremai sus decat noi. Altfel niciun steag macar, nicio urmd_a gloriei si a puterii. Poate si marmura e prea mult. 0-data ce duhul Domnului stdpaneste asupra odihnei cui aumblat pe cane lui.

Prin Alexandria, locul nasterii lui, prin grupele caselorde lemn, murate de apd, pleostite de umezeald, inapoi spreorasul care sund in largul lumii numele mosierului, alboierului de la Mount Vernon".

0 mare colectie indiand se cuprinde la Museul Natio-nal", alaturi de obiecte de arid filipina, samoedd nea-gra. Intre acestea din urma grosolane contrafaceri ale fi-gurii omenesti, stangace si strambate caricaturi, mai multfiguri desfAcute. Dar tocmai in fund, la Zulusi, mdrgelele-ieau aceleasi forme geometrice ca la Indieni si la noi. Ede neinlaturat parerea ca si aici, prin Asia, e o pa-trundere a vechii arte preMorice care-si avea vatra intoata Europa-de-Sud: Zulusii ar veni deci de sus si din Rd-sarit. Miscarile de populatie in continenlul negru n'aufost cercetate

Partea cea mai importantd din colectie e compusa dinprodusclo artei maya", pd'strate in Yucatan. Aici culturaindiand e originald. 0 mince cu total alta se vkleste inaceastd ingramddire de linii sucite dupa un ritm pe carecu greu il putem Intelege. Mari fatade de lemn sau de pia-tra sant ocupate cu zigzagurile unei imaginatii de o bo-gd.tie si de o noutate extraordinard, Facade de ciudate iero-glife impodobiau temple imense in care une on se in-talnesc, pnetru a glorifica zei necunoscuti, profiluri de ceamai nobild linie.

45

$i

Inca.

IV.

CAPITALELE INDUSTRIEI

1. Spre Chicago, prin furnalele ve§nice.De la Washington spre Chicago. Spre Philadelphia o

paralela. Paduri de fagi si de brazi, casute de settlerisamknate fara garduri, fara mijloace visibile de osebirea terenurilor. Aproape de oral cimitirele sant acoperite deflori rosii; rar mormant care sä fie uitat: se poate zice cafn aceasta neobosita usina, In aceasta furie de ,:astig lip-seste poesia, ¢i chiar cea mai delicala?

Spre Apus, padurea abia atinsa cuprinde orizontul. In-data pamantul se ridica in dealuri pietroase; negrele lespezi_goale iese In margenea drumului. Slrhbatem una din pre-lungirile. Aleghanilor. La vre-o dou5 sute de chilometri deBaltimore ne aflam in vaste locuri de exploatare agricola,In care traiesc fermieri de veche asezare si de neschim-bate traditii. Pe alocuri casele de lemn In toate colorile,rosii, vinete, galbene, se strang Impreund. Nu se poate ziceca sant interesante, dar, cand In dosul marilor geamuri a.54.de curate se aprind veselele lumini electrice, Ili dai samaca e In aceste locuri de munca si liniste fericire.Pamantul e alb de zapada, usori fulgi incet-incet se adauga.

La York ne apuca noaptea, pe aceasta alba granita ca-nadiana. Orasel linistit In papica ninsoare, cuib de plugariinstariti, fara strain. Si trenul se infunda tot mai departe,

46

li-nie

si

CAPITALELE INDUSTRIEI

In linie dreapta, peste campii, spre Vest. Un. Tinut de me-talurgie, cu intinse ora5e de luming, din care, ca din u-riase incendii, tisnesc flacari.

O intreaga noapte in trenul grgbit, care scoate la trece-rea prin sate urlete de vaca salbated. 0 formidabila scu-turatura agita vagoanele de fier. Ele, Si tot ce le priveste,represinta ceva simtitor deosebit de ce cunoastem in Eu-ropa. 0 descriere a vehiculului american poate interesa.

Verzuia cutie de otel a Pullmanului trenul de lux, ce-lalt avand o singura clasa pentru toti calatorii fiind lip-sit de indemanare pentru a dormi se lungeste in cu-Imre sucite pentru a duce la sail largi, cu scaune deose-bite pentru fiecare. Noaptea, din bulbucatura de de-asuprase coboara cite doua paturi scaritate, in care to cuibaresticulla poi, apgrat de curiositatea celorlalti printr'o sim-pia perdea. Daces -ii parasesti pentru moment cuibul, tineminte bine numarul, caci poti nemeri, prin semi-Intunerec,aiurea. Numai In fund sant doi fericiti cari pot inchide usadupes dansii.

Serviciul e fgcut de negri, cu capete de toate formele Sinuantele, blanite cu calti creti. Ei fac paturile, ei sant in-trebuintati la restaurant. Placide fete fara.".expresie, ochi defarfurie, speriati. In mani au necontenit ca o temere care-iface sa schiteze gesturi de prisos on sa arunce misc.:1hbrusce. Un intreg trecut de robie se vede in tot ce facpentru stgpanul alb, alaturi de care li pune legea, dar nu

obiceiul quid leges sine moribus! Deprinsi din gene-ratie in generatie sa ajute la mice, ei p'annesc cand al ne-voie sa muti o bucata in farfurie si se g,rabesc s'o faces, la-tos dulceag. Un instinct de daclaca, transmis de-a lun-gul veacurilor.

Poarta trgsurica, leagana copilul, II invatg. jocuri, ii eantavechi arii salbatece muiate in lacrimile milioanelor, li spunpovesti, li incarca imaginatia stria. li-mba cu su-nete guturale si fluide. Negrul nu e aici alaturea de all), ci

47

si

si

si

si li

NOTE DE DRUM

adesea undeva, bine ascuns, In insusi fundul sufletului a-celuia.

La o atilt de mare distanta ca de la Bucuresti la Bu-dapesta", spune un prieten, acelasi peisagiu. Padureain fund, tanara, rarita. -Castile care par cazute din cerla intamplare, Mit a alege locul. Dar campul, pe carepetele de zapada sant rare, c acoperit in mare parte decocenii trecutei recolte de porumb.

2. Ceiatea ofelului: Chicago.

Chicago, care se prelungeste acum cu suburbille lui uni-forme, insirand casulele de lemn ale mancilorilor de-a lun-gul strazilor inzapezite unde curge fumul norilor gracare -1 Invaluie, nu e un oral, ci o Sara, o #aril g,raniklitape un singur loc, cu mama ei, cu gandul ei creator, 'cufaptele bune, asa de multe, cu miserifle., cu criinele el(trasurile banciloi sant ca acelea ale penitenciarelor noas-tre si uncle au mitraliere; atacurile de bandi(.i In plin cen-tru nu sant rare). Vechiul fume indian pluteste., cochetsi !Azar, asupra unei aglomeratii de cincizeci si trei" denatii.

Cu sky-scraperele lui, care cauta si izbutesc sa invingape Ale New-Yorkului, chilometrice alei de monstri, evorba de o suta de randuri in pregatire , cu largile luistrazi, aceastalalta metropola a productiei americane aba-torii mecanice, fonderii face cea mai mare impresie. Mis-carea, distribulta pe suprafete vaste, n'are insa caracterulgrabil de aiurea. E un fel de maiestoasa siguranla in ZVAC-nirile Titmice, ale acestui corp imens.

Viaducte colosale, pazite de statui a caror inspiratie e no-Ulla., duc spre partea care in trei ani va sprijini cca maimare exposilie pe care a vazut-o lumea. 0 campie care arparea ilimitata. Mari cladiri clasice se ridica ici cold a5tep-tand creatiunile in care se va vadi originalitatea tutu-

48

CAPITALELF, INDUSTRIEI

ror civilisatiilor de pe glob. Si, pentru ca acestei maretiiomenesti, actuale $i in pregatire, s i se adauge din par-tea naturii ceva care o depaseste, lacul Michigan, o Marepe care vapoarele pun douazeci si patru de ceasuri ca s'ostrabath si ale carii valuri pot sa provoace catastrofe, isiintinde vastul luciu pe care ghiata incearc6 o usoara poj-ghita Pang nisipul si lespezile termului.

0 strada de cativa chilometri trece printre giganticelecladiri pe care o ornamentatie in. linii orizontale o facesa" apara si mai Malta. Larga, margenita de marl ma-gazine carpra nu li lipseste decat o vitrina mai ingrijita cafrumuseta, ar fi una din cele mai frumoase strazi din lu-me daca s'ar vedea. Dar in acest oral de industrie o

negura acopere totul si din ea se lasA funingineadeasa care inegreste cladirile abia terminate. Si aici nue, ca la New-York, amintirea trecutului de viatd tihnita: o-rasul de patru milioane si jumatate de locuitori a rasdrltca din nimic in margenea lacului-minune, still:I'd-tat devase Inari ca transatlanticele. Washirigtonul a trimes gus-tul templelor grecesti, une on foarte armonioase, ca acelacare adaposteste Acvariul; restul vine din dorinta de aintrece New-Yorkul. Grija de podoabe originale e in ge-neral mai mica decat acolo. Si lumea care strAbate sira-zile acestei imense factory" n'are nici buna starea, nicicalmul burghes de acolo. Sant cartiere de neocupati. Incare Se moare de foame, si filantropia in dark' de so-cletatile de ajutor e lucru foarte rar.

Si aici dAruitorii, ctitorii, everg,etii au raspandit largbanii pentru a Inalta si mobila cele inai impunatoaremusee din lume. Si adaug: si cele mai cercetate. E emo-tionant sa vezi cu cata pietate, un public amestecat, Incare foarte frumoase si- elegante femei, splendide exem-plare de rasa, strAbate nenumaratele odai, apoi copiii se-riosi, fetele cu ochelari, baietii cu tunsoarea cazaceasca,

4 49

ves-nick

NOTE DE DRUM

umbland putin la Intamplare, dar cu atata dorinta de a in-vata, in sfarsit scale, pang. la prunculetii de la inceput,defiland, suet conducerea unei profesoare sau unei ea-lugarite, de-a lungul maiestoaselor ineaperi. Ordinea eperfect tinuta si personalul de paza, aici ca pretutin-deni, un model de corectitudine si de bunavointa.

Mergem intaiu la Field Museum, pentra stiinti natu-rale", deci si pentru antropologie, ba chiar petard ceiace se adauge ca arta, de la sine, la cunoasterea natiilor. Nusant aici aceleasi formidabile fosile de soparie praisto-rice, cocosate si cornorate, ca la Museul din WashingtonDar In domeniul antropologic compensatia e foarte larga.

O surprisa, $i cat de mare!, e de la Inceput aceia a des-coperirilor de obiecte de our in Columbia (America-de-Sud). E in ornamentele circulare, in mastile lathe, aceiasiarta ca la Tirint si Micena, lucrata cu aceiasi tehnica.Din ce in ce mi se impune marea ideie mangaieloare aunitatii tuturor civilisatiilor umane.

Vechea America, din toate regiunile afara de pro-dusele interesante ale sculpturii in ivoriu, de caracter na-turalist, la Eschimosi, cuprinde, pe o multime de ran-duri, toate imensele sali de la stanga. Ceia ce a adunat so-cietatea din New-York, e, Inca, mai putin pe laugh aceastacomoara. Ceia ce gustul, priceperea in colori, imaginatiain linii a rasei rose a putut face din land, din margele,din sidef, din pene, e adunat aici. Se face o larga partesuperstitiilor, si astfel, Intre altele, gasesti cele patru. ne-norocite capete omenesti, despoiate de oase, fierte, arse ped'inuntru pentru a fi reduse la proportiile unor jucarele:langa pletele lungi, negre a trei Indieni spani, un cap debatran alb cu barba si mustatile albe si al unei fcmeicu luciosul par rasp:audit.

Ceia ce este, aici, extraordinar de important e olaria pe-ruviana (Nazca"). Ea e de o bogatie de inspiratie fan-tastica. Forme bizare: capete de om, uncle din ele cu de-licate forme quasi-italiene, altele represintand divinitati po-

.50

5i

CAPITALELE INDUSTRIEI

cite, cu flare ca niste caciuli, cu gulere, cu manilesi cinchiti pe picioarele terminate cu ghiare, masti care sestramba, broaste care se targsc, buhne cu aripile grele,picioare de serpi cu ochii albi, alaturi de creatiuni po-pulare care samana cu candelele romane, in plus capul,de monstru de la capat. Pe clansele de obiceiu desemnurigeometrice, mai ales armonioase rurale, dar si masti, pa-sari zburand, pesti, vietati eurioase, cu gheburi de batracienisi cornice de-asupra capului diform cu gura cgscata. Oa-lele chimu", din acelasi Perd represinta numai busturiumane cu acele pociri care se pareau mesterilor indieninecesare pentru a da ideia unor fiinte superioare.

0 revelatie e arta semi-neagra a Melanesiei. Capetelemorfilor, unse cu lut, colorate, impodobite cu linii va-riate, devin ele in.sesi o podoaba. Masti de tot felul prefacfata omeneasca in simboluri stilisate; uriasi stalpi, ase-menea cu ai Indienilor, pomenesc stramosiii pe vasle sezugravesc ochii bolditi, contururile shematice ale unci artede abstractie; vedenii de vulturi; pe inaltele scuturi ace-Iasi imitatie omeneasca in cateva aspre trasaturi carac-teristice; in chipurile funerare mari coifuri se boltesc.si, cum langa fiecare raposat trebuie sa fie animalul decare-i e ]iegat rostul, trupul infoial al cocosului capitauna din cele mai maiestrite stilisgri. Noua Zelanda, insulelevecine aduc prinosul acestei arte .generale. Uncle statui aeznorminte on de temple, tinute tainic in acia.acul padu-rilor, represinta cea mai imbielsugata adunare de va-riante si fiorituri, de capricii ale liniei. In Insulelele Ermi-Vor se fac astfel de ace scuiptate cum le-ar putea privicu gelosie manic civilisatii artistice.

Un alt Museu, cel de arta, adaus pe langg, koala, a-duce ate revelatii. Pe langa admirabilek planse ale Ia-ponesului Hokusai, arta chinesa, din care $i la Field" erauElate nobile specimene de costume, de mash religioasesi teatrale, de elemente ale ,,jocului de timbre", apalreaici supt o forma cu total deosebita de aceia cuprinsg. inportelane, bronzuri, jade si lace. Tata in sculpture. scene

51

incinsi

NOTE DE DRUM

de un puternic realism, cum e' camila gata de drum,.carul cu coviltir pe care-1 trage taurul masiv, calul de raz-boiu, celalt cal, care, desperat, intr'o intindere tragica agatului, nechiaza dupa stapan. Cutare cap de copil ar pa-rea opera unui sculptor italian din secolul al XVI-lea.Dona portrete marl pe matasa a doi mandarini din di-nastia Han samana cu chipurile pastrate de arta fia-

cu cea mai mare ingrijire sant date trasurile in-dividuale. In cloud statuete apar perfect caracterisate, gen-tile cu fata for aproape alba, doua doamne de onoare suptdinastia Tang. Ceramica spaniola do Talavera, cea me-xicana, galbena, cu elemente de imaginatie indiana, ceade un adanc albastru a vechii Sirii, cea araba, mosaiculsapat al ceramicei ,indiene din grota care cuprinde sta-tuia zeitei adormite intre florile de lotus fac parte din a-celeasi tesaure,

Sus, la tablouri, spre care duce o expositie de picturaIn mare parte modernista. si ce nu e modernism (o, ceCrist salbatec schilodit!) e onesta copie dupa modeleeuropene, un intreg grup de panze ale lui Greco, intrecare o Madona de neobisnuita Intindere Si varietate, un Ve-lasquez, Sf. loan in pustie, care e una din cele mai fru-moase bucati ale lui, cativa Goya, intre can trandafiriul co-pil calare pe berbece; Venerea. care Doarme a lui Tiziano,un bun Tintoretto si un interesant Zurbaran ;. Catalonia adat doua retable ale lui Huguet (in alts sala splendidulretable al unui anonim din 1396, presintand cu o stra-lucire de colori uimitoare viata Domnului, cu o Cina lacare participa si Maica Domnului si Inca o femeie, totulasa de pur, de dulce si de nou, cu o asa de reala iesire dinMormant a unui Crist intre ingeri pestriti). Un Moretto,In care fenieia cu lungul par blond ar parea ca vine dinpenelul lui Veronese, un frumos Crivelli, cateva grupe stra-lucitoare de Giambattista Tiepolo. Printre cei noi, douaportrete de Suedesul Zorn, un Zuloaga, un Hristos pe lacde Carlson, alt Suedes usoara visiune de palid albas-

52

manda:

CAPITALELE INDUSTRIE'

Ira cu. slaba lumina a nimbului divin, $i apoi toata ceamai noun scoala francesa, cu Degas, Renoir, Gauguin,Van Gogh, pane la cele doua puternice panze ale luiLucien Simon. Tabloul lui Daumier : Don Quijote siSancho Panga trece prin caracterul sumbrului fond spa-niol de intentiile de ironie ale caricaturistului 1.

Intors acasa: mantuiu un roman, de Ben Lucien Bur-man, Mississipi.

0 lume noun se desteapta. printr'insul. Ce curioasa lu--me, comica $i duioasa, parasite de noroc, batuta de, Dum-nezeu, urata, prigonita, expulsata 5i Intemnitata de oa-meni, dar avand $i ea in fundul unui obscur suflet jignit.sc'anteia divine pe care orice om a primit-o la nastere.

Pe raul imens corabia trece, cu capitanul vesel, Cu fiu1sprinten $i setos de viata, cu cknele iubit pisica is-teata, 'cu negrii lenesi ¢i parlaci cari trudesc pe bord. Pe-mai, in colibe Mute cu to miri ce, legand, ca in mar -.genile Bucurestilor, butoiul aruncat cu cutiile de tinithea,o lume interlope de fugari ai soeietatii normale, pescari,-vanatori, contrabandisti, hoti, traind de pe o zi pe alta,-zdrentosi, murdari, capabili de orice. Sant shanty-men, oamenii din colibe, coliba§ii. Doua lumi dusmane,-care-5i stau ireconciliabili NA in fate pe langa care cemai inseamna judecatorul, care face ce-i zice capitanul,temnicerul, care-i sta la ordine, autoritatea de Stat, care emai mult o fictiune! Povestea romanului spun ca fiulcapitanului, care, in lupta cu colibasii, a rant pe unulalergat apoi sa-1 ajute, e aratat de acesta ca rude, copildin neamul saracilor si infamilor, adoptat de stapanulvasului, al carui fiu fusese omorat de banditi. Tanarulse va duce la ai sal §i de aici in sufletul batranului ceImai dureros conflict intre iubirea de acela pe care-1 lad-Neste ca fiu ura contra celora cari i 1-an furat, ura con-

Cutare broderie din Sardinia are stilisgri ale omultd ca ale noastre.

53

5i

vitio5i,

5i

i

5i

'

NOTE DE DRUM

tra lui chiar. De aici daramarea colibei acestuia, ranireagrea a fetei din care bdiatul va face nevasta lui, ddrama-rea printr'o izbitura de prora a intregului sat de calicipand ce din partea celaltd se 'idled mania pgna la gan-dul de omor, dar mina cade inaintea crescdtorului. Laurma o impdcare: mica familie va fi primitd pe vas, iarcelorlalti,cari, din nou, supt amenintarea fortelor, au impus.fuga, cdpitanul li va face un sat nou.

Cu acest prilej toti tree In fata noasti-a: hatrane care aupastrat numai zdrentele vietii omenesti, betivi capabili defurl $i omor, negroaice care fac farmece aducand inaporsufletele mortilor, doctori" cari practied mai multa vrajddecat medicind, negustori de nimica toata, baptigi caricants. psalmi $i trezesc inspiratii, cei apucati de duhulDomnului invartindu-se, urland, gasinti in nebunia formomentand umile formule vrednice de ale Bibliei. Acoloomul e, pe mal, abia la primele incR,rcri; viata c pe rau..Si este un pasagiu, un frumos pasagiu in care unul afirmaca Mississipi e o fiinta, o mare fiinta care intelege, simtesi urea.

3. Spre ai nostri.

Acuma merg la ai miei, la cei multi $i truditi, pe earl.bldstdmul vremilor vitrege i-a zvarlit aici ca epave ale-Oceanului $i cari, muncitori mode$ti cum sant, nu s'aulasat manati de vant ca niste hartii netrebnice, unul iciunul dincolo, ci s'au adunat la un loc, au facut societati,biserici, au treat, nu colonii, ci adevdrate centre roma-nesti, dovadd a vitalitAtii unei rase care nu este de rand.

Una din aceste societati, aceia care cu sacrificiile einest mi-a facut placerea de a md invita in America, ceadin Indiana Harbor, care de cloudzeci de ani Imi poaranumele, serbeaza jubileul. Si aici jubileul unei societatinationale nu e lucru intre patru pareti de said, festiva, ci

54

bd--

I i

5i

5i

CAPITALELE INDUSTRIE!

ceva care se vede $i se aude, un eveniment al ora-sului, pEn totdeauna de seas social si de respect pentruinitiativele individuale. Toate celelalie societati, aproapefdra deosebire de natie, au datoria de a participa, si unmagistrat" liber ales, cu mayoral 51 cu presedintele con-siliului comunal, cu inspectorul Kolar, cu personalitateadecisiva care e jucleatorul, si el ales, adaugd petreceriiprestigiul persoanei $i funetiunii lor.

De aceia, condu$i de vrecinicul profesor Nicolae Benchea,mergem oficial." la suburbia ora$ului care ciupa un ve-chiu port de Indiana ce arhaica poveste pierduta in tul-burile zdri ale Inceputurilor! se chiamd Indiana Harbor.Doi politisti cu $dpci si, pe piept, cu o stea ca a marilordecoratii europene, ne precedd pe biciclete. Ei au dreptulde a trece $i atunci cdnd semnalul row porunce$Le au-'tomobilelor sa stea. pentru a face stiut ca trece autori-tatea, care a venit la otel sa ma invite, si cortegiul oas-petilor, sirena for se amesteca in vuietele celaalte, domi-natoare si asurzitoare.

Trecem intaiu prin cartiere de casute plantate la randfara imprejmuire, lard notd personald. Cai-a olandesa areaparut, vanatd, rosie, albastrd, cu scara inaintand asu-pra strzii. Reclame cu haz, ca aceia a laptelui de la vacamultamitd", pdteaza campul care acurna e numaiincolori de iarbd uscata. Une on aceiasi reclarna se pre-face in statuie, in care interesanl e piedestalul cu expli-catiile.

Apoi locuintile se rarest: marl fabrici acopar totul, siin aceasta zi de Dumineca, cu valurile for dese de ceata,de fum: noaptea aburii vor lumina ca valuri de foc si re-clame rosii vor da impresia mit sfarsit de lume.

Dupd aceia, acest Chicago do Rdsdrit se Inchele. In-diana Harbor incepe, cu casutele de muncitori, nereale,de sigur, dar Ingrijite, curate cuiburi trecatoare in careInsa cel ce se salasluieste pe cativa ani isi poate aflamultdmirea. Fete apar la fere$ti: femei, copii ca tot-

55

Calti

NOTE DE DRUM

ideauna foarte dragalasi, cari privesc indelung, cu ozimbitoare curiositate, aceasta defilare de automobile pecare flutura alaturi de Star Spangled Banner" steaguri ne-cunoscute. Ne-am oprit pentru a ne semnala. Si acesta eun mijloc pentru ca, precum spunea Regina Maria, sa.punem Romania pe harta".

Pe piata cl'inaintea scolii inalte", high school, gimna-siul (aid se numeroteaza cele douasprezece clase de la cead'intaiu), mare cladire rosieteca fard stil, asteapta ainostri. Bune fete ardelenesti, asa de cinstite, cu un largzimbet de multamire, doamne in rochii de targ printre careatatea porturi romanesti cate s'au putut gasi in fundul

cununite albe pe care sant insignele societatii Prin-cipesa Elena", al aril chip iubit se vede pe drape!, copiide toate vrastele, in haine de serbatoare, sj steaguri, multesteaguri intre care si unul italian, cu vulturul, cucrucea, cu colorile noastre jubite, si stelele dese ale Ame-ricei, cu chipurile dupa fotografii ale patronilor.

Primarul imi da uri lung object de nichel. cheia" o-rasului, asa cum se face aici, vorbind scurt, franc, sincer. Siapoi- spre biserica.

Fiindca aici e un mic Ardeal, cu toate despartirile ca sicu toate legaturile lui, sant doua biserici solid facute dinlemn vapsit sj tencuit, frumoase intruchipari care Infati-seaa. o admirabila pornire spre jertfauna din ele fiinda treia oara zidita asupra a doua focuri distrugatoare. Launiti, unde se face slujba aproape intreaga aici s'a sfin-tit, la inceput, steagul, sj deci ea primeaza, o gospoda-reasca grija, o pornire spre podoabe care ne deosebesteon in ce loc, a strans litografii catolice, dulci ingeri deportelana, tot ceia ce catolicismul adauge zimbitor si a-linlat unei religii de smerenie sole mild. Ca in vechile la-casuri de acasa, dascalul se trudeste a da raspunsurile:pentru nimic in lume n'ar renun(a la aceasta onoare. Desus, din cafas, cortil inalta cantece, lungi si triste can-tece, ca niste plangeri care par a veni de la milioanele

65

CAPITALVLE INDIJSTRIEI

.de morti in suferintO de-a lungul veacurilor de ambira-dune. $i and si aid, cum voiu auzi, si mat pasionat, la bi-serica legii vechi, acel glas ac preot care e sthituirea as-cultatd cu luare aminte, cuvantul lui Dumnezeu picurat insuflete primitoare on vijelia care chiama la lupta.

Deosebit de miscator a amestecul in slujbd al copiilor,drAguti copii albi, sanatosi, glumeti. Un mititel foarte se-rios spune Tatal Nostru, un altul ni face un discurs. Cu-vintele rituale trec pe rand pe buzele fetelor in Mainede serbilloare. Pcste tot, ca in Cara for veche, uncle in bi-serica toate se cuprind prin biserica toate se Inalta, ceamai perfecta buna cuviinta..

Dupa o clipa de odihnO in locuinta parohiala polona,cu preoti de cea mai amicala intampinare si steagu-rile defileazd in mijlocul unei intregi populatii rascolitcde spectacolul extraordinar, in casa polond ospat. Ar-dealul li are secretul, 1-a pOstrat si aid. Sase sute deoameni vorbesc prin mandatarii tor, pe cancl de pe sce-nd rasuna canteee romanesti (cantareata e fiica de Ro-man si de Maghiard, maritata cu un Polon). $i apoi seasteaptil cuvantul. Sala de petreceri strajuita de albul vul-tur al Poloniei pare prefOcuta InIr'a a treia biserica.

Seara, productie" de musica si teatru. 0 pareche deactori veniti acum sapte ani de la noi, sotii Ionescu Ar-deal. Cum prind ascultatorii orice glumd carte -i atinge inpartea vie a sufletului tor! Coruri: cele americans inccte,fard colorit. La ale noastre, in care sant numai costumeleneamului, se prind si cat e de miscator: $i femei deo vrastd care pentru acea clipd iii recapatl departata ti-nereta. Cand se Inaltd aria de la vatra, tremurata de e-motie, o intreagd viata li se nazare, vddit, Inaintea ochi-lor inlacramati can privesc pesle apcle invalurate ale 0-ceanului.

E numai zivaA doua zi avem prilejul de a vedea Primaria. Nimic din

57

Si

Si

intaiu.

NOTE DE DRUM

oficialitatea europeana, solemna si putin ipocrita. °Heine.,pang. la dactilografe, pOna la usieri se presinta pentru aIntinde mina. Ca si la presedintele Hoover, pare ca santtoti acasa. Dupa niste gratii in mijlocul §irului de °dal,Inchisoarea provisorie". Niste negri, de o perfecta indi-ferentd pentru situatia in care se Oa si pentru privirilecurioase care-i cautd, par kit dobitoace la cusca. Un ta-ndr alb, simpalic, vorbeste la zd.brele cu o femeie care1-ar imbratisa dincolo de bare: o Wila de temnitd, aproapeduioasa.

Pentru a vorbi studentilor despre ROmania aleg for-matia satului nostru, asa de malt deosebit de al for santdus la o high school". Mare zidire de cardmidd aparentarosie, cu curti interioare, cu paretii imbrd.cati inlOuntrucu porteland. care se poate spOla. SOH de clasa cu scau-ne de fier si catedra joasa, culoare cu tablouri, uncle ori-ginate, donate de elevi, can printr'un decalog sculplat inmarmura sant Indemnati a privi scoala ca o cas4 a tor.

Evreii romani imi arata ce a putut face si ce continuaa simti colonia tor, puternica for colonie de aici.

Merg, intovdrasit de profesorul Shrager, medic foarte cau-tat, nobila figura de idealist, si de d. Landesco, seful cerceta-rilor de criminologie, care-mi spun cu rnandrie ca na-tia noastra e cea mai blanda si mai onesta din cafe le-aadunat soarta in America, la fabrica de mobile pentru co-pii a marelui industrial Feldman. E o minune de tehnica.Pe o parte infra vagoanele cu lemne din Missouri, pe de altapleacd Wile care cuprind tot felul de obiecte, facute dupadesemnurile acestui om inteligent si intreprinzator, carela doisprezece ani a plecat singur din Tecuciu, pentru ca..din simplu lucrdtor, sa ajungd. astazi a intrebuinta case.sapte sute de lucratori, in mare parte simpatici Cehi, si ainvarli afaceri de trei milioane de dolari. Lucrul in se-rie, cu masinile care lucreaza ca o 'nand. dibace si ele-

58

CAtITALELE INDUSTRIEr

gantd, isi serbeazd triumful. Cutare negru nu face de cinci-sprezece ani decat sd moaie in bale de vapsea verde spa-tezele de paturi pe care o serie de fiinti de fier, neinsufle-tite, dar active, le-au lucrat cu aceiasi sigurantd cu a-ceiasi incapacitate de a da arta. Lustrul se da cu stro-pitoarea in forma de revolver. Mecanic, umbld singureobiectele produse. Numai la cusut, la mid lucrari dedetaliu, la impachetat se amesteca lucrdtoarele, intre-care opera mai grosoland e lasata ochioaselor negroaicede toate colorile cdrora li umbla privirile scotocitoare,testi, in toate partile.

Congregatia Evreilor romani", unde a fost primitasolemn regina Maria, are, In vastul cartier evreiesc, o marecladire de piatra cu o fatadd frumoasa. Sinagoga, scoala,sala de petreceri sant perfect tinute. 0 remarcabila grip.de curatenie. Intr'un colt sala de rugdciani pentru toatezilele. Au vremea alt vie acolo? Vin batranii cari n'auce face. Si aid noua religie a muncii, a cumplitei muncilacome de castig, omoard religia cea veche, a riturlior inde-lungate si a nesfarsitelor contemplatii.

Seara, mi se as o mast). do Evreii romani. Multi si insituatii foarte bune. Discursurile se tin in englezeste unclefrumoase al rabinului, care no vine de la noi, e de o mareelegantd de forma si de o nobild ideologic, care pune inperspectitd o intelegere intre Romei glorioasc, datd-toare de pace pentru omenire limp de trei secole, si intreurmasii profetilor". Aceasta englezeascd, in care se a-mesteca accentele violente ale unui american boy", lupt-tator in partidul republican, e im a de pura fatadil. Vani-tate de a arata ce au ajuns a fi in noul mediu al portilordeschise". Dar mice ,glumd romaneasca prinde, starnindlungi tasniri de ras; n-amai femeile nascute in Americanu inteleg. Cand un Evreu spaniol din Craiova cant/.vechi arii do la noi, din care nu lipseste:

Sapte lei suta de raci,$i poscarii tot sdraci,

5g

si

NOTE DE DRUM

sant in said aclamatii. Rosenthal, fostul director al Ade-varului", uita atentatul stupid care era s1-1 curate, $1 vor-be$te foarte mi$cat ,de voiNia duiosia" romaneascd princare, in scrierile unui Bercovici unui Diamant, s'a dato noud nota literaturii americane. Cuvintele mele de sfa-tuire, din care nu lipseste $1 critica, sant ascultate cu a-tentie $i indelung aplaudate. Scriitorului ce sant, i se dd.o calimara de aur. Fiecare tine sd-mi strangd mina, fie-care spune de unde este, co rude a pastrat. Un batr'an imideclard bucuros ca banii lui sant la dispositia satenilornostri pentru a cumpara pamanturi.

Dimineata, am fost cu o deputatie de Romani $i de E--vrei romani la statuia, la cea mai mare din statuile luiLincoln (o alta 11 presinta ca zdravan, senin, tanar,-crator).

Aniversara na$terii marelui pre$edinte a dat o notacle ideologie, de .distinctie infamelor vrafuri de hartie tipd-rita cu aceiasi Mora samanatd cu fotografii, care repre-sinta jurnalul american, detestabil monitoriu al crimelor

diVorturilor. ()data pe an omul e smuls din preocu-patiile lui de castig $i pus inaintea marilor figuri inspi-ratoare, °data pe an se dd lectie de cetatenie". °data Pe

$colile, supt drapelul instelat, aduc omagiul aceluiacare mai mult .decat Washington,. umbrit in filosofia"lui abstractd, neglijat putin in aristocratica-i isolare, in-trupeaza democratia luptand pentru drept. Uncle santmoii venitl, cei ce striga spre libertate, el e zeul rupalor de,catu$e, magul inflacarat mergand cu siguranta, peste pri-meldia vietii, beat de prevederea martiriului, catre steauacare niciodatd nu se poate clinti.

Ce bund e o lectie de Lincoln" in clipa cand mii de,carciume clandestine servcsc clienti aproape copii, cand,nu nuinai $ampania e la banchetele bogy iei, dar incamarutele studentilor $1 studentelor se beau cu

.60

si

§i

an,

si

CVPITALELE INDUCTRIEr

sete alcoolurile impure, cand nunti se improviseaza,inaintea preotilor speriati, 61upta miezul noptii, cand ne-gri afumati impusca pe tovarasii for de petreceri in au-tomobile, cand gunmenii, oamenii cu pusti" aai bandelorimbogatite cu contrabanda organisata a bauturilor si a-narhistii supt douazeci de ahi apar, strigand: ,,,manile sus",in adunari pentru a le prada 7-- ca mai ieri, cand o miede banuiti au fost aruncati in teninite de attornegul cares'a jurat sä sparga cuibul crimei, sa trimeata aiureasarile rosii stilate pentru faptele rele in serie...

Dar toate acestea se uita cand maretia electricitatii cur-gaud in fluvii coboard cerul pe pamant. Oteluri, spitale,cu atatea zeci randuri, redactii, case de locuintd, scli-pesc din mii si mii de stele, valuri de lumina joaca in aierreclamele, reflectoare care orbesc arunca spanze de f Id-cari asupra fatadelor care se cer vazute. E un vartej deraze,. o nebunie luminoasa, un desfrau astral spintecandfdcand bucati intunerecul noptii de-asupra lacului imens,a zapezii si gheturilor termului.

Banateni sant Romanii din Chicago. Cei mai multi din-tre dansii veniti d'inainte de razboiu, altii chemati, dinfamilia lor, de catre acestia. Banateni oachesi i vioi,ducand aid frumuseta, zburdaciunea, sangele for iute si iIi-birea for de cantec.

Sant dus la biserica for (si aici vechea cladire a ars siuna noud s'a Mut in loc). E intr'un departat suburbiu,uncle grupul romanesc, important, are ca vecini pe Italieni.Cele cloud natii, asa de apropiate, nu sant in legdtura. Decurand ceva s'a intamplat care a pus intre ei alte senti-mente decat ale fratiei. Un incendiu a distrus o parte dirtteo pravglie italiand: se spune ca, pentru a impiedeca oriceeercetari serioase ale societatii de asigurare, proprietarul apus doua bombe, dintre care una, land foe, a front imo-bilul dar a pagubit casele vecine. Cel inchis

61

pA-

bucati,

dp

$i

NOTE DE DRUM

vorbe*te de rasbunarea unui conational. Ziarul nomaneseLibertatea presinta una din familiile carora astfel li s'aufacut grele pagube.

In bisericg slujba se face rabdator, dupa vecheaCantarile, la inceput stangace, devin din cc in ce

mai isigure, mai aprinse; glasuri noun se prind, *i alecopiilor, insirati in fata altarului cu panglicile tricolorepe cama*a alba, cu ghetutele legate cu sfori ca sa samenea .opinc;.. De la o bucata de vreme preot cantareti para pierde simtul locului i aI clipei: e un plans desperatcatre Cara indepartata. Ochii credinciosilor earl pentrua ne primi *i-au pierdut la fabrics o zi de munca se um-plu de bune *i sfinte lacrimi.

Trecem la cladirea pe care obstea romaneasca o posecia.In randul de jos e sala de adunare, in cel de su* scoala.Toata lumea se adung pentru a asista la incercarea co-piilor, cari cu multa greutate, lasati toata ziva, prin fortaImprejurarilor, in mana strainilor, sant tinuti in cuno*-tinta limbii parinte*ti. Pe rand, chemati de parintele 0-pran, caruia i se datoreste aceastg. mica -organisare, eireciteaza versuri din cartea de cetire adusa din tarn 5i inlocul careia s'ar dori o alta, mai potrivita pentru impre-jurarile noun. 0 doamna face sa ciripeasca *i copilasul a-bia ridicat pe care-1 tine in brate, *i ce mandrie Orin-teasca atunci cand din buzele suptiri iese cantecul roma-'nese!

Ii reggsesc seara, impreuna Cu multi, foarte multi al-tii, una din sglile marl ale orasului. Porturilede aur, argint row ale Banatului Imbraca pe sprinte-nele fete care, cu doamna preoteasa in frunte, servesc cuatata gratie pran,zul pentru ca, intrerupandu-se, sa facaa se auzi pe scena cantarea pentru care e vestit Banatul.

Cuvinle nu pot cuprinde bucuria pe care o dau celuivenit de departe ca sa cerceteze o viata nationals amenin,tats de astfel de scene. De ce s'ar pierde pe meleaguri strain

62

da-Una.

$i

cuprinzand$i

CAPITALELE INDUSTRIEI

atata vlaga si atata voiosie? Si de ce, indemnand acasa"pe fiecare, am auzit spuind: Noud ni place aici"? De ceiutre baieti vorbirea aproape exclusiva a limbii englese?De ce aceastd fatalitate pe care mintea o intelege, darinaintea careia inima se revolta? De ce sa pierdem pe-oamenii muncii, atunci cand ne mananca parasitii politici?

Am fost 5i la Germanii banateni, plecati in zilele rele aleprigonirii maghiare. sant oameni instariti, unii bogati.Numarul for e uimitor de mare. Intre 600.000 de Germaniai orasului-lume ei numara nu mai putin decat 30-40.000. Si.aici puteri smulse pamantului romanesc, viitorului teriimarl care, si pentru s'a intruchipat. Buni cato-lici, ci au biserica for de o parte. Politica li este, spun ci,germand: una cu a tuturor frafilor de sange. 0 politica ne-afiliata la a marilor particle americane. $vabul, Germa-nul in genre, tine samd de valoarea omului, dar si tiespiritul de libertate al politicei lui, de sentimentele pentrurasa lui germana. In razboiu ei n'au niers bucurosi, casa -5i ucida fratii"; au cerut un serviciu acasa. Au fost

atunci cu neIncredere, cantariti ca natie de al cloilearand". De atunci lucrurile., s'au schimbat, dar rang a rd-mas in suflet."

Merg une on acasa, si primesc scrisori. Ar vrea ziare,reviste. De regimul romanesc nu sant nemultamiti. Stiuca li-am deschis scolile inchise de Unguri. Pomencsc deuncle frecari locale, 'la Boca aiurea, dar lard nacaz.Infeleg cat satit lucruri care vor trece. Cu indttiosare c atennul spline ca n'a uitat romaneste; se trimet salutdri laai for de acasa, se dau adresele rucielor din Bucuresti.Nu ni dam sama tale ganduri bune se indreapta. spreRomania si cat trebuie sa facem, cum trebuie sa fimpentru a le merita.

Prize East Chicago. Mai e nevoie sa spun ce e insira-rea fara sfarsit a cutiufelor neimprejmuite? Ne oprim la

63

dan$ii,

si

pri-viti

:NOTE DE DRUM

biserica units. Perfecta randuilla, iubitoare grija a preo-tului pentru orice amanunt de impodobire. Toata aleasa.gospodarie a Ardealului in locurile cele bune ale lui. Apoispre Gary, unde ne asteapta, daca nu una din coloniilecele mai numeroase, dar din cele mai pline de inima, maitari in credinta fats de Cara .i de neamul lor, ale Romani lorpribegi.

Orasul, la care ajungem indata, e creatiunea puternice-lor fonderii de otel. Acum un siert de veac era camp aici.De atunci s'a adunat o lume din toate partile care for-meaza aslazi o populatie de 120.000 de oameni, in careal nostri sant vre-o 1.500 (exact, dupa statistica parin-telui Reu: 280 de familii, 180 de oameni singurateci, 135feciori si fete de la 16 ani in sus, 370 de copii pang. la 16ani"). Numele orasului e presedintelui societatii care azis .i s'a facut". Viata economics creiaza aici subit astfelde asezari, lipind pe nesimtite, de-a lungul largilor strazidrepte, casuta de casuta. Aici munca asa de grea, in arsitacumplita, aduce Si o plata bung., asa incat mai toate locuin-tile sant bine alcatuite, curate si infiltiseaza un insemnatconf or t.

In mijlocul orasului se strang bisericile: toate varietatilecrucii rasaritene: romaneasck, ruseasca, greceasca, se in-talnesc aici. Grecii au avut simtul de a 'Astra in marea.i frumoasa for cladire, foarte bine situata, si formele tra-ditionale de acasl: cupola, cele doua turnulete cu varfu-rile rotunzite. Sarbii au avut ambitia de a ridica, in acestcentru chiar, o solids casa nationala, pe frontonul ca-reia scrie: Serbian Halt", dar discordii in comunitate, aufacut-o sa fie instrainata. Odaile menite pravallilor santgoale.

Si aici, in biserica ortodoxa, plina de lame, ce evlavioasabuna cuviinta, ce nobilii atitudine fats de oaspetil In fataicoanelor mari ale catapetesmei, de un bun stilt care s'arparea aduse din tail, slujba se desfa.sura frumos in clipi-rea lumanarilor impodobile. Predica parintelui Reu ga-

64

al

CAPITALELE INDUS rRIEI

seste vadit yasunet in inimile bune ale acestor oamenichinuiti, cari din micile lor economii au facut minuni pen-tru familiile si pentru obstea lor. E aici un adevarat in.-ceput de burghesie romaneasca, ingrijita de a-si ridicaodraslele cat de sus.

Ii vad seara, la masa comuna, in care se servesc bu-catele de acasa. Multi sant Fagaraseni. Cand li se vor-beste de muntii si de Oltul lor, taie la inima". Altii, capreotul, sant din partile bistritene. Nu lipseste cite unultocmai din departatul Vest romanesc, din Satul-Mare, dinSalagiu. Un Macedonean plangea cand am vorbit cu laudede ai lui. Un Evreu roman, care evita si cuvantul de .,E-vreu", avocatul Sam Shor, om de autoritate si de dis-tinsa elocventa, orbege dupa aproape patrazeei anide instrainare cum no poate vorbi mai bine oricare altRoman.

Uniti cu fratii din Harbor, Romanii se dovedesc in ceamai desavarsita fratie de gand si de simtire. Imi aratanu numai ce simt, dar si ce pot. Vechile noastre arii ra-suna in marea sala peste care falfai- colorile americanesi romanesti (se canta si ambele imnuri, al nostru cucata discreta duiosie!, iar la biserica se pomenia aiciregele nostru Millar); accentele Steluter tremura in aierca o lacrima in coltul ochiului. Copiii, carora se canta, cuatata greutate, a li se pastra caracterul national, isi aratatalentele. Un dracusor de fetita, care n:are mai mult cacase ani, rata d-lui Nicoard, joaca toate danturile cu ogratie indescriplibila si cochetaria ei precoce a,vea gesturide o suprema eleganta: bate pe boate baletistele din lume.

Am vazut si o scoala americana, o scoala de un tipspecial, care merita sä fie descris.

La Indiana chiar, mi s'a aratat o high school". Mare zi-dire de caramida aparenta, foarte largi culoare. sali declasa mai mici. Tablouri originale, date de Stat, impodo-besc paretii. 0 mare sala de baie. Inscriptii pe marmura,Band invatiituri pentru scoala si

5 65

s de

5i

vials.

NOTE DE DRUM

tiici se incearcri allceva, al carui stop, intr'un loc undoadevdratii Americani sant abia zece la sutd $i scad totmai mutt, e usor de Inte les. Masina de asimilare intre-buinteazd $i invatamantul, dar intr'un chip original $i

curios, avand multe parti bune si altele mai putin bun;parid la acelea care mi se par a nu fi bune de loc.

In trei randuri intelegeti harnat trei se tin trei mucinci sute de copii, de la kindergarten la clasa ultima deiiceu. Cand iese, e o invalindseald ametitoare, un piuit a-surzitor de glasuri. Fiecare face ce vrea: pleacd, ramane Inclasd, Incunjurd pe profesori si profesoare, trece in sä-lile de sport. Albi de toate negri de toate nuan-tele. Baieti $i fete. Turnul Vavilonului, cu limba englesdobligatoare.

Ca sa incapa atatia, sant impartiti la deosebite ocupatii.Unii asculta lectia care, pentru cea pedepsiti, continuasi dupa oara . altii 15i cearca muschii la nationalul"foot-ball, altii topesc metal in mica furnale on fac fierdrie,pe cand colegii incearcd desemn dupa naturd; intr'un loc,pentru fete, e putinta de a face crescatorie de pasari. Teo-rie practica se amesteca in acest cazan de unificare.

Rea la sau numai separatd? Pot negrii sa fie, cu toata inte-Iigenta unora, de o samd cu albii? Nu aduc instincte deseldvie, patimi barbare, suggestii brutale? Si albii chiarto ce gand superior pot ei fraternisa? Ajunge school-book sifoot-ball pentru a-i unilica?

$i, cu toata ingrijirea narselor, grija doctorilor si den -ti$tilor, baia la sosire i la plecare, e aici un praf, o anarhiede geamuri sparte, o duhoare de negru In lavatoril, omurdarie de pete Bade pe care mingea le asterne pereti, lucruri care pot ajuta ceia ce e mai primejdios in a-ceasta societate fara alt chiag decat munca castigul:brutalitatea, dacd nu cea aparenta, crici nimeni nu co-teste, nu injurd, nu jigneste pe concetateanul sau, dar ceacare, ascunzandu-se supt forme sociale convenabile, e maigrea de desrddd'cinat.

66

olorile,

si

pa-

si

CAPITALELE INDUSTRIEI

De la Chicago spre Aurora, un centru pentru lucrul lacane ferate. Se desird. aproape Vara Intrerupere casutelede muncitori, asezarile de fermieri .Natura e ingaduitdnumai ca decor, mai putin: ca teren Inca disponibil. Numefrancese: La Grange, sau de o recenta poesie sentimen-tala (ca si Aurora insasi): Eola. Cele d'intaiu se explicaprin trecutul reg,iunii.

In adevar descoperitorii au fost Francesi. Umde e imen-init,srminabilul, triumfantul oral de industrie comert

a fost acum trei veacuri coliba celui d'intaiu descalecator,La Salle, al cdrui mime e pastrat Inca pentru unul dincartierele orasului. Nuinai in veacul al XVIII-lea, in a(Iona ju inatate, in epoca de rdtdcire, de totala lipsa deprevedere si de orizont a politicei francese, condusa cusforicelele de matasa ale femeilor de la Curl; s'au jertfitAngliei, Vara cea mai mica sovd.'ire, teritorii care erau saInsemne asa de mult pentru omenire.

Aurora are in centru aparenta cartierelor mijlocii dinmetropola vecina. Noaptea e o nesfarsita tremurare delumina in toate colorile de- asupra caselor care altfel nufac nicio impresie. E inutil sa spun ca nicio clia'dire nu sedeosebeste de celelalte.

Romanii sant aproape doua mu, formand vre-o treicute de fanailii. In mare parte din Salagiu Si din pa'rtileSatului Mare. Harnici muncitori, platiti mai slab decat lausine. Dar din putina for agoniseala, pe care au Incer-cat fard noroc s'o fructifice in Romania care devalorisa, eiau facut -lucruri maH. Biserica unita, cea mai frumoasaca stil ca materials din tot ce am vazut pand acum inAmerica, e facuta din caramida aleasa; un pictor italiana schitat trandafirii Ingeri in bolti, catapiteasma e lu-erata cu evlavie cu o deplina pricepere a obisnuinteforromanesti de un German. din Timisoara; portile sant da-torite unui Roman care a cunoscut picturalui Smigelschi incatedrala din Sibiiu. Alaturi e o foarte buna casa parohialapentru parintele Manu, Somesan, fost pe vremuri la Prislo-

67

sul,

si

si

si

NOTE DE DRUM

pul Dornnitei Zamfira, preotul insusi fiMd unul dintre ini-tiatorii si ctitorii acestor mandre lacasuri. Scoala, cudoua randuri, Muth., cum o arata contraforturile gotice,vechea biserica, inadita si inaltata, are singura in toatecoloniile intregi opt clasele si dg. diplome recunoscute de-Stat. Lectiile le fac 5i calugaritele americane, asezate in-term pavilion vecin, care-5i fac devotiunile tot la unitii no5-etri. Se pregatese 5i calugarite romance.

La ospatul cu gustoase sarmale ca acasa s'au adu-nal o parte din oamenii nostri. Bune fete insemnate degreul muncii. Cand se inehide lucrul,_ e un val de multimecare se revarsa. Trei sferturi din colonic sant aid, cufemeile, cu copiii, pang. la cei tinuti in brate. Se sfiesca vorbi fiindca li se zice ca, atinsi de instrainareabasaduiesc" irnpestritat cu ungureste, dar ce limpede 51cald se rosteste unul dintre acesti fii credinciosi ai na-tiei! Si ei in sa-mi arate ce pot in cantec: intaiu copiii,al caror cor e plin de atata avant; apoi, intr'un colt,vibrantele glasuri ale barbatilor care se intetesc pang laentusiasinul eel mai induio5at cand li zboara de pe buzeversurile indelung, apasat, dureros repetate ale Lricolort.t-lui":

Pe mormant atunci sa-mi punetiMandrul nostru tricolor...

Apoi in noapte cutiutele de otel ale trenulni ne due hiSlatul Ohio la marea colonie din Cleveland, 1.000 deRomani, un eras intreg.

4. A doua metropo1 a Rom"thulor: Cleveland.

In fulguirea rara a diminetii glaciale apar ca intr'un o-ras european asteptand sky-scraperurile, indispensa-bile oficiilor puternice zidiri oficiale, In stilul cunostatnoun. Un mai vechiu monument vesniceste izbanda din

68

limbii,

CAPITALELE INDUSTRIE

rkzboiul -succesiunii. Larga strada pare mai calmk, poatepentru oara asa de timpurie.

Un pod de doua milioane de dolari, cu cloud randuri,trece peste o adanckturk in care fumega, alb, negru,galben, toate fabricile orasului de un milion de locuitori.Dincolo de dansul incepe cartierul celor vre-o 3.000 deRomani, stransi impreuna asa de mult, cask de cask, in-cat ei numesc in glum strada Bucuresti" una din vas-tele artere care strkbat acest cartier.

Ne oprim la biserica veche unita, care se pastreaza Incabine ingrijitk $i cochetk. Icoanele, executate de un strain,cant foarte cuviincioase. Un mic grup ardelean ocupg.lakncile. La biserica ortodoack, uncle serveste preotul, eo mare multime calduroask, induiosata, ca pastorul

al carui graiu bland, in alese legaturi de frasa, miscaadanc; nu °data ochii ii inoata in lacrimi cand vorbeste-de Cara indepartata. Sofia e fiica preotului din Vladeni, in-tre Brasov 5i Fagaras, pe care 1 -am cercetat cklata, a-tunci cand ea poate nici nu era nascuta. Corul, care exe-cuta cu precisiune si avant liturghia lui Dima si a lui Mu-sicescu, e cu desavarsire kmpresionant. La biserica dezid a unitilor, cu acelasi harnic preot ca redesteptator-al constiintelor adormite, credinciosii au lost smulsi ma-ghiarisarii une on aproape complecte, si cu ce cre-dinta stau ei supt faldurile tricolorului cusut cu our I 0vesela sald e proprietatea Romani lor si, cand vorbesc inea, fiecare glumk prinde, fiecare slat afla rasunet.

Iar seara e o frumuseta sk vezi oamenii mandriplini de vlaga, femeile elegante ca niste represintante aleunei vechi rase selectionate.

Otelul, care pastreaza ceva din vechile obiceiuri linis-inaintea furtunii sociale de astazi, are in serviciul sau

numai negri, integrali, sau, mai ales, amestecati, Afro-americani" a cdror coloare e une on mai deschisa decat.a unora din Tiganii nostri. Negri la octal, negrese la as-

69

siei,

si

lite

NOTE DE DRUM

censoriu, negri la serviciul restaurantului, pgna la ins-pectorul lui, negri ca portari.

Pi oblema neagra preocupa din ce in ce mai multpublica a acestei teri, care se simte prefacandu-se zil-

nic si cauta linii de orientare pentru viitor.S'au aruncat si de sefii lor, cari sufar de inferiorita-

tea actuala mai multe solutii, de la aceia a intoarcerii.In Africa, fireste absolut imposibila, §i fats de negrii deacolo, cu totul altii, si fats de stapanitorli europeni ai te-ritoriilor, la intemeierea unui Stat negru in America, deunde ar iesi insa un antagonism fatis, supt raportul.politic-teritorial, intre cele cloud rase. Acuma curentul,chiar in Sudul care li interzice tovarasia in. restaurante,,In otele, in trenuri si tramvaie, pe strada, este spre asimi-bare.

Negresele sant, spun toti, cautate de albi, si atalea albechiar ar avea o bolnava slabiciune pentru negrul buzatcu trupul de bronz. Mulatrii sant pe toate drumurile si de-toate colorile, piina la domnisoara abia cafenie, cu parullins si nasul format, cu buzele fine, care numai in lucirea.rapede a ochiului lacom de iubire are tresaririle violenteale rasei sale. astfel se poate arunca profetia ca decum in vre-o jumatate de veac negrul ca Ware, va dispareasi prejudecatile ramase pang. azi vor face sa rada urmasiicari vor avea fiecare o piciitura de singe negru sau o le-gatura morala cu lumea credincioasa. neagra. Deocam-data, pe langa cativa oameni de scoala, scriitori 5i ar-tisti niciun om politic deocamdata, negrii de ambelesere suie si coboara ascensoarele, spala cu matura mar-inura garilor, pazesc poarta otelelor si smuncesc far-furiile oaspetilor la restaurante.

Gaud, la anul 2000 al profetiilor, chestia de rasa n'armai exista, dupa acesti prooroci poate cam grabiti In con-clusiile lor, e o intrebare data se va mai 'Astra simtul defamine, a carui slabire va fi ajutat la fusiunea unor forma-tiuni fisice 5i morale asa de deosebite.

70

opi-nia

a;

gf

CAPITALELE INDUSTRIE/

Multi proclama de acuma ca ea se duce, cO. trebuie sa -seviuca si ca ar fi absurd, monstruos, data nu s'ar duce.Nu e liber fiecare om? Nu e stapart, cum zicea candvala judecata o cunoscutd canalie de la noi, pe trupul sau?0 femeie ca si un barbat. Until iti poate placca un mo-ment, dar pentru atata nu strici asociatia interesata cucelalt. Nu se fac astazi casqtorii la orice teas dupa primavedere, asteptand divortul peste o sdptamand, cu foto-grafia frumoasei pdrechi in ziare? Nu publicd o aclritd is-toria color vre-o opt casatorii ale ei? Si apoi, odata cefiecare-si face o cariera, si una deosebitd, copiii fiind in.sama societatii, odata ce casa nu ma,i e cash', ci coltul dedormit, ce inteles poate sit mai pastrew vecheaSe stria contra bunicilor idoli", cari trebuie priviti caniste straini, contra iubirii parintelai pentru copitul de altsex, ceia ce se explicit co grozav: prin literaturahidosului Bcrnad Shaw si prin descoperirile smintite alelui Freud. $i tineri studenti raspund rapede la chestionareingrijite, aratand ca nimic din trecut n'a ramas in concep-tia lor despre legatura intre sexe.

Dar odata cu problema econotnica a inchiderii debit-seurilor si a disparitiei materiei prime, co problema demo-grafica a decaderii unei rase chinuiLe zi si noapte, s- ponesi aceia, morals, a suprimarii oricarli legaturi intre oa-meni decal aceia a folosirii trupesti a unuia de catre altul.

Clevelandul mai are o parte pe care o descopth, mer-gand la Universitate, la Universitatea de sport si de sludii,in care e asa de greu sd gdsesti studenti, asa lucid, con-ferinta pentru dansii o asculta profesorii. Aici e as ,zar,!acea Veche, casele de cateva decenii, acelea care de atateaon si-au schimbat propridarii on care din stapanirea uncifainilii au ajuns lacasul unci inslitutii. Butte marl case co--mode pentru oameni bogati, si cu oarecare ragaz, pentrugospodarii si lumea de gust a carii rasa de mult s'a stins.Fiecare in felul ei, cu frontoane si rotonde, cu coloaneabbe, cu gratioase decoratii. De pe tale una, in lipsa cui

71,

familie?

NOTE DE DRUM

a iubit-o. tcncuiala colorata incepe a se desface. Parveni-tele de lemn se vor fi bucurand de ruina acestor aristo-crate. Si in acest mediu de oarecare vechime biserica, inloc sa se piteasca umila, varful turnurilor abia ajungandla inceputul unui sky-scraper ca acela cu turn ascutit alOrli, care, macar, e elegant, se rasfata larg in spatiuldeschis. Prin coloarea vie, prin vitraliul care se ,vcde sidin afard, prin amestecul armonios de linii gotice si demaxi feresti rotunzite, ea atrage privirile si impune res-pectul.

Un Muscu de mare interes e o podoaba a orasului. Infrumoasa cladire de cel mai limpedc slil clasic opere dearta. adesea foarte rare, stint asezate in oddi care, dupa eelmai nou si mai potrivit sistem oranduire, formeathreconstituiri istorice. Une on elemdnte de mare pret sepierd putintel in aceasta alcatiiire. Astfel doua dclicioaseschite de Fragonard si de Boucher pe paretii unui sa-lon din secolul al XVIII-lea. Vechi smalturi de Limogesisi amesteca adancul albastru, tragicele linii aspre cutine stie cc obiecte din alta epoca. intr'o vitrina debibelouri mixte. Ba inca si cate un ivoriu bizantin, de ceamai nobila facture a secolului al XI-lea. Astfel gratioasa,presinlare in jet inflorit cu largi flori a Maicii Domnaluicu pruncul, intre ingeri cari zboara, figura avand ceva dinfarmecul, de intima poesie ganditoare, al artei francese dincele doua veacuri urmatoare; jos numele artistului sau aldonatorului: A.XX6vrc OpTupog Ori caseta care infati-seaza pe capac si pe paretii lalerali, intre elegante rosete,povestea Crealiunii si a celor d"intaiu suferinti omenesti,cu Eva desfaciin,lu-se din coasla lui Adam, cu copaculcunostintii binelui si raului anume amanunte arata a-dcudratul caracter al pacatului, prin linii care se desfac dinuncle parti ale corpului, cu Avel strapuns de cutitul luiCain. Opere in fildes si in champlevo arata adanca in-fluenta a acestui Bizant, fahricand micul articol" pentra

72

de

aokr,s'.

CAPITALELE INDUS1 RIEI

orice calator $i pelerin. asupra artei Apusului, palm inregiunile Rinului si Oita in Franta de Rdsdrit. De aicitrecerea e usoara la rotundek, albele creatiuni ale soni-nei oeramici italiene, de mesterii mai marunti, intro carecreatiuni una, de o energica rusticitate,` Samaritana luiGiovanni della Robbia, poate fi pus Intre ce a dat maibun arta din acest timp al primei Renasteri. Unica efantana de argint si smalt, gasita la Constantinopol, incare lei, dragoni, figuri omenesti se amestecA in ceamai rafinata, dar nu $i coplesitoare, varietate.

Pe langa interesante pagini de miniaturK, $i un splendidcovor de Tournay, pe Tanga o mare colectic de armuridestul de rare, Museul insira o foarte aleasa succesiunede picluri din toate $colile. America insasi e mandrd c6poate presinta cate ceva din portretele unei intregiscoli de rabdatori portretisti inlainte de revolutie saudin vremea luptei pentru libertate : Hurd, Hesselius, Sully,Jarvis, in a cdror onestO familiaritate se simtc ceva dinspiritul care insufleteste arta englesa din vremea unuiHogarth care, e adevarat, este si a lui Reynolds, a luiRomney si West, de cea mai aleasa distinctie. Din aceastainspiratoare arta a vechii patrii vin doi Turneri, dintre canunul, cu un peisagiu de fantasic, plin uc coloanc antice side arbori din Sud, in fata cdror marea-si joaca diafancle,hizarele ilusii de forma si coloare, e una din marile panzeale descoperitorului minunilor aier.dui Lesbia Ina-intea pasdrii moarte" a lui Reynolds e incantatoare de a-litudine ca $i de perfecta tehnica.

Ceva din pictura Teri lor-de-jos. un Wouvermans, doiTeniers, o invalmasita panza rumena a lui Rubcns, §idin a Germaniei la sfarsitul evului mediu. Italienii santlarg represintati, de la dulcii Sienesi razatori, de la Flo-rentinii Inca stangaci, la un Morone si un Bassano, lascoala lombardil, cu Luini, la un Tintoretto neispravit,do o impresionanta $i unicd. sinceritate: Madona si co-pilul, In schitarea largd; cu aspre dungi rosii si albas-

73

NOTE DE DRUM

tre, avand ceva cu totul strain de arta, larg raspanditd,a marelui decorator. Vre-o doua panze ale lui Greco, intrecare una cu opositii de colori tari pe planuri de oneobisnuita. indrazneald ; cum e vecina cu tabloul lui Tin-toretto, influenta acestuia asupra indaratnicului iconar cre-tan e vadita.

Francesii au un Poussin, ale carui mici figuri cu ca-racteristica iscalitura de ad'anc albastru sant cuprinseintr'un peisagiu de adancimi Si luminisuri de cea maifericita descoperire, pe care it scade doar intru catva lu-minoasa visiune insorita a vecinului tablou de ClaudeLorrain. Intunecat si tragic, cu figurile orientate pe carele incadreaza, coltul de padure batrand al lui Delacroix, Siochii se opresc indelung, fermecati de incomparabila idila'_a lui Puvis de Chavannes, albe trupuri ratacind prin poienide eliseana seninatate. Scoala francesd se prelungeste pangla crudele adevaruri, Mate intr'un gest, ale lui

Scoala de la Barbizon a avut fericiti scolari in Ame-rica, si un Homer D. Martin, un Winslow Homer, unGolden Dearth, un Kent si Kroll apartin color mai bunipeisagisti ai epocei moderne, precum in rata din 'Vene-tia", Duveneck, moil, in 1919, arata rari insusiri de prin-dere subita a pitorescului exotic,

Gravurile pun alaturi imaginatia ruda a GermanilorSchongauer .i Darer cu cea mai superba visiune a luiMantegna, o inmormantare a lui Hristos de o nemarge-nita durere, cu Turcii din Craii de la Rdsarit ai lui Lucade Leyda, cu lupta de tauri a lui Goya, animalul trium-rand peste gramada victimelor, cu delicate intrezdririvenetiene de Canaletto, cu tenebrele strabatute de sacre lu-ciri ale lui Rembrandt.

Intre curiositati, cele covoarc din Italia-de-Suet(Terra di Lavoro, Campania), ale caror figuri geome-trice arata originea balcanied, greacrt sau albanesa, amesterilor populari_

Drumul la Akron strabate carrierele marginase ale ma-

74

doua

Dvgas.

CAPITALELE INDUSTRiEr

relui oral. Case risipite, ale lucratorilor can vor aceiasilumina, can sant, insa stapaniti de amintirile gospodarestiale terii de nastere, avand pliicerea de a locui, de a locuiin adevar acasa, la dansii, cu putind poesie rustica in ju-rul lor.

Sirul de lumini se intinde des, nesfarsit. Din sat insat, de fapt orasele, treci pe nesimtite. Aici viata omc-neasca e langibild, cu tot ce ascunde si_ cere sufletul in-dividual. Apoi strabatem in noapte regiuni de cultura, incare casele fermierilor adorm de la lasarea amurgului.La capitt, peste alte carticre orasenesti din margine, in-tram in lumina saltareata, de multe colori, in zvonul ne-conlenit de automobile al Akronului.

E o crcatie, de mai multe decenii, a fabricilor de..gruma", adeca de cauciuc pentru roatele carelor", sipentru once alte intrebuintari. La acest ceas imensciecladiri cu sate de feresti arunca tisnirt de lumini tari asu-pra strazilor agitate. Cand ne vom intoarcc de la actu-nare aproape de miezul noptii, va fi aceiasi framitn-tate de rnuncitori, obo .iti, palizi, sipti: echipa de seara,.echipa de noapte, imbulzind tramvaiele care aciuc si carainapoi.

La ai nostri, mai putin bogati ca aiurea, e o bucurie.Toatc regiunile sant infatisate in multimea care strigade multamire la atingerea cu Cara neuitata. Sant Salageni siOlteni din Tara Fagarasului, sant albe Sibience, sant BA-nateni de la Curtici si de la Beba, sant Aradani,, oameni pa-trati. voinici, e elite un Bucovincan din preajma Suce-vei, cite un Macedonean de la Florina, cate un Bucu-restean chiar. Graiul dulce al preotului ardelean galgaie delace imi. Evreu din Barlad, del cnit crestin, citeaza, incea mai Pura roman.easca, Evanghelia si plange si elasupra locurilor de nastere.

A doua zi, in ceata si fumul pe care nu le poate biruiun bict soare timid, speriat de Cate face omul, larga

75

L n

NOTE DE DRUM

stradd, yazutd de la ferestile unui otel de mods veche, cutablouri dulci si naive, cu mobile lustruite de mains ome-neasca, presinta aceiasi strecurare de lume saraca mun-cita, acelasi alaiu spre pane de muncitori imbrAcati sme-rit, cu caschete, cu capetele goale, de femei alerganddupa nevoile casci. Pare curioasa, in fata uneifrumoasa fatd, de o suprema elegantd, care, nerlbdatoare,bate trotoarul cu varful elegant al piciorusului. Aici mis'a pdrut ca e mai multa durere omeneascd robitg. Im-pardtiei masinelor cleat In mice alt loc din State le-Unite. Totusi mi se asigurd ca oamenii eastiga foarte mult;ca pot realisa economii insemnate, dar li place a cruta.

Un earlier nou duce spre Kent, unde e scoala normalda Statului, care m'a invitat sa vorbesc. Creatiuni nOi pen-tru oameni mai bogati; mici capricii de arta dau ca-racter elddirilor razle'e, care raman Insd credincioase, inliniile generale, tipului consacrat, cu neputintd de izgo-nit de acuma inainte, Totalul face impresia unui cochetcottage engles. Graciini Insd nicdiri in vaga 1mprejmuirelard despIrtiri.

Ajuta la aceasta plliculd InfAtisare natura. Ea are eelmai frumos aspect pe care 1-am intillnit pand acuma inAmerica. In aierul acuma duke primdvdratec, fara urmade zdpadd, se ridica dealuri acoperite cu arbori, printrecare se afundd vai largi si aclanci, purtand Inc A numeleIndienilor cari le-au strdbatut, ciudate nume coroiate caiesind dintr'un plisc de papagal: Cuyahoga. Lacuri largirasfatA vasta for oglindd de ape, pe care o incaleed poduriIndraznete. 0 atmosfera de idild primiti' pe care n'omai strica locuinta sfrijita a omului. 0 pace ad'anca in-idsoard toate: pe soseaua admirabild, de cardmida rosie-violeta, ca in vechile case spaniole, automobilele lunecd,usor fara vuiet de sirene. In fund soarele, care se apro-,pie de apus, coboard incet ca un imens glob rosu, fdra.raze.

76

florarii,

CAPITALELE INDLISTRIED

Seca la, in mijlocul livezilor, e oompusa, ca de obiceiuaice, dintr'un sir de pavilioane: al administratiei, suptgrija managerului, al invatdmantului artelor, purtand inMere maxi numele maestrilor gloriosi, al colegiului fete-lor, al aceluia In care sant dormitoarele bdietilor. Se stiecat e de laudat sistemul educatiei in comun, de la Koalaelementary ultimul an de Universitate traits supt acelasiacoperis, pe care-I practice Amertcanii. Ceia oe nu impie-deed duioasele tovArdsii intre cele cloud sexe pe care le in-talnesti pe toate cardrile, mai ales cand sufld vent de pH-mavara si amurgul se apropie. Sallie de studiu sant vaste;aparatele de proiectiune perfecte. Bibliotecile se presintasimpatic ca niste locuinte de studiu pentru grupuri mici.Auditoriul e linistit, fare vioiciune, foarte cuviincios : sin-gura profesoara sviterand, din Thun, arata in priviri buca-Ha de a afla lucruri noun. Nu se jean note, Conferinta econsiderate mai mutt ca o visita. Cand vine o oara decurs, cei mai multi, cele mai multecaci fetele predo-mind se duc.

In Cleveland insusi vad biblioteca, asezata intr'o fru-moasa cladire clasica, pe care sant scrise numele gandilori-lor poetilor americani: amintirea acestor conducatori spi-rituali din vremurile linistite face placere in zvonul inta-ratat de azi. Aid, intre carti, nu e nicio nervositate, darnu e nici prea multa imbulzeald. Se face imposibilulpentru a atrage $i a retinea, pentru a servi: invatati-vd bi-bliotecari ai Europei, si chiar cei ai terii mele! Ultimelecarti sosite se expun publicului. De la intrare vezi ma-teriile distribuite: literature de imaginatie", istorie", etc.Cercetezi cu ochii si alegi. Indatoritoarea functionary egata sd to ajute, sd-ti dea un sf at. Scaunele, mesutele santasezate asa incat cetirea sa fie o pldcere. Dedesupt e o-daia cercetasilor, cu cele mai potrivite carti expuse afardin duldpioare. Este si un Museu de arta cu lucruri de int-prumut sau cu obiecte expuse: buletinul presintd o icoand

77

la

si

NOTE DE DRUM

ruseasca din secolul al XVII-lea si o marina, de un pu-ternic efect dramatic, de un pictor rus refugiat. Intre de-semnurile de vanzare, o ciudata reconstruire din Greco,grupand laolaltd ce e mai caracteristic In chinuitele lui vi-siuni: acest decupaj" represintd unul din caracterele ci-vilisatiei americane. Intr'o odaie alaturi se tine o confe-rinta pentru un cerc de femei: filmul instructiv ruleaza.

In alts parte a orasului, in sArdcime, bisericile roma-nesti. Cea ortodoxd e foarte bine ing-rijita de bunul pa-rinte ifocioaga, FAgdrasean, Vann-, cu case copii (doamnaare treizeci si doi de ani si fata cea mare cincisprezece).Aldturi templul baptist, de o abstracts infatisare: cu-vintele sacre sant scrise la capdt in trei limbi, dar preo-tul, un foarte bun Roman, ma asigurd ca azi toata lumeaintelege romaneste; orga intovardseste cantarile.

Si de-odata incep plangerile ascunse pang atunci. Oa-sele ni se rup", spune un barbat. Femeile aratd cam viatali se duce intre fabrics si casa, muncind si de o parte side alta. $i ele sant puse la cea mai grea munca: la cara-tul sarcinilor color mai zdrobitoare 0 femeie tanara cufata de Madond are obrajii asa de albi usor scufundatio nesfarsita melancolie acopere de teats frumosii ociii ne-gri ai fiicei muntilor nostri. Scamp se platesc dolarii de laCasa de economie,ochiul dracului", care ispiteste,si zdren-tele de fabrics inlocuind sanatosul port de acasa!

DuhOri se 'idled In aier. Fumul gros tisneste de la fabri-cik de cauciuc care dau faliment cu toata aceasta nemiloa-sd exploatare a muncii omenesti. Din bordeiele de lemnale negrilor iese, cu mirosuri acre, copii numai in camasimurdare, bdrbati lenesi can se zgaiesc la oHce, curiosi caniste man copii. Doamne, izWveste pe ai nostri din a-ceasta cumplita gheend in care au intrat nevinovati!

Seara, pornim spre Youngstown.Automobilul condus de un bogat comerciant, Sarbu,

strahate, un ceas si jumatate, o regiune de ferme. Nu ve-

si

CAPITALELE 1NDUSTRIEI

dem in noapte decal casele foarte Ingrijite, In care lu-cesc ferestile dare. Pretutindeni electricitate: societatile oduc la orice grup de case rdzlete; numai de la soseauaminunata pand la terasa locuintei proprietaruj pldteste el

Ca la Cara la not latratul de cane se aude din candin cand, si vezi on si animalul rdzlet strecurandu-seprintre automobile. Ai atunci impresia ca to gdsesti cuadevarat in realitate, ca totul nu c numai mdreata ilusie azborului masinilor.

