1

Hotărâre 330

2018-05-10

Guvernul României

pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum şi aplicarea prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de desfăşurare având ca obiect imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „LEA 400 kv Oradea-Békéscsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr în staţia 400 kv Oradea Sud. Echipamente de telecomunicaţii şi teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba“

Monitorul Oficial al României nr 424 din 2018-05-18

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 330/2018

pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de

rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018,

precum şi aplicarea prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de

expropriere aflate în curs de desfășurare având ca obiect imobilele proprietate

privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de

interes naţional ''LEA 400 kv Oradea-Békéscsaba . Montarea unei bobine de

compensare 100 MVAr în staţia 400kv Oradea Sud. Echipamente de telecomunicaţii

şi teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea- Békéscsaba''

Secţiunea 1

Titlul actului normativ

HOTĂRÂRE

pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la

dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum și aplicarea

prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de

desfășurare având ca obiect imobilele proprietate privată care constituie coridorul de

expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ''LEA 400 kv Oradea -

Békéscsaba . Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr in stația 400kv Oradea Sud.

Echipamente de telecomunicații si teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea- Békéscsaba''

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea

situației actuale

În ultima perioadă se constată o înrăutățire a situației energetice

a zonei de nord – vest a Sistemului Electroenergetic Național

(SEN), generată de faptul că interconexiunea cu sistemele

energetice vecine nu mai asigură același nivel de rezervare a

capacităților necesare menținerii echilibrului în rețeaua electrică de

transport, cât și necesară finalizării unor lucrări la infrastructura

2

rutieră din zonă, care impun scoaterea din funcțiune pe durate mai

lungi de timp a unor linii electrice de transport din zonă.

Prezentăm în continuare argumentele care justifică urgentarea

finalizării lucrărilor pe linia electrica aeriana (LEA) 400 kV Nădab

– Oradea Sud și punerea ei în funcțiune, aceasta reprezentând un

proiect strategic de utilitate publică.

Principalele caracteristici energetice ale zonei de nord – vest a

țării sunt următoarele:

- secțiunea caracteristică S4 a SEN (secțiune caracteristică a

SEN situată în zona de nord – vest a țării, care cuprinde opt județe)

este o secțiune puternic deficitară din punct de vedere al

echilibrului producție – consum;

- legătura rețelei electrice de transport a secțiunii S4 cu restul

SEN și SE din interconexiune se realizează doar pe doua linii 400

kV (LEA 400 kV Sibiu Sud – Iernut și LEA 400 kV Roșiori –

Mukacevo – linie de interconexiune cu Ucraina) și doua axe de 220

kV (axa 220 kV Mintia – Alba Iulia – Cluj Florești și axa 220 kV

Gutinaș – Dumbrava – Stejaru – Gheorgheni – Fântânele –

Ungheni – Iernut);

- centralele electrice din zona secțiunii S4 sunt CTE Iernut (cu

grupuri care utilizează numai gazele naturale), CHE Mărișelu,

CHE Remeți, CHE Munteni, centrale a căror funcționare este

sporadica depinzând de resursele de gaze naturale, de resursele de

apa și de prețul energiei electrice pe piață și CET Oradea I (cu

grupuri care utilizează gazele naturale), care funcționează cu puteri

reduse (aproximativ 30 MW vara și 60 MW iarna), doar pentru

asigurarea termoficării în Municipiul Oradea și la câțiva

consumatori industriali.

În aceste condiții, liniile de interconexiune din zonele de nord

și de vest ale țării (linia de 400 kV Roșiori – Mukacevo cu Ucraina

– singura linie de interconexiune dintre Romania și Ucraina – și

liniile de 400 kV Arad – Sandorfalva, respectiv Nădab –

Békéscsaba au un rol deosebit de important în menținerea

siguranței și stabilității în funcționare a acestei secțiuni din rețeaua

de transport. Ieșirea din funcțiune a oricăreia dintre ele, în lipsa

legăturii dintre stațiile Oradea Sud și Nădab, parte a coridorului

Roșiori (stație de interconexiune cu Ucraina) – Oradea Sud –

Nădab (stație de interconexiune cu Ungaria) – Arad (stație de

interconexiune cu Ungaria) slăbește suportul pe care zona îl are din

partea interconexiunii cu țările vecine și conduce la riscuri privind

pierderea stabilității în funcționarea zonei, afectând în mod direct

siguranța alimentării cu energie electrică a zonei de nord – vest a

3

țării.

În contextul geopolitic actual, caracterizat de existenta unui

conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina și a instabilității

politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de

interconexiune dintre Romania și Ucraina (LEA 400 kV Roșiori –

Mukacevo) să devină indisponibilă, situație în care menținerea

siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine

extrem de dificilă și costisitoare. Totodată, asigurarea resurselor de

cărbune ale Ucrainei din zona de est a țării este tot mai dificilă,

ceea ce a condus la reducerea producției din zona de vest a țării

(interconectată cu rețeaua europeană) și implicit la reducerea

posibilităților de export și de susținere a rețelelor vecine acesteia.

Astfel, funcționarea zonei de nord – vest a țării fără LEA 400

kV Roșiori – Mukacevo și fără CTE Iernut poate conduce la

regimuri de funcționare deosebit de periculoase, siguranța

alimentării consumatorilor din zonă fiind pusă în pericol, deoarece

zona deficitară a secțiunii de rețea din România este legată acum de

o zonă care a devenit și ea deficitară și care nu mai are posibilitatea

de a susține rețeaua interconectată.

În ultima lună (februarie 2018) s-a constatat o scădere

considerabilă a producției de energie electrică din zona de vest a

Ucrainei care a condus la creșterea semnificativă a circulațiilor de

putere prin rețeaua de transport din România, cu precădere pe

singura axă de 400 kV a zonei de nord – vest a țării, respectiv Sibiu

Sud – Iernut – Gădălin – Roșiori – Mukacevo, cu efecte în

creșterea riscului unor deteriorări de echipamente sau regimuri

periculoase și a apariției unor avarii de sistem.