Ajungem intre casele din suburbiile orasului. Infatisa-rea e atragdtoare. Prdvaliile scanteie de lumini in toatecolorile. Indata se deschid artere marl, foarte bine tiliate.Imense cladiri, sky-scrapere se inalta pentru o popu-latie de vre-o 150.000 de oameni, 80 la suta strainjumatate din aceia a Akronului. E o betie de electricitate,un furnicar de rniscare.

Acura doudzeci si Chid de ani, spune d. Vas, Fagarasean,agent de vanzare pentru imobile, vorbind vre-o zece limbi,erau aici trotoare de scdnduri si unde e blocul de granital Postei poposiau carutele fermierilor. Fabricile au su-nal din trambita fatald a cosurilor for si o lume intreagdis'a ridicat, alergdnd spre cuptoarele in care fierbe otelul,Inrosind zarile noptii cu sangeroasa for aureola.

A doua zi, fumul apasd indelung asupra furnicarului, alcarui vuiet n'a contenit nicio clipti. Cu greu soarele biruie ne-gurile intunecate care galgaie, si la niciun ceas victoria luinu c deplina. De la al zecelea rand camera 1002 aunui hotel de mici compartimente ca niste cutiute privescla terasele in toate colorile care strang funinginea cur-gaud neobosit. Ah, sufletele care se chinuiesc on se star-pesc induntru! totusi albe fatade de porteland presintdghirlandele renasterii, firidele bisericilor europene; totulca un vis din albul raiu pierdut al vietii armonioase, vred-nick' de trait!

Mergem la biserica. Dincolo de valea care scanteiaza delumini si din mijlocul careia, prin. galgdiala furnului, is-

79

staipli.une

Si

NOTE DE DRUM

neste rosia flacara a furnalelor de otel, obisnuita desfasurarea casutelor de lemn. Nu cleparte una de alta, biserica or-todoxd, cea units a pdrintelui Spataru. In cea d'intaiuun zugrav din Laz a dat in 1911 astfel de icoane carepastreaza toata frescheta de folklore, toata bogatia decolori, toata naivitatea pioasa a vechilor iconari: nu s'arfi crezut ca traditia seculars a acestor interesanti mesterisä se Ti putut transmite neschimbata, capabild insasi denote personale, pans in zilele noastre. In acclasi cartierSirienii, Maronitii, scapati supt regimul frances de fricavesnicilor for dusmani, Drusii, au o capeld de lemn; preo-tul, care, dupa datina terii sale, she frantuzeasca invatatala Beirut si mai de loc englezeste, imi arata copilarestilepodoabe sentimentale de ingeri si flori de hartie ale Bise-ricilor legate de Roma. Lungile fete oachese, cu ochii marltristi ale creciinciosilor lui apar in toate pridvoarele.

La o masa care mi se cla in clubul universitarilor, cularga participare de Romani instariti, and pentru intaiacard expresia clara si franca a sufletalui american. Shamcati din America au fost pe la noi, in zilele de restristede la Iasi si pe urma. Dar aid gasesc mai mult decat a-data: amintirea shnpatiilor care au intovarasit razboiulnostru pentru independentd, consideratia pentru ce am a-juns a fi, dorinta ca si nota noastra etnica, la aceia carivor ramanea aici, sa se amestece in sintesa civilisatiei ame-ricane, care de acuma trebuie sä fie. Ati spus", arata unsimpatic clergyman, ca in Romania natiunea a facutStatul; aid Statul se trudeste sa creeze din atatea elementenatiunea". Si ii lipseste, adaug, cu toate societatile, defrancmasoni, extrem de puternice, cu toate asociatiile delegionari si paza vesnic vie a militiei nationale", a _ca.-valerilor lui Columb", ceia ce poate conduce si orientao sfortare de o sintesa: samburele teriLorial. Tutu! e suptapele in vesnica miscare ale potopului imigratiei.

La amiazi peste trei sute dintre ai nostri s'au adunal la

SC

CAPITALELE INDUSTRIEI

un pranz, onorat $i cu presenta representantului comu-nei, sefului scolilor, judecatorilor, membrilor biroului deeducatie, cari vorbesc cald cu miez despre rostul Ro-manilor de aici. Miscatoare sant cuvintele preotilor Spa-taru, Holdar si Ilie Pop. Acesta din urma aminteste Inde-lunga publicare aici a ziarului Romanul", juramantulMout In timpul razbooiului de limn anii din Youngstown dea se desface pentru totdeauna de Ungaria, lacrimile var-sate de toti d-rul Anghelescu, atunci ministru adRomaniei Inscrierea in legiunea americana, lupteledin Franta. Cuvantarile urmeaza, duioase, pang. la aceiaa Evreului roman din Budujeni, care vorbeste de bias-,tamata granita a Bucovinei saluta ca fost soldat al re-gelui Carol tricolorul rom'a.nesc.

Vazusem dimineata pe cei cativa Romani -din Camp-bell, muncitori la marea fabrics de acolo. Vin cu lacrimiin ochi, cu bune cuvantari pe buze, cu flori $i daruriin mans. Au .hala" for de adunare, larga, ingusta, fru-moasa. Pe cortina figuri alegorice trase stangaciu, darcu cats iubire, amintesc tara, u menesc desrobirea. Dupaamiazi mergem la Newcastle, sä vedem un alt grup dintreai nostri.

Dar intaiu conducktorul mien, negustorul Sarbu, ominstarit ca si conationlul sau Tecau, vrea sa ni arateferma 5i pravalia lui. Cea d'intaiu e asezatg. chiar In mar-genea orasului, acolo unde usoarele casute pried a se ras-fira. E o bung si mare zidire de caramizi, Impartita cupricepere. Nevasta, Ardeleanca, poarta grija de-aproapede toate cele. Din datinele de acasa, in aceasta tara farasim% pentru copaci, sadirea tinerilor pomi roditori si ea-nele la lant. Incolo surd, crescatorie de pasari si culturade legume pentru pravalie. In aceasta tot felul de ale man-carii, de la jambon pang la covrigi; dedesupt marfa proas-pata e tinuta In refrigerante. Totul In cea mai migaloas1ordine. Intorsi In tara, ce n'ar putea face, cu Invatamintelepe care le stapanesc, astfel de oamenii

6 81

si.cre

si

si

NOTE DE DRUM

Spre Newcastle drumul e mai putin frumos decat pe laAkron. Copacii suplirateci, strambi, crescuti In voiaosanditi, cu gramadirea necontenita a locuintilor, la omoarte apropiath, stau goi si tristi, cu crengile rupte,cu varfurile desfiintate. Fermele se urmeaza rapede. Nu-mai In fund, condamnatii se strang Intr'o padurice, cao turmA speriata la apropierea lupului.

Cu vre-o patruzeci de mii de locuitori, Castelul celNou'' are infatisarea unui foarte mare oral european. Lu-mina si miscare, strazi largi pe care incep a se aprinktesutele de licurici ale automobilelor. Mai visibile decatoriunde si mai vrednice de a fi vazut, bisericile. Mari cla-diri gotice, care, cu fumul care necontenit cade asupralor, Inlocuind pe acela al veacurilor, par a avea o vene-rabilA vechime. Turnu-rne, terasele for se calla si seIntrec. Au vreme oare acesli oameni asa de ocupati, cusimtul idealului aproape tocit, sa dea o adevarata viata u-nor asemenea lacasuri sau Dumnezeu trebuie sa se multa-measca numai cu ce i-a dAruit atata mArinimie In im-partirea castigului necontenitei munci?

Ai nostri n'au decal o ha1A, de aceleasi proportii ca laCampbell si cu aceleasi profetii fericite pentru viitor. Darsi aici o credinta admirabila fata de Cara de care ca unblast am Ii opreste sa se apropie. In marele cimitir, cumasivele blocuri de piatra neagra, purtand de cele maimulte ori, in slove aspre, singurul nume de familie sicite natii le amintesc numele acestea !, doarme, suptun monument care face onoare prietenilor si ucenicilorlui, unul dintre primii organisatori si Insufletitori ai pri-begilor romani, Pacurariu. Lasam flori pe groapa luiInstrainata.

Abia am sosit si iarasi la una dirt cele mai mari scoliale orasului colonia s'a strans, supt presidentia inspectoru-lui american, ca sg. asculte o conferinfa despre tart. S'auadus prang 5i copiii purtati pe brate. Si ce mandru rasundcantecele de acasa de pe buzele flacailor, ale fetelor Imbra-cate In cele mai frumoase porturi romauesti!82

lor,

CAPITALELE INDUSTRIEI

Ti se pare a Oceanul s'a dus In aburi, ca s'a stramtat4coaja pamantului,.ca Muntii Carpati sant langa Allegheny

i Snagovul aproape de Niagara. Puterea sufletului a a-nulat cu totul stapanirea nesfar$itelor, Intinderi. Si-ti vinessa de curios cand, la Intoarcere, c000tati In varful ote-lului cu atatea randuri, pe cand hidosul Negru izbestefarfuriile cu stangacele lui mani de sclav, privesti dantulliterelor galbene $i rosii ale reclamelor, stelutele fthqnumar ale casutelor din departarile Invalurate si limba*de foc a Iadului care Intr'una, intr'una cere spre istovire,puterile 'tuturor natiilor din omenire.

La o mica distanta. de Youngstown e Niles, locul de nas-tere al pre$eclintelui Mackin ley, asasinat la Buffalo, In1901. Casa se pastreaza data se poate vorbi de pastrareatunci cand supt grija unei batrane doamne cu barba, so-hia unui Ungur, total se acopere de praf, totul se strabate'de umezeala, totul se apleaca spre ruina. E un interesant'document despre viata celeilalte Americi, inainte de trans -iformarea prin fabrici si imigranti a imensului continent.Amestec de traditii englese 5i olandese. Frumoase stra-bchini albastre, paturi de lemn stump, robuste, masive, dar'en ingrijire lucrate la strung, aspru leagan pentru un co-pil voinic, canapele incomode, inguste, saracacioase, ma-gazine" de literature si culture cu paginile Imbacsite, ta-blouri cu subiecte exotice sau naive, fotografii sterse desoare. Alaturi un intreg arsenal de obiecte simplu ma-nufacturate pentru bucatarie $i pentru camp. Amintiri dela Lincoln proclamatii, portrete, mobile si chiar deJa alt pre$edinte ucis, Garfield, se adauga pe tang ace-aea ale stapanului umilei cast*.

De aici drept inainte spre orasel, adapost de multe nea-muri si acesta, Intre cari Greci, cari au, langa micul otel,,Mckinley" o cafenea a Ciprului". Da, dar Grecii n'au beIn patria Tor, ca Romanii.

83

NOTE DE DRUM

Acestia sant vre-o opt familii. Totusi parintele Wan114 clAdit o frumbasa biserica de carhmida rode aparenta,unde se face slujba din cand in cand; icoane de un intere-sant stil nary; dedesupt e o salh de adunare, cam pArasita.Presbiteriul e ocupat, in lipsa preotului permanent, de-o familie de muncitori romani, chiriasi. Barbatul, care astrudit toata noaptea, doarrne, chela ni-o da femeia, dinpartile Albei-Iulii, adush aiei abia de doi ani; alba, frageda,o podoaba a campiilot noastre, mutath in aceste asprelocuri de munch. Nu stie de ce a venit, ni7 stie data -i place,nu stie data se va putea intoarce. fried de noi §i de-dansa singura. Creste in aceasta pustietate IntOiul ei co-,pilas

Orasul Vecin, Warren, e foarte frumos, de si numai pu-tin mai mare decat eelalt. Acum cloaked de ani, ni spu-ne parintele Ilie Pop, fost la Ludos, in casa primitoarca cdrula gasim mancarile de acasa si o gustoata mama--Ugh cu branza., aici nu era decat o localitate de retragere,o colectie de vile. Apoi fabricile au venit, otelariile, invinse-Inthiu, invingand pe urmk, noua cladire Lang ruina ve-che. Si odata cu ele muncitorii, aceia cari I i and obrajii,rarnasi vesnic peeetluiti cu aprinsa march a lui Vulcan,Inaintea valurilor de metal alb de topire, pe care-1 fac, ILaleg, 11 arunca in forme, ca.5tigand 5i pana la 30 de idolari..zi. Sant de toate neamarile, cu voia de a-si numistrazile: Italienii Au Bella vista", noi Bucuresti", si Ro-mania".

Mergem la bisericuta foarte bine ingrijita. Cativa oa-meni sant adunati .acolo: Fagaraseni, Aradani, cele data*feluri de Romani mai des represintati in acesteLi vorbesc de primavara pare izbucneste subit, ca din-tr'un cuptor uevazut. E frumoash primavara in tail.E frumoasa oriunde. E bine in Ord. Oriunde mun-ceste cineva, e bine. Asa vorbesc femeile. Barbatii au Oa-sit formula perfecta a ceia ce se cere de la dansii: Aicio tarn de rupt oasele".

84

si.-

CAPITALELE INDUSTRIEI

Si, totusi, cu negril de toate vrastele, din toate colturile,Rte duke e aceasta zi de 20 Februar, supt cerul pc care aicinu-1 pateaza fumul! Femei deretica In jurul caselor culerestile Inca lacatuite, copii se joaca in margenea dru-murilor nepietruite In al caror nisip ine,grit se cufund1piciorul. In fata frumoaselor scoli inalte de caramida gru-pe de fete sar on se prind -In idilice danturi. Scanteietoarede curatenie, ineunjurate cu arbusti ca,ri prind a se gat' de.primavara, casele in toate colorile, une on Si de caramida,se scalds bucuroase in lumina care se intoarce. NaturaInsasi pare ca se face ispititoare ca sa opreasca pe alnostri In locurile unde ca niste funebri ghiocei cele d'intaiumorminte romanesti din colonia de patru sute de sufleterasar sfioase printre placile de piatra supt care dorm-stapanii.

De jur imprejur se intinde tara furnalelor, tara de cerurirosii in noapte, de ncsfarsita licarire a miilor de °chi

tara tinuta supt presiunea munch si a castigului,nu a nobilei munci de datorie, cu pierdere, ci a vulga-

rei munci care sconteaza recompensa imediata si care,data ea n'ar mai fi abundenta, s'ar opri imediat in pa-rasire si in. revolta.

Printre ferme in noapte ajungem intaiu la linia de pa-.valii a Hubard-ului. n trecem imediat pentru ca intr "oalts vale aici totul e oranduit, pe vai sa atingem celetrei localitati reunite Sharon, Farrel si Whit land.

Aici Romanii sant n.umerosi, poate pang la o mie,ritori de otel ca si vecinii lor. Ca sä ajungem la bisericutafor ne strecuram prin strazi laterale, in fumul duhlit,care e vesnic amestecat cu aierul viciat al prairiilor Incatolerate pans la ridicarea altor co5uri de factory". Apoitrecem la hale for larga, impodobita de jur imprejur-cu chipuri de luptatori ardeleni i de Voevozi de la noi,Stefan-cel-Mare, patromr1 societatii Transilvania" Ina-

85

fau-

..electrici,

NOTE DE DRUM

inte de razboiu, si Mihai Viteazul, $i purtand pe panzascortinei, de-asupra obisnuitelor decoruri de boschete Sbcastele, un mosneag in gad strkmosesti cu fluierul la.gurd.

Sant aici sute de oameni, cari si-au intrerupt lucrul pen-tru aceasta manifestare de solidaritate nationald. Portu-rile romanesti aduse de acasa, in ceasul desfacerii de

sau cumparaW 'pe urma au iesit din lazi. Un intregcor de fete 11 poarta. El e pe umerii femeilor tinere, cunobild fall de domnite, care ne servesc: In aceasta hainaele apar ridicate pang. la cele mai inalte trepte ale mariri-lor istorice. Naive cantece se ridica si tremurd o cliparversuri atunci iscodite, amestecuri de cantec popular 5ide amintiri din carp, cu numele lui Traian izbucnind man-dru, rasunete din vremea cand contra Ungurilor se aparalimba. Totul e nespus de cluios. Rind la cuvintele pe care-sentimentul parintesc le-a pus cu atata greutate pe bu-zele copiilor, ale baiatului In port fagdrasean cad de a-colo yin mai toti, cei mai bunt de acolo, pe langd Tama,-yell, Sibiieni si ceva Aradani , ale fetitelor cu Mandeplete crete. Si de-odatd, in cdldura acestor simturi trezite,exasperata sinistra profetie a unuia dintre cei instariti,care spune ca, In ciuda tuturor dorintilor, nouazeci sicinci la suta, legati ,prin interesele create in lunga desterarevor ramanea, dar ca, precum Nerntii desnationalisati spurn,I am German", tot asa se va auzi un miserabil: I amnoumahisan',. Si dad., totusi, in ciuda tuturor sfaturilor,ar fi anal

De la Ohio la raul Alleghany, de la o vale de Iad la alta.Plecam prin negurile amestecate cu fum ale difninetii.

PAnd aproape de amiazi soarele cald de primavard, care a.mancat toad zapada, nu va putea sparge valul for Bros_

De la Newcastle Inainte, tristul camp continud. Copaci.suptirateci si strambi, crescuti la Intamplare, cum santcanii de stradd, vagabonzi, manati din urma si prigoniti,

86

taxa,

CAPITALELE INDUSTRIEI

rata de represintantii ai rasei. Un provisorat al na-turii pe care nimeni n'o iubeste: mane, locuinti vor fi siaici, ca acelea care se inalta asa az usor acuma: o barn deplatra frumoS lucrata, apoi scanduri de toate felurile; de-asupra o imitatie de tile. Acuma, lemnul devenind maistump, se- incearca un tip de case fg.cute uumai din fier,care se transports in locul unde trebuie sa se incheie.

Raul Ohio e aproape, larga apa clara, Vara coloare, alcarii mers nu se simte. Sant atatea opere ale omului, dejur imprejur, care atrag 5i retin atentia! Podurile de otelsant adesea de o uimitoare indrazneala 5i de o eleganta.deosebita. Oriunde ele trebuie pentru bunul mers al uneiexploatatii, al unei productii, ele se improviseaza, totusiin cele mai bune conditii, cu o neinchipuita rapeziciune.

alaturi poti vedea o biata podisca de lemn care tre-Nu"e un plan de ansamblu executat sistematic, rab-

dator; oricarii nevoi momentane i se raspunde imediat culot ceia ce ar putea sa-i serveasck Masinile de sapat musednecontenit din malul galben, pietros. Pe alocuri fabrica si-afacut datoria; realisand sums, ea se inchide, on unul maibogat cumpara in schimb pentru o rents intreaga, instalatie,o utiliseaza, o transforms, on o tlistruge. Lucratorii caH,increzatori, si-au dada case sant liberi sa le paraseascaon sa caute munca. In apropiere.

Beaver Falls, caderile, cascadele biberului", ale cas-torului. Ce departata vreme de a dobitoacelot in lipsaomului pomeneste un astfel de nume! Acuma un intregoras e aici, en o populatie in care sant toate Ha nle afarade una singura: vechiul American. Firmele slave, grecestio spun. Apoi e lacasul vechiului biber insusi : Beaver,Pupa harnicul animal constructor, Indianul de pc vre-muri apare in vecinatate, la Allequippa.

Dincolo de aceste vai adanci, pe aceiasi linie a tura.-toriilor de otel, rang altg mare apa calms ca un lace Pittsburgh.

87

murg.

idill

ingrijiji

NOTE DE DRUM

De-a. lungul raului e bulevardul Aliatilor. Locurile virane,casutele sarace de muncitori, o oarecare neingrijire in ti-nuta strazii arata ca aici lucrul de edilitate a inceput abia.Cu totul astfel e In strazile centrale, in care palate de ca-racter european, samanate cu cite un cutezator sky-scra-per, arata o veche, puternica $i prosperg. a5ezare.

Dar Pittsburghul nu vrea sa fie numai atata. Ora$ul deun milion doua sute de mii de locuitori vrea sä insemnevaloarea lui culturala eminenta.

Andrew Carnegie, regele otelului, a voit-o. Ce nu se da-tore$te imperialelor sacrificii ale acestui everget"' cumn'a mai cunoscut lumea pang. acuml El a aruncat, nu: alnchinat nu mai putin de 35 de milioane de dolari pentru$llinta cultura. Lui i se datore$te un maret Institut teh-nologic. Lui ridicarea, din piatra aleasa, cu pavagiu demarmura din Pentelic, cu ()lane de marmura verde, cugalerii de fier sculptat $i aunt, cu planuri Imprumutate dela Partenon, a unui Museu fara pareche de luxos, in caredeocamdata scoala francesa, pang. la Gauguin $i Lucien Si-mon, $coala spaniola pang. la Zuloaga, e foarte bine repre-sintata. Lui biblioteca de peste o jumatate de milion de vo-lume, cetite $i cercetate de comitete, puse la dispositia $ia copiilor, carora intr'o $coala anume li se pregateqc bi-bliotecile, cetirea fiind asa de mare incat anual 25.000 devolume intrebuintate se scot din us.

$i acuma un imens turn de fier $i pietre se ridica, menita fi gata in cateva luni: catedrala educatiei", in caretoate sterile vor avea cate o odaie cladita $i impodobita deele.

Dupa un teas placut intre colegii miei americans, ne in-toarcem pe alta tale, a padurilor $i fermelor isolate. Pedealuri intinsele desi$uri de arbori dintre can unii au oInfati$are vanjoasa, nu sant ale Statului (aici Pensilva-nia), nisi ale comunelor, ci ale imrticularilor. Ei n'au nici-un interes in ele. Cutare taie in vole mlada tanara pen-

88,

si

CAPITALELE INDUSTRIEI

tru scanduri prbaste; aiurea s'a dat foe fara niciun rostierburilor uscate care dogoresc trunchiurile. Fermele santsarace, unele in ruing. Proprietarii se schiruba des. Mei-unul creste copii pentru pal-Want. Vechii descalecg-tori n'au urmasi; tot felul de natii se abat aici si plealca.Urme de ogoare de porumb; grthnezi de stiuleti cu boabelepe dansii, pentru hrana pasarilor, zac pe camp, cu unelteparasite, care ruginesc. Dar pretutindeni automobilele lascars. In vre-o doua locuri grau de toamna samgnat e-gal cu marina. Se crest vile, care n-.1 se \Tad, gaini, alte pa-sari; laptele se aduna de la mai multe ferme, cand de u-nul, cand de anal; in Cara uncle furturile sant foarte asprupedepsite, nimeni nu se atinge de vasele de metal pusela margenea drumului. Drum de caramida, de ciment, ad-mirabil de neted, facut In ultimii zece ani In local unorhartoape mai rele ca ale noastre.

Limbile de foc ale fabricilor ni arata calea la intors.

Dimineata, ceata a cuprins din nou total. Urlete si hu-ruitul masinelor Ii strabat obscuritatea. Marunt si fricos,umil un soare rosu pare acatat de coital cel mai malt alsky-scraperului: un balon uitat acolo sus de vre-un copil.

totusi ce zi luminoasa se face pe urma, caldg, dulce,cu cele d'intaiu zboruri de albini in aier 1 Ne oprim o cli-pa la casa din. margenea padurii-part pe care si-a fahcut-o an Sebeseanu, d. N. Tecau, Cladire de caramida,bine zidita 5i bine Impartita, tot rostul gospodariei de acasaunit cu tot ce poate da tehnica americana; ..pentru gra-dina viitoare s'a adus in sari gunoiul de of din Califor-nia. Apoi tot inainte intr'un peisagiu de veche idila nea-tinsa, cu boschete mari de frumosi arbori pe Inthtimimarunte, domoale, rare on acoperite cu ferme. E de mi-rare cum s'a pastrat naturii acest colt privilegiat de li-niste si frumuseta. Numai pasarile lipsesc:

Uncle vin cu drum de fier,Toate pasgrile pier.

89

riu-si

$i

NOTE DE DRI1M

Si civilisatia materials o sinati ascunsa mideva, fiart ne-satioasa care pandeste, gata sa sfasie,

Nu e Inca la Caufield, zimbitoare residents" de clisuteraspandite in pajiste. Nici la celelalte doua localitati, ime-diat vecine, Salem si Alliance. Pretutindeni caldura prima-varateca a scos lumea din vizunii: pretutindeni femei de-retica, doamne aduc flori acasa, fete se primbla, copiiiluneca pe rotile. Ai zice ca este, macar pentru o parte dinaceasla lume nacajita, o clips de adevarata multamire. Siapoi cu ce nu se deprinde omul...

Locuitorii par a fi Germani: unele firme ne trimet laTinuturi adanci din patria departata. In general acelasiamestec etnic: la Canton stau alatari Greci, Mexicani, Evrei$i-3.000 de Romani (altii zic de doua on pe atatia). Ora$mai linistit, cu fonderiile alaturi, cela ce-i asigura maimulta sanatate $i frumuseta.

E ziva lui George Washington veche ideologic dinvremea fermierilor luptatori pentru unii; pentru altii osimply datorie de cetateni si de oaspeti. Pe cladiri flutura,marl drapele, pe trotoare steaguri se Wig In deschizaturimetalice anume pregatite (nu se strict pavagiul ca lanoi); stegulete se arboreaza si de copii la fermele raz-lete.

impreuna cu serbatoarea intemeietorului recwaostintanationals a unit aici, unde presedintele asasinat Mackin-ley si-a avut casa, acum alipita la un spital, comemorareaacestui martir politic. Intr'un mic pare, un rand de largiscarf duce la statuia lui, o bunA opera de arta, si apoi lamortaantul in cupola, ca al unui Ginghiz-Han ,In Samar-canda, care cuprinde in man sicrie, mai trainice si maimar* decal ale oricarui Cesar roman, ramasitele presi-dentului, si, alaturi, $i ale sotiei lui. De jur imprejur se de-pun coroane si a Romani lor, careia i se dg. Indata unlac de cinste.

Doug. biserici mai vechi, o halt de adunare, foarte eer-cetata. Santem primiti cu prietenie. Poate ici si cob tre-

09

CAPITALELE INDUSTRIEt

sarivi de ueincredere arata ca, din vechiul curent maimult social, care a &Inuit Oita daunazi, pana la unireasocietatilor si la comemoratia de arum trei ani a fundariilor, a mai rdmas ceva in suflete. La hala stau alaturisteagurile tovarasiilor contopite, legand numele lui Traian deal d-lui Iu liu Maniu si al culturii; ultima societate s'a in-temeiat in 1916, in cele mai aspre din momentele sufe-rintii noastre in razboiu, ceia ce ni s'a parut earn curios.

Seara, masa cu cativa Americani, judecatori, oamenide scoala. Se vede bine dorinta for de a retina rasa find ",care se va perfectiona in a :lona generatie". Aitfel inte-legere 4i iubire pentru Romania, candva rastignita pentruomenire". Dar in sala scolii primare vre-o mie de Romaniadunati pentru a asculta despre rasa" for par a dovedia aceste planuri, firesti, nu se vor indeplini user. E inaier o nespusa duiosie cand Imnului Regal ii urmeaza)cantecul dureros al pribeagul-ai.

Apoi, in cutiutele scuturatoare ce chin! -spre °rawlde peste un milion, cu 30.000 de Romani, care e Detroit(pronunta ca in romaneste, dar °data. francesul Detroit,caci santem pe hotarul canadian).

5. Pe hotarul canadian: Detroit.

Dimineatd de dupa ploaie. Negrele imprejurimi, langatopitoriile de amnia, sant pline de stioalme in praful decarbune care cuprinde totul. Prin ceata diminetii un for-midabil pod de fier, de o superioara eleganta, incalecdraul. E River Rouge", mi se spune, si pe locu-rile luate de Anglia, pastrate de America libera, deschisecolicurentei neamurilor menite a face o noun natie, ye-chile amintiri francese invie.

E poate ceva din spiritul rasei latine, on din vecinata-tea Canadei, care, aid, printeun capriciu al granitei, e la

91

iars$i,

NOTE DE DRUM.

Sud, nu la No.rd, In primul aspect al orasului care sedesbraca grabit din Invelisul lui alb ca sa rada vesel lalumina primavaratecului soare? 0 avenue larga, avandla mijloc straturi de pajiste, case cu un rand, bisericute,cu turnul lung ascutit, terase care asteapta alte etaje; nu-mai pe alocurea piramidele cu nesfarsite randuri, cuvarfuri fuguiate. Dar pe stradele din centru putina lumeIn acest ragaz dominical; trotoarul n'are viata si veselie;cofetarii, cafenele nu vezi; oasele frante au cazut pe patulde odihna,

In cautarea bisericilor noastre strabat In toate sensurileorasul. E o colectie de asezari, maxi si midi, bogate siumile, cu centre rationale, av4nd primari nationali capentru Poloni, cu locuri virane $i daramaturi parasite.Undeva Ford Isi insira maghernitele, cu sutele: case negreneprietenoase, surd in .fata pentru automobilele creatori-lor de automobile. 0 cetate fara lumina si fara gratie.

Vedem, cu o emotie crescuta de impunatorul nurnar alcredinciosilor, cele doua biserici unite, uncle steagul tri-color se sprijina pe puternicul steag al Statelor-Unite.Intr'una Evanghelia, legata cu gust in veacul al XVIII-lea,e a lui Antim Ivireanul, si vechiul popa Lup din Ardeal

Inseamna darul care bisericuta din satucul lui. Doug.maxi biserici ortodoxe, cu prapuri frumoase, aduse dinRomania, sau cumparate de la Greci. Ca lde, cuvintele a-manduror preotilor. La cea mare, a Sfantului Gheorghe,triumfator pe catapeteasma, glasul parintelui Muresan areo putere si o dulceata deosebita; corul intovaraseste ma-gistral dupa neclintita dating.. Enorm de multi enoriasi:copii dragalasi pe can scoala fara religie i-a Invatat särada, sä umble, sa danteze chiar; parintii simt o deosebitajen.a si cea mai neastamparata din jlicause e furata desupt ochii miei. Mara automobilele sant inhamate cupanglicute americane, e o nunta: un balan fecior bucovi-nean de la Arburea vechiului Hatman iea pe o durdulie sirumana fata din Storolinet; nimii, tot asa de chipesi, sant

92

lsi

CAPITALELE INDLISTRIER

din Suceava. La atata distan.ta de tall, Imi sung. in u-rechi Isaia dantuieste" hora tainei casatoriei se In-varte supt ochii cari rad si supt ochii umezi. La baptisti,numerosi, Si in cea mai bung tinuta, musica face sa seauda Imnul Regal, care zguduie toate sufletele.

La masa de amiazi sute de oameni au venit sa asculteun cuvant de acasa; rgspicate, grele, pline de raspunderecad cuvintele parintelui Murasan despre dorul de Cara,despre greutatile care stau in tale Si pe urma, din bu-zele copilaresti care abia stiu raspunde romaneste, zboa-ra cantgrile noastre, picioarele deprinse cu alte danturischiteaza horele romanesti, si ochii mamelor se umplude lacrimi. Total e in zadar; o sa-i pierdem",, spune in-durerat un glas de preot, 51 este un trist adevar in. a-ceasta rostire. Un morituri to salutant pare a se desfacedin aceasta incantatoare priveliste.

Seara, coruri -romane.sti, canta si nu se poate o maimaiastra unire de glasuri tinere decat in societateatelui Murasanu. 0 cuvantare despre koala ronaneascaIn trecut si astazi e ascultata cu o pioasa atenie. Dantul,caluserilor si un al doilea strecoara In sufletul zdraveni-lor naafi si frumoaselor fete fiorul patriei nespus de In-depgrtate.

A doua seara fruntasii coloniei vor chema personalitatioficiale pentru a Invedera a sant la niveIul for ca stiintade englezeste si credinta fall de Statul unde se gasesc. E-lementul magnetic In sala scaldata in our lipseste. M'am,lntors in America.

Fata in fata marele oras are doua frumoase cladiri albeIn stil clasic: Biblioteca 5i Museul,

Acesta e cladit, ca de obiceiu, din cele mai rare mate-riale si, cu vastul lui atriu, cu frumoasa curte interioara,plink de. flori In susur de ape face o adAnca impresie. A-legerea bucatilor de picttul l'anga colectiile de arta ia-iaponesa, greaca (un frumos torso de Afrodita; o icoana

93

parin

si

NOTE DE DRUM

a lui Buda In stil indo-elenic), si de obiecte marunte (ca.-teva sculpturi bizantine) e din cele mai fericite. Vecheacoals sienesa e foarte bine represintata si un Giovanni

Bellini, un duios Cima da Conigliano se and langa un Tin-toretto, un Tiziano, un Coreggio, langa un foarte expre-siv Francabigio, splendida figura cu bogatul par rosu>din secolul al XVII-lea. Din epoca inceputurilor, Madonalui Nino Pisano are un zimbet aproape frances; o delica-teta mai obisnuith acolo e In gratiosul profil al femeiisculptate de Mino da Fiesole. Curios, fare grata cautate;-sle o medievala tristeta, cu spinii din frunte si Anne dinpalms, Cristul lui Botticelli aminteste cutare cadavericasi sangeroasa visiune din Portugalia. Nu stiu data douamici scene din viata Sf. Nicolae din Tolentino se pot in a-devar atribui lui Rafael: gruparea e stangace $i gesturilerude. Tiziano, Giorgione si Sebastiano del Piombo s'au unit,pentru o puternica scene religioasa in trei figuri. Cate -va puternice scene de Giambattista Tiepolo, ScoalaTlamanda are un ipotetic van der Weyden, cu o sfasie-'Ware coborare de pe truce, in care Dumnezeul mart e deo apriga realitate, o frageda Madona de Quentin, Massys.Pe langa un portret, Rubens are intalnirea 'intre Henric alIV-lea Infrumusetat $i intinerit cu mireasa lui Maria deMedicis, ascunsa. supt legends biblica a Abigaelei aducancldaruri lui David. Portrete de Van Dyck si scenete de Te-'niers. Dar pictura olanclesa are aici un colt al lui Rem-brandt care (IA Museului o mare important intre toatecolectiile de arta trei din cele mai frumoase portretede dansul sant aici intr'o camaruta ascunsa, care sa-mana ca acelea pentru care acasa la el zugravia marelemaestru al tuturor tainelor, iar langa dansele panza, in--comparabila, a Visitatiei. Dintr'un adanc, imens fond deumbra neagra, sprijinit pe o arhitectura clasica si des-Chis asupra unui vag oral fantastic se desface lute° iz:bitura de clara lumina un grup de Imbratisare: o batranacare Intampina pe tanara ei ruda. Licariri din aceiasi Ihn-

9 4

foarte

:

CAPITALELE INDUSTRIEI

pede raza ating u$or un batran care se apropie tremurand,o fata de copil pletos care-1 conduce i7 de cealalta parte,pe langa catelusul de iatac al babei, o §clays cu aspectulexotic In vesminte ca ale campiilor noastre, un insotitorcare spre scarile de marmura tarage un cal cu urechileciulite de mirarea lucrurilor nona. Nu lipsege o tragica ye-dere de natura apriga a lui Ruysdael, cu geana de curcu-beu lovind pamantul tang inaltele turnuri mu$cate devreme ale unei manastiri neexistente. Un peisagiu deHobbema e intre adancile linii de tumultuosi copaci dinaquafortele lui Rembrandt Si intre luminoasele armonii depoiene ale lui Claude Lorrain. Din pictura spaniola unputernic portret de Velasquez, un cap de batran ca dinvechea Moldova; o' glorioasa. Madona a lui Murillo; toateinsa lucruri -vadite, replici, pe cand e o noutate absolutaIn sumbrul Zurbaran, mesterul colorilor celor mai ne-a$teptate, care presinta in n,edeslu$irea unor largi rochifsrs coloare o admirabila maul de femeie tinand o carte$i supt umbra deasa, adanc neagra a unei palarii pe oureche ovalul perfect al unei figuri de fata tandra, pesteal carii ochi misteriosi trece dunga misterioasa a intune-recului. Cranach cu o Madona naiva $i un mandru En-gles de Holbein tanarul represinta In aceasta culegere in-tr'ales pe maestrii germani. Din mai vechea Franta, vine,litre altele, o Madona din $coala lui Claus Sluter $i unsprinten portret de Clouet, o armonioasa Cilia de P,ous-sin, care e poate cea mai deplind panza a maestrului dul-cilor Imbinari albastre, o marina de Claude Lorrain, o ne-asteptata natura moarta de Chardin 5i o Inseilare elegantaa lui Lancret. Epoca mai noun, e represintata de David. Ta-narul Roman cu ealul, amestec de elegant clasicism $i defericire romantics in exagcrarea animalului, un superbportret calm de Ingres $i bucati foarte curioase de Courbet(un nud de femeie), de Troyon, de Monet, pans la Degas,Renoir, Pissaro $i Mathisse. Nu se putea ca portrete en-glese din secolul al XVII-lea sa lipseasca: Reynolds, Ho-

95

NOTE DE DRUM

garth, Highrnore, un frumos si necunoscut Soffany1810) si alkturi de dansii imitatori americani din epocaluptei pentru libertate: Adams, Gilbert Stuart, Sully, aproa-pe pe acelasi nivel cu InvAtAtorii: apoi Intreaga scoalk cueexcelenti peisagisti, pknk la modernii Hawthorne, Duve-neck ki Mary Cassatt 1.

0 sears de zkri portocalii pe care le tale ca o trAsktarkde bastard pe o glorioask stems o imensk dungk de Annnegru; in lack o mare clAdire de comert e ImbrIcatk In-treaga intro dulce lumink rosy pe care o strabate de sus injos ca un brau de pietre scumpe Enia multicolork, Invesnica miscare, a reclamei.

A doua zi norii grosi vestesc o ploaie de primkvark,deask, dar scurtk. Trecem superbul pod pentru o raitaIn Canada.

Paza e stricta din partea Statelor-Unite, care se fe-resc si de bkuturi si de emigrant. Alti agenti, tot asa decorecti in distinsa for elegantA, cerceteaza. din partea Ca-nada

La capat e un orksel de provincie engles. Case mici, deaceiasi facturk ca dincolo, dar de obiceiu din cAr5mida,sane de verde* parcuri care incep a tnverzi, spatiuliniste. Cinci ora.se de granitd, de catva timp un paradispentru contrabanda bkuturilor, au o populatie de saizeci,de mii de locuitori.

Limba engles domneste si aici, cu acelasi accent ame-rican, care se pierde In interior. Dar firmele, numele fran-cese nu lipsesc. Spitalul e IfOtel Dieu. 0 doamnk ungu-roaick anuntk In frantuzeste koala ei de anusick. La deposi-tele de ziare titlurile marilor periodice sant La Presse,Le Droit, Le Solcil, al revistelor: Le Samedi, La RevuePopulaire; ele sosesc rapede din Montreal, unul din _cele

V. $ excelentul, luxosul catalog ,,The Detroit Institute of Arts, pain-tings and sculptures Illustrated, MCMXCV11".

96

(t-

tap-si si

si

1

CAPITALELE INDUSTRIEI

doua centre francese. Oranduirea articolelor,- caracterulfor e ca si la New-York si Chicago; acelasi pagini nesfar-site cuprind aceleasi titluri numai sensationale, dar Frantaare mai mult be si amintiri duioase din trecutul ei seadauga la nuvelele banale care formeaza literatura cu-renta. Foaia da articole de naiva morala, raspunsuri cade confesional pentru suflete chinuite, vechi cantece deacasa... Clerul catolic, pastrator al mostenirii latine, do-mina spiritul tuturor acestor publicatii. $i cuvintele limbiisurori sund asa de- dulce la urechile noastre...

Sant si Romani aid. Iata-i in. rata bisericutii frumoa-se, cu preotul batran, un Bucovinean care a fost daunaziprin satele Tutovei. Bucovinenii sant cei mai multi dinimigrantii de la orase. Doar cate un Aradan, un biet Botu-sanean de-ai miei, desertor, care, cand ii vorbesc de gratiare,ca sä se poata intoaree, spune, si glumet si trist, canu-1 gratiaza punga ca sa poata lua biletul". In generaloameni nacajiti. Daca un Croitoru, din Bucovina, a ajunsa fi aici, si in Statele-Unite, bogatul facator de dru-muri si de canale, cei mai multi se istovesc; ferice de cinepoate afla de lucru in crisa actuala! Copiii se pierd ingramada, aici ca si dineolo: una din femeile tinere arecase acasa si unul in sin.

La Ann Arbor, pentru o lectura" la Universitate.Drum prin livezi mai bine ingrijite. Se simte apropie-

rea de Canada, tarn de cultura agricola. Merii cu crengilelargi se insira in randuri langa fermele mai bune decataiurea.

Oraselul universitar e strabatut necontenit de grupelestudentilor, cari locuiesc si in afara de colegii. Vara tre-bale sa fie aici un adovarat raiu de verdeata si de flori. Zi-dirile sant de piafra, mari, vesele, cu grig de stil. Unae ,,,Memorialul" cazutzilor in razboiu din aceasta tinerimede la scolile inalte. Statul se ingrijeste .numai de o partedirt palatele scolii. Restul vine din daruri. De industriasii

7 97

NOTE DE DRUM

bogati? Nu, ci de studenti. Mai ales de la fostii studenti. So-lidaritatea for cu cei de acuma e desavarsit.I.

Ce vad aici uhneste. Regi ar putea locui In aceste In-caperi frumoase, asa de Ina lte si de aerate, cu plafoaneleImpodobite in toate stilurile. Marete sale de mancare de operfecta intretinere. 0 sail de biliard, Ora Vaste cabinetede lectura: din deposit se pot duce cartile, pe iscalitura,oriunde-i place cuiva sa ceteasca In liniste. Biblioteci In-tregi de dill rare, cu legaturi In mare parte contempo-rine. Toate editiile operelor lui Franklin se expun suptsticla. Ha la de ceremonii e o adevarata said de tron.

Dormitoriile baietilor $i fetelor sant cu totul deosebite. Sicele care stau in oral, majoritatea, sant supt un strict con-trol. 0 femeie in vrasta are raspunderea. In °dal e unsingur pat, cel mult doua. Se ingaduie grupare dupe. prie-tenii.

Tin sa adaug si aceia ca in salile de curs tinuta stu-dentilor 5i a numeroaselor studente e exemplar. Vivaci-tatea noastra lipseste, dar ordinea e ca la cei mai buntprofesori ai nostri din cele mai stapanite Universitati.Note le se ieau mai ales de fete, cu discernamant. Profe-sorului strain, care vorbeste cu accent, i se acorn. unadaus de amabila atentie.

Intorsul la Chicago ziva. Aceste margeni ale Canadeiau un camp mai adevarat, mai autentic, Intre oraselelede sablon pe care trenul le strabate urlan.d, grupe de co-pad mai Ingrijiti, albe intinderi de ape usor incretite lavant. La Jackson, strabatem un centru mai important cusmocuri de fum in greoiul aier umed. Statii asamana-toare : Albion, Battle Creek, Kalamazoo sant samanatepe o vasta intindere de prairii deosebit de ingrijite. Aidferma e o realitate spornica, un sistern aplicat cu dra-goste, nu o trecatoare plasare de fondue. Copacii .for-meaza perdele dese; ici si colo se rasfata in parcuri, acumaproape Inverzite. Porumbul 5i-a lasat cocenii neculesibutucii de vii Insira trunchiurile goale, chinuite.

98

si

Grup de Romani americans.

A

r-14

V-11.,!".%"ajiN,.

a,Vs,aorkir:a a. a % It. p.1 a 1.!, vie

r tti

:AA Ma tarl.""-1--11M14.1. "Vol,SI

-i 'VeViiIr 11.fi.

.3 IID,..1.411,5 aV 4'. L'. 'I ie

.papaa,RSr-.VaZt

114_4E17:

PA,17:4741:43,746

**17.17. :"La7:7711'..t,4"..!NS, j:v.:1:71:".i. 11;

- .=

%

4, 4

iu It

A-...g4,1; V..1.1.VA.,b.

..i.ill'"Ig Ei;114,:d.reeq., it 1 II !II 11,. I 'k t i, II IPrtlitj V . ' i VII i'l'' :4,-: : . ,/ ' 1

41:41Vas 4 elk* .i.i . 4

: ' a, , ...* "as-4 raA,.....,., ...,,4 .0.4 1 1.a . p 71- gel,

aPP.R.1-1'; . ..I, . . ".4t;*r "ID ° 1....e.sW.q15 v

. .." ,----.. ,

= . : 1'f,1% t'CR_

lk'sa °8

) -a /FA', Wu*, s, CPaliT as La o'

F='' -`Ji

'1" P` ilk 4. 4

a

CAPITALELE INDUSTRIEI

Apoi totul e acoperit de nisip, care, strabatut de arboriipadurilor, se cocoseaza In modalci sterpe. Lacul Michi-gan, alaturi,. intr'o imensa liniste argintie; orasul care-ipoarta numele iii desire fabricile pe malurile acoperitecu o proaspata catifea verde.

La Chicago colectii particulare stranse laolalta represintacea mai importanta colectie de arta moderns, mai ales.Din cea veche, Rembrandt cu portretul, asa de sprinten,al tatalui sau, Infasurat In vesminte de parade ale no-bilimii, din care nu facea parte, si ada'nc impresionantaIn.viere a lui Lazar", cu forforescenta lumina de-asupramortului care se ridica 5i cu umbrita figura a Celui care afacut minunea; in adancul intunerec al fundului licarescpietre de hangere. Scoala francesa are, pe langa curiosulnaturalism, In secolul al XVII-lea, al Fratilor Le Nain, co-respunzand lui La Fontaine, o replica scazuta a bard' fu-..nebre a lui Delacroix 5i de acelasi o desperate, ranjitoarelupta cu leii. De o incomparabila bogatie e presintareanoii arte' a Franciei, cu formidabilul drum la tare deTroyon, grup de terani si terance calari, manand imbul-zeala supusa a oilor, cu cativa Millet, de umila viata te-raneascii, de o pastorall care poate Inalta, ca In scena pas-toritei Intre oile ei, pri Induiosa pentru un eveniment casnicasa de important ca ducerea pe targe a vitelului nou nas-cut, cu uimirea copiilor si lunga privire dulce a vacii ;trei Puvis de Chavannes, intre care scena de pescari pcmalul Marii, batranul aspru odihnindu-$i oasele in col',;solemna, sacra ivire a seceratoarei in zorii zilei, dreaptAsupt cele d'intaiu raze ale soarelui care se ridica, de Ju-les Breton; Courbet are tragice peisagii de umbre taxi.

Dar mai ales Claude Monet e larg represintat aici. Toatelaturile acestui inovator sant alaluri. Visiuni de orase de-partate, rasarind in rosul terilor sudice, in tremuratul, pa-lidul albastru mancator de contururi al canalelor vene-tiene, si, alaturi de aceste fantasmagorii exotice, vezi deli-catele maluri ale Scinei, aleia de flori, cea mai extraordi-

99

NOTE DE DRUM

nara simfonie, tot ce e linie fiind rupt de miraculoasa at-mosfera a sintesei de arta, asa de personals. De ceva maivechiul Manet, pe Fang& un impresionant filosof",foartefrances cu barba rotunda, calota $i falfairea-i de haine, pelanga cele doua figuri care amintesc faimosul tablou re-volutionar de la Louvre, vedenia chinuita a Mantuitoruluirastignit, peste care ca asupra celor trei batjocuritoare fi-guri din jur se prelinge o lumina de resignata suferinta si deIncepatoare aureola. Niciodata de la mare maestri ai se-colului al XVI-lea cari puteau vedea portretul in acianc-nu s'a dat o mai intreaga icoana a unui suflet ca in por-tretul de o asa de simpatica zimbire al lui Henri Regnautl,cel cules de moarte la 1871 in plina desfasurare de aripia geniului sau vioiu. Prin Renoir 5i Degas se merge pansla cateva panze de Gauguin, care, pe langa Taitienele salecafenii la lucru, are un colt de padure francesa carepare a continua in mai clay, mai usor, traditiile mari ale-peisagiului terii lui de nastere. Anglia secolului al XVIII-lea, prin Gainsborough, Reynolds si Romney, cla cateva dincele mai elegante figuri de marl doamne, de o rafinatadistinctie, ale epocei Georgilor. 0 imensa, Invalmdsitamarina a lui Turner.

0 atentie deosebita e data Americanilor. Portretistii In-ceputurilor, de multe on uimind prin instinct Intr'o societate asa de putin prielnica pentru desvoltarea artei, con-tribuie la Intelegerea adanca a unei clase de o distinc-tie pe care putini o cunosc o recunosc, gentilomi cusimtul dreptului si acela al onoarei. Eroii" unei perioadeurmatoare, tipic infatisati, sant rani aici (portretele luiWashington de Stuart 5i Savage). Dar scoala de la Hudson_River, apoi cea a lui Inness, desfasura toata varietatea dar-mica a creatiunilor For, contemporane cu ale noilor peisa-gisti francesi, indemnatori Invatatori, si sant pane caredefinesc, data nu o natura pe care arta amelicang, n'o ga-seste Inca, tocmai fiindca e asa de aproape, puternice ternperamente. Alaturi, Whist ley si Sargent corespund, prin

100

si

si

si

CAPITALELE INDUSTRIEI

:felul for de viata, cu ceia ce In literaturg. Inseamna poesiade compkxa imitatie i concentrare curopeana a unuiLongfellow. Duveneck, Chase, Mary Cassatt vorbesc cat-Germanii sau ca Parisul de la jumatatea veacului trecutl.

t V. lucrarea plina de fins caracteristicA tehnicA a d-lui Robert Harshe,publicata de Institutul de arte din Chicago", A guide to the paintingsin the permanent collection, 1925. Apoi, de acela0, excelenta publicatie_European paintings from Carnegie international exhibition.

101

V.

DE-A CURMEZI5151, AMERICEI

Spre San Francisco. Ziva ne prinde in fata unor campiiiInvklurate, pe care sant uitate ogoare de porumb, cu stiu-letii uscati mucezi. Frig : chiciura e prinsa de copa-cii razleti, negri. Putine case, mai trecatoare decat aiu-rea, injghebkri de lemnkrie putreda. Pe alocuri ferma cu.,metodica ei alatuire. To_tusi aici, cu oamenii de azi pAnk.mane, in cea mai mare parte straini (cetesc: ,,IbsenDairy") se face una din cele mai uriase productii de pelume. In margene, asteapta puternicul oral cladit pe ra.-masitele unui wigwam indian, Omaha. Mari deposite careprimesc productia fiecaruia, o curkta, o uniformiseazk,Band in schimb teranului un warrant. Firmele inscricelarg chiamk pretutindeni pe plugar la valorificarea "e-sultatului muncii lui. Santem in valea raului Missouri, cu_argintia larga revarsare de lac.

Cate o sanitary dairy" fumegand in margenea bosche-tului de copaci frumosi. Can* cu cai frumosi pleaca de la.dansa. Pkreti inalbiti cu var rup monotonia inseilarilorde lemn tarcate. Teranii de aici au amintiri din lumea noas-tra statornica, a vechilor datini. Turistilor li se inseamnklocul unde-si pot intinde corturile, free camping", ori_11 se fac cabine". Pe alocurea inprejmuirea opreste zbu-rktacirea gkinilor durdulii, on inchide vitele de rasa..Dar casa In serie, lucrata grabnic de tamplar, se infige

102

si

DE-A CURMEZIVL AMERICEI

si aici. In schimb pe cutare hardughie in mina e data de1865 Si numele fundatorului".

Acuma, tot acest teren al. Statului Nebraska e numaicamp de miristi aurii. Pe el se lasa fanul, in capiti, dincare scormonesc cu botul vitele, numerosii cai marunti;stiuletii de porumb sant asezati langa casa in cladarii,on intr'o imprejmuire de vergi, mai rar in cosare cusau far. parete in fat.. Nici urma de zapada. sau de bru-ma. Un aier, o lumina de primavara sant pretutindeni.Negrele drumulete vicinale aburesc ultima umezeall aiernii: unele din ele sant numai de prunant fara piatra.Nicairi, in aceasta china relativ blanda, n'a inceput lu-crul de ogor. Pentru a-1 pregati padurea de stiuleti e arsa.

De-odata la North Bend, cu casele galbene, cooperativelesi morile ei, o mare biserica purtand pe cele dolly cupolerotunde ale turnurilor crucea cu doua ramuri transversalea Rusiei.

In margene pe supt arbori curge raul-lac, placid, do-mol ca toate cursurile de apa americane.

Aceiasi campie surd supt aceiasi copaci despoiati. Rariburg,uri" sarace. Cand unul presinta Si o bisericuta go-tied, rosata ei pare ca ilumineaza de trecut tot acest har-nic present M.A. coloare, in care si natura pare fabri-can. In serie.

Grand-Island. Alt centru agricol. Companie pentrugaini", deposit de ghiata, deposit de petrol, deposit de sercontra holerei porcilor. Micutele case se strang timide;velocipede strabat strazile abia pavate. Loc de hrana, depraf, de linistita munca. De ce afisurile de cinematografsi de distractie pe scandurile din margenea drumului? A-celea nu sant pentru oamenii de azi, ci pentru fiii lor,cari nu vor mai munci.

Karbiss, cu ziduri de biserica in stil modern engles,Odessa, in legatura cu tine stie ce Germani din Sudul Ru-siei aici. Pe alocuri vitele, caii, pile sant crescuti

103

mutali

NOTE DE DRUM

In adevarate vaste ceaire. Ma$inile preseazd fanul, carese incarca in automobile. Pe drumuri, totdeauna hi ma-sini, sant ei, rascolitorii plugari ai Vestului roditor.

De la un loc, In gari, pe brazde pare a ar fi cazutzapada. Sant silicatele pentru Imbundtatirea pdmantuluiDin ele va iesi hrana de mane, care se pregateae.

Vre-un $fert de teas mai tarziu. pamantul invalurat eacoperit de nisipuri Inalte, de si samannturile de porumb,fecurtde, urmeazd Inca ; undeva, e o mare turma de ofnegre, care par merinoase. Drumul de tarn. tot alearga ladreapta, parand nou. Cel mai fin prund trecut ca prinslid asteaptd sa fie prins inteinsul pentru pavagii deacestea de-aici, care tin zece ani nereparate. Si. astfeltrecem o larga apd, Northern Platt, revarsata pe in-tregi intinderi la sfarsitul zapezii $i ploilor de iarna.

Apoi un lung desert, roditor une ori, pe alocurea in-trebuintat numai ca pdsune, se cufunda incet in apeletulburi ale unui trist amurg.

Pana in dimineata am strdbatut atata pamant cat arface o tarn. mare in Europa. Avem de jur imprejur mun-tele stropit, acoperit cu zdpadd proaspatli, un mute depiatrd brund, pe care crest copaci saraci, ingran-aditica peria. Din loc in be adancituri largi rdsfatd aceia$imiserd vegetatie. Intregul e ca o veche mantle de cersitorspaniol din zilele lui Lesage. In loata aceasta pietrArieprost cnptusitd nu e nimic din ceia ce face maiestateamuntelui. De jur imprejur zarile sant inchise. Usorul al-bastru al cerului, tintat cu o paha lunitd incepatoare, pri-veste ca speriat atata desolatie.

Intr'un loc o injghebare de casute parasite ; alaturigardul american, din scanduri brutal imponci$ate, inchideo proprietate de nimic. Cine s'o fi lacomit la dansa? De-desupt ghiata unui parau increment.

104

DE-A CURMEZIWL AMERICEI

Lostopanele de argila galbena, crestata de ape care nucurg, urmeaza in scadere, stropite cu foarte rani casutepierdute. Se incearca totusi o folosire a pamantului cares'a format din. dumicarea Inceata a inaltimilor: cal pasciarba ascunsa supt zapada, capite de fan supt fulgi. Bos-chete de Inal i copaci se aduna darz.

Subit, muntele stancos" s'a dat In laturi pentru a faceloc unei vaste Intinderi locuite. Langa stivele de lemneMate fabrici isi profileaza fumul invMmasit. E Inca indus-tria de ferme, cu elevatoarele ei pentru grane. Un oraselabia injghebat.

Reincepe campul de pietre si de maracini. Vai adanci,Intortochiate se taie intre coastele absolut sterpe. Un singurpopas, Castle Rock, Castelul de stanca, fara castel. Darpiatra se aduna sus in ziduri de estate. De acolo, de sus, inset,marunt, sec, fulguieste.

Acuma muntele rosu se cladeste in trepte de giganti,goale, aspre, scrijelate ca de pe urtha unei cumplite rosto-goliri. 0 formidabila isprava a puterilor imense, in-cremenite. Pare o uriasa flacara Impietritil. Si mai de-parte, dupd ce modalca surd si-a reluat stapanirea, piatrarosie Idsneste in negi uriasi, ca in grupul celor Sapte cas-tele". La Devils Slade doua imense jghiaburi taie coastaprapastioasa a muntelui.

Si totusi aici casutele se gramadesc unde pot. Grupe decaluti cu capetele maxi pasc prin zapada. La Morgan,unde scad inaltimile, e chiar. ult intreg oral cochet. Sta-tul Utah a inceput $i amintirea vechilor saturnale conju-gale, profund religioase insa, fie si numai de forma, aleMormonilor, rasare.

Acuma, supt poalele muntelui, ne gasim in mijloculunei paduri, pe care o continua largi spatii de zapada.groasa. Dar muntele rev:ne, zapada se inteteste. Prindeasa fulguire trecem pe la localitati cu vechi nume in-diene, ca Utah, Okden, unde sant oarecare industrii.

105

si

gi

NOTE DE DRUM

Trecem Lacul Sarat, nesfarsit, cu-pcte de ghiata pe dan-sul. Norii surf II fac sumbru, plumburiu. Valurile se misca_Incete, grele. 0 trista ploaie deasa 11 bate. In fund fanto-matica visiune a Inaltului munte alb. II strabatem inde-lung pe o ridicatura de pietre Inlocuind podul.

$1 apoi Intram In bataia viscolului pe stanca sterila sa-manata cu maracini. Dar e numai un promontoriu, la pi-cioarele caruia rasufla baltoacele negre. Din nou incepevasta Intindere a lacului; acuma verde ca o mare, agitat,cu valuri spumegande. VInata furtua in dreapta, argintiuluminis In stanga. La capat geana de argint a cuprins in-treaga zare. -Muntele ne chiama iargsi in prapastiile luiInzapezite, care rash-Aug in straluciri orbitoare saraceleraze ale zilei acoperite. Am Intrebuintat un teas pentru astrabate pe aceasta minune a unei geniale- tehnice o lun-gime de peste o suta dou'a'zeci de mile.

Acuma, la malul alb e o glorie de lumina. Soarele aspart panza de nori si Imbrat,iseaza intr'o calda luminareparatoare piscurile ninse. La termul pietros varful va-lurilor se aprinde de luciri de otel. Nazariri dulci de al-bastru, topind cer si munti, se deschid in fund.

Sarea e Inca, Inghetata, supt zapacia, multa vreme. Pe-tece de van.at o arata pe pravalisul muntilor. tine on apelese aduna iar in largi Intinderi, slobode, Incremenite. Unhaos de munti, de formele cele mai ciudate, (le supra-fete sarate, cu sarace grupe de maracini prin gropile ca-rora se aduna zapada. Una din cele mai frumoase hao-tice privelisti din lume. Un munte pare o risipa de mo-luz si de caramida, aruncata de lopetile monstruoase ale u-nor uriasi. Altii imbraca forma a vagi dune. Varfuri ieseamenintatoare din scheletul altora. Cutare se sfarseste cuun ciudat tumburuc de vulcan Inca nedestupat. La capatIn stanga e un imens front de Inaintare muntoasa, taiatbrusc. Un Gibraltar In Nevada.

$1 apoi, f#ra sMrsit, desertul. Aceiasi munti, aceleasi as-

106

DE-A CURMEZIpL AMERICE1

pre, dese tufisuri, aceiasi zapadd supt soare. Santem sus,foarte sus: vadat ciudatelor dihanii de piatrd, aspre, sd-mInate cu tepl, se insoteste cu nourii. La enorme distanteun grup de case, cai ratacind in margenea pAdurii pitice..

Ca prin minune un Intreg oral curdtel rdsare in mar-genea pustiului, Elko. Pare mai mutt un pupas (le auto-mobile; un altul mai departe, cu ceva fum peste caselede care sprijind turturi.

Apoi iardsi santem in inima de piatrd. a muntilor celor-mai Ina lti, abrupti, scorburosi, si in umbra for casele oa-menilor eari muncesc. Pentru prima oard un cuvant sparniol: la pravdlia Italianului Martinelli, pentru Mexicaniinot ai muncilor celor mai grele, vechile cuvinte iberice:Se Labia (sic) espariol".Prin aceste adunaturi firmele paro glumd: General merchandise', Mercantile Co.", pentrudoui baraci, si pentru o chichineata de scanduri bighotel".

Trecem printr'un viscol. In cdteva momente el s'a im-prdstiat. Muntele singer mai pastreazd zdpada pe co-rogita-i piele ca de elefant Miran. Apoi, pe cand soarele el-z'and strapunge nourii surf, pustiul de mdracini ramaneneted. De-o parte muntii sant albi de zdpezile adiinci dinfaldurli lor, de alta ei apar clar-albastri, cu vdhul lungide negri care sam:Ina a se ridica spre dan$ii, pe cand desus un vast zabranic vine sd-i intunece.

107

VI.

CAPITALELE GRADINILOR

Trecem noaptea prin vdile reci ale Sierrei Nevada. Ne o-Trim indeltmg la capitala Californiei, Colorado. Ziva neprinde cu aceiasi priveliste inaintea ochilor: greoii muntipititi in fund, $esul vag, acuma curdtit de zapadd.

Dar peste putina vreme tot aspcctul se schimiad. Stancae asternuta cu o catifea verde proaspdtd. Din cc in ce,.supt influenta curentelor calde ale Pacificului, vegetatia seInteteste. Boschete frumoase de arbori sudici, tufi$e de foilucitoare, muwate inflorite; cate un platan, mai mutt dereclamd deck ca produs al acestui pdmant pietros. Gol-ftd albastru mije$te in fund, mangclietor. Dar nelipsita coli-bd de lemn a settlerului se ingramddeste rapAnoasd. E ostrigatoare disarmonie fatd de aceastd calda, generoasanatura, can/ si fata de amintirile spaniole, nu gat de cu-ceritori, cari nimicesc, ci de umili calugari, cari aduc IntreIndieni vestea bund a Dumnezeului bland si indurator, amin-tiri care rasar din toate partite, intrupate in urine carenu vor peri.

2. San-Francisco.

Strabatem un ochiu at golfului cu ferry-boatul, ca saajungem la Berkeley, iar de aici din nou in tren pandla Oakland, Tara Stejarului". Aceiasi suprapunere

108

CAPITALELE GRADINILOR_

de civilisatie nordica pe o natura de Miazazi, peste ocultura populara si istorica, inlaturata ca nefolositoare.Trecaud Inca °data apa albastra link a sinului de ocean,avem in fats insula care cuprinde $coala Nava la intre ve-chii ei copaci sumbri $i, fatada orasului refacut dupa ca-tastrof a cutremurului $i incendiului de acum vre-o douazecide ani.

E o paracla de skyscrapere, mandre, trufase, ca o gardade onoare a bogatiilor ingranadite, a freamatului neconte-nit pentru a le adaugi. Cand patrunzi inlauntru pe strazilerelativ Inguste, pe care le umbresc cladirile de obiceiuinalte, to leveste disproportia creatiunilor individuale carestau alaturi fail a crea un. ansamblu. Case le cu zee, cudouazeci de ran.duri alaturi de altele ca in bietele noastreorase europene, asa de pline de caracter; risipa de mar-mure colorate, de coloane aurite, Incercari de arta carepun cupola de-asupra terasei monstrului arhitectonic; ici$i colo, la cate o biserica, amintirea stilului iesuit spaniol,cu fatada sprijinita de cele doud.turnuri laterale. Pe pie-tele verzi monumente in genere prea mici pentru slri-vitoarea for Incunjurime. E sigur ca in asemenea cetaticomemorarea oamenilor $i a evenimentelor trebuie Menaaltfel decat in copiile noastre de cetate elenica.

Cateva mari cladiri in centru area nu numai ambitie,ci si gust. Astfel Primaria cu o frumoasa fatada armo-nioasa si o cupola de tipul Soufflot alaturi casa de con-ferinti cu prelungirile ei In stil de manastire franciscanOfacuta din caramizi in secolul al XIV-lea

Vazut in amanunte, ora$ul Sf. Francisc, care asa de pu-in raspunde azi smereniei patronului sau, e deosebit de

simpatic. Strazile lui, de o perfecta ordorianta, suit dea-lurile Incunjuratoare; flori de Sud sant samanate in brazdade 'naintea caselor de formele cele mai deosebite, in carese vede Insa adesea un tip potrivit, ale carui elemente santluate din vechea traditie spaniola.

169

italian.

NOTE DE DRUM

Populatia din aceste case cochete sdnatoase e demulte feluri, cea mai mare parte imigranti, mai vecnisau mai noi. Pe cutare terasa o mama iaponesa, frumusickrumens In obraji Isi alinta copilul; mai departe, la ie5ireadin scoli, in grupul fetelor voioase, indraznete, cateva Chi-nezoaice cu asprul par negru ratezat scurt pe cealA; Me-xicani a caror fats reproduce numai une on curatul tipspaniol, cei mai multi presintand umerii obrazului, rosii,iesiti in relief, ai Indienilor din cari se coboara in mareparte, se vad in cafenele cu inscriptii numai In frumoasalimbs a lui Fernando Cortez: o libra.rie vinde roman spa-niole cu coperti violent colorate, un Anuario hispano-a-mericano", revistele din Madrid 5i cele din. Mexic; un ci-nematograf anunta in italieneste representardle viitoare.

Intram in cartierul chines, care cuprinde o Intreaggstrada si se revarsa $i asupra altora vecine. Totul apartinegalbenilor:. librarie, fotografie, magazine de aprovisionare,In care langa pasari si iepuri de casa sant expuse broastesi tot feint de dobitoace, comestibile de acasa, uscate cuun antic sistem special, sant puse in fereasta: muschi debroasc, soparle, pesti de toate felurile. carnati, sunci,limbi, total redus la niste foite desgustatoare; nu Iipsesteundeva 5i un puiu pus in spirt, care poate fi prefacut infriptura pentru cine nu se desgustA. Un mare restaurantcu doua randuri, cu scara de piatra, serveste in boxele luisupe de vegetale 5i cu ou, in care plutesc bizare paste sidin care se desface un miros de vase spalate 5i de spital,orez admirabil fiert a carui sare e luata di a sosul negruspecial, cu apa de mare $i mirodenii, feluri de verdeturila care se adauga bucati de came de port 5i de puiu sear-man ate Intr'un chip special, branza chinesg, pane nu-mai dupa dorinta; cu o piesI de cinci tend aruncata ingaura din parete poti capata cinci minute de musical negra.

Sant pravalii stralucitoare, cu vitrinele foarte lngrijite dediscretul negustor care nu iese In prag si nu pofteste ni-

110

si

si

CAPITALELE GRADINILOR

ciodata; ele vand cutiute de lacd de toate colorile, bibe-louri de os, inele de sidef cu pietre false, bronzuri lu-

,crate grosolan, dar mai ales cele mai stralucitoare pija-male In toate colorile curcubeului, samAnate cu flori de-licat raspandite din phn. In cutare magazin pdretii santimpodobitd intregi cu acel bielsug de sculpturd auritd incare sant increngate toate dobitoacele naturii $i toti mon-trii acoperiti bogat cu aur. Sant case in stilul

national, milenar, cu galerii sprintene acoperisuri car-ligate la mijloc, cu toate colorile vii imbinate pe fatadeleIor. E undeva si vre-o pagoda, langd. care o mare bi-serica crestina 1$i chiamd din acest neam de vechi paganinoii credinciosi. Si e teatrul, Mandarin Theatre.

Il ceroetam seara. E complect gol cu 'woe minute Ina-inte de oara $apte, cand incepe nu stiu ce piesd. Doi,bdieti dueleaza pe scenes, cu sabii de modes veche bas-toane, evitand cu maestrie loviturile. Intr'o log la stangamusicanti incearcd vioara, fluierul si gongul. Directorul cuochelari cerceteaza ceasornicul. Cativa copii se joaca infata cortinei, foarte frumoasd, cu reclama unui negustordin Canton. Atata.

Totusi se incepe. Splendid decor de palat, la care, prinsimpla coborare a panzelor, se vor addugi apoi altele.Strdlucite costume istorice: rochii largi aurite, coifuri tar-cate, cizme cu talpile late de 'Asia. Popi poartd bgrbialbe ca fuiorul pe care la manic le agita cu mana. Du lcifemeiuste cu ochii carpiti, vapsiti imprejur cu rosu si cuobrajii albiti de pudra se dau in vent pentru dureri mienestiute, lunecand pe scanduri cu piciorusele de papusd;una, eroina, Ojai pdrul cu cutitul, biata fates micutd,$i de aici intre eroi $i preoti, cari infra, iese, cad,se dau de-a tumba, se ridicd si mai ales vorbesc. Re-citativul e continuu intovdrdsit de asurzitoarea subliniere agongului. Lumea se adund dupes opt ceasuri; afard faccoadd. °dad in said, cei de moda noun, bdtranele cu largi

111

inchipuirii,si

Si

si-abateliile

NOTE DE DRUM

rochii negre, copiii vorbesc, mananca, Oran(' ca nu-i pri-veste ceia ce este pe scena, unde zgomotul ritual urmeaza.lung si solemn.

Un colt cdtre Pacific, MIT poarta de aue, a fost con-sacrat frumuseteIor naturii Si artei. Toate infatisdrile va-riate ale abundentei vegetatii sudice sant adunate in gradi-nile intinse care incunjura cladirile. 0 gradina iaponesdpresinta flora depdrtatelor insule ai caror vechi locui-tori pot sd-si mangaie astfel nostalgia, data o au. 0-bi$nuita casuta goald, cu paravane miscatoare, copacii pi-tici cu monstruoasele radacini urnflate, poduri peste apedare se strecoard prin bolovani. Acvariul e unul din celemai bogate, cu pestii ca o foita de sidef, ca niste fluturimulticolori, ca niste sageti in care se mists vioiu ochi deaur.

Museul, M. H. de Young, Memorial Museum", e asezatlute° cladire care leaga de un turn ca de sky-scraper o,lung zidire in eel mai bine iinitat stil manuelin din Por-tugalia, venit poate prin Brasilia. Sant cateva vechi panne,a caror identificare, ca a unui neispravit Rembrandt(Hotii") si a unui bizar Lionardo, daed nu i unui Veronese,e supusa la revisiune. Dar este un Bassano, cloud imitatiiale lui Rembrandt de Denver si este si un mare Watteau,.cu uh vast peisagitc Arta americana presinta cateva fru-moase peisagii. 0 dulce figura de rata a lui Bouguereau,un Courbet si o impresionanta noapte de Daubigny santce a dat de saind koala francesa. Curioase tabIourilerusesti, care stramuta in Cu totul and' lame; supt flume, alt-fel necunoscute, de pictori contemporani, scene din altmediu natural si uman: alaiul de nuntA Intr'un sat in.zd-pezit, cu bulbii auriti ai bisericii, cu caii cari trag din. greurosia carutd inchisd, cu mutrele naive si speriate; intoar-cerea de la Incoronarea Tarului in casuta plina de pose"unde toti se uimesc de povestirea splendorilor neinchipuite;

112

Grup de Romani americani.

Grup de Romani la Los Angeles.

e

.

- .in

. . ..

t: i 8 t,,,'. 4,r Cri ' 'i

A ji - .,

' :1.P.'

V

u.s ' ropt..

111:

1111Mm ;O

CAPITALELE GRADINILOR

pregatirea de nunta cu femeile infoiate, inzorzonate, pur-tand pe cap cacosnice" de parada (de Masovschi); oseeeratoare rosie-blonds infasurata cu triumful reeoltei sale,visiune de our si de lumina; caruta mulietllui care duce penacealnicul cu sapea intr'o visits ca a Revisorului" luiGogol, fora a mai pomeni un stupid Napoleon in ajunulpa'rasirii Moscovei, al carui evident model e tabloul lui De-lacroix. Totul vazut de alti ochi, trilmacit de alt gand.

Pe rang o adunare ciudata de uniforme, instrumentede musics, miniaturi pe ivoriu din secolul al XVIII-lea,strOucita colectie de ceramics din toate terile, dar mai alesbogatia de produse ale artei chinese si iaponese: vase deportelana si de bronz, catapitesme de lemn sculptat euo fantastica putere de creatiune in domeniile inchipuirii,dragoni si monstri de bronz, realiste portrete in lemn, zeiai Fericirii cu enormul panteee Oros, cu gatal umflatin galci, ai Sanatatii cu trei capete si sase mini, strivind bo-lile supt picioare, draci rosii si grasi cu cornice ca de ied,si, alaturi, minuscule lucrari de hides, lactate cu o miga-ioasa arts care uimeste, sperie aproape. Alaturarile, con-trastele de colori stau alaturi cu indraznellle liniei, cusiguranta unei visiuni de o unica acuitate.

0 scoala din Berkeley e adusa aici ca ss vada si, bagatide sarna, cad e vorba de copii Oa la zece ani, sci ca-pieze. Cei mai draguti omuleti, baieti si fetite, tie toaterasele, pe tale de a se americanisa supt zimbetul ispititotal profesoarelor, in mare parte studente, care fac astfelscoala de aplicatie, se intind la vitrine, le ating, se trantescpe jos ca sa vada mai bine, lard. zgomot, atenti, cad au delucre, fac de la ei, creiazd. Siguranta desemnului, putereade a gasi imediat linia dominants, mestesugul de a urn-plea golurile, pldcerea de a fi gacit, reprodus, pastratsant ra'ra de margeni. E iclealul scolii celei n.oud, in careputerile nesfarsite care se ascund in s.ufletul copilarescsant starnite, puce in acliune si conduse fara a da aceastaimpresie. Fiecare alege ce vrea si interpreteaza in feluls au.

8 113

NOTE DE DRUM

Alt Museu e eel de antropologie, ceia ce inseamna inacest cas cultura umana". De aceia se gasesc cateva ele-mente de arta egipteana, papirusuri medicale in scrisoareieratica, originale si reproduceri din epoca ptolemaicaromans; apoi, pentru Greci, vase din Teba cea mai ve-che si ulciorase acoperite cu marunte figuri geometric;pe care apoi artistii le amesteca, in forme mai mari,cu reduceri stilisate ale subiectelor naturaliste' din vaseleateniene; cutare vas de proporOi mari, care poarta in in-sasi Atena acelasi roc de linii pur geometrice, stil Dipy-Ion; o lungs foarte interesanta serie de vase cipriote,in care linia, linia singura, mai simpla, legata cu mai pu-tin gust decal aiurea, domina; din lumea etrusca o sumsde oilirie de imitatie cu figuri une on caricaturale, pe nandin cea din Italia-de-Sud ceva barbar, purtand peceteaindigenilor, Iapigi si Menapi, se adauga, stramband purita-tatea originalului grec. Cate ceva din Iaponia si din Aus-tralia.

Dar, bine inteles, ce e mai larg presintat sant docu-mentele vechii culturi indiene din toate Tinuturile. Inte-resante pentru not sant in prima linie covoarele si or-namentele corespun7atoare ca forma de arta populara; u-ncle dintr'insele sant ca linii si coloare aidoma scoarteleromanesti, dovada absolute a impruir utului din Eurasia noa-stet, de uncle a venit, nu numai aceasta cultura de or-namente liniare, dar, fard indoiala, prin gustul de compli-cat si monstruos, cealalta civilisatie artistica., de un carac-ter asa de deosebit, a grupului indo-chino-iapones (darsi Formosa are arta lineara). Aici se vede usor transitiade la simplicitatea Nordului, adech a Nord-Vestului, caciel singur, din Alaska pens in Mexic si in America mij-lode, are acest splendid folklore artistic, la a Yucatanu-lui si a Perului, uncle capriciul individual, imaginatia crea-toare, tendinta spre amplificare, gustul de caricature do-mina.. Din California propriu-zisa se expun multe lu-cruri, de tin caracter mai putin impresionant: in deosebi

114

$i

$i

CAPITALELE GRADINILOR

atrag Impletiturile, pentru palarii femeiesti si alte sco-puri; aceleasi podoabe lineare, Intr'o singara coloare stear-sa, le deosebesc.

Ceia ce face mai interesanta Inca aceasta visita e fap-tul unul din oamenii de serviciu al institutiei e insusiIndian, care vorbeste de reservele in care, prin Nevada,Inca dainuiesc ai lui, in spor de populatie, vre-o cincizecide mii. Fata de arama, cu ochii marunti, foarte albi, cuo puternica osatura a capului, scotand tare in relief u-merii obrazului, cu parul scurt foarte negru. In discretia,In paza Si in prietenia lui e ceva din firea teranului nostru.Un alt tip indian ne va servi la masa in familia d-ruluiSimon deseara; figura mai grasa, mai masiva, poate dincausa vrastei, fare acea amintire de ostas pe care o recu-nosti la primul. Fete indiene, trecute prin scoala elemen-tara din salasurile lor, servesc la orase si nu se mai in-tore inapoi.

Museul e al Universitatii, 5i aceasta Universitate a Cali-forniei, cu centrul in Berkeley, are aici o parte din cacti-rile ei si sus In munte, Intre copaci, lagarul, campus. E,cum ni-o arata, dupe amiazi, slavistul, istoricul Orien-lui european Kerner, o lume, ceva asa de vast, de complexsi de liber, cum a cunoscut numai evul mediu in cele maitriumfante momente scolare ale lui.

Treci prin poarta dominate de un imens turn, sprintentotu5i, si in toate partile rasar fatadele scolilor intru-nite supt acest nume universitar; cateva cladiri mai ve-chi, inegrite, stau sa dispara ; fabuloasa munificenta aStatului, darurile de o prodigalitate fare exemplu aleparticularilor, ca Rockefeller, ca bancherul san-franciscanGiovanetti fac sä se poata ridica pretutindeni aceste ma-rete zidiri, samanate In cel mai incantator cadru de ver-deata, de copaci batrani, din padurea primitive, de brazdeproaspete si de flori.

115

cn

NOTE DE DRUM

Inauntru totul e pregatit ca pentru niste tineri intelepti,dar ca pentru niste printi. Nu e o biblioteca singura, citrei, patru. Biblioteca pentru totis enorma; biblioteca pen-tru cercetatorii biblioteca pentru cartile alese, bi-blioteca pentru grupele care doresc isolarea. In toatepartite se deschid °dal de adunare, de linistita reculegere,samanate cu tablouri originale. Profesorii au sMi de semi-nare, trebuie multe pentru o mie dozed sute de invata-tori, la cari se adauga Inca vre-o mie de auxiliari, luatidin mijlocul graduatilor", studenti Inca, dar totusi tea-chers" (explic pentru case din ei Sintesa" mea). 0 biblio-teca de peste 600.000 de volume e perfect catalogata;se adauga conspecte ale cuprinsului altor biblioteci panIla noile cumparaturi de la British Museum. Inzestrat inastfel de chip, tineretul, cu toate seductille sexului, ds im-presia ca lucreaza cu Incredere individuals, cu siguranta sicu zel.

Casa rectorului, an astronom, de o larga, senina cugetare,e pe o inaltime. De pe fereasta, se vede Marea pgna lapunctul unde, Intre cele doua varfuri ale cornului formatde admirabilul golf, se deschide poarta Pacificului". 0dung rosie subliniaza apusul. Peste cateva ceasuri de pedrumul indraznet care doming. totul, orasuI intreg e o i-mensa scanteiere de lumini, care face palid cerul senin incare stelele trebuie sä fie geloase.

Imprejurimile orasului, Mate de liniile golfului pe care-1strabat necontenit vapoare si aeroplane, si dominate desirul nesfarsit al indItimilor impadurite, sant .de o fru-museta de feerie. Intovarasiti de dd. Simon Symonds, lestrabatem intr'o zi acoperita, umeda, rece ca de toamna,care a rapit o parte din farmecul acestor fericite locuri.

Drumul se cufunda rapede in vane largi, vesele, on indefileurile Intortochiate ale muntelui. In aceasta a treia zidin Mart, totul e verde, de o verde* tanara, frageda,care mangaie ochiul; iarba creste malts, samanata cu co-

116

si

stiintifiei,

si

si

CALPITALEE GRADINILOR

woana de our a papadiei. 0 ferma urmeaza altei ferme.Cladirile sant de obiceiu Injghebari de lemn vechiu, ne-vapsit, muted, dar livezile apar deosebit de Ingrijite.Din pajiste sau din pamantul adanc negru sau brun-ro-.sietee, abia rascolit pentru samanaturile de primavara, seridica. In siruri egale zarzarii Infloriti, zapada rosie a.

persicilor marunti, nueii cu albul trunchiu neted, migdaliicopacelul de piper, negrele modalci ale vitei. Alaturi,

xnarele copac de padure cu cradle sucite, torturate, rasino-ii acele intunecate, o Intreaga vegetatie In cea mai

mare parte ramasa verde, si mai ales inaltul eucalipt, ra-pede crescut, cu trunchiul rotund, peticit de coaja zdren-Villa, care cu varful lui drept domina orizontul. In fundde tot Mount-Diable, Muntele Dracului, inalta piramida luicu aspre linii drepte.

Tot acest bielsug de vegetatie e hranit prin maiestriteEle vin de la largul rau Sacramento, care-si strecoara

apele spre golf; corabii mari plutesc pe dansul. Aceastalinie de ape argintii margeneste la stanga zarea.

Sant aid oameni.de toate neamurile. Intre carele" carefulgera cu un fosnit ca de furtuna unele langa altele sevad Mexicani cu dura fat rosiecafenie. Figuri adaneeachese stair in pragul locuintilor: sant Portughesi, cariau venit pans aici sa-si caute norocul. Pe culla- de seri-sori din margenea soselei e cate un nume german sau italiar. 0 cocheta vila poarta numele de Iolanda. Si aid esoborul neamurilor.

Ce nu fac ele aici, in patria noun! Daca la Oakland, laOakley sant obisnuitele orase americane de al treilea rand,popasuri cu dughene si une ori, ca In prima localitate,cu intregi alei de vile In toate colorile, cu si lard terase,o localitate noun, Pittsburg, a rasarit In cativa ani, doi,trei, in jurul furnalelor Ina lte ale unei otelarii, un biel-.sug de cochete casute noi-noute in care se adapostesc lu-cratorii. Aiurea un grup de Italieni servesc o fabrics proas-

117

cu

iri-gatii.

si

NOTE DE DRUM

OM de produse chimice. Industria prinde radacini si inaceasta lume de idila in care abastrul profund al munr-telui se Imbina cu dulcele verde al culturilor. In schimbyuncle o ceata Intreaga. de muncitori lucra, acum vre-ocincisprezece ani, pentru scopurile razboiului, locuintilefrumusele sant aproape cu totul pustii si ferestile spartearata curios In fatadele cu asa de noua Infatisare. Omuln'are dainuire; munca lui singurd exista si catigul.

3. Los Angeles.

Pe margenea marii, 'Mind pe alocutea tunele, calea fe-rata duce spre Los Angeles, cetatea Arhanghelilor. Numespaniol, precum aici totul arata pe cei inlocuiti in sta.:.panire, izgoniti. Toti sfintii calendarului catolic figureazaIn rasunalor vesmant spaniol, din sus de cetatea bunu-lui Sf ant Francisc pang. la Ingerii" aceStia de aici.

Dimineata, aceiasi munti aspri, claditi in bolovani, si Inmargenea for aceiasi dulce verdeata, aceleasi strati denuci, aceleasi vechi trunchiuri Invartite, aceiasi vita caasezare omeneasca, aceiasi trista injghebare de lemn. Pealocuri lespezi uriase, ca niste monstruoase broaste tes-toase, mananca ogorul proaspat lucrat si ingrijita

Acum taiem de-a dreptul prin piatra seaca, supt palatelegigantilor. Dincolo, aceiasi vegetatie noua, sprintara, ca deieri, supt dreapta straja a inaltilor eucalipti. Si por-tocalul apare In aceleasi ra.nduri chibzuite: fructul rosurade difnineata. In cutare loc, 'Ruga un raiu al persici-lor, imense sere de flori. Ca si langa San Francisco anun-ciuri chiama la cumparare de terenuri capabile de a daastfel de rendement. In uncle din aceste ranch"-uri (dela spaniolul rancho) gaini cu mu le acopar pamantul cuo zapada de pene. Si unde nu e decat nisipul gol .i secfabrica vine, sapa gropile 'Malta masinile.

118

$i,

isi

CAPITALELE GRADINTLOR

Los Angeles nu e un oras deal In centrul suprapopulat,In care cat e ziva de mare se incurcd autoniobilele si seImbulzesc trecatorii intre inaltele cladiri, lipsite, din fe-ricire, afard de casuri isolate, de masa mesopotamica siegipteand a sky-scraperelor. Incolo, localitatea de un mi-lion doud sute de mii de locuitori se desface in grupe onse insird in nesfarsite alei.

hid de-o parte cladirile Universitatii, cu turnul vene-tian si inaltele ziduri de cdramidd in acelasi stil de con -vento italian din secolul al XIV-lea. Iatd imposanta masaa Museului, cu pdretii rosii lucrati in losange, cu sapd-turile in piatra intrarii, cu intregul complex de palat spa-niol din epoca iesuita, bogat in terase, acoperit cu olanefoarte coscove. Inuntru desemnuri si schite frumoase, side Degas, de Lucien Simon, un grup important de In-crari americane, hotarat foarte bune, ca ale lui ChildHassam, ale lui Henri, cu simtul peisagiului de aici, cuefecte puternice de colori sterse si de colori triumfante. Seadauga o foarte bogatd colectie de arta chinesd multepanze marl , una de ceramicd. europeand. Pentru mo-ment si o expositie particulard de covoare persane inflo-rite si de altele in care naturalismul se infr4este cu stitulgeometric at Mongoliei (deci Mongolia serveste si azi caelement de legAturd in arta lineard intre Asia Mica 5i Ame-rica; lucru important de retinut).

Liniile de case cu varful rdtezat, cu deschizdturi ca-pricioase pentru usi si feresti, a mormanelor galbene dupadating strAmutata a Spaniei si, iarasi, dupd amintir ?a, ne-asteptatd, a zidirilor mexicane, urmeaza zeci de mile fallsfarsit. Te simti stramutat in aceasta lime de livezi,dintr'o comund in alta, purtand numele iberice dc odi-nioard on noun name simbolice pentru frumuseta acesteiadmirabile naturi. Pravit lii in care se resfatd cele maisplendide fructe, unele necunoscute, ca para auogado, cucarnea bogatd.' si un singur sambure, intrerup sirul do ca-

119

NOTE DE DRUM

sute; reclama imbraca toate formeie inchipuirii: una seterming printr'o moara de vant. Dar ceia ce farmecde livada, proaspatd livada generoash in fructe: rosiile por-tocale, atarnand din frunzisul intunecat, pe care le in-calzese grhdinarii cu sobite de fier, le culeg bronzatii Me-xicani cu aspect de Indieni razboinici si le aseaza in cu-ticle in care vor caliitori de-a lungul Americei in trenurispeciale (este si a doudzecea expositie nationald de por-tocale"), piperul cu frunza pieptene, care-si lash pe stradarosele boabe abia injghebate; trandafirii se acata de tot!phretii. In margenea acestui rain fdcut de omul singur,de mintea si de mana lui in locuri unde adesea nu pious°data in zece luni, muntele adanc albastru, scrijelat debrazdele care apard de focurile dese padurile pitice.

Astfel ajungem la Pomona, numita dupa zeita caredaruieste oamenilor poamele. Larga stradd, waste livezi,cd.teva cladiri frumoase, toate interesante in varielatea suc-cesiunii lor. 0 biserica baptistd e cldditd, se pare, dinmarrhura curata si are o impunatoare fatada.

Aici trebuie sh fie colegiile universitare la care mgchiamd prietenia unui American initiat in toate limbileromanice, inclusiv*a noastra, pe care o cetcste eu usurintasi o pronunta oorect, d. Maro Jones. Dar, cum pentru zidi-rile de acum douhzeci de ani se alesese cel mai binecuvan-tat colt de grddind drept in fata muntelui, o dumbravii aArmidei, Cu vechi stejari, sprinteni eucalipti, piperi, a-thrnand in plete de salcie, platani pletosi, portocali $i Id-mai, boschete de md.ciesi in toate colorile, acuma orasulcare dg numele sdu asezdmantului universitar e de oparte, car inalta scoald de alta. Adecd. inteun gratios ord-sel care s'a format de la sine si cdruia i s'a dat sono-rul nume frances, asa de potrivit pentru aceasta claritatesubrnontand, de Claremont (Clermont).

Am din nou prilejul de a vedea o Universitate ameri-

120

Peisagiu californian. Vegetaiie in Su Jul californian.

CAPITALELE GRADINILOR

calla, data aceasta mai pe in delete, condus de (1. Jones,de presedintele Burgess, de o studenta romanca, d-ra Pa-raschivescu (alti doi studenti sant la Los Angelos): vad sä-lile de clase mari, incapatoare, uncle cu scene de teatru,-casa fetelor unde se ieau in grup mesele, locuinta oaspeteluimieu. Sant doua colegii, cu doua randuri de profesori, incare se preda istorie, cu biograful lui Lincoln, d. Stevenson,sociologie, filosofie (si o profesoara), francesa (si cu fiullui d'Estournelles de Constant), germana (cu un German),italiana, istoria artelor (cu un vioiu Catalan). Locuinta incaminuri se plateste o mie de dolari pe an; fiecare-siare odaia. Fireste, sexele stint deosebite. Din ce mi s'a-spus, din ce am vazut, am impresia unei vieti sanatoase$i nevinovate; fetele se lauda ca baietii nu sant primejdiosi,niste copii mari". Sportul nu iea mai mult de patru oarepe saptd'mand, cu tennis, foot -hall, calarie, canotaj. Exa-menele sant semestriale, mai mult in scris; lucrdri se daunecontenit si se lucreaza cu constiinciositate. Profesorii au

aici Increderea ca se face un lucru bun si folositor, cä nu-este inferioritate fata de glorioasele ldcasuri sarace dinEuropa, ca aid, in domeniul spiritului, e adevdrata Ame-rica si ca din aceste lacasuri se ridica noul vultur al vii-torului.

In aceasta imensitate risipita sant 5i Romani, unii bo-gati, cei mai multi Instrainati, de trufie sau de sfiala. Arfi vre-o trei sute. Cutare Roman din Salagiu, ca d. Ale-xandru Pop, din Basestii lui ,,baslea Gheorghe", a ajuns lao bund situatie materials, units si cu pastrarea tuturor in-susirilor de intelepciune, de masura ale Romanuluigean: e o pldcere sä-1 auzi vorbini! La gall patru fetein. costume bucovinene, una cu mama ci, celelalte trei cutatal si mama, cu bunicul si bunica, tocmai din CuciurulMare. Frumos tablou de familie! Si e o bucurie sa-i auzivorbind ass de frumos romanesle, cu o cmotie care face-sa tremure buzele batranului. Fiul a lost profesor inCanada; acuma lucreaza la lemn. Cum s'ar intoarce! Si,

121

si

sala-

NOTE DE DRUM

c'and ii presint incet, duios i se desfac cuvin-tele: Stint ti-ar fi numele!".

Cercetez, cu bunul prieten at natiei mele, d. Jones, simai departe complexul de cladiri al colegiilor. Bib lio-teca, in formatie, cuprinde o said de lectura comundalta pentru reviste, dar in fiecare asezdmant se cetesteprin oddi cu carte imprumutata; si depositele pot fi intre-buintate de orice student pentru lecturd: nu se cunosccasuri de instrainare. Uncle din sable de cetire particu-lare sant de un lux deosebit. Un club de studenti areo salt de maneare potrivita pentru orice mast de galala un palat. La colegiul Scripps, locuinta fetelor aretoata InfAtisarea unei mUndstiri spaniole, cu pavagiul decardmizi rosii, cu tavanurile lucrate, cu mobilele de ca-racter vechiu, cu firidele in care and lampi electrice; pelanga chiliutele dormitoriilor, ocIdi de prisos, pentru pla--cerea artei, ca acelea cloud' mobilate in stil trances. Pre-tutindeni materialul intrebuintat este de prima ordine.

Cape la e o mare salt cu scent 51 piano. Aco lo se potexecuta cantari pentru toate formele protestantismului;carti de rugaciuni sant prinse de brinei. Catolicii santfoarte putini. In populatia scolard mai mutt de jumdtatesant din parinti anglo-saxoni, sensibil de multi Germani,restul conteaza. Fete le Tara avere servesc si la res-taurant in otelul, innul patriarhal din localitate: °data ter-minat serviciul pe care-1 fac cu atata g-ratie, zimbind, elese duc la lectii. E de prisos st spun ca din partea tu-turora 11 se arata cel mai deplin respect; nici vorba dea li face curte", cu atat mai putin de a fi grosolan cu dan-sele. Sant dus la teatrul elenic, in care se fac ceremoniilevara.

Santem aici in margenea chiar a desertului, a partiidin. sterpul pdmant californian pe care omul n'a creat-oInca, prin munca si desloinicia lui. Chiar langa cele maifrumoase livezi de portocali, de pc care merele de our se

122

posibilitati,

Si

11,11

.

CAPITA] ELE GRADINILOR

rostogolesc 'Ana in strada Mra sa le is nimenidar unplacard, adesea repetat, fagaduieste o rasplata cui ares-teaza si dovedeste pe hotii de portocale", incepe terenulpietros, uscat, in care se inradacineaza numai indarat-nicii arbusti de pustiu si o astfel de ward vegetatie pecare calduriledeoeamdatti norii se adunti pentru ploaie,caldurile care pot Linea farti un pic de apa si zece lunile vor nimici rapede °data cu ivirea verii. Aici nu maicurg apele de supt pamant care tisnesc din muntele bor-tilt ca un burete. Dar cate o casa a si rasarit, atrasa deperspectivele viitorului. E un inceput si, in aceasta socie-tate asa de activa si intreprinzatoare, in care totul In-deamnd la asaltul imposibilului, e foarte probabil ca el vafi urmat si gradinile de poveste vor ra.sbate tot mai a-clanc 'Anti la poalele muntelui ocrotitor.

Caci santem in Cara unde ziluic se fac minunile, undeimprovisatiile inehipuirli se prefac in realitati solide sispornice. Nicairi omul n'a fost mai creator decat aici,

n'a avut mai mult sentimentul ca el face. Prietenulcare ma poarla printr'una din cele mai mauclre alei dinlume, numai bielsug de roade in arbori, numai zimbetde flori in margene, ro5u de muscat, roz de tranclafii,imi spune povestea acestei spindide infaptuiri. Doi Ca-nadieni au venit si ii s'a parut locul bun. Cu mijloacelefor de cuceritori ai codrului mereu, de fundatori ai orase-lor au Meat din nimic ceia ce se vede astazi. and con-ductitori ai Australiei an visitat California, care li dato-reste eucaliptul si stufosul piper salbatec, li-a placut cefacusera intemeietorii si i-au luat cu (Mush. Astazi Aus-tralia are prin fapta for un oras aidoma ca acesta.

Ne intoarcem supt ploaie. Norii amenintatori au era-pat. Pamantul primeste, in aceasta deschidere a prima-verii, darul rar al apci de de-asupra. 0 primeste recu-noscator, dar fara sa aiba numai decat nevoie de gene-,rositatea, putin obi.,,nuita, a cerurilor.

123

ni-aid

NOTE DE DRUM

4. La granita Mexicului.

Pe drumuri stropite aceiasi perfecta sosea de ciment"taiga in doua, grin dunga alba care delimiteaza mersulautomobilelor, printre campii muiate pornim des de di-inineata spre San Diego si Tijuana, la granita Mexicului.

La case ceasuri lumea a si inceput sa se miste. Incru-.cisam cateva automobile grabite. Pe camp o ceata u-soara se ridica peste araturi in pamant negru si brun cao rasneala de cafea. Un miros de ingrasaminte plutesteIn aierul Inca rece.

In dreapta si in stanga capriciile hispano-americaneale arhitectilor californieni, ca niste marl flori, colorateviu, din care nu e una care O. semene cu cealaltg.. Nu emeritul proprietarilor trecatori, ci al acestor harnici cer-cetatori ai trecutului si descoperitori g formelor viito-rului. Terasele se succeda In. cea mai variata amesteck-tura de linii. In fata brazdele de un verde adanc, perfectingrijit fara servitori, albele potire ale florilor de cala.

De-odata o pAdure, o adevarata padure de sonde, deasa,dar de aceiasi impecabila ordonanta ca portocaliilamaii din livezi, tasare si indata ne Incunjura. Aici pe-troliul e a5a de bogat, luck ingaduie ca schelele, -Cueleganta construite, sä-si atinga coatele. Totul e atat destrict oranduit, de asigurat contra oricarii primejdii, luckIn umbra piramidelor de scandari omul Iii poate face silocui casuta si drumul cel mai neted, cel mai curat poatetrece in chiar margenea lor. Ici si colo vedem lingurilein miscare.

Strabatem a.sezgri mai marunte, care se tin lant cu In-tovarasirea tarcata a haosului de reclame. Si dupd douaceasuri de drum ni se arata drumul spre una din misiunile,din vechile misiuni spaniole care Inca In veacul al XVIII-lea puneau basele unei teri cre$tine si civilisate. E Inteme-ierea parintelui Serra, Inchinata unui slant at carui nume

124

si si

CAPITALELE GRADMILOR.

trezeste amintiri dunArene, de acasa. Caci Sfantul Joan deCapistrano, profetul de lupte din Abruzzi, a catehisat Ar-dealul nostru Si el, aldturi de loan Hunyadi, a liberat, cumultimea cruciatilor lui simpli si sdraci, Belgradul deasediul lui Mohammed al II-lea, In timpul razboiului carene-a navNlit niscaiva zelosi ocupanti de lege catoiica iiconfundasera oasele cu ale Sfarttului Grigore Decapolitulde la Bistrita, pe care se si grabiserN a le anexa.

E un Incantator colt de natura si de istorie. Din cara-mizi coapte si necoapte, cu ajutortu Indienilor, neobositiapropoveduitori ai Evangheliei au facut o mare mUngstire,un institut spaniol al epocei lor. Largi curti, pline azi deflorile cele mai variate, dar ()data cuprinzand gospodNriaunei ferme, incantatoare patiuri de reculegere de-asupraarora spanzurN clopotele unei mesteSugite renovAri pen-tru turisti, lungi coridoare boltite, camNrute de locuintarugNciune, o capeld si o lunga biserica, daruita de ace-iasi restauratori cu cea mai auritti din catapitesme, carescanteie ispititoare la capaul misticei penumbre.

Si lumea vine si se roagN, pe and in pravNlia-Aluseu,cu ceva cacti, vesminte si picturi vechi, se vinde pe pratstump istoria In mai multe volume a Misiunilor ,,po-terie cehoslovacN", purtand insasi aceasta intitulare. Santaici grupe de copii tnexicani, oachesi, buhosi, flenduriti,cascand adancii ochi negri la splencioarea sacra a al-tarului, sant fete cu figurile palide supt negrul par uns5i lipit pe tample, sant rosii figuri indiene cu osatura proe-minenta, care dovedeste indaratnica piistrare a rasei celeimai vechi, sant ciudate fete de cenusa in care bAtraniiochi sant ca punctele negre ale carbunilor stin$i. Inaceasta semi-obscuritate, aceste sumbre eletnente de rasato strNmutN cu veacurile inapoi, in vremea sangeroaselorplamAdiri.

La oarecare distanta cea mai stlruitoare reclaim in-fipta pe toate povarnisurile catifelate indeamn1 la aid.-tuirea unui nou oral, inchinat Sfantului Clement, 0 parte

125

gi

$i

NOTE DE DRUM

din case s'au si facut, un alb club de o delicata arhitecturdinvita la petreceri, se arata uncle vor fi clddirile de utili-tate publics, apa prinde a se strecura supt piatrd. Avemsupt ochi privelistea initierilor ordsenesti in aceastd tailde suprinderi. Ceva mai departe, Sfantul Onufrie Isi as-teapta si el ceasul. Pe cand la capatul calendarului spa-niol Oceans Beach, ,,plaja Oceanului", e o aSezare is-prdvita si bine Intemeiatd.

Acuma, la dreapta, Oceanul palid Isi intinde panza linis-tita; abia la mal stancile de dedesupt rup apa In spume.Un term Inca pustiu, pe care se usuca mari ierburi ras-collie, cu infatisarea de coraliu moale, putred, langa iarbagrasd, cleioasa, de ghiafd cu floricele rosii, langd teposulcactus de pe care atarnd fructul marunt ca sangele. Langramasite din lemma vechilor naufragii foarte putine scoicisfaramate pe care le Ingroapd nisipul.

San Diego e Inca departe. Crezi ca-1 ai cand se Insiraiar casutele-juarii, de cea mai pitoresca legatura, ote-lele ascunse 'Mire arbori, clddiri monumentale, ca o scoalamilliard. Dar el fuge tot mai departe, pdna ce in sfarsitcetatea Sfantului Didac strange Intre casele ei chipoase,adesea de un lux elegant, in care, pe rang o lume de afa-ceri mai putin grabitd ca aiurea, bdtrani si batrane, lacapdtul unei vieti de munca, lsi primbla agale, cu o se-nina asteptare a mortii, oasele obosite.

Apoi aceasta civilisatie de floare umand adausd la florilenaturii se imputineazd, sdraceste, devine mai rard, mai u-mild.. Mexicanul care a.sa de mull ajuta cu munca lui pros-peritatea Californiei, omul bronzat, cu paldrie largd,nu mai are din ce scoate hogAtia pentru aliii. Spre sum-bra lui tail Invalmasita de revolutii periodice, terorisatd debolsevismul bandelor politice mai ieri noul presedintesi-a avut falca zdrobita de gloante, ne ducem acuma.

Iat'o la o stramtoare unde cochetii ofiteri U. S. A." auaierul unor cavaleri can si-an Intrerupt dantul. Lang ei

126

CAPITALELE DRADINILOR

colegul mexican cu nasul mare supt o sapcd asdmd.-+ndtoare n'are nimic din eleganta Tor corectitudine: poartaIn voie picioarele, plesneste poclitul automobilelor, rade.In fald necuviincioasa reclama a unei berdrii cu 75 decents pdharul de cerveza cu o march americans.

Aici, la Tijuana, matusa Ioana", e carciuma America:prohibitioniste. Mexicul e represintat doar prin colorile taxiale frontului de dughene cu asa-numitele curio" (cu-riositati"), dar inainte de toate cu bduturi de tot felul, cuispititoare curti pentru m000nlights" (chefuri de lung),cu musical* si dantuitori, cu fete ochioase, harnice nu-mai din ochii adanci. 0 almosferd de lene si de conruptieotraveste si aierul. Lume saraca se tardiste, pandind ca's-tigul neonest. In figuri e mai mull din Indianul cucerit de-cat din nobila si crunta, neiertdtoarea rash a cuckritoruluispaniol.

Ceva mai departe e, pentru aceiasi Americani doritoride a petrece, un splendid local de joc de carti si de res-taurant langa baffle de la Agaas Callientes, Ape le calde".Aid fantasia de colon si linii mostenita de la Indieni sedesfasurd in toata fantastica ei bogatie; rosul si .albastruldoming. Plafoane de lemn sculptat ackpar marilepline de o lume ahtiatd de altf el de viatd, fard rigorismulonest gi prohibitia sanatoasd.

Costume le se exhibeazd si ele pentru petrecerea acele-iasi categoril de visitatori. La garderoba o fata cu panta-loni de catifea albastrd foarte largi jos °fell tigarete. Insaid musicantii se poarta ca in Bdrbierul de Sevilla", darcu mijlocul inteun fel de cojocele galbene si in cap cuimense paldrii de pale terminate printr'un varf suptire.

Se cants ariile locale si bucilti de opera, si din gurd. A-poi musicantii cantand strabat oddile ca un omagiu cdtreoaspetii pe Enamtea carora tree. Vechiu cavalerism al Spa-niei-mame. Si privirile se opresc indatd asupra dantuluidin Cara veche: un delicios duo intre baiatul In largi hainegalbene si alba fat.h cu pieptdra.sul colorat rochia scurta:

127

si

salt,

NOTE DE DRUM

petirea de dragoste se face in nesfdrsite vesele invartituri,el ndvalind, ea, gratios, ferindu-se. Iatd-1 aruncand jos OF'aria si ea joacd in jurul ei, nu: pe (Musa chiar, cu o deli-catd Male in lot a piciorusului. Apoi ridick marele stogde paie si i-1 pune pe cap. Bata e castigatd. E un far-mecI

Ne intoarcem pe ploaia deasa, prin noroiul drumurilorproaste. Mexicul eel adevArat e incolo", aratA cu mana.d. Hey, negustor de curio" azi, consul, sef de naisiu.neaustriacd, proprietar de rancho ieri. Acolo e o lurne, $i cebogatie si ce lipsd de norocl"

La intors ludm altd tale decat aceia care duce la Misiu-nea Sfantului Joan de Capistrano. E margenea insasi a 0-ceanului, sanidnata cu cele mai frumoase nume spaniolede-a lungul plajei impanate cu case, pe care le incunjurd re-dame pentru alte zidiri. In MIN. neguri Incunjurd marea in-suld S. Catalina, vecina cu ostrovul Sfantului Clement. Eacum proprietatea fabricantului gumei de molidit", che-wing gum, cum se vede, un binefacator al umanitAtii,care-si merita suveranitatea insulard. Chewing-gum" silucrul in serie merg de altfel impreund: serviciul" social$i clistractie.

De acolo din fund o geand de our pleacA, ldrgindu-sepand acopere cu transparenta-i luminoasd tot cerul pand incapdt. Nori mari, ca un sir de munti vineti, strApung au-reola glorioasd a apusului. De-asupra soarele cdzand a-runcd mari raze rosii ca de salve care de la un timp setopesc Intr'un zabranicIncretit ca o draperie de statuie an-tied. E o nagreatg. tragedie crusita acolo in. ceruri. Ve-chii Indieni puteau sa vadd in ea luptele cele marl alezellor prIp4stioasele caderi ale Implrg.tiilor. Paul cearipa noptii cade grea, stingand totul.

Acuma santem In lumea sondelor In turma. Apoi maideparte intre nesfarsitele lumini din Longwood : oteluristrAlucesc, reclame chiama nervos, firme rosii tisnesc de-

128

lia

ti

CAPITALELE GRADINILOR

asupra, pravalii de fructe rostogolesc bogatiile coastei bi-necuvantate. In fund, zgomotos pe toata noaptea, Los An-geles.

A doua zi, intr'un intermezzo de soare vad cladirile Uni-versitatii, unde am si onoarea de. a vorbi despre arta bi-zantina problemele ei. Princiare cladiri si aici, unacuta din castigurile footbalului. Rabdatoarele studii alearhitectilor au produs manastirea franciscana, cu chibs-tre pe suptiri coloane, cu ocnite spaniole si azulejos a-rabe, cu greoaie porti sculptate de lemn vechiu. Studentulare aici, cu salt de seminar largi ca un mic Parlament, cuholul de ceremonie ca pentru intronarea unui rege, tot ce -itrebuie, pans la librarie, la restaurantul tinut de Universi-tate. Apare si un ziar al acesteia, Troienii". Pretutindeniordine, buna cuviintit, pofta de a invtitapoate prea mult

cu inteligenta si atentie.Parasim orasul, petrecuti de studentii nostri, acum cinci

la numar. 0 donanisoara moldoveanca, Bercea, e den-tists; sora ei se pregateste de aceiasi cariera. E $i mamaardeleanca, fratele unuia din cei mai buni arti§ti de cine-matograf (este $i un al doilea). Gandul terii ii umezesteochii.

9 129

si fa-

VII.

LIJMEA INVIN,5ILOR

1. Tinut indian. Mari le Catioane.

Pe linia Marilor Canyoane" (Cafiones) trecem Intaiu pela Claremont. Apoi desertul se intercaleaza. Pe alocureabolovanos, .salbatec, aiurea acoperit de o padurice ne-trebnica, ori, pe lungi intinderi, nisip, valuri de nisip fardmargeni. In unele locuri masinile 11 culeg, 11 aduna,pand prapastii necontenit marite; o bucata de vreme bu.-tucii de vita se ridica din alba masa. nestatornica. Grgdinade portocali se face rard, tot mai rard. De-asupra muntelealbastru scrijelat Inchide zarea.

Oprire lunga 1naintea marii, frumoasei gari de la S.Bernardino, intreaga invelita cu iedera. De aici incolo de-sert de piatra si nisip de maracini si de copaci salbateci

stgpan., de ierburi seci. De-asupra plutesc mimevagi: Devore. Intre stand soarele e cald ca Intr'o bung.zi de varg. Via pusa pe alocurea 1n.cepe sa miste. Cate unfermier incearca midi plantatii de portocale. Copacii cufrunze cazatoare prind sa se imbrace. Muntele prinde maistrAns. Totusi pe o culme brazda de plug e trash de unbaietan. E intrebarea pusa desertului data -i vrednicprimi munca omului.

La Cajon linia muntelui e intreita, (Impatrita. Stanca rosiea Inlocuit pravalirea de pamant si de pietris. Enormi bolo-vani, ca un schelet de chit monstruos, ameninta calea,

130

sh.-

fara

,a

LUMEA INVINVLOR

scare se intortochiaza prin ararnAturile de piatr.1., prin,suprafetele rotunjite, spalate de vechi maxi, care au cap&tat infatisarea de oase lucii. Pe alocurea a5ezarea for pa-ralela pregate5te canyoanele", aiurea piatra iea inciii-puirea unor imense dobitoace la panda on la odihna.

Dar mai incolo caracterul aspru al muntelui se lin-blanze5te; tocmai sus pe varf o indrazneata cale pentrutrasuri a- fost taiata in. coasta galbena. Un alt drum suie,cu stalpi de teleg,raf, tocmai in varful escaladarii, laSummit. Zapada se tine Inca tare de ultimul pisc.

La coborire ciudate trunchiuri nodoroase Intind pe cracisucite ace, de brad care par enorme stele verzi raschirate.La Hesperia, fara nimic din gradina Hesperidelor, totsirul muntilor stropiti de zapada iii rasfatd frontul.nil din ei par a purta o larga floare alba. Cei tineri Azar,drepti, zburliti la varf, cu aparenta de platani. Atka ra-sare din nisip. 0 ferma pierduta a straits apa Intr'un lac.artificial.

Cele mai formidabile claddrii de stanca sant insa alpturi, unde o fabrica desface In bucati automobile usate.E Victorville, saraca Injghebare de cateva casulii razlete.0 exploatare mica de petrol pare a fi alaturi. 0 fabrica de.ciment. Drumul de Cara duce alaturi de calea ferata. TrA."-surile se urmeaza rapeue.

Incep arborii in floare 5i Cate up. ogor verde. Un rauconfus I5i frange apele dedesupt. Ce veche lacomie spa-niola de our o fi pomenind Oro Grande? De aici pang.la Bristow, e, supt dealuri, un teren de samanaturi 5i decrestere a vitelor, In.vrastat cu de o suta de on atata pus-tiu. Apoi acesta singer cuprinde tot supt sirul departatal muntilor alba5tri.

La Barstow, asezare luxoasa, otel cu colonete de chios-stre, purtand pe marmura alba o fatada, Casa del De-sierto". Public ca In localitatile de WI scumpe. De aid sepleaca spre Est.

131

U-

NOTE DE DRUM

Ace lasi desert de granit roz, pe care-1 aprind, it in-vinetesc razele soarelui care se pleaca spre Apus. Pealocurea sarea iese la supracall prin maracinisul rarsi galbena buruiand, uscata, ca la Newberry.

Seara se lasa. De-asupra parnantului ros samanat cupetele de aur ale pachetelor de ierburi uscate, albastrutpur al cerului se sprijina pe vanatul incunjur al muntilorNevadei. In fata for inaltimi ciudate, cu totul negre, mu-cede pe margeni, de un negru de aratura adanca, se in-tind ca o amenintare. Une oii povarnisul for alb, cu peteInchise, e ca o imensa piele de pantera. Liniile for incale-cate sant rupte, incoltite in felul cel mai neasteptat. Nuse poate un munte mai sfaramat, mai faramitat. Di4n-colo de creasta for neted profilata, parca n'ar mai existsnimic. Fulgerari de aur incheie apusul.

Neted, cu ultima stalled vanata, straja de munte ince-teaza. Santem In campul deschis, vesnic asemenea cusine. Aceasta insa numai o clips, caci un alt sir, de ace-lasi caracter. ne cuprinde. Pe soseaua de supt ele ca nistelicurici alearga automobilele. Alte siruri ajung a se nazarimai in fund.

0 noapte rece. Pe munte a fost furtuna. Apriga furtundcu zapada. Cand ne oprim la El Gran Capone aierul eglacial. Dar asa de pur, de sanatos, de patrunzator pansin adancul plamanilor ca intineriti la o inaltime de 74961

E un platou 1nalt. Pinii II imbraca. 0 coama deasa depadure batrana, pe alocuri neatinsd, copdcelul tanar, sfios,rang cel care doming. larg cu cracile rosietice, langastramosul cazut, rasturnat peste crengile vii, prins inmreaja Tor, uscat ca un os de peste, de chit, in fundul 0-ceanului.

De-odata langa otelul de barne, rosii-negre, pregatit pangIn cele din Irma amanunte tehnice ale standardisarii ame-ricane, pamantul s'a scufundat pana la aproape doua

n2

si

Mari le Cailoane ale Coloradului.;

Marile Cafioane ale Coloradului.n

LUMEA INVIN*ILOR

inii de metri, pe o Intindere de ci4cisprezece on atata. Eo uriasa groapg, un imens cuptor: pare a fortele nestapa-nite din mijlocul pamantului ar fi izbucnit desehizand43 astfel (le rang.

De-odatg ti se pare c'd ochiul care o cuprinde a $igenit-o in hotare cu care imaginatia noastrg e deprinsg..Trebuie sg intrebuintezi oare Intregi prin pgdure ca sg-tidai sama de- uimitoarea vastitate a genunii unite. Trebuieca, sprijinit de parapetele apgratoare, sg. privegi cu o-chiana ca O. deosebesti c inuntru, cu toate a totul parepustiu, necalcat in ve,cli vecilor, trale§te o lume ome-neasca, un grup de cgsute, un otel cu largg fatadg.", unpod de fier, incalecand una din mile de prApgstil care seIntretaie, se confundg intre dansele.

Dar aici nu e un ham, care inspgimantg si rgspinge.Cei cari-$1 adund supt aceastg formula impresiile gre-wsc. Cu sau explosia care a rupt paturile granituluinatui'a, servindu-se de alte ape decat, tarcatul" rau Co-lorado care se targste glodos in profunzimi, iesind la ivealanumai ca pete de lac tulbure, a oranduit, a potrivit, aciddit. Sant lunechri intinse, sant varfuri darze, sant stalac-tite monstruoase, negei uriasi ai pietrei, dar ceia ce multg-meste, Impacg, bucura ochiul e asezarea dreaptg a ran-durilor granitului, alinierea lui pe mii de metri, ca si cumun olar divin ar fi fiert in cuptoarele lui vase de o formgdesgvarsita.

Ceia ce Inlaturg Inca speculata impresie de groazg. ezimbetul de coloare palidg albastrg, verde, care incunjurg

terming' triumfgtoarele sunete de trambitg ale pietreide zori $i pietrei de sange, amestecate in toate nuantelegloriosului rosu. Ici si colo o patg de zapadg puncteazg spa -iul crete vegetatii mgrunte, copaci razleti pe cari-i

' Pentru tineri e plina de invAtAminte cartea destinata copiilor a unui bAiatde patrusprezece ant, fiul directorului parcului national din Mesa Verde,,,Mass Verde', Deric Nusbaum, Deric with the Indians, ed. Putnam,.New -York.

133

mgr-

fail

.i

on

NOTE DE DRUM

scade departarea dau ca un rar par salbatec fibrelor da-os sur si alb. Ce instrument deschis tuturor focurilor lumi-nii de zori si luminii de amurg, pacilor argintii ale nop-tilor de varal

Albii cunosc minunea de daunazi abia. Exploratorulcare a recunoscut-o intreaga e din 1869, votul care a treatparcul national, de ieri; stapanul de veacuri ,stiutorul tu-turor cararilor, cutreieratorul tuturor cotloanelor e In-dianul.

Reclama-ti spune unde-1 poti gasi departe, drum de ca-tari printre pietre. Aici el apare asa de scazut si deumil! In fata chiar cu otelul e cladirea de piatra rosie cutrei randuri, terase si scari, oale pe colturi, a IndienilorHapi, monstruoasa injghebare cu ferestile marunte, nere-gulat samanate. Alaturi musuroaie loadbe acoperite cupamant, cele mai simple forme de locuinta omeneascg. Lan-ger de vanzare, intre care splendidele covoare cutotul ca ale noastre, familia traieste, cinchita la pamant: formeia tese Wand firele de land in beteala, barbatul se in-varte in jurul ei, copiii se t'arasc in brand. Urati oameni,neavand nirnic din talia inalta, din proportia membrelor,din aspra figura sculptata cu .nasul de vultur a razboini-cului. Mari fete bosamflate, strivind trupul greoiu, coloarea_lutului si a cenusii, asprul par rar deoscbesc un trim dealt sange decat oamenii Vestului. Cand li ceri lucreazg,and li ceri joaca, Se feresc de slapani cand li pretind sa. fie,epusi In fotografie ca bestii rare. Legenda lor e preamare penlru dansii. Sa ajunga asa o dihanie de aratat intaro strarnosilor lor, a limbii lor care se duce si a zeilorlor cari au murit...

Iata-i platinclu-si datoria zilnica de a Banta la cinci cea-sari si jumatate exact, cu discursuri explicative facute incea mai buna englesa de unul dintre dantuitori. Din gan.-gul easel lor, amenajata asa ca sa dea impresia salbata-ciei", se aude toba, intovarasita de chiote. Spectator li su-rad. Sase actori apar: patru barbati 51 dou'a femei.

134

de

obiectele

Dantul indienilor Hapi.

Dantul indienilor Hapi.

.. CiWerr

;7.r.-

NZ, 1 .- .":'"1.!"'

-1 A

1) "OP I

1t5,nYY °

on

I t exam_

.4IA _*_

LUMEA INVINILOR

Acestea din urmd. sant imbricate foarte simplu: polcutesi fuste; numai parul adartc negru, gros, lucios, in jurulfetei umflate, palide, le identified. In schimb, tovardsii forsant mdreli. Si ce figuri, afard de mosneagul a anti fatdde pamant e asa de scrijelatd Ineat m'am in.trebat datanu. purta, dupa obiceiul alor sal, masca diving a dantuluitDar mai ales sant mareti ca echipament; inaltul coif,lunga coamd de pene de papagal li se lasd pe spatesupt flanelele in colori vii se intind largii pantaloni depiele; de la brau spanzurd podoabe de metal si de nar-gele colorate, cu aceleasi figuri geometrice. Au in mina,pe rand, buzdugane scurte si suliti ascu.tite.

Sant trei danturi. Primul e numai o paradd, barbatii tre-cand prin mijlocul femeilor. In. al doilea ei au la umeri a-ripi de vultur, care li cuprind toata spinarea, bidnuri iiatarna. Dantul, un mers trIganat, e ca un zbor planat alpasarii care-si pandeste prada. In al treilea, cu strigrtte,armele se ciocnesc ca in luptele care -niciodatd nu vor maida neamului pasnic" (hapi inseamnd aceasta) cinste siglorie.

Adevarata viata indiand e aiurea, prin pueblos, la Olda-raib si Oraibi, la Tewa, la Sichotunouvi Wallpi, apoila vecinii Indieni Navajo si Zuni, la Apasli razboinici ca-lareti. Acolo danturile, al serpelui, cu sarpele la gull, atzimbrului, al cosurilor, tinute in fata ca scuturi, sant sacre;ele se fac solemn, cu zeci si sute de oameni la anume ser-batori marl, cand semnul mistic al scutului soarelui" seinaltd cu evlavie, cand se fac menirile pentru ca soareiesd nu se piarda in Sud", pentru ca rodul campuluisd fie bogat si imbielsugata prdsila animaielor pds6.-rilor. Acolo in casele de piatrd stau gospodarii cApabilide a smulge pentru ogorul for mic apa care se pravalein nisipuri si se adund iu smarcuri, acolo se lucreazdporumbul alb, galben, rosu negru, acolo se lucreazilcovoarele, impletiturile de pale in care se pastreazd datini

135

11

$1

yi

NOTE DE DRUM

milenare legate de ale'noastre; acolo se aduc Inca rugaciunizeilor de la cari pornesc marile puteri ale lumii. Acoloprisonierii civilisatiei nu stau in vitrina pentru ca oamenifard ocupatie sa li dea aplause pentru spectacole si sali arunce piesele de zece cents.

2. In pustiu. Noul.Mexic. Spre Nord-Est.0 zghihuita noapte de tren ne-a stramutat intr'o

regiune 5easa supt munti albastri domoli, cu nil-risti si cateva ferme in mijlocul pUstiului de buruieni,salbatece, pe care past vite risipite. Asezarile omenestiraman insa de o extrema raritate. Pe acest teritoriu smulsMexicului opera de colonisare nici n'a inceput, pe candIn Est oamenii stau unii pe capul celorlalti, cu mule 'lute°cash.. Cate o cisterna arata lipsa apei pe care Indienii ocer de la zei cu fierbinti rugaciuni, o aduc in spinarea fe-meilor, o Impart cu scumpatate ca o maul. Trecerea peaceasta coaja galbena-rosietica a unui automobil e o ra-ritate.

Si, totusi o mare gara, cu santurile pline de aparasare in mijlocul desertului. Dar, ca locuinte, Winslowe numai e adunatura de miserabile casute de Iemn.

Dedesupt e intreaga scara de paturi ale granitului rosu.Indata ce coaja cedeaza, rasar elcnientele constructiei ma-rete a naturii. In margene .suvita de argint a raului.

0 noua asezare pentru cei din fund, ascunsi, nedoriti, pre-sinta totusi incercari de a acomoda cu nevoile eivilisatieiamericans utilitare arhaicele blocuri ale zidirli indiene. Ladoi pa.!A departare santem in lumea nisipurilor si a los-topanelor ro5ii. asternute in palace ale zeilor prigani. Pealocurea lespe7ile imbraca dealul ca niste enorme sindile,ca niste formidabile foi de cactus. Si apoi iarasi, dupa ceadancurile au iesit de-asupra, pacea monotony a desertuluide maracinis. Pe fondul variat al pamantului palidul co-yor al ierburilor moarte se pateaza une on de praful alb dealcali.

136

pion,

LUMEA INVINVLOR

Si vechii copaci au impietrit. La Adamana se anuntd opd.dure, departe de cease ceasuri la Sud. Specimen dinlemnul-granit se presinta. Suprafata lustruitd. dd eel maifantastic amestec de linii si mai ales de colori, in care ro--sul, galbenul palid predorhind.

Navajo. Abia cateva case, cai ratacind prin desert, oaiaalbd caret si cauta hrana in spini. Dar la una din modesteleclddiri se anunta vestitele Navajo blankets". Viata vie eundeva in urma, acolo untie duce drumul nepietruit carese deschide prin argil si nisip. Co voare de acestea foarteochioase, in. lungi varci pline de figuri, atarna si, in tale,de coperisul cosmegelor indiene. Si valtrapul tailor e artbdtra.nd.

Rani puturi artesiene, mills, sant adoptate si de vechiiindigeni pentru a-si addpa asezarile. Astfel cancl si candomul se poate totusi implanta. Pdduri pitice Incunjurd a-cum locuinta de provisorie saracie.

La Houck, langd raul cu torentialul curs, e o incrucisaredo linii. Poate o jumbitate de teas un adevarat rand decationes rosii, cu adanci scrijeldri margeneste drumul;zdpada se pastreazd Inca In sapdtmile muntelui. Unclemase au aspectul unor fantastici clef anti Incremeniti, al-tele presinta fortdrete crenelate. Aceiasi bogatie de colorica pe aripi de fluturi. Ne apropiem de Gallure, care e lacapdtul maretului defilcu. Turme de aceleasi of albe pascburuiana surd. de la poalele muntilor; femei groase enfata do aramd, copiii botosi le pasc. E gospoddria indiand.

Tata o solidd biserica de piatrd albs, cu o truce care sa-mand a fi ortodoxa. Ce rost poate sd aibracolo in pustie?Caci drumul urmeaza tot asa de pietros si de gol, de sifara frumuseta zidurilor de rosie cetate.

lac ce neincrezdtorul nume de Defiance dat unui popasla care .nu ne oprim? E pentru lupta care a fost intre gu-vern.si bandele Indienilor apasi, radeau oriceputere publicd? Acuma, In aceasta paha lutarie tepoasde linistea supunerii, supunere una cu moartea. Dupd cea-

137

de

NOTE DE DRUM

surf de ratacire, un grup de case se strange In jurul vre-unei ?,factory ". Drumuri incaleca muntele stropit de za-pada. Trenul domol nu se opreste pentru atata.

El va face zece minute de repaus numai la Gallup. Ciu-dat ora.sel de ceva fabrici, de bungalowuri ca in Nord side constructii galbene, patrate, cu terase, cu ferestirunte, care sant o vadita imitatie a pueblurilor indienedin fund, ale caror odrasle ajung pana aici si a cAror re-elama e scrisa pe marile placarde. Piatra, bolovanul gol,haotic e in mijlocul chiar al saracacioaselor loeuinti. Mu-latri si-au facut cutiutele de-a lungul liniei. 0 alta se in-funcla in interior.

Ace lasi pustiu de stand rosii, de varfuri albe de zapada,de bolovani raspanditi pe campia care nu inverzeste nicio-data. Cai murgi ratacesc cautand o hrana saraca. Ici sicold anunciuri scotand la iveala tesaturile si lucrul in ar-gint al Indienilor Navajo. Din toate bojcleucele rasar copiibuhosi cari alearga dupa tren.

La Yucca, un centru indian, numa'rul caselor de formaindigena e si mai mare. Femeile yin la tren sa vandadelicata for olarie, de 6 linie asa de variata, cu desemnuriasa de felurite. Naiva for imaginatie pune capete de po-rumbei la tortile cupelor. Tot asa ue interesante ca acesteproduse ale manilor dibace, care -desprquiesc si intre-buintarea rotii, sant vesmintele vanzatoarelor cu fataramie: salurile for lungi, fotele de aspru postav de lank,incaltamintea lucrata in casa. Tacuta, cu un zimbet deindemn ele aduc cu mandrie rodul unor silinti cinstite pecare le lumineaza milenarul instinct al artei.

Ceva mai departe strabatem o scurgere de lava neagraIncremenita, in umbra dealurilor galbenc. Pilmant fra-mantat, rupt si batut cu pietre. Vitelor rosii si albe, tran-tite in pail's, li place palida iarba a sovarului. Un inaltcation vanat pazeste o lume de gropi invalmasite. Turnuride piatra galbena pare ca stau sa cada asupra liniei.

138

ma-

a,

LUMEA INVINILOR

Acuma colibele de caramizi necoapte sant sing,urelecare se ofera privirilor. Carpele flutura in. vent de la oterasa la alta. Gospodaria saraca e toata imprejur. Dom- ne-gustorul de gazolina si de merchandise" mai represint4alta rasa. Pretutindeni calul mb."runt paste miristea buruie-nii de piatra.

0 lormidabila catapeteasma rosie ca pentru templul asute de rastigniri. In faoa se crape musunoaie de pama'ntrascolit si incoltit cu pietre. Nicio transitie intre aramade sus si cenusa de jos. Un templu, cu adevarat un. tem-plu Jos, umilul inchinator, sus flacarile locuintii zeilor.Aiurea mogaldeata a incaleeat lacasul zeilor. Trepte u-ri w par a duce la ele. E exemplul dat de natura insM.locuintelor de gr upe si podoabelor de cult ale rasei lo-calnice.

Cel d'inlaiu Indian calare, cu palaria larga pe cap,strabate campul. De-asupra soarele de dupe andazi e a-cum, in Mart, dogoritor. Dar nicio pasare nu pluteste inaierul luminos.

Muntele tot ajunge a fi din grunzuri de lava, Intre careiarba seaca pune vegetatia4 palida. Numai adancurile care-se crape dedesupt raman rosii ca si campul care ur-meaza i in care se va infige pinul salbatec.

Prin acest teren rnasinile sapa de zor pentru a faceun mare pod de fier pregatind alta linie in inima terii.Aici Mexicanii din corturi an luat locul indigenilor maiputin destoinici. Dar indata stapanirea nehnpartita, ne-controlata a acestora supt guvernorii lor, cu lotul dat depresedinlele Lincoln, cu caciques ai lor, sefi religiose, vareincepe, in ciuda drumurilor care li tale Cara.

Un simplu canton de aibi la Dalies. Sc incearca sadi-rea de pomi din zona temperate. Apoi pustiu, lung pus-tiu de nisip. Statia, cu doua-trei case, nu se poate chemadecal Sandia. Nisip unfit, invalurat, mestecat cu. bu-ruieni. 0 singara pasare neagra trece prin arsita, eatando picatura de ape.

135

NOTE DE DRUM

Ce curioase par grupele de pomi din jurul slatieitoare! Incercgri de culturg a ogoarelor. Un stol de randu-nele invie cerul. Rio Grande, vasty apg ca a Siretiului,Intretine aceastg trezire a puterilor, pAng acum intepe-nite, ale natttrii. Dina) lo de pod, o padure intreagg a 11-sgrit. Ape stglatoare pgleaza campul. Sant sgmanaturiproaspete capite de fan tang ferme. Te simti iar in-tre oameni.

Case mai marl, cu terasa, In stil indian. E Albuquerque,capitala unui intreg Tinut si orasul in care un vestit Mu-seu concentreaza tesaurele artei indiene. In sus e regiu-nea Taos, una din cele mai caracteristice pentrru vechea

aborigeng. Fara a mai socoti marile depositede petrol din vecinul Texas, Texasco".

gara orasului mgricel e In stilul local, lung zi-dire cu arcade, purtand turnulete ca de porumbar, cuacele ferestruici Ratrate care, aid, se pun si la biserici.Totul de coloarea pg.mantului nears din care se face totul.

In fata unui bazar si de spoliile Misiunilor undelucreazg mesteri indigeni cu familiile for impreung. siaceiasi copii can se invart si se tarasc in jurul lor, pri-vind pe strgini cu ochii for mari.negri uhniti, asteaptg fe-meile invinsilor. Cinchite la pgmant ca mortii in vechilefor *mcrminte, acoperite cu salul, mute cand nu e vorbade o spurn, in cateva cuvinte pretul olgriei pe care o pre-sintit spre vanzare, oale si ulcioare, smaltuite Si nesmIl-tuite, pgsari rosii cu puchitei albi, si, pe lang dansa,arce cu aspre coloraturi capricioase. Uncle fete au omare nobletg si copiii, cu totul albi, sant deosebit de drg.-glasi. Femei bgtrane ochii intunecati lungile suvitede tare piir alb. Un impresionant mosneag cu fata aratain Coate sensurile de vrasta, dar cu ochii mici linistiti, clari.In lulgra noastrg Imbulzeall par cu totii niste figuri iero-lice, nereale, fara viata, menind o vraja de veacuri, pepropileele ulnae ale unui misterios templu de intunerec side eternitate.

140

urma-

si

civilisatie

Insasi

sicd

LUMEA INVINILOR

De aici inainte, spre seara, nu ()data se intind ogoare oeterna neagra pomii cuprind zarile. Coperisuri ugu-iate printre damn. Lumea indiand, atata timp stapand ne-vazuta, se va desparti, pierzandu-se in tremurul de lu-mina al soarelui catre Apus. Printre trunchiuri otelul rau-lui scapara. Apa e de altfel aici pretutindeni la suprafata.

Un cimjtir cu cruci smerite: de mult n'am vazut unul!Cei de acolo au trecut din pamant in pamant. Caci si deaici inainte totul e din lut, ca o escrescenta a taranei co-mune. Si bisericuta cu pervazurile albe e tot din lutul us-cat la soare.

Numai omul lipseste aici; cu tot raul care sta. la In-demand', neintrebuintat, pustiul Isi reia drepturile. Dar unsat mare indian isi intimle haosul de injghebari sure, dincare iese fumul de seara. Biserica are doud turnu-lete de fatada 5i supt dansele o dungy multicolora de ca-racterul tesaturilor. Pe deal -,e vad urmele unei vechi ceta-tui a indigenilor. Nume indiene se pastreaza, ca Elota.

Un alt sat indian, S. Domingo, are o lung biserica deOmani, cu zimti supt terasa $i cu clopotul spanzutat inaier. Miristile and in margene si muncitorii cu mantleneagra si pantaloni ro5ii trebaluiesc In jurul pomilor. Au-reola de fum albastru Incua;ard toata gruparea. Muntiicu zapada sant In capatul orizontului.

La Bernalillo, rnicul Bernard", pravalia clasica ame-ricana Isi chiama simplii clienti. Raul torential din marginea secat cu totul. Triumful pustiului se pregateste.

Intram in munte. Li Los Carrillos un grup de case a-mericane, simple, curate. La Galisteo, dear numele spaniolIn desert. Fara de capat, lnvalmasit, pustiul de granit ros.

Noaptea se lass cand trenul se opreste la Lemny, Incampia de pietre, d'inaintea elegantei statii In stil indiancare desfasura In zadar galantariul operelor de arta po-pulara ale vechilor locuitori.

A doua zi, bogata regiune de pa$uni, pc alocurea cu o-

141

si

gi

NOTE DE DRUM

goare Inca neincepute; obisnuita ferma de lemn, imbul-zita de vite, de cal, de gaini. bune, case foarte rele,total neingrijite. $i pravaliile sant primitive. 0 cladire decaramizi pe deal pare a fi o biserica.

Aglomerarile man sant raspandite, desordonate, fara niciopreocupatie de frumuseta. 0 strada prafoasa cuprinctepravaliile. Bogatia fermierilor apare Insa pretutindeni,Utilagiul de main, marile mori de caramida apar In-data. Cate o biserica de imitatie europeana, cu turnul as-cutit rosata gotica. Inco lo, popasul muncitorului gatasa zboare aiurea dupd un castig mai mare. CochetAria enumai a reclamelor $i a deposilelor do benzinii, Conon)",Vulturul alb".

Garden-City din Cansas e o gradina de grau: florile nupar sa-si poata avea aid lacasul favorit De alminterea aidprimavara intarzie. Binecuvantatul colt de iarba nouanu se vede Inca nicairi pe pthnantul brun ca lana. Samaria,-tura de toamna pare a nu fi obisnuita. Abia s'au deschis ea-teva brazde de aratura. Dar pluguri lasate pe camp aratafineta masinilor intrebuintate. Coceni de porumb, in pi-cioare sau in gramezi, putrezesc pe vechile postate. Vitelenu prea ptheaza Intinderea; Obiceiul e sa le tie in tare.Lipsa pomilor creste impresia de fertila pustietate. Fermelesant mici grupe de caramid'a' sure cu morisca putului ar-tesian si turnul de tinichea al petroliului. In jurul for seface atata umbra cats trebuie.

Dar sant si dealuri de piatra, petece de maracini cartn'au fost niciodata tulburati de plug, lungi intercalari depustiu.

Nume indiferente pana la marele centru, cu mandrufronton de case rosii, de la Dodge City. Blocul de carg,-,mida e admirabil legat. Cate o biserica pentru grupuri ri-_sipite apare cu totul isolata In mijlocul stepei.

La garile urmatoare marl Injghebari de lemn arata de-positele de grane: ale companiei Kansas, ale companiei

142

$i

Sari

LUMEA INVINILOR

fermierilor, ale cate unui dealer lucrand In numele sdupropriu. La Hutchinson patru imense elevatoare exprimg.bogatia Tinutului. La Newton serviciul apelor Iii presintdde departe tisnitoarea reclamd. Pe cand aiurea gara e nu-mai o maghernitd surd $i goala, aici se ridica o mare*zidire de cardmidd cu usile ferestile in netedli piatrdscultilatd.

Peste.putin un camp de sonde apare, dar raslet. ca la noi,cu spatii largi in.tre schele. 0 exploatatie locald lard multrendement. Nu se vad asezdri imprejur. Mai departe nu-mai un satisor s'a format in jurul marilor deposite rotunde.

Altituri un grup de casute povfsnite rang o rape poartagloriosul nume al Florentei. Dar la Emporio, cetatea ne-gotului", noua gara splendidd e terminate; nu e prea marepentru grupul de case pe care-1 striveste dominandu-le.E aici un oras cu inane cYaairi rosii, cu strazi largiparcuri foarte lngrijite. Pe mini din ele un simplu monu-ment de amintire cere sa nu se uite cazutii rdzboiului,let no forget.

Spre Kansas City terenul urmeazd, cu ondulatii rare,In aceiasi desfdsurare a sesului Bros. Un soare rosu, fdrXraze, infasurat in fumuri fara izvor vdzut, se apleacd injurul dealurilor goale. Intaiul Ian de grau plin se Intindela picioarele Tor. Din ce in ce forma se face mai argtoasd,mai ing,rijitd.

Marele oras insusi, cu largile lui bulevarde, cu dealul a-coperit de lumina, cu fatadele uriase ale fabricilor si im-bulzeala de trenuri pare a represinta acelasi tip al centru-lui de regiune agricold.

A doua zi industria ctomind. 0 ceatd fumurie acopere ori-zontul la Rock Island, care-si inaltd sus furnalele. Lar-gul Ohio Isi seurge apele printre maluri aeoperite cu

sarace, pentru lucrdtori. Inainte de punctul unde secapteazd izvoarele intr'un lung canal de .ciment, mlasti-

143

si

si

ca-sulii

NOTE DE DRUM

rile sant pgtate cu pgcurg. Poduri farg, stil injuga rani. Im-presia e a unei Inseillri laconic si pripite pentru as-tigul imediat.

Terenul pietros e Mat apoi adanc de soseaua veciniRostogoliri imense de bolovani o mgrgenesc. Cand aceastgrisipg de granit inceteaza, santem intr'o regime de pgduritinere care dureaza pang la masivele suburbii ale Chica-gului, care -$i revarsa la acest teas de dimineatg vakurile delume in strAzile de asfixie dominate de trufia sky-scra-perilor.

144

VIII.

CAPITALELE TRECUTULUI

1. Gettysburg.

La iesire trecem din nou in fata fabricilor care storevlaga omenilor nostri: Indiana Harbour, Gary, cu fru-moasa gall, de uncle pleaca strada principald' curile de capetenie, zidiri de piatra in stil european.Fabrica de ciment se lauda cu 175.000 de saci productiepe zi. Pe urrna larasi padure, sprintend padure bine in-grijita. Campia de hrand, ferma cu turnuletul ei de pe-trol si-au reluat stapanirea ca si cum n'ar fi aldturi infer-nul fabricelor si afacerilor. Numai pdduricea si calmele a-pe ale unui lac de argint invioreazd monotona strecurarea casutelor de muncd, Ici si colo doar cate o fabricsisi cloceste casutele improvisate ale muncitorilor. In searacenusie, tristd, lard un semn de primavara, miristile, Infundul zdrilor, and pentru a curati chrnpul.

A doua zi spectacolul sesschimba. PIdurea e mai Intinsa,mai bogata, mai adevdratd. Ploaia multii, care continua,a treat o primdvara ce lndrazneste a miji. Uriciunea ca-sutelor de tail va incepe indatd a se ascunde. 0 mare apdne urmdreste o bucatd de vreme cu dunga ei largd albi-cioasa.

E Imprejmuirea Washingtonului. Orasul se pregateste

10 145

cladi-

NOTE DU DRUM

de inmormantarea fostului presedinte, apoi Sef al Jus-titiei, Taft. Dar nieio risipa de decor teatral. Gara nu ein negru. Nicairi steaguri atarnand, decal doar la Legatii siambasade. Cavaleria trece, peste cloua ceasuri apoi si ar-tileria. Tinuta ireprosabila, farg intepen.eala; frumosi cal;lame puling, care nu se descopere toata la trecerea steam-rilor. Deocamciata, pe un afet de tun sicriul, invent Insteagul instelat, e dus la Capitol.

In ziare pgrerile de ran sant sincere, dar discrete. Un ar-ticolas simtit, un desemn: Unchiul Sam onorand catafal-cul, drapelul lasat asupra ramasitelor. E mai impresio-nant decal mull zgomot gra o adevarata emotie. E va-dit insa ca orice tine de politic nu pasioneaza si nuzguduie multimea. Si apoi Coate tree aid asa de rapecte!

A doua zi la campul de lupta din Gettysburg, uncle, inTube 1863, inaintarea trupelor sudice, aogratoare ale scla-viei, a fost oprita in loe, cu patruzeci de mil de morti dinambele parti, de armata pe care o insufletia convingereade neinduplecat profet biblic a lui Abraham Lincoln.

Drumul tale prin terna rosie ca de sange, despartindbucati de padure prin care sant samanate casele de lemnin colori variate. El atinge orasele curate, linistite din a-ceasta Maryland, ca Fredericks, Lewisburgh. Caracterul ru-ral de ferma veche, usor inseilata, ramane. Figuri de _tie-gri rasar foarte adesea in pridvoarele sprintene. Ei for-meaza o mare parte din populatia scolilor elementare.Cateva high-schools de Stat sant suite pe deluletele verzi,cu turnuletele si cupola marunta a capelei. (Matta, intr'unasezamant particular, o maica'era in mijlocul fetitelor;aiurea, pe urma gliganilor cari se strambau la trgsuranoastra purtand un om cu barba, doar corecti tineri ac-rid isi purtau cu eleganta gulerele albe pe negrele sutane.$i aici catolicismul lucreazg, putere oranduitoare, sigurade sine.

Ajungem la locul unde odata un modest tovaras al lui

146

CAPITALELE TRECUTULUI

Penn ridicase coliba. War fi gacit ca peste doug sute de-ani se va da aid o crancena lupta nu numal pentru idei deegalitate Intre creaturile lui Dumnezeu, idei care erau si alelui, ci pentru a se sti data munca va fi liberg sau nu. Cuatiltea sacrificii ea s'a liberat, dar Intrebarea e ce usa-giu s'a facut din libertatea declaratg legal Inaintea Ceruri-lor judecatoare. Negrii chelneri, negrii argati, negrii dg-Aclace, negrii portari pot raspunde si poate raspunde a-proape intreg sufletul for farg. Incredere ves-nic cu ochii la ordinele vechiului boss, ale stapanului care aramas. Si totu.si vechea rasa britanica, pura, pentru ei s"ajertfit asa de genero's.

Dar poate a aid, In terns scormo.nitg de ghiulele $1framantata de alergarea luptatorilor s'a mai hotgrat ceva:datoria de a fi impreuna a Statelor Americei libere, Statevechi, de la inceput, State adause prin cuceriri si alipiri.Unirea era de buns voie; ea a fost impusa cui voia s'o rupg.Jiegim elor cu principii deosebile li s'au substituit aceleasi nor-rue superioare ale vietii constitutionale. In acest pamantinuiat de s'ange, opera unitatii national s'a infaptuit.S'a' nu se uite planurile latine ale lui Napoleon al III-lea,care s'au risipit In aceasta lupla.

De aceia locul, cele saptesprezece acre" de pamant,merita sfintit, prin memorabilul discurs al Invingatorului,ca si prin recunostinta vremurilor urmatoare. E acumaun pare national" al amintirilor, cu peste patru sute denionumente, tele mai multe de un gust discutabil si in ge-neral rau grupate. State le, orasele, regimentele au vrutsa pomeneasca pe ai lor, si e duios cg, alaturi de aseme-nea scumpe dovezi de amintire, stegulete, coronite de florise infig, se aseaza la'ngg pietricelele celor marunti, dupgtrei sferturi de veac de la trecerea for din. viata. Un vantde lama arunca furios fulgii In valuri de-asupra mormin-telor.

Stau alaturi in.vingatorli si Invinsit Poporul american.poate lega Impretma sentimentul de mandrie pentru cei

147

I i

Intr'Insul,

NOTE DE DRUM

d'intaiu cu acela de iertare pentru cei din urma. °data cebiruit causa care trebuia sa. biruie!

Ar fi fost de dorit ca in jur sa fie liniste, marea linistecare e supremul omagiu adus eroilor, adeca oamcnilor-cari si-au dat bucuros viata pentru credinta lor. Dar lumeanu se poate opri, cu nevoile i cu trivialita ile ei, si astferiat'o adunand calguza a trei dolari explicatia" si cocheterestaurante pu orge mecanice. Dar pretutindeni pacea ci-mitirelorte profanata; de ce 'ear fi si aid?

2. Baltimore.

La un teas de orasul facut, acela care s'a desvoltat dela sine, vechea creatie coloniald, Baltimore, asezata inmijlocul aceleiasi padurici de peisagiu engles din veaculal XVIII-lea.

Centrul catolic de pe vremuribsi aceasta se shnte pansla Washington a cautat sa ramaie credincios, pe catse poate, originilor sale.. Nu sant fabric' visibile, cu ca.-sutele pentru lucratori. Doug sky-scraperuri, imediat tre-cute pe cartile postale,' nu stria vederea generals, asa curbsant puce. Strada principald, intre cladiri de piatra rosierare mersul ticnit al unui oral de provincle.

Stilul colonial" e afeetionat pentru zidirile de interes-public. Cu coloanele lui albe, cu tesatura 1W de caramizi, cuIunga desfasurare a aripilor de castel de-o parte si uealta, a miezului Incununat cu o cupola, el face cea inaiprietenoasg. impresie. Numai naicul Museu, bine croit siperfect impartit, presinta puri stalpi ionici in fata, pecand pe laturi alcatuirea de cargmida samgna cu o ve-die manastire italiang.