Spre exemplificare, prezentăm graficul de mai jos, privind

evoluția fluxului de energie electrică înregistrat pe LEA 400 kV

Roșiori – Mukacevo, din care se constată în mod evident

schimbarea accentuată a fluxurilor de export în dauna fluxurilor de

import. Practic, în luna februarie 2018, fluxul dinspre Ucraina spre

România a scăzut considerabil, iar cel dinspre România spre

Ucraina a crescut considerabil, ajungând să depășească valorile

cumulate ale întregului an 2017.

4

În susținerea urgenței finalizării lucrărilor de punere în

funcțiune a liniei de 400 kV Nădab – Oradea Sud, în tabelul de mai

jos este prezentată și evoluția fluxurilor de energie electrică

înregistrate pe interconexiunea cu Ungaria, din care rezultă aceeași

schimbare majoră în mod similar interconexiunii cu Ucraina.

În completarea acestei evoluții trebuie menționată și situația

apărută în săptămâna 26 februarie – 02 martie 2018, când, pe

fondul unor dificultăți în rețeaua de transport a gazelor naturale s-a

impus oprirea totală a CTE Iernut, dovedindu-se existența reală a

riscului care trebuie luat în considerare în ceea ce privește

funcționarea în siguranță a zonei de nord – vest a SEN. Dacă peste

această situație ar fi apărut o indisponibilizare accidentală a unei

linii din secțiune, evoluția funcționării zonei de rețea ar fi fost

deosebit de periculoasă și extrem de dificil de gestionat.

Dezvoltarea infrastructurii naționale și sau locale

În zona de nord – vest a țării se înregistrează o creștere a

volumului lucrărilor care necesită relocarea liniilor electrice de

transport pentru realizarea coexistenței cu lucrări de infrastructură,

5

în special autostrăzi, drumuri naționale și județene, dar și cu alte

obiective de interes național sau local (hale industriale, rețele de

gaze naturale etc.), multe dintre acestea fiind realizate cu fonduri

europene. Aceste lucrări presupun retragerea din exploatare a

liniilor electrice din rețeaua electrică de transport pe perioade lungi

de timp, fără posibilitatea de a repune în funcțiune echipamentul

retras din exploatare, în aceste perioade fiind afectată siguranța în

funcționare a zonei deservite de acel echipament.

Astfel, precizăm că începând cu data de 7 martie 2018 au fost

emise solicitări de retragere din exploatare a mai multor linii din

zonă, pentru lucrări de deviere/reconfigurare/relocare necesare

derulării proiectelor privind construcția unor tronsoane de

autostradă, precum Sebeș – Turda și Deva – Lugoj. Acestor

solicitări trebuie să li se dea curs în mod obligatoriu pentru a nu

bloca sau întârzia lucrările la proiectele respective de infrastructură

rutieră, care au caracter strategic, cu implicațiile aferente, de natură

contractuală sau economică.

Având în vedere existența simultană a mai multor șantiere

aferente proiectelor CNAIR, se așteaptă solicitări similare în

următoarea perioadă și pentru ale zone de vecinătate (traversare) cu

viitoarele porțiuni din autostrăzile care se construiesc în zona

centrală și de nord – vest a țării (A3, A10).

Orice întârziere în finalizarea lucrărilor aferente liniei de

400 kV Nădab – Oradea Sud conduce la creșterea riscului

privind siguranța și stabilitatea în funcționare a zonei de nord

– vest a rețelei electrice de transport cât și la apariția unor

blocaje derularea altor proiecte strategice de infrastructură de

transport.

Obiectivul de investiții "LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba.

Montarea unei bobine de compensare 100 MV Ar în stația 400 kV

Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații și teletransmisii

pentru LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba. Finalizarea tronsonului 1-

42, inclusiv deviere rețele electrice de 110 kV și 20 KV” a fost

aprobata prin H.G. nr. 1357/2004, iar prin H.G. nr. 1576/2005 a

fost declarata utilitatea publica a acestuia, sens în care în

conformitate cu prevederile art. 2, expropriatorul este statul român

prin Compania Națională de Transport al Energiei Electrice

"Transelectrica" - S.A. București, aflată sub autoritatea

Ministerului Economiei și Comerțului.

Procesul verbal de recepție parțială la terminarea lucrărilor a fost

încheiat in data de 27.11.2008, data la care a fost încheiat si

Procesul verbal de recepție a punerii in funcțiune parțiale nr.

6

6227/27.11.2008.

Astfel, LEA 400 kV Oradea–Békéscsaba, s-a dat in folosință

doar parțial, și anume tronsonul de dublu circuit, LEA 400 kV

Nădab (RO) – Békéscsaba (HU): 60 de km, din care pe teritoriul

României 22 km, simultan cu LEA 400 kV Arad-Nădab.

La nivelul Uniunii Europene se află în plin proces realizarea

Pieței Unice de Energie Electrică Europeană. În ceea ce privește

implicarea României în acest proces, menționăm faptul ca în anul

2014 a fost realizată cuplarea piețelor pentru ziua următoare la

nivelul României, Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe (proiectul

4M MC), iar în prezent suntem angrenați în numeroase proiecte de

cuplare a piețelor de energie electrică din România cu cele din zona

central – est europeană, respectiv cu cele din zona central – vest

europeană. Cel mai important aspect al cuplării zonelor îl

reprezintă capacitatea de transfer în interconexiune care este

determinată de liniile de interconexiune dintre țări, de liniile

interne cu impact asupra funcționării interconectate, așa cum este

cazul LEA 400kV Oradea – Békéscsaba, respectiv de structura și

distribuția teritorială a surselor de producere a energiei electrice. În

prezent, România are o capacitate de interconexiune de numai 7 %

din puterea instalată în SEN, față de ținta de 10 % cât este prevăzut

în reglementările europene pentru anul 2020, acest aspect fiind

notificat la Comisia Europeană. Punerea în funcțiune a LEA 400

kV Oradea Sud – Nădab va contribui la apropierea de ținta

europeană. Creșterea previzionată a valorilor NTC pentru

export/import este între 100 – 300 MW.

Tronsonul LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab are o lungime de

72 km, simplu circuit A și este finalizat parțial:

- realizata complet porțiunea dintre stâlpii 48-215

- porțiunea 42 - 48 - LEA echipată complet, mai puțin

OPGW.