Universitatea, cladita cu sacrificii de multe milioane dedolari, e o fundatie particulars, si ea poartg. numele Inte-meietorului, John Hopkins. Neniturile sant luate din doban-zile unui fond de 35 de milioane si din taxe, din greletaxe pe student'. Ca mai pretutindeni in America, scoala

148

as

CAPITALELE TRECUTULUI

tehnica e cuprinsa si ea in organismul unniversitar. Geia.ce am vazut din salile de ceremonie ca si din obisnuiteleodai ,de curs; la nivelul celor mai Inane oerinti moderne.Biblioteca are poate cea mai luminoasa sea de Iectura; bllargile feresti sant prinse semnele marilor tipografi depe vremuri.

Aici s'a introdus pentru In.Eitia cors tendinta germana ainaltei scoli pentru cercetari personale. Traditia conti-nua. Fara a fi prea oercetata, Universitatea I i pastreaza-rangul. Intalnesc un medic roman, d. Olinescu, care lamarele Institut de higiena se bucura de o bursa. Rockefel-ler. Un fost elev al mien e profesorul care da lectii de ro-maneste. Romaneste mi-a vorbit; cu atata bucurie, d-naSilverberg, o doamna care asculta bucuroasa lectia mea

i o alt. doamna, Frances., care traise in Bucuresti oparte din viata ei, avea la gars. ochii In lacrimi. Nu sepoate spun in de ajuns ce farmec lasa. In inimi Para pescare asa de usor o despretuim si o ponegrim.

Am vazut colectiile Museului. El are un. Rafael de eelmai mare interes, represintand o princesg. italiana dinveacul al XVI-lea, un zaraf de Rembrandt, un Tiziano, is-calitnu pune aceasta pe ganduri?, un foarte bun FranzHals, dar pe langa aceasta aquaforte, de Darer, de Rem-brandt insusi, intr'o bogata donaJie. Si, nu mai putin, olunga serie de aquarele In care iese la iveala, cu masura,o visiune noun, clara, precis., a colorii americane In pei-sagiu si a valorii pe care poate s'o alba coloarea in sine.

3.. Philadelphia.

Daca Baltimore pastreaza colturi din vechea asezare asecolului al XVIII-lea, in care a trait Franklin, o Intreaglpatura, pastrata cu greu, dar Inca existenta, Incunjurata derespect macar la zile mari si cand vin strainii se poatevedea la Philadelphia, care devine astfel mai mult decat

149

o

NOTE DE DRUM

orice alt oral american depositara trecutului de nobil idea-lism convins luptator.

Iata inteun colt ce colt Imbulzit de uratenoi, lipsite ue drept si lipsite de sens !hala Independen-tei. Vechea cladire in acelasi gust al secolului al XVIII-lea engles, al epocei georgiene, cu simpatica fatada rosie-si sprintenul turnulet. Aici adunarea Pennsylvaniei si-a ti-nut sedintele. Aid s'a format pe Incetul, intre represintanliivastei provincii, spiritul de independenta, si era naturalca 'tot aici, In orasul de frateasca sentimental a numiregreats, sa se adune si delegatii tuturor alcatuirilor ame-ricane pentru a lua mares hotarare. Ea n'a fost efectul u-nei miscari de entusiasm, ca in deciSiunile Adunarii fran-cese din August 1789. Nu, ci indelung, tuna de Luna, Orala acea glorioasa data din 1776, s'au sfatuit intre ei acestifermieri, acesti oameni de diferite profesiuni, mai ales a-cesti oameni de drept. Caci, data un conflict economic afost la basa miscarii de separalie, pentru intruparea ei In-teo formula filosofii" ca Franklin. si Jefferson si-au datmana cu acesti jurisconsulti. Astfel s'a stabilit textul pro-punerii facute, In scrisoarea lui latareata, de un deputatdintre cei marunti pentru ca apoi sa se poatr stilisa de.un Jefferson larga expunere pentru independenta.

Se pastreaza cu pietate cateva mobile si obiecte din a-eel limp; In fundul odaii steagurile de lupta sant stra'nseIn manunchiu. In odaia din mijioc clopotul, vechiul clo-pot pennsylvanian, topit pentru Adunarea cea mica. In zivaaniversarii lui Washington au Incercat sa, deie glas ara-mei sparte si carpite, dar sunetul n'a iesit. El nu puteasa iasa, atata vreme cat asa de puline sant urechile, nenau-,cite de zgomot ne astupate la pornirile ideale, care sa.-Ipoata auzi. Cand noua viata moral care se formeaza inaceasttl tara ba ajunge sh castige terenul, atunci din nouvalurile chemarii la altd fericire se vor raspandi asupra

atunci pentru omenirea intreagii va porni de aiddin America alt vint, fraged, inoit9r.

150

terii,

Sicladlii

si

Si

si

CAPITALELE TRECUTULUI

Tot- trecutului ii e inchinath chsuta unde pe ascuns s'acusut primul steag al liberthtii si se Incearch a faceIn jurul ei calmul unor palisti. bogate, rascumparandu-se cubanul fiechruia toata obrhznicia care s'a straw Impre-jur. Aceluiasi trecut fi apartin Si cimitirele, cu vechile forpietre fora truce, mdrunte, sure, ai zice: speriate de cese aude Imprejur, de ce umbra deash, plink de fum, lashasupra for Goldsteinii vecini cu prhvaliile for imense pen-tru copii. Cea mai goalh, cu o aparenta mai pariisita ea lui Franklin insusi, omul color mai IndrAznete conceptiisi celor mai smerite inventiuni de folos general, acelaal celui mai mare rol si at celei mai modeste vieti. 0'alta lespede aminteste pe fiul lui. Nicio floare, niciun semnde amintire. Poate ca marea statuie ajunge, dar ea e mairece decat terna, care se infloarh de frig si tremurg desoand, a lacestel gropi.

Peste aceasta lume smerith In proportii, mare in avantpretentia timpurilor harnice, bogate, Indraznete a fAcutimensul oral nou pe ambele termuri ale vastului Dela-ware, un adevarat golf de mare, purtand usor marilecorabii ale Oceanului. Doll/ milioane de oameni, trei mi-lioane cu suburbiile trhiesc pe o suprafath de phmantmai mare decat a oriehrui alt oral. In centru volumi-noasele serii de cutii distantate ale sky-scraperilor, care,hind aici de aceleasi dimensiuni, samrmh o lung strajade uriasi. Incolo case de cardmizi, case de lemn cu prid-vorasele in fata ocuph larga campie. Un formidabil podleaga cele cloud phrti ale orasului, care tine si de. Pen.nsyI-lania si de Statul New-Jersey. Panh in sala unde trei sutede ai nostri, mai malt BAndtenl, asteptau cuva.'ntul bun deacassi (se va face o noua bise:ica, in locul celei vechi careabia se tine), lungile alei de mici clhdiri prietenoase se,continuh.

Dar aici este 5i o mare vointa creatoare, o mare vointa.de a crea din nou ceia ce razleata initiative particular4a amestecat confus. De aici marile cladiri pentru artk

151

gi

NOTE DE DRUM

stiinta admirabilele pieti care le incunjura, desehizandasupra haosului de case, asupra largilor artere care Iedespart una din cele mai vaste perspective de pe lame.

IntAiu biblioteca, opera de binefacere privafa. Imensa zi-dire cu un larg fronton senin cuprinde tesaure adunate Incativa ani. Este o sectie italiaal, aranjata de noua Ita-lie, o sectie pentru orbi. Comunicaiile intre sala $i depositse fac prin telegrame. Imprumuturile se dau cu cea maimare darnicie $i tot odata socoteala cea mai buna.Sable de lectura sant adevarate saloane, scaldate in lu-mina. Nu numai atata, dar o superba terasa cu vedereaasupra orasului intreg pate fi 5i ea intrebuintata pentrukctura..

Museul, de o impunatoare arhitectura elenica, un Parte-non Pe aceasta Acropole, cuprinde o foarte vasty colectie deportrete englese din secolul al XVIII-lea: Romney, 'Law-rence, Reynolds, Gainsborough,' cel de-al doilea Incer-cand $i o scena mitologica din chipuri de persoane con-temporane; un mare grup de Americani din aceiasi epocae alaturi. Peisagiul engles trece de la jocurile de luminasi aburi ale lui Turner la coloratura puternica, adanca alui Constable, la delicateta lui Wistley: cloud Venetii de doimaestri contemporani pun alaturi melancolia palida aiunuia cu tisnirile de flacari rosii de-asupra cupolelor aeeluilalt. Marea pictura veche e represintata printr'o bunkalegere de primitivi Italieni, ca Basaiti, printr'un Orientalsticlind din pietrele turbanului in intunerec al lui Rem-brandt, prin fragedul Rastignit cu ploapele rose al lui Ru-bens, de la care si doua .curioase peisagii Incercate, prin-tr'un Van Eyck de un migalos lucru de miniaturist, princateva panze italiene din secolul al XVI-lea printr'uninteresant Zurbaran.

In f aka, mint lui Mastbaum a adunat de pretutindeni, In-tr'un Museu cu poarta de bronz pecetluita de ode mai a-1.1se lucrari ale maestrului, o foarte mare parte din o-pera lui Rodin. E acolo replica Ganditorului, e zvarcolirea

152

si

si cu

si

CAPITALELE TRECUTLILUI

e nespusa puritate a PrimOverii cu trupurilegringas imbrgisate, topirea in val a Nerektei, e falfairea de

leoning, a lui Balzac si apocaliptica Incruntare a luiHugo, de-asupra si dedesuptul cgruia se desfasura.Inlantuiesc alegoriile, e Dragostea pierduta intr'un singurtrup 51 e Gandirea simbolica, intrupata si in manile careinchid catedrala, In manile care se deschid oercetaloare,in manile ridicate spre cer si in manile crispate de du-rere. Toate acestea presintate cu o gratioasN. ospitalitate,.care face ca simpaticul batran ingrijitor sa. redeschidacu Ian zimbet usa odatg. Cand care aceste mora--vuri vor Otrunde in Europa, ale aril Musee par datepc myna celor mai brutali dintre politisti?

4. Trenton, Princeton.

De la Philadelphia, prin cele mai frumoase dumbraivi de.copaci neatinsi, prin grIdini de sere si mai ales prin

in care mugurul piersicelor celor mai dulci asteaptgchemarea primaverii, spre locul unde ne asteapta har-nicul grup de Romani din Roebling si din Trentor, din'Florence, a caror caldg, ospitalitate n'o voiu putea uita.niciodatg. La acesti S'arageni e cea mai duioasg. amintirea terii unde poate nimeni dintre dansii nu se va mai in-loarce.

Cea localitate e o creatie a fabricei de sarna.De ea atarnI mai totul pand la casele de acelasi tip,prinse in marl blocuri. in care cineva e suferit numai cathicreaza stapanului. Tot el a dat si clAdirea bisericii u-nite.

0 altli biserica unity, una din. cele mai marl_ 51 maifrumoase. din_ America, avand geamurile impodobite cusfinti peste colorile neamulai, e in orasul vecin, capi-tala a Statului New Jersey, una a ortodocsilor, malt maimodesty fiind la Roebling, Ce frumos suna corul con-dus de harnicul parinte Bungardean, care, impreunK cu

153

roamssi se .

IncuiatA.

Ii-vezi

d'intaiu

Martiridui,

NOTE DE DRUM

celalt preot, Craciun, face ce poate ca sa. Impiedece nexwro-cita 1n.strainare a ge,neratiei noun (fete de dncisprezece

1ani ieau Italieni pentru a Intemeia o familie de limbsenglesa.).

Drumul de la o asezare la alta, tot pe margenile largu-lui rau, printre copaci de padure si vile, e de toata, fru-museta. Undeva se vad ruinele caselor la care a locuitprintul Ludovic-Napoleon, visand de Imparatia de maitarziu: principalul pavilion, privily" peste rau, la Ma-re, deschizatoare de drumuri spre viitor, a lost refacutde un milionar.

Trenton e un centru linistit si simpatic, cu clacliri madpentru guvern si pentru Primarie, pentru episcopal ca-tolic. Fara trecut visibil, de si aid s'au arestat In pra-gul revolutiei liberatoare .efii banuiti s'a pregatit cioc-nirea deciviva, de 5i amintiri ale lui Washington se pus-treaza cu sfintenie, el saingng cu cutare bun oral engles deprovincie.

Noaptea, spre Princeton.Nu e o Universitate aceia la care ajungem dupa stra-

baterea catorva zeci de mile. E o lume Intreagae deplin*cetate a evului mediu, despartita, de once i-ar putea stin-gheri lucrarile,, fara zgomot, fara. praf 5i, In cele catevacasute din jurul zidurilor ei. Rua ispitii, oasa de recu-legere Incunjurata ,de cea mai splen,dida natura si labo-ratoriu de vesnica munca mangaiat de toate farmecelecampnlui, livezii si padurii.

Din vechile coleg-ii modeste, cum erau, dupa imitatia ce-lor din Anglia, incercari stangace ale secolului XVIII-lea pentru copiii acestor raiz/4i cari au facut libera Cara lor,donatiile, necontenit crescute, Ingramadite de la un om laaltul, de la o generatie la alta au facut ceia ce uimeste as-tazi si Indeamna la respect. Ceia ce niciodata nu se sfar-seste, caci acuma se luereaza, din alta ploaie de dolari,

un nou palat al chimiei.

154

sila

Si

CAPITALELE TRECUTULIT

Bogatii State lor Unite au dat Stiintii un astfel de templucum nu se mai poate gksi aiurea, pentru ca fill lorsä nu OA brutalitatea muncitorului racilele parvenitu-lui. Protestanti, In aceasta lume catolick ei impun traditiafor religioasl.

Copia Europei englese se vede in aierul de catedrale pecare -1 au toate aceste imense cladiri. Ferestile ogivale scan-teie de lumini ca la o liturghie de noapte. Portalele de cas-tele par sa. Inchida razboinici. Si e In adevar In orice U-niversitate si Inviersunarea luptei sfintenia unei de-votate rugNeiuni.

Nu se putea stilul potrivit cu locul si cu vremea. Puter-nica, armonioasa zidire a Universitatii catolice George-town, in care nu cutezam sä intru seara pentru conferinta.mea, asa de mult parea aceasta maretie arhitectonica su-perioara contingentelor noastre de studii si expuneri, ras-punde la aceasta, Aici lima, la Princeton, au vrut autono-mia colegii1or, despartirea actiunii grupelor de profesori.Un fel de State-Unite ale InvatImantului. Nu lipseste oareautoritatea necontestata a unuia singer, a unui adevgratrector? Nu ar fi necesar6 si o alts unitate de vederi cleataceia, poate mai mult exterioark a unui crez religios?Dinco lo, la catolici, ordinea romans" mostenita de Ro-ma pontificalk Indeplineste in mare parte aceste cerinti.Daca aceasta lipseste, o Universitate riscit sa fie pentru $ti-int It fel de begninage, ficcare locuitor al cetatii studiiloravand rosturilc si ragazurile sale, si la beguinage" este eelputin biserica adunand, totdeauna la aceleasi ceasuri, pin-tru aceiasi rugt.ciune.

5. Boston 0 Harvard.

La Boston santem iii vechea, in 'Duna America. Natias'a putut schimba, strainii din toate 'erne, Evrei, Greci

cetesc la un restaurant popular: ia-ctatlipcov $i al-

155

si

un

§i

NOTE DE DRUM

iii s'au putut adaugi, dar caracterul general al orasului aramas tot acela.si.

Largi strazi, une on mai putin bine Ingrijite caci bo-gatie mare nu samana sa fie aici, un frumos pare cu sta-tui intr'ales, monuments care In acest loc nu par asa demarunte, de strivite $i disparate ca aiurea, biserici caremacar prin lungimea turnului cauta O. fie la Inaltimea ma-rilor constructii vecine, dar inainte de toate casagospodareasca, vechea casa de caramizi rosii si violete, pecare nu °data o Impodobesc an,anunte de arta, facute siprivite cu iubire. Chiar cand treci podul peste largul rauCharles, cu Infatisare ca a unui golf de Mare, si ajungi Inorasul ingemanat Cambridge, locuintile de lemn, foartecochete, care rasar in mijlocul grldinilor ingrijite, nu-sant Injghebari de ieri de alaltaieri, ci au o poveste a lor.Iata accia in care a trait poetul Longfellow, cel mai iubitoicde traditii europene dintre toti scriitorii lumii noun, si, a-laturi, profesorul Merriman, istoricul Spaniel moderne,iii arata titlurile de vechime ale unei vile datand din vre-mea razboiului pentru libertate. Vechi tapete naive cu luptecontra Englesilor, fiare de camin cu chipuri de generaliprinsi, atatea amanunte documenteaza origini istorice, a.sade rani in aceasta

E drept ca nobila rasa de la inceput, fara sa se tistans cu totul, nu mai stapaneste orasul. In cluburi spiritulprotestant din secolul al XVII-lea se pastreaza; ziarul eelmai intelectual, mai preocupat de chestii morale, din toal6,America, Christian Science Monitor, se pu,blica aici. D.Cornish, presedintele unitarienilor, imi arata casa acestuigrip religios asa de stimabil, cu chipurile de episcopicartile de propaganda. Dar dimineata e, pe malurile u-mede ale apei, In aceasta dimineata de frig strabatastor,navala obisnuita la fabrici. Intr'un colt un batran Evreude tip gilitian aduna cu grebla hartii lepadate, in altuldoua Tiganci in costum special chiama ta gacirea tutu-

156

solida,

si

tars.

CAPITALELE TRECUTULUI

ror tainelor, expunand la usa, o diagrama craniana cucompartimentele lui Lavater.

Idealismul ales al trecutului glorios se vadeste $i prin.marele rol pe care-1 joaca arta si scoala.

Museul, de stil grec, e unul din cele mai, bogate ale A-mericei. E uimitor ce s'a putut strange si presinta cuo perfecta metoda In ceva mai mull ca o jumtitate de'secnl.

Jos, misiunea Universitatii vecine si a Museului insusfa adus din jurul Piramidelor statui de regi, ale lui Chefren,si Mykerinos, ale cutarui print, care sant dintre cele mainobile produse ale artei egiptene; prin comparatie s'a pu-tut fixa ca si sfinxul are un cap de realitate regala. 0 sta-tuie de lemn, care se poate pune alaturi cu a Seicului dela El-Beled", elemente de piatra si de ceramica se adauga.Etiopia presinta chipul, rar, al regelui Antaman.Din Cretavine una din cele mai sprintene statuete ale acestor mesteride o neintrecuta eleganta simpla si, clack', din arta greacamai tarzie, ar fi numai unele arnanunte din Egina si 0-limpia on fragmentul, plin de o gratioasa miscare, care eAmazoana calare, 5i Inca aceasta parte a eolectiilor ar fivrednica de atentie. 0 serie de Pt blicatii explica tinerilor simarelui public ce s'a putut strange aici.

0 reconstituire inteligenta, din materiale procurate cugreu, si de la castelul la Mouette, legat de amintirea Ma-riei-Antoinette, a putut da seria de odai istorice, de laAnglia secolului al XV-lea, prin camarutde umbroaseale vechii Amend coloniale, la hicriperile luxoase ale Fran-eiei lui Ludovic al XVI-lea. Nu °data tablourt bune, chiarcelebre, 'Ana la doua mari scene de Boucher, impodobescparetii.

Seria tapiteriilor, Incepand din a doua jumatate a seen-lului al XV-lea, a tesuturilor multe coptice, cate unaperUviana, sarda,, e foarte bogata. Se adauga smalturi bi-zantine un frumos Sf ant Nicolae de pe la 1200 si deLimoges, faiantO 5i foarte multe obieete de metal ma-

157

-NOTE DE DRUM

runte. Dar, Inainte de toate, acesta e un Museu de pictura.Cu multa truda s'au adus aice fresce catalane (de Ia S.

Maria de Mar), $i navarese (S. Bandello) din veacul alXIII lea, cu obisnuitul caracter oriental, bizanlin, cu gamarare de colori pierdute. Italia primitivilor a dat un Crivelli,In care calma iesire din mormant a lui Isus, in miscareade uimire a celor incunjuratoare,e cu totul noud, un Memmide inflorire $i, trecand pe la Fra Angelico, un Luini din ceimai buni, doud foarte frumoase portrete de Tintoretto (unAlessandro Farnese). Venetia lui Guardi sta alaturi de alui Canaletto. Spania e represintata printeunul din celemai impresionante tablouri ale Grecului", printeun as-pru Ribera, prin copiii regali si Camara viitoare reginafrancesa Maria Teresa, de Valasquez, prin chipul, cu asa devii ochi negri, al fiului lui Goya, de la care $i tin altul, pa-lid. Dintre vechii Germani, o dulce figura de femeie calmaa lui Cranach. Una din cele mai delicate panne ale lui Ro-ger van der Weyden: Sf. Luca zugravind pe Maica Dom-nului. Batranul lui Rembrandt e numai o aburire de lurMina, o aureola., sotia lui Tulp are-un zimbet de Giocond,,

ispitirea cutdrii doamne, Intr'un cadru care cuprindefemeia scotand apd din fantana, a pus in joc toate

artificiile marelui maestru de umbre si licariri. Familialui Carol I-iu al Angliei de Van Dyck e de o perfecta gru-pare. Un dublu portret de Rubens. Micii Flamanzi santnumerosi.

Pictura englesa e destul de larg represintata, printr'ofrumoasa serie de portrete. Daca Turner 15i Incearch joculde raze prin negurd si de-asupra muntilor Sviterei, InCascada de la Schaffhausen, el are si una din cele maiInfocate vedenil de Mare ale lui. Americanii, pand la ceimai noi, ocupa un loc potrivit si meritat; pe langl catiyaCopley, cele mai bane portrete, .neispravite, de Stuart, alelui Washington (redat si In marmura senina a marelulHoudon) Si sotiei lui. Sargent are o mai variata fatada ca-oriunde, cu panze neasteptate, o Venetie, un Apolon si Mu-

158

Si

Si

CAPITALELE TRECUTULUI

sele, un stol de Danaide. Bine represintat e si pictorulWinslow Homer, cate ceva din Hawthorne, cu sfanta samama; curatele gravuri ale lui Blake cu istoria Fericirii siispitelor Raului.

Dar mai ales la Francesi, iubiti si aici, s'a facut harnica,iubitoarea recolta. Ea Incepe cu portretul, de un maestruneeunoscut, al lui Pierre de Bourbon din al XV-lea veac.Cate ceva din -epoca lui Clouet. Pictorul lui Richelieu, Phi-lippe de Champagne, are un Arnauld d'Andilly, luminos,Gratia figurilor mitologice ale lui Poussin se adauga suptpenelul lui Claude Lorrain la farmecul scenei dominatede cerul celui mai dulce apus. Secolul al XVIII-lea aresi un. Watteau de o extrema delicateta, ate un Chardin,un fermecator portret al lui Franklin de Duplessis, un portretde femeie al lui Greuze (.,Chapeau Blanc"). Un onest $isolid portret de Ingres si o lupta cu leii a lui Delacroix,in fata careia e larga panza asamanatoare a lui HenriRegnault, asa de curand pierdut.

Noua scoala francesa insa a fost in iandul intaiu al pre-tuirii din partea donatorijor. Corot apare si cu visiuneaputernica a insulei S. Bartolomeo, cu incercarea in-.drazneata de a crew un peisagiu de Infern pentru intrarealui Virgil si a lui Dante. L'hermite are obisnuita lui pre-sintare socialists cu Hristos inaintea truditilor mosnegi.Dar o intreaga odaie e consacrata lui Millet aici e viteazulSamanator, idila Nasterii mielului, sacra Reco RA; icoanade nevihovatie a Pastoritei, triumful rosu al Soarelui deiarnit truda Sapatorilor, vedeniile de adevar iubit. A-laturi o scena de vanatoare, sumbra, dull a lui Courbet,diafane nazariri ale lui Monet (un peisagiu frances si oVenetie), un Renoir, unul din cei mai buni Degas. Semerge Oa la Laugh' Rau" a lui Lero lle, asa de pas-nica. Cu mirare descoperi o paned a lUi Veresciaghin.

La Harvard.Aici Universitatea nu imbraca armatura evului mediu.

159

NOTE DE DRUM

E in tonul intregului oral tesatara usoara de caramida ro-5ie, repetata in lungul mai multor strazi. Pavilioanele se-par prea marl, cuprinzand prea multi studenti, cari nupot avea astfel o viata In adevar comuna. De aceia se in-cepe acuma, dupa sistemul engles, un alt sistem de cla-diri, cu case (homes). Profesorii locuiesc In constructiilede lemn. din vecinatate, care li dau ale'', lumina., verde*,Cetatea nu mai e aici, dar obstea de tineri si de batrani aramas. Numarul profesorilor se ridica la o mie casesute, cuprinzand, fireste, si pe patroni si pe simplii au-xiliari. Este si un lector de romaneste, d. Rafail, pe carenu 1-am vazut.

Bibliotgca e In mai multe incaperi. 0 parte duloasa oformeaza colectia, aleasa, a unui tanar de douawci sipatru de and, care s'a Inecat cu vasul Titanic" in timpulrazboiului. Chipul lui, umbrit parcel de prevestirea apro-piatului sfarsit, priveste necontenit cartile lui iubite. De-desupt, o inscriptie Latina fericeste pe aceia can au unitmoartea cu victoria si se vad chipurile tinerilor Americaniintinzand mana Franciei luptatoare si Iii suferinta.

Mai departe o alta comunitate universitara, Wellesley,si, In drumul spre New-York, o a treia, Yale. Mii si miide tineri se formeaza astfel in fiecare an pentru noua viatasufleteasca a harnicei natiuni care, avand toate ambitiile,pare a vol sa aseze acum in randul Intaiu pe aceasta.

Amin!.

160

SAPTE CONFERINTELA ThATRUL NATIONAL DIN BLICURESTI

(APRIL -MAID 1930)

11

I.

P6mOntul

Pcntru o tail care nu e ea celelalte si pentru o societatefoarte deosebita de celelalte societUti, cum e America $iceia ce am putea numi poporul american, pentru o astfelde societate si pentru o astfel de natie farA ol-recare modificari d: plan fata de conferintile pc Cara Willaacum le-am tinut cu privire la terile cercetate de mine arfi indicate.

De si State le-Unite ale Americei represina o tarn cu uncaracter cu totul particular unii zic o tall care se face;dad. se gandeste cineva la o tarn care se va face imediat,noi vom muri, cei mai tineri dintre noi vor muri, si Sta-tele Unite tot nu se vor face in scnsul altor teri de 0ie vorba de un teritoriu care, si el, trebuie sä se faca infoarte mare parte, precum veti vedea, America, aceia careeste, o parte din America, mult mai mare, care poate säfie, va fi presintata, c i toga aceasta complexitate, cutot acest caracter de noutate care iese chiar din extraordi-nara-i complexitate, tot in cadrul pe care 1-am intrebuin-tat cAnd am vorbit de alte teri 5i alte natii.

Prin urmare in aceasta d'intliu conferint'a va fi vorbade Cara americana si numai in a doua de oamenii cartse gasesc In America (am evitat formula de natie ame-ricana", pentru ca ea s'ar putea intelege in multe feluri,

eu in ca lucrurile pe care le spun aici O. fie intelesp

163

§i

indoiala cS

,

APTE CONFERINTE

In sensul for adevarat, iar nu in sensul fals, obisrruit). Du-pa aceia va fi vorba de desvoltarea Americei, $1 multivor fi mirati cand vor vedea ea nu e o America, ci un,sir de Americi. Caci Intre America de la Inceput, aceia dela sfarsitul secolului al XVIII-lea, America luptelor pentrmlibertate, a Republicei, $i America mistica a lui Lincoln,America muncitoreasca de ieri si America tuturora,.eare eAmerica de acum, pana la America socotita ca nu maitrebuie sa fie a tuturor, prin urmare America viitorului,sant foarte mari deosebiri. Astfel, conferinta a treia poateO. fie cea mai mare si intr'un oarecare sens cea mai In-teresanta. Dupa aceia voiu fi iarasi Inpotriva opiniei pu-blice, nu numai cea de la noi, urine s'a gandit si s'a scrismai putin asupra Americei, dar In general si mai ales.cea din cartile francese, pe care publicul romanesc le ce-teste mai mult. Si, Intre oamenii cari n'au Inteles America,in randul intaiu sant cei veniti din. Franta, pentru ca, in-tre Franta, tare cu liniile cele mai simple, si America, Incare liniile sant asa de complicate Incat nu le poti urmari,exista deosebiri care fac ca un. American poate sa pe-treaca foarte bine la Paris fare. a Intelege Franta, iarParisianul venit in America O. nu poata Intelege nimicdin America. Voiu fi acolo impotriva opiniei obisnuite eaAmerica este Cara fapricilor. Eu nu m'am dus In" Americasa vad fabrici, si, dad. ar fi fost sa fie acolo numai fa-brici, m'as fi intors cu primul vapor. Am si declarat so-sind acolo: n'am venit sa vad aici fabrici, ci suflete ome-nesti. A fost chiar o mica discutie, asupra careia lull vetipermile sa tree, in presa americana, data am avut drep-tate sau nu, si multi au spus: are dreptate card zice casant de vazut In Stale-Unite Intaiu suflete omenesti si pe-arra. fabrici.

In contra parerii acesteia obisnuite, represintata in ran-dul Inlaiu de Francesi, America are o literature $1 are oarta. Si nu o literature si o arta Imprumutate; nu, ci a-mericane, de acolo. Ele s'au format incetul cu Incetul

164

PARANTUL

deosebitele epoci ale realitatilor americane. Acea lite-ratura, prosy si versuri,' naratiuni $i cante,ce, area arta:peisagiu, portret, presinta un mare interes. Asa Incat ul-tima conferinja va fi consacrata literaturii si artei ameri-cane, prin urmare sufletului american. Poate ca in a-ceasta cOnferinta si-ar gasi locul mai potrivit Universi-Lana amerjcana, koala americana, care e cu totul altfel decum se crede de obiceiut pentru unii, foarte bung suptraportul ieftinatatii, multamita pomenei atator fundatiuniparticulare, dupa altii si acestia sant si Americani ea.n'ar avea niciun fel de importanta, fiind numai o imita-tie europeana luxoasa si fara resultate. Un American haz-liu spiritul lui Mark Twain traieste Inca, acolo vor-bind de Universitatile terii sale, spunea cu o gluma buna,,dar foarte nedreapta:, Eu ma mir de donatorii cari dauUniversitatilor americane, fiindca din ele nu iese nimic; eca si cum cineva, prins de pasiunea automobilelor decare sa fereasca Dumnezeu pe oricine ! ar face danieunei fabrici de automobile care nu merg. N'ar avea nici-un sens. Cat al iubi de mult automobilismul, e zadarnicsä incurajezi o fabrica incapabila de a produce un au-tomobil care merge. De ce au &fruit deci miliardarii Uni-versitatilor care nu pot produce oameni de stiinta? Nu eadevarat de loc. Veti vedea ca Universitatile americanesant extrem de interesante si ca praduc.

Fireste o spun de la ,Inceput in fiecare din con-ferintile acestea vor fi si lucruri favorabile lucruri ne-favorabile terii pe care am cun.oscut-o. Eu fnsa sant foarterecunoscator tuturor oamenilor cari sant amabili cu mine,$i Americanii au fost extrem de amabili cu mine, pestemeritele mele. Probabil reputatia Terii Romanesti m'o fiprecedat in a.sa grad, Meat din aceasta causa a fast to-lerata englezeasca mea insuficientA, pe care, scriind acasa,un anume student roman din America s'a si grabit sa. ocritice, afirmand ca am prea mult accent strain; eu n'amavut bursa de la nimeni si deci am stat putin, asa ca, se

165

dupa.

si

5APTE CONFERINTE

poate lntampla ca accentul acelui tanar bursier roman sayfi fost mai bun decal al micu; oricum, nu cred ce eracel lucru care trebuia comunicat prin cablegramla Bucuresti. Dar in America eu am fost primit asa debine, Inca aceasta constitute pentru mine o datorie tic fe-cunostintd. Datoria aceasta n'o voiu talcs. Once popor esensibil, si e sensibil mai ales In partite sale slabe. Ecrud sd insisti asupra pgrtilor slabe ale cuiva; din feri-cire am mijlocul de a spune multe lucruri in asa fel Ineatfiecare sd inteleagg. cum vrea. E o practicd' veche: cu dansam'am putut apara In viatd. Asa *Meat voiu spune lucrurileastfei, incat, chiar data ar putea se se supere cineva,O. nu poata arata textul exact pentru care s'a putut su-para.

Voiu arata (feci tot binele pentru care sant recunosedtor,tar, in ce prive.5te partea mai slabd, o voiu presinta caobservatie personals, declarand de la inceput ca as ficel d'intaiu care ar dori sä nu fie asa.

Vorbind in aceasta conferintd de piimantul american,nu poate fi niciun motiv de bucurie sau de suparare, cie numai de Infatisat o regiune dintre cele mai curioasedin lume.

Americanii insii nu izbutesc totdeauna, in literatura siarta, sa dea nota americans.; nota socials o dau de la obucatii de vreme, dar nota naturii americane n'am gdsit-omai nicairi, nici in arts, nici in literature, dar aceasta vinecu vremea. A fost un timp 51 in literatura si arta roma-neasca, in care cineva infatisa pdduri si campii care sechemau cs sant romanesti, dar a trebuit sa vie Nico laeGrigorescu ca se &eased ce da atnaosfera speciald roma-'leased tuturor colorilor si combinatiilor de colori.

Americanii tin de sigur foarte mult la tara lor. Multidintre emigrantii din a doua generatie o iubesc peste me-sure. Rdmane deci, bine inteles, ce tara cea mai fru-moasa este pentru fiecare tara lui, dupe aceia vine tara

166

d'inlaiu

PAMANTUL

prietenilor 5i cea din urma Cara dusmanilor celor mai raj.Aceasta este gradatia. Pentru ca. America a facut foartemult bine Romaniel, Si pentru Romani, America este otarn frumoasa.

Acum ramane sa vedem care sant caracterele acestei teri.Sa cautam metoda.Profesorul e totdeauna persecutat de metoda. E mai bine

sä o marturiseasca singur decat s'o observe ascultatorii.Iata metoda pe care o voiu urma eu: voiu presintapartea cea mai caracteristica din natura americana, siaceasta, dupa mine, e pddurea.

Dupa aceasta padurecum a fost la Inceput, cum s'atransformat si a disparut In mare parte, al doilea elementcare mi se pare mai caracteristic este piatra: stanca, mun-tele; nu numai muntele, dar muntele si stanca, pentru camuntii americani sant munti ridicandu-se id 5i colo pesteimense gamezi de bolovani rasturnati, asa de multi Meatpoti merge, spre Sud, trei zile si trei nopti si tot nuiesi din regiunea care samana cu resultatul unui formidabilcutremur de pamant.

In al treilea rand Marea 5i tot ce ea poate sa creeze.0 Mare mult mai putin 'seducatoare de cum se crede.De 5i America se dill intre cloud Oceane, cu teat.acestea Marea n'a lucrat asupra solului american. 0 corn-paratie: Norvegia de o parte, America de alta. Norvegiaeste o tad. sculptata foarte adanc de un mester divincare a treat fiordurile ce patrund, scobesc, danteleaza coastanorvegiana; dincoace, este nu nai n solids coasta de stan-d., In stare O. resiste geniului artistic al naturii. i cu-rentele sant deosebite: cele care ating coasta Americei 5icele care bat coasta Norvegiei.

S'a facut in timpul din urma o c:omparatie interesanta,de un scriitor frances care nu este eel mai nou desc,riitoral Americei, d. Paul Morand, cel care a publicat o cartedespre New-York. In parentesa, d. Paul Morand, care,

167

intdiu

APTE CONFERINTE

cand va veni la Bucureoti, oi din fundul provinciei va a-lerga lumea ca sag asculte, pentru ca noi santem cead'intaiu dintre natiile care alearga dupa celebritati exoticeverificate si neverificate, scrie Intr'o limbh care e a d-sale,pentru initiatii ttilului d-sale, deci nu pentru a descrie o

ci pentru a arata Inca °data cum tic d-sa sa scriealtfel decht alti oameni. Totuoi aceasta carte, pentru cliea trebuie sa se valuta in America, $1 pentru ca Ame-ricanii n'au facut studii speciale de stil modernist estecevl mai pe inteles cu mita fata de viitorul traduca-tor american. Comparatia de care vreau sa amintesc segaseote Insa _in cartea d-lui Siegfried, distins economistof financiar, care a Post de trel on In America, o cunoaotefoarte bine, $i in special cercurile care-1 intereseaza. I-deia fundamentals a arta lui este lush' cu atat mai falsa,cu cat toate amanuntele sant foarte folositoare, numai catdin ele se trag teorii care nu se Invedereazh.

Intr'un articol recent dintr'o revista americana d. Sieg-fried pune aceasta Intrebare: au dreptul unii Americanisa spuna ca America este Cara cea mai mare, ca Ameri-canii sant natia cea mai activa, cultura americans estecultura cea mai inalta?

Mie nu mi-a spus nimeni aoa ceva, ceia ce arata ch. A-mericanii au foarte mutt discernAmant; data gasesc pecineva la care sa prinda orice, i-o spun, dar aceasta nu In-semneaza ca o spun oi unor oameni despre can n'audreptul sa creadh ca vor primi orice. Se pare totusi casant scriitori americani cari cred ca Europa este o biathpeninsula legata de Asia. Si d. Siegfried, raspunzand,spun: e foarte adevarat, dar la noi, in Europa, totul esteIncheietura; dlncolo, in America, totul este masa, bloc; lanoi totul e prins in legaturi foarte fine of foarte mobile;noi santem articulati, Europenii; d-voastra, Americanii,santeti un corp care -si cauta Inca legaturile Intre oase ofmuochi, pentru ca ele sa fie capabile de a fi Intrebuintatepentru miochri mai delicate.

168

Cara.,

si

l'AMANT UL

Aceasta este foarte adevarat. Vedeti, coasta americanaeste in cea mai mare parte o coasta dre,apta; rar o pe-ninsula ratacita. Si de aceia, pe tot lungul coastei, por-turi foarte putine.

Din. aceasta causa am lasat Marea in randul al treileasi am pus intaiu padurea pe urma muntele, stanca.

America este si o tail de lacurL Prin urmare nu sepoate vorbi de America fail a vorbi de lacurile acestea.

Iar dupd Infatisarea tuturor acestor elemente, voiu venila partea aceia care asteapta pe out pentru a capata o in-fatisare pe are, inainte de coborarea omului alb in A-merica, tara nu o avea.

Aici, e o mare deosebire intre America si tara noastra.Nu poate vorbi cineva de partea sudica a terii noastre,de Muntenia, fara a pomeni inainte de toate de 52sul plinde toate minunile jocurilor de soar; transparentelor deaier, capriciilor de ceata, de negura, frumusetelor de apus,suprinderilor de rasarit. Aceasta formeaza nu opera noas-bra, ci tatUa 'MOO naturii noastre, pared une on toIntrebi data agricultara cea d'intaiu, in partite noastre,n'au facut-o niscaiva zei, mult mai harnici decat noi, cariau putut lucra sesul muntean cuprins pe vremuri nu-.mai de pa."duri. Cine stie ce puteri divine ni-au dat un e-xemplu pe care 1-am imitat slanut dupa aceial RaposatulNicolae Densusianu credea, de altf el, ca toti zeii Olimpuluiau locuit In Carpati, ca leaganul lui Zeus si tuturor ce-lorlalte divinitati era undeva pe la Caraiman. Iupiter tre-buie sä fi avut atunci si o vila la Sinaia, pe care a schim-bat-o pe urma pentru o resedinta pe termul Eladei, maicalda.

Deci, la urma va veni vorba si de ceia ce omul a treat:§esul, ogoarele de grau 5i porumb. In multe parti agri-cultura americana, este inferioara agriculturii noastre, careeste una din cele mai modeste, dar pentru admiratiacareia am chemat la Bucuresti un Congres agricol, la lu-.crarile crtruia am colaborat $i eu. In ceia ce priveste Irish

169

ai

5 ai

§APTE CONFER INTE

originea acestor dgoare, livezi si gradini, pe acestea nule-au facut in America zeii, ci le-au facut oamenii. Ele santcreatiuni omenesti, resultatul iriga iilor si sobitelor c1e lieuasezate la radacina fiecarui portocal. Caci fiecare portocalavents din California este datorita si caldurii soarelui, darsi sobitei de mangal asezata langa radacina$i florile frumoase care se wand pana si in partile deNord ale Americei, omorand pe gradinarii din regiunilenordice, florile aduse din California cu trenuri specialc,care sosesc cu precadere, sant iesite din truda omeneaAcolo avem a face, nu cu un dar_ al zeilor, ci cu re-sultatul unei munci omenesti admirabile, care insa, Ince priveste valoarea ei, in ce priveste suferinta pe careo provoaca, multamirile pe care le procura ca rasplatIsi suferintile, lipsa placerilor celor mai elementare, vafi juclecata, cand vom vorbi de locuitorii teril, de gru-pele omenesti adunate pentru o munci solidarA pe pil-mantul american.

rncep cu padurea.Padurea americans ocupa o foarte larga parte din a-

ceasta Cara- continent avand 125 milioane locuitori sicare ar putea trsi cel putin de 203e on pe atata. Fasts Cara,dar mai mica decal vecina ei, Canada. Prin numarul lo-cuitorilor, prin opera Indeplinita, prin valoarealisaiei create aid, d^ sigur ca Statele-Unite ale Americei-de-Nord intrec Canada. Canada insa are foarte mune Insusiri, pe care le vom mai vedea la randul lor. Canada nueste o veche provincie englesa demodata, incapabila de afi comparatit cu spiritul fara pareche al Statelor-Unite-

Padurea aceasta americana a fost foarte mare, candera neatinsa de oameni. Cei mai vechi locuitori ai terii neteonsiderau copacul, ca In Franta vcchea populatiecu druizii in frunte, ca sacra; tolusi, daca nu era copaculsacru, de sigur ca in mintea Indienilor padurea intreagilavea un oarecare caracter sacru. Aceasta se vede din cele

170

copacului.

In_

galic I,

c-,

de

civir

PANIANTUL

d'intaiu descrieri ale Europenilor cu privire la viata Indienilor, descrieri care totu$i trebuie A. fie luate cu foartemare socoteala, cad, cu cat sant mai frumoase, cu atatsant mai fictive. Istoria literary francesa a eonstatat cfimulte din cele ce le spunea Chateaubriand, marele roman-tic frances de la inceputul veacului al XIX-Iea, despre padurea americana si despre ce era In acea paclure, repr.sinta o opera de fantasie. El a vazut ce a vazut In A-merica, uncle s'a dus, nu pentru a cerceta frumusetaturii americane, ci fiindca void sa faca o cariera. Carieran'a facut-o, si a fost si foarte suparat pe Americani cari1-au primit foarte rece. S'a dus sa faca nitel teatru luiGeorge Washington, fara indoiala un foarte insemnat ourde stat, un foarte bun general, dar care nu era leatralIn general, noi, cari santen teatrali In buna parte, tea-tralitatea s'o lasam la garderoba in America, pentru canu plateste doi bani acolo, State le-Unite fiincl o tail de sim-plicitate, de aspra simplicitate, in care mofturile nu princlde loc. Chateaubriand a venit plin de mofturi" filosoficefrancese si a crezut sa sperie pe George Washington, dalnu 1-a speriat, si marele scriitor a ramas cu parereaca. Washington nu e asa de mare cum se credea; un omrece, sec, cu care nu to poti intelege. Pe urma a facetatatea descriptii ale paclurii americane constatate ca false;s'a dovedit ca Chat-aubriand, in scuitul time cat a fostIn America, n'a putut sa vada tot ce spune si ca n'a fostniciodata In uncle locuri pe care le-a descris. Cine cu-noaste natura americana, a putut dea sama ca nici-°data astfel de plante si animale n'au existat In locu-rile pe uncle zice ca a calcat.

Oricum, padurea americana trebuie sa fi lost splendida.In. museele A wericei se mai infatiseaza cateva exem-plare din copacii aceslia enormi7 si sectiunea trunchiuluiarata, prin cercurile concentrice lasate de cresterea anualla copacului, ca el trebuie sa fi inceput a creste de pe vre-mea vechilor Stat- indiene; secolc intregi au trecut asupra

171

na-

sa -si

§APTE CONFERINTE

lor. Padurea aceasta va fi avut un mare farmed. Din ea aiesit toatai religia Indiana, toata poesia Indiana, din su-fletul hranit inainte de toate de pacture.

Din nenorocire ea n'a fost crutata. A Intrat Europeanut.de si unul din Anglia, unde copacul este iubit. Dar Americaa fost de la inceput socotita ca o tarn pentru castig,uncle nu se stabileste, cineva, ci unde sta cativa ani saucateva luni, data are mai mult noroc, pentru ca pe urmasa se Intoarca acasa. De atunci, natura americana a fosttratata totdeauna In acest fel.

Pot spune de pe acum ca aceasta face imposibila 5i

existenta satului american. Americanul n'are sat. Santnumai aglomeratii improvisate, din care unele au ramas,allele s'au desfacut. Chiar din aceasta prima conferintapot spune lucrul acesta, de sigur neasteptat pentru foartemulti, ca sant targuri maricele in care nu mai e niciuhsingur locuitor, targuri not moarte, fiindca ele se ridi-casera cand se intemeiase acolo o fabrica si fabrica n'amers. Pentru ca in America fiecare fabrica sta. cu guradeschisa asupra concurentei, gala s'o distruga, on s'o a-traga, s'o robeasca, s'o cumpere pentrn ca interzicaa mai lucra. Atunci mule de lucratori adunati In jurul fa-bricei se imprastie, pentru ca nimic nu-i retina, nicio amin-tire, nicio biserica, niciun tintirim, nimic.

Sau, chiar clack' a fost o biserica, ea, ramasa fara preotbucata de vreme, mai e lasata unui pazitor, pans pleats

si el $i -si poate lua fiecare ce vrea: usi, ferestre, sticle.Ferma americana n'are a face cu ferma franoesa. Fer-

ma e de zid, cu feresti midi, usi inguste doarpe d'inuntru ceva mai atragatoare; dar ea are un caracterfamiliar, istoric, ceia ce la ferma americana nu exists. Fer-mierul american nu-ti poate arata un- portret Ounanduli:Tata, acesta a fost tatal mieu; el a defrisat aceste W-end", caci de la defrisare cati au trecut pe astazi un_Suedes, mane un Italian, poimane un Danes sau Grec, sau

172

o

francesg

aici:

si

sa-i

si

PAMANTUL

Roman, dupa dorinta fiecdruia. Stau cateva luni intr'ocast de lemn, apoi nu li mai vine la socoteala, pleacdvine altul sau nu vine nimeni, in locul uncle nimic nuleaga pe om de pamant.

De aceia natura americans a suferit, groaznic, 41e peurma acestui fapt. Oamenii au lost extraordinar de vi-tregi cu dansa. Aceasta se datoreste unor defecte pe caremarea rasa anglo-saxona le uneste cu caliatile sale. S'auasezat Francesi In Canada, s'au asezat si Romani, In ceamai mare parte fermieri, pe cand In State le-Unite Romanuleste In cea mai mare parte muncitor la fabrics. Fran-oesul, Romanul au mild de pamant si mild de 'Allure. Milaaceasta Anglo-Saxonul nu o are. Pamantul, padurea pen-tru el este un material oarecare. Cum la Chicago, in fabri-cile de conserve, se is boul sau porcul, se Vaga de picioare,se aseazd la inceputul intregului curs de fabricatie si eltrece prin fel de fel de masini care li taie gatul, picioarele,ii desfac muschii, 11 sfarteca tot mai mult pdnd ce la ca-patul celdlalt animalul se gdseste etichetat In cutii deconserve, 51, dacd un om ar cddea prins In angrenajul ma-sinilor la un capat, s'ar trezi jambon la partea cealaltd,tot asa padurea pentru Anglo-Saxon este un simplu ma-terial lemnos. Cea mai mare fabricd de lucruri pentru co-piii din toata America este a unui Evreu din Romania, d.Feldman, de la New-York. li vin in fabricd vagoanele careaduc lemnul din padure, lemnul merge din odaie in o-daie 5i, In fiecare, masini rup din copac, 11 tot prelac,pant ce la capaLul celalt iese zn carucior de copil sau cealta voiti. La intrare materialul lemnos primitiv, la ie-sire marfa gata Impachetatd.

Natura, prin urmare, e considerate de la Inceput ca osimply materie prima. Nici chiar primii pionieri, cu totidealismul lor, nu veniau sd se b ucure de frumusetile na-turii americane. Si astfel padurea, acea is frumuseta marea naturii americane, si-a pierdut sufletul: este o plidurerupta, persecutatd, niciodatd pe deplin iertatd, ci numai

173

si

ci

.§APTE CONFERINTE

tolerata pand la anul viitor. Cel d'inraiu semn pe care-Iface un. proprietar nou este O. mita ceva din copacii gra-dinii. Aceasta lnseamna a va cladi acolo.

Cats deosebire, Inca odata, Intre sufletul nostru fatade natura si sufletul fag de natura al oamenilor de rasaamestecata asezati In America! Pentru noi e o durere sadobori un cop ac. Am dada eu la Sinaia, pe un loc cuvechi copaci frumosi, si-mi era o durere gandul ca vortrebui dati la pamant; nici n'am vruf ss yin pana cenu s'a ispravit cladirea din caramida, si una din conditiilepe care le-am pus prietenului mien arhitectul a fost sacrute cat mai multi copaci; brazii pe cari va trebui sa-idoboare sa -i dea de o parte, sa nu-i vad morti. Sentimentulacesta este foarte rdspandit la noi. Ifni aduc aminte de ofoarte frumoasa nuvela a nu stiu carui scriilor mai tartarde la noi, poate N. N. Beldiceanu, In care e vorba de du-rerea unui bolnav pentru caderea until salcam; taiereasalcamului a contrihuit la moartea lui.

In America, precum ant spus, acest sentiment nu exista.Pa'durile sant Intr'un hal de suferinta care face ran. Aicinu exists paduri ale Statului ce putin Inseamna Statulamerican pentru societatea americana! Ce desavantagii sice enorme avantagii sant In aceasta! Noi toll,. aici, san-tern, data nu cu picioare de lemn, dar prinsi In obloje-lile Statului. Daca si-ar face odata cineva cu noi pomanaaceasta sa ne sileasca a umbla, fie chiar schiopatand obucata de vreme, pe picioarele noastre proprii, scotandodata scandurik acestea In care santem cuprinsi, atunciar fi momentul cand am Incepe sa traim infeadevar.

In America, Statul n'are paduri : padurea e a cuiva carenu vine niciodata sa o admire; e a unei societati. Ce sufletpoate sa aiba o societate pe actiuni? Pentru o asemeneasocietate n'are niciun fel de farmec o padure pe care n'ovede. Pana si in acele locuri ferite, aparate, luate de Stat,Oita si acolo vezi copaci arsi. Pe o regiunea Intreaga, cea-suri cu trenul, erau numai copaci de o curioasa aparenta:

174

Si

si

PAMANTUL

iiindca era iarna, &Wain ca n'au dat Inca frunze, acesticopaci negri si suet% fi m'am intrebat ce fel vor fi, cuo coloare si o forma atat de deoschite de coloarea si formacopacilor obisnuiti, Erau copaci arsi; mersese focul peintinderi de sute si mil ae chilometri, distrugand totul.$1 In alte parti au lost distrusi copacii, $i nici macar pen-tru a se face o fabrica sau o locuinta, ci in vederea viito-rului. Durerea to cuprinde de cate on vezi invelisul acestaimpadurit, desfiintat. Si la C afioanele cele marl din Colo-rado, minunea aoeia de forme si coloH, sapata In stancarosie si galbena, in parcul national de alaturi se poateceti o rugaciune pentru crutarea copacilor ramasi, cas5 nu fie si ei distrusi de focul ciobanului on mai ales alexcursionistului.

Distrugerea padurilor tied ste o pierdere foarte marepentru frumuseta Americei. Once tars trebuie sa alba. otaina a el: taina Marii, taina lacului. Noi avem langa Bu-curesti lacul Snagov. and va fi acoperita padurea cu toatehartiile invelind mancarurile Bucurestenilor In exclu.sie,taina lacului se va duce.

America sufere, In genere, de lipsa de taine; este o CaraIn care prea vezi totul: n'ai nimic de gacit, ramie de des-coperit; o lard puss pe hartie, catalogata mai rau de,catElvetia, cad Elvetia adauga si o anumita cantitate de poe-sie. Dar poesia pang. acuma n'a ajuns sa fie socotita inkilowats, de si ar fi o foarte Nana reclama sa poti ceti pecate un stalp: drumul spre muntele cutare avand atatiakilowats poesie romantics ", si atunci toll doritorii si toatecloritoarele, de toate vrastele, ar sti cantitatea la care sepot astepta data ar isocoti ca e prea mult si n'arputea resista, ar alege un be in care conditlile ar fi maimoderate.

Desfacuti de farmecul naturii, Americanii sant Salsa oa-meni eminenti supt raportul activitatii. De voie sau denevoie urmasul lenesului din Europa ajunge in Americaun om harnic. Esti ridicol daca nu lucrezi; se uita lumea

175

si

APTE CONFERINTE

pe fereaslra la d-ta data staff inaintea unei cafenele si des-chizi un jurnal. Dace ai face una ca asta, ai fi fart indoialaomul eel mai extraordinar din orasul acela.

Dar, in America, afart de aceasta activitate mInunatii,sant oameni cu desavarsire superiorif cu conceptii largi, in-drazneti fart. margine, can stiu ca Indrazneala omuluipoate once si abdicarea omului nu poate nici lucrul eelmai simplu. Lauda fats de un om trebuie sa se adresezenumai atunci cAnd omuI face un lucru socotit imposibil,caci lucrul posibil It poate face toata lumea, si niciun omnu trebuie sa fie laudat pentru ca a Mut un lucru posi-bil; ci numai Indrazneala lui atinge imposibilul Insaplezeci cinci de cazuri la suta, trebuie, aceia me-rits lauds.

Una din conceptiile uriase ale conducatorilor din Ame-rica sant 51 parcurile rationale. Parcul national are miffde chilometri patrati, e un tinut intreg transformat inParc National, la Yellowstone si alurea. Acolo Intalnestirbnitsitele vechii vieti i4diene, colturile de padure primitive.

America, trebuie sa stiti, este o tart foarte rau locuite.Vom vedea inteo conferinta viitoare care sant ptrtile in-tens locuite; numai trei regiuni care se pot chema locuiteIn sensul european, uncle sant casele dese, cu acele sky-scrapers de cate saizeci de randuri, pane la cea, in pre-paratie, de o suta douazeci de caturi. Un conferentiar bu-curestean vorbia cu un sentiment de admiratie desprecasele acestea asa de Inalte de zgarie cerul" cum Ii sespune, asa de Inane Meat pentru ca sa li vezi acoperisultrebuie se -ti cads caciula din cap".

Eu m'am dus cu caciula in America, dar n'am. pus-oniciodata, fiindca singurul fapt ce veniam cu barbacea din mine un exemplar unit al omenirii, VI puteti in-chipui ce ar fi lost dace veniam si cu caciulaT Poatedata purtam caeiult, as fi putut plati, expunandu ma, oparte din cheltuielile de calatorie care au lost grele, su-ferite de nenorocitil nostri frati din America 51 suferite,

176

.si

gi

fa-

ca,

PAMANTUL

nu din lericire, si din punga mea. 300.000 lei au trebuit sätreaca, in conditii din cele mai modeste, pentru sedereaIn America timp de cloud. luni de zile.

Dar $i jn regiunea aceasta unde populatia este foartedeasa se pastreaza o parte din padurea primitive, chiarIn mijlocul orasului. Parcul, american nu e parcul euro-pean, nu e un pare sada, tuns ca in Pranta veche, undecopacii iau toate formele: triunghiulara, patrata, ovala,in forma de lira, dup4 capriciul friserului-gradinar; InAmerica nu se atinge nimeni de copac, ci el traieste cumvrea. In mijlocul New-Yorkului vezi un astfel de pare,care nu. e altceva decat o ramasita din padurea de odi-nioara, de pe vremea tend New-YorRul era numai un sirde palcuri omenesti, unde fiecare, cum debarca, Isi Biwacasa de lemn, carpal cu tot felul de cutii furate de pe co-r abii.

Dar, dace New-Yorkul are in mijlocul sau o bucata depadure, Washingtonul traiegte in padure. Capita la este unalt tip de oral american, ferit de industrie, cu foarte pu-tin comert, uncle n'are cineva vole se ridicc cladiri cufoarte multe randuri. De acela orasul este extrem de In-tins, cerAnd pentru aceasta foarte multe automobile la in-dema.na celor 200.000 de albi si 200.000 de negri. Nu sevoteaza la coinuna la Washington, pentru ca alegerile artrebui se. dea o niunicipalitate pc jumatate neagra. Aicicel din urma lucrator are si el automobilul lui, iar bogartul de obiceiu atatea ca #i membri ai

Washingtonul e deci in padure. Nu e un part in mij-loc; ci orasul acesta artificial, cu cladiri in stil clasic depreferinta, e asezat In mijlocul chiar al padurii, care aicin'a lost distrusa.

lata ce ramane din padurea americana: parti lntinse,unde padurea e numai provisorie, parcuri nationale, celemai frumoase din lume, dar nu totdeauua accesibile, fiindla prea ,mari departari de drumurile obisnuite, parcuriledin orase si imprejurimi.

12 177

familiel.

§APTE CONFERINTE

Dar America este o Cara extrem de interesanta si princaracterul particular al muntilor ei.

State le Unite au cloud sisteme de munti: mai ales siste-mul nruntilor de Apus. La Rasarit muntele nu to impre-sioneaza; niste simple inaltimi Impadurite. Ku se vedestanca 5i, cel putin in partite pe care le-am strabatut, nuse gasesc varfuri acoperite 5i vara cu zapada; muntele esteun simpatic element de decoratiune, un element necesarvarietatii In peisagiu, dar nu e elementul dominant. In Veste cu totul altfel: aici are cineva a face cu muntele stancos,Rocky Mountains, care porneste din Alaska si se Intinde'Ana dincolo de granita Statelor Unite. 0 imensa regiunede piatra, din care nu iesi cu zilele. Drumul de la ChicagoOa la San-Franciscor. cu trenul rapid, inseamna patruzile si patru nopti. Ei bine, din aceasta enorma distantpe care trebuie sä o parcurga calatorul, cea mai mareparte se face prin tinutul acesta pietros. Cauti in zadar e-lemente de varietate in pustiul de piatra ce-1 strabati, sinu le poti gasi. Dupe Lacul Sarat, nimic nou, ci mereu a-ceiasi rostogolire imensa de piatra intepenita. Para. unzeu rau ar fi scuturat cu.mana lui uriasa scoarta Oman-tului, si s'ar fi desfacut bucati asupra carora apasa unblastam, pentru ca nicio vegetatie nu se prinde. Numaiicx colo o nenorocita de planta care -si a Coate sfortarileca sa rasbata prin radacinute fn granit si izbuteste cudesavar5ire relativ. Aceasta saracie a naturii, aceasta ne-sfarsita miserie a solului explica pustiul care este, in ceamai mare parte, pe aceasta coasts a Oceanului, pana de-parte in interior. Muntele merge pana aproape de coasts.

Sä nu credeti ca e tin rain lasat de nature vestita Califor-nie, a aurului si a petrolului si e Inteadevgr mult pe-trol in California, sondele frind foarte cuminte asezate panasi la margenea drumului: sate, orasele de sonde, a5a de binepazite in cat rare on se Intampla ceia ce din nenorocire seIntampla asa de dese on la noi, cu focul nestins al sonde-lor neIng-rijite.

178

PAMANTUL

Totusi tara aurului si a petrolului este si tara florilor.Far` indoiala sant aid foarte frumoase flori, dar pentrunegot; ele nu se cultiva 'pentru frumuseta florei, ci pentrucastig, unele orchidee ajungand la cinci -$ase dolari. Ca-lifornia este si o tarh de copaci minunati: drumuri intreg,imargenite cu. copaci de piper adus din .A.ustralia; primh-vara e o ninsoare de flori rosii. Dar toate aceste flori sifructe pentru negot nu. s'au putut produce decat printr'omunca uriash, prin irigatiuni facute cu foarte multa chel-tuiala, si toata frumuseta vine din mestesugul crearli ph-rnantului.

Asa incat, in toath partea aceasta de Vest, America estepe piatra.

lath sistemul osos, am zice, al Americei, sistem osos careIn momentul acesta este strabatut de o multime de tune-luri. Pentru ca aid. nu s'a adoptat sistemul saraclei noa-stre, de a nu face tunel decal atunci cand nu se poate alt-fel. Ca sa se vada mentalitatea Americanulua, e de ajuns shspun ca, de si este un drum care ocoleste Lacul Mat,Americanii au facut socpteala ca s'ar pierde astfel un sfertde ceas, si atunci an facut un pod care strhbate in liniedreapta Neal, pe la mijloc, si pe care trece trenul. Podule asa de lung, incat trebuie un ceas si zece minute pen-tru ca -sa ajungi de la un capat la celalt al lacului."

Dupa ce am vorbit 5i de munti, vin la partea a treia, Ma-rea,

Coasta de Rasarit a Americei este scaldata de OceanulAtlantic. El ofera in partile canadiene caracter mai va-riat, pentru ca acolo Oceanul are In ce musca, parnantulpermite aceasta muscaturh, dar de la granita canadianapana In Florida nu mai a asa, si de aceia sant asa de pu-tine porturi. Pe toga aceasta linie singurul port adevara,este New-York, Bostonul fiind in legatura cu Oceanul nudirect, ci printr'un rau, Charles River, un fel de brat demare, ceva analog cu liinanul Nistrului la Cetatea-Alba.

179

un

APTE CQNFERINTE

E o coasta resistentg la actiunea valurilor, o coasta neospi-taltera, asamanatoare cu coasta adriatica a Italiei. CoastalAtlanticului este si mai putin ospitaliera, o coasta seacg,fara frumuseta, pans tocmai in Florida, si de aceia pe-ninsula Floridei a capg.tat o atat de mare importantg, In-cat multi nu set mai due In California, ci prefera Florida,

si an dreptate, pentru ca aceia ce in California este sfor-tare omeneascg, In Florida vine de la bungtatea lui Dum-nezeu; data Spaniolii an .numit aceastg provincie Flo-rida", a fost pentru cg au gasit acolo frumuseta tuturorflorilor.

Coasta Ins pe care am vgzut-o mai bine a lost a Ocea-nului Pacific, pentru ca de la San-Francisco llama la gra-nita Mexicului este un drum destul de lung, pe la LosAngeles, San Diego, si pang. la Tijuana si Ape le Ca lde,Aguas Calientes, strabatand mereu de-a lungul coastei Pa-cificului, $i am putut sg vgd acest Ocean albicios, laptos,lovind intr'o coasta suparatg, fara nimic din splendorileMediteranei sau ale Mara Adriatice, o coasta pustie in ceamai mare parte si foarte pietroasa. Companii cu foartemulte greutati incearca a crew orase: tumpara o bucatade pam'ant, fac un casinou foarte frumos, de si nu esteInca nimeni, dupa aceia anunta foarte multe avantagii, clanpanjant si pe gratis si asa mai prind pe ate unii, pen-tru ca, apoi, printr'o reclatna obsedanta, sa dea suggestii:Aici sa va opriti data void sangtat- Nicairi nu esteatata soare bland". 0 persecutie a reclamei: on se impusca.trecatorul, on cumpari un loc.

Astfel, America e o tara avand trei Mari, dinire careniciuna nu e deosebit de frumoasg, afara ue coasta Floridei,si de regiunea unde se yarsa MiEsissipi, la Noul Orleans.

ajung la sistemul raurilor.Acuff' o suta de ani corguille aveau o truda extraordi-

nara ca sg rgsbata prin gura raului, prin noroiui cclmai urat si, mai greu do strgoatut, oamenii fiind In con-

180

ySi

.

PAMANTUL

Iinua primejdie de a se ineca. Missisipi e un ran salba-tec, un imens fluviu nestapanit. Tot ce tehnica americana a.in,trebuintat ca sag stapaneasca, n'a reusit pe deplin. Ni.aducem aminte de mares, n,enorocire de arum cativa ant,card s'au rupt zagazurile. Pank astazi terniurile Missis-sipului sant locuite numai intamplator de aventurierii ceimai saraci. Noul Orleans este, in adevar, un mare oralfrances intrat in stapanirea rasei anglo-saxone, cu car-liere francese pastrate papa acum, cu toate amintirile,cu toate legaturile sufletesti fall de Cara veche, in ciu.daopcsitiei din partea societatii care vorbeste alts limba. Darrant curge Intre fertile sarace si adaposturi intamplatoare.

Raul acesta, care se poate zice ca este Dunarea ameri-cana, are mai mult un caracter de granita, intre start. deciviisatie deosebite. Pe langa Mississipi, Ohio este unran important, dar cu mers lens, cu Infatisare urata,spurcat de scurgerile tutulor fabricilor, cu malurile man-.cate, foarte rare on pietruite.

Daca se gandeste cineva la Europa apuseana, el ar fiRinul Americei.

Mississipi este tatal apelor", cum zic Indienii. Pe ma-lul lui nu se aseaza orase. Este o lupta infatisata foartefrumos intr'un roman american recent, lupta intre ungrup foarte sarac, care strange scanduri plutitoare, cu-tii tinichea, tot ce-i cade supt wank si-si face ma felde coliba; de alts parte acela care trece pe fluviu cu va-Torul si rascoleste vs., punand In pericol colibele depe term, riscand sä le inece.

Raul american nu are o irnportanta. mare. Civilisatianu e orandulta de rats, pe cand la not e strans legatalmice civilisatie de aceasta notiune. In afara de Mississipi,caul este un element Qarecare, arrestecat, pierdut in hao-sul americane.

Daca poti insa ascunde an rau, nu Doti acelasi lucru cu:lam& Lacurae americane sant adevarate Mari. gste o

181

de

vietii

APTE CONPERiNTE

splendoare sirul acesta de oglinzi de ape imense carese gasesc la granita dintre Canada si State le-Unite: LaculSuperior, Michigan, Huron, Erie si Ontario. Ca sädati sama de Intinderea lor, trebuie sa be proiectali peharta Europe', si atunci v puteti da sama cat sant demarl. Cuvantul Sea", care inseamna si mare si lac, sepotriveste pentru astfel de Intinderi de apa. La Chicago,lacul Michigan din marginea orasului este o Mare nunumai in ceia ce priveste Intinderea, dar si adancimea,care permite ca vase mar' sa pluteasca pe apele lui;iarna, pornesc furtuni, se ridica valuri, care Ineaca si co-rabii de mare tonagiu.

Licul este Intr'adevar una din minunile terii, care n'a,putut fi stricata, pangarita sau scoasa oarecum din us.

se Intampla ca, seara, dupa o zi calda de lama., savina de-odata un vant rece, in mijlocul noptii sa vuiasca.tot aierul de-asupra lacului si pana dimineata sa Ingheteapele, incremenite In cele mai ciudate forme ale undelor,/ncrelite ca niste sprincene furioase de-asupra luciului.

Dar cum este parnantul de hrana, sesul?

Cine ar crede c tot restul marii intincleri americane esteun camp de grau sau de porumb pentru ca. nu prea santculturi variate, cine ar crede ca tot sesul nu e-decat unloc de agricultura, t'h'at cu plugul primavara, ingrijit, gu-nolt, cu cea mai mare luare. aminte In timpul verli,cetat Julie si August, pregatit in Septembre, s'ar In-sela. Cea mai mare parte a sesului este pustiu. EsteIntaiu un mare desert de potasa, tot pamantul fiind aco-perit de un praf alb. Intr'o astfel de regiune, cu toate In-grasamintele din lume, nu se poate face nimic. Pe de oparte o foarte mare uscaciane, de de alta o starpire a pa-mantului, prin otrava depusa, care Impiedeca orice vege-tatie. Sant Insa si vaste regiuni de cultura. Imi pare ran

o foarte importanta regiune, Wisconsin, In partileVest, n'am. vazut-o. Nu vreau sä generalisez IntinzankT ca-

182

vA

se-.I.n.

cA de

Si

PAMANTUL

racteristica resultata din ce am vazut eu asupra regiunilorin care n'am putut aka. Dar in regiunile pe care lecunosc, din causa carlterului locuitorilor, oameni venitide ieri, de alaltaieri, oameni cari se schimba, cari nu santInradacinati in pamant, can nu pot fi_ agricultori de pro-fesiune, agricultura se face cat totul altfel ca la noi. Ceimai buni agrciultori sant de obiceiu Italienii, cari callafoarte bine pamantul ce li se incredinteaza, fac agriculturdintensive $i scot produse frumoase. De obiceiu insa lu-crarea pamantului se face prea in pripa, cu masina, incateva zile. Au masini din cele mai perfectionate $i pen-tru orice munca o ordine foarte precise, o ordineprin care se impiedeca gre$elile agriculturii noastre. Auce vor. Au in mai mica masurd, dar ceia ce au voit saalba, au, pe cand, la noi, de la vointa omului $i pane Iaresultat este toata intinderea pe care o cunoagem preabine. Chiar dace resultatul obtinut de agricultorii din A-merica nu e bun, el ch.'s-lig-a prin aceia ca se prelucreazaIn orasul care se afla in mijlocul regiunii:

Au cooperative de tot felul, mori dupe cele mai noi sis-teme, pe Una toate posibilitatile de a deposita produc-tele, de a gasi debu5euri, toate avantagiile de credit.

Totu$1 o mare problema agrara este $i acolo, costal grau-lui $i al celorlalte cereale fiind o chestiune necontenit Iaordinea zilei $i particle intemeindu-se pe nemultdmirileregiunilor agricole impotriva regiunilor inclustriale, cumai mull spirit revolutionar la lucratorii pamantului de-cat la lucratorii din fabrica. Pena acum fabrica Inca pro-ducea vom vedea problema ei mai departe, dar, ince prive$te pe lucratorii pamantului a caror muned nuse plateste, se cere interventia Statului.

Mana de lucru in agriculturd 1ipseste in mare parte.Pre$edintele Hoover se gande$te la un project pentru a luaprisosul oraselor $1 a colonisa cu el regiunile de Vest. Daceva reusi, va fi cea mai mare binefacere pentru America,dar oamenii, vazand ca acei asezati la muncile agricol©

183

stiintifica,

APTE CONFER WIT

nu castigg., nu par de fel Indemnati sk tack ferme sapunk in valoare terenurile occidentale.

In regiunile din centru mi s'a intamplat sk mers catetrei sferturi de teas cu trenul rapiI fara intalnesc alt -ceva decal campul gel. Unde este o fermi, aceasta Insemneaza a s'a spat un put artesian. Fiecare fermierIsi aducc automobilul, ridicg o clildire de scanduri pentruel, vitele-i past in libertate.

0, nu este raiul lui Dumnezeu, cum si-ar inchipui .atatiala noi Vedeniile binecuvantate ale terii romanesti treeinaintea ochilor 5i, facand comparatie, 10 spui ea orbitrebuie sa fie °amend cari nu vad re an in Cara for sifug de dansa ca niste blastamati Si imbecili, ea aceiacari, aiurea, *mg si stranga gunoaiele Parisului potrivitcu conventia pe care am Incheiat-o cu 'Statul trances, pen-tru exportul muncitorilor romani. sau se duc O. crape defoame in pustiul coloniilor portughese ale Americei, onsit se asfixieze in infernul fabricilor din State Ie-Unite.Mun-citorilor din America li-am vorbit astfel cum trebuicsit se vorbeasck unui om ratacit, si, cum mama inea num'a nascut demagog, li-am spus: dueeti-va inapoi la da-toria voastra, care este si fericirea voastra.

Veti nice: acestea sant locuri castigate de curand de lareaua gospodarie spaniola, sant ramasite de barbaric in-diana. Dar am vazut si regiunile din partite lacurilor, ammers de la Pittsburg la Youngstown, cale de cinci ceasuri.Pittsburg este marele centru al otelgriei, si Youngstownunul din cele mai mari centre ale ei, prin urmare un locunde suferinta omeneasea striga mai mutt catre ter. Amobserval campul. Regiunea este roditoare, faraAceleasi case de- lemn, aceiasi parasire a plugului Inbrazda, in locul unde e capatul; adese on aceiasi parasirea porumbului in. local unde a fost taiat. Oamenii santfusk In conditii bune. E foarte greu Sit spuie cineva cand,un om este in conditii bune. De obiceiu, and se im-braca bins si man'anca prost, se ziee ca e mai bogat de-

184

sa

indoiala.

si

PAM AN TUL

.cat omul care mananc4 bine si se imhracg prost. Dali-rnivole sä g4sesc mai bun. traiul cehri care se imbraeg mq-dest, dar se hrIneste nu numai pe dAnsul, darlui. Sa zicem Ins a In aceasta regiune ornul trglesItebine. De altfel orn descult si out in zdreule in America-aproape nu se vede, pentru foartc multe motive, dintrecare unul foarte usor de inteles: dacI ajungi sä nu maipoti castiga, nu te tine nimeni; familia nu, te ajula, Si tocurtgli, cum se zice. Cat ai castigat, bine, dar, cand, dup4 pa.-truzeci de ani, ajungi netrebnic, treci in randul fericitilorca sa nu mai superi vederea acelora cari se gasesc in.conditii mai bune. Deci, in regiunile acestea uncle ourne-menii trNiesc mai bine, castigul li vine mai ales de lacresterea vitelor, a vacilor. Laptele se aseazK in vase de ti-nichea pecetluite, la margenea drumului; vine automo-bilul, le ia, vinde laptele la oral, $i, a doua zi, depune va-sul golit tot la margenea drumului, uncle fiecare fertrnieri le culege.In ce priveste alimentarea, nimeni nu te sileste sä ma-

nanci carnea conservata sau puiu cu gust de carton fiert,pastrand foarte atlese on urine visibile ale penelor pe carele purta In viata; nu e$ti silt sI-1 mInanci, de $i nimeni,nu se Impotriveste consumi, cu compoturi te youLinea un numar de sAptg.mani; cu carnea e altceva; e nea--gra pe din afara si rosie pe dinguatru, tot ce poate fimai apetisant, dar laptele IA America este cel mai bundin lume, pastrat in vase speciale, acoperite cu perga-ment, pecetluite, necontenit verificat de organele sanitare,cele mai harnice organe sanitare din lume, poate cu celegermane.

tin agricultor in aceasta regiune, aceasta inseamna deciun om care-si manX vitele in pgdure, $i, in momentul.cand aceaasta nu se mai poate, li da sg. manance In con-

perfecte de stabulatie,Aceasta este viata sesului american.Dar yeti zice: in pra aceasta cu pAduri distruse, in Cara

18,q,

si copiii

sit -1

ditiuni

APTE CONFERINTE

aceasta de piatra aspra si de pustiu, in care apa se g-seste numai la aenorme adancimi, in tara aceasta cu dis-t2nte nesfarsite, pe care le poti strabate numai cu sutede rnii si milioane de automobile, in tara aceasta uncleogcrul este restrans, care este populatia de basting si careeste populatia adausa? Care este fclul cum aceste douapopulatii s'au intalnit, dand admirabila colaboratie ome-neasca pentru productie, car.3 f; ce fAra indoiala unagloriile Americei?

186

dirt

IL

N atiileMentin parerea ca. in America se poate vorbi de o nalie

americana, car supt natiunea mericana se vad inch:celelalte. Sant oameni, foarte optimisti, cari-si in-

chipuie ca ele nu se vor mai vedea peste catava vremesi, prin urmare, cum spunea cinev a intr'o revista, ocu-pandu-se de chestiunea negrilor, la care vom veni, nu seva incheia secolul fara ca negrii sa fi disparut cu desa,-varsire, topiti in societatea americana. Chiar astazi, deexemplu, Americanii an o deosebita placere sa nu zicanegrului negru" de alminteri nici negrii n'au placeresa-si zica asa, ci prefera sa fie intitulati gentilomi de co-loare". Va veni, zic unii, vremea ,cand toti acesti gentle-men. of colour" vor disparea cu desavarsire si nu se vamai putea intrebuinta nici macar terminul cel mai pia-cut, si cel mai acceptabil pentru negri, acela de Aframeri-cani, adeca de Americani de origine africand.

Eu ered ca secolul se va ispravi si natiunile deosebitevor fi Inca visibile In America. Ca din amestec, intr'unanumc moment, supt raportul material si moral, va iesio splendida rasa, in aceasta privinta nu e niciun fel de in-doialk. Rasa aceasta' este In pregatire. In anume stra-turi procesul e terminat, in altele Insa el este abia indru-mat, si in straturile de jos, ale acelor cari an venit de cu-rand sau al raselor prea deosebitc, procesul nu e nici ma-car inceput.

187'

no-

§APTE CONFERINTE

In parentesa pot spune ca oricine judeca. America asacum o judeca d. Siegfried, ca un lucru foarte simplu, carese poate interpreta frantuzeste, pc Emil drepte, gresestefoarte mult. America e un lucru foarte complicat, $i pen-tru Americani, $i cu atat mai mult pentru strain, un lu--cru care se schimba Mereu; astazi este ceva, dupa treoerede cateva decenii va fi ceva cu totul deosebit. i mai aleso parte a Americei. Imprejurarile care au treat America.sant Imprejurari atat de rapede schimbatoare, ameste-cate cu Intoareeri de front asa de Intl $i asa de nepre-vazute, Inca desPre America trebuie O. vorbesti totdeau-na intr'o forma dubitativa, lasand totdeauna an.urnite ori-zonturi deschise, ferindu-te foarte mutt a precisa. Daca.precisezi ran, in special vorbind unui auditoriu american,se supara, $i nu e un molly sa supararn oamenii; darnu numai a poti supara, dar se poate Intampla ca pre -cisarea a sa fie falsa, cum e casul celor mai multi ca-latori francesi.

Deci, eu cred ca rasa care va iesi din aoest amestec vafi o rasa admirabila, care Inoepe sa se arate astazi, darnit in fabrici. Aceasta este un adevar, pe care, ca Roman,II simt mai mult decat altii, ai caror conationali sant in-trebuintati la un lucru mai usor, mai Sine platit, mai pu-tin storcator de puteri, dar eu, care am vazut miseria dinotelarii, care am vazut Romani lucrand supt o ploaie de.scantei, cu pielea goals, urmarind cu ochii, oricari ar fiochelarii can se interpun intre bietii for ochi si flacara-cumplita a otelului In fusiune, topirea otelului inainte dea-I turna in forme, eu care am vazut pe ace$ti lucratoriromani mutilati $i distrusi fisiceste, barbati ca si fe-mei, nu pot sa lie altoeva decat ceia ce am incercat. NuIn lumea aceasta a suferintii se poate gasi un tip al Ame-ricanului de mane.

Dar, cand lucrurile se vor aseza, and nu se va cere,prin perfectionarea masinismului, corpului omenesc sf or-tltri fara nume, ca astazi, aoest tip, rasa aceasta noun, va

10.

NATIILE

trezi admirajia oricui. Am vazut, in clasele bogate, in lu-mea universitara, Intre studenti, minitnate trupuri ome-nesti, trupuri de energie, cue Vioiciune, care nu se strica In.nimic prin aceasta desvOltare corporala, intretinuta princel mai potrivit mijloc de gimnastica rationala care estemiscarea de fiecare moment, iar nu suciturile ridicule aletrupului dupN anume precepte de asa-numita gimnasticasuedesa sedentara. In aceasta Mime universitara am vazutastfel de oameni supt raportul fisic, Inca urez tineretuluide la noi, caruia ii dorim Atka bine si facem, In Sara a-ceasta saracita, tot ce putem pentru dansii, fi urez saaiba o asemenea infatisare. De si nu putem in1ocui prinnimic lipsa de Ingrijire, care de cele mai multe on lsiare obarsia In familte, si nu putem sa Inlocuim retUlta-tele teribilului regim scolar din scolile noastre' primaresi secundare.

0 rasa americans superbN se va naste. Deocamdata tautaici se Infatisez munai dlernentele din care aceasta rasase va forma, natiunile care exists astazi, si la urme seva putea trage conclusia cat s'a realisat din natia ameri-cana, din natia defiailiva americans pe care patriotii, na.-tionalistii americani, foarte multi dupa razboiu, o do,rest si li-o dorim si noi din toata inima. Insa procestulacesta nu e unul de simplu creuset de topit, de meltingipot", ci un lucru care cere timp. Cere actiunea unor fac-.tori moral! cari sa lucreze foarte multa vreme, si atuncinumai rasa va fi terminate.

Deci trecem la rasele care sant represintate In Ame-rica, la elementele care vor servi pentru alcatuirea acesteilumi noun, si in cepriveste trupul, si in ce priveste min-tea oamenilor can vor fi Americana secolului al XXI-lea,o America pe care ngi nu o vom apuca, dar pe care o do-rim cat de Nars pentru cat a dat America de azi In desvol-tarea -omenirii, pentru cat bine a facut raselor celorlalte,care au cautat un adapost, intr'un moment, pe acest pa-

189

*APTE CONFERENTE

mant binecuvantat de Dumnezeu si cu posibilitAti infinite.Mi s'a intamplat O. spun unui American spiritual si

un om de spirit nu se supArA cand ii spui curat gandultau : Tot ce aveti aici, este ce au fAcut la voi lenesii de lanoi. *i formula este foarte adevAratA.

SA ineepem, a Vedea care sant aceste rase.

Inaintea lor, rasa indianA, extrem de interesanta, pecare cei mai multi cAlAtori din. Europa n'au vAzut-o. Euam vazut-o, dar nu in mAsura in care as fi dorit, caci n'amputut merge in fundul Vestului departat, in acel Far-West,unde ea s'a pastrat mai bine. AceastA rasa este mull Aritaastazi. Nu e urmAritA cum se urmaria In timpuri de omoralitate mai aspra decat acum, cu mai putin sim%pentru omenire, represintatA prin orice rasa. Acesti Indienicari mai sant nu se vor stinge; ei se vor Inmulti numai catse inmultesc bietele rase persecutate si istovite de puteri,dar se vor mentinea. Aceasta rasa n'am vAzut-o in VestuldepArtat, ci numai In regiunile sudice, capAtate de laMexic.

Se va spun mai pe larg pe urma prin ce proemfoarte mica America de la Inceput, America anilor 1770,a devenit foarte marea America pe care o vedem acuma.Aceasta e facutA din. bucAti alipite Incetul cu Incetul. Ea nus'a facut dintr'odatd, si, dad. George Washington ardin mormant, ar fi foarte mirat sand ar vedea ce este taralui astAzi.

Am vAzut rasa aceasta in regiunile din Sud, cApAtatede la Mexic, In Noul Mexic, in Arizona, in regiunea uncleaceastA rasa s'a pAstrat mai bine. Dar este oarecare deose-bire intre represintantii acestei rase, indiene aid, si repre-sintantii ei In Far West. In Mexic rasa e foarte amestecata-cu albi. Mexicana nu spun niciodata cati dintre inaintasiifor erau Indieni, dar e de ajuns sa se priveascA fata u-nui Mexican din grAmadA pentru at avea convingerea ma-relui amestec de sange indian. Si acelasi lucru in repu-

190

iesi

NATIILE

blicile din America centrals si din toata partea de Vesta Americei-de-Sud.

voie sa v descriu putin aceasta rasa indiankcu privire la care se face si In lumea de la not oarecareconfusii, chiar In Parlament, mutandu-se Theile Rosii din-tr'un continent Intr'altul, in Africa si In Indiile din Asia.

Pieile acestea Rosh, pe care trebuie sa le lasam undesant deci in America, sant socotite de multi altfel de cumapar in realitate.

Ar crede cineva ca un Indian, o piele rosie", este in-ti'adevar rosu, cu toate variatiile de rosu introduse de mo-d de la o bucala de vreme, si c toate aceste nuancefoarte placute se ga$esc pe obrazul Indienilor. Nu easa. Fata Intunecata a Indianalui este usor de recunoscut,Insa ceia ce ajuta to recunoasterea unui Indian, fiindcasant foarte multi Europeni cu fata intunecata, e alt ceva.Un Tigan nu va fi niciodata. expus sa fie luat drept PieleRosie, precum negrii, de $i sant de colori foarte deose-bite, unii apropiindu-se de tenul nostru putand fi ac-ceptati ca albi, nu pot fi confundati cu Indienii. De la pri-ma vedere recunosti pe Indian. Daca se intampla sa fie a-hnestecat In afaceri, Inteo societate de capitalisti, caridoming. viata Americei, sau intalnesti in vagoanelePulmann, care strabat America si unde esti servit cu eelmai made respect de negrii cari fac serviciul in toate acesteyagoane, cum 11 fac de altminteri si In Casa Alba a Pre-sedintelui Statelor-Unite la Washington, imediat poti spunfail a gresi, tine e de rasa indiana. Caractenele rasei in-sliene nu stau In coloarea pielei, ci in osatura fetei Inlinia ochilor, o osatura proeminenta, stancoasa, parch,Intre Muntii Stancosi, leaganul Indienilor, si Intre acestchip al oamenilor este o legatura, parca este ceva din pia-tra rosietica a acestor munti, din coloarea ca si din duri-tatea pietrei, in Infatisarea omului care I i trage obar$ia deacolo.

Cad, -atunci cand o populatie ramane foarte multi. vre-

191

sisi

dm11 -1

si

$APTE CONFERINTE

me intr'un loc, se stabileste Intre loc Si om o legatura:muntean, omul podgorean, omul de ses eel din

balta are ceva care aminteste locul in care traieste. Totsa la Indieni gasim fata aceia de roc.5-, am zice, ca

prelungi, cu cautatura a panda.Astazi, Indianul nu mai poarta areal sau pusca pentru a

trage In eel daintaiu alb pe care-1 Intalneste. Astazi nu e ne-voie sa se ieie niciun fel de mijloc de paza; toate locu-rile sant cu desavarsire Sigure. Cu toate acestea oricerasa poarta In figura ei pecetea si a succesului si a In-frangerii, si a triumfului si a persecutiei din trocut. Ladansii se vede omul pustiului care cauta In zare vrajmasursi care este gata oricand O. se apere de dansul. Unta-tura Indianului este totdeauna laturalnica, dar nu fricoasa;cautatura vulturului care tie ca. necontenit cuibul lui estein primejdie de a fi turburat si rasturnat.

Rasa e frumoasa In felul ei, tend to deprinzi cu dansa.In uncle regiuni ea se resimte, ce e drept, de lunga apasare.Nimic mai trist deccat sa vezi, in loealitatile indiene din.Sud, In regiunea Santa Fe, Albuquerque, unde anumili an-treprenori sed ca paianjenii in fund si valid obiectele fa-bricate de Indieni, sa-i vezi pe acestia, barbati 5i femei, ti-neri sau batrani, stand asezati in sir, de o parte si de altaa Intrarii, asa cum, in anumite morminte din Americacentrala, s'au gasit Inaintasii for cu genunchii la gura, cin-chiti. Femeile sant invaltucite in bucatele de stof a colo-rata, ca in giulgiuri pe care si be atern cum se intamplape umeri, pe spinare, fata fiind trista, cu'ochii plecati lapamant, de multe on acoperita cu un lung val. Aici estecu totul alt tip de Indian decat al celor cari traiesc inVest sau se infunda In interiorul Statelor-Unite. Sant Inaceasta regiune sudica Indieni cari mai an drept la oare-care via libera. In multe sate din aceasta regiune, ad-ministratia americana nu, se amestea aproape tie loc.

sant alesi de locuitori si au un amtme bat de comandadin care cele alai vechi sant acelea care li s'au dat pe la

192

o-null $i

si o-chit

Sefii

NATIILE

1860 de presedintele Lincoln, dupa anexare.Deci nu trebuie confundat cu cel ramas liber, Indianul

din preajma vanzatorului de obiecte de arta indiana,Indianul tolerat In margenea unei gari, Indiamil de laCafioanele Coloradului, Indianul pastrat intr'o casa destil indian, unde lucreaza toate obiectele de arta de caree capabil on barbatul on femeia Inteun atelier la dis-positia oricui. La un anume ceas, antreprenorul u scoatzca sa joace danturile lor, danturi eroice de caracter reli-gios, foarte impresionante. Toata credinta, toga vitejia,toad mandria, tot trecutul lor se manifests In aceste dan-turi. Dar acolo, In preajma gsrii., ei le fac grabit, sisimti desgustul lor de a presinta ceia ce au mai sacra Infiinta lor istorica morals inaintea unei adunari de oamenieari vin sa priveasca la clansii si, cand ispravese, li aruncadoar cativa bani. Ce ar fi fost daca, pe vremea ocupatieigermane, ar fi chemat un general comandant aici, laBucuresti, terani cari sa cante doine, ss joace calusarli/naintea lui 1 Ace Iasi e sentimentul Indianului cand sepresinta cu ce are el mai vrednic de respect inainteamultimii care, la sfarsit, nici nu i intimie mana, ci-i a-runca banul de pomana.

E o mare deosebire intre acestia si Indienii din interior,Indienii traind In satele lor, sau Indienii din Vest. Este odeosebire 5i in ceia ce priveste locuintile lor. In Vest, ellocuesc in parte in corturi mereu mutate, pe cand Indieniidin Arizona nu se mutil niciodata.

Voiu spune cateva cuvinte despre originea a ceia cen.umhn not lndieni, dar numai atat cat trebuie pentru anu Impieta asupra conferintei a treia.

Indienii sant de inulte feluri. Ca rasa, samana, dar caorigh e ¢i indeletniche, sant deosebiti. Cel ce traieste Incorturi pastreaza vechiul lui caracter razboinic. Undeva,in fata uneia dintra cele mai mar ste eladiri din Philadel-phia, este o statuie, foarte frumoasa represintand Ultimul

13 193

si

§APTE CONFERINTE

rilzboinic indian". Suit pe un cal marunt, care samanafoarte mult cu calul nostru, ceia ce are o importantapentru legaturile preistorice, In cap cu coafura facutkdin pene de vultur, imbracat intr'un costum stralucit Incare e infatisata, In toate nuantele ei, o veche, foarte veche,milenara arta populara, asamanatoare cu arta popu-lara de la noi, calaretul, inteo ultima sfortare, cauta. saresiste dusmanului cade pe spate. Statuia se chiamaUltimul Indian". Nu se poate vorbi insa de ultimul In-dian" pentru ca se mai gasesc in Vest, numai cat nu semai lupta intre dansii, nu mai iese in calea albului, numai vor sa rasbune rasa for de infrangexea de odinioara;cu toate acestea iubirea pentru cal, adorarea calului, lega-tura aceia intima, nedespartita intre om si tovarasul luide ratacire si de lupta, se pastreaza pang. acum. E cevaasamanalor cu Cazacul si calul lui. Legatura aceastato de stransa Intre oamenii stepei europeno $i bidiviiifor se intalneste tot asa de stransa intre micutul cal ame-rican si intre rasa care 1-a intrebuintat in ratacirile si lup-tele sale. Indienii din Sud locuiesc in case foarte curioase,!acute din but sau din caramizi uscate la soare, necoapte :ele sant pe mai multe randuri;linia for de arhitectura seregaseste In anumite case din New-York si Chicago, ala-turi de acele sky-scrapers care braveaza cerul, ofensand

gustul nostru, al celor de pe pamant. Eu nu le potsuferi, dar aceste sky-scrapers, cand sant facute maibine, adeca un rand in retragere fata de celalt, nu fac

imite cladirile de argila ale Indienilor. In easel°acestea indiene din Sud, cel care locuieste In randul al pa-trulea pune o scary, o razima de zid si pe aceasta scaryde lemn ajunge la fereasta lui. Casa e fara indoiala

dar de o infatisare foarte pitoreasca. Fara indoialacele mai multe din aceste case sant cu totul nesanXtoase.

Imbracamintea Indianului e facuta la el acasa. Femeialucreaza necontenit, femeia de obiceiu urata, cu fata bo-WA, fara urma de cochetarie, caci foarte rar gasesti tipuri

194

de-cat, sa

pri-mitive,

si

si

NATIILE

ode relativa frumuseta etnografica intre Indieni. Se ves-tejesc foarte rapede; au copii multi; traiesc toti in aceiasi-odaie unde, la mijloc, este razboiul la care lese mamele,pe,cand barbatul, Intr'un colt, indeplineste rosturi de me-_serias dupa datini foarte vechi. In acea casa se face toataImbracamintea Indianului si Indranei, o Imbracaminte-care, supt foarte Triune raporturi, a liniilor, a colorilor,-este Imbracamintea milenara, preistorica a teranului simai ales a terancei de la noi. Covorul indian este covorulnostru; se deosebeste numai prin aceia ca e mull maistump decat al nostru, fiind comercialisat de societatifoarte pricepute. Pentru pretul cu care la noi ai puteasä ai o lady de scoarte, taped acolo o bucatica de covor.

Intrebarea, care insistent se pune, este: de unde au a--ceasta arta?

Aici este momentul cand trebuie sa raspund la aceastaIntrebare fundamentals, la care Americanii, foarte ade-se ori, data nu totdeauna, nu 5tiu sa dea niciun raspuns.

Sant unii istorici $i etno.grafi americani cari cred ca .In-dienii au venit mai tarziu prin Stramtoarea de Behring,Scare leaga America de Asia.

Cand am Intalnit aceasta parere, m'am bupurat foartemult, nu fiindca este adevarata, dar fiindca ea sprijinaun adevar pe care skit sigur ca. 1-am gasit In alt do-meniu.

Indianul e aborigen In America. In aceasta privinta nupoate fi niciun fel de Indoiala. Nu umbla rasele cum lepoarta istoricii din loc In loc, si cum le poarta mai aleslilologil. Unde nu be poarta un filolog cu millocul de lo-comotiune care-i este imaginatial Dad,' convine istori-cului, imediat si el mull o rasa peste marl si teri, pestemunti pustiu dupa plat. E o foarte mare greseala.Rase le nu se muta; mutarea unei rase este un lucru ex-trem de dificil. Indienii prin urmare sant acasa la

dar arta Indienilor nu e the aici; ea este de aiurea.Covorul nostru represinta gustul $i tehnica celor mai

195

clan -

ii;

ai

§APTE CONFERINTE

vechi rase preistorice din Sudul Europei. De. la Basch dimPirinei pans la locuitorul din Pind si din Balcani si Car-pati, a fost aceia$i patura de populatie care a treat oarta liniara, geometria, abstracts, stilisata, reducand totceia ce este complicatie in natura la simplicitatea unorscheme. Arta aceasta a mers din Peninsula Balcanica inAsia Mica. Asia Mica si Peninsula Balcania formau odi-niocra o sing,ura unitate geografica. De acolo arta s'a ri-dict spre Nord, a trecut prin regiunile sibexiene, careodinioara n'au fost asa de slab iodate, ca acum, si deaid in America.

Am avut o mare bucurie cand acolo, in America, unclesant cele mai frumoase colecfii de covoare In musee, amizbutit sa fac a se primi covoare de-ale noastre. Adanaca, pentru ca un dar facut unui museu sa poata fi pri-mit, trebuie o cercetare atenta din partea comiktului depatronagiu (trusties); daps aceia trece cato'va vreme Si vineraspunsul ca s'a primit darul. let= sant covoare romanestila New-York, la Boston, la Pittsburg, la San-Francisco siin. alte cateva mari musee americans. Am simtit, zic, o ma-re multamire and, intr'o colectie de acestea, am vazut co-vorul nostru pus alaturi, de covorul persan si de covoa-rele din Manciuria care si ek sant liniare, geometrice,stilisate, Intocmai ca la noij peste covorul persan, care esterealist, naturalist, merge covorul acesta cu linii geome-trice papa ajunge acolo, In Manciuria, la Nordul Chinei.Si aceleasi linii geometrice in desemnul covoarelor, treede Stramtoarea de Behring, coborand pans in AmericaCentrals, unde e alta arta.,-o arta fortata, iesita dintr'o ima-ginatie bolnava, o aka tragica 5i caracteristica, care cautaefecte din schimonosirea liniilor fetch 5i ale corpului.Banuiesc ca si arta aceasta din America-de-Sud are oorigine asiatica, pentru ca arta strambata este si arta dinIndii aria din China.

Deci doul curente, unul la Nord, care aa arta covoarelornoastre, unul din Sud, indian, chines, care da arta Ameri-

193

t

si

NATIILE

tcei centrale $i a Perului. Pentru Statele -Unite ins nu e-xista decal o singurh arta, acea aria stilisath pe care o gA-sesti din Alaska $i panh la granita Mexictgui. Ce fac a--cesti bieji oameni cu orice li cade in mans, e de necrezut.-Si Americana au recunoscut un lucru pe care-1 spuneameu cu convingere $i durere: ce pacat a aceasta civilisatie,cu astfel de inceputuri, a fost thiath bruScr Ce n'ar fi iesitdin manile Indianuluil Dar viata lui istorich s'a curmat,el a lost redus la o viata animalicS, $i e de mirare cuma pastrat hick' iubirea de artS, necesitatea aceasta

pe care o are $i teranul nostru eel mai nenorocit dea crea necontenit arts. Cine cunoaste anume sate dinGorj tie a sant case inaintea chrora te sperii te In-trebi dad. este cu putinta sa locuiasch awl° o fiintS o-rneneasca, dar usa se deschide $i in prag apare o fata Im-bracata In. cele mai mimmate vesminte, atata gust pentruarts supraviejuind in miseria cea mai absolutS. Si se-

-poate iarasi Intampla ca lipsa de gust sa continue $i Inlroghtia cea mai revarsata. E un lucru care se poate ori--unde, $i la not ca $i in America.

Aceasta este deci rasa inthiu. Este inch In general vi-sibilh etnografic, nu In America-de-Nord, ci in Mexic.liexicul tot e frdmantat cu aceasta rash rosie. N'a.$ zicecs defectele AIexicanilor vin de -la dAnsa, pe care o cred-clemnA pAna la sfar$it, panA la ultimul tablou din ulti-mul act al tragediei, pe cared din nenorocire la unii dinalbi o viata politica de care sa ne fereasch Dunmezeu,dar santem pe acelasi drum, a ciistrus orice urmS demandrie $i de demnitate omeneascA. Asa Inca nu rasa.rosie e .aceia care a adus aceasta stare, cum nici la ceilalti,nici la minunata noastra rash albh, ci vicisitudinile isto-rice in stare sa discrediteze orice rash.

0 rasa train.d foarte linistitS mai ales in regiunea su-prin insule, regiune calda, cu camera putini, mole-

$iti, razboinici une ori, dar nu tocrnai de temut, pe cand,In Nord, Indieral erau rai, bhnnitori, gata de ceartS, in$e-

197

ineluc-

died,

si

§APTE CONFERINTE

Mori adesea, Chateaubriand pomeneste de felul cum In-dienii primiau pe Europeni, dandu-li acel chalumeau de-la paix", din care data fumau, deveniau frail cu (MusicIndienii cari vorbiau de 'Tare supreme", Cerul, dar s'adovedit de foarte multa vreme ca Fiinta Suprema nu e-decal traducerea In indiana a Dumnezeului nostru si canu facea parte din vechile divinitati in,cliene. Acestea e-rau un fel de idoli strambi, urati, si, pe ranga aceste divi-

vechea religie Indiana cuprindea ,grozave superstitii.Intunecate, capabile de a duce la yarsare de sange si lacrima. In America se judeca astazi un foarte urat proces-al unui desemnator de museu a arui femeie a lost omo-rata de o squaw", (pr. stub ") o baba indiana, pentru ca.se zvonise a femeia desemnatorului ar face vraji si,data n'ar fi omorata, vrajile ar fi putut aduce moartea. se-fului Insusi al tribului. Aceasta e religia primitiva in-diana. Indienii de Nord erau gata Insa sa apere cu urma.pamantul for Impotriva tuturor.

Inainte de a vorbi Insa despre aceasta, trebuie sa a-daug un lucru: O. nu ni Inchipuim ca, Indienii acestia dela Inceput au lost multi. Atata lume sentimentala, dela clerical spaniol care a aparat drepturile rasei origi-nare, Las Casas, pana la calatorii si diletantii din timputnostru, si-au Inchipuit ca era o rasa formidabila, care alost distrusa de Europeni. Nu, totdeauna Indienii au lost.putini; ici colo triburile acestea strabateau padurile; sateerau numai in Sud, pe anume urme de-a lungul raurilor,pe urme secrete pe care le stiau numai ei singuri, asa In-cat biruinta Europenilor a fost usoara. AltfeI nu s'ar fiputut capata. Cum O. credem ca. oameni abia debarcati depe corabille Tor, gasindu-se intr'o regiune cu totul necu-noscuta, avand Inainte un dusman In stare sa se luptecum se lupta Indianul, cu siguranta aruncarii sagetii, cusiguranta asaltului pe care-1 da, sä fi putut birui? Pa-rerea pe care trebuie sa o accepte cineva este ca Indieniierau putini, ca albii au format oarecare prietenii..

198

1%1.51u

NATIILE

Era atata pamant, incat cc Ii era Indienilor data oameniIncl.inandu-se la alti zei ocui au un colpor de padureT

urini an venit luptele, dar niciodata n'a lost o distru-gere in masa Nici Indienii n'au viut sa distruga cu totulpe albi. nici albii n'au urmarit inainte de toate o vanatoarede Indieni. Un calator din seeolul al XVIII-lea poveste$teun lucru hazliu: a patruns in funclul padurilor locuite deIndieni $i acolo a gasit un Frances maestru de dant careinvata pe Indieni pe Indience sa danseze danturile fran-cese ale vremii, Fiindca era om politicos el se adresa cutoata politeta catre ei, spunandu-li Messieurs les sauva-ges, Mesdames les sauvagesseS" I Deci lupta pe care si-oInchipuie cineva, tragedia aceasta, Inclestarea nemiloasaIntre doua rase, n'a existat.

Venim acum la Europenii asezati in America: Dacca asu-pra stratului indian, cel mai necunoscut, a fost necesar sainsist, nu va fi necesar sa descriu pe Englesul de pe la1600: n'o sa spun nici cum era imbracat, nici care era re-ligia lui, acestea apartinand locurilor comune etnogra-lice $i istorice. Dar a doua categoric de locuitori, care dinnenorocire astazi se poate recunoaste foarte cu greupentru ca n'a ramas intr'un anume loc $i pentru ca s'aamestecat cu ceilalti, nu cu Indienii, deck foarte rar,dar cu elementele europrne care au venit pe- urma , a-cestia sant Anglo-Saxonii. E o foarte mare .mandrie pen-tru un American din timpul nostru sa spuie a el estesuta la suta" Anglo-Saxon.

CuvantuI acesta Anglo-Saxon" a ajuns sa fie intre-buintat asa de nepotrivit $i cu atata abus, Inca cinevaspunea ca s'a intalnit pe un vapor cu un gentilom decoloare", $i acest negru, cu ghetele bine vacsuite, dar bu-zat, cu nasul turtit, cu parul cret, tot spunea Ia fiecaremoment: Noi, Anglo-Saxonir

Eu am intalnit Anglo-Saxoni suta fa suta". Sant foarteusor de recunoscut. Ei represinta aristoeratia cea mai au-

199

si

Ye

§APTE COM ERINTE

tentica a Americei. Ei au venit Intaiu in America, dar nunumai pe vestitul vapor Floare de Main" (Mug Flower),corabia aceia a emigrantilor plecati din causa iIegalitartilor englese de pe vremea Stuartilor si inainte de 1650-60. In tot seeolulul al XVIII-lea s'a continuat aceasta imi-gratie in America. Cei cari vreau sa glumeasca pe S000-teala acestor suta la suta" li spun: ,.Stiu eu, d-ta esti din a-cei cari au venit pe May Flower", Evident ca aceia aufost foarte putini. Multi dintre dansii s'au $i pierdut in-tr'un chip tragi-comic. Negrii se intercaleaza intre vechiulstrat anglo-saxon din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea $i intre cele douazeci $1 cinci milioane de albi, cari auvenit din Europa in America de pe la jumatatea secolu-lui al XIX-Iea $i pang in zilele noastra $i cari represintaenorma majoritate a elementului alb care nu e anglo-saxon.

Anglo-saxon. este dialectul american, limba englesa, pecare Americanii o vorbesc cu o anumita intonatie. Englesiiprelim' ca nu e asa de frumoasa. Nu cred ca. e tocmaiasa, mai ales dad. auzim englezeasca unui Scotian, ca sanu mai vorbim de Irlandes. Nu se iubesc totdeatma ceidoi frati John Bull $i Uncle. Sam, cum se poreclesc reci-proc. Englcsii afirma ca Americanii vorbesc prea pcnas. Circula o poveste ca aceasta: a venit o doamna. dinLondra $i s'a coborat inteun otel din New-York. Voind savorbeasca la telefon did totul se face natural prin con.-vorbiri la telefon de dimineata pans sears; in fiecare o-idaie e elite un tckfon foarte bun , la Intrebarea London.e-sei, Americanul raspunde: Nu inteleg ce spui!". Aceasta°data, de cloud ori, de trei oH, pans cand Englesa a avutavut o inspiratie: s'a strans de nas, a spus pe nas exactacelasi lucru $i imediat a fost inteleasa de American.

Natural ca Americanii au mostenit toata literatura en-glesa, de $i n'o pre.tuiesc chiar asa de mult. Se va vedeatragedia literaturii americane silite sa aplice o limpsca pentru Insulele Britanice unui continent cu desavar-

200

NATIILE

sire nou si traind in ImprejurAri cu totul deosebite. Soda o luptA teribilI pentru a se 'Astra cat se poate pu-ritatea limbii englese, dar resultatul este II marturisiade curand un Engles inteo revistX dupN ce En-glesii au criticat pe Americani. Americanii isi bat jocde un anume accent engles. Dar, spune scriitorul, eisant 125.000.00Q si tin cu indaratnicie la limba ceanoua pe care o fabricA incetul-cu incetul, ereand expre-sii proprii lor, asa O. nu se mai poate rade In Angliade Americani pentru eN. si Englesii au Inceput a vorbiamericaneste". Se pare ea este oarecare adevar in a-ceastl constatare ca pitorescul si vulgaritatca stilului a-merican au trecut si in Anglia.

Dar rasa pull anglo-saxona nu s'a putut pastra. Spu-neam ea este in aceasta si o tragi-comedie, iata care :In'teun moment, oamenii acestia din Sud an cultivatbumbacul si ce grozav de nenorociti erau oamenii carilucrau in aceste fabrici, cel putin prin anii 1900, cand a-vem o ancheta facuta de doua aristocrate americane cares'au coborat acolo, imbricate ca lucrNtoare, ca sa vadNexact ce este : se vede ce nenorocire Insemna fabrica debumbac. ce focar de pneumonic infectioasI pentru copii dezece, si mai putin,cari maturau scama cNzuta jos. Inparole acestea s'au adus, din secolul al XVI-lea sclavi siastfel yin la a treia pNturN, care c alcatuita din Africani. Ne-grii din Africa an fost adusicu gramada: multi au murit, cci-lalti s'au inmultit cu o rapuiciune extrardinara, pe candpopulatia albA abia se Inmulteste. Conditille de viatOsant, acolo, foarte gr, ele: copii nascuti In sanatorii bol-navi, batrani cari mor prin. spitale. Lumea e asa de o-ocupata meat n'arc vreme omul nici sa nasca in ragaz,nici sä moara in ragaz; totul se face lute. Dar in re-giunile din Sud, unde s'au introdus negrii in, numar foartemare, la inceput ca sclavi, se traieste mai usor. 0 curio-sitate nesanatoasA face apoi ca omul alb O. se lacomeasala femei negre, ba chiar ca femei albe A. se lAcomeasca.

201

ca,

si

anti

§APTE CONFERINTE

la barbati negri. De aici a resultat o rasa de mulatri, dequarteroni, care une ori, cand se supdra, amintesc des-cendenta lor din cea mai veche aristocratic anglo-saxona_

Totusi In Sud Negrul este in afara de lege, cu tot triunt-fu.1 lui Lincoln si al egalitntii legale. In general pentru le-galisti, de oriunde, ceia ce e In lege are valoare; de faptlegea are atata valoare cata i-o dau morayurile; acei carisant in Parlament ea teva luni pe an ca sn voteze legidau sama de acest lucru: cd legea nu c cleat exprimarealegala a unor moravuri infipte In societate. Deci negrul dinSud este considerat si acum ea nefiind un om ca altul; deexemplu el n'are vole sä mearga pe trotoar, ci In mijlocuIstrdzii; trenurile au anume locuri pentru negri, tramva-iele tot asa. De la o bucatd de vreme insa pe alocuri ainceput sd nu mai fie asa, pentru ca negrii s'au in-muljit asa de mult, incat an inceput sd creeze o class.intelectuala. Sant si negri capitalisti; cel d'intaiu depu-tat n.eg,ru a intrat in Congresul din Washington de cu-rand, de si se expunea sd-si gnseascd moartea la uncolt de stradd inainte de a vedea ce da scrutinul. Asa erauobiceiurile, si din ele a pnrnit legea lui Lynch: linsarea seputea face pentru un compliment prea grosolan cdtre afemeie alba; se putea intampla ca negrul sd fie spanzu-rat de cel d'intdiu- felinar ori ingrdnandit Intr'un colt depadure careia i se dadea foe. Vechea urn. e sporitaspaima teribila ca nu cumva negrii sd castige majoritateapolitica si sd devind ei stdpani. Am spus ca 200.000 de albistau In rata a 200.000 negri in capitala Republicei Startelor-Unite ! In timpul razboiului, apoi, albii au fosttrimesi pe front si, fiind lipsd de brate, s'au adus negridin Sud, can vor ajunge pe incetul a stapani cu numarulsi Nordul.

Am spus en. rasa neagra are acum intelectuali, poeti,nuvelisti. Am avut si eu supt ochi frumoase poesii aleunor negri ; in vorbd, u cunosti imediat dupa accent. Ne-grul a ajuns sd capete in viata americana un rol foarte

202

nu-$1_

de-

Cu negrii in Putman.

Gara din Albuquerque.

NATIILE

mare, nu fati$, ci pe ascuns. Om de serviciu, Inca de la1800 era greu de gasit $i atunci a trebuit sa se recurga lafostul sclav care e legat prin dispositiile lui haturale de-serviciu: ii place a servi, e atent O. nu ranulie gol o clipa-paharul stapanulur; dad se Intampla sa fiii patat pehaina, din coltul celalt al odaii alearga el sa. ti-o $tearga;a aduce un serviciu bos"-ului, este pentru dansul ceamai mare multamire. E politicos: nu se supara nici-data cand tipi la dansul, e bine crescut In felul lui.Foarte salbatec, In fond, une ors, poate ucide zeci de-oameni cand Ii yin furiile, dar de obiceiu e om foartebind. Dad. to superi pe dansul, Isi zice ca esti om raucrescut, dar dupa fata nu cunosti nimic. Dad i-ai dat unbacsi$ prea mic, nu se supara, ci zice thank you verymuch", ca $i atunci cand ii dai un bac5i5 mare.

Tanar $i batranfata negrului e foarte curioasa; dad nui-a lbit parul, nu poti face deosebire Intre negrul tanar$i cel batran, negrul este in toate casele; el $tie toate lu-crurile; el create copiii, 5i In apcentul american poate safie $i o influents a cutarii Mace negre. Musica neagra apatruns pretutindeni, musica pe care o putem auzi $i lacinematografele vorbitoare, musica intovarasita de anu-mite miscari de balabanire continua 5i de gemete dure-roase. Musica astazi la mon. vine de dansii; danturilerapezite, sariturile pe loc, imbrati$arile stranse, acesteaeste neastamparul salbatec al negrului de odinioara. Rasade sclavi patrunde pe scara mare a societatii americans.

De la o bucata de vreme, de cand a inoeput marea in-dustrie 'americana, pe la jumatatea secolului al XIX-lea,inainte de a se inventa masinele care astazi cruta. dinmunca omului, crutare dureroasa prin faptul ca marinaajunge de nu mai are nevoie de bratul omului $1 muncito-rul trebuie sa is batul pribegiei $i O. se dud aiurea, a fostnevoie de multe brate.

A fost Insa un timp cand in America trebuiau create

203

la

.§APTE CONFERINTE

toate soselele; podurile, liniile de cal ferate, sky-scraperele;$i pentru acestea se cerea o lame noua, cum se cerea una

pentru ca sa se deschida tinuturi agricole care pans a-tunci erau numai paduri maracinisuri.

Ai nogri fac parte din acest nou val de munca. Pe Ro-manii din America i-am cautat din loc In loc; unde e-rau doar 300 de oameni, luam un automobil $i ma du-ceam in mijlocul for sa li simt toate durerile (until care numai putea rabda mi-a spus: asta este o tara de rupt oa-sele"). I-am vazut, cand ii lass munca, trupurile difor-mate dupa, cativa ani de lucru potrivit cu sistemul Ford,.uncle fiecare Incleplineste numai un gest, mereu acelasi,In fabricarea obiectelor, $i trupul Intreg is linia neeesaragestului mecanic repetat la infinit, el se desvolta in direc-tia aceasta, pocindu-se. Cu toate hainele de serbatoare, cutoata bucuria intampinarii unui Roman din Vechiul Be-gat, care nu cerea nici aderenta politics, nici bard de po-mar* cum au Mout multi, de la acei cari stint printre ceimai nenorociti dintre Romani, tristeta zbucnia. °data, candcautam sa-i imbarbatez la Roebling, una din ultimele lo-calitati pe care le-am vazut, li-am spus: D-voastra nusanteti aici miluitii nimanui; d-vcastra santeti in tara os-tenelilor d-voastra; santeti in tara in care, pentrulibertateaamericana, au luptat un Pomut $i un Dunca, santeti in tara,cunt spune un poet american, de praf $i sange", unde nuse afla fabrics americana in care sa nu fie $i din sangeled-voastra. Cu sangele d-voastra s'au Mut aceste caseInane $i linii drepte, In sangele d-voastra s'a implantatcopacul imens al prosperitatii industriale americane".

Pentru aceasta munca au fost chemati oameni dintoata lumea. Suedia singura a dat doua din cinci milioane.Cand, pe vremea marelui razboiu, ministrul Statelor-Unitela Stockholm, d. Morris, s'a presintat Inaintea regeluiSt.ediei $i isa spas: vin dintr'o tail care are cloud mi-lioane de Suedesi, buni muncitori", regele i-a raspuns:Credeti ca-mi faceti o mare placere laudandu-va astfel?

204

$i

si

NAT IILE

Mie imi trebuie acele doua milioane de Suedesi acasa ladansii"-. Si eu am spus tuturor Romani tor, de la inceput sipang la sfarsit:cei cart voiti sa va faceti Americani,ramaneti; nu ne Incurcati, n'avem mijloacele trebuitoarepentru a mai Linea In via pe cineva care va muri pen-tru not si va trai pentru altii; acela care e pentru not, savie acasa!".

Au venit deci toti oamenii acestia, si ei au treat prosperi-tatea Americei.

D. Siegfried presinta lucrurile asa: au venit toti, Ir-landesi, Scandinavi, Italieni, o imensa multime de EvreiNew-Yorkul este in mare parte evreiescsi, unde a pleatfiecare, acolo a ramas.

Dacca to duci la New-York, te izbesti intaiu de linia sky-scraperelor, anume puse in fats ca sa le vada Europeanutcare soseste; vezi apoi strazi largi, vechiul Broadway nemai avand importanta fata, de noile artere care au lostdeschise; strazi paralele uncle cu altele, Mate de altele ia-rasi la fel, toate fara nume, indicate doar prin cifre, cade pilda strada No. 10 din Avenue VI. Cateva monumente..prin pare se pierd. Nu e viata istorica de loc. Dar, datate cobori in partea de jos a orasului, vezi un cartier locuitnumai de Italieni, numai firme italienesti; de alta partecartierul irlandes; de alta cartierul Evreilor, deosebiti siei dupa tam de unde au venit; astfel cartierul Evreilor dinRomania In care vorbesc toti romaneste 5i foarte bine,chiar acei sari de treizeci de ani n'au mai lost in Ro-mania La un banchet, unde steagul american se uniaen steagul romanesc, a fost tin moment Induiosator, candun Evreu din Romania, toastand, a spus: Eu nu stiua tin discursuri, dar am lost soldat pe vremea regeluiCarol, si, cand vad steagul romanesc, lac drepti si sa-Intl". Era si comic, dar foarte miscator. Firinele santromanesti: Carnatarie Romans" si asa mai departe. New-Yorkul este, de fapt, unencampment", un loc de debar,care, o foasta colectie de corturi, de asezari provisorii ale

205

si

§APTE CONFERINTE

oamenilor cari au coborat de pe corabii, si urmasii se ga--sesc pe locul uncle au poposit Inainta5ii. Ca sa v da'i-sama de ce Inseamna elementele neasimilate, va voiu spune-ca in ziva Sfantului Patrick, patronul Irlandesilor, laNew-York toate strfizile erau pregatite pentru defilarea 'or;toi purtand cate o foaie de trifoiu, emblema Irlandei; seInaltasera tribune, ca la 10 Maiu la noi, pentru a privi,defilarea Irlandesilor; servicii s'au tinut la toate bisericilecatolice, si biserica acestei confesiuni joaca un foarte marerol; e una din rnarile forte ale Americei. Irlandesii defi-lau cu trambite si tobe, cu pusti, presintand Foli mili--tarisate, oarecum. S'a spus chiar cd New-Yorkul este gu-vernat de Irlandesi; mai toti sergentii de strada sant Ir-landesi, cu fata rosie, rotunda, vesela; gIumeti, ei sant ceimai placuti agenti de circulatie din lume. Era chiar-se aleaga presedinte al Statelor-Unite un Irlandes, d. AlSmith. Dad. Irlandesii mai ales sant asezati la New-York.Scandinavii se afla mai mult la tail, Italienii mai muttla gradini, Evreii la comert sau la finanta mare, fiecarenationalitate ramaind la rosturile ei. Cand vine un Fran-ces, ca d. Siegfried, el zice: am Inteles; aid este o luptamare. D. Siegfried e crescut In cetirea tragedlilor lui Ra-cine; un erou de o parte, alt erou de alta parte, si, atunci,In jurul eroilor, se aduna ceilalti asistand la lupta. D-sazice: vechea America e stransa la Boston, In jurul sectelorprotestante 5i sant atatea secte meat puteti numara zecide nuance, pana la unitarienii atat de respectati la Bos-ton, unde e centrul lor, In stransa legatura cu tovarasiifor din Cluj, oameni foarte respectabili si cari exercita

foarte mare influents acolo. Ceilalti sant In lagarul opus.Si mai adaug ceva ca O. se vada cat de falsa este teo-

ria d-lui Siegfried: de o parte veshil Americani, de altaacestia noi, lupta cumplita dandu-se Intre nationalistii deo parte 51 navalitoril de alta.

Nu e adevarat. Mai Main, unde se gasesc Americanil ceia5ezati ca dupa o baricada cu Anna ghimpata,

206

sit

si,o

-vechi,

NATIILE

Bata sa traga In imigranti, iar imigrantii facand front con-tra lor? Imigrantii sant unii Scandinavi, altii Italieni, din-colo Danes', ceva mai departe Rini, Poloni, Evrei, Ro-mani. Poate fi unitar un asemenea front? E foarte frumosca teorie, dar e cu totul fals. La Boston, in cetatea purl-tanilor, a Americanilor curafi, suta la suta", sant car-tiere intregi In care Intalnesti Evrei galitieni si tot cepoftesti din imigrantii cei mai recenti. Intr'un colt destrada, cand amicul care ma dusese cu automohilul luinu gasia loc ca sa-si gareze marina, am vazut niste

Tiganci care gaciau norocul. Tiganci gacitoare in Bosto-nul puritan Una la fereasta I i juca prunculetul, fn timpce alta poftia pe trecatori, printr'un come in", sa. IntreIn casa. Era si scoica, pentru ca America este o Cara.de civilisatie Inaintata, vedeai si un craniu cu Insemnarifrenologice.

Toata lumea aceasta, alat de complexa, athestec de rasedin care vor trebui sa iasa lucruri care vor InspaimAntalumea, sta, in ce priveste locuinta, lntaiu, nu In sate, ciIn ferme. Fermele trimet produsele for la centrele de mo-rarit, sau animalele la fabrica de jamboane din Chi-cago.

Pe langa ferme sant orasele; orase de tot felul. Lumeacare eked ca Americanii stau numai in sky-scrapere, seInseala foarte mult. Sky-scraperele sant necesare In New-York, unde terenul e foarte scump, ca sa alba concentratetoate birourile unei Intreprinderi. Sant si unii proprietaricari, avand un coltisor de strada, ridica, pe dansul un zga-rie-nori; vazand ca. vecinul are, In loc de zece caturi,cat are el, treizeci si castiga mat mult, face si el casa cupatruzeci de randuri. Cu mijloacele tchnice moderne secladeste atat de usor, lncat fad o casa imensa In catevaluni de zile. De oare ce grinda de lemn costa mai multdecat parghia de otel, scheletul easel e din parghii de o-tel, umplandu-se golurile cu beton armat. Daca se in-

207

si,

§APTE CONFRRINTE

tampla un foc, se evacueaza doar un etaj, pe care-1 lasIsä arch, iar vecinul de de-asupra si de-desupt nici nu -$ibat cupid, thud complect isolati de zidul de fier si be-ton armat.

Aceste sky-scrapere nu sant resultatul gustului amerl-can:, Americanul le gaseste tot asa de urate cum le iasimsi noi, si sant incercari pentru a transforma acesti ele-fanti de piatra in ceva mai acceptabil pentru gustulochiul omenesc, care nu poste sä prinda nesfarsitele fatadedecat fragmentar. Dar alaturi de acest earlier al zgarie-norilor, ceva mai departe, se gasesc cartiere sarace, untienu sant decat case de lemn. diplomatii, la Washing-ton, locuiese in case de lemn, care nu mi se par comode,caci la orice miscare rasuna toata cladirea ca o vioara. DarLot asa sant casele in Norvegia, unde oamenii cei mai bo-gati n'au alte salasuri.

Ceia ce merits Insa, a fi tinut in sama acolo in America,va fi adus inainte, aici, si in alts conferinta , este o-

rasul universitar. Acolo se pregateste viitorul Amcricei.Acei cari vad numai fabrica de rupt oase" si nu vad U-niversitatea de luminare a mintii, aceia nu inteleg nimicdin America. Poti sa spui tot rata despre fabrici, dar safereasca Dumnezeu sä spui, fara dreplate, ceva rau des-pre Universitati! De aceste Universitati Americanul e maimandru decat de toate indeplinirile in domeniul tehnicei.Fara indoiala si de acestea sant mandri, dar inainte detoate de Universitati. De indatii ce un bogatas are bani ladispositie, u inlrebuin.teaza pentru a face donatiuni mu-seelor, bibliolecilor, Universitatilor: suine enorme. Noi a-vent oaraeni bogati, pe langa atatia saraci, dar nu existstara in care sufletul omului bogat sa fie mai inchis caaici in Romania. Am facut experienta la Universitate:de cite on ma adresam .unui club de jucat carti sau uneicase de banca, on au facut o astfel de pomana de ni-afost rusine sa o primim, on nici macar n'au raspuns la

208

si

$1

NATIILE

cererea Universitatil. In America nu e zi in care sa nuvezi marl donatiuni !Acute de sefii industriilor americane.Dach shut pacate de ispasit, miliardarii americani le is-pasesc prin daruri. De exemplu Carnegie a creat infer-nul din Pittsburg; el bine, nu exists museu mai liixosdecal acela creat acolo de Carnegie, nu exists bibliotecamai bine organisata decal a lui Carnegie. Temple ale cul-turli contemporane en cite treizeci de randuri, ca si, alu-rea, cu donatiile lui Morgan, lui Rockefeller. Ford a da-ruit mai puffin. Pretutindeni numele miliardarilor ameri-cani sant legate de cele mai frumoase colectii din lume;tot ce a avut mai pretios Europa, si a lost clisponibil, alost carat In America. Europenii fac glume proasto, spu-nand de pilda: se stie ch. pictorul Corot a lasat 300 depanze, din care 750 se gasesc In America!". E o glumarea, -pentru ea cele mai bune cataloage de musee santcele din America, facute cu dorinta de a informa si peeel mai analfabet cu privire la obiectul de arta ce i sepune la disposi%ie. Pentru ea museul nu este pentru chlivaesteti pretentiosi can critics totul, ci pentru orice om In-tra acolo, ca sa primeasca lumina 5i Invatatura. Noi n'amavut nicioclata un adevarat museu, n'am rnteles ce estemuseul. In America se is omul din strada, se aduce cusila la museu sa Inv*, nu' i se da drumul pans canal n'aprofitat de ce se gaseste In. interiorul museului. Bibliotecileamericane, mai ales, sant o minune; a Congresului dinWashington biruie orice biblioteca europeana, Bibliotecadin Filadelfia are °dal pentru toata lumea, dar tine ureasa ceteasca mai comod, are si alts odaie, foarte mare, cufotolii; daca urea sa ceteasca la aier, are o terasa minunatacu cea mai frumoasa vedere. Gandhi -va la ursuzul bi-bliiotecar din Europa: cand ii ceri o carte, se Incruntasi face tot posibilul ca sa n'o ga.seasca In catalog; $i,cand vine iandul servitorului sa ti-o aduca, si el face totposibilul sa n'o afle pe raftul inclicat, iar, daca o ell,ti-o tranteste lnainte cu un despret obraznic. Si intr'o

14 209

5APTE CONFERINTE

mare biblioteca francesa, bucuria cea mai mare a Intre-gului personal este cand se apropie ceasul de iesire si-tipoate strip intaiu: Messieurs on va termer!" si dupAaeeia, rastit: On ferme'r, iar dupa on ferme" toatescaunele sant trantite, cu cea mai infernal a musics, detrebuie sä iesi; pe cand anume museu american, laPhiladelphia, mi s'a intamplat de am venit dupa, orafixata pentru inchidere. Ei bine, s'a intors gardianul a-nume pentru noi; am stat cat am vrut $i, cand ne-am gan-dit sa-i dam un bacsis, insotitorul mi-a spus: aid numerge, strange ii mana ca unui gentleman, caci a facutun gest de gentleman, 5i se cade ca si d-ta sa fad alt gestde gentleman, ca Intre oameni egali".

Si aceste biblioteci $i musee nu sant raspandite unulaltul dincolo. La Philadelphia, alaturi de 'Drawi cel

vechiu, al fabricilor, este orasul luminii: de jur Imprejurasezaminte de cultura: in fund Biblioteca, o cladire in stilgrecesc, In partea stanga Museul Raclin, iar tot ce a ra-mas pe alaturi se va darama si se vor face numai zidiripentru luminarea sufletului. Va fi un fel de sacra. Acropole.La Chicago s'au !gent musee fara pareche pe lume.

In ce priveste Universitatea, ea nu e, ca la noi, un pa-trat de cladiri asezat Intre patru strazi, unde balanganesede dimineata pans seara toate tramvaiele, unde sviera toatesirenele celui mai zgomotos oras din lume. Am cautat,intr'un moment, O. impiedee mhcar deschiderea straziidintre Scoala de Arhitectura $i Universitate si am propussa se faca, un pare care sa uneasca cele doua scoli. Naturalmi s'a fagaduit mi se fagaduieste totdeauna orice; Ince priveste realisarea, e altceva, dar toate automobilele treepe supt ferestile Universitatii pe noua strada deschisa inlocu' parcului ce propusesem, In America, Universitatea,un ora$ in mijlocul unei paduri, cu poiene largi In mijloculei, care sant ale Universitatii; acolo, In mijlocul padurii, sericlica cele mai friunoase palate din lume, Yn stil gotic, dincare una costa cateva milioane de dolari. Sant Universitati

210

'in--

e

aid,

NATIILE

care au 2.000 de studenti si 2.000 de profesori cu rlaboranticu tot. La Harvard i-am numgrat eu pe anuariu: erau1.600; fiecare student cu profesorul lui. Dar studentul pig-teste, iar tine nu plgteste, este om de mana Intniu, fiindcaa plati o tarn pentru oameni de mana a patra inseamna a_zvarli banii pe fereasta. Rectorul -Universitglii o spune.

Iatn cum e Universitatea americans.In California, la Clermont, s'a facut din nimic, In pus-

tiu, o Universitate noun, in care profesorul Maro Jonestie romaneste, ceteste pe( Eminescu, doreste ss vie fa

Bucuroti. Ce lucru frumos ar fi dacn un numgr de aso--cialii din. Romania i-ar plgti drumul, pentru cn e om ss-aac! Ar fi cea mai mare bucurie din viata lui sg vadg tampe care o iubeste ass de mult.

Universitatea americana nu se tine cu mana Intinsa Sta-tului: ni dai on nu ni dai?". 0 Universitate care are 60milioane de dolari capital e socotitg ca sgracg. 60 de mi-lioane de dolari!

Acolo, in California, Universitatea e asezatg. In mijlocullivezilor de portocali, a grldinilor de trandafiri, in mij-/locul naturii, fgcuta de om, dar cea mai frumoasa naturlPrimgvara, to Imbeti de mireasma florilor; iarna aproa-pe nu exists; In timpul caldurii celei mai strasnice, acoloe rgcoare. Lumen universitarg e impgrtifg In colegii, unclelocuiesc, deosebit, studenti $i studente. Ordinea-tperfecta.Daca se Intamplg, in clasa de sus, ca se mai Imbata cateun fiu de mare bogata$, Impotriva prohibitiunii dar de-prohibitie s nu mai vorbim! data la Universitate senntampla ca un student sg fie grosolan -fall de o colegga lui, acela se expune a fi luat de urechi si dat afarg depropriii lui colegi; nu e nevoie de interventia rectorului saua profesorului. Studentii fac polilia for pentru a niciodatg,toti profesorii laolalta nu pot apara onoarea unei TJniver-isitgli cum trebuie, si pot s'o facg studentii ei Insii.

In alegiile acestea, uncle baietii sant de o parte, fe-tele de alta nu sant cgminuri mixte In America, feteleml s'au pgrut une_ ori foarte cochete.

211

si

§APTE CONFERINTE

Am Intrebat pe una, o strains, data aceasta n'are con-secinte, $i mi-a rgspuns, era punctul ei de vederestudentii sant a.5a de progi Incat nu se Intampla niciodatgnimic". Ceia ce i se parea fetei ca era prost, nu-era ass:studentul e tm om careli pregateste onest o carieracare are ochi pentru cartea dupg care Invata $i care vafi temelia vietli lui viitoare.

Sallie de solemnitate biruie trei sferturi din sable detron din Europa, dar bine Inteles niciodata la o festivitatenu se Intanapla sa zgarie cineva paretele casei de luxpuse la dispositia tuturor. E un respect pentru aceastadonatie care nu cere sprijinul nimanui; nevoia acestuirespect este In sufletul fiecaruia. Nimic mai miscator de-cat sa vezi sapat pe tate un parete : In amintirea fiulutmieu, lost student al acestei Universitati si care a lnchisochii In anti sal de studii". Parintele Indurerat tladege umMonument pentru folosul natiei sale, mai .miscator decattoatc pietrele de cimitir. Pang. si In musee sant parti createin amintirea tinerilor Americani cazuti pe front. La Har-vard, una din cele mai miscatoare sail de biblioteca secompune din cartile unui tang". American mort la doug-zeci $i patru de ani pe frontul frances. Parintii au clap.dit o parte din biblioteca pentru cartile fiului sau iubit,le-au asezat a.$a cum le-ar fi asezat el, $i studen.tii cart sesucceda privesc la nobilul chip bland al tanarului de lacare vine aceasta comoara.

Oricine vorbeste ritu de America, are vole sa entice toathsuferinta omeneasca pe care a Inaltat-o o class de mi-liardari earl de sigur nu merits In randul intaiu ad-miratia $i respectul lumii, dar, cand se gandeste cinevala ceia ce ace$ti miliardari, adeca initiativa particulars,au facut, data nu pentru lnvatatura celor de astazi, nepre-gatiti poate, dar pentru Invatatura de mani a tinerilor A-mericani, acela are datoria sa se Inchine Inaintea celeimai mari opere de munificenta pe care bogatia a fgeut-ain folosul culturii.

212

si

Istorie

Nimic mai greti decat sk presinte cineva, Intr'o conic-g int5. de o oark istoria Americei. Eu cunosc un singurmijloc de a face o conferintA istoricA suportabi1 pentrupublic, aniline aceia de k o face ca un istoric, iar nu ca-un profesor de istorie. Dacki o face cineva ca profesor deistorie, conferinta este pierclutA. DacA o face ea istoric,ceia ee luseamnA cu totul altceva decat ca profesor deistorie, ,atunci conferinta poate sk fie suportabila si une-cri se poate intampla sa fie chiar interesanta.

In orice cas, parerea si sant silit sA o repet pentrua nu stiu cata oars , pArerea el. o conferintA istoricA estegin. fel de fir de- care atarni nume si date este cu totulaleindreptatitA fa fa de oricine intelege viata trecutului,care este istoria, si legaturile dintre evenimentele trecu-tului, care formeazA tesAtura istoria. In mice cas, acestfel de presintare nu se potriveste en mine, istoric intam-plator. La Inceputul carierei mete de profesor mi se des--chideau mai multe drumuri ; s'a intamplat ck am rii-inas pe acesta.

Asa ffind, sl-mi permiteti sk Infatisez ca un istoric,-jar nu ca un profesor, trecutul Americei.

Aid cred ca vor fi si unele lucruri noi, eel pulin ca in-terpretare, jumatatea cealalta ffind de la altii. Cand zic:jumAtate de la altii insemneaza lucruri oarecum stiute, dar

213

§APTE CONFERINTE

care, prin interpretarea tor, pot 0 aparX tot asa de notlucrurile pe care nu le-a atins aproape nimeni.

Cand vorbeste eineva de istoria Americei si incepe, cuntse incepea acum cateva decenii, cu rKscoala contra An-gliei, cu declaratia de la 6 Janie 1776, data de Intemeiererepublicii State lor-Unite, cand pune In Hula intaiu cali-va $1 mai ales pe George Washington, atunci nu,poate decat sg presinte o explicare a evenimentelor care,.acum, e cu totul demodata si InlocuitA. Acei cari socotesc.Inceputul Americei la 1776 $1 o inteleg ca o revoIntie izbu-titA, se bucura nu pentru resultate, dar, In randulpentru a. a fast o revolutie.

In materie de revolutie sant doug pareri: parerea oame-nilor cari se bucurg .de resultatul el bun- si regretg revo-lutia, si parerea altora, cari se bucura de revolutie fgrali pese de resultatul rgu. Doua pAreri deosebite. Acei ca-rora li place revolutia, oricare ar fi efectele, aceia MI In-doiala vor presinta in randul Intaiu constituirea, prin re-volutie, a unui Stat nou si person alitatea eroulni care aIndeplinit actul. de rupere a legaturilor\cu trecutul, pentritcrearea terii celei not.

Pot spune cg astazi punctul de vedere eroic si revolu-tiOnar In presintarea istoriei Statelor-Unite este un puntde vedere oarecum trecut. Istoricii actuali al Statelor-Unitenu mai studiaa. istoria Americei in acelasi fel cum o.studiau lnaintasii lor. Astazi se cauta lucruri mai adanci,,Care nu sunt totdeauna $i mai stralucitoare, asa Incat ele-mentul eroic iese prin aceasta scazut. George Washing-ton nu rgmane singer pe piedestalul lui, cu figura pecare i-o cunoastem. De la Inceput pot sg vg spun a Wa-shington nu samga. cu eroii cel putin, asa cuntsant Infatisati de izvoare. Era un om foarte uman, ii pia-cea sa steie foarte multg vreme la masa si, in ngeazul pro -Iiibitionistilor din timpul nostru, cari nu beau In public,.ci numai In particular, Washington obisnuia s beie-bine. Nu era un om de o mare pregtire intelectuala, un.

214

cat

a

eroi

sa

antichitatii,

intaiu,

ISTORIE

fel de ideolog hranit din teoriile. lui Rousseau, cetise doarIn tinereta lui cateva $i credea ca e dispensat samai c,eteasca altele.

Mi$carea n'a plecat de la Washington, ci s'a adresat luiWashington Intr'un anume moment Intocmai precum re-volutionarii nostri din Basarabia, cand au vazut ca li tre-buie nu numai oratori cari stiu mai mult sau mai putinromaneste, pe cari-i aveau la Chi$inau sau pe cari i-audesgropat din cimitirul ocupatiei din Bueuregi, and $i-au-dat seama ca o revolutie cere si altceva, s'au adresat ge-neralului Brosteanu. Rolul pe care 1-a jucat generalulBrosteanu fata de ideologii din Chisinau este rolul jucat.de Washington fall. de ideologii din Philadelphia, care afost ease ani capitala Statelor-Urilte, lnainte de a se fi mu-tat capitala In orasuI care poarta numele creatorului rc-publicei.

Este prin urmare un alt fel de a presinta istoria Statelor-Unite. Acest fel este infatisat in ultimul Limp, foarte bine,de- tovarasia a doi oameni, barbatul $i sofia, can s'au in-tovarasit pentru -a face cea mai buna istorie a terii lor. Incea mai deplina intelegere, cei doi autori nu se ceartade la pagina intaia pana la cea din urma, de $i sant sot ,Charles Bard si d-na Mary Bird, au dat o frumoasa lucrare:. Formatiunea civilisaiei americans'' (Rise of A-merican. civilisation"). Sant doua volume reunite, in adoua editie, intr'o singura presintare tipografia, de 800 depagini.

Acela care vine cu amintirile despre Washington, eroulcare creiaza din nimic, cum a iesit Minerva din capul luiZeus, America libel* acel care- cauta pe Washington Infiecare colt ca sa vada ce a facut in cutare moment, sautare se aaeapta la descrieri de batalii, se 1n$eala. Noiscriem istoria altfel, cu totul deosebit de istoria pe caream Invatat-o In $coala: ca o presintare, in linii generale,a explicatiei deosebitelor, situatii. Aceasta este istoria.E mai mult cleat sociologiacare cuprinde asa de putin!

$1 e mull mai putin decal vechea istorie.215

carti

5APTE CONFERINTE

Asa incat sa-mi dati voie sä infatisez istoria Americeia.sa cum se scrie istoria scum, pe liniile aoestea generale,cautand explicaii fara multe date si fax% multe nume,mai ales, farit elementul anecdotic din care formeaza ceimai multi istoria -vorbita sau scrisa.

Totdeauna mi s'a parut df in istoria Americei se faceo !carte mare greseala a se Inocpe pe la 1760-1770, sauunii, cari vreau sa introduca si istoria coloniilor englesecare s'au rasculat la 1776 si au format Statul eel nou Ti-ber, inoep de la 1500 si ceva, adeca de atunci de and aparcei d'intaiu colothsti. Eu lm'am Intrebat Insii totdeauna:bine, dar Inainte de aparitia Europenilor, a fost aici oIntreaga lume indiauai aoeia n'are interest Din nenoro-cire Indienii nu scriau carti de istorie pentru foarte multemotive, dintre care unul era ea nu aveau o -catedra de isto-rie. Ma intreb data s'ar desfiinta toate catedrele de istorie,dad. nu ar mai da Academia Romans premii pentru_ su-biecte de istorie si data nu s'ar gasi niciun editor de lacare sa spere cineva publicarea unui volum, ma Intrebtine ar mai scrie istorie? Cum in America nu era nicioAcademie indiana, nici catedre de invatamant superiorsi secundar de istorie nici editori pentru carp de istoriea Indienilor, nimeni n'a scris istoria Tor.

Dar istoria aceasta o putem reconstitui papa la oare-care punct, si, (Wei, acest capitol nu poate lipsi cand vor-besti despre istoria Americei. De sigur ca pentru a infatisaeu acest capitol mi-ar trebui un intreg sir de cercetaripe care nu din Bucuresti be pot face, dar cred ca a-cest capitol este cu desavarsire necesar. Bietii Indieni aufost expropriati de la mice: de la Wilma Tor, de la sta-panirea raurilor Tor, de la pamantul Tor, au fost Ingram&dii in reserve" si chiar din aceste reserve li se mai ciu-peste mereu cate ceva, se mai muta din loc in loc, pen-Ira a face placere colonistilor; dar nu se cuvinc sa-i ex-wpropriem din doug domenii. Unul care ne priveste astazi:domeniul istoriei, fiindca ei au creat tam, cu drumurile

216

si

ISTORIE

Cu un ineeput de agricultura. $i-ar inchipui cineva: In-dienii erau v-anatori, erau razboiniei pastori foarte pu-%in ; cea mai mare parte din aniMale au fost introduse,de Sflanio 11; in momentul cuceririi America n'avea niciicai, nici magari. Dar, data isi inehipuie cinevd ca Indie-nii erau numai atat, se inseala. Nu, erau si agricultori.Cultura porumbului e un lucru Indian. De la Indibni avemnoi porumbul, introdus prin secolul al XVII -Iea, de si nu

.cum se crede de obiceiu. Astazi, in unele regiuni, uncle Eu-ropeanul hnu patrunde, unde-i este imposibil patrundai mai ale& sa se aseze, pentru ca nu gaseste niciun avanta-

giu, in Catloanele Coloradului, tocmai in fund, in lumeaaceia atat de aspra Inca numai indigenul cel mai au-tentic se poate prinde de bucatica de piatra, si astazi,prin metode de irigatie proprii, Indienii ajung sa cul-tive ceia ce li este necesar pentru viata. Este o adevarataminune agricultura pe granit a Indienilor. Dar, cand a-

junge un popor spa despadureasea fie si o foarte mica.parte a unei regiuni, sa tale drumuri, cand ajunge sa in-Jiinteze comunitati mai mici sau mai marl, sate, cu ca-teva case sau cu foarte m-ulte case, camd ajunge sa-si deao organisatie sprijinita pe familie, si familia indiana

foarte stransa, de si nedreapta pentrn femei , cu o-foarte puternica autoritate, absolut necesara, a parintilorasupra copiilor, cu sentimente filiale foarte frumoase dinpartea copiilor rata de parinti, cand ajunge societatea a-ceasta sa-si aiba un fel de administratie locals cu sefi spe-ciali, carora America li-a dat numai batu1 de comisari suptLice In, acel popor poate sa-si alba un capitol in istoriateritoriului pe care 1-a locuit. Istoria nu e numai istoria-datata, istoria stransa in jurul unor anume personalitati;.istoria este crearea culturii, a asezamintelor. Daca Indieniiau cultura si au asezaminte, oricat de desagreabil ar fipentru stapanii cei noi ai terii, cu toate aeestea lOcul In--dienilor nu trebuie sa. fie luat de nimeni.

Dcci am avea intaiu un capitol Indian pe care 1 -alt a-

217

.ei,

sa

§AP'rE coNFEkINTE

tins In treacat atunci and am vorbit despre rasa. Fiindc.1aici istoria etnojrafia se confundt. Indata ce un popornu ajunge sa Indeplineasca acte individuate, indata ce -unpopor nu presinta, in anume personalitati $i In anumeMomente, -Viata sa, istoria etnografia sant una, $i, deci,un capitol de etno-istorie Indiana ar trebui st se pule Ia.Inceputul vietii Statelor-Unite.

Dupt aceia, vine, natural, un alt capitol; cea d'intaiu a-paritie a colonigilor apartinand rasei noastre.

Inainte de a ajunge la acest capitol, dati-mi voie ssintercalez ceva care se tine tot de Indieni.

Spuneam, In cea d'intaiu conferintA, ca In toath Americase intalneste o foarte veche arta $i a in regiunile dinSud este o forma naturalists, realists, iar, alaturi, o sfor-tare a imaginatiei de a presinta oameni animale in-tr'o forma tragica $i caricaturala in acelasl limp. Parteade Nord, $i toga Canada, are alt4 arts: arta liniaa, geome-tries, stilisata, care nu a obiectele si fiintile a$a cum sant,ci le prelucreaza ass cum le prelucreaza $i arta noastrtpopulara. Deci douA feluri de arts deosebitt.

Am. mai spas un lucrut In ce priveste arta din SudulAmericei, care are asamanari cu arta chinesa si cu ceadin India, asamtnarea e ass de mare 'Mat trebuie sit togandegi la- posibilitatea unui contact candva, sa crezi caa cost candva, peste Oceanul. Pacific, posibilitatea unuischimb Cum a trecut civilisatia chinesa in Iaponia, nimicnu impiedea faptul a la ml alt. moment O. fi pututtrece $i in America. Drumul este foarte lung, de $i press-rat cu insule, dar lndrazneala noastra, de cand avem ma-sini de tot felul, este -mult mai mica. deat a oamenilorde de mult, din vremea and ei n'aveau ajutorul ma-

Granditi-va la piramide, f acute de oameni earln'aveau la Indemant scripetele noastre; la Bretonii cars$i-au inaltat dolmenele menhirii fart sa aibt mijloa-cele tehnicei moderne. Atunci cand ii lipsia ajutorul teh-nicei, omul a putut st fact minunt Tot a$a $i in clomeniul

218

si

Si

si

sinilor.

si

ISTORIE

strabaterii marilor. Se poate intampla ca in timpurifoarte Indepartate sa Yi existat intre Iaponia $i coasta A-mericei, dacd nu o At lantida nu mai creel in Atlan-tida de cand a trecut In romane In cinematograf, dacanu un continent, dar insule marl care astazi sant mai mici,sau insule disparute cu totul astazi Oricum sa fie, nu sepoate explica prin generatie spontanee existenta In Asia, de o parte, si In America centrals, de alts parte, aunei arte atat de asamanaloare. Rise foarte mult spuindca Si Intre infatisarea Indienilor celor adeNarati $i a unorlocuitori ai Asiei trebuie sa fi existat oarecare legaturi.Acum in prma, vedeam. In Bucuresti Tiganca, cu co-pilul, stand chircita intr'un colt, $i imediat mi-au venitIn. minte femeile din Albuquerque care in aceiasi atitudinevindeau broderiile lor. Nu indraznesc sa spun a pariasiidin India si rasa rosie americana sant una §i singura rasa,cu toate acestea sant similitudini asa de mart Incat, cufoarte multa socoteall, se pot admite si anumite ameste-curl etnice.

Dar partea aceasta nu intereseaza, pentru ca nu pri-veste Statele-Unite. Intereseaza Insa altceva: un covor In-dian nordic este un covor romanesc. Cutare covor mareihdian ai putea zice ca e de la noi, din Prahova sau dinBasarabia, on din Moldova de Nc.rd. A$ admite deci ca odinioara, pe la stramtoarea de Behring, a patruns, datanu rasa insasi, cum admit unii istorici din America, darkmacar arta.