- porțiunea 1- 42 - s-au executat numai fundațiile și stâlpii

aferenți cu numărul 4,5,11,12,13,14,17,19,20,21,22,24-37,39,

respectiv fundația nr. l5.

Datorită nefinalizării procedurii de expropriere nu s-au putut

realiza 14 fundații (1,2,3,6,7,8,9,10,15,16,18, 23,38,40,41) si stâlpii

respectivi precum si stâlpul aferent LEA 110 kV Electrica.

Materialele nemontate (stâlpi, conductoare, izolatori, cleme și

armături, accesorii, etc.) au fost depozitate in stația Oradea Sud, în

gestiunea Transelectrica. Începând cu 01.04.2009, Tronsonul

Oradea – Nădab s-a trecut in conservare conform Hotărârilor

Consiliului de Administrație al CN Transelectrica nr. 2/21.01.2009

7

si 3/24.02.2009.

Din anul 2008 pana in prezent nu s-au putut continua lucrările,

având in vedere acțiunile în instanță pentru exproprierea terenurilor

in cauza, unde CNTEE Transelectrica SA este parte.

Pentru încadrarea lucrărilor prezentului obiectiv de investiții în

obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010, trebuie precizat că

acestea au ca obiect dezvoltarea transportului de energie electrică,

în terminologia Legii nr. 255/2010.

La momentul prezentei, se afla încă pe rolul instanțelor de

judecata procese pentru bornele 2 și 7. Menționăm că pretențiile

proprietarilor (în instanță) sunt în cuantum de 402.450 euro, iar

cuantumul despăgubirilor stabilit în baza rapoartelor de evaluare

depuse la dosar este de 2.356,40 Euro in aceste cauze. Cu titlu de

exemplu, pentru terenul aferent stâlpului nr. 3, recent finalizat

irevocabil, față de pretențiile proprietarilor în cuantum de 35.000

de euro, instanța a stabilit că suma totală datorată cu titlu de

despăgubire pentru expropriere este de 4.530 de euro.

In iulie 2013 a intrat in vigoare Legea 220/2013, de modificare

si completare a Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză

de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes

național, județean și local, prin care au fost incluse in domeniul de

aplicabilitate si „lucrările de interes național pentru realizarea,

dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie

electrică”.

Art. 32 din Legea nr. 255/2010, având conținutul nemodificat de

niciunul dintre actele normative care au completat și modificat

Legea nr. 255/2010, prevede posibilitatea aplicării procedurii

speciale de expropriere a terenurilor necesare realizării

obiectivelor de investiții de infrastructură energetică și pentru

acele imobile pentru care fuseseră demarate proceduri de

expropriere anterior apariției Legii nr. 255/2010, cu condiția ca

aceste proceduri să nu se fi finalizat încă.

Formularea art. 32 din Legea nr. 255/2010 nu conține nicio

limitare temporală, directă și indirectă, și nu conține nici prevederi

generale privind tranzitorialitatea regimului juridic aplicabil

procedurilor de expropriere aflate în curs la momentul apariției

Legii nr. 255/2010: ” În cazul procedurilor de expropriere aflate în

curs de desfăşurare, pentru continuarea realizării obiectivelor, se

aplică prevederile prezentei legi.”

Absența unor formulări specifice caracterului potestativ al

aplicării procedurii accelerate prevăzute de către Legea nr.

255/2010, nu poate fi în concordanță cu teza conform căreia o

8

autoritate publică responsabilă, care nu face imediat după apariția

Legii nr. 255/2010 demersurile administrative necesare, ”pierde”

aplicabilitatea legii și nu se mai poate bucura ulterior de efectele

procedurii accelerate prevăzute de aceasta. După cum se observă

din formularea textului de lege, autoritatea publică responsabilă nu

dobândește prin Legea nr. 255/2010 un veritabil drept de opțiune

pentru accelerarea procedurilor de expropriere aflate în curs de

desfășurare la data intrării în vigoare a legii ci, dacă ar fi să se

încerce o calificare riguroasă a instituției juridice introduse de art.

32, ne aflăm mai degrabă în fața unei obligații legale de aplicare a

legii noi, formularea ”se aplică prevederile prezentei legi”

îndeplinind toate condițiile de calificare ca normă imperativă, de

protecție a unui interes public major. În această cheie de

interpretare, art. 32 nu naște un drept potestativ al autorității de

beneficiere a accelerării proceduri, drept ce ar fi susceptibil de

pierdere prin neuz în perioada ”tranzitorie” imediat ulterioară

apariției Legii nr. 255/2010 ci naște o obligație în sarcina autorității

de a asigura protejarea interesului public major prin accelerarea

procedurilor de expropriere ce trenează în regimul de drept comun

impus de Legea nr. 33/1994

Nu în ultimul rând, un argument important împotriva limitării în

timp a aplicabilității art. 32 din Legea nr. 255/2010 este chiar

raportul dintre Legea nr. 33/1994 și Legea nr. 255/2010. Astfel,

Legea nr. 255/2010 nu înlocuiește, nu modifică și nu abrogă

regulile stabilite de Legea nr. 33/1994.

În conformitate cu prevederile privind dispozițiile tranzitorii

reglementate prin art. 54 din Legea nr. 24/2000, se stabilește că

”dispoziţiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la

derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii

reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act

normativ. Dispoziţiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă

determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea

în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite

retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.”

În cazul de față, efectul derogatoriu și excepțional pe care

prevederile Legii nr. 255/2010 îl introduc în regimul juridic

național al exproprierii nu presupun o tranziție de la vechea lege

la noua lege și o reglementare tranzitorie distinctă și detaliată a

raporturilor juridice inițiate pe vechea lege dar neconsumate la

momentul intrării în vigoare a noii legi. Dispozițiile art. 32 nu

sunt astfel ”temporare”, ci au vocația le aplicarea perpetuă, pe toată

perioada de aplicare a Legii nr. 255/2010, singura condiție

9

necesară producerii efectelor este ca procedura de expropriere să fi

fost demarată la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 255/2010;

în ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor constituționale

relevante, respectiv art.44 din Constituția României, art. 32 se

înscrie în liniile generale ale Legii nr. 255/2010, caracterul

accelerat al procedurii de expropriere neurmând a afecta, nici

pentru procedurile demarate pe Legea nr. 33/1994 și finalizate pe

Legea nr. 255/2010, protecțiile și garanțiile constituționale ale

dreptului de proprietate privată, controlul judecătoresc al legalității

exproprierii și al întinderii despăgubirii cuvenite nefiind nici limitat

nici alterat de legea nouă.