Prin. urmare a fost, pe Fang capitolul indian propriu-zis, nut alt capitol, foarte vechiu, un capitol de co-munitate de cultura preistorica intre America indiana siIntre Asia si, prin Asia, cu anumite regiuni din Europa,un capitol pe care numai arta ne permite sä-1 gacim,dar cu privire la care nu se poate ajunge la precisari.

Acum yin la rasa alba..A patruns Intaiu intr'o forma pe care nimeni n'a de-

finit-o, si a facut ram, pentru ca e foarte usor.219

5i

§APTE CONFERINTE

Cercetari In domeniul asa-numitelor sage, at canteceloropiee populare scandinave, au aratat a din Islanda cante-cele au trecut In Groenlanda. Pentru a, vedea cat de In-drazneataputea fi navigatia In vremile de de mult, gandi-ti-va la distal* care separa Islanda de Danemarca me-tropola. Astazi, cu corabille manate de aburi, trdbuie maimult de zece zile ca sa se faca acest drum. Sant serbarimaxi anul acesta in Islanda, la care vor asista uveraniiDanemarcei, si evident ca n'o sa fie oomod drumul pentru

Acei cari vor veni in Islanda pentru comemorare,vor avea un drum lung de strabatut. Din Islanda, sestie cd anumiti navigatori, mai putin Indrazueti dec.at ceisari din Danemarca au ajuns In Islanda, au mers In Groen-landa. Groenlanda a fost o bucata de vreme o coloniescandinava. Aceasta se stia numai prin poesia epic... As-tazi Insa se poate sti mult mat mult: s'au facut sapAturiIn Groenlanda care au adeverit legenda, la care Americaniitin foarte mult, mai ales cei din Statele-Unite, uncle sant inmajoritate Anglo-Saxoni, ca nu un latin, Cristofor Columb,e descoperitorul Amsricei, ci descoperitorul este unul dinrasa careia-i apartine majoritatea locuitorilor din Sta-tele-Unite, Leif Erikson, a earth statute se' poate vedea laWashington.

Sapaturile facute In Groenlanda au aratat ca intre seco-lul al XI-lea si al XV-lea a fost o colonic europeana, acolo,ca s'a desvoltat o Intreaga viata .europeana organisata,cu un. episcop. Dupa aceia, nimeni nu stie de ce, pe la1400 si ceva, aceasta intaie asezare europeana din Groen-landa a disparut.

Daca, deci, precum fac dovada sapaturile, era o co-fonie scandinava In Groenlanda, ni putem Inchipui a nu.era nimic mai usor deal sa. se ajunga In peninsula La-brador, care si-ar fi avand chiar un vechiu nume scandi-nay.

Asa incat, de fapt, avem a face cu donci descopeririale Amenicei sau, data voiti, eu trei si chiar patru, Cris-

220

si

invitati.

1SToR ir

tofor Columb a descoperit Antilele, altii au descoperit Me-altii. America-de-Sud, si, cu mult Inaintea tuturor,

cu patr4u secole Inainte, Scandinavii au descoperit Groen-landa prin partea de Nord, eontinentul american.

Aici intervine o explica tie pe care-mi permit sa opr'esint, si anume: presenta Scanainavilor In Groenlandanu e lucru Intamplgtor. De obiceiu se spun cg n'arenicio valoare IntAmplarea care a fgcut ca vantul sA dudpe Scandinavi pang prin aceste regiuni. Dar nu e asa.In conferintile despre istoria Norvegiei, am argtat a au;trebuie sa ni inchipuim Norvegia ca o bud-I:leg de pW-mant Intre fiorduri si sira spingrii a muntilor peninsulei .scandinave. Norvegia de odinioarg nu Insemna aceasta, ciun adevarat Imperiu al mgrilor; insulele din Nordul An-gliei face= parte din acest Imperiu norvegian, Islandafgeea parte si ea din Norvegia, $i astfel Imperiul scan-din,av s'a Intins pang. in Groenlanda. El, e la basafundgrii Imperiului rus prin Runic, a regatului CelorDoug Sicilii, a regatului engles, prin rasa de Scandinavifrancisati. Gloria mare a Norvegiei din evul mediu, pecare n'o presintg In de ajuns recnnostintii admiratieinoastre, este acest splendid Stat scandinav, sprijinit, pe-de o parte, pe pgmantul acesta din Nordul Europei, si, pede alta parte, pe coasta nordica Si nord-esticg a Americei.

Dar acest capitol s'a Inchis. Dupg el a venit altul, cumultg vreme Inainte de revolutia din 1776. Au Inceput asosi In America Europeni in alte eondi ii si anume: dacgde pe la 1400 a incetat viata europeang In Groenlanda, nus'a asteptat multg vreme pentru ca Europenii sit apartdin nou, poate urmand traditia navigatorilor Inaintasi.Exists un fel de societate secretg a navigatorilor care -5itransmite anumite traditii si legcnde, care merg din tarpIn tart. Gandhi -vg. la Nordul Franciei care se chiamg Nor-mandia. Aceasta nu Inseamng dedt teritoriul porvegian,nortman; jar Rolf, pe frantuzeste Rou, care a Intemeiatducatul normand, era Norvegian ca oricare altul. Nordul

221

si,

si

sten],

al

§APTE COEFERINTE

Tranciei, ca $i poate Scotia, facea parte din imperiul scan-dinav, e posibil sa fi xamas din foarte vechi timpurianumite traditii. Din Franta au plecat, Intr'un anumemoment, Normanzii in Anglia, dar Anglia cu Nor-mandia sant teritorii oarecum legate; este acelasi punctde plecare. Din regiunile acestea, de Tanga Canalulnecii, au plecat exploratorii pe same for cari au ajunsIn America. Raul Sfantului Laurentiu a fost desceperit dedansii, ca si toate insulele vecine pe la 1500, in vremealui Gabotto Venetianul, numit de Francesi Cabot, pe vre-*le? cand, Inca de la sfarsitul secolului al XV-lea, porniau..asenturieri francesi si englesi, and s t creat un deFranta americana din care a ran;'as dstazi Canada, bratat de interesanta supt toate raporturile. Dar aceasta Carafrancesa a fost cu totul neglijata de Franta europeana; aadministrat-o foarte prost, n'a hranit-o cu oameni, si. alasat-o cu totul in sama ei.

Si, data vorbesc de rolul mare al Francesilor, mutt mai-vechiu decat rolul eagles, sa mergem mai departe cu-dansii. Nu numai ca s'au asezat in valea raului St. Lauren-

dar au intemeiat ora.5e: Quebec, Montreal, si nu nu-mai ca au aleatuit acolo o rasU, care n'a sporit ca acea an-glo-saxona, dar a insemnat ceva foarte mare si Inca Inplina vitalitate. De obiceiu se .crede a Englesii mananca.pe Francesi. Nu totdeauna; in Canada este o regiune In.,care Englesii mananca pe Francesi, dar este si alta re-giune, uncle, din potriva, Francesii mananca pe Englesi.Deci Francesii nu numai ca au ramas In Canada, dar re-giunea lacurilor a lost intr'un moment francesa. Mai tar-ziu Francesii au venit si prin Louisiana, aka Incat celedoua mari rauri ale Americei au fost francese. Pe Missis-sipi s'a Intemeiat Noul Orleans. De Ia Montreal si 'AnaIa Noul Orleans era o continuitate de colonif latine la cares'au adaus mai tarziu Spaniolii din Florida.

Dad. Statul frances, care n'a creat asezarile acestea, nule-a ajutat cum era dator, rasa latina are un avantagiu

222

Ma-

N.a-.

tiu,

si

si

ISTORIE

Tata de celelalte, pentru ca a fost si creatoare si desintere-sata. Francesul din Canada este cel care a Mat Inta ludurea pentru a face ogoare. Vste o carte frumoasa, carear trebui sa fie in manile tuturor, cred ca exists $1 otraducere romaneasca, cartea lui Hemon: Maria Chap-delaine", care infati$eaza tocmai aceasta opera de pio-nieri. Sant $i lucruri de inchipuire in cartea lui Hemon,dar el a trait si a murit in regiunea canadiana, $1 car-tea lui e foarte pretioasa. Intre ce facut Francesii 4i ceau indeplinit apoi Anglo-Saxonii, este * deosebire. An-glo-Saxonii s'au dus pentru a chtiga bani, pentru a faceafaceri, pe cand rasa latina rasa franoesa in Nord $ila Sud, au lost cei d'inUIiu colonisatori. Primele marturiicu privire la America secolului al XVII-lea sant ale a-cestor calugari. Inaintau de multe on cu cele mai marlgreutati, manati de dorinta de a scapa de Iad pe salba-

aphpiindu-i de Dumnezeu, $i Indienii se aratauune on inviersunati impotriva preeicatoillor religiei strai-ne, profanatori ai zeilor lor. Bietii calugari erauune on atra$i in cursa, omorati; fugiau pe luntri, de-a lungul raurilor americane, urmariti de sagetile Indie-nilor. Cu toate acestea nu s'au dat biruiti. Asa se face ca

astazi, la Chicago $i in regiunea de Apus, se intalnescnecontenit nume de localitati francese. astazi la Detroitse vorbeste totdeauna de La-Salle, acel care a facut kga-tura intre Sf. Laurentiu si valea raului Mississipi. Cand um-

cineva. la not intr'un automobil Cadillac", nu -$i dasama cg nu e vorba de numele fabricantului automobi-lului, ci Cadillac este unul din exploratoril acestor re-giuni francese. Numele lui Cadillac e foarte bine cunos-cut in regiunile acestea; el a intraL oarecum in legendaintemeierii unei vieti europene in aceste parti.

Astfel, are cineva a face cir o oolonisare lrancesa foarteimportanta in Nord $1. ea se coboara spre Sud de la raid.Sf. Laurentiu intinzandu-se pans la gurile fluviului Mis-sissipi. A fost un moment caad ar fi fost posibil sa avem

223

teci,

bla

pa-.

au

inselati,

siSi

,1APTE CQNFERINTE

nu o- America anglo-saxona, opusa unei Americf central&si sudice a Latinilar, ci ar fi fost cu putinta ca amandoug,Americile sa fie latine. Aceasta nu s'a, Intamplat. In lo-cul primilor descoperitorf si peste &Ansa a venit alta fu-me, lumea anglo-saxona.

Dar n'a venit munai ea.Sant silit sa desfac din legatura cronologica anumite

notiuni pentru a Invedera ca Anglo-Saxonii n'au fost ceid'intaiu descalecatori exclusivi In regiunea care li apar-tine istoriceste mai mult din America-de-Nord.

Acolo au fost foarte vechi Scandinavi, in secolul al XVII-lea, si unii Germani; acolo au fost foarte multi Olandesi. 0-landesii, pans la Cromwell, erau stApinii Marii. Olandacea mica de astazi a fost in stare sa cucereasca insuleleSondei, sa aiba un imens imperiu: Sumatra, lava, Borneo.Acesti Olandesi au venit si in America-de-Nord. jku ventcu planuri foarte mart. Undo e acum New-York, era odi-nioara Noul Amsterdam; unde a fost fortul Albany a fostla inceput Fortul Orange, dupa numele printului dincasa de Olanda. Nu numai atat, dar Intreaga America-de-Nord trebuia sä fie Noua Olanda, Noile Teri-de-jos. Guvernul din Haga concepea lucrurile asa. Familiile celemai vechi si cele mai marl de la New-York -sant -olandese.A putut sa rada un scriitor, cu care vom face,cunostinta,Washington Irving, de Dietrich Knickerbocker", si oriceAmerican rade, cand se gandeste de uncle vine piesa deImbracaminte care se chiama knickerbockers".

Dar In Olanda aceasta Noun a fost o foarte ptiternica viata.Casa de lemu americans, care are o vekanda. si, Inainteaverandei, catre stradA, sari cu rampa de fier, si de o partesi de alta, este tipul easel olandese. Cum am Intrat In Ame-rica, locuintile de langa gara New-Yorkului mi-au amintitde cele pe care le-am vazut la Haga si In alte localithtfdin Olanda. E casa care se vede si in Anglia, casa din re-giunile invecinand Marea Nordului: Danemarca Si Olanda,die o parte, Anglia, de alta.

224

!STOWE

Prin urmare n'avem a face Cu o trecere wail. a Olan-desilor in America, ci cu a indAratnica inradacinare a a-aeestei rase, care, ceia ce 1iu trebuie sa ne mire fats, decuceritorii Insulelor Sondei, a ravnit la Brasilia. A lost unplan al guverniului olandes ca sa prefaca $i Brasilia Incolonie olandesa.

Va sa zica avem a face Intaiu cu Scandinavii in se-colul al XVII-lea, avem a face en o adevarata Instapanirea rasei olandese, care a lasat urme si in alcatuirea popu-latiei Granditi-va la Vandervelde, Van Sickel i atAtea nu-me care vadesc originea olandesa.

Prin urmare, $i in ce priveste rasa, $i in ce prive$tecladirea easel, si in ce prive$te rosturile cele vechi ale A-mericei-de-Nord, Olandesii au jucat un rol important

Acum vin la Englesi, la rascoala colonistilor englesi5i la Stahl' pe care 1-au format.

Eu am crezut multa vreme, marturisesc, pe basa ce-lor d'intaiu dill de istorie care mi-au stat la. Indemana,ca. In epoca lui Carol I-iu, atunci sand regele iinpuneataxe care erau ilegale,pentra ca nu fasesera votate deParlament, cu care regele era in conflict, ceia ce a adusapoi judecarea si decapitarea Suveranuluif un numarde nobile suflete englese, vrand sa salveze, de o parte, le-galitatea, si, de alts parte, Biserioa anglicana presbiterianks'au suit pe o corabie 5i an debarcat In mipacul salbate-cilor, pe coasta Americei. De aici ar veni elementul anglo-saxon in America, de aici $i numal de aici.

Nu e aclevarat. Parerea aceasta, foarte raspandita, nue adevarata ca Intreg, de $i e adevarata pentru un a-nume moment, dar nu se poate intinde acest adevar asu-pra intregil patrunderi a elementnlui ang10-saxon in A-merica.

De fapt au venit intaiu auenturieri englesi. Cea d'intaiucolonie au format-o Englesii pe vremea reginei Elisabeta:Virginia. Virginia n'a lost Intemiata de puritanii cari

15 225

APTE CONFERINTE

fugiau de prigonirile absolutismului regal si de primejdiacatolicismului. Regina Elisabeta era protestanta, fanaticsprotestanta, $i deei politica ei n'a putut goni pe nimenidin Anglia.

Era un Parlament pe vremea Elisabetei, dar se $tie caoamenii inteligenti se "pot juca totdeauna cu Parlamentele.Deci, data au plecat Englesi $i s'au asezat, pe vremeareginei Elisabeta, in America, n'a fost din causa pri-gonirilor $i amenintarilar in domeniile aralate. A lost,ca si pentru Francesi, a expansiune romantics a unor su-flete formate de Renastere.

Renasterea, acest mare fenomen cultural si psihologicdin secolul al XVI-lea, a dat aripi omului. In evul mediuomul a trait foarte bine fail Area largi apipi. Evul me-thu n'a lost nisi o epoca de Intunerec, nici o epoca desaracie .sau de antrerupere a desvoltarii omenirii; cutoate acestea el era prins Intr'o anume raza. In Renas-tere, Ili era permis sa scrii orice, sa. Incerei orice. Este oopera individualists magnifica $i desfranata.

Multi din cei veniti In aceasta regiune americana s'auasezat, ca sa Intrebuintez un termen vulgar romanesc,ca de unul singur". Pe langa dansul- s'au strans altii.Colonii acestia au Insemnat foarte putin la inceput.

De la o bucata de vreme, este adevarat, au plecat cati-va $i din causa prigonirilor, dar vestita corabie ,,MayFlower" n'a parasit Anglia din causa prigonirilor. Estevorba de o actiune indrazneata cuceritoare pe continentuleel non in care si Inaintea acestora existasera atatia En-glesi. Pe urma Insa continuu au. venit in pachete En-glesi $i s'au asezat aid, Englesi din Anglia, Scotieni pro-testanti i Irlandesi catolici, foarte multi. Insulele Brita-nice Au dat represintanti al tuturor natiilor de acolo con-tinentului celui nou.

Aid vin Insa la deosebirea care se face astazi neted§i care explica o multime de lucruri. Nu toate ooloniile,

macar o mare parte din colonii, nn pleats de_ la

R26

anti

'STORM

initiativa individuala: are cineva a face cu. o donatie re-gala in toata forma. Anglia secolului al XVII-lea a trimesoameni aici, anume mai ales In a doua jumatate, suetCarol al II-lea si Iacob al II-lea: regele dgruia cuiva caproprietar o bucatd de paniant. Proprietarul avea drep-tut sa-1 stapaneasca asa cum void el, caci era o moste-nire a la El atragea alti oameni, $i oanTenii liberi pu-teatt sumpara sclavi.

P ceasta este o forma de asezare a Englesilor, ca pro-prietari.

Pe urma s'au Intemeiat Companii si s'au dat privi-legii acestor Companii. Acestea sant coloniile corporative.Compantille tineau la dispositia oricui void o bucata. depamant din domeniul pe care-1 capatasera prin chartaregala.

Avem, prin urmare, aici in America, in secolul al XVII-lea trei categorii deosebite de colonii: colonii intemeiatetie un individ pe sama lui, colonii intemeiate de un pro-prietar care era Improprietarit de rege, colonii Intemeiate-de Companii carora regele li &idea dreptul sit se asezeIn America.

Mai este Irma $i a patra categorie. Puritanii, cand auvenit $i s'au asezat In America, aveau In cap o ooncep-tie calving. care sta in aceasta: cetatea lui Dumnezeu tre-buie fgcuta pe pamant; omul n'are rosturi ale lui, ci are=mai pe acela de unealta a puterii ceresti $i trebuie sittraiasca potrivit Bibliei. Biblia it stapaneste, In Biblie gg.-seste el Constitutia lui. Atunci s'a treat In coloniileacestea o forma cu totul deosebita: asezarea oamenilorlui Dumnezeu, stand mereu cu Biblia deschisa Inainteafor $i Interueind asezaminte foarte curioase. De exemplu,pang. foarte tarziu, la Boston, daca to prindea Dumi-neca vesel, cantand din ghitarg sau din vioarg., erai con-clamnat foarte aspru, fiindca In ziva. lui Dumnezeu nu-ie permis omului sa, se bucure altfel decat ascultand.cuvantul dumnezeiesc; sau, daca i s'ar fi Intamplat cuiva

227

si

§APTt CONFERINTE

ses vales pe fereastk pe un barb,at stdrutiindu-si nevasta,era pedepsit foarte aspru, fiindcd in ziva lui Dumnezeusnu se poate onora o fiintd de pe pamsant, ceia ce ar fio usurpare a drepturilor lui pumnezeu.

Iu felul acesta s'au alektuit un fel de mici State cu ca-racter religios. Ele s'au desvoltat 'incetul cu incetul, $ide la o bucata de vreme un tip a ajuns sa biruie pe ce-

Tipul care a ajuns ses biruie pe celalt, impiedecandpe puritani de a impune felul lor de traiu altora, silindu-isa faca,deci, conoesiuni, e datorit ideilor francese, precumse va vedea. Aceastd schimbare s'a fdcut incetul cu in-cetul panes s'a treat un fel de. uniformisare, care ar fiputut pastra coloniile, dar numai in cadrele coloniei, dacIn'ar fi intervenit in secolul al XVIII-lea un lucru care a_proviocat o revolutie.

Americanii nu s'au rasculat contra regelui landed vo-iau, ci o anume politicd de la Lontha i-a silit ses se re-volte, impotriva sentimentelor lor. N'as putea zice siimpotriva intereselor lor. Anume : Anglia secolului arXVIII-lea a vrut ses imite Franta; a vrut ses domine defapt America. Dar coloniile fdeeau plug. atunci ce vo-iau, aveau aclundrile lor, guvernarea lor.

Un lucru se poate in istorie: ai sidpanit pe un om5i i-ai dat drumul, omull e bucuros; dar dai drumul$i sä vii pe urma sä-1 stapanesti aceasta nu sepoate. De aceia, orice guvern nu trebuie sd piarda dinmans, o societate, cxci n'o mai poate recdpdta, si, chiarBack ar veni un guvern mai bun, nici acela n'ar maiputea prinde societatea pe care celalt guvern a scdpat-o-din manes. Statele-Unite au sckpat din mina guvern,u-lui engles si cu toate acestea guvernul engles a vrut skbe recapete.

Sotii J3yrd observes un lucru foarte adevarat: cel d"intditirege din casa de Hanovra, Gheorghe I-iu, era German.si pasa de Anglia, de America, deci, cu atat mai,

228

felt.

iara$i,

nat-i

ISTORtE

interesele lui erau in nanOvra, la el acasa. Camtot asa a fost si Gheorghe al IT-lea, dar Gheorghe al M-ae& a fost un adevarat Engles, $i a vrut Sa guvernezeimitand pe regele Franc lei. Partidele englese pe vre-mea lui Gheorghe al III-lea, tories Si whigi (conserva-rtori si liberali), pierdusera insemnatatea de odinioara; elenu mai erau atat de diferentiate ; se formase o

zuru clash politica, In care, daca se pastrau doul ramuri,era fiindca nu Incapea toata lumea la guvern. Ateastase Intampla. si In alte teH, unde nu pot manta toti in.aeelas timp. In vremea aceasta deci, rand era un ragecare guverna, o class politick al aril stop era exploata-rea cat mai deplina a tot ce se Linea de Anglia, acestora,rcolonistilor diti Statele-Unite, li s'a impus, for cari Ince-pusera a se desvolta, a avea fabrici, organisatii cultu-rale importante, personalitati de mana ihthiu, cum an fostFranklin, Washington, Jefferson, Hamilton, li s'a impussa this la dispositia fabricilor din Anglia materia prima

s'a cumpere, In acelasi timp vedeti ce rol degradant1produsele fabricilor din Anglia. Aceasta, pentru o parteciin populatia americana. era impbsibilitate.

Cand a izbucnit revolulia, a fost pentru tin lucru de W-illie. Americanii, Inch d'inainte; formasera o Conventiune,o Adunare pentru a se Impotrivi unor anumite cereri dinLondra, asa Incat Adunarea din 1776 nu este cea d'intaiu,lei a fost pregatita de allele en scoputi economice.

Revolta a izbucnit din urrilatorul molly: fabricantlide oeaiu din Indii se simtiau nedreptatiti de la o bucata

vreme: erau pe tale de a da. faliment. Guvernul engles.a vrut sa li acorde anumite avantagli $i Intre acestea afost acela de a vinde direct cealul In Statele-Unite, In locas se vancta, ca Inainte, printr'un intermediar engles. hi.-termediarul engles avea aSociatii sal In Statele-Unite,atunci, prin masura guvernului engles, a fost lovit si En-leSul din Londra si aSociatii lui din America. Deci n'a

lost o revolutie spontana.

220

Tuin.;

siii-

.$i

d

<it

Si

§AFIT CQNFERINTE

Eu am o larga experientA de revolutii. N'am facutsi nu doresc sX-fac niciuna, dar stiu cum se fac. Re-

volutiile se faC totdeauna deg altii decat acei cari seiar acei cari"nu se vad in timpul luptei se vSd pe urna,cand se- capaa -cAstigul.

Prin urmare revolutia aceasta din 1776, cine a fa-cut-o? BogRasii cari vindeau ceaiu In America. Ceaiulera sä fie mai ieften, fiindca se vindea direct, IAA. inter-mediari, dar intermediarii pierdeau.

Aceasta mI face O. vä arat din ce categorii era compusApopulatia americanA de acolo. Erau In majoritate oa-meni de afaceri. Omul de afaceri american este Inc. deatunci. Oametili de afaceri cari au pornit rascoala anpus sä se Inece in ocean un transport de ceaiu. S'au In-teles chiar cu acela pentru care venia ceaiul: iii ardemcasa dacK to opui la Inecarea ceaiului; on ti se Ineaca nu-mai ceaiul si d-ta ramai cu casa, on fgra ceaiusi far. casa. Si astfel, cu voia lui, i s'a inecat transportul.Oameni de .afaceri cari Incepeau sK-si arate urechea.

Pe ran& acestia erau fermierii. George Washington estetipul fermierului. A lost fericit cand a putut sä se re-tragg, la ferma lui de pe malul Potoma.cului, ca sA,traiasca In liniste singura nevasta lui, fiindca n'a a-vut urmasi, Din picturile vremii se vede foarte bine cumera Washington, un om bine nutrit si, alaturi, supt_bonetica obisnuita acum cateva decenii, Mrs. Washington_

Erau, de o parte, oamenii de afaceri si, de alta, feramlerii. Dar mai era o categoric: advocatii.

Eu mi-am Inchipuit foarte multi vreme cI rascoala1770 au filcut-o fermierii. Nu. Fermierii au tras greul,au riscat, si-au presintat pieplul baionetelor englese. Elau putut pe Englesi, ei au ridicat pe Washington, dar,a doua z1 dupe libertatea castigata, puterea a trecat, cu.cativa oameni de drept, In mana oamenilor de afaceri_

230

.nici-una

vad,,

ramai .si

din

ISTORIE

De la Inceput erau multi oameni de drept In America.De ce? Pentru el erau nenumarate procesele: afaceri pen-tru delimitarea parnanturilor, afaceri cu indienii, certe cuatatea feluri de guverne care se amestecau acolo, asa In-cat clasa avocateasca era foarte raspandita. Acestia ce-tiau carp din Europa, it cetiau pe Rousseau.

Unii Americani se apara spunand: nu sant ideile luiRousseau, ci ale lui Locke. Ba nu! In 1776, atunci cand obiata aclunare de treizeci, patruzeci de membri a pro-clamat independenta Americei, ramanand sa faces o Con-stitutie cativa ani mai tarziu, In momentul acela doc-trina care stapania a fost fares indoiala doctrina lui Rous-seau: Orice om e nascut liber. Nimeni n'are voie sa)atace libertatea nimanui. Daces guvernul isi calca datoria,cetatenii sant in drept sa rastoarne guvernul". Teoriileacestea absurde, copilaresti, nebune, erau In capul mul-tor oameni din 1776.

Atunci s'a produs declaratia. de drepturi. Englesii n'aaatacat Indata. Cand au atacat, aveau soldati germane,cumparati in Europa, condusi de un general care nucunostea Tara. In scurta vreme Americanii au lost bi-ruitori $i au intemeiat Statul lor.

Cea d'intaiu constlinta americana a fost o constiinta deformidabila mandrie. Mandria Americanului e de atunci_Sä ia cineva cutare carte a unei Englese, a doamnei Trol-lope, $i va vedea cum se judecau Americanii. Ii spuneauei: D-ta ai venit in America pentru ca la d-ta toti mor defoame; regele Angliei pandeste pe fiecare si, cum stran-e,e uri ban, 11 ia imediati etc.". Doamna Trollope e OW.de ura contra Americanilor, dar totu5i din cartea ei sta-rea de spirit a Americanilor se vede Inca de atunci, din1800.

De alta parte, spiritul omului de afaceri, spiritul desco-peritorului, al exploatatorului de bogatii, a staplanit dincapul locului. N'avem a face, in ereatiunile enorme ca-pitaliste din timpul nostru, in triumful industriei prin

231

5APTE CONFERINTE

intrebuintarea masinilor, n'avem a face cu un lucre non,ci $i cu uncle lucruri IncA de atunci. dacA s'au alcAtuitdouA particle, partidul republican, de .o parte, ai Par--tidul -democrat, de alta, particle care exists $i astazi idarveti vedea ce puting importantg.'au, daelt de la Inceputviata constitutibnalA s'a ImpArtit In aceste particle, inciuda presidentului cu, apuckturi napolooniene, cum afast, pi'ulta vreme Jackson, aceasta vine din insu$i carac-terul hotArator al vietii americane. Viata americanA afost clAditk pe lu,pta pentru exploatare pentru ca$tig,Si America a avut norocul neinchipuit, de la Inceput, ca.i s'au cedat pe rand toate teritoriile vecine. Gandhi -vg. elnot am luat Ardealul dup6 secole, printr'o luptA foartegrea, In care am pierdut sute de mii de oameni. El bine, Ame-rica a lost alcatuitA numai din cesiuni. Statele-Unite n'aupurtat niziodatA un mare ra.zbaiu pentru a capita ceiace au astazi; toate au venit de la sine, cu cea mai marertusurintA. Nu numai el America n'a vrut sA cucereascAteritorii, dar, cand i s'a oferit ceva suma i se pAreaprea mare pentru teritoriul ce se oferia, se iviau protes-tNxi: ce fel de guvern avem de arunca banii terii pefereasta!".

In felul acesta, din America de la inccput, din cele trei-sprgzece State initiale, s'a ajuns la imensul Stat de astazi.Chiar $i Canada era O. intre, In posesiunea Statelor-Unite,candva Anglia fiind dispusA sa cedeze fie iusulele,fie Canada, $i numai la urma s'a hotarat sg. pastrezeCanada $i sA cedeze insukle. Valea lgississipiului a fostvandula de Napoleon I-iu, care a crezut ca un continentasa de depArtat n'are niciun fel de viitor: fi trebuiau bani$i a vandut Louisiana, care a fost o bucatA de vreme spa-niola $i apoi revenise Franciei, aceasta nestiind mar ho-tarele acestei regiuni. A lost o chestiune intreaga pentrua se fixes aceste hotare. Mai tarziu, Spaniolii, gAsindu-seisolati, au vandut Florida, iar, 4i mai tarziu, Rusii auvandut Alaska. Si au lost protestAri $i atunci, acusAri

232

i,

$i

si

istrarE

de risipa. cand s'a achisitionat teritoriul acesta, asa deimportant, mai ales pentru pescuit. Pe urn* prin des-compunerea stapanirii mexicane, $i dupa un usor rAz-boiu cu Mexicul, s'a capatat California, Arizona, Texas,Noul Mexic. Mai pe urma, dupl un. moment de intrentpere$i veti vedea de ce s'a continuat aceasta inaintare.Cuba a chemat pe Americani, bancherii americanicapatat apoi Filipino le. Vice- guvcrnatorul Filipinelor in-treband ce zic locuitorii din Filipine de alipirca for la Sta-tele-Unite, i s'a raspwis: Dad. intreb inima, bide-pendenta; dar dad. intreb capul, spun: mai bine ramanemcu State le-Unite". Nicaragua a intrat in State le-Unite, golful Caraibilor a intrat in sfera de influentA a Americei;in Anti le, San-Domingo, $i celelalte insult au intrat fAraniciun fel de lupta in Statul american. Sant sau oarnenicari au nevoie de bani $i se valid, sau proprietari preadepartati cari nu pot sa exploateze pAmantul lor, cumle Rusia, sau State care se nescompun $1 cad de la sinein gura Statelor-Unite.

Cand s'au cApatat teritoriile acestea, enorme, in Ame-rica s'a produs Q formidabila miscare plinA de increderecatre productia cea noun. 0 productie uria$a implica oa-meni cari sa coloniseze. In California, care fusese spa-

s'au dus, invingand Coate greutatile, si au colo-nisat. SA nu va inchipuiti nici astazi o colonisare im-plicA o populatie extrem de numeroasa; adese on ase-zarea americana nu este decat un put artesian $1 un au-tomobil care a$teapta la scars.

Pentru a face ca productia aceasta americana sa creaselInca $1 mai malt, i s'au .adaugat descoperirile cele maiindraznete. Navigatia cu aburi se datore$te unui Ameri-can, Fulton. Cand a aparut cea, d'intAiu oorabie pe Mis-sissipi, aceasta a insemnat un eveniment colosal. Atuncinumai a pus America stapanire pe apele ei. $i nu maivorbesc de uimitoarele descoperiri ale mini Edison, care

233

au

zic:

caniall,

*APTE CONFERINTE

une on an o valoare practica, dar alte on uimescmulf clecat folosesc. Afars, de aceasta, cand s'a alum ladescoperirea mijloacelor de masinism in industrie, cam'cu putini oameni s'a putut face mai mult cad aceastaera situatia: sa creezi bogatii maxi cu oameni, putini,atunci toata mintea americana a fost Indreptata in a-ceasta directie: cum am putea sy facem lucrurile marlpe care le doreste sufletul nostru cuceritor, cu oamenii pu-tini pe can Ii avem? Si au fost siliti la descoperiri. VAinchipuiti ce revolutie a produs in domeniul agricol ma-

cand un singur om en ma5ina poate sa are,sasamene,sä -tale productia de cereale si un om e In stareface munca a o suta. Iar, cand. au Inoeput cafe ferate,ma.sina putea trece la poarta fermierului pentru a luaproductia, reducand tot mai mult nevoia de brute.

Dar, fata de cresterea aceasta acum ajung la ulti-mul capitol din aceasta expunere, fats de cresterea a-ceasta formidabila productiei si fats de imigratia eu-ropeand noun de, care vorbiam, milioane de oameni auvenit din toate partite lumii: Scandinavi, Irlandesi, Rusi,Poloni, $i cei 120.000- oameni ai nostri. FAta. prin urmare,de materia prima In abundenta., fata de ma$ina care pu-tea inlocui pe cm si facea minuni, fats de realisarea celor-mai uriase lucrari care s'au pomenit vre- odata. In istoriaomenirii, viata politica a terii ce a facut? Cum s'a pututadapta o viata politica rudimentary si confusa, Ears tra-clitie, la cel mai mare avant de productie al lumii?

Este un lucru foarte curios in aparenta foarte expli-cabil In fond acela ca o societate saraca are guverne tarisi o societate bogata are guverne slabe. In casul societAtiisNrace, guvernul intrece cu mult ce poate da societatea;fn casul unei ten cum e America, din potriva, societateaIntrece cu mult ceia ce poate da guvernul.

Guvernul american, iesit din mAnile lui Jackson, a Inca-put de la o bucata de vreme in data, n'ar fi vorba deun om asa de mare, de un erou al omenirii prin. credinta234

mai_

si

a

51

ISTORIE

pentru care a luptat pang. la moarte, pentru triumfulideilor lui, un fanatic al Bibliei as zice societatea ame-ricana a incaput in ghiarele lui Abraham Lincoln.

Aici el e cunoscut foarte ram si Inteles foarte ran. Stiucativa oameni cari voiau sa. fie Abraham Lincoln; 'Ana a-cum n'au ajuns, nu se poate preNedea ce se va intamplaIn viitor. Lincoln a lost Insa un muncitor ignorant si mar-genit, trebuie sa o spunem, dar cu toate acestea un foartemare om, flind un mare caracter, un om in stare stlupte cu toate puterile Cerului si ale Iadului pentru bi-ruinta credintilor lui. Un om cu vecIeri largi, foarte cultse pierde de multe on In drumul ce se deschide, dar eteribil omul care n'a cetit deal, o carte, care nu cunoastedecal un drum si o tints; acela e ca glontul de puscrtSe poate vedea ceva analog in Rusia; Lenin are ceva dinAbraham Lincoln. De sigur ca Lenin represinta o ah-jecta fiinta, pe gaud Lincoln are toata nobleta Bibliei dincare se inspira, dar era ceva din profetul revolutiei ru-sesti in Linscoln. Pentru dansul, data ar fi lost sa sedespopuleze toata America si sa ramaie numai el in mij-loc, represintand dogma lui, ar fi zis; prefer aceasta decatsit parasesc dogna mea. El a socotit 'societatea ameri-cana cum socotia fierul muiat de caldura supt ciocanullui, si de aceia a lovit puternic cu ciocanul in societateaamericana.

Pe vremea lui Lincoln an fost ajuns a.fi cloud societatiamericane: societatea depuritani, morala, severs, filantropidin partile Nordulul, si societatea din Sud, alcatuitil iiiparte din plantori de bumbac cu sclavi negri. Culturabumbacului fart negri nu se putea. Anumiti teoreticieni,unit foarte distinsi, spuneau, de si cugetatori foarte nobili:nuse poate fart negri; negrii nici nu vreau libertatea. Si aceasta era adevarat. A fost intrebat un negru, zece ani du-pa liberarea lui: ce zici de libertate?". Si negrul a ras-puns: o, domnule, pe bine era cand eram not la proprietaxi!". Societatea de Nord era.grupata hi jurul lui Lincoln.

325

APTE CONFERINIT

Ea n'avea nevoie de negri, . pentru a nu cultiva bumbaeuIregiunilor tropicale, si pentru ca avea masini, iar imigtan-tii nu veneau la New-Orleans, ci la New -York.

Si astfel ajuns la un rgzboiri civil.A fost strtvit Sudul, de si 'Area el va fi biruitor, de

si Europa recunoscuse Sudul ca Stat de sine statator, desi Napoleon al III-lea si Gladstone in Parlamentul englesrecunosfeau existenta a doua Americi in loc de State le-Unite de odinicara. S'a dat Walla de la Gettysburg. Amfost pe acel camp de luptg, si 1-am strabatut cu foartemare jena. Aid au murit albii, cei ma,i frumosi repte-sintanti al lor, pentru fratii nostri cu pielea neagra. Ori-cat te-ai sili, 'nu poti sa recunosti In el oameni repre-sintand aceiasi umanitate cu tine. Era si o vreme potrivitapentru tristeta sufletului mieu; pornise un vant salbatecsi o zapada neasteptata, care biciuia obrazul. Totdeaunavoiu ramane cu visiunea carnpului de la Gettysburg le-gat de amintirea rascoaki tuturor elementelor care para.Inadins se bateau Iftaintea istoricului peste monumentelede marmurg ale celor egzuti in razboiul civil.

A doua zi dupa aceastA victorie, Sudul a fost ruinat. Acautat cu ce sa Inlocuiasca pe negri. Pentru unii, oarneniialbi saraci, a fost foarte bine, cad au gasit o ocupatiepe care n'o aveau inainte. Acum, In Sud, sant trei feluri de.oarneni : omul alb bogat, omul alb sarac, si negrul, care,Indata dupa liberare, a prosperat, si acum stapaneSte. 5i,cand albii se bateau pe Rin, negrii au venit In facto-ries, in fabric4 asa bleat, azi, ei se intind necontenit. LaWashington si nu e de mirare, pentru ca orasul e Inmargenea Virginiei, intr'un teritoriu cu populatie nea-gra, ei au paritatea, si se intind tot in spre Nord, careNew -York. Asistam astfel la triumful negrului, iii fun-dul caruia se gaseste totusi vechiul salbatec, duios de obi-ceiu, dar teribil in. momentul cand se deslantuiesc in-stinctele sale. Cu America cenusie, jumatate neagra, nu4tiu cum se va putea Intelege Europa noastra.

236

s'a

ISTORIE

Dupa Lincoln, o serie de presedinti dintre can uniiau fast asasina4i: Lincoln, Grant, Mac Kinley,,au avutmina America.

Nu e nevoie sa spun capresedintele insemneaza acolo omare realitate; e mult mai mult decal un rege consti-tutionaL El poate impune vointa sa Congresului si, cutoate formele tonstitutionale, poate .brava Senatuj. Prose-dintele este slapanul Americei, uie si n'are o sail a tro-nului. La el Intri sand vrei. E 5ervit de pegri. 1Negrii auservit si pe regina Maria, cand a visitat pe presedinteleCoolidge. Oricine poate infra la preseclinte. Dupa ce am ie-sit eu, cu ministruj Romaniei, de la audienta presedintelui.Hoover, fostul hranitor al Europei in timpul razboiului,era un cetacean care adusese o pasare impuscatar de dan-sul si pe care voia sa o presinte direct presedintelui Hoo-ver. Totusi, de si formele lipsesc, e o formidabila rea-litate puterea presedintelui american. Hoover, despre careadversarii spun ea este un Coolidge, dar fisiceste mai maresi Coolidge n'a fost dintre marimile lumii, dar, cu toate a-oestea, atata vreme cat a avut puterea, America-i sta ladispositie cum sta astAzi la dispositia lui Hoover, areun mare plan de crestere a agriculturii in Vest. E un otnde foarte mare energie un realisator destul de fericit.

Societatea americana insa nu apartine nici presedintelui,fnici Congesului, alcatuit din oameni alesi, nu apartinenici Senatului alcatuit din cate doi represintanti de fiecareStat., indiferent de cifra popuiatiei. Societatea americana a-partine asociatiilor, ligilor, apartine forxnatiunilor de inte-rese materiale sau apartine asociatiilor religioase.

Omul politic nu domina societatea. Omul politic repre-sintA pe cineva, democrat sau republican sau socialist,care sta la dispositia acestor asociatiuni. Alegerile sa'ntdeterminate de problemele eoonomice, si une on si deoarecare curente morale. Rolul omului politic este extremde restrans, si necontenit el pierde puterea din mans. Spu-nea unul din scriitorii mai recenti, ea el se Asia intent),

23T

iy

si

§APTE CONFERINTE

mare otel cand se fAcea alegerea pre5edintelui Repu-oamenii vorbiau despre ce voiti, dar despre alegerea

presedintelui nu vorbia nimeni; Jucrul li era indiferent. Po-litica nu mai este Intre preocupdrile societAtii americane.

Atunci aceasta societate, de tine este guvernatA? De oa-menii cari nu apar, cari sant In fund, de oameni ca Mor-gan, Rockefeller, Armour, Carnegie, de omul petrolului,otelului, tailor ferate, jamboanelor. Acestia sant cei ce con-due de fapt societatea americans, ei o au In mans. In a-ceastA standardisare a Intregii societati americane, pussla dispositia catorva ai productiei", in AceastAstatidardisare Si domeniile spirituale sant. stranse in anu-mite mani.

Era o vreme cand, data aveai o ideie fecundA, ajungeaibogat, dar, cand ideia d-tale lot este un lucru organisat siar putea saraci pe oamenii cari represinta productia deacum, ea poate fi cea mai fericita si totusi va fi zdrobita,pentru ca nu poti sA schimbi tot aparatul de fabricatie.I-a trebuit lui Ford un curaj extraordinar pentru ca sAschimbe numArul usilor automobilului salt ; a trebuitcreditul lui Ford pentru ca ss poatA ajunge a schimba totutilagiul in vecierea fabricarii automobilului cu patru usi,si s'ar putea Intampla, fereascA Dumaezeu, ruina luiFord, fiinda a facut Incercarea aceasta in momenta candvanzarea americans este din ce In ce mai slabl, and selicentiaza lucrAtori, cand stint 3.500.000 de someri numarullo,- se mAreste in fiecare lunA, cand unii incep sA vorbeascade revolutie printre sefii somerilor. Capitanii" acestia aiAmericei, oameni de rasa anglo-saxons, cari samanA cuce erau In secolul al. XVI-lea unii Spanioli cuceritori aiMexicului, un Pizarro, un Almagro, un Cortez, acestia santstApanii Americei.

Ali s'a Intamplat sA asist la r) scena foarte interesantAredactia celui mai Insemnat jurnal american.

Puterea ziarului este imensA; un articol publicat de unZiar trece In sute de gazete; el. e standardisat: cu un sin-

238

Napoleoni

In

bliceir

si

ISTORIE

gur articol poti st pui in miscare toatd opinia publics a-mericana, care nu e conasa de jurnalul de partid. Jurna-lul politic de partid nu exists. Daca vrei sa injuri pe cine-va, trebuie sit te duci la dansul acasa. Tiparul nu te podteservi. Ziarul american e un jurnal de informatie. Ca sacapeti zece linii Intr'un jurnal american, despre o cites-tiune de interes general, trenuie truda. Cand, cu ocasiavisitei mele, am capatat un numar, nu de informatii, cide articole, cu privire la aceasta visits a unui Roman, a-ceasta a fost consillerat ca un triumf.

Cea mai mare gazeta americana este New-York Ti-mes". Are ca proprietar-director pe d. Ox. L-am vtzutla dejun. St obtii o audienta la d. Ox este mult mai greudecat sa ai o audienta la presedintele Republicei. N'aretimp. In jurul mesei d-lui Ox erau oameni de Intaiamans, cari-i faceau raport d-lui Ox. Vice- guvernatorul Fi-lipinelor a asteptat ca sa fie primit la dejun de d. Ox;spre a-i face 'un raport despre situatia in Filipine, invreme ce d. Ox i i porbia laptele. Diva ce ai lost Ia d.Ox i-ai hmltamit, data -ti raspunde cu iscalitura sa au.-tografA, e o foarte mare favoare, de care poti fi mandru.

Dad: intrebi, tine e mai mare Ia New-York? Este el-neva, In afara de d. Ox, cineva care sta in fund si careconduce totul. Omul la suprafata se compromite, dar eplata jentru a se compromite, iar omul din fund, acelae intangibil, nimeni nu-1 poate apuca. Daca vrei un lucru,trebuie sa te duci la dansul : nii va fi thciodata un gu-vernator_ fart sprijinul lui. Acela e omul In maim caruiasant cele mai multe fire de productie, sau cele mai multefire ale finantei.

Ce poate iesi de aici? De alai poate sa iast cea mai for-midabilt catastrof a pe care societatea omeneasca va fisuferit-o, fiindca e desfacuta, iar viata politicaneeexistenta.

In privinta aceasta, voiu intercala o declaratie a a-AliCoolidge, ca sa vedeti ca aceasta nu e numai opinia mea.

239

familia

si

CONFERINTE

D. Coolidge spune: Noua sclavie industrials are sa fieforta brutala peste haos".

luta ce inseamna o localitate cum e, de exemplu, Ro-bling, uncle se fabried sauna. Se cumpara un teren, seaseaza o fabrica, se fac locuinte pentru lucratori, magasii,.o biserica. Totul se plateste in bartie, la orice greva la-cratorul trebuie sa iasa din casa lui, sa pgraseasca tere-nul fabricii. Este evident o sclavie.

Aceasta in ce priveste judecata asupra industriei. Ince priveste viata politica, ea e socotita pretutin,deni cahind complect naufragiata.

In America Insa este $i o alts viata, cum spuneam siin conferinta a doua, si Univ-rsitatea aceasta, caloinniata,ea pregateste o noun viata. Fabricantul, inainte de a seduce la fabrica ldi, a fost la Princeton, la Harbour, la,Yale : a fost la marile Universitati americane. Nu elucrgtor in America a carui mandrie sa nu fie aceia dea face ca fiul lui sa treaca, prin high school", la college,la Universitate. Este aici o sete de cultura fara pareche,

cartea, oricat ai cduta sal dai un sens practic, cuprindeIntr'insa un sens moral pe care nu-I poti inldtura. Nu e-xist' cultura practica, exists intrebuintarea practica aculturii. Orice culturit are Intrinsa un sarnbure ideal careramane in suflet, uncle lucreaza fara sa-ti dai sama, $i totrezesti Intr'un moment ca faci lucruri contra interesuluid-tale. Dati-mi voie sa o spun: adevgrata vrednicie a unuiom se arata numai In momentul cared face ceva contrainteresului salt celui mai evident.

A fi moral pentru interesul sau poate oricine, darsa vada lamurit ca interesul situ e acolo si totusi sa apucealt drum, fiindcd pe acela are datoria sag ia, aceasta esteafirmarea valorii morale a omului. In America nu °dataaceasta s'a facut. Ca A, nu fiu crezut alaturi cu ideologii sicu romahticii, iata, in America nu exists om mai preocu-pat de fructificgri economice, cu un orizont mai sec, aizice, clecat acel foarte important om politic, care e d.

240

§APTE

si

ISTORIt

Coolidge. Nici nu poti sa stai de vorbd cu el. Se Ace aa vent o persoand din Europa care voia sa o facd, si lao masd, dupa multd trudd, d. Coolidge a zis doar da"sau. nu". Ace tsta a lost' toatd. conversatia. D. Coolidgenu este un poet. Cu toate acestea iata-i ideile, in ce pri-ve5te viitorul Americei. Citez din discursurile lui:

Data o societate n'are In Itatura, 5i virtatca va muri"Mai departe:Givi1isa is nu depinde uumai de cunoa5terea unui ade-

vhi ci de folosul pe care-1 stii trage dinteinsul".Pare ca Biblia se continua prin profetii aceStia notAlta:Natia cu cea mai mare putere morala, aceia va in-

vinge."Sau:Nu prin. revolutie ci prin evolutie, si-a taiat omul

calea lui",Sau:Politica nu e un seep, e un mijloc."Ori:Nu ni trebdie mai multe gm erne ci mai multd

Si, in sfarsit:Democratie nu inseamnd a trage pe eel de sus in jos,

ci a riutca pe cel de jos in sus",Cand un fost presedinte al Statelor-Unite, de tempera-

mental d-lui Coolidge, poate sa infdtiseze acest crez,nu trebuie sa despereze cineva de viitorul uneia din celemai stralucite societdti pe care omenired a Intemeiat-opand acurn. Si, cand oamenii noslri politici in viatd, toti,in loc sä se mdnance intre dansii pentru ca invingatorulsä poata exploata sfantul budget al sdraciei noastre, vorfate toti astfel de declaratii si &Ind viata for va fi do-minatil de astfel de declaratii, nici in ce prive5te viitorulnatiei noastre nu vom avea a ne teme.

16 241

cul-turd"_

Iv.

Literature si arta.

Sant si actin; din nenorocire, persoane care cred ca. A-merica n'are o arta si o literaturl a ei, ceia ce este o foartemare greseala. Se va vecjea ca artei si Iiteraturii Americeili se pot aduce oarecare critici; criticile sant indreptatite,dar trebuie sa avem In vedere ca este o arta o literaturecare a aparut tarziu, care o bucata de vreme a dibuit, afacut greseli, si cea'mai mare greseala a fost de a fi repre-sintat ceia ce a vazut si a cetit din arta si literatura altorteri. Critica ce li se poate aduce Americanilor este ca aufost in aceasta fasa prea buni elevi. Eu, care n'am lost unescelent elev, recomand tineretului sa, fie buni elevi, dar cumasura. Americanii au fost escelenji elevi al Europei,si se simte. Aceasta greseala se Indreapta; nu e indrep-tata in intregime, dar In mare parte.

Asa cum Impartim not de obiceiu lucrurile, ne gandim:cutare lucru s'a facut intro tart si Intr'o limba, prin ur-mare acest lucre este jerii aceleia. Aceasta nu e adeva-rat; mice lucru este al spiritului care este intr'insul. Sepoate Intampla ca o opera literara sa fie in limba uneiter! cu spiritul altei teri. De exempla poesia d-rei ElenaVadirescu este romaneasca, de si scrisa in frantuzeste,pentru ca spiritul ei nu e fare Indoiala eel ;trances, care ecu totul altul; sae jocul cutarii actrite romance din Parise joc romanes; daca scena e francesa, nu Inseamna ca$i jocul e tot frances.

242

si

al

LITERATURES V ARTA.

De sigur ca,, in aceasta intaie rasa, America a dat cevaEuropei, dar nu si-h dat ei. Datoria de capetenie a unei'teri si a unei Datil este- Insa ca, atunci cand face arta,literatura, sa dea -umanitatii prin ea, adeca Incepfind dela ceia ce e ea, de la mediul natural, de la elementul- et-nic, istoric, de la imprejurkile presente, ceia ce o cate-gorie de sa-mi iertati cuvantal de imbecili moder-nisti de la noi numesc vegetativul etnografic", proba-bil din causa enormei cantitati de vegetale care li popu-leaza craniul, si acest name revine de cate on se vorbestede arta si literatura.

America n'a avut vegetativ etnografic". A vrut sa fad.lntr'un moment .picture asa cum se facea la Barbizon, InFranta, in felu7 lui Millet si Corot, si a izbutit, dar noiam fi dorit, ceva mai stangaciu, mai primitiv? dar maiexpresiv, mai capabil de desvoltare. Un lucru repetatIn arta si literatura nu exists; exist numai lucrul care-creiaza, care da-o directie. Urr temple grecesc, fkut denu stiu oH, in timpul Renasterii sau in cutare oras.american pentru musee sau biblioteci pentru -teatrumai putin, Mudca teatrul n'are niciun fel de influents inAmerica, nu. e un lucru nou, noi zicem: l -am mai va-zut la Parthenon. Miliardarul american raspunde Insa :se poate, dar acela are numai atatia metri patrati, pee4nd Ia noi este de o suta de bH mai mult. Cum am cu-noscut- un amator de tablouri, mort acum catava vreme,care avea In colectia lui tabloul unui pictor cunoscut. Is'a spus: bine, dar griginalul e aiurea' . Si el a raspuns:Intaiu, contest ca acela este originalul si, al doilea, almien este ceva mai mare".

Voiu presinta arta si literatura americana dupa. o me-'toda tare e de sigur noun si pe care o cred buns. AmInfatisat-o ci Intr'o carte care se muneste Arta si Li-'teratura Romanilor, sintese paialele", L'art et la littera-lure des Roumains, syntheses paralleles". Inhauntru, pen-

243

-cate

si

5i

PTE CORFERINTE

tru fiecare epocd, este vorba de arta si literatura iesinctdin aceiasi inentalitate si sentimentalitate a societaii. Eo Incercare pe care am continuat-o 51 In alte conferinteaici, si ma gandesc la o Istorie generals a literaturiiartei universale presintate in sintese paralele". Din sufle-tul uman, Inteun anume loc, inteo anume Ord pleaca In-

directie o literaturg si in alta o arta. Tehnica literarysi tehnica artistica far. Indoiala Introduc deosebiri; pede altd parte o literatura este un organism, arta cite 5i,§i ed un organism, care datoreste ceva elementelor saleproprii, dar nu e mai putin adeN drat ca, in liniigenerale, presintarea aceasta paraleld a cloud lucruri care-iese din acelasi izvor sufletesc presintd foarte marl aKanta-

Inainte trebdie sa `vorbesc insa cl si aceasta va ocupacateva minute si acei cari se intereseaza, de literatura inlimba englesa, de arta asa cum o intelegem not, de artacontimporang, ar fi nerabdatori sa ajung a vorbi de lite-ratura americana in limba englesa, de arta americana.modernii, din secolul al XVIII-lea 5i al XIX-lea, fiindca nuexists arta americans inainte de a doua juniatate a seco-lului al XVIII-lea trebuie sa vorbesc de arta indiana.si cle ceia ce pufea fi literatura indiana.

Este imposibil sa desfac pe vechii locuitori ai unuimant din desvoltarea lucrurilor petrecute pe pamantulacela. Lumea e de obiceiu foarte crude pentru acesti Inain-ta5i, cari sant adese on niste Invinst niste distru5i in ceamat mare parte; dar tocmai fiindca sant invinsi si fiindcasant distrusi, noi, cari atn lost foarte adese on Invinsi pepam-antul acesta, si atatia au Incercat sa ne distruga depe plimantul nostru, dar n'au izbutit pane acum si nu vorizbuti,trebuie sa avem un sentiment de simpatie pentruIndieni.

Am spus ca e vorba de o arta liniara, geometria, im-portata din Asia, pe calea pe care am inclicat -o in pre-

244

si

tr'o

gii.

pg.-

LITERATURA 51 ARTA

,eedentele conferinte. Am aratat ca este o arta eurd-peana de Sud, trecuta prin Asia Mica In regiunilerune si manciuriene, si suind apoi, in spre stramtoarea deBchring.

Un lucru insa. n'am spus: a arta aceasta este de o va-ri.tateinfinita. Ea nu se manifests numai in covoare.In costum nu in momentul de fall, dar aceasta nu In-seamna ca nu s'a manifestat candva si fn costum; n'a-vem nicio infatisare a Americei in momentul cuceririi decue catre Spanioli a Mexicului si Perului, 5i nu slim exactum erau Imbracati oamc,nii atunci, iar cateva intiicatii li-

terare nu inseainna nimic: astazi, fare indoiala, este im-bracamintea spaniola a secolului al XVI-lea mutate in A-merica Cand mi s'a infatisat salul eel mare care acoperedrei sferturi din trupul cutarii fe,nei incllene, am spus: efoarte probabil acelasi sal careiormeaza principalul elem,ntde cochetarie si in Spania la Venetia. Fustele largi, polcu-tele st -an e stangaciu. string, desagreabil pe trup arata

europeand. Eu cred ca un popor care se arata atat.de artist in covoare n'a putut sa alba o astfel de imbrack--minte la inceput. Prin urmare vechea Imbra'caminte dela inceput a most parasite. De sigur a in pamant nupoti gasi nimic pentru acest domeniu; in pamant ga-sesti materialul care se pastreaza, prea rare on lemnul,

obiectele de metal si de piatra.Dar Indienii nu-si arata gustul pentru arta numai in

:atat: tot cc!, pun pe ei, tot ce se &este in coliba lor, are-un element de arta, Ei au creat o arta unite a penelor;.de vultur, de papagal si alte pNsari, cu care formeazaun fel de Mantle de un foarte frumps gust. in alegerea4olorilor.

In cc priveste cladirea, Indienii au in uncle parti cladirifoarte remarcabile; insa in America centrals si sudica,si mai ales in Mexic. Face O. se vada Mexicul pentru tem-plele indiene pastrate pane acum. Se Intampla si stazisa se descopere, in adancimile unei paduri nestrabatute,

245

sibe-

i,

§APTE GONFERINTE

urmele aceslei arhilecturi Astfel In timpul din urmaaventwur yang un intreg sat indian. parasit de nu stiucate secule.

Cat despre corturile Iudienilor din- Nord sau casuteleargil/ ale Indienilor din Arizona, sant in ele .elemente eu-rioasei dar nu de arta-

Ca literature, Indienii an avut fare Indoiala cantrce po-pulare legenue, dar acestea flu le-au strati§ nisi ei, $tnici altil pentru a a fost, mutt timp, un despret far/naargeni fate de salbateci. Ce poate le$i din mintea sal -batecului!" Omul cu carte are acel despre nesta'rsit pen-eel fern carte, fare a -si da sama ce Intelepclunea n'ar&a face cu cartea.

Prin urmare oamenii acegia !Ara carte, far/. $coli, car',In unele regiuni n'aveau macar materialul pentru a pu-tea scrie, iii Insemnau evenimentele cronologice cu no-dud., cum Inoada cineva un colt de batiste pentru a nu.uita un lucru, sau Intrdbuintau tot felul de figuri, In Metxic s'au gasit foarte interesante scrisori" de acestea, pre-sintari religioase sau istorice facut prin figuri foartecomplicate, confuse, monstruoase, caricaturalemantatoare. In urma sapaturilor ce se fac, iese necon-tcnit lucruri pe care mintea noastra nu le poate Intelege_Oricum, legends, poesie trebuie sa fi existat.

Si, fiindca evorba de elementul acesta_barbar, salbatec,.primitiv, lnainte de ivirea unei arte si unei literaturi ame-ricane, nu exists in State le-Unite ale Americel o arta nea-gra; pe aceia o cauta cineva In Africa. Sant lucruri foarte-interesante si In insulele Oceaniei, uncle traiege o popu-latie de coloare amestecata, producand lucruri extrent.de interesante, mai ales ca stilisare. TJnele muses din Ame-rica, precum e eel din Chicago, an bogate colectii delucruri din Melanesia.

Exists rose, data nu o poesie neagra mai curanda.$ crede ca exista, dar n'a fostculeasa, o poesie in dia-,lectul negru al limbii englese, ass cum e vorbita de negri

246

un

si

si

p

de

inspal-

LITERATURA gl ARTA

in America, o poesie care une on Infra si In antologii.Spuneam ca inusica negrilor joacd un rol foarte im-

portant. E cantecul dureros al celor cari merg cu vaselepe Mississipi, al oame;nilor pusi la muncile cele maigrele.

Negrii acestia, Intrebuintati fa funcliuni servile, au Os-trat o duiosie a sufletului care se exprimd In area musicsa lor, mult mai interesanta cand o auzi la ei, cari lu-creazd din greu, deal atunci cand e adoptata deb albi sipotrivita pentru nevoile unui Café Concert sau Intr'un filmvorbitor. Ea are note sfasietoare une ori, impresionanleprin durerea ce o exprimd..

Acum yin Ia ceia ce fArd indoiald are o nesfarsit maimare importanta decat ce au fdcut rasele pe care le nu-mim pe nedrept inferioare, pentru ca tine stie ce ar fiiesit din rasa rosie data ar fi avut putinta de desvoltare araselor celorlalte. Nu poti sä judeci niciodatd o rasa asa-sinata, si aceasta a fost o rasa asasinatd, si in ce privestecivilisatia ei.

Vin deci la prima perioadd a artei si literaturii ame,ricane de caracter anglo-saxon, de si erau si In aceavreme In America atatia Olandesi, Scandinavi, Irlandesi siGermani.

Cel d'intaiu caracter al manifestarii sufletesti a litera-turii si artei asa-zise anglo-saxone din a doua jueatitate asecolului al XVIII-lea sta In caracterul ei practic si realist.

Dar este o intrebare,prcliminard care s'ar putea Tune:de oare ce Europenii au fost, in colonii mai mici sau maimarl, raspanditi In toate partile Inca de la N500 si ceva,de ce trebuie se asteptdm pand in a doua jumatate a se-colului al XVIII-lea ca se avem o literaturd si o arta? Cea lost pand atunci?

A fost o vreme de raspandire, de lupte cu salbateci, de.munca intense. N'au fost orase si nici ceia ce putea da

tarziu orasul. Orasele santlarzii, facute la intamplare.

247

Mai

"'APTg com.E1211s TE

Pe celc d'intdiu facut Francesii Olandesii; Mon-treal, Quebec, Noul-Amsterdam (care va deveni: New-Yor-kul), Noul Orleans nu s'au facut de Anglo-Saxoni, ci eile-au mostenit.

Orasele sant astfel, de fundatiune Latina sau neerlandesd.Ntexistand orase, nu s'a putut avea ceia ce un oralpoate da ca artd. literatura. Ganditi-Va la un pictor carear fi vrul sa fa-cd portrcte: ce via -ar fi trebuit sa duch! err11 trebuit sa. se suie pe cal 5i sA strabata spatii imensepand sa ajungd la vre-un fermier ca Intrebe: Vreisa -ti fac portretul d tale?". Evident ca fermi rill i arraspuns: Dar de portret imi arde mie in momental deJAM". Ce putea fi un portret pentru (Mitsui, om muncit,on pentru nevasta lui, unbatranitd la treizeci de ani inmunca grea! Portrete fac oamenii bogati si frumosi saucari se cred frumosi, cum se crede societatea celor ou bani.Pe atunci oamenii aveau alte griji: sa -si asigure viata,sa Intemeieze o famille, familii formidabile cum not n'a-vein ideie: de excmplu a murit la inceputul vwcutui alYID lea un batrau de noudzeci de "ani care a ldsat cinci'sute de urmasi. In aceste conditil de tralu nu fici arid siliteratura- sant uLvoile omene5ti fandamentale care certoatd truda grija oamenilor.

Dar n'a ,fost nici poesie populard. De ce? Aid se im-pune o explicatie interesanta pentru Insdsi notiunea ge-nerala a poesiei populare. De ce atatia oameni cari autrait la terra, cari au vazut cele mai frumoase apusuri,cum -sant cele din America, intrecand si apusurile noa-stre, n'au av,ut poesia ler? Padurile insd, nu cant ca alenoaStre; sufletal padurii a fost izgonit de la cea d'intdiulovitura salbateca birda; e o padure fara cantec, farapasdri. L'=,cest phduri, aceste campii nesfarsite,

oglinzile de argint care sant laeurild uriase,aleAmericei pot inspira o poesie populara, (Mr n'au lost[Aston in America. Vita e Ma4.a singura in phdure,duper ce i s'au pus zurgaldi la gat. Perna astazi o Into-

248

le-au

fi

i

imensele-rf.uri,

sl

si

sd-i

LITERATURA §1 ARTA.

nesti la distante foarte mart de local. uncle std stkpanultferma. Pdstor, deci, care sd-$i petreacd toata viata la-camp, nu exists. Sant turme $ilintifice, cu ciobani giinti-fici can tree pe urmd la fabrici $llintifice, la Armour,-din Chicago, dar pastoria primitivd, simpla, poetics, plinkde neajunsuri igienice, dar plink, fdra indoiald, $i de a-tata- farmer poetic, nu exista. Astfel, 'America nu va a-vea poesie populard. Singura p- car- o poi auzi 3 aceiaa imigran-tilor. Se poate intampla, ca, de la fereastaunei case de lemn, tide s'au succedat tine .tie cati loeui-toil, sd auzi, un cantec de pe stcpele rusesti, din vaile u-crainiene, o &Ana de a noastra, de si a doua generatie vaptrica acest cantec de acasd. tar a treia nisi n'o va maicunoate de fel. E numai atata poesie populard calk afost adusa de imigranti si cats poate Linea in acest me-diu cu totul nepotrivit pentrn dansa.

Ce putea fi insd literatura americana de pe la 1770 $ipand dincolo de 1800? Pentru a o defini, n'are cineva de--cal sd is in mand opera relui mai representativ expo-nent ca sd intrebuintdm o expresic la modd -- al spi-ritului american din acea epoch; e vorba de BenjaminFranklin.

Cine -e Benjamin Franklin? Um om de stiinta aplicatd,dc descoperiri imediate, un om de oportunitatea. momen-tului ridicata la valoarea unui principiu, si un om de prin--cipii care se coboara imediat In oportunitatea inamen-tand. Nu-i place cum sant facut scdrile, cosuriTe case-lor; atunci el se ocupd de edilitate in cele mai mid amk-nunte A fost Un om complect. Europa nu, mai avea, dintimpul Renasterii, asemenea oameni: fiecare era specia-list, cum $i azi specialisti santem mai cu totii. Anumelucruri refusam sa le facem; ne -socotim umiliti cand evorba de a le face.

El Insd., Benjamin Franklin, lacea de Coate. Din cores-pondenta lui, de cel mai mare interes, tradua in frantu-

249

§APTE CONFERTNTE

zeste In trei volume, se Vede ca nu a fost subiect contim-poran care sh nu-1 fi interesat Nicairi nu face teorii preaimalte, nu se Infunda in filosofie doctrinele acesteanu 1-au atras. A venit la Paris, a vazut Revolutia francesa,nemilos de abstracts, incisiva, taind tot cc. intalneste In cale-intocmai ca $i compatriotul lui, Governor Morris, care astat mai multa vreme acolo $i a lost si represintantul o-fitial al Statelor-Unite, pe vremea cand era_ o chestiunede imprumut.

Memariile lui Morris au fost tiparite, exists si o tra-ducere francesa mentalitatea lui este absolut menta-litatea lui Franklin. Deci o singura mentalitate ameri-cana, mentalitate liberals. Egalitara? Stiu -eu? Nu prea.In acea vreme, intre negustorul -american -i industriasulamerican era o deosebire, $i tot ,asa era o deoseOire intreindustriasul american simplul mester. Doamna Trolope,Englesa, care a fost In Statele -Unite la, Inceputul secolu-lul al XIX-lea, spume el, la o petrecere, n'a vazut anumitepersoane care i s'au parut foarte importante. Intrebandde ce nu sant, i s'a spus: da, Inteadevar, sant oamenifoarte bogati, dar, vedeti, nu sant negustori, ci numai in-dustriasi sau mesteri i prin urmare AU pot fi invitati insocictate ".

Prin urmare liberalism da, egalitarism nu. Nici acum,Este numai o aparenta pentru .Europeni. Fiecare dupesmunca lui, data vreti, dar fiecare la aceiasi masa, aceastain *uncle parti ale Europe' se gaseste, in unele fermeolandese de exemplu; in America Insa, nu.

Franklin a aratat totdeatina o mare curiositate stiin-tifica, o curiositate aproape copilareasca,, atat de pu-tdrnica, incest a ajuns la cele mai importante descope- -riri. El n'a urmat nicio koala, totusi- a fost unul dintrecei dintaiu alcatuitori de scoli, precum fusese si tinul din-tre cei d'intaiu creatori de norme edilitare -unul din-tre primii gazetari, ba chiar unul dintre cei mai bun' ti-pografi din vremea lui la inceput muncitorz patron

250

$i

:

si

ff

L1TERATURA ARTA.

pe urma, Intr'o masura nu prea stralucita. Caci nicio-data Franklin n'a facut parte din plutocratia americana..Era totusi prieeput In afaceri; and se gateau Englesiicolonists cu Francesiit a fost- aprovisionatorul armatei en-glese.

A ajuns la o filosofie practica pe care t pus-o si In-tr'un fel de decalog care nu e fara. indaiala de naturane Impiedece de a zimbi putin. Sant lucruri foarte bunt.dar pe care le stie toata lumea, si noi santem a5a: de in-data stie un lutru toata lumea, nu mai e bun; e bu.n.numai ceia ce nu Intelege nimeni.-

Franklin; inteo forma *patriarhala, a spus lucruri minu-. nate. In general, pentru orice am cult, cetirea a doua carpale lui Franklin este aproape o necesitate. Autobiografialui, pe care n'a putut-.o duce pans la sfarsit pentru ca a4nceput-o tarziu 5i a murilla optzeci si patru cie ani, cu oseninatate ca pe vremea filosofilor greci. Ultima luiscrisoare este cld toata frumuseta. Autobiografia" a fosttradusa in toate limbile. Este- apoi 9 lucrare de stiinta vul-garisata, Poor Richard's Almanack, pe care Francesii ailtradus-o supt ,numele de Science du Bonhomme Richard",In care nenea Richard", am zice noi, spune o multime delucruri tame. Cana eram In scoala secundara, se dadeaupremii cu- multa Ingrijire; la- Ministeriul Instructiei, laPrefectura gandiau sa nu puie cine .tie ce carte Inm'ana elevilor, si Intre premii, pe langa uncle carti di-dactice foarte vechi pe care autorul nu le putea vinde, siliteratura buna $i carti de §tiinta, printre care §i aceastaa lui Nenea Richard", care putea sa foloseasca si unuielev de liceu din Moldova-de-Sus, prin anii 1880-1890.

Tata omul care a represintat literatura americana.El a represintat si jurnalistica, putin deosebita de In-

vataturile lui Nenea Richard", pentru ca omul mai aresi pasiuni, $i, Cana scrie, o carte, se mai stapane§te, dar,cand face un articol de gazeta, mai putin. Erau 5i pam-fletari vremea aceia; Baca nu Franklin insusi, fratele

251

§1

ce_

se-

'pe

KO

AP rE -CON FER1NTE

lair care a Si fost condamnat pentru un pamflet. Pe vre-mea eand era condamnat fratele lui, Benjamin a con-tinuat ziarul.

In ce priveste arta din aceasta vreme, peisagiul aineri-can, pe-la 1780, n'are nicio importantl, cum in generalnu are nici eel frances, peisagiul fiind numal intov'unor personagii. La Watteau, la 'Boucher el este o gra-ding., un raiu artificial care incunkul 'pripusile omenesticele mai elegante $i mai sprintene. Natura pentru na-tura n'a existat ptins in secolul al XIX-leaf nici in litera-tura, de altfel.

Dar Rousseau? La 'Rousseau e un cas special: lacul deGeneva, Alpii; dar natura lui Rousseau e dejapt foarteartificiala, foarte, abstracts in fond. Mai tarziu, la Cha-teaubriand chiar nu-totdeauna lucruri vazute, ci lucruri as-ternute de asupra o tebnica de birou suprapusapes,e o observc.iie foarte relatives si care dovedeste o mareparte din irnaginatie. Mirosul sintetic al naturii intregi,parfumul iesit din fiecare pont, din fiecare floare, din fie-care brazda taiata lit padurea primitives, farmecul multi-plu si indescriptibil care ne imbatg pe noi astAzi, caildlie rupem din viata oraseueascg pentru a ne cufunda inaceasta imensa natura din care santem o mica. parte, carene-a dat lumii si care ne va cufunda din nou in brazdeleei, aceasta natura nu se &este nicairi, nici in Europa Inacea vreme. Declamatiile sentimeptale ale bunului Bernar-din de St. Pierre nu-i pot Linea locul. Cum era se se ceara,deci artei americane simthl pentru nature? Natura? Math.suprafata de padure cats poate fi taiata In atata Limpcare, dusa la lierastrati, poate sa produces atata sumsUn, rau? 0 posibilitate de a face o cascades, punand in mis-care o moara sau acelasi fierastrau.

Dar omul in vremea aceia era interesaul. Oricare °in simai ales acel care avea, bani sau, daces mai era si erou,cu \atat mai bine! Si tine nu se poate siLti erou Inteo

252

si

realitatii,

si

.4irea

LITERAT'URA 51 ARTA

epock de eroism ?Dacd doresti tare un lucru, incepisa crezi Atunci portretul omului distins omuluide sus, al eroului, se impune. Avem astfel o serie Intreagitde portretisti. Cel mai important dintre dan5ii poate ficelebrul Stuart, ale carui piinze represintd insa o imitatiea porfretului engles.