Pentru exproprierea terenurilor necesare finalizării liniei Oradea

– Nădab. Ministerul Economiei nu are alocate fonduri în bugetul

aferent anului 2018 pentru acoperirea cheltuielilor de expropriere,

în acest sens fiind necesară suplimentarea fondurilor alocate prin

bugetul de stat Ministerului Economiei pentru acoperirea

cheltuielilor aferente obiectivului de investiții menționat.

Participarea României la piața de energie electrică a statelor din

Uniunea Europeană se poate face numai în condițiile unei întăriri a

rețelelor de conexiune între statele membre, astfel încât să se

obțină o siguranță crescută și o calitate superioară a serviciilor de

transport a energiei electrice corespunzător atât tranzacțiilor

internaționale, cât și celor din sistemul propriu.

Studiul elaborat de Uniunea pentru Coordonarea

Transportatorilor de Energie Electrică (UCTE) pentru dezvoltarea

sistemelor energetice a analizat limitele capacităților de transfer de

putere între sistemele membre, evidențiind existența unei „granițe

de congestie” în piața europeană de energie electrică. Dincolo de

această graniță capacitățile de tranzit sunt aproape de limită, iar

creșterea fluxurilor de putere tranzitate nu poate fi realizată decât

printr-o întărire a rețelelor de interconexiune.

În vecinătatea acestei „granițe” se află Grecia, Ungaria, Serbia

(care apelează în perspectivă la importuri de energie electrică),

Polonia, Slovacia și România (care pot asigura exporturi de energie

electrică).

În acest context, România și Ungaria au dezvoltat împreună

interconexiunea dintre sistemele lor energetice astfel încât să

obțină o siguranță crescută și o calitate superioară a serviciilor de

transport al energiei electrice corespunzător atât tranzacțiilor

internaționale, cât și celor din sistemul propriu. În prezent,

România și Ungaria au o singură linie de interconexiune, Arad-

10

Sandorfalva (400 kV), cea de a doua interconexiune LEA 400kV

Oradea – Békéscsaba fiind în funcțiune momentan numai pe

porțiunea Nădab-Bekescsaba.

Din punct de vedere tehnic, situația actuală se prezintă după cum

urmează:

În baza contractelor de proiectare și de execuție încheiate de

către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice

Transelectrica SA cu ISPE BUCUREȘTI și ELECTROMONTAJ

BUCUREȘTI, s-a executat, parțial, lucrarea LEA 400 KV

ORADEA- BÉKÉSCSABA secțiunea din județul BIHOR care se

află în gestiunea Sucursalei de Transport Cluj, lucrările

executându-se conform proiectului în perioada august 2006 -

noiembrie 2008 în baza Autorizației de Construire nr.

21/17.05.2006 cu valabilitate până în 14.08.2009, eliberată de

Consiliul Județean BIHOR, astfel:

- porțiunea dintre stâlpii 48 și 147- execuție completă -

LEA echipată în totalitate (fundații, stâlpi, izolație,

conductoare active și de protecție), mai puțin balizele din

deschiderea 129 - 130.

- porțiunea 42-48 - LEA echipată complet, mai puțin

OPGW (fibra optică).

- porțiunea 1-42 - s-au executat numai fundațiile și

stâlpii aferenți cu numărul 4, 5, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 20,

21, 22, 24-37, 39, respectiv fundația nr. 15.

- materialele care nu s-au pus în executie (stâlpi,

conductoare, izolatori, cleme și armături, accesorii etc.),

precum și cele de rezervă se află în stația Oradea Sud în

gestiunea Sucursalei de Transport Cluj.

Recepția parțială a lucrărilor s-a efectuat în termenul stabilit prin

contract și prin documentele anexate acestuia. Procesul verbal de

recepție parțială la terminarea lucrărilor a fost încheiat fără

observații, în data de 27.11.2008.

Din cauza nefinalizării procedurii de expropriere nu s-au

putut realiza 12 fundații (2, 3, 6, 7, 8, 10, 16, 18, 23, 38, 40, 41),

precum și un stâlp a cărui fundație este executată (nr. 15). Până

la data prezentei s-au încheiat procedurile de expropriere începute

în 2006 la 10 borne cu soluții favorabile Companiei Națională de

Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA - adică

cuantumul despăgubirilor către proprietari fiind cel propus de

Transelectrica sau foarte apropiat de acesta, restul proceselor de

expropriere fiind încă în derulare cu toate că au fost începute din

anii 2006-2007.

11

Din punct de vedere economico-financiar:

Obiectivul de investiții LEA 400KV Oradea-Békéscsaba s-a

finalizat parțial în noiembrie 2008.Mijlocul fix rezultat prin

Procesul verbal de recepție a punerii în funcțiune parțiale nr.

6227/27.11.2008 este:

Nr.

inv. Denumire Data PIF Dv Dr

Valoare

inventar

(Lei)

Amortizare

Cumulată

(Lei)

11088 LEA

400KV

Oradea –

Békéscsaba

31.12.2008 57 469 16.731.089,61 782.144,44

Începând cu 01.04.2009, LEA Oradea-Békéscsaba s-a trecut în

conservare conform Hotărârii Consiliului de Administrație al

CNTEE Transelectrica SA nr. 2/21.01.2009 și Hotărârii Consiliului

de Administrație nr. 3/24.02.2009; solicitarea aprobării de trecere

în conservare s-a reînnoit anual.

Din punct de vedere juridic situația se prezintă în felul următor:

Pentru dobândirea terenurilor necesare construcției stâlpilor s-a

aplicat procedura exproprierii conform Legii nr. 33/1994 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Prin H.G.