Nu trebuie sd uitdm a trdim Inteo vreme In careAnglia der un tie strAluciti portretisti, aproape ge-niali: Gainshorough, Lawrence, Reynolds, can, in ce pri-veste adimcimea analisei, puterea de expresie, mestqatgitaIntrebuintare a colorilor celor mai delicate pentru a dateinul engles, a celor mai serpuitoare contururi pentru_a desface liniile sprintenului corp al arAtocratici englese,in eleganla modd a secolului al XVIII-lea, n'au fost Intlcuti niciodata. Dintre eel din urma a gasit Si teatiapicturii Si a presintat una din cele mai interesante edrti

-acest gen. Anglia mai avea $i un alt gen cle pictura, ctecare America a ramas strainer: rasfrangcrea lumii princeatd, razele chizand asupra mdrii, peisagiu cu desavar-sire non, cu total altceva deck al lui Claude Lorrain saual Italianului Salvator Rosa. Peisagiul represintat Inaintecle Coate prin personalitatea artistica geniald, In crea-tiuni cu total noi, care e Turner. Precum se stie, toatdpictura noua de peisagiu, care tine same de aierul inter-calat, pictura francesd in primal rand,. vine de la scoala luiTurner si de la pictorii englesi cari pe la 1800, an treataceasta noud vedenie interpretare a naturii.

Va sd zicd: in fasa intaiu avem o literaturd de caracterpractic, moralisator, filosofic, patriarha4 cum' e a 1ui Fran-klin. Si avem in acelasi timp o arty de portrete individuateon de grape de familie, pe vremea cand familia avea afoarte mare importantd,

Duper aceasta, la In.ceputul secolului al XIX-lea, pangpe la 1840-1850, este- o noud fasd, in cugetarea 5i simtireaameric2nd. Aceasta 15i gaseste expresia mai putin inliteraturd deck in arts.

253

ai.ca-1

Sir

dansii

si

§AFTE CONFERINU

Acum, cand un popor vrea neaparat se alba. o literaltura si o arta intr'o anume vreme, el poate presinta, unnumar oarecare de nume fära niciun fel de valoare deo-sebita. Nu e vorba Wse de ce se. poate presinta astfel, cide ce a ramas In desvoltarea civilisatiei umane. Pentru e-poca aceasta, dacS s'ar Intreba cineva care nu e American,ar fi foarte impiedecat sit spuie un nume. E Boar vremeacand se creiaza societatea, cand se intemeiaza Statul, candlupta spiritul lui Jefferson cu al celorialti, cand indus-tria Incepatoare este In razboiu Cu viata dIe lerma, alt feltic traiu 5i de conceptie a vietii. Pe o vreme turburata, Cons-titutia trebuia se se schimbe; erau chiar unii can -toiausa o rastoarne cu desavarsire. Atentia Americei era, apoi,Indreptata asupra Europei, din causa lui Napoleon, dela care a avut America Louisiana. 0 adevarata literaturape vremea aceasta nu. o gasim, esceptand pamfietul po-litic. De sigur ar fi interesant O. se caute acelea care auo valoare literara, cad foarte adese on pamfletul are va-loare literara. Oriunde se puree suflet omenescon cugetare, on pasiune, valoarea literara vine de la sine.In gazetele care presinta. procese criminale, se Intamplasä se afle unele admirabile scrisori de femei care se Intl-tiseaza juratilor. Acum In urma, In Franta, s'a tiparit oculegere de scrisori de femei din toate timpurile, femeicare au facut literatura si femei carora prin cap nu li-atlecut sa face literatura, colectia e totusi foarte intere-santa.

In cc priveste arta, pe vremea aceia ea cauta se In-trupeze anumite directii religioase. Ca si In Germania,unde, pe la 1820, a lost un curent religios, mistic,sand figuri diafane, senine, gesturi sacramentale, cu un.-el de simpIicitate impunatoare figuri, In miscari aperson4ilor sfinte; scoala lui Cornelius Overbeck,

Ceva corespunzator cu aceasta scoala, care nu se Intal,neste in Franta decat intr'o forma mult mai colorata, inpictura lui David, mai mult emit- si une on prinzand rea-

254

mull,

$i

Infati-

si

LITERATI-7RX BSI ARTA

litati contimporane, cum eintoronarea lui Napoleon, se_gaseste ici si colo i lit America, dar rar, prin edificii pu-blice americane, dintre acelea de care Amerieanii santmai mandri, de exemplu Congresul, adeca locul uncle se

gaseste Camera si Senatul.'Tablouri de razboiu, cu lupte cumplite, eroice in su-

biect, dar saracute In inspiratie.Perioada nun.' in literature, slabi in arta. Dar Ameri-

canii continua a se ,satisface prin ei, adeca nu chiama plc-tori si sculptori de aiurea, ca astazi, cand pictori euro-peni fac chlatorii triumfale in America, precum a facut,de curanct, una, conationalul nostru d. Stoenescu, din Cra-iova, care stb.' la Paris. E Inca o epoch. de autarhic ame-ricana, a unei societati patriarhale care se multameste cuproduct-la indigenV, cum o numesc unii snobi de lanoi.

Pe urma a venit alta epoch, aceasta de tot interesanta.

In perioada aceasta trebuie sa vorbese inteliu de arta.Arta a dat un pictor 4e foarte mare importanta. Unsculptor american de mare valoare nu e nici acum, dincare- cause _se comanda cea mai mare parte din sculpturi

strhinhtate, pane la cetateanul roman cu nume ungus-resc caruia i s'a Incredintat o lucrare, un fel de Partenon,lntr'un oral de provincie american, cu tot felul de or-namente sculpturale.

Acel pictor cu total remarcabil are numai defectul, decare vorbiam la inceput, de a represinta o scoala strainssi de a, pune pe panza privelisti care nu sant americane.E vorba de Georges Inness. El e din epoca. marilor pictorifrancesi, sari au icunoscut natura de-a dreptul, la Bar-bizon,. in padurea de la Fontainebleau; acolo a lucrat o le-giune Intreaga de maxi artisti cari au revolutionat peisa-giul in Franta, Corot, Millet, Diaz, koala de care e le-gat un pictor roman, cu Impietate acoperit de care-care despret al modernistilor de astazi, pe care insa In-

255

fiv

APTC CONFA TWIT

treaga societate romaneasca p gala st.4 apere totdeaunapentru geniul sau care este In ranclul intaiu adevar, unincontc tabil si etern acievar, Nicolac Grigorescu,inst. an e un Nicolae Grigorescu al Atnericei, pentru ca n'alute les natura americana. Meritul lui Grigorescu este elel a prins lumina de la noi, a prins umbra pa'clurilor noa-stre, spiritul vailor care eoboart prin podgorii; in el eintrupata In anume aspecte ale ei natura romaneasoa,Poate fi criticat pentru. ct din natura noastra a ales nu-mai o parte, ca aIaturi de carale* sale cu boi n'a pus siceva automobile contimporane, dar acelea abia IncepeauSt apara, ca, in be de an pastor, n'a presintat un tanarintelectual in propaganda agricola sau industrial. El apreferat sa reprocluca terani si ciobani mai molt ciobanul'ead teratrul, de Si tine cunoaste Watt. opera lui Gri-,gorescu isi aduce aminte si de un anume iarmaroc, cu togapopulatia speciala misunand acolo, tot Lisa precum a r -dal grozavia razbolulul nu cu masele de trupe merganciin atac, ci in rtzlete figuri representative; el isi aduce a-minte de anumite scene din Normandia sau de langtParisul uncle a trait atilta vreme, de foarte fxurnoaselepoi trete, de florae lui fragede si poate vedea ca Grigo-rescu nu era un fabi icant in sute de exemplare al acelo-rasi tablouri de nuralitate cu boi albi ciobani Iran lafini,de feti frumosi pastorite, ci un pictor in cea mai inalttconceptie a cuvantului.

Inness nu e asa; el face numai copted suptiri din pa-duricile americane. Doar In peisagiile acoperite cu brumit

c incercam de a se auropia de solul lui nZtiv, fart st-ifi aflat Insa toate secretele.

Literatura acestei epoci are exact acelasi caracter. Ame-ricanii sanl si pe vreinea aceasta, dar cu deosebire in fasade astazi, calatori. Numai cat azi calatoreste inainte dietoate miliardarul de bate vrastele, fetele frumoase bo-gate, inteligente si culte foarte adese ori; care se intampld

256

Si

e

Si

Imstsa

si

LITERATURA 51 ARTA

sIt is in casatorie pe cine stie ce scapatat nobil maghiarsau vre-un hobereau frances de provincie, care nu-i aducedecat o tinereta furtunoasa si datorii care se vadesc Ince-tul cu Incetul.

In vremea aceia Insa calatorul american era foarte adeseon un intelectual. Nu debarca la Paris la otelurile celemai scumpe, deci nu cele mai bunt, ci dd obiceiu celemai zgomotoase si mai nelocuibile, ci se ducea prin vailefluviilor germane, strgbatea orasele si satele de pe liniaRinului, se interesa de amanuntele de arta, ori, visitand re-giunile Italiei, respira si acolo mirezmele de trecut aleEuropei, care nu se Intalnesc In America. Era adoratorulunor zei cari nu trecusera. Oceanul. Intre acestia unuleste cu desavarsire representativ, Longfellow. El a lasatastfel o opera literary din cele mai Intinse, in careIntalnesti toate subiectele. Am tradus multe din poesiilelui pe vremuri, publicate Intaiu in reviste si adunate In-tr'un volt= nestiut, tiparit la Craiova, Din opera poe-tica a lui N. Iorga", cuDrinzand traduceri din literatutrile straine. Se Intalneste acolo si o bucata asa de fru-moasa ca a Ceasornicului". Intr'o casa pradata, mobilatoata a disparut, ferestile au fost sparte, usile date de oparte, dar pe scarf s'a Intel un ceasornic care Inca mergesi ..i se pare poetului ca zice totdeauna, niciodata; ni-ciodata totdeauna", si pe tema. aceasta Inseileaza: Da, aiciau fost mirese bucuroase In ziva nuntii si lume din toatepartile adunata acolo, petrecere 5i strigate 5i cantece,dar ceasornicul de pe scara spune Totdeauna, niciodata,niciodata, totdeauna". Aici oameni au murit, cum oa-meni s'au nascut, viata lumii a trecut prin odaile acegtea

to intrebi: lucrurile acestea au fost candva sau nu?",iai ceasornicul raspunde: Totdeauna, niciodata; niciodatadtotdeauna".

Parfumul acesta de misticism german $i engles se In-tabaeste In cea mai mare parte din opera, deosebit de a-tragatoare, a lui Longfellow.

17 257

si

si

APTE CONFERINTE

Trebuie sä recunoasca insd cineva cd poetul n'a mers Inpadurile americane, nici pe brazda tliata de plugul des-chizatorului de pamanturi noun, ci sim i un parfum complexIn care ce este mai vechiu, mai rafinat, mai pregatitz ede Imprumut. Dar el a vrut, cu geniul lui, comprehensiv,Ba nu se tins numai In margenile Inguste ale unei bo-gatii lirice, si a scris, de exemplu, Evangelina, o foartefrumoasd bucata, care ar merita sd fie tradusa si rds-panditd in lumea noastrd scolard, hranita cu literaturdde rdspopiti si alti scriitori moderni, care e o curatd o-trava pentru suflet, cu tot talentul scriitorilor; duhoareaaceasta artificiala, perverse, nu trebuie confundatd cu mi-reazma adevaratei poesii.

Evanghelina" lui Longfellow, dacd se uita cineva de a-proape, samdnd cu Hermann fi Dorotea a lui Goethe. Estevorba de un sat Intreg izgonit pentru motive religioase. E-vangelina e o fate care pleaca din Acadia si Intrebuinteazdcele mai mari silinti ca sa ajungd a Intalni pe logodniculei. Il va gasi pe un pat de spital, un Miran in agonie 1.Multor critici nu li place din causa lmprumutului evident,din causa incercarii foliate de a da literaturli americaneun lucru pentru care ea nu era pregatitd.

Alta data, lui Longfellow i s'a parut ca poate lua ceva,din trecutul Indian si a alcatuit atunci Cantecul lui Hia-watha", o poveste a Indienilor df pe Mississipi, piina dementalitatea speciala a Pieilor Rosii. Tot ceia ce imagina-tia simbolied a salbatecului poate aduce, se &este faun-tru. Fiecare pasare, fiecare animal are un nume specialIndian, care Intra in tesatura versului erigles.

Alaturi de Longfellow, este insd un scriitor In prosecare-i corespunde perfect. Cu totul necunoscut la noi,Washington Irving e autorul unor schite In care sant multelucruri foarte hazlii. Inceputul humorului american se gd.-

0 parte, acea care s'a pAstrat, din traducerea mea, Mud la maiputin de doulzeci de ani, am dat-o In revista Cuget Car pe tulle-August 1930.

258

LItERATUIU *I ARTA.

seste de rapt aacolo. In a lui Carte de schite"(Sketch Bookof Geoffrey Crayon) o sa. Intalnim, de pada, la Paris, osocietate literara alcatuita numai din oameni de ,primaclas5, care se uita cu foarte mare despret la altii de clasaa doua; cei d'intaiu vorbesc, cei de clasa doua numai din-cand in cand spun $i ei cite un cuvant, iar la ceilalti li ra-man cuvintele pe buze. Dupa aceia alto societate uncle cei<le clasa a doua vorbesc extraordinar de malt, dar alai,de clasa a treia, tot scriitori $i intelectuali, nu zic nimic.

Acesta este genul humorului, une on foarte subtil $i de-licat, al lui Washington Irving.

Influentat putin $1 de Ultimul dintre Abenceragi"(Le dernier des Abencerages) al lui Chateaubriand, el ascris i ceva In legatura cu Maurii din Grenada, $i de a-ceia e foarte iubit In Grenada $1 Spania. Pe langa aceasta,a compilat Viata lui Mohammed, a lui Washington, a luiColumb, a lui Goldsmith. Irving este creatorul stilului pro-sei americane, simplu, dar vioiu $i istet.

Alaturi de acesti doi, sant, formand o alts categoriedecal a eclecticilor europeni, cugetatorii religiosi $i mis-tici, In versuri $i prosa, ai Americei. Un Bryant $i ina-inte de toate Emerson, cari concentreaza tot ce Ad, tot ceand, tot ce vine din afara care dan$ii. Tot trecutul, tot pre -sentul, toate varietatile fiintii omenegi, toate aspectele na-turii, toate glasurile care se and In afara, toate cele carivin din launtrul omului, se unesc apoi Intr'un. sentimentde superioara armonie misterioasa. Sant poetil universa-litatii lucrurilor g fiintilor. Dona din cartile lui Emersonstau In randul Intaiu al Intregii literaturi contimporane.Dintr'una, pe vremuri, In revista mea Floarea Darurilor"am dat cateva traduceri: Oamenii representativi", caretrebuie puss In legatura cu Cu ltuI Eroilor" al lui Carlyle,cu deosebirea ca Emerson e mai delicat, mai discret, caizbeste mai pupil auzul decat profetica vijelie a lui Car-lyle; pe de alto parte, la dansul nu sant strigatele aceleavoit de vulgaritate sfidatoare, unul din farmecele stiluluilui Carlyle $i una din primejdiile pentru imitatori.

259

§APTE CONFERINTE

Cea de a cloua carte, care n'a Post tradusa niciodata batromaneste si cred In nicio alta limbs europeana, este Con-duct of life" (Cum trebuie sd trdiesti") minunat opuscul,care ar trebui sä faca parte din toate bibliotecile sco-lare.

Dupa epoca aceasta vine cea de a treia care se conti-nua pang. astazi, asa incat de la 1880 si pang. la 1930 se-poate face o singura perioacla literatura americana.

In aceasta perioada, Americanul se simte American siin arta si in literatura.

In aria, literatura Americei incepe a se defini tot mai.mult. Urmasii lui Inness (t 1893) in peisagiu, sant multmai Americani decal danshl; padurea, sesul, oceanuIintereseaza mult mai malt, tipuri din societatea americana .

sant prinse de acesti arti§ti ai unei epoce noun. In aceastavreme agar doi represintanti caracteristici ai artei ame-ricane, unul care- a fost descoperit nu de multa vreme,care a razbit cu multa greutate, un geniu timid, stangaciu,misantrop, lucrand pentru dansul, nu pentru lume, asa In-cat nu poate sa existe o opositie mai mare decat aceia din-tre el si acela al carui nume e cunoscut pretutindeni, sunatdin cele mai zginnotoase trambite de argint ale notorietAtii,n'as urea sä zic ale reclamei, care 1-au facut cunoscut pre-tutindeni. Cel d'intaiu e Whistler (-1- 1903), iar celalt, pecare-1 stie orice Ainerican, ale cdrui panze se gasesc la lo-cul de cinste in orice museu, care a facut si fresce pentru.palate, si portrete pentru toata lumea bogata americanaprecum a fost, un moment, Carolus Duran la moda InParis, si fiecare voia O. fie zugrd.vit de dansul---, un omInsa care, ducandu-se in Venetia, era capabil schimbe-imediat visiunea, Sargent.

Pictorii americani sant astazi foarte numerosi, museelermarl si mici, de acolo, sant pline de productii americane,si pictorli sant foarte mandri sa Insemne nationalitateafor americana spre a nu fi confundatl cu pictori englesi_

260

In

slit

ii

LITERATURA §T ARTA

Literatura acestei epoci vine toata de la cativa oameni. In.poesie, nu atat de la scrasnirile din dinti si visiunile ete-rice, de la Iadul si Raiul fantasticului, din temperament

i vointl, Edgar Poe, totusi un contemporan al lui E-merson, ci de la Walt Whitman (t 1892), poetul Indraznet,care Intrebuinteaza versul de deosebite lungimi cu deo--setith armonie, amestecat cu prosa, un vers mai scurt, al-tul mai- lung, pentru ca sg. continue Intr'o prosa ritmata,Walt Whitman a patruns acu.m fn cunostinta tuturor, dar,

n d, acum vreo treizeci de ani, scriam un articol despre-dansul intr'o revista din Bucuresti. multa lume se va fiIntrebat de uncle am scos pe acest poet nestiut de nimeni.

Ceia ce impresioneaze la dansul, este credinta In viataAmericei, In vial a industrialL a Americei; e strigatul a-cela de optimism, de apel catre. viitor, si nu In numele c§.-pitanilor industriei, ci In al maselor muncitoare. Pentru In-thia oars vorbeste America toata, din toate fabricile, des-pre toate ogoarele ei, unindu-se Intr'un singur glas prin.-versul acesta zbuciumat, rupt, disarmonic, al lui Whit-man.

Dups aceia vor veni -coli deosebite, dar nota particulars:americana n'a mai perit din aceasta literature 1.

Pe de alts parte, alauri de poesia de strign a lui Whit--man, intraductibili, este o and poesie, poesia pentru ea

o poesie de ungher, de semi-obscuritate, o discretapoesie chinuith, scrisa pe buciltele de hartii aruncate, pecare pe mma rude si prieteni, admiratori le adung. Afost o Intreag4 tragedie publicarea versurilor Emiliei Dic-kinson. Ea nu s'a gAndit niciodata a versurile ei vor fipublicate. Le Insemna cu o scrisoare a.sa de Brea de des-cifrat bleat a trebuit sa se uneasca prietenii ca se publice

1-Cea mai buns antologie a poesiei americane e cea din Oxford r,The Oxford book of American verse, 18th to 20th centuries, chosen

and edited by Bliss Carman, Oxford (1927). 0 prefer acelela; ameri-cane, a lui Louis Untermeyer.

261

it

yAPTE CONFERINTr

numai putine versuri, pentru ca mai tarziu sa se reviecu toata opera

Ca sä se vada, cum, alaturi de poesia zgomotului fabri-celor, se putea face si poesia timiditafil In America, WIcateva bucati scurte ale Emiliei Dickinson:

Murit-am pentru frumuseta,Si-abia cram In groapa,(Ind langa mine-au asezat1.1.n mort pentru-adevar.

De ce-am murit? m'a Intrebat.Raspuns-am: Pentru frumuseta".

Fiind mort pentru adevar,Shntem ca frati, acuma.

Si astfel am vorbit ca doiAmici gasiti In noapte,Pana ce muschiul ni-a cuprinsSi numele pe plata

Sau:

0 bazaire de albineA pus o vraja.'n mine...De-ati urea sa stiti cuvantulMai bine vreau mormantul,Deck sa.-1 spun.

Amurgul cel ImpurpuratVointa 'ntreaga mi-a luat.0, nu glumiti, rauvoitori,Caci Domnul e stapanitor.S'o stiti !

Si zorile ce s'au -ivitPare ca m'au Inebunit.

262

LITERATURA. §f ARTA

De vreti .sd 5titi ce s'a 'ntdmplat,Doar mesterul ce m'a. creat,V'ar spun.

Pe urma:

Acest praf linistit a fost domni si-au fost doamne.135101 a fost $i fete.A fost si ras, si mandrd putere, suspin,A fost cosite, plete.

Si-au fost aid, In pacea dainuitoare-a veriirSi flori si zbor de-albine,Ce si-atufacut intregul cerc de viataS'ai cu bine.

In sfarsit:

Acuma patul larg.Evlavios faced,In el voiu sta lung, asteptdrul0 judecata

SA fie drept cearsaful lui,Si perina rotunda,

qiciun zvoh din blonde zariSA nu -mi trezeasca soninul!

Vom regasi aceiasi nota, cu ciudate complicatii de re-voila, la ma tumultuos poet, care traieste si acum, merganddin loc in loc pentru a face lecturi literare, Sandburg, de o-rigine scandinavd. El represinta cloud lucruri cu totul deo-sebite, pe de o parte o poesie care, In discretia ei, samAnAcu a Emiliei Dickinson, de exemplu:

Aduna trupuri cate 'n Austerlitz $i 'n Waterloo,Ingroapd-le si lasa-mi pace sa lucrez.

263

5icfarsit

tie-mimi-1

buna.

si

7n*

$:

tAPTE CONFER INTE

Sant Iarba si-s in stare sA cohar orisice.SA fie sus gramada, cum e la Gettysburg,SA fie sus gramada ca 'n Ypres si Verdun,IngroapA-le si lasa-mi pace sil ,lucrez.poi ani vor trece, zece. si-or spune cAlAtorii:

Ce be este nice?In ce loc ne gAsirn?

Sant Iarba,$1 lucrez.

Ori:Soseste ceata 'ncetCu pasi ca de pisicA.Priveste un momentLa port si la cetate;Se lasa In tAcere,Si lata a s'a dus.

E o foarte delicata poesie de moment. Dar acela.siSandburg, cand e vorba sA infatiseze Chicago, O. apereChicago, atunci vorbeste alifel, Intrebuintand un vers In-tocmai ca versul abrupt al lui Whitman. El isi glorifica o-rasul lui cu o putere extraordinarA:

Da, sti-m cum toti te batjocuresc,Oras de fier, oral de-otel, oral de fabrici :Eu pentru-aceasta te iubescPentru puterea care-i in tine.Atatea civilisatii se vor duce;Din cosurile fabricilor meleTot Ira striga o putereCum n'a fost niciodatd in omenire.

MAcelar de porci al lumii$i fabricant si fainar,Jucand cu trenuri si 'ncarcari,Focos, krAbit si furtunos,Oras de umeri largi.

244

LITERATURA 5SI .ART4

Imi spun ca esti stricat cred, cad am vazut femeile-tivapsite supt lampi de gaz ispitind pe bgietii de la ferme?

Si-m.1 spun cg esti conrupt i .raspund: dar e drept, amvazut pe ucigas omorand revenind Tiber ca iar sa o-moare,

Si-mii spun ca esti brutal si raspund: pe fetele femei-lor si copiilor am vazut semne de cumplitg. loathe,

Si astfel rgspunzand, mg Intorc iar la cei cari-si radde orasul acesta al mieu, ii li arum Inapoi rasullizic:

Vina si arata-mi alt oral care cu capul ridicat, cantand,sä fie asa de mandru de a tili i aspru si tare si capabil,

Aruncand puteri magnetice In mipocul trudei de lucrupeste lucru, e un nalt si mandru luptator stand viu Impo-triva micilor orase,

Mandru ca un dulau cu limba scoasa pentru faptg,tare ca un salbatec incordat contra salbatAciei,

Cu capul gol,Lucrand,Pignuind,Zidind, stricand, refacand,

Supt fum, cu gura pling de praf, razand cu dintiSupt teribila sarcing a soartei, razind cum rade un tanar,Razand ca un. luptator ignorant care n'a pierdut nicio

batalie,Razand fudul ca supt pumnul sau e pulsul si supt coastele

sale inima poporului,Razand,

Razand focosul, orbitul, furtunosul ras atTin eretei, pe jumglate gol, asudand, mandru a t.

mgc,elar.

Macelar de porci al lumii,Si fabricant 5i fdinar,

265

si

5i

albs,

*APTE CONFERINTE

Jucand cu trenuri $i 'ncarcari,Focos,, grabit $i furtunos,Ora de umri largi."

Ca A. se vada cum trateaza el fabrica, iata o alts bu-cata din opera lui:

0 ball de otel e doarFum In inima ei, fum $i sange de om.

Ta$nire de roc trecu, ie$i, merse aiurea,Lasand un fum $i sange de om,i-otelul gata, racit, albastriu.

A$a focul Infra $i iese $i merge aiurea,Si bara de-otel e un tun, o math., un cuiu, o lopata,0 helice supt Mare, un catart dire bold;

Fum $i sange de om.

Este imnul durerii omene$ti Intrupate In productia f a-bricei.

Altii represinta In poesia aceasta noun aliceva. Inchi-narea catre Lincoln, eroul americans a poetului Markham.a In acelae timp $i mila de omul care sufere, dar $ibucuria de omul care, lucrAnd, a ajuns la capat:

Mid a Nornelor mama vazu ceas de-uraganCrescand $i 'n Intunerec prinzand pe lume totul,Ea parasi eroii din cer $i se lasaSpre-a face omu'n stare sa sprijine nevoia.A luat cu grija lutul din calea tuturor,A$a cald de caldura pamantului genial,i-1 strabatu cu darul cel rar al profetiei.

A stamparat caldura cu lacrimi omene$ti,A pus in stof a aspra un zimbet de lumina,Si'n trup sufla pe urina o clara flacaraPe fata cea duiobsa $i tragica a lui,I-a dat $i simiul tainic al misticei puteri

266

LITERATURA. §I ARTA

Miscandu-se 'n tacere supt valul muritor.Asa facu pe omul sh stea 'mpotrivi lumii,In stare sa Infrunte si muntele marea.Coloarea ternei Insesi era In el, roscata,Si tot ce se cuprinde In primul element:Dreptatea rabdarea din stancile de piatra,Si calda bunatate a ploilor pe foi.Intampinarea bunk a putului din cafe,Curaj de Infruntare c'al pastrii pe marl,Usoara fluturare a vantului pe gran,Mila zapezii care acopere-orice rani,Taina din raul care Isi tale totusi caleaIn muntele cu stanca cea aspr'asupra lui.

Cand un fiu de imigrant, James Oppenheim, ni vor-beste de negri, el spune:

Au liberat pe selav, rupandu-i lantul,Dar tot un sclav a fost ca mai halide:Era legat de-a lui venalitate,Legat de indolenta si de lene,De frica lui si de incbipuire,De nestiinta, 'Annie% salbatacie;Sclavia lui nu mai era In lanturi,Era In el,Caci numai oameni liberi se pot libera,Si nici nu e nevoie de aceasta,Cad oameni liberi se fac singuri hstfel.

0 alta bucata, in acelasi spirit, este aceia In care poe-tul Edward Rowland Sill presinta pe cei doi apostoliIon Toma:

loan si Toma 'n drum se prind,Toma 'ndoit, Joan iubind.

Inane, spune-ai InctrazniCu cel putini a to 'ufrati?

26t

si

si

si

§APTE CONPERINTE

In gindul tau pierdut sg. fiiSA n'ai a' vietii bucurii?De orice om sA to fereei,SA creadA cg Busman li eSti?SA 111 tot singur i hulit,Ca de un blastam tintuit,SA treci prin noapte 'ntre eel vii,Ce cred ca farmed pe copii,SA porti In viata ta nonos,De eretic necredincios?De vrei asa, cu mine yin:,Om liber, de mandrie plin!

..Si apostolui loan raspuftde:

0 Toma, poti sA. ma asculti,Intrand in turma celor multi?SA fii cu ansii cufundat,Ca ei ae Domnul mangffiatSi sa prime.ti si tu, smerit,Ce e in ei sAlasluit,5i'n viata ta sA nu_fii pasIntre blastmele de sus,SA nu ai faima ta nici cand,Sarac In suflet si In gaud?SA fii de oameni nenteles,Cum este iarba de pe ses,Pe care toti o cala 'n mers.De ai curaj, cu mine yin'SA fii cu totii unit deplin

E una din cele mai frumoase bucati de solidaritate u-snanA.

Si lath. una In care se presintA durerea muncitoruluicalcat In picioare de toata lumea si ajungand s6 fie unrepresintant degenerat al speciei. Poetul a vAzut undeva.

268

LITERATURA §I ART

un tablou al lui Millet care infatiseazg. un out cu sap;salbAlAcit; oasele ii iese prin fata supta; are o Infatisarepreistoricl pe care parc'o scoate din adancimile paman-tului.

Poetul Edwin ,Marckham 11 Infatiseaza a.sa:

Plecat de greutatea de veacuri, el se las1Pe sapa si priveste pamantul de supt el.In fa -i goliciunea de' veacuri petrecute,Pe spatele-i povara intregii noastre lumi.Cine a fost sl-i ieie plAcerea si sperarea?Cine-1 facu sa n'albA ndcaz, nici asteptari?Stupid, uimit, de pare a omul nu-i e frate?Cine-a lAsat sA cads aceasta asprA Wel?Cine-a Inchis luminii aceastA frunte grea?A cui suflare-i stinse lumina de pe creieri?

Acesta-i cel pe care-1 facu Domnul din cerSA alba stApanire pe mAri si pe uscaturi,SA caute in ceruri drumuri i puteri,Sa fie prins de marea pasiune-a vesniciei?Acesta-i visul care-1 visa cand facu soriiSi li'nsemnA o cale pe apele adanci?PAnA'n adanc de pesteri in Iad nu poate -fiIcoanA mai grozavA decat a lui, acesta,Mai plinA de osanda acestei oarbe lumi,Mai plink de ursire a sufletului nostru,Mai stransa de primejdii pentru Intreaga lume.Genuni sant intre dansul si Intre serafiini 1Legat de roata muncii, ce oare-i poate fiSi Platon $i miscarea eternelor Pleiade?Ce-i toatA 'nsirarea de piscuri a cantArii?Ce-i sant lui oare zorii si rasa din grAdini?Prin fata-i chinuitA privesc amare veacuri,Si tragedia vremii e 'n trupu-i chinuit.

26g

si

§APTE CONFERINTE

Prin fata lui, o groaza, tradata omenire,PrAdala, profanata, furata de averi,Protesta'n sfrigat fata de domnii marl ai lumii,Si e proorocie in profestarea lor.

O domni stapani, in sama cui terile sant date,Aceasta e isprava ce-o dali lui Dumnezeu,Aceasta chinuire de trup si jale-a mintii?Cum veti putea vre-odata taria sa-i redaliSi sa-1 atingeti iarasi cu imortalitate?Cum yeti putea privirea-i spre cer s'o ridicati,SA recladliti intr'insul si inusica visul,SA indreptati de veacuri cladita infamie,Perfida nedreptate, durerea Ears leac?

O domni sta.pani, in sama cui terile sant date,Ce va fi socoteala cu acest om candva?Cum veti raspunde oare la aspra intrebareCand val, de rebeliune tot termu-1 va lovi?Ce va fi oare Statul regele atunci,Tot ceia ce aduse pe om In acest hal,Cand oarba rasbunare va sta sa judeceDupa tacerea care de veacuri s'a Mat?

Cine crede a in America e sims numai pentru miliar-dari, sa ceteasca. pe Markham, ca sa simta ce se misciiIn inima acestei societati, cu una din cele mai grozave in-josiri morale, pe care o &esti la omul din fabrics.

Alaturi de acesti poeti, este si prosa corespunz4toare,care-si are doua caractere: on cauta pitorescul, dad.e vorba de pitoresc, atunci gAsesti pe Fenimore Cooper,cantaretul Indienilor, pe Bret Harte, descoperitorul spiritualal Vestului, iar, data e vorba de omul inchis in casa lui,atunci ai pe Nathaniel Hawthorne, tradus si in frantuzeste(Scrisoarea rofie). Daca, in fine, e vorba de a rade pe rui-nele naturei si pe injosirea omeneasca, de un ras vAnitt

270

5i

sf

di,

LITERATURA ARTA.

i amar, aceasta se intalnqte la scriitorul care, pentruun cetitor superficial este surazatorul represintant al notliteraturi americane, dar, e, In fond, un nihilist in %ara incare nu s'a putut inchega Inca un inalt ideal moral pentrutoata lumea, Mark Twain.

De literatura curenta, a romanelor sd -mi fie permis a numa ocupa: nu e vremea sa. se judece aceste zugraviri so-dale In care nu e atata arta, cat adevar.

271

$1

V.

Romanii.

In aceastt conferint Imi indeplinesc o datorie fatt de Ro-mAnii din America.

Romanii din America imi pareau altfel Inainte de amerge acolo, decal pe urmt. Este o legendt a Romanilordin America, si aceasta legendt este bine sa o InlAturam,fiindct legenda face pe multi oameni st calatoreasca inAmerica In vederea unor profituri materiale, pe care nue bint A, le caute, nici din punctul de vedere al bunei

pe de alit parte, fiindct. nici nu ajung la dansele.Legenda Romanilor din America este aceasta: c ei

swat foarte numerosi. Ni se dau cifre fantastice, uimitoare.Atunci cand cauti mai de aproape, vezi a ele n exists sinici n'au existat vre-odata. CAlttorlile Romanilor In America sant In legaturt cu anume posibilitati de desvol-tare, foarte variate. Foarte variate, dar nu si foarte In-tiuse, aceasta chiar Inainte -de restrictiile actuate, pusela imigrare.

Se stie et, acuma, Americanii, voind st fact a fierbe alfor melting pot", de asimilare a tuturor raselor, au in-frodus un fel de rationalisare a imigrtrii. Se prevedeun anumit numar de imigranti pentru fiecare tart, caripot fi primiji In fiecare an In America. In ce ne privestepe noi, numarul acesta este foarte mic. Si de aceia totioafnenii saraci can se ingramtklesc necontenit la birou-

272

ROMA NI1

rile de pasapoarte, i§i pierd vremea degeaba. Unii din-tre dansii, poate and vor ajunge la vrasta de patru sutede ani vor putea fi primiti in America, dar inainte de a-aceasta respectabilh vrasth hotarat eh nu. Mind* precumspuncam, in America nu sant primiti mai mult dealt 0anumita cifrh pe an, si, gdata implinita cifra, nu mai in-trh

Stiu foarte bine ea sant Si mijloace de a scapa con-tingenthrii americane. Mhsurile restrictive nu exists inCanada si nu exists in Mexic, cele douh teri vecine, laNord si la Sud,cu Statele-Unite. Si, atunci, unii Romanifac asa: iau pasaport pentru Canada, si Incearch sh sestrecoare de aid in Statele-Unite, on iau pasaport pentruMexic, de unde cauth sh patrunda prin granita de Sud inStatele-Unite. Insil in niciwa cas procedeul nu este reco-mandabil. Na, din punct de vedere moral: Americanii nuvor mai multi Romani decat atata, ' atunci de ce sh seindese in locul unde nu-i pofteste nimeni? Din fericire, a-ceasta interzicere nu este numai pentru noi, ci pentru toatenatiile. Americanii vreau sa creeze o societate unitarh, siatunci emigrantii noi u suphrh. Dach, din punct de vedereamerican, este bine sau ba, alth cliestiune. Americanii sta-biliti, aceia nu se inmultesc. De la prima generatie el mar-genesc numitrul copiilor. In a uoua nu-i au aproape de loc.Si atunci se poate intampla ea previsiunile facute, cu omare seninatate de constiinta, de un sociolog american shse realiseze, sh vie, adech, Q vreme cand Aframericanii sevor confuncla cu rasa albh, va fi o singurh rasa. Darse poate intampla ca aces rash sh. nu fie tocmai albh, cide in negru foarte pronuntat, cu toate instinctele care sepot ascunde supt aceasta rash neagra.

in general, orice clash superioarh care margeneste nu-marul nasterilor, de chide drumul pentru o clash infe-rioarh care-i is locul. E bine sh o tie si societatea roma-neascd, de exemplu cea din Banat, unde margenii ea naste-orilor este scan.daloasa si sant case cu un sin-

18 273

nimeni.

si

criminals;

si

V.PTE CONFERINTE

gur copil sau cu niciunul; si Sarbil fac acelasi in-cru, $i resultatul va fi ca satele vor ajunge pe manile Tiga-nilor, cari nu margenesc nasterile.

Deci, numarul Romanilor In America nu poate sa fieasa de mare cum iii Inchipuie

Pe de alta parte, se crede. ca Romanii din America stintoameni extraordinar de bogati. Prin urmare, mice ompolitic roman caruia Ii trebuie bani pentru alegeri, oricegazetar care se &este in situatia in care tocmai mi sespune ca se gaseste ziarul ruieu, din care pricing. poatepeste catava vreme, ca o multamita a societatii roma-nesti pentru ce a insemnat acest ziar In fimpul razboiului,el ar fi silt sau inceteze aparitia--, orice ziarist, zic, caren'are cu ce scoate ziarul, crede ca poate apela la Roma-nil din America. Oamenii au punga plina de dolari. Do-larii ii curg prin toate buzunarele, $i, buzunarele fiindsparte, n'are decat sit Intincla cineva, supt buzunar, pal-ma pentru ca sat i se umple de dolari.

atunci, pleaca fel de fel de oameni In America avandacest gand.

Cand am plecat eu in America, erau prieteni care-mispuneau: ai sa faci o calatorie strasnica foarte profita-bat, pentru imediat ce au sa to vada Romanii din A-merica, or salt dea un automobil si fondul pentru Intre-tinerea lui, Iar, pe langa aceasta, cum or sa afle ca Nea-mul Romanesc", gazeta d-tale, este In primejdie, o sa segandeasca la vremea razboiului, si subventiile vor fi asa demulte, Incht o sa trebuiasct sa Inchiriezi un vapor specialpentru d-ta, din causa sacilor cu dolari, pe cari o sa-i cariIn Romania.

Deci, cloud pareri: ca Romanii sant extraordinar de nu-merosi In America si, al doilea, ca sant foarte bogati,fel de marl negustori, industriasi, capitalisti.

A treia parere este ca. Romanii din America sant nisteintelectuali, cu gandul numai la tricolorul romanese, lacasa for din tardy ci inima li bate numai pentru lucru-

274

hunea.

si

sfvabii

ca,

um

Misiunea S loan de Capistrano.

ROMANI(

-rile, bune sau rele, care sant la noi, fireste laudand pe celelmne, iertand pe cele rele. Si, daca aceia de facem noi In-taxa se iarta ceva mai greu, este pentru cs ei nu-si (Tausama de Imprejurarile grozhve In care ne gasim.

Se Mai trade ca Romanii acestia din America au atatalimp liber, lucat de dimineata pans seara nu fac decat sa-cultive; in forma cea mai romantics, patriotismul 5i na-fionalismul romanesc. Pentru aceasta iau si cetesc fru-mOasa gazeta care se numeste America", foarte bineredactata $i de care voiu avea prilejul ss vorbesc pe urma.

Isi Inchipuie lumea cs intaia grip, a Romani lor din A-merica, Indata, ce scoala 5i evident se scoala foarte

pentru ca Romanul este capitalist, e sa deschiclagazeta, ca sa vada cum stain cu lacustele din Dobrogea, sila orice nacaz al nostru ei sant gata a trimete fin sir ne-sfarsit de dolari celor din tail.

Dimineata, cants Desteapta-te Romane", la dejun Tra-iasca Regele", catre seara Isi aduc aminte de La arme"

cants inainte de a se aseza la mass pentru pranz,1111 pranz foarte copios.

Romauii din America ar trai deci ca Intr'un fel de paysde Cocagne", o a bielsugului, In care trebuie sa seAuca toata lumea care nu vrea sa munceasca, pentrureface sitaatia materials.

Ce. n'am auzit In America de pe urma, unor anumitedrumuri, Mute acoloT Ce ecouri ale luptelor politice dela foil Si mi se spunea: ,clar.kl-ta nu ni spui lucrurile asacum le gpunea domnul cutare, care a lost Inaintea d-tale".Si trebuia sa raspund: Nu, pentru ca nu ma chiam4asa cum se chema domnul cutare", nu voiu zice eu:.,,Ma voiu presinta Inaintea regelui ui -i voiu spune: Rege,America este republics,! Ori fad Ministeriul asaCori poporul va veni $i Iti va cere socoteala".

Si aid este o foarte mare gresala sa se creada a a-col° In America poti Intrebuinta un astfel de limbagiu.Americanii sant republicani, fart Indoiala, dar republics

275

1

asa,

se

si

tart.'a-si

si

si

*APTE CCfNFERINTE

for este une or,i foarte conservative, si, pentru a an trecutprin scoli, ei stiu imposibilitatea morale socials de aIntrebuinta un anumit limblgiu.

Drumul acesta In America s'a facut totusi une on aadus foloase, dar, hotarat, pentru astfel de foloase nu tre-buie sa intreprinda cinema drumuj in America. Gaudul ca..In America sant oameni can to pot Linea necontenit pe-palme., satisfacand toate dorinSile si toate capriciile d-talertrebuie p.arasit.

Se mai crede a Americanii au obiceiul, tend pled,sa-ti face darurile cele mai extrordinare, Incat din da-rurile adunate sa poata trai emul cai-jva ani de zile.

Sant persoane care se stabilesc pe acolo, pentru a re-presinta cultura romaneasca, gata a tipa.'rk tot felul de-

pe care O. be plateasca Ministeriul din Bucuresti.Oantenii pot 1i imseluti si -in Ar.tieiica si in Romania si faorice parte din lame, pentru ca 1 niea este asa, incat cuobraznicia razbesti cu siguranta. Greutatea pentru multi.oameni este sit o aiba. Oamenii cinstiti, muncitori, moralisant, orfunde, prada oricarui. sarlatan. Multe succese roma-n.esti la Paris se explica. astfel. De indata ce vede France-sul, si prin urmare Americanul, pe un om cu o sigu-ranta extraordinara, luandu-si aiere grozave, parandin el se cuprind comori Intregi de stiinta, vorbind deimportanta, lui In tara la dansul, isi zice: ca sa albacineva un astfel de obraz, trebuie sa fie deosebit de im-portant, si, cum n'are mijlocul de verificare, it accepta.Aceasta insa este o nota tot atat de bung. pentru eel care.se lasa Inselat, pe cat e de rea pentru Inselator.

Legenda aceadta Intreagd not trebuie sä o inlaturgm.E adevarat a se pot duce cu succes In America oameni

capabilf sa resiste la orice, sa treaca printr'o inchisoarepentru a face avere si printeo a doua inausoare pentru ao creste. Oameni de acestia se pot duce si se pot impune .,une on si ca printi conti; vor gAsi oameni pe cari sad.

276

$i

si

carti,

ca.

si

ROMANII

Use le. Vor razbi si )3614i frumosi de la noi, cari sa se o-fere unor doamne de anumita vrasta. In America mi s'avorbit de un print Popes Cu si un conte Popescu; conteleera la New-York, iar printul la Chicago. Conte le o duceaceva mai greu, dar printul mult mai bine, imprumutandde la toata lumea, pentru a dumpara bomboane si bu-ehete, pe care le oferia unei mostenitoare de multi do-lari, izbutind 61 fie acceptat de dansa, care a avut place-rea sa fie, astfel, cateva zile principesa Popescu. Cumnu stia nimic despre Romania, a fost incantata de a-ceasta Iraltare sociala asa de neasteptata asa de stumpplAtita. Dar, cum omul era ce era, i-a cazut masca dupacatava vreme, princesa Popescu a vazut cu cine are-a face,

Inca odata, legenda aceasta a Americei bogate, useara<de lnselat, doritoare de a primi pe orice Roman, fie si a-venturier $i sarlatan, pe orice sezatura, din care spetaorasul nostru produce intr'o masura asa de mare, si carinu sant buni decat sa fabrici din ei negru animal pen-tru vax sau alts. Ilntrebuintare chimica, legenda ca ar-putea merge cineva in America pentru ca .toata socie-tatea americana s64 iasa Inainte, Romanii si Evrcii,

bine Inteles Evreul roman. trebuie sa fie un bancher cuo punga. formidabila 5i, mai ales, data to recomanzi ca.antisemit, se grabeste sa-ti dea cheile casei de fer, pen-tru ca sa fii mai blajift cu coreligionarli trebuieparAsitA.

Romanii din America insemneaza altceva, si ih ce pH-Neste numarul lor, si in ce priveste provenienta lorf felulfor de viata, viata for culturala, aspiratiile for si posibili-itatile lor de viitor.

Se vor infatisa lucrurile reale, asa cum o poate facecineva care a trait mai bine de dotra luni In mijlocul for si

mers aproape In toate centrele uncle se gasesc Romani,chiar si In Iocalitatile unde nu erau decat cateva sate. Nurot, sa zic ca i-am vazut pe toti, cad, este foarte greu sa

277

si

si

pi

lui,

it

§APTE CONFERINTE

acbmi oameni asa de raspanditi si unii rupti de comanitiatea sufleteasca a poporului romanesc, dar cea mai_mare parte dintre dansil i-am vazut. Ceia ce vä voiu spunedeci nu este luat din carld, ci din realitate. De altfel, intot ce spun eu, partea luata din carp este de obiceiu foarte-.restransa. De multi vreme nu mai cred In cacti.

Cand vorbesc despre Romanii din America, lute leg peacei din State le-Unite. In afara de ei si de cei din Ca-nEda, e o dubioasa colonie romaneasca in Mexic, unclese nice c ar fi un sat format din vre-o patruzeci de fa-milli, care vorbesc o romaneasca amestecata cu spanio-leste. M'am ,Interesat: unii mi-au spus a este o legends_Inte leg pe Romanii din State le-Unite, nu si pe Romanidin Canada, cari sant ntunerosi, cateva zeci de mii deRomani, cu totul deosebiti insa de Romanii din Statele-Unite.Ei sant at ezati mai ales in provincia Saskatchewan si se()cup . cu agricultura. Au ferme, unii dintre dansii santbogati, chiar foarte dar rau organisati. Au o gazetape care o scoate un domn. Romaneti, care a fost si consulal Romaniei, dar consulatul a fost suprimat. Romani'In Canada sunt .insa la distanie enorme, pe candcei din Statele-Unite- represinta o oarecare forth', pentruci.sant cu miile, ba chiar cu zecile de mii impreuni, inacela.3i loc.

Cu privire la Romanii din America, avem o carte ad-lui Drutu, de vre-o 500 de pagini, de curand a apa-rut una engle.sa, foarte buni, a unel domnisoare din Con-stanta, Cristina Galitzi, care a facut studii de sociologie inBucuresti, a trecut In urma, in America, unde a luat doc-toratul la Universitatea Columbia din New-York. Cartea.domnisoarei Galitzi, care s'a intors de curand i tara, este9 scriere sociologica si cuprinde foarte multi, documen-tare umana, culeasa la fata locului, iar in afara de a-ceasta o cercetare critics a oonsideratiilor filosofice pe care-le fac Americanii astazi in ce priveste pe colonisti,soluiile pe care ei le dau chestiunii colonistilor. Cartea...

278

bogati

risipiti

si

si

Evrei din America.

ROMANII

e foarte bine informata, bine gandita si scrisa lute° for-ma placutg.

Romanii acestia din State le-Unite, cari se pot cunoastedin aceste carp, se pot cunoaste mai bine Inca standin mijlocul lor. Fiindca viata lor, fall sä fie foarte variata,ofera deosebiri locale, deosebiri de clasa sociala si deose-biri individuale, de care ' trebuie sa tinem samg.

Romanii din Canada asteapta ceasul lor. Acolo ar tre-bui un om devotat, care 0, mearga din loc in loc. Vetizice: poate un artist dramatic. Nu, va rog. Liga Cu ltu-rail a trimis candva doi artisti de la noi, cari ei s'au pre-sintat la Liga si an cerut sa fie patronati de dansa, pentrua merge In America. An dat multe represintatii si anfost pretutindeni bine primiti. Insa ar trebui un control,In ce priveste spectacolele care se dau; mai ales ca la eleasista si strain, si fail indoialg. ca arta noastra popularanu consistg, in niste strigate quasi-musicale, dupg sis-temul Negri lor, can balabanesc mainile si picioarele atuncicand cants, si nu consistg din greoaie topaieli care anpretentia de a Infatisa ceia ce are mai gra %ios dantul nos-tru popular. Chiar cand artistul este un om, foarte inteli-gent, capabil de a crea un fel de folklore special, cu toateacestea trebuie sä se fereasca de a cadea in anume vulga-ritati, care trezesc, e drept, imediat rasul solid al mun-citorilor nostri, dar de sigur ca noi nu trebuie sa ne co-boram la un anume nivel, ci trebuie sa-i ridicam pe ainostri dupa putinta, la nivelul la care soarta ne-a ajutat penoi O. ne ridicam.

In Canada ar trebui mai mutt decat atata; ar trebuifiindca sant cele doua Biserici; ortedoxa si units, si mai

este represintantul celei de a treilea Biserici, baptista,care in Statele-Unite are foarte multi credinciosi unpreot. un calugar lipsit de iubire de arginti si de o cu-ratenie de viata exemplars. Altfel se poate intampla casul,frecvent in Statele-Unite, in care fostul muncitor de lerise duce la episcopul rusesc din New-York, ca sä-1 faca

279

§APTg CONFERINTE

preot. Luinea care-i cunoscuse insa situa4ia anterioard, na-tural nu poate/fi aeosebit de -respectuoasa fail de preotulimprovisat. Trebuie deci un cleric cu temperament demisionar, care sa mearga din loc in loc, sa petreaca. obucata de vreme intr'o localitate, alta bucata de vreme in-tealta localitate. In Canada, in special, acest preot ar faceo bung. treaba, intre altele si pentru faptul ca. Englesii niiurrnaresc nicio desnationalisare; n'au nevoie sa desnatio-onaliseze; aparatul scolar de desnationalisare nu functio-neaza si in Canada. Pe de alta parte, desnationalisareaprin influenta mediului nu se poate face, pentru motivulca Romanii, traind in sate, nu sant incunjurati din toatepartile de Englesi, can sa-i poata desnationalisa. *i maieste un avantagiu; acela ca. in Canada Romanii pot sa in-talneasca Francesi, cari sa-i sustina. In general vorbindMO, si in Canada, data nu gaseste eineva camp salucreze si nu ajunge sa-si faca d ferma, o duce destul degreu. Mi s'a intamplat, cand am trecut granita, sa intal-talnese griipuri intregi de Romani inaintea usii bisericeidin Windsor, toti impovarati de familii, cu multi copii.Am in talnit un Botosiinean, de la mine, care n'aveade lucru de o multime de vreme. L-am intrebat de ce nuse lntoarce. Am crezut ca e vorba poate de o desertarenecugetata, si i-am spus ca au foist iertati desertorii. Elmi-a raspuns: da, dar nu nia iarta mijloacele din bu-zungar". N'au cu ce plati vaporul sa se intoarca in tart.Sant unele casuri cu totul duioase. In cutare localitate cali-forniana, am lost primit de o famine, compusa din bu-nt, fiu si fetele acestuia, cu tricolorul buchete. Erau l3u-covineni. Acel care represinta generatia actuala, fuseseprofesor in Canada, iar in California indeplinia nu stiuce functiune tnanuala. Cand am intrebat pe oamenii a-cestia voinici, inteligenti, cu fete frutnoase, de ce nu seintorc In tart, venit lacramile in ochi si mi-auspus: Ce mare pomana v'ati face dw. data ne-ati readucein tardr. Va puteti inehipui, in Bucovina de Nord, uncle

280

§i

inaintea unei qcoli americane.

Defilare de sociefati americane.

b.

.

!

-r".4,

I,

t 111AF - Lli w's I T1 ti.11113 A

ROMANII

ne galuie Rutenii, ce mare folds ar fi daca am aseza oastfel de gospodarie, de oameni stiutori de carte, cariau fost in contact cu o inalta civilisatie si earl ar birui cude,sa.varsire, prin Insusirile sufletesti si dorul de Cara.satisfacut, mediul inferior de care ar fi incunjurati.

In State le-Unite Romanii nu pot fi mai mult decat 120de mii. Pe Tanga acestia, .este o populatie evreiasca, intea-devar numeroasa, populatie care, trebuie sO o spun, caci,data n'as spune-o, n'as fi onest, sinter si drept, cum crcd caam fost in totdeauna, este alcatuita dm oameni cari vor-hese romaneste, foarte frumos romaneste. A doua generatiechiar vorbeste romaneste, db si ri'are niciun interes savorbeasca aceasta limbg, si vorbesc romaneste cu unfoarte frumos accent; accentul eel ,rOu din tail I-au pier-dut, traind in tovarasia Romanilor. Au relatii de afaceri cuRomanii, Imprumuta in conditii mult mai bune de-cat bancherul american. Este aoevarat Insa, de oare cetemperamentul natiunii este foarte nervos, ca, 1ndata cevine cate o minciung, ca pe la not a lost un pogrom, cgs'au ars sate Intregi, ca. a lost parlit pe foe un rabin

si cand eram eu in America au venit de multe on stiride acestea , atunci tots alearga la consulat si la Lega-tie sä intrebe dad. este adevarat. Eu li-am spus: dom-niaor, nu crecleti; n'am apucat niciodata asa ceva; s'aaruncat Boar cu pietre in cateva geamuri, de cativabaieti a caror educatie are oarecare defecte, dar accasta sein tampla. In mice fel de natie. Nu .e niciun motiv cad-voastra. sä primiti lucrurile asa". Si li-am spus, cu toataseveritatea: and aveti plangeri, nu la New York, ci laBucuresti s le inaintati; in fata constiintii sanatoase a po-porului roman, acolo se pIecleaza procesele, nu in strains&tate, pe basa de fapte inchipuite".

Nu' odata. mi s'a Intamplat sä and pe oamenii acestiamarturisind o ,credinta nationals care e a noastra si careInduioseaza. Cetese cartile romanesti; este o librarie, pecare In mare parte o Intretin ei si unde se vand cartiromanesti, de si nu totdeauna cele mai bune.

281

si i

APTE CONFERINTE

S'a Intamplat Inca tin lucru. Cand am mers la Uni-versitatea din Chicago, cu englezeasca mea defectuoasa,.inainte de a incepe conferinta, cum vorbiam cu rectorul

care acolo stiti a este un insarcinat de afacerial capitalistilor cars au pus bani in Intreprindere doUrtpersoane se aplecau una spre alta, se uitau lung la noiSi radeau. Pofta mea de a vorbi engleieste scadea in pro-portia in care observam acest ziinbet. Credeam ca. rad deenglezeasca mea. Insa, dupa ce am tacut, a venit unuldintre dansii s'a recomandat, In cea mai buns, roma-neasca: Eu sant Landesco". Era unul dintre factorii po-litienesti principali din Chicago. Si pentru Chicago a-ceasta insemneaza un lucru enorm, pentru ca acesta esteorasul cu cele mai numeroase crime si orasill contra-bandelor de bauturi spirtoase, uncle automobilele pornesccu petrecatori si se intoarc inc on cu cadavre, jar la ci-nematografe se presinta ca eveniment al zilei oolectiilede revolvere care au fost sechestrate In timpal noptiipentru ca in said sa auzi, din cand in sand, cate o ex-clamatie, care probabil vine de la acel care Isi re,cunoasteproprietatea. D. Landeseo are un studiu foarte intinsasupra criminologiei din Chicago. Si acum se manifestisca Roman.

Dar si mai interesant decat dansul a lost profesorulde la Facultatea de medicina, Shrager, care, la o masa,inaintea Americanilor, a spus aceste cuvinte, pe care lereproduc aproape textual: Domnilor, avem in mijlo-cul nostru un represintant al culturii romanesti; trebuie

stiti un lucru: inainte de razboiu, scoala romaneascAera mult mai bung. decal scoala americana, de atunciam facia si noi oarecare progrese, dar i acum scoalaromaneasca este macar la acelasl nivel cu scoala ame-ricana. Eu sant nascut in Romania; vorbesc romahestesi v'o spun foarte limpede".

Un om foarte simpatic, care vorbeste romaneste cu odistinctie extraordinara, a cetit la New-York versuri ro-

282

tanar,

si

sa_

ROMAN]!

mane5ti, care m'au mi5cat adanc, este profesorul delimbi romanice Feraru, de la Universitatea Columbia, careare o bogata biblioteca romaneasca 5i scrie 51 acumpoesii romane5ti.

Lasand Insa de o parte pe acei cari nu sant Romani desange dar cari vorbesc limba noastra, 51 ea li place,de vreme ce au pastrat-o,In ce prive5te pe Romaniide sange, ei sunt vre-o 120.000, cum spuneam.

Acum, care este locul unde-i poate gasi cineval Esteo mare greseall sa se creada ca. sant raspanditi aici unpachet, dincolo altul. Nu; sant stran5i-- in anumite locuri.Ceva Romani se pot gas1 si la New-York, mai mutt inte-lectuali, fugari din Vechiul Regat, cativa Romani dinArdeal, dar despre categoriile acestea din provincii vomvorbi Indata. Cei mai multi, din nenorocire, se intalnescIn locurile unde este munca mai great 5i mai grozavA,aceia care stoarce toate puterile omului. Sant negrii-albi",cum spuneam, ai fabricilor americane. Se intalnesc In ye-cinatatea ora5ului Chicago. Se Inta 'Mese 5i la Philadel-phia, dar mai ales la Chicago, unde sunt otelariile celemari, 1n care se prapadeste puterea celui mai vrednic.In America omul Miran, cum spuneam, nu mai are nici-un fel de valoare; poate crapa intr'un colt de strada. Asae organisata societatea. 111ila cresting. egte foarte bung.la bisericii, dar ma5ina industrials e a5a de teribilableat nu se Incurca ea cu elemente omenesti usate; potdisparea, nimeni nu plange. S'au lntamplat une on ca-sun grozave; s'a gasit, la Chicago, pe strada cadavrul u-nui copil Infa5urat in carpe. Politia a ajuns sa afle tinea. aruncat copilul. Era insasi mama copilului, care maiavea Inca alti doi; paraisita de barbatul ei de mai mint'svreme, fää niciun fel de ocupatie, a raspuns: Da; euam lasat copilul in strada, pentru ca' n'am avut cu ce-Iinigropa. Oricare dintre ei va mai muri, voiu face tota5a". Si tribunalul american a condamnat-o numai pentru

283

SAPrE CONFERINTE

calcarea legilor de igiena publics. I-a dat cateva zile detnchisoare $i, cand s'a Inters acasa, i-or fi murit pe rand$i copii. Pentru ea ajutorul care se poate eApatatntr'un ora$ cu o populatie asa de mare cum e Chicago,populatie din care ai .iutea face un Stat, nu poate aujngela atata miserie call este acolo.

Romanii au fost atrasi, Intqiu de toate, In fabricile deotel, uncle- munca este de zi $i de noapte, -bate° calduaneinchipuita: dogorile Iadului, cu ochii asupra flacarilorcare orbesc, stropiti de scantei. De aceia, cand am vent a-colo, in.ivitat de dansii, am avut mustrare de cuget $imi-a parut foarte rau ca a trebuit sa ma ating $i de baniilor; parca vedeam b picatura de sange pe fiecare dolarpe care-1 atingeam. E o neomenie. sä ne gandim a ex-ploata o munca, asa de grea $1 care aduce asa de pu-tin. Am menlionat strigatul acela, iesit din gura unui Ro-man, care-mi spunea: aceasta este o tail de rupt oa-sele". Tar o ferneie se plangea Carthn greutatile celemai marl, not pe umerii nostri". F.emei de *abia douazecide ani, ale caror oase erau mutate, strambate de muncaIngrozitoare,, pe care, afara de negri, nu o mai face ni-meni, dar pe care Romanii o fac. Acesta este adevarut,vä rog, iar nu fericirea tiicolora, pe care o poate strangeorice aventurier politic $i orice doritor de pani sau amatorde petreceri din, Romania..

Asa trAiesc Romanii din America. In Chicago, In Cle-veland, In Detroit. Indata ce pa rasesti regiunea aceasta aotelariilor, nu mai intalnesti decal foarte putine coloniide Romani. Romani plugari In America-de-NOrd nu sant.Nici In Califofnia nu lucreaza la livezi. Acolo se dueMexicanii.

Din lumea aceasta teraneasca, pe care o curioastem, de-venita lume muncitoreasca, se ridica une on oameni cuaveri. E o placere sa-i vezi pe oamenii ace$tia Insfariti,Intrepriniatori, cari sant insa foarte putini. Dar IntreRomani exists, solidaritate, Romanul vine la pravalia

284

ceilalti

:

5i

ROMAN IF

Romanului si-1 sprijine, ceia ce este datoria oricatii na-tiuni. E mult mai bine O. sustinem pe ai nostri decatatacam pe altii. Trebuie Matta o politica activa, afirmativanationala, iar nu negativa, cu care nu ajungi la nimic.

Se ridica deci in America si Romani in clasele de sus.De exemplu negustori. Pravalia Romanului se distinge'prin faptul ca e mult mai curata &cat cea americana.E la el un fel de gospodarie teraneasca; rasufli viata,de la tail si in acest magazin de foburg american. Inpivnita sunt asezate formidabile butoaie, despre care-se.spune Ca sant muraturi". E liber sa o creada tine vrea.Agentul de politic din coital strazii stie foarte bine ce segaseste in acele butoaie, dar e simtitor la gustul mura-huller" romanesti Inchide ochii. De-asupra se gasesclucruri de mancare, de tot felul, perfect finute. Si se maiIntampla ca omul Iii zice: decat sa vartd legumele pecare le cumpar de la alicineva, de ce n'as face eu Insumiaceste legume? Atunci, la margenea orasului, el cumparaun teren si face gradina de zarzavat. Pe acel teren con.struieste o casa de lemn, pe care imediat o Impodobeste cutot felul de lucruri. Une on este foarte greu sa-i spui c.a.nu e chiar asa de frumos cum crede el cutare tablot, pecare 1-a pus in parete. De ex. unul din cei mai bogati Ro-mani din America avea nu stiu ce tablouri alegorice, cuTraian pe un fond colorat. spui gandul tau, to&esti Intr'o situatiie jenanta. Gospodarlile acestea ro-manesti sent frumoase. Planteaza pomi reproduc, inmic, casele for de acasa. In America. se intalnesc foarterare on cani legati inaintea Surii. Romanul Insa nu poatefara cane. Asa incat dad. auZi o javra latrand din totimanii, poti fi sigur ca e al unui conational, a carui avereeste pazita.

Oamenii acestia pastreaza In case puritatea moravu-rilor, din locul Ion de nastere, din regiunea for teraneasca.

Americanii au anumite idci pe can ai nostri nu vreausa le recunoasca. De exemplu: 1n.tr'un loc, fata terauilor

285

si

Dack-i

A,

sf

pla-

APTE CONFERTNTE

instatriti, ajunsi comercianti, avea o prietena, o Ameri-cana in vrasta de patrusprezece, cincisprezece ani. Ease ducea la bal cu eine vrea, se intorcea acasa cand vrea,facea ce vrea. Banuim ca se petrec lucrurile cele mai cu-rate, dar nimeni dintre noi, cari santem din tara aceasta,rear lasa pe o fata de vrasta ei sa se duck singura la bal,*i am .intrebuinta ghiar cele mai patriarhale mijloace decorectiune. Nu sant elegante, dar, cu toate acestea, inunele casuri sant indispensabile. Cand fata Romancei erainvitata sk mearga la prietena ei fcirti fratele ei, mamaprotesta spunand: Ce fel de visita o fi asta de nu poatefi si fratele tau acolo? Daca vrea sate vada,s4 pofteasca eala d-ta". Si, cand a venit prietena americana, Rom'ancai-a facut o moraja cum n'a mai mancat niciuna niciodatain Cara el. A doua zi a venit mama fetei si a zis Romancei:VI multamesc, eu n'as fi indraznit sk vorbesc fetei melecum i-ai vorbit d-ta, dar i-a folosit foarte mult ",

ReSpectul parintilor, condescendenta femeii fata de bar-bat, care e un om necajit, de obiceiu de o vrasta maimare, lucrurile acestea care se intalnesc la noi in viatateraneasca se pastreaza perfect si la Romanii din Ame-rica.

Foarte rare ori, 5i numai in clasa de sus, aceste bune mo-ravuri au disparut. De exemplu in casa unuiu dintre .ceimai simpatici preoti, care avea doua fete, una nemari-tata, pe care am invitat-o O. vie in tara, cealalta maritatafoarte bine in America, dar si un Mat pe care nu 1-amvazut pentru a nu stia romaneste si se indigna cand i sespunea ca ar putea sit intre in contact cu Romanii; din a-ceasta causa, n'a venit. Parintele nu -1 putuse stapani, daraceasta este extrem de rar.

De obiceiu Romanii mai avuti sant, am spus-o, co-mercianti; industriasi foarte putint. De obiceiu In indus-trie sant mai mult Evrei bogati de la noi, cum e d.Feldman, care-si are la Chicago una din cele mai marlfabrici de obiecte pentru copii, cunoscuta in toata. America.

286

si

ROMANII

In afara de acestia sant intelectuali romani de mai multetrepte, si, Inainte de toate, preoti. Unii sant veniti din

altii au fost hirotdnisiti in America, V'am vorbitde episcopul rusesc din New-York, care, In schimbul u-nei sume de bani, face oricati si orice preoti. Am gasitfoarte multi dintro dansii de tot bine, sufleteste foartebine. Nu cunosc, ca preotii de profesiune, cantarile, sluj-ba era une on mai asa; la preotii din tar trebuie saspun ca slujba este exceptional de frumoasa. Rare onam vagut asa de miscAtor serviciu religios ca gcolo.Cand preotul se suie pe amvon, el tine o cuvantare pe carenu stiu data a --suta de absolventi ai Facultatilor noastre,de teologie ar Ii In stare sa o tie, vorbind asa Incat sarascoleasca tot ce este In sufletul omenesc. La un mo-ment plangea toata biserica. Pe de alts parte, oorul efoarte frumos De exemplu cumnapl d-lui Goga, parin-tele Muresant, de la Detroit, este unul dintre cei maimarl mesteri de cantari care exista, slujba lui era a-danc impresionanta.

Preotii au o activitate larga. Natural, ei represintaCara. Sant oameni Indrazneti si intreprinzatori. Ei facimediat o biserica. Sant unele casuri In care pentru ofoarte mica grupare romaneasca. este O biserica, de ca-ramida. In ce priveste curatenia, nici nu poate sa existecomparatie. Bisericile din Moldova sant curate, cele dinMuntenia de regula murdaze, bisericile din Ardeal dauadese ori, prin sate, aspectul unor pesteri parasite ; saspunem adevarul: in orase e bine, In sate nu totdeaunatine. Eu care am mers Ora in satele cele mai sarace,stiu ce spun. Bisericile din America sant Impodobite cuvitrouri tricolore, cu steaguri, cu tot ce poate aminti na-tia.

Unele dintre dansele sant vechi. Cand se Invecheste bi-serica, atunci comunitatea se is la Intrecere pentru a nuavea o biserica mai mica decat a anon., Fie ca santortodocsi, fie ea sant uniti, unii altii sant in stare A,

287

tarn,

si

si si

gi

*APT,E CONFERINTE

se lndatoreze pentru decenii, sa plateasca dobanzi numatsa fie biserica for mai frumoael sau tot asa de fru-moas5. cum ,e a celorlalti. Intrebati-mä pe mine daca."-miera u$or sa perg la cate patru, cinci biserici in aceiasilocalitate, dar ma duceam la toate si stateam cat mi sespunea; nu-mi reprosez un gest care sa fi jignit; mer-geam la biserica ortodoxal ca si la cea unita si intrebuin-tam toate mijloacele ca sa nu iasa nimeni suparat. M'auchemat si bapti$tii, am ascultat imnurile for si discursurilefor simple, care Ina erau emotionante. Internn loc mis'a adus o Biblie2 foarte frumos legata, pe carp mi-aupresintat-o la sfarsitul unui °spat.

E Inteadevar o scadere ca impartirile confesionale dinArdeal trec si acolo. De multe on preotii nu se Inteleg,dar trebuie sa luIm lucrurile cum sant. 0 organisatiea Bisericii unite de sigur .existd, pentru ca ea are cali-tatik Bisericii catolice; o organisare a Bisericii ortodoxe,din nenorocire nu, E b lupta intre Patriarhie si Mitropoliadin Sibiiu, fiecare voind sä le atraga catre sine. A venitchiar un delegat al Mitropoliei sibiiene, care a luat inraspar lumea deprinsa a trai liber.Trebuie pornite lucru-rile cu cea mai mare delicate a; un despot bisericesc na.va putea fi primit niciodan, dar lumea e bucuroasacand elemente de organisare si de adevarat6 autoritatsosesc pe acolo.

Une on in si cate o scoala, cu multa greutate. Scoalaare si o bililioteca. S'a facut grewala de a se trimete dela not carti pe care nimeni nu be ceteste, Preotii ni-auaratat insa dorinta sa li vie carti pe intelesul lor, cu ma-terie $i engleseasca si romaneasca, si eu ceva cantece. larStatul, cu cultura lui birocratica, cia carti facute numai casa rapeasca banii autoritatit, dar nu ca sa Tatrunda In su-fletul omului. Noi, la Liga Culturall, o sa, facem carticum ni-au cerut ei.

Une on scoala merge asa PKrintele aduce lu-me care sa chute; In uncle casuri e bine, dar asa de

28'8

si-asa.

ROTIANII

duios chiar cand nu e bine! Oricum sd fie cantat cante-cul romanesc, nu se poate sd nu to atinga. Une on punCate un copil prea mic sd, declame inaintea tuturor, dar,oricat ar fi de defectuos accentul, stii cum sd multd-mesti copilului $i mamei. Chiar azi am primit o scri-soare a unei Romance din America a aril rata are untalent extraordinar pentru dant, si mama doreste sd-if acd aici carierd.

Pe fang -aceasta se creiazd incetul cu incetal si pro-fesori si profesoare printre Romani, Ins natural profesorisi profesoare In limba englesa. inalte dau si di-plomati roman!.

'Una din ocupatiile mele de capetenie a lost aceia dea-i ruga sd se Intoarca in Cara. Am invitat la Valeni vre-ocinci fete. Vreau sa le fac profesoare de englesa aici. Maibine sd ni aduck toate cunostintile for ci toata ravna fordecat sd rdmaie acolo.

Acuma, mai am un singur lucru sd va Infdtisez: presaromaneased de care am vorbit.si cdreia nu-1 putem mill-tdmi in de ajuns. A lost un limp cand ziarele se certauintre dansele, pentru ca asociatiile romanesti erau in luptd.Romanii din America au nesfarsit de multe asociatii,dar pe langa ceia ce-i mai strange este si altceva: el augrija mare de a muri crectinecte, prin urmare sant Inrandul intdiu societati de /ngropare: vor sa mearga cupopa romanesc In coltul de cimitir 7 ride sant Romanii:Mi s'a inlamplat, in cutare localitate, sa-mi lash' inainte totlsefii for ca sa-mi orate uncle esk. inmormantat cel d'in-taiu care i-a organisat; mormantul era foarte bine in-grijit.

Societatile acestea s'au luptat multi vre ne intre clan-sele, dar pe urma s'au unit, a gazeta, frumoasa gazetdmerica" e scoasa pentru dansii top. Ea tipareste ciun calendar bogat. Dumin-ca, cealaltd gazeta pe care aaveau Romanul", apare ca gazeta literary si de sfat. Pe

19 289

nsi

SAPTE CONFER1NTE

rang acestea sant si foi mai mid, chiar si foi socialisle.Acestea nu prea progreseaza, fiindca se tin trite° atiludinenegativa care nu e in firea peporului nostru. Noi sanlemun popor generos si vesel, tot cenusiul acesta de mucedadoctrina socials nu ni tine noua de cald; nu putem tiliprin urK, cad sufletul nostru e prea bun, prea luminospentru ca sti jertfeasa, unor astfel de doctrine de -MO-duire, de revolts si 'de. rOsturnare. Asa incat cele maimulte gazete sant gazete nationale rornanesti, putin je-nate and vad cum ne stasiem pe particle, dar oameniisant dibaci: fac fiecaruia un loc, si politicianul are, deregula, unul foarte mic. Americana nostri judeca pe oa-meni dupa cum sant ei, nu (RIO, ideile pe care pretindea le manifests si pe care de cele mai multe on nu leinteleg de loc.

Romanii acestia sant in cea mai mare parte din Ardealsi Banat, ceva Criseni, foarte rare on Romani, de diiicoacede munti. Ardelenii si Banatenii sant fiecare de o parte.Ii face foarte mare placere Banateanului cand II recu-nosti Ca atare. Uncle sant Salageni, trebuie sa-i deosebestisi pe ei. Toate gruparile de acasa pastreaza costu nul forin funclul lAzilor, si ce mai costume nationale am vazutla Indiana Harbor, nude e o societate care poarta numelemien; ce mai altite, ce mai braie tricolore, ce mai mantaleimpodobite cu chenare! Parea a invia toata viata trecuta,de care ,soarta li despartise.