1576/08.12.2005 lucrarea a fost declarată de utilitate publică de

interes național și s-au parcurs celelalte etape ale procedurii de

expropriere prevăzute de Legea nr. 33/1994.

Din totalul de 42 de terenuri necesare pentru realizarea lucrării

de utilitate publică, s-au finalizat până în prezent procedurile de

expropriere pentru un număr de 40, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 33/1994 și în baza H.G. nr. 1576/2005, statul român, prin

Ministerul Economiei, devenind proprietarul acestora, prin

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice

"Transelectrica" - S.A. București, aflată sub autoritatea

Ministerului Economiei. Includerea respectivelor bunuri în

inventarul bunurilor proprietatea publică a statului nu se poate face

decât cu respectarea procedurilor și condițiilor stabilite de către

H.G. nr. 1705/2006, respectiv la momentul la care acestea vor avea

caracterul de imobilizări finalizate.

Singurele terenuri care nu au procedura de expropriere

finalizată sunt cele aferente fundațiilor stâlpilor nr. 2 și 7, motiv

pentru care s-a redactat prezenta hotărâre. Trebuie menționat că

obiectul dosarelor privind cele două terenuri nu privește

contestarea de către proprietari a caracterului licit al exproprierii

12

demarate în 2005, ci exclusiv cuantumul despăgubirilor propuse a

fi acordate pentru transferul prin expropriere a dreptului de

proprietate asupra acestora de la proprietarii privați la statul român.

În ceea ce privește faza judecătorească a exproprierii, deși

cererile de chemare în judecată au fost introduse încă din anii

2006-2007 la Tribunalul Bihor, nici până la data prezentei nu s-a

finalizat - definitiv și irevocabil - judecarea celor 2 (două)

dosare, din diverse motive, independente de CNTEE

Transelectrica SA, cum ar fi expertizele judiciare contradictorii sau

soluțiile pronunțate de instanțele inferioare (Tribunalul Bihor și

Curtea de Apel Oradea) care, în recurs, au fost casate, cu trimitere

spre rejudecare în apel, de către Înalta Curte de Casație și Justiție

(unele chiar de două ori). Proprietarii de terenuri din aceste dosare

nu au fost de acord nici să permită accesul în vederea realizării

investiției anterior finalizării procedurilor judecătorești, urmând ca

procesele să-și urmeze cursul, motiv pentru care în aceste situații

stâlpii nu au fost edificați.

Detaliat, situația este următoarea:

Stâlp nr. 2 (supraf. de expropriat 182 mp)- dos. nr.

64/35/2011* - Curtea de Apel Oradea- proprietar: Pop Lucia – La

data de 19.06.2008, Tribunalul Bihor a soluționat cauza în primă

instanță stabilind despăgubiri de 25.000 Euro. S-a introdus apel

atât de către Transelectrica, cât și de Pop Lucia. Curtea de Apel

Oradea, la 17 decembrie 2009, a respins apelul Transelectrica și a

admis apelul Dnei Pop cu consecința acordării unei despăgubiri de

127.140 Euro. Transelectrica a introdus recurs la Înalta Curte de

Casație și Justiție, care a fost admis (la 29.09.2010) cu casarea

deciziei și retrimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de apel,

respectiv Curtea de Apel Oradea. Aceasta din urmă învestită cu

rejudecarea apelului, la 22.11.2011, a respins ambele apeluri. S-a

introdus recurs atât de către Transelectrica, cât și de către pârâtă.

ICCJ a admis ambele recursuri la data de 22.10.2012 și a dispus

casarea deciziei și retrimiterea cauzei, încă o dată, la Curtea de

Apel Oradea, spre rejudecare. După 11 luni a fost motivată decizia

ICCJ și dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Oradea pentru

rejudecare în apel. Primul termen de judecată în apel a fost pe data

de 1 octombrie 2013, când membrii completului de judecată au

formulat cereri de abținere, iar dosarul a fost repartizat aleatoriu

altui complet. La 28.11.2013 al doilea complet a formulat din nou

cerere de abținere și cauza a fost repartizată aleatoriu altui complet.

Conform dispozițiilor din decizia de casare s-a dispus efectuarea

unei expertize tehnico-judiciare în cauză, care a fost depusă la data

13

de 27.05.2015. S-au depus obiecții la expertiză, la care experții au

răspuns și cauza a rămas în pronunțare la 02.12.2015. Având

nevoie de lămuriri suplimentare, cauza a fost repusă pe rol. S-a

dispus refacerea/completarea raportului de expertiză care a fost

depus la data de 11.05.2016. Cauza a fost amânată pentru data de

09.11.2016, în vederea refacerii raportului de expertiză potrivit

îndrumărilor instanței, cât și pentru ca experții să răspundă

obiecțiunilor formulate de părți cu privire la lucrarea de specialitate

întocmită în cauză. Față de împrejurarea că experții nu au răspuns

obiecțiunilor formulate de părți, instanța a dispus numirea unei noi

comisii de 3 experți și efectuarea unei noi lucrări de specialitate. La

data prezentei dosarul este pe rolul Curții de Apel Oradea.

Stâlp nr. 7 (supraf. de expropriat 60 mp) - dos. nr.

2033/111/2007** Curtea de Apel Oradea – proprietari Meșter

Traian și Meșter Lavinia Noemia, (pârâți) Corb Erika, Miheș

Cristian Radu, Miheș Marius Tudor, Popa Florica Loredana,

Luca Ionuț Bogdan, Luca Viorica (intervenienți). La data de

20.09.2007, Tribunalul Bihor a soluționat cauza în primă instanță

stabilind despăgubiri de 447 Euro. Proprietarul, nemulțumit, a

introdus apel. Curtea de Apel Oradea, la 29.11.2011, a admis

apelul pârâților și a stabilit despăgubiri de 275.310 euro. S-a

introdus recurs la ICCJ atât de către Transelectrica, cât și de către

pârâți. La termenul din 23.09.2013 cauza a rămas în pronunțare,

dar nu a fost luată o decizie, întrucât pronunțarea a fost amânată

succesiv pe 30.09.2013, 07.10.2013, 14.10.2013 și 21.10.2013. La

acest ultim termen, instanța a admis recursul companiei și a dispus

casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Oradea. La data de 26.06.2014, dosarul a fost

transmis de curtea supremă către Curtea de Apel Oradea. Primul

termen de judecată după casare a fost la 09.09.2014, când s-a

dispus transpunerea dosarului la un alt complet. Conform

dispozițiilor din decizia de casare s-a dispus efectuarea unei

expertize tehnico-judiciare în cauză, care a fost depusă la data de

28 04 2015. Părțile au depus obiecții la raportul de expertiză, la

care experții au răspuns la 15 12 2015. S-au depus noi observații la

răspunsul experților, la care aceștia trebuie, din nou, să răspundă.

La data de 26.04.2016 s-a finalizat rejudecarea în apel, Curtea de

Apel Oradea dispunând exproprierea unei suprafețe de 636 mp în

loc de 50 mp și despăgubiri în sumă de 5088 euro. Împotriva

acestei soluții au introdus recurs, atât proprietarii, cât și compania,

termenul de judecată fiind 14.10.2016 (deci, practic, dosarul este a

doua oară trimis spre rejudecare de la Înalta Curte la Curtea de

14

Apel Oradea). După amânarea succesivă a pronunțării în 21 și

27.10.2016, instanța supremă a admis atât recursul companiei, cât

și recursul proprietarilor și a dispus casarea deciziei recurate și

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea. După 6

luni (octombrie 2016 - mai 2017) decizia curții supreme a fost

motivată și dosarul a fost retrimis la Curtea de Apel Oradea, unde

se află în prezent, în faza administrării probei cu expertiza

judiciară.Obiectul litigiilor menționate este stabilirea de către

instanță a cuantumului despăgubirilor, nu însăși valabilitatea

exproprierii în sine, neexistând astfel riscul ca o potențială soluție

negativă a instanței să privească operațiunea de expropriere ca

modalitate de transfer al dreptului de proprietate.

În speța de față, instanța judecătorească chemată să se pronunțe

inițial în aplicarea Legii nr. 33/1994 a fost sesizată exclusiv cu

determinarea cuantumului despăgubirii cuvenite, niciuna dintre

părțile interesate neatacând caracterul licit al exproprierii, astfel

încât o soluție juridică viitoare care să prevină transferul dreptului

de proprietate de la privat la stat nu se poate materializa niciodată.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi (3) din Legea nr.

255/2010, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii, se

poate adresa instanţei judecătoreşti care va soluţiona acţiunea în

conformitate cu dispoziţiile art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, în

ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii. Prin aplicarea art. 32 din

Legea nr. 255/2010 în speța de față nu se afectează astfel siguranța

circuitului juridic civil ci, dimpotrivă, se asigură accelerarea

implementării dispozițiiilor legale ce guvernează un raport juridic

concret ce s-a născut acum 12 ani și care, din motive neimputabile

părților, nu a devenit complet și efectiv nici astăzi, durata foarte

mare în timp a procedurilor fiind de natură să afecteze grav

deopotrivă interesul privat (care nu obținut până în prezent câștig

de cauză în ce privește determinarea corectă a despăgubirilor

cuvenite) și interesul public (care nu se poate realiza în absența

realizării lucrărilor de interes public național ce au necesitat

demararea procedurilor de expropriere). În acest sens se poate

susține că însăși rațiunea de a fi a Legii nr. 255/2010 a fost să

prevină atât apariția cât și persistența în timp a unor situații

concrete de tipul celei de față, în care la 12 ani de la demararea

procedurii de expropriere niciuna dintre părțile afectate neputându-

și exercita efectiv dreptul de proprietate (asupra imobilului

respectiv asupra contraprestației pentru transferul dreptului de

proprietate).

La 14 decembrie 2010, data apariției Legii nr. 255/2010 privind

15

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării

unor obiective de interes național, județean și local, formau obiect

al procedurilor de expropriere reglementate de Legea nr. 255/2010

și lucrările de interes naţional de dezvoltare a transportului de

energie electrică, expropriator fiind desemnat statul român

reprezentat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului

de Afaceri, prin Compania Naţională de Transport al Energiei

Electrice "Transelectrica" - S.A. Bucureşti, pentru lucrări de interes

naţional de dezvoltare a transportului de energie electrică.

La data de 7 noiembrie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. nr.

205/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară

realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, care a

exclus din obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010 lucrările

de interes național de dezvoltare a transportului de energie

electrică.

Abia la data de 5 iulie 2013, prin adoptarea Legii nr. 220/2013

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării

unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, au fost

reintroduse în obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010 și

lucrările de interes naţional pentru realizarea/dezvoltarea

transportului de energie electrică, reprezentant al statului în calitate

de expropriator fiind desemnat Ministerul Finanţelor Publice, prin

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice

«Transelectrica» - S.A. Bucureşti. Deoarece CNTEE Transelectrica

a fost trecută succesiv din coordonarea Ministerului Finanțelor

Publice în coordonarea Secretariatului General al Guvernului și,

ulterior în cea a Ministerului Economiei, au existat neconcordanțe

între prevederile legale care desemnau reprezentantul statului în

calitate de expropriator și cele care desemnau ministerul ce avea în

coordonare CNTEE Transelectrica SA, neconcordanțe care s-au

soluționat abia la data de 17 decembrie 2014, prin adoptarea OUG

nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la

nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative, care a stabilit ca reprezentant al

statului în sensul Legii nr. 255/2010 Ministerul Economiei,

Comerţului şi Turismului.

Așadar, lucrările de interes național având ca obiect dezvoltarea

transportului de energie electrică au fost incluse în obiectul Legii

nr. 255/2010 între 14 decembrie 2010 și 7 noiembrie 2011,

respectiv din 5 iulie 2013 până în prezent. Compania Națională de

16

Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. a fost și este

(atât în baza Legii nr. 13/2007 cât și în baza Legii nr. 123/2012)

singura entitate licențiată în România în calitate de operator de

transport al energiei electrice, prin urmare este singura entitate ce

îndeplinește atribuții referitoare la operarea rețelei de transport a

energiei electrice în România, atribuții ce includ și dezvoltarea

transportului energiei electrice prin realizarea de lucrări de interes

public național de tipul celor ce formează obiectul prezentului

proiect.

În conformitate cu art. 32 din Legea nr. 255/2010, ”în cazul

procedurilor de expropriere aflate în curs de desfășurare, pentru

continuarea realizării obiectivelor, se aplică prevederile prezentei

legi”. Așadar, pentru continuarea executării lucrărilor procedurile

aplicabile sunt cele prevăzute de Legea nr. 255/2010, cu

modificările și completările ulterioare.

Terenurile necesare realizării obiectivului de investiții sunt

prevăzute în cadrul documentației Studiu de fezabilitate. Pentru

finalizarea tronsonului 1-42, respectiv a celor 2 (două) borne care

nu au fost încă expropriate, este necesară o suprafață totală de 242

mp, de la proprietari privați.

În conformitate cu art. 5 și art 32 din Legea nr. 255/2010, cu

modificările și completările ulterioare, expropriatorul a întocmit o

documentație tehnico – economică cuprinzând coridorul de

expropriere și lista proprietarilor imobilelor care fac parte din

coridorul de expropriere așa cum rezultă din evidențele Agenției

Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și sumele

individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator

pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator

ANEVAR, având în vedere valorile de expertiză practicate de

notarii publici din cadrul Camerei Notarilor Publici Oradea.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții ”LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba. Montarea unei bobine de

compensare 100 MV Ar în stația 400 kV Oradea Sud. Echipamente

de telecomunicații și teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-

Békéscsaba” au fost aprobați prin HG 1357/26.08.2004.

CNTEE Transelectrica SA va finaliza execuția obiectivului de

investiții cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați

prin HG 1357/2004.

Valoarea totală actualizată a investiției la data de

09.07.2014 fiind de 83.717,5756 mii lei (inclusiv TVA), din care

rest de executat 12.988,13 mii lei (inclusiv TVA).

Terminarea proiectului LEA 400 kV ORADEA-

17

BÉKÉSCSABA, cu finalizarea tronsonului Oradea – Nădab de

400kV tronsonul 1-42, este necesară și oportună și ținând cont

de:

- interesul național referitor la închiderea inelului de 400

KV a rețelei electrice de transport din România

- investițiile deja efectuate prezentate mai sus pentru o

lucrare aflată de 8 ani în conservare

- evitarea costurilor privind congestiile. Referitor la acest

aspect, menționăm că în anul 2017, cheltuielile cu

managementul congestiilor, pentru lucrări pe liniile de

transport din zona de nord – vest a țării au reprezentat: 39.746

lei în luna martie și 160.206 lei în luna noiembrie (valoare

estimată, calculată pe baza selecțiilor energiilor de utilizate).

Cheltuielile cu managementul congestiilor reprezintă costurile

care nu au putut fi evitate prin măsuri de: reprogramare a lucrărilor

în perioade cu consum mai scăzut sau cu producție mai mare în

zonă; reducere a intervalului solicitat; efectuare a lucrărilor în zile

de sâmbătă și duminică; schimbare a tehnologiei de lucru din

lucrare cu retragere din exploatare în lucrare în regim de lucru sub

tensiune.

Menționăm, de asemenea, că în perioada 2009 – 2016, pentru

respectarea condițiilor de siguranță în funcționare a zonei de nord –

vest a tării, în perioadele în care s-au retras din exploatare

echipamente din rețeaua electrică de transport din zonă, pentru

managementul congestiilor generate de aceste retrageri s-au

selectat, în afara ordinii de merit din Piața de Echilibrare, cantități

de energie electrică importante, costurile suportate până la sfârșitul

anului 2016 având valoarea de 9.247.418,7 lei.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din surse

proprii ale CNTEE Transelectrica SA și de la bugetul de stat, prin

bugetul Ministerului Economiei, ținând cont de dispozițiile art. 4

alin. (3) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr.

123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2004 a fost aprobată

concesionarea, pe o durată de 49 de ani, a bunurilor aparținând

domeniului public al statului ce fac parte din rețeaua națională de

transport al energiei electrice.

Potrivit prevederilor contractului de concesiune, CNTEE

Transelectrica SA are obligația de a realiza planul de investiții și de

a întocmi programele de reabilitare, retehnologizare și dezvoltare

care cuprind obiectivele ce se realizează anual pentru Sistemul

Național de Transport al energiei electrice. În conformitate cu

18

prevederile actului adițional nr. 1 la contractul de concesiune mai

sus menționat, realizarea obiectivului de investiții LEA 400 kV

Oradea-Nădab-Békéscsaba, a fost aprobată în Lista investițiilor

CNTEE Transelectrica SA în curs de contractare în anul 2005.

2. Schimbări

preconizate

Importanța pentru Sistemul Electroenergetic National a LEA 400

kV Oradea-Nădab-Békéscsaba a finalizării în regim de urgență a

lucrărilor este dată de către necesitatea evitării materializării

riscului de afectare a siguranței în operare a Sistemului

Electroenergetic Național, risc tot mai ridicat generat de potențiala

indisponibilizare a liniei de interconexiune dintre Romania și

Ucraina (LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo), situație în care

menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării ar

deveni extrem de dificilă și costisitoare.

Finalizarea liniei poate fi asimilată cu asigurarea unui nou

flux/noi artere de alimentare cu energie electrică a zonei de nord –

vest a țării, cu impact semnificativ asupra creșterii siguranței în

funcționare, a disponibilității serviciului de transport al energiei

electrice, a vitezei de reacție/realimentare, a capacității și a

flexibilității în cazul apariției unor disfuncționalități în cadrul

infrastructurii de transport, cauzate de avarii majore, de calamități

naturale, dezastre, atac armat, atac terorist etc.

Fiabilitatea liniei este superioară liniilor existente deoarece este

proiectată având la bază standarde noi care, din punct de vedere al

dimensionării la eforturile mecanice, țin cont de creșterea

impactului fenomenelor meteorologice, care au crescut în

intensitate în ultimii ani.

Funcționarea zonei de nord – vest a țării fără LEA 400 kV

Roșiori – Mukacevo și fără CTE Iernut poate conduce la un regim

de funcționare deosebit de periculos, siguranța alimentării

consumatorilor din zonă fiind pusă serios în pericol.

Cel mai important aspect al cuplării zonelor îl reprezintă

capacitatea de transfer în interconexiune care este determinată de

liniile de interconexiune dintre țări, de liniile interne cu impact

asupra funcționării interconectate, așa cum este cazul LEA 400 kV

Nădab – Oradea Sud, respectiv de structura și distribuția teritorială

a surselor de producere a energiei electrice

Prin punerea în funcțiune a LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab,

capacitatea de transfer în interconexiune va crește pe direcția

export cu 100 MW, iar pe direcția import cu 300 MW, în funcție de

factori sezonieri și specifici, interni și externi (conform analizelor

efectuate în cadrul studiilor semestriale de planificare a funcționării

SEN). În prezent, România are o capacitate de interconexiune de

19

numai 7 % din puterea instalată în SEN, față de ținta de 10 % cât

este prevăzut în reglementările europene pentru anul 2020, acest

aspect fiind notificat la Comisia Europeană. Punerea în funcțiune a

LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab va contribui la apropierea de

ținta europeană. Creșterea previzionată a valorilor NTC pentru

export/import este între 100 – 300 MW.

Pentru finalizarea si punerea sub tensiune a LEA 400 kV

Oradea-Nădab-Békéscsaba este necesara finalizarea LEA intre

stația 400 kV Oradea Sud si stâlpul nr. 42.

In anul 2016, ST Cluj a obținut Autorizația de construire,

valabila pana 23.10.2018.

Acțiuni necesare pentru finalizarea liniei:

- finalizarea demersurilor de preluare a terenurilor de la bornele

41,42,

- obținerea terenurilor pentru bornele 2 si 7, după finalizarea

proceselor in instanță sau prin negociere cu proprietarii,

- achiziția lucrărilor ramase de executat,

- execuția lucrărilor de realizare a LEA pe porțiunea cuprinsa

intre stația Oradea-Sud si stâlpul nr. 42;

- realizarea lucrărilor de coexistenta, pe tarif de eliberare

amplasament, de către SDEE Transilvania Nord, pentru LEA

110kV dc Oradea Sud – Vașcău care subtraversează LEA Oradea

Nădab in zona stâlpilor 1 -2 si LEA 20kV care subtraversează in

zona stâlpilor 40-41.

3. Alte informații Nu este cazul.

Secțiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al actului normativ

1. Impactul

macroeconomic Nu este cazul.

11 Impactul asupra

mediului

concurențial și

domeniului

ajutoarelor de stat

Nu este cazul.

2. Impactul asupra

mediului de afaceri

Nu este cazul.

3. Impactul social

Nu este cazul.

4. Impactul asupra

mediului Nu este cazul.

5. Alte informații Nu au fost identificate.

20

Secțiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru

anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)

- mil. lei -

Indicatori

Anul

curent

Următorii 4 ani Media pe 5 ani

1 2018 2019 2020 2021 2022 7

1) Modificări ale

veniturilor bugetare,

plus/minus, din care:

...

a) buget de stat, din

acestea: ...

(i) impozit pe profit ...

(ii) impozit pe venit ...

b) bugete locale: ...

(i) impozit pe profit ...

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat: ...

(i) contribuții de

asigurări ...

2) Modificări ale

cheltuielilor

bugetare,

plus/minus, din care:

...

a) buget de stat, din

acestea: ...

(i) cheltuieli de

personal ...

(ii) bunuri și servicii ...

b) bugete locale: ...

(i) cheltuieli de

personal ...

(ii) bunuri și servicii ...

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat: ...

(i) cheltuieli de

personal ...

(ii) bunuri și servicii ...

21

3) Impact financiar,

plus/minus, din care: ...

a) buget de stat ...

b) bugete locale ...

4) Propuneri pentru

acoperirea creșterii

cheltuielilor

bugetare

...

5) Propuneri pentru

a compensa

reducerea

veniturilor bugetare

...

6) Calcule detaliate

privind

fundamentarea

modificărilor

veniturilor și/sau

cheltuielilor

bugetare

...

7) Alte informații Actul normativ va avea un impact pozitiv la bugetul de stat

Secțiunea a 5-a

Efectele actului normativ asupra legislației în vigoare

1) Măsuri normative

necesare pentru

aplicarea

prevederilor actului

normativ

a) acte normative în

vigoare ce vor fi

modificate sau

abrogate, ca urmare

a intrării în vigoare

a actului normativ;

b) acte normative ce

urmează a fi

elaborate în vederea

implementării noilor

dispoziții

Nu este cazul.

1^1)

Compatibilitatea

Nu este cazul.

22

actului normativ cu

legislația în

domeniul achizițiilor

publice:

1. a) impact

legislativ – prevederi

de modificare și

completare a

cadrului normativ în

domeniul achizițiilor

publice, prevederi

derogatorii

b) norme cu impact

la nivel operațional/

tehnic-sisteme

electronice utilizate

în desfășurarea

procedurilor de

achiziție publică,

unități centralizate

de achiziții publice,

structură

organizatorică

internă a

autorităților

contractante

2) Conformitatea

actului normativ cu

legislația comunitară

în cazul proiectelor

ce transpun

prevederi

comunitare

Nu este cazul.

3) Măsuri normative

necesare aplicării

directe a actelor

normative

comunitare

Nu este cazul.

4) Hotărâri ale

Curții de Justiție a

Uniunii Europene

Modificările legislative nu contravin jurisprudenței Curții de

Justiție a Uniunii Europene.

23

5) Alte acte

normative și/sau

documente

internaționale din

care decurg

angajamente

Nu este cazul.

6) Alte informații Nu este cazul.

Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ

1) Informații privind

procesul de

consultare cu

organizații

neguvernamentale,

institute de cercetare

și alte organisme

implicate

Nu este cazul.

2) Fundamentarea

alegerii

organizațiilor cu

care a avut loc

consultarea, precum

și a modului în care

activitatea acestor

organizații este

legată de obiectul

actului