Femeile sant foarte harnice, foarte curate, fail vicii.Rare on fats de Roman care sa se poarte rau. Totusi mis'a vorbit de una, de pilda, care fusese remaritata de pa-tru ori, dar in America aceasta se poate 5i de opt ori,Mira sa aiba vre-o importanta. Cum sant Romanii detrei confesiuni, are ocasia O. se marite de trei ori in formelegate: se mairita ortodox, unit si baptist; pans se in-toarce la legea d'intaiu, s'a schirnbat popa, sau a uitat, sise poate face a patra casatorie. De obiceiu oamenii aces-tia ai nostri, au, cum spuneam, curatia de saflet, arde-

290

ROMAI3114

leneascg. Sant si Macedoneni id colo. Ca pretutindeni,selementul acesta este de o energie, de o dorintg de luptg,de o putere de a construi färg. pareche. Macedoneanul tre-buie sä stoats, capul rotund si brun Intre capetele tutu-rora. Romanii sant darnici: fac biserici, scoli si tot Macedo-neanul scoate mai mult din punga pentru societate. Mare-deosebire de oamenii de la noi, cad iau orice pentru gos-podaria lor, de acasa! Sant si cativa Bucovineni, cam In-tepeniti 5i stangaci. Se fac une on ci asalorii Intre u-nii si altii. Am vgzut o cgsatorib de Bucovineni, foarte fru-moasg. Elementele mai slabe yin din Vechiul Begat. Nustiu ce otravg, e in societatea noastra indreptata c.gtre func-tionarism $i lux, In societatea aceasta unde minciunaInselgtoria se mostenesc §i tree de la om la om. Nu stiuce este de ne presintam noi, cari ar fi trebuit sa adimceia ce cultura romaneasca are mai lnalt sr mai curat,atat de inferior fata de ceilalti I

Cutare cloutins a venit de undeva din Muntenia; mad-tata cu un strain. I-am facut predica obisnuita : Acasg,toti! VA gasim Ioc de nv,mcg; nu vä picrdeti Intre Staini".Doamna a fgcut gestul acela, obisnuit In Vechiul Regal,al ridicaril umerilor cu pufnitura despretuitoare de sno-bism care se intalneste la fiecare pas aid uncle orice om.crede ca are dreritul sa judece osandeasca pe fiecarecu despret pentru tot ce e al nostru. Foarte rar casul cando InvatAtoare sau un in.atator fac si altfel, eram bu-curos, fiindcg, clacl mie mi-e drag orice Roman, mi-e maidrag Romanul din partea terii unde m'am nascut ci mai.drag omul din locul unde traiesc. E o doctring englesg:

place mai mult? Satul mieu, mai mult districtul,si Anglia mai presus de orice ". Imi place de parteapgmaneului romanesc in care m'am nascut, 'uncle emcheltuit toate ostenelile. De ce o 5coala au condua opoliticg nenorocitg au strica. t partea din poporul roma-nlesc in care trgiesc cele mai nobile thditii? Dv cesta'rpit inimile In pgrtile acestea ale noastre? Nu pre-

291

ci

5i sl

,,Ce-ti

si

ci

a

*APTE CONFERINTE

tutindeni, dar eel putin In ce priveste elementele caremerg In straingtate.

Romaniul regateanm In strainatate e asa Incat ade-se on ai merge dire dansul de drag, dar fugi de spaimAsa nu descoperi ceia ce din nenorocire, dacg incerci, alsi descoperit.

Pe langa cei vechi, can plecau de la. not dupe un fur-tisag In averea publics, bameni cari pusesera in bit-zunar ceva care nu li apartinea si gasiau drumul Ameri-cei, mai sent tot felul de elemente complect desorien-tate. De sigur ceia ce spun en aid n'o sa fie cetit de-toti oamenii pe cari i-am Intalnit, dar se poate sa ceteascasi cutare student roman venit acolo, debarcat in America,fare sa stie singer de ce a venit. L-am Intrebat: D-tace vrei sa. fad?". Umbla ca un desmetec, cu gandul sacapete o burs. de Stat pentru ca pe urma sa se intoarca.din America cu pretentia omului de dincolo de Ocean.

Ardelenii nostri biruie cu desavarsire. Eu nu fac pre-dica pentru Ardelenii aceia cari, de cand an facut legg-tura cu Regatul Vechiu,, cauta sa ne intreaca In greselilenoastre, In ambitii premature si In nemasurala sete debani.

In America insa e altceva. Stand de vorba, Incepeauoame,nii sa -si deslege limba. 0 femeie mi-a povestittragedie cumplita: un tats belie, cu amanta, voia Skiomoare femela, Mama a fugit, luand copilul cu dansa.A debarcat la New-York. 0 multime de vreme nu stia cuce o O. se hraneasca; mai avea putini bani. S'a asezatla un colt si, dupe obiceiul Romancei, a seas fire de ail.§i o bucatica de cirpg 5i a inceput a coase. Cineva avazut-o: Ce frumos cosi d -ta! ". Degetele fermecate aleRomancei! Si a dus-o intr'un loc uncle in puling, vremeea a ajuns sa fie cantata de cusatoresele din New-York, ca-re-i cereau sa fada flori romanesti. Fata ,ei a fast crescuta."In limpa noastra, s'a maritat dupe un Roman si are ogospodarie infloritoare, un baiat care merge la ,scoalgi

292

ROMANII

pacat ca baiatul a cam uitat romaneste! Fata se va ma-rita cu siguranta dupa un Roman; numai rare on nifurs fetele strainii, mai ales Italienii, can tin grozav laTete le noastre, $i din asamanare de limbs, luandu-le deinici, la paisprezece, cincisprezece ani. In familie Insanu mai vorbesc nici italieneste, nici romaneVe, ci en-gleze$te.

Unele din cele mai interesante elemente ale energiei nea-mului nostru se pot glsi la cei din America. Si tocmai de a-ceia nu trebuie lasam acolo. Iar, card vor veni aici,cu gandul la dreptatea $i buna cuviinta a terii de unde anvent, sa ne purtam cu dan$ii astfel, Twat sa nu li partran.

293

sA4

VI.

Anglia §1 America: viafa materia16.

0 experientA recenta, a ealittorie In Anglia, Indatg. dupg.Intoarcerea din America, m'a Bart sä vgd mai bine can-trastul care existg, In.tre lumea englesg $i lumea ame-ricang. Contrastul acesta poate sa intereseze, pentru caeste o problemg, de sigur foarte interesantg, dar $i foartegrea, aceia a felului cum America, -derivand din Anglia,a ajuns sa nu fie o Anglie. Pentru un observator superfi-cial, problema pare Inca mai grea, pentru a acest ob-servator superficial crede cg. in State le-Unite ale Americeicea mai mare parte a populatiei este anglo-saxona, CineT11.1-$i atribuie in America meritul de a fi Anglo-Saxon?.

Dar peste lumea anglo-saxong de la Inceput au trecut.atatea schimbari, atatea rase s'au adaus, atatea influentectilturale, Inca acum nu se poate vorbi de o America an-glo-saxong deck din punct de vedere al limbii. Si Inc,.In ce priveste limba, am spus ca in America li4rba en-glesa a suferit schimbari. Cineva, care ar cunoaste numaienglesa clasica si ar ceti un roman contemporan ameri-can, s'ar Incurca putin. Nu numai ca sant cuvinte noi,dar $i acceptii diferite ale cuvantului vechiu, schimbkri.fonietice foarte importante, care se observa imai bine inboesie. Se fabric6 mai multg limba englesg. In Americadecat In Anglia $i vom ajunge la un snobism dupg Ame-

294

si

ricani.

ANGLIA §I AMERICA ; VIATA MATERIALA

Wu se poate vorbi de o America anglo-saxona; si eutoate acestea originea anglo-saxona a locuitorilor Statelor-finite din America este incontestabila. Traditia istorica esteIn mare parte anglo-saxonr. Tot secolul al XVII-lea, a1XVIII-lea Si o bunt parte a secolului al XIX-lea sant anglo-sax+. Literatura englesr creiaza literatura americana si oadoptil. Cand Englesul are sr presinte opere clasice, cu-prind pe unii din Americani. Nu se poale, de pilda, caliteratura englesr sä nu mentioneze pe Longfellow, pe E-mersc6, pe Edgar Poe, pe Washington Irving on pe Feni-more Cooper.

Invrtrmantul limbii literare englese se Sprijinr. insd,Inainte de toate, pe traditia de acasd. 5tiu ca sunt anumitimoderni5ti, speta odioasa pentru mine, cari declaracr nu se mai ceteste Shakespeare. Prcatul nu este pentruShakespeare, ci pentru acei can nu-1 mai cetesc. Dar nus'a nrs,cut omul care, acolo, sr poatr distruge traditiamulliseculard.

Deci, fara Indoiala este' o stransr legaturr Intre acestedour civilisatii. Una s'a departat de cealalta, dar niciodatanu se va putea rupe de dansa. Formele se pot schimba,lucruri not se pot produce necontenit, dar la basa si in le:saura intimr a societatii americane va rrmanea faraIndoiala acel anglo-saxonism care a fost la origine si caretraieste si mai departe in limbs.

Cu toate aceasta cats deosebire intre cele dour lumi!

Voiu urmrri inlriu, aspectele deosebite ale celor douacivilisatii sup't raportul a ceia ce omul aduce naturii, prinurmare a tot ceia ce arta umand poate da, pe Mug cenatura, tratath de om, a putut sr cree ca fond.

Apoi voiu Incerca si explicarea acestor aspecte deose-bite. De ce uncle lucruri in Anglia se presinta Intr'unfel? De ce aceste teri nu se copiazr una pe alta? Atunci,natural, va trebui sa recurgem la desvoltarea istorica si laceia ce desvoltarea istorica a Mat In sufletul fiecaruiadin aceste popoare.

295

si

§APTE CONFERINTE

Cand intrA -cineva in America, on pe ce parte, fie de sereVest, pe la San-Francisco, cu frumosul Iui golf, fie pe,laNew-York, dad, vine din Ras Arit, fie prin altA linie, maiputin cercetata, care trece prin Marea Antilelor si aju gela Noul Orleans, on prin care din aceste trel princi alepunicte de pAtrundere ar veni In Statele-Unite, cei ceva intalni la inceput va fi o natura pArAsita sau na-tura artificiala. Pe la Noul Orleans o natures care iu sepoate indrepta; la gura fluviului Mississipi, 5i azi Celasinoroiu pe care toatA truda omeneastA nu-1 va pate oprido a fi Carat de raid larg si lenes; prin New-York, Ada-rea sucita, ruptA,- provisoratul de padure, pastrat panesce va ajunge cineva sa creeze un sat sau un ora5: naturalAsatA In sama ei si Inca, dad. ar 5i lasatA cu totul insama ei!, dar o natura, persecutata, strivita, stAleitA, decare omul pare ca se incurca. Daces vine cineva prin San-Francisco; prin acea Califoinie a aurului, cu livezi de por-tocali, de lAntai 5i cu florile _minunate, tine se asteaptA sä&eased acolo un paradis terestru it va, gasi, dar facutde om. Nu e natura ea InsAsi care des, ci omul care si-leste natura, impotriva putintii ei, sä dea. Totul este iri-gatie, gunoire, pentru ca sa se poata-obtinea fructe in lunalui Februar. Este foarte frumos, dar pretutindeni se vedeimixtiunea omului. Din vointa de fier si din tehnica luiperfecta iese productia.

Ei bine, la cea d'intaiu patrundere in Anglia, on pe undear veni cineva, prin Scotia, prin Sud-Estul insulei, onprin punctele de la Suds fie ca ar vent din Norvegia, dinDanemarca, din Terile-de-jos, din Belgia sau Franta, onde aiurea din Apus, intalneste inainte de toate natura. 0natura covarsitoare, pe langa dansa, si elementul is-toric, cuprins in pietrele porturilor, castelelor, in zidurilevechilor construclii orasenesti.

SA zicem ca Intra pe la Dover, 0 sa vadA un foartefrumos port vechiu, un castel, case sure aaezate In fata. MA-

; dar ceia ce o sa-i atragA. atenia, merga.nd de la Do-

296

d.

$i,

ng

ANGLIA -§1 AMERICA : VIATA MATERIAL[

ver, spre Londra, ceia ce insemneaza patru ceasuri detren extraordinar derapede, o O. fie acelasi peisagiu pecare 1-a vazut intre Paris si Calais,caci este o foartc mareasamanare Intre coasta francesa si coasta englesa, prin-tre care se intinde Canalul Manecil, Si ceia ce IntalnesteInainte de toate este campul, necontenita pajiste, cu ani-male frumoase, pascand ici si cob. Numai cat., pe teri-toriul engles, In We O. se vada frumosii cai din Franta,sant mai mult of si vite, din aceiasi speta, de ahninteri,ca si speta care traieste de cealalta parte, in Franta. DarIn Anglia, ca in nicio alta Cara, 1111 se usuca niciodata iarba,asa de frumoasa, asa de frageda, asa de primavarateea,papa in caldurile de August ale verii, "Ana in toamna,cand totul a perit in alte parti, si pang. In lama, care pecontinentul european distruge vegetatia.

Iubirea aceasta extrordinara pentru pajiste se pastreazade altminteri si In orase.

Londra nu are gradini publioe, fn sensul nostru, ciparcuri mai malt sau mai putin bine Ingrijite.

Englesului ii place copacul batran si viguros, care aduce.aminte de timpul druizilor, cand vascul stejarului era con -siderat ca un element al cultului. Nicairi in lume nu seva gasi iubirea pentru batranul copac care se intalneste inFranta si Anglia.

Dar mai mult chiar decat copacul, pe care 1 -am vazutasa de frumos inflorit, la Cambridge mai mult decat laOxford, Englesului ii plac parcurile de iarba proaspata,In care, chiar in mijlocul Londrei, past oile.

Felul cum s'au facut aceste parcuri, imi spunea d. Cio-tori, atasatul nostru de presa la Londra, un Roman din ceimai spirituali, si, data nu s'ar supara, zice: din ceimai ghidusi, cum este si simpatica sa infatisare, este ur-matorul, pe care 1-a aflat de la Engles.

Il intrebase: De ce aveti d-voastra parcuri asa de fru-moase, pajisti asa de proaspete totdeauna verzi. AS dorivieu sa am in Cara Tnea. Cum faced? ". Englesul i-a rrtspuns:

297

as

sl

§APTE CONFERINTE

foarte usor: ari intaiu locul, pe urma sameni samanta deiarba, samanta creste, o uzi, a..stepti o suta cincizeci de anEsi pe urma ai pajistea".

De fapt parcurile sant extrem de vechi, 5i cer o ingri-jire nocontenita.

Terenurile acestea cu iarba proaspata au lost captitateprintr'o operatie foarte folositoare pentru frumuseta An-gliei, dar care supt raportul social e mai putin demna delauda. Acolo erau sate pe vremuri, in secolul al XVIII-lea;dar nobilimea en.glesa a cumparat aceste sate, a distrus Ca-sele, a facut castelul imprejur au lasat teienuri intinse,care au devenit parcurile de -astazi. De sigur ca existentaparcurilor este una din causele pentru care Londra este unoral atat de aglomerat, cu atatea cartiere suprapopulate.unde traieste o populatie in cea mai mare miserly.

In afara de deosebirea aceasta, America 10 iese inainteca un oras, un oras Inca neinchegat, foarte Intins, careasteapta forma sa definitiva o armonie la care nu s'a_putut ajunge pang. acum, pe cand Anglia 'presinta maiales satul ei sau, mai exact, b colectie de case, acoperitecu Ogle rosii, mai vechi sau mai not si, din loc in loc,iesind de-asupra caselor, ogeacurile, cosurile care servescpentru prelucrarea hemeiului. Case le Mild stranse, unelepeste altele, impresia pe care o are cineva, prin fereastavagonului, e ca si cum ar privi din Inaltimea unui ae-roplan. $i ceia ce atrage privirea inainte de toate este val-masagul acesta de rosu, vechiu sau proaspat, pe care itpresinta acoperisurile. Biserica este cu desavarsire topitaIn mijlocul acestui foc de toate nuantele.

Intre un sat engles si un sat romanesc nu poate sa e-xiste niciun fel de asamanare, cum nu exista nlci intresatul frances sau satul mediteranean in general, 5i satulnostru. Eu declar, si nu fiindca sant Roman, ca prefer ne-sfarsit satul nostru, asa cum este, cu strada lui stramba,noroiasa, cu batatura, care este o nenorocire din punctul

298

si

pi

ANGLIA 5I AMERICA : VIATA MATERIALk.

de vedere agricol, pe care sateanul o face asa de larga casä aiba unde Invarti carol ", cu casutele albe, necontenitIngrijite, cut acele figuri in relief, care se fac aprtsand in,tencuiala cu tipare de lemn, imitate dupa sculpturile dinvechile biserici si manastiri, mai ales din Muntenia, culivezile, nu lotdeauna bine ingrijite, dar, inainte de toate,cu acest centru pe care it formeaza biserica, si, adeseori, mai ales in Muntenia, pe dansa, covorul acela de pic-turi exterioare, care o Incunjura. Asa ceva nu se poatevedea in Anglia, cum nici in America.

Cu toate acestea, in Anglia aglomeratii rurale exista,pe cand in America nu exista, fiindca nu au la ce servi,Ended ar fi o piedeca la desvoltarea vietii economice a.erii Acolo e ferma. Ferme asociate si burguri, care In

cativA ani de zile se pot preface In adevarate orase.Deci, nici satele albe .ale noastre, nici rosia Ingramadire

de case a Angliel, ci casele samanate in mijlocul paduri-lor de odinioara Si represintand fiecare un centru de ex-ploatare. Astfel, si supt raportul satului, 'ca 5i supt raportulnaturii, cea mai mare deosebire intre Anglia 51 America.

In America, ochiul Europeanului, deprins a vedea cas-tele In varful unui munte sau agatate pe coasicle unInaltimi, deprins a vedea mine, urme din trecutprinse in piatra aceasta seculara, rataceste in zadar. Estesetos cineva de trecutul visibil in monumente, $i in A-merica nu-1 Intalneste. Cand vi se vorbeste de Casa luiWashington e, necontenit reparata, un fel de lila de lemn,extrem de simply. Cateva °dal joase; In interior arta din,secolul al XVIII-lea, Intrebuintand toate metodele ei casa acopere golul lemnului; 5ernineuri, cu putin stuc, dauo impresie de locuinta Instal-RA, nobila. Pentru ca. Wa-shington represinta., fara indoiala, casa aceasta a nobililorlnstariti de care era condusa societatea americana inaintede razboiul pentru eliberare. Pe urma o scarita, obisnuitascary de lemn, foarle Ingusta, in care piciorul Europeanu-lui se simte totdeauna incurcat. Ea duce la odaile de dor-

299

cu-

APTE CONFERINTE

miff, care sant in mansardd. George Washington, presedin-tele glorios, luptatorul pentru libertatea terii sale, idolul_a doud continente, a dormit si a Inchis ochii de veci in-tr'o mansarda. De-tsupra, povarnisul acoperemantului.

Nu exists nicairi, in America, nici chiar cand estevorba de cineva care a jucat un rol, cum a fost al luiGeorge Washington, ceia ce numim noi o casa istoric..

Niciodatd, In timp de trei secole, vre-un colon europeanIn America nu s'a gandit sä ridice o locuinta fortificatd.In locul acesteia este pusca fiecdruia, vitejia lui personals,.initiativa lui in a-si apdra Jocuintai este padurea nestrabd-tufa si pustiul din jurul locuintii lui. Pe and plaCereacea mai mare pe care o ai, venind In Anglia, este cd togasesti necontenit Intr'o Fume istorica, respectatd cum nuse poate spune, si In ce priveste clddirile, si In ce privestecopacii insii.

0 ss vorbesc Indata de foarte frumosul orasel Ely, inaintede toate glorios pentru catedrala sa, anglo-saxona, ante-rioara desalecdrii Normanzilor, mai veche,, prin urmare,decat secolul al XI-lea, prefacutd. apoi In bisericd romans,,In bisericd golfed, una din cele mai ft umoase, nu numai dinAnglia, dar din tot cuprinsul Europei. Dacd vine cinevaIn aceastil localitate, care se &este in apropiere de Ox-ford, intalneste nu numai acea minunatd biserica gotica,din nenorocire prea ingrijita totdeauna in materie demonument istoric trebuie srt alba cineva discretia, sa nurepare prea mult, prea ci, iesind din catedrala,

gradina, care este acum ca pe vremea regilor nor-manzi, gradina Willa de flori a caror speta e aceia.si pecare o cunostea si Gulielm Cuceritorul. .Pentru ca se cul-tiva acolo si flori locale si nu se face greseala pe care amfacut-o noi, cari am Inmormantat loats gradinaria noastraveche, gradinile de sistem engles, inlocuind pe ale noas-ire de odinioara, ca in Moldova, unde cu greu s'au aclima-tisat florile liasaritului; am omorat, de altfel, vechii nostricopaci si i-am inlocuit cu copaci de pepiniera, can traiesc

.300

li-vada,

visibil,

ANGLIA BSI AMERICA: VIATA MATER

numai zece ani, In Anglia se gasesc pretutindeni copaci dincei vechi, si e acolo la Ely o radacina de glicing poatecea mai mare din toad lumea, un adevarat trunchiu.

Monumentul istoric, deci, se gaseste acolo In cadrul isto-tic, ceia ee este o invatatura pentru alte teri, ca laCurtea-de-Arges, uncle' vechea biserica, data jos si refa-cuta bucatica cu bucatica de raposatul Lecomte du Notiy,In toate colorile care n'au existat niciodata, are In fata pa-latul regal in stilul bisericilor din Moldova, iar zidurile'Imprejmuitoare au fost distruse, clopotnita a disparutsi de la manastire in jos se intinde un bulevard banal cucopaci pe cari locuitorii ii stropesc cu ape fiarta, pentru casä nu face umbra caselor. In Anglia, cand este. un monu-ment istoric, el este Intesi grading. istorica, cu copaci isto--rici si livada istorica chiar locuintile de azi, din pietatefata de monumentul In jurul caruia,_se gasesc, sant ref a-cute dupe cele istorice, din acea vreme.

Casul acesta din Ely este, fara indoiala, unul din cele-mai frumoase. Nimanui nu i-ar trece prin minte sa striceinfatisarea unei case prin alta disparate, facuta langa&Ansa. Dace s'ar Incerca acest lucru, s'ar Intampla cala IsItirnberg ; imediat ar interveni municipalitatea sin'ar permite.

Anglia este, lnainte de toate, o tara adanc istorica, de a-devarata viata istorica, nu contrafacuta; cum nici naturanu este contrafacuta, ceia ce ar da un resultat caricatural.

Prin urmare, iata o deosebire foarte Insemnata IntreAnglia si America. Avem a face, pe de o parte, cu o tarnadanc istorica, pe de alta parte cu o tara lipsita de elementistoric. Americariul nu este lipsit de simt istoric; el este,Intre cati oameni sant pe pamant, ceI mai doritor de 'aavea amintiri istorice, si aceasta se exprima 'Me() for-ma care este une on Induiosatoare, dar putin ridiculii.De exemplu:. Universitatile cele mai marl, cum e aceiadin Princeton, sant compuse toate .din cladiri gotice. S'aucopiat cladirile din Cambridge si Oxford, dar in proportli

301

rALA_.

si

l

VAPTE CONFERTNTE

mai mari: uncle la Oxford sau la Cambridge era o fe-reastd de cutare dimensiune, Americanii si-au zis: noi osä facem aceiasi fereastd, dar °data si jumatate mai mare.

Deci, oriunde poate, Americanul construieste In stil ve-chiu. Face biserici romane Si gotice, in care aseazd labora-torii de chimie sau institute de fisica: zideste imense bi-serici, dar, cand se uita cineva pe fere$ti in cladirea lumi-nata electric, vede studenti suind si coborand sari largi,pentru ea interiorul nu corespunde de loc cu exteriorul.

Iubirea pentru tot ce e vechiu este una din causele prin-cipals pentru care Americanii au cele mai frumoase mu-see din lume. Niciodatd frumuseta istorica europeand nuIntalneste .atata pretuire cat in America. Ceia ce se spune,de obiceiu, ca Americanul cumpard, lard stiinta färdgust, tot felul de panze false din Europa, nu este adevarat,Se Intampld une ori,cum se Intampla si in Europa. Toatdlumea stie ca museul Louvre a cumparat faimoasa tiaraa lui Saitaferne si pe urmd s'a presintat un argintar e-vreu din Odesa, care a spus a el a facut-o. Toatd lumeastie ca s'a cumparat pentrii un museu din Berlin cutarecap de ceara ea fiind din epoca Renasterii italiene si s'avazut, dupd o bucata de ziar prinsa Inuntru, ea era fticut.pe la 1870. Toata lumea stie ca, dacd panze false ale lui

s'or fi gasind in America, alte panze false s'au-vandut In Franta si in Anglia. Ss nu fim, prin urmare,prea severi cu Americanii In aceasta privintd. Ei sant res-pectuosi pentru trecutul tuturor culturilor, se Incunjura demonumente ale trecutului istoric ale oricarii natii, cu oiubire aproape fanaticd, de care noi, Europenii, santemadesea lncapabili. Nicairi arta veche n'are temple asa destralucite cum sant cele americane.

De alminteri, cand literatura americans a Inceput, Insecolul al XIX4ea, Americanii au ales inainte de toatesubiecte europene, mai ales istorice. Nimeni n'a iubitmai mult romantismul german, 'tastelele de pe malul Ri-nului, viata de acolo, cane a pdstrat atatea amintiri din e-

302

0L.

ANGLIA V AMEEICA : VIATA MATERIALA.

-vul mediu, decat Longfellow; iar, atunci cand a fost sa des--crie viata de tarn a Americei, el a preferat sa imite peHermann si Dorothea, a lui Goethe, in Evangelina. Iar Was-hington Irving a fost pasionat pentru Grenada, pentru Al-hambra si asa se face d la Grenada este un foarte fru-mos otel care se nurneste Otelnl Washington Irving.

Prin urmare, Americanul nu uraste trecutul, dar 11doare ca nu-1 are. Si dinterm trecut de acum cateva de-cenii face un element de capetenie in viata lui.

Cand am fost la Washington, voiam O. vad localitatiledin Imprejurimi. Avern o zi neocupata. Dar unul din co-legii miei de la Washington mi-a spus: nu, trebuie sa teduct neaparat A. vezi locul unde a fost batalia cea maredintre Nordisti si Sudisti. Kam dus sa vad acest camp debatalie. Padurea de monumente e compusa din ceia cedeosebite regimente si localitati au consacrat ca banale cid-diri de cimitir elementelor care au luptat acolo.

Neavand ceva de aratat, neputand zice, cum zicem noi,cand santem inteligenti, strainului care vine la noi, samearga la Curtea-de-Arges, la mandstirile din Moldova saula cele din Bucovina, Americanul te duce la campul deMillie de acum trei sferturi de veac sau iti recomanda sanu uiti sa vezi casa lui Washington. E tot ce poate presinta,dar aceasta inseamna iubire si pentru un trecut pe carenu-1 are, pe card vreme Englesul traieste in trecutul lui.

0 explicatie, care nu e Brea, in ce priveste pe Americani.Americanii sant creatorii, printr'o viata populara, harnica,piina de rise, gata de orice sacrificiu, a unei civilisatii pecare o stmt adanc a lor. Ei n'du adus, ca elemente mate-riale, nimic de aiurea. America nu e fata de Anglia ceia,ce Constantinopolul lui Constantin-eel-Mare a fost fata deRoma. Cand Constantin-cel-Mare a creat Constantinopolul,el a inteles sä mute Roma acolo si a faCut ceia ce a facutmai tarziu Carol-cel-Mare, cu palatul din Aachen, cand acarat materiale din Italia. Americanii au venit cu manilegoale, in deplind saracie, fall nicio zestre de acasa; zestrea

303

§APTE CONFERINTE

trebuiau sa faca ei acolo. De aceia, sant rani oameniide rail gust, ca mine, cari, venind in America, declara dela inceput ca nu vreau sa vada fabrici, care sant o ispravaamericana de care cei de acolo sant foarte mandri. Dar eun'am vrut .sa vild fabricile fiindca sant locuri de chinomenesc acele minunate usine. Dar Americanii apasa, ina-inte de toate, pe importanta usinelor $i se mandresc cuNapoleonii" industriei lor. Cum ceilalti au Napoleonicuceritori, ei au Napoleoni constructori Si producatori.

Prin urmare, America nu poate sa aibk rostul istoricpe care 11 are Anglia. In America, °rice lucru se simteca este nou, cu toate ca 1-ar dori sprijinit pe ceva vechiu.Dar ei sant creatori de biserici gotice, de Universitati in a-celasi stil gotic, in itatori at tuturor literaturilor europene,importatori de profesori din Europa., pe cari ii tin In con-ditii stralucite trei luni de zile In Universitatile lor, 5i-i tri-mit acasa plini de bani, dar trebuie sa stea la ei treiIn aceasta viata americana, piina de isprava, isprava estede ieri si ei se mandresc cu ceia ce ea poate sa deie pen-tru onoarea si gloria lor.

Cand se gandeste cineva la ce au. gasit, la ce primejdii auInlalnit, la cate greutati au trebuit sa Invinga, se poate ziceca Americanii au organisat In caleva veacuri ceia ce Eu-ropa. a facut In milenii. Si e Tiresc, atunci, sit se vada pro-visoriul, inseilatul. Deocamdata oraele lor sant grupe decase; oameni bogati cumpara cartiere intregi pentru a ledistruge. Un cartier frumos din New-York este condamnatla moarte pentru ca. Rockefeller vrea sa faca acolo o gra-dina. Si toate se fac In cateva luni de zile.

Catedrala de la.Pittsburg urmeaza sa alba treizeci, patru-zeel de- randuri. Intrebam daca pana la toanana. o sa fieBata. Mi s'a spus: nu, in primavara chiar.

In cutare alt oral s'a facut o splendida biblioteca. In fatse o plata, care represinta sume enorme, pentru case ex-proplate. In fund, Museul Rodin, dar, pentru C alaturie o mare fabrica, stricand perspectiva Museului, donato-

304

5i-fa

luni.

ANGLIA BSI AMERICA : VIATA MATERIALA

rii au cumparat totul si vor darama imense constructli nu-mai pentru a permite o mai mare perspective.

Este o placere sa se vada, cu o astfel de activitate, atatde mult sens de solidaritate umana, atat de multa intelegerepentru faptul ca nimeni nu traieste pentru sine, ci toe&lumea traieste din s ocietate, prin societate prin ur-mare, pentru societate. In loc sa fie acolo doamne snobeca la noi, care prada bisericile pentru a impodobi odaia forde culcare, in care nu pot dormi fare ingeri din secolulal XV-lea lipiti de parete, se vad averi imense cheltuite_pentru a prada Europa in folosul museelor americane.

Intiebuintez euvantul de prada", pentru ca in cutare mu-seu vezi o foarte frumoasa fresca, stramutata inteun cas-tel din Franta, precum Iti indica catalogul; dar nu se zicecare, pentru ca probabil donatorul are intentia sa mai cum-pere si alte fresce.

In Anglia lucrul este cu totul altfel. Anglia este o tart,fern indoiala, facuta de Englesi, dar de multe feluri de En-glesi". Au fost Intaiu Celtii, popor de civilisatie destul deInaintata; au venit apoi Romanii. Peste opera Celtilor sia Romanilor an venit Anglo-Saxonii, ceia cc Inseamndo a treia civilisatie. Au venit apoi Danesii, cari au cuee-rit anume parti ale Angliei, un nou strat, stratul regeluiAlfred, s'a adaus peste cele trei de la Inceput. Au venit In fineNormanzii, la jumatatea secolului al XI-lea, si an alipit bnoun civilisaie. Biserica din Ely represinta, astfel, unfoarte vechiu strat normand, asupra caruia se .adauga peurma frumuseta boltilor gotice. Fiecare epoca mareste.

Cele doua mari orase universitare, Cambridge si Oxford,nu s'au Mut de-odata. Nimic mai interesant decat sa vezicum s'au treat orasele acestea, din care Cambridge a ra-mas aproape numai pentru Universitate, pe tend Oxfordare si un oral modern, care face sa nu vezi destul declar liniile vechilor colegii, In parte prefacute. Unele sent

legatura cu biserica vecina, episcopala; allele a fostfundate de cutare nobil sau de cutare rege tarziu, In

20 305

Si,

Si

InSi panl

§APTE CONFERINTE

secolul al XVII-lea, sunt creaiunile acestea regale. Pe laughcreatiunea lui Henric al VIII-lea de la inceputul secoluluial XVI-lea, sant allele de pe vremea regelui Carol I-iu,a reginei Maria-Henrieta.

Cata deosebire intre Universitatea cum o intelegem not$i cum o Inteleg Englesii! Cand voiu vorbi despre cultura,set va intelege mai bine aceasta deosebire. Deocamdata,iata marele contrast lapa de sistemul nostru. Noi am pusUniversitatea drept In mijlocul orasului. Cam la fel au fa-cut Francesii, cari aveau vechea Sorbona; de cite on vor-besc de dansa, ma prinde o duiosie deosebire. Era nega-rea pretentiei $i triumful simplicitatii, era legatura cu tre-cutul, in forma cea mai expresiva $i mai simpatica. Fe-rit de zgomotul eel mare al Parisului, intrai inteo carteIn care erau casute mici de caramida; suiai o scarita foarteIngusta $i ajungeal, ca $i In colegiile englese, la Incapericare erau $1 sale de cursuri Si camarute de biblioteca. Ni-mic mai frumos decat sä fi vazut grupuri de cite zecestudenti, dintre cari opt strain $i doi Francesi, ascultandpe Monod, Bemond, Giry. Scaritile acestea reservau uneort c surprisa. Era un coleg roman, care avea obiceiulsa-$1 copieze tesele, obtinand cea mai mare lauds. Secre-tul lui era sä culeaga dintr'o carte veche, pe vremuri foartebunk dar de care toata lumea uitase, a$a incat adeseaprofesorul fi spunea: Da, d-ta revii asupra unei vechi teo-ru, dar ai exprimat-o Intr'o forma bung ". Intr'un randjudecam pe colegul acesta al mieu, pe cand coboram scara.Am facut cativa pasi $i 1-am zarit pe dansul. Ce a faultguvernul Republicei? A ras toata aceasta amintire a tre-cutului $i a Meut o mare cladire americana,. foarte anti-patica, nesanatoasa, plina de Incurcaturi, in care profesoriiageapta inteo biata ()Mita, un adevarat culuar, fara lu-mina $i fara aier, Inainte ca sa poatil infra Intr'un amfi-teatru care s'a dovedit, peste cativa ani, insufficient. In An-glia cladire este adausa langa cladire, o epoch $i-a pus pe-cetea laugh o alts epoch. intregul este foarte interesant,

306

ANGLIA V AMERICA : VIATA MATERIAL&

Ode si une on incomod. De exemplu obiceiul curios, cand.este o adunare sau un pranz, sa-ti Iasi palaria haina In-tr'un loc al patratului de cladiri. Doamnele sant, natural,In toalete de sears, poate a plouat; sant silite totusi s stra.-bata toath curtea ca sä ajunga la partea cealalta, unde esteadunarea. Lucrurile nu' se muta niciodata; este un haospitoresc, treat nu prin vointa omului, ci prin potrivirea- veacurilor, ajungand totusi la o relative. armonie.

Anglia aceasta, sprijinita pe atata civilisatie, totdeaunaveche si totdeauna noud, a pastrat toate formele trecutului,punand inteinsele toate necesitatile presentului. Este una-din cele mai man minuni omenesti. Pentru ca noi traimprin aceia, can ne-au precedat si pentru aceia cari vor-veni dupa noi. Ce Insemnam noi? 0 generatie, un mo-ment in viata unei natiuni. Noi ne confundam cu paman-tul, altii rasar dupd noi. Moartea este o fatalitate grozavaand te gandesti numai la tine, dar este un lucru indiferent-and te gandesti la desvoltarea unei natii sau a omenirii.Cand vezi aceasta nu numai In, paginile istoriei, ci si Inpietrele asezate unele peste altele, In institutiile crescuteuna din alta, simti cum o societate- poate O. fie indestruc-tibila.

De aceia, de cate on In America auziam ce sute de mil6i milioane de locuitori f Ara. lucru se adund pentru o de-rnonstratie, de cate on erau atacate cladirile comunei sauAle guvernului de aceste mase exasperate de foame $i In-tetite de agentii Sovietelor, de atatea on mi se strangeainima pentru viitorul splendidei civilisatii americane. De-cate on Insa a venit vorba In Anglia de uneltirile Soviete-lor, cu ambasadorul for cu tot, de atatea on ajungea säTrivesc fatVele cenusii de la Cambridge si Oxford, ca sa-midau sama pe ce continuitate istorica se 'idled spiTitul ge-ne-ratillor not si ca sä nu-mi fie frica pentru civilisatia en-,glesa si, printr'insa, pentru

307

si

civilisatia lumii.

VII.

CultdrileAs voi sa arat care sant deosebirile culturale intre

Anglia si America. Ele sant profunde, cu toate ca origineacelor doua culturi este aceiasi: mostenitea anglo-saxona.

Francesii sant iubiti, nu chiar asa de mult, dar sant iubiti.In America, cel putin 'Ana in momentul cand este vorbasa se puie preturi maxi de inlrare pentru produsele fran-cese, cum s'a si facut acum, ceia ce a cam stricat prietenia.Dar Francesii sant iubiti in America. Se ceteste cartea fran-cesa; dar mi orice. Cartea trebuie sa alba un anume th-tlu data titlul este atragator, se ceteste. De multe orise schimba chiar titlul carpi francese, la traducere, In. a-cest stop. Literatura germana se ceteste numal- In cercu-rile germane, foarte numeroase. E un foarte mare oraagerman in Chicago, $i Germani se aid in toate partile. AmIntalnit chiar Germani banateni, cu cari am schimbat pa-reni In oe .priveste regimul minoritatilor din Romania. Am,lust cunostinta de presa germana si am dat un arti-col unuia din aceste ziare, care va fl trecut In cateva sutede ziare germane, ce apar In America. Cultura italiana.e prea putin rasp'andita. Cea spaniola este cunoscuta inSud. Din ce In ce mai mult se intereseaza Sudul, Cali-fornia si partile veciim, de cultura spaniold, si aceasta pen-tru motive de ordine economics. Profesorii spanioli santinvitati la Universitatile din Mexic, si e vorba acum ca.

308

pi,

cuurtan..a

i profesorii din Mexic sd tie prelegeri in America. Lim-ba spaniola $i literatura spaniola ar ocupa, prin urmare,xangul al doilea.

to afard de aceste infiltrari culturale, datorite altor ra-se, totusi basa literaturii americane nu goat fi alta de-cat cea anglo-saxona. Insa institutiile, ca si felul de mani-festare ale culturii, sant adesea foarte deosebite.

Yoiu incepe cu institutiile, pentru a ajunge apoi la mij-loacele de culturd: press, literatura, conferinte. La urmdo .sd incerc o privire generals, ardtand ce se desface dinInsasi expunerea mea ce linii reiese din presintarea In-sg.si a subiectului.

Incep cu scoala.Scoala englesd $i cea americans sant cloud lucruri foarte

deosebite. Cea d'intaiu este o foarte veche institutie medie-vala; o institutie, inainte de toate religloasd, o invaraturdparohiald, de pridvor, precum a fost o bucatd de vremei scoala la notDin cercetarile asupra trecutului nostru scolar, stiu ca

scoala noastra primard are cloud origini, la care se faceloarte reu ca nu se gandeste astdzi..Noi considerdm as-tilzi scoala ca apartinand onor. Ministeriului Instructiu-ni"; dar la inceput $coala nu era asa. In vremea veche erau,dascali fosti ciobani $i am tiparit un studiu desprecartea unuia dintre acestia, Marin Alexandrescu, care alost cioban in judetul Buzau, a ajuns institutor-$i a fost, cred,

profesor la liceul din Ploesti, pe la 1860-70; un om plin depricepere, °data erg $coala popei, sau scoala InvatAtoruluitocmit de cdtre un sat $i pe care alt sat cduta sa-1 atragala dansul, data -1 stia vrednic. Si era bine data se 'Astrascoala in legatura cu Biserica si in legatura cu vointa sa-tului, iar nu, ca astazi, cand un sat este silit sa primeascdun Invatator pe care nu-1 tie on nu-1 vrea.

In Ardeal, inainte de unire, era obiceiul ca $i invdtatorulpreotul sa fie numiti de sdteni; invadtorul trebuia sit

309

..si

si

ai

ai

gi

*APTE CONFERINTE

cante si la strand si de aceia invatatorul i preotul nu se-certau. Acum numirile vin de la ministeriu: azi dimineatAra venit la mine un ctitor din Nordul Moldovei, unde a In-temeiat o scoala model, la zidirea careia a begat milioane;-.dar omul vrea sA alb. un Inv Atator pe care sA-1 aprobe el.I-a venit din fundul Bucovinei unul care nu stie romaneste_Si, atunci, ctitorul a zis: Imi iau donatia Inapoi, caci eun'am facut scoala ca s o dau pe mana unuia ca acesta".

In ce priveste koala secundara, este $i aid desvoltareaunei institutii culturale medievale. Necontenit se situte-lucrul acesta. Una din terile unde se .stie mai bine lati-neste greceste este Anglia. SA to fereasca Dumnezeu,data ai facut o carte privitoare la antichitatea ciasicA Sail laevul mediu al citat ceva In greceste sau latineste, sAcazi In mana unui critic eagles! Cea mai mica gresala dGlimbA ti se observe. Iar discursurile solemne care se tin InAnglia sant Intr'o latineascA de toata frumuseta. Poti zicecA sant In stare a face aproape impromptu un bun dis-curs In latineste sau greceste. ,$tiinfa s'a adaus pe urma.

Institutiile noun se gasesc pe rang cele vechi. Ar samilnaInvAtAmantul In Anglia cu o biserica foarte frumoas1 sibAtranA, care insA nu. se mai poate Linea pe zidurile ei.Nimeni Insa nu se gandeste s'o Inlocuiasca, ci o consoli-deaza prin contraforturi. Este ceva analog cu biserica go-tic.: pentru a-si putea sprijini boltile, e intarita, prin.contraforturi, pe din afar.. Nu s'a facut acolo confusia pecare -am facut-o not intre koala de tip vechiu cea detip nou: bifurcata, trifurcate, nefurcata, ca sa. se joace cu dan-sa cei maxi. Cu opt clase, cu sapte clase, cu filosofie la.basA, cu matematica la bas., on cu limbs latina la basa,dupl fluctuatiile politice. Noi am f dent din doua scoli de-tip deosebit una singurA. Nu se poate Insa o scoala de tip,clasic si una de tip modern cu desavarsire supt acelasiacoperis. Aceasta se poate pentru o scoalA elementara, ungimnasiu de trel-patru clase, care sA dea numai culturl.

310

Si

si

si

CULTCTRILE

generals. Dar nu se poate la un loc doug feluri deosebitede invailmant.

In Anglia e altfel. Scoala primarg este foarte simple.Acei can cauta In Anglia o scoala moderns, in intelesulnostru, trebuie se recurga aiurea, $i Englesul 1$1 trimetecopiii in alts Cara pentru a avea invatamantul pe careAnglia nu-1 are $i nu vrea sä-1 deie.

In aceasta privinta doua exemple caracteristice. In An-glia sant persoane care girl bine nemte$te; bgrbati muttmai putin decat femei. Am intrebat de ce? Pentru cg inuncle familii protestante, din motive religioase, fetele sunttrimise se face studii in Germania. $i, dacg. se ieau fru-moasele romane englese, pe_ care nu le mai cetim a-cum In epoca lui Marcel Proust, fie $i in excelentele tra-duceri in limba francesa, ca lean Eyre al lui Currer Bell,(Miss Nicholls), fata unui paroh, care avea trei fete $itoate trei au fault literature, se poate vedea viata uneitinere Englese Inteun pensionat din Belgia. Este una dinpovestile cele mai hazlii, dar $i din cele mai sangeroase,cum le $tia presinta umorul engles. Scoala de vechiu sis-tern frances, In care se fac elevelor necontenite predicide morals, $i direcloarea, gatita cu o paldrie teribilg, caaceia. din vremea cand pgsari moarte stateau in capul fe-mellor, e gata sa ling discnrsuri de simplicitate $i setune impotriva celor ce-si Incretesc pgrul, on 11 au In-cretit de la nature, atunci cand gandul nostru trebuie sese indrepte numai la suflet".

De scoala primarg $i din Koine secundare se trecela Universitate cu Colegiile" ei. Dar Universitatea nu esteuna singura, este un ansamblu. Colegiile au o viatg inde-pendentg. Ele, cum spuneam, sant in legaturg cu cutarecatedrala, cu patronagiul cutarui arhiepiscop, cu cutarecreatiune nobiliary sau regale. Sant Co legit deosebite, dintimpuri deosebite, cu deosebite. Ele se asamang,nu prin felul for de constructie, adece nu prin stil, ciprin liniile for generale: un pgtrat de zidiri; In mijloc este

311

$i

infatisari

APTE CONFERINTE

curtea, aproape biserica, de multe on foarte frumoasa,ca Sf. Ioan de la Cambridge, una din cele mai bone bise-rici gotice tarzii, din Anglia. La spate terenuri foarte In-tinse pentru sporturi.

Multi rad fara nicio dreptate de Invatamantul acesta en-gles si cred ca acolo nu se Invata tine $tie ce lucru mare,ca sludentii se ocupa toata vremea cu sportul sau cu vas-litul pe rau. Este adevarat ca un timp important esteconsacrat sporturilor. Dar, data pone cineva in comparatietimpul pe care-1 pierdern noi cascand gura pe Calca Vic-toriei, cu timpul pe care-1 intrebuintcaza Englesul lasporturi, se vede ca Englesul Intrehuinteaza mull mai pu-tin timp la sporturi decat noi la cealalta ocupatie". Da6faci o comparatie cu $coa1a din Portugalia, cu Univer-sitatea din Coimbra, de exemplu, unde n'as zice ca nuse invata nimic, dar un mister pentru mine cared se in-vata, pentru ca toata ziva vezi pe strazile Coimbrei stu-denti imbracati in traditionalul costum. medieval, In lungilaibere negre, care, cu cat studentul este mai vechiu, cuatat sant mai usate, si In maul cu carnete legate cu pan-glici de colori deosebite, indicand Facultatea anul deFacullate, preferi sistemul engles, cu Inchisorile", tuto-ralele" si sporturile lui.

Am observal cu foarte =lid placere sporturile acestea.deosebire intre sportul engks $i sportul noslru, spor-

tul latin in general. La noi sportul it facem cu o cautarede elect, cu o pasiune a biruintli, cu o dorinta de a icsila iveala. Si acestea sant efemente rela. Sportul engles estesanalos. Acolo inteadevar sant $i intreceri marl da spor-turi: tramvaie speciale culeg lumea de pe strazile Londrei$i mii de oameni se aduna la locul undo se face intrecerea.Dar de obiceiu este un exercitiu de camaraderie, tot cepoate fi mai amabil, mai prietenos, mai fara de grija,fara lumea care se uita.".

Invatamantul se cid in Colegii. Fiecare Colegiu are ve-niturile sale, care sant une on foarte marl, capitalisate In

312

c

$i

tstao

CULT EMILE

cursul secolelor. Niciodata unui guvern engles, fie si celmai sarac, cel mai cdrpanos, nu i-ar trece prin minte caar putea sd Imbogateascd finantele Statului sechestrand a-verile institutiilor de culturd. Aceasta nu se poate Inchipui.

aceasta s'a intamplat la not cu Academia Romanh si cuspitalele. Sau sä is Statul din venitul unui Colegiu pentrufinantele lui, cum e casul cu Institutul Sud-Est European,pe care 1-am. creat eu $i care, din 700.000 de lei venit pean, dli Statului 100.000 pe fiecare an, suet forma de cifrade afacerr , pentru ca avem pravdlii inchiriate, din care in-tretinem Institutul.

Colegiile englese au deci venitul si administratia forspeciale pastreazd intreaga autonomie.'Toate Impreundformeaza un organism, dar nu prea strans. Se poate in-tampla la Cambridge de exemplu ca fetele sa fieadmite in Universitate, dar nu in Colegii, care sant nu-mai pentru barbati, pe cand la Oxford fetele sant prinifie.Nu exists In toatd Anglia un singur sistem de Invatamant.cum e la not acela care se schimbl de la o datd la alta.

Prin urmare, un amestec al Statului, care sd deeidA.,caracterul Universitatii, este un lucru. imposibil In An-glia. Numai in Statele continentale, latine si germane, lu-crul se face curent, si e foarte ran.

Asa dar o Universitate are un regim; alta un altul; oUniversitate e mai mult pentru, latineste si greceste, altaadmite o proportie mare de stiinte.

Dacd fi lntrebat care este Universitatea mai pretuitdIn Anglia astazi: Cambridge sau Oxford, as raspunde can,tu se poate face o comparatie. La Cambridge se a omai mare atentie stiintilor, pe cats vreme la Oxford e maimalt o traditie greco-latind. In toate insa, coloarea medic-vala. Scarile de acum sant scarile de la 1500; oddik deastazi sant impodobite Cu portrete de atunci. Nimeni nuIndrazneste sd schimbe rostul constructiei. Imbraca-mintea studentilor este Imbracamintea evului media: unfel de della:10 neagra, o haind lungd de acciasi coloare.

313

Si

si -$i

as

§APTE CON FERINTE

In Anglia si profesorii merg la cursuri purtand unifor-ma si caciulita, care este deosebita la Cambridge si laOxford: Ia Cambridge o palariuta puss pe ureche, ca pevremea lui Francisc I-iu, la Oxford un fel de easea deulan. Trebuie ca fiecare profesor, ca i fiecare student,cand merge la curs, sa poarte un fel de pelering, Iar, candcineva e numit doctor, poartg o haing ro5ie, de o singurIcoloare la Cambridge, cu un fel de paramente la Oxford.

Si la Londra este o Universitate, dar nu e asa de pre-tuita ca acelea din provincie, mult mai vechi. Universitateadin Londra se apropie Intru catva de programul Universi-tatilor continentale. Dar principalul scop e sa presinte ma-nifestatiile de originalitate stiintifica.

Universitatile acestea fabrics singure clasa dominants.din Anglia Si dau acestei clase dominante5 care se sueceda.Ia guvern, supt deosebite firme, un fel de unitate de On-dire. Nimic mai raudecat atunci cand clasa dominants,.Imparlita In mai multe partide, nu perrnite Intelegerea dela om la om Inca mai putin de la o grupare la alts.grupare.

Universitatea americana e cu totul altceva. Ca apa-renta, nu se deosebeste de Universitatea englesa. Santcladiri in sill gotic, insa cu totul noi. E tot asa terenul desport, si sportul joaca aici un foarte mare rol in viata u-niversitara. In America sant Intreceri, care represinta un.fel de jocuri olimpice. Universitatile din Harvard 5i Yalese iau, la anume date, la intrecere si o fac seotand urletesalbatece. Toata lumea se intereseaza, care din aceste U-niversitati a biruit. Invinsul se duce cu nasul in jos; birui-torul triumfa un an de zile

Ca aparenta este acelasi lucru, dar numai ca aparenta.Pentru ca nici profesorul, nici studentul, nici programutnu sant acelea din Anglia, si aceasta din urmatorul mo-tiv: Universitatea americana nu e facuta pentru a con-tinua o clash' dominants si pentru a pgstra traditia unet

314

si

si

CULT eRILE

foarte vechi culturi. Universitatea americana este pentruorice cetacean american. Aceasta nu Inseamna ca toate-Universitatile din America sant de o potriva. Ele nu sant,.In genere, de Stat, ci particulare. Una, foarte veche, deprin 1770, era copia Universitatii englese, De atunci s'aschimbat foarte mult. $i Universitati se formeaza in fie-care moment Un baiat, emigrant roman, mi-a pus, in-tr'un rand, cu mandrie de American,. Intrebarea: ate-Universitati aveti d-voastra? I-am raspuns: Noi avem, pen.-tru o tail de mai putin de douazeci tie milioane,patru Uni-versitati $i nu ni trebuie mai multe D-voastra va tre-buie, fiindca aveti o suta dotazeci de milioane de locuitori,cel mult doudzeci de universitati compecte.

Raspunsul acesta Insa, pentru America nu e bun, flincl-fieeare Stat traieste de la sine si fiindca In acelasi be

poate sa fie o Universitate a Statului, una a orasului, nna aunei fundatiuni particular; una a unui Ordin. religios,Universitate alba, o Universitate neagra,rosie 'Inca nu:negrii au un oarecare numar de Universitati, cu un rec-tor negru, cu un decan negru; in aceste Universitati albilnu a duc, precum nici negrii nu se duc la Universitatilealbe.

In ce priveste deosebirea de rasa, nu vä pot spune totul,dar deosebirea e asa de pronuntata cum nu ni dam sama.Pe acolo nu se vorbeste de numerus clausus, pentru caeste si o imposibilitate constitutionala una ideologica;dar cu toate acestea in practica este ceva asamanator: seduce cineva la o Universitate 5i vrea sa se Inscrie ca stu-dent. I se poate raspunde: Imi pare foarte rau, dar s'auImplinit locurile: nu mai putem sa primim pe nimeni; numai avem °dal la Indemana. Este un spirit de mta foartepronuntat. In cutare Universitate merg mai mull burghesibogati, intr'alta nu se primesc fete, pe cand aiurea sant

bkieti si fete.Am 'orbit In alta conferinta de luxul extraordinar al

acestor Universitati. Niciodata studentul din Anglia n'ar

315

o

ea

si

si

APTE CONFERINTE

putea sa viseze asa ceva. Ce bogatie de flori, de elementeartistice, imprumutate de la toate civilisatiile! Cu mancareao duc ceva mai slab. Americanul mananca foarte putin.Cand te va pofti cineva la mask la Universitatea ameri-cana, e bine sa fi mancat putin inainte.

In Universitatea americana, scopul principal este sase creeze un cetacean, si nu o anumitd categorie de ceta-tent. Asa Meat cetateranul acesta nu vine numai decatpentru examen si pentru titluri; sant unit cari se mul--tamesc ca. au _avut un an de Universitate. Cad Univer-tatea este foarte pretuita. Cand spune un fabricant de ga-losi ca a fost un an la Universitatea din Princeton, saucand iji spune un fabricant de scaune ca a trecut calevasemestre la Universitatea din Yale, acesta constituie tot-deauna pentru dansul un titlu de superioritate. Se In-

ca face un semestru, se intoarce acasa o bucata devreme, ajuta pe parintele sau la intreprinderea Iuf si seintoarce din mu la Universitate.

In general, la Univer.,itatca, ani,:ricana se cere munca,foarte multa munca. Munca personals in biblioteca. N'amvazut in Anglia interiorul bibliotecilor la dispositia stu-dentilor; pe cand in America, daca te dud intre carti, ga-sesti mereu studenti $i studente. De obiceiu nu sant pa-rechi, pentru ca au, bunk cuviinta si nu intrebuin.teaza raf-turile si culoarele bibliotecei pentru scopuri foarte poetice,dad. voiti, si foarte placute, dar care 'flu au nimic a facecu vechile editii nici cu tratatele de eruditie. Pe studentiiamericani u vezi pregatind lucrari; trebuie sk asiste lacursuri, cad, altfel, sant pofti ti ss nu mai vie. Trebuie ssfats lucrari in fiecare hind, fiindca profesorii sant multi,asa incat fiecare student are un profesor pe cap; n'are celace si trebuie sa invete. Studentul nostru este foarte adeseaon necunoscut ca nume profesorului; aceasta nu se poateintr'o Universitate americana, unde profesorul 5tie si nu-mele de botez al studentului, cum, de alminteri, si inAnglia se intrebuinteaza nume de botez, fara domn".

316

tarnpla

si

Edificiu universitar in Sud.

Cladiri universitare in California.

l- , .:

r --ie . 3111

,.P._r , S i n .. i0 %. al..4

c."'"_..

A

if - 1 0 4 _..J111"54

'01-

. ,

(I

1141,1`.:--.-.-rc, ,'I'ls

t I* 4

1 11

- witorriiei...11:411g

c ."C,

-

CULT trRILE

In Uniersitatiie acestea americane se fahrica prin se-minarii $i invatati. A$ putea spune ca metoda germandde studiu e mai introdusg In America decat in Anglia. 0bucata de vreme Universitatea americana a imitat foartede aproape pe Germani. Se observa insa o reactiune Im-potriva acestei mecanisari dupg sistemul german $1 altecurente patrund $i in America. Multi profesori francesiyin cite trei luni de zile $i exercita o influents serioasAasupra elevilor lor. Dar inainte de razboiu se credo& caAmerica are datoria sa imite koala germana, fara ctmai mica deosebire.

Am vorbit de Universitatea americana, dar nu v'amvorbit 'Inca de gimnasii $i de $colile elementare. Tata,In cateva cuvinte, ce sant aceste a$ezarninte de cultura.

Scoala secundara americana, de o bucata de vreme in-coace, este un instrument de standardisare a natiunii.Trebuie ca fiii tuturor popoarelor sä traiasca In aceia$Latmosfera, sa invete acelasi lucru, In aceia$i limbs en-glesa, $i O. se deprinda cu libertatea, putin obraznicuta in.unele casuri, in ce prive$te copiii, pe care pedagogia ame-ricana o recomanda.

Am pomenit de unele $coli americane In care sant vre-atrei mii de copii, din cari o parte fac exercitii on sejoaca, In acelasi timp sand ceilalti fac lectii. Deosebireade vrasta este foarte mare $i deosebirea sufleteasca enormaIntre elevi, ceia ce face necesar un fel de conspect al fe-lului de predare $i al resultatelor. Sant rubrici, din canuncle au titluri care pe noi ne-ar speria, dar care fatl.de precocitatea negrilor $i altor oameni dijn Sud se explica.Este o nota speciala pentru fella cum baiatul se poarta cu.fata $i fata cu baiatul. Noi niciodata nu ne-am gandit sadam o nota conduita cu privire la aceasta materie.$coala are In vedere, Inainte de toate, ca la Universitate_crearea cetgleanului american, standardisat; ea n'are Wei&legKturK cu trecutul, ci Indreapta spre drumuri noi.

317

Si

10

1APTE CONFERINTE

In ce priveste koala elementary, oricine are dreptulsa Intemeieze o scoala religioasa; nimeni nu se supara.$i Romanii din America au dreptul acesta; Insa ekvii suntluati In acelasi timp de scoala elementary americana.

Asa Incat nimic mai greu, mai ales pentru ilatiile micicaci cele mari gasesc mijlocul st scape de prescriptiilelegii americanedecat sa se Intretina sentimentul national,cultul patriei, obiceiurile religiei, In cineva care In fie-care moment este atras dincolo.

De alminteri, trebuie sa spunem, scoala elementary na-tionala In America este privity cu banuiala si antipatie.Caci desnationalisarea Incepe Inca din scolile primare.Mi se- spunea, la cutare Universitate, de un profesor cuorizonturi. largi cu suflet ,,Vezi miss cutare;4-ste de origine Rusoaica. Nu stia de loc englezeste, iaracum n'ai putea-o deosebi de o Americana, atah de per-fect vorbeste englezeste. Sentimentul acesta II putemavea $i noi, cAnd vedem ca cineva a binevoit sa se apro-pie de natio. noastra. Dar American ii cer, nu apropiere, ciconfundare. Si acesr resultat 11 laudt mai mult deal ori-ce alta parte a Invatamantului lor.

In legatura cu seoga este invatamantul prin conferintediscursuri publice. Invatamantul acesta este foarte ras-pandit 5i In Anglia $i In America; dar nu In aceiasi pro-portie Intr'o tart si in alta, si nu In fiecare loc tot asa demult. Depinde de Imprejurari.

In Anglia se poate Intampla sa treci d'inaintea uneicase si sit vezi scris, de mama, un anunt stangaciu, cu or-tografie gresita, prin care esti poftit la o conferinta decaracter religios. Se gasesc oamen cari yin. Misticismulengles si un fel de curiositate In domeniul religios atrag.

Conferinta englesa, ca si cea francesa, este presidata.A fi president al unei conferinte este ocupatia cea mai

nenorocita din lume; caci, data presidezi o conferinta,nu te mai poti da Inlaturi; de multe on conferentiarul te

318

blhnd:

a

ti

si

CUI.T UR ILE

tomoara, dar d-ta, cand presidezi, find pus in vederea tu-turor, nu poti O. dormi, si e o suferinta groza.va.

Am ascultat la Londra o conferinta a d-lui Beza, can-celarul Legatiunii noastre si acum secretar de Legatie, carea vorbit $i aici la Bucuresti. Este un tanar Macedoneanfoarte inteligent, care a tiparit si un roman, tradus In en-glezeste.

D. Beza vorbia despre elementele de imaginaie populara la Shakespeare si arata ca si not avem aceleasielementc imaginative. Am uitat sä va spun ca pentru aLinea o conferinta e bine sa te p- supt ocrotirea unei so-cietali. D. Beza vorbia supt ocrotirea Societatii de studiishakespeariene.. Daca inviti o mie de oameni, poti sate astepti, In Imprejurari obisnuite, sä ai saptezeci papala o suta de ascultatori. Dar sant conferinte la care nuvia nici unul la suta din cei invitali. Publicul este, deobiceiu, foarte cuviincios. Daca oratorul e strain, atuncivin represintantii natiunii sale de-1 asculta. La sfarsit,presedintele is cuvantul, la care raspunde conferentiarul.$i publicul are acest drept.

In Anglia mai sant meetinguri marl. in aier liber. Se um-ple o piata Intreaga de ascultatori, si oratorul vorbeste cevrea el. Se produc certuri si une on Incaierari.

La Americani, conferintile- se in de obiceiu la Univer-sitati, si se observa aici un element foarte interesant. Au-ditoriul tolereaza orice; nu rade, cum In general strainiinu rad de un conferentiar care nu stiipaneste limba sau arevre -un, defect de vorba. Eu am ascultat undeva In Europa unom foarte dislins, care fusese paralisat In tinereta, si,atunci cand Incepea sä vorbeasca, deschidea gura, cand ladreapta, cand la stanga, daclea din mani $i din picioare,Inchidea ochii. La not ar ft izbucnit sala In ras. Ei bin;a Omit un discurs solemn: s'a trudit acasa, a InvAtat dis-cursul relativ bine, n'a' repetat aceiasi silaba, Insa joculmanilor, picioarelor si al ochilor, natural, a continuat. Intoata sala n'a fost unul care O. zimbeasca. In America

319

§APTE CONFERINTE

este si un alt element foarte interesant: publicul participafoarte vioiu la ceia ce i se spune: intinde manile, facesemne din cap.. Orl unul, pentru ca n'aude, fiind prea in.fund, vine le d-ta si-ti spune: mai tare, eu nu aud; am pla-fit conferinta, trebuie sa o ascult",

Acum yin la mijloacele de educatie care nu fac parte.din invatatura oficiala sau din invatatura aceasta neofi-ciala, prin conferinte Si discursuri publice, despre ches-tiuni de interes stiintific, literar, artistic sau general.

Gazeta.Ca forma, gazeta americana si cea englesa samana.

0 forma indescifrabila pentru noi. Trebuie un obiceiuspecial ca sa -$i gaseasca cineva In gazeta rubricaDar Englesul sau Americanul 11 vezi ca is teancul de foiconstituind un numar din New-York Times sau din DoilyNews yantura foarte rapede, stiind ca la pagina cu-tare, coloana cutare, gaseste informatia care 11 intereseaza.

In presa englesa, insa, informatia aceasta are totdeau-na un caracter mult mai serios si, trebuie sa o spunem,mult mai decent decal In presa americana. Discutiile deprincipii, articolele de fond., cum le numim noi, sant muttmai numeroase. Numerele care iest Dumineca si care santconsacrate chestiunilor literare artistice sant 'acute cumult mai multa Ingrijire decat la Americani. Gazeta usoara,vie, nervoasa, care improasca spirit, aceia Insa nu exists,in afara de gazetele -de caricaturi sau consacrate humoru-lui.

In America gazeta are alt caracter, de si ca forma, cumam spus, este intocmal ca acea din Anglia.

Orice nationalitate are gazeta ei. Si Romanii din America au gazeta lor, foarte frunaoasa si foarte bine redae,-tata. In celelalte gazete Americane, este foarte greu sase strecoare un articol care sä priveasca o problems cu-renta. Articolele nu sant iscalite. Fabrics cineva un arti-col si-1 ofera, cum ofera fotografil. Gazeta americana

lui.

si

si -I

sad

320

Cladire din Sudul californian.

Home de studente la Pomona- ClaremnnL

T.

s-

11-31E, 1

1

AA'

tii

.

.4" I!.

At1r r ,414:

11.

CULT CTRILE

ieste foarte ilustrata. Cel d'intaiu lucru care, preocupa peun reporter este sa is portretele persoanelor cu vaza. Dar,dad, ti-a kat portretul,. sa nu to astepti ca o publicegazeta. I1 publics data o intereseaza, data nu, nu pu-blics.

Chiar data ai obtinea interventia consulului Romaniei-sau a cuiva de la Legatie, rugand sa-ti pule portretul In ga-zeta, nu ti-1 pune. D-ta, data doresti sa figurezi Intr'o ga-meta americans, trebuie sa fii foarte politicos cu repor-terii, persoane care habar n'au une on de subiectul pe ca-re-1 trateaza. Reporterul Iti pune IntrebAri din cele maineasteptate. Am fost intrebat dacl. prefer rochlile lungisau cele scurte. Am spus: In familie le prefer cat delungi; pentru rest nu ma pronunt. Trebuie sä raspunzi laCoate Intrebarile, cad altfel reporterul se supara, si tre-buie sa fii curtenitor. Reporterul I i vinde articolul

atunci, acela.i articol trece la o multime degazete. Omul e proprietar si al fotografiei si al artico-lului pand la sf'a'rsit.

In foile americane poti gasi lucrurile cele mai neastep-tate. De pilda, clack' divorteaza o persoand cunoscuta,o sä &esti imediat fotografiile pacientilor, mdivele pen-tru care s'a facut divortul, cuvintele ce si le spuneausotii Intre dansii: sau, de pilda, cand a plecat ministrulDavilla In concediu s'a spus ceia ce cred ca este adeva-rat, date fiind infatisarea, amabilitatea spiritul d-lui Da-villa ca In anumite cercuri feminine din Washingtonplecarea a fost socotita ca un fel de nenorocire locala, na-tionald. In alt numar de gazeta se spunea ca persoanele fe-minine care apreciau lnainte pe ambasadorul Mexiculuiau tfecut de partea ministrului Romaniei, ca. Romaniaa biruit cu desavarsire Mexicul.

Numerele de Dp.mineca sant si aid bine Mute, unele-dintre dansele foarte frumos ilustrate. Articolele de stiintapopulara sant admirabil presintate. Numarul de Dumi-sea este astfel cu totul altfel decat cele din cursul AAA:-

21 321

sä 11-1

aso-ciatiilor. $i,

si

§APTE CONFERINTE

Informatiunea nu si-o capata insa nimeni In ran.dul In-thin de la gazeta. Sant alte mijloace, care stau la bide-mana orient Poti fi invitat, astfel, sa vorbesti zece minute,.un sfert de teas, inaintea unui auditoriu care dejuneaza, siradio 10 comunica imediat discursul. Auditoriul poate ficampus din profesori, dar si din oameni de afaceri, dinbancheri.

Cateva cuvinte asupra literaturii celor doua teri.Literatura englese din momentul de fats este o litera-

ture modernists, care In poesie merge de la Swinburne la,Masefield.

Este literatura anilor 1890-1900 care continua. paneastazi. Literatura aceasta e de un caracter mai curandtehnic; poesia nu e de o larga inspiratie, cum era pe vre-m,ea romantismului si nici de o extrema delicateta ca pe.vremea lui Tennyson. Se ceteste insa relativ mult in. An-glia. Anglia continua traditia romanelor in mai multe vo-lume; lucrari migaloase, compuse din presintarea amanun-tita a vietii eroilor, dupd tiparul lui Dickens, $i cu ameste-cul acela de ironic care deosebeste vremea lui Thake-keray. In aceasta apreciere a romanului, este si un ele-ment de ordin social. Foarte multe femei nu se marita;n'au multa ocupatie casnica, si, cand femeia is o operaliterara, trebuie O. tina o saptamana on zece zile, iar, casa fie un roman convenabil, trebuie sa aiba macar doul_volume.

Se pare ca., de la o bucata de vreme, romanul engless'a mai suptiat, dar, In acelasi timp, nu mai e nici pute-rea constructive a vechilor romancieri.

Literatura americana are alt caracter. Este intr'insa si.,o inspiratie neagra. Negrii indraznesc sa face poesie si ro-man. Sant apoi seal moderniste care schimba cu desavar-sire caracterul traditional al literaturii poetice englese.

In general se poate spune ca spiritul si stilul americanau mai multa originalitate decat spiritul 5i stilul engles..

322

CULTiTR ILE

Inspiratia este dusa mai departe decat In literatura en-glesa. Este o literatura une on inferioara, dar totdeaunaplina de interes, inainte de toate din causa pornirii de aexprima idei not si de a permite unor sentimente not se -$igaseasca Valorificarea In literatura.

Arta americana, comparata cu cea englesa, era o bueatAde vreme inferloard. De doudzeci de ani Incoace, nu maieste asa, $i se constata o mare Inflorire de talente artis-tistice, In America. Vioiciunea In domeniul literar si ar-tistic In America poate fade Anglia geloasa.

In literatura aceasta americana se Intalneste j o maihotarata maniera de a trata chestiunile la ordinea zilei.

De multa vreme In-Europa romanele nu mai servesc laacest stop, pe cand In America, wide -atAtea chestiuntsant la ordinea zilei, romanul are cu atat mai multatrecere, cu cat presinta probleme curente, probleme tratanclviata muncitoreasca, petrolul, invatamantul.

Caracterul local e, apoi, mai puternic in America decatIn Anglia. Anglia se infatiseaza In figuri generale, pecand, aici, viata de pe malul raului Mississipi nu esteviata din alte regiuni. Regiunea pe care ocunoaste roman-cierul -este aceia pe care o Infatiseaza.

In literatura englesa, romanele cu cheie sunt rare; In li-teratura americana, foarte dese. Se cumpara o carte pen-tru ca se se vada pe domnul cutare sau cutare infatisatsupt nume deesebit, dar toata viata for este represintata.

Englesul Ceteste din datorie de culture;. Americanul dincuriositate adevarata si dintr'un intens interes _pentrulucrurile presintate. Mai mult se fabrica societatea ame-ricana prin literatura decat societatea englesa. Literaturaeste pentru America un mijloc tie a pregati viitorul; inAnglia este inainte de toate unul de a pastra intelectuali-tatea trecutului.

Va veni o vreme cand aceste doua civilisatii se vor a-propia mai strans, si elementul istoric traditional din-tr'una se va uni cu elementul de revolts si indrazneala

323

$i

wrg C(AIFERINTE

din cealalta. Aceasta va fi, fare Indoiala, nu numai pentrurasa anglo-saxona, sau pentru ceia ce se nume$te rasa an-glosaxona, dar pentru cultura omeneasca unul din celemai. marl lucruri. Cum, pe continent, and se va crea sin-tesa In care sa 1ntre disciplina francesa, adanca analisABerman. $i sentimentalismul slay, and vor colabora celeFrei maxi rase europene: latind, germana $1 slava, Europava avea o astfel de literature cum n'a existat In lume, dela, marile literaturi ale Greciei $i ale Rome]:

234

CUPRINSUL

CUPRINSUL

NOTE DE DRUM.

I, In cale :

Pagina

36

1. Pe coastele Italie'2. Coasta spaniold3. Pe Oceanul singur . .

11, Capitala ajacerilor :

, 10

I. New-York 14

111, Capitala politica

1. Spre Washington . . . 34

2: Washington . . . . . i 383. Imprejurimile capitalel .

iv, Capitalele industriel:

43

I. Spre Chicago, prin turnalele vefnice . . 462. Cetatea otelulul: Chicago . . 483. Spre al motrl . ,. 544. A doua metropold a Romatalor : Cleveland 645. Pe hotarul canadian: Detroit 91

v, De-a curmezlful Americel . . . 102

vi, Capitalele gradinilor :

1. Colorado 1082 San-Francisco 1083. Los Angeles 1184, La granga Mexiculul . . .. 128

VII, Lumea tnvinfilor :

I. Thud Indian. Marile Canoane 1302. In pustiu. Noul Mexic. Spre Nord-Est . . 136

.- ... ....

PaginaVIII. Capitalele trecutului:

J. Gettysburg 1452. Baltimore 148,3. Philadelphia 1494. Trenton. Princeton 1535. Boston fl Harvard 155

.MPTE CONFERINTEla Teatrul National din Bucurefti (April-Main 1930)

I. Pdmdntul 163II. Nati ile 187

III. 1storie . i -. . 213IV. Literaturd i arta 212V. Romanii 272VI. Anglia §i America : viata materiald . , 292

V1L Cultizrile 308

lare

tul:

140

lei

Pretul : 140 lei.

<J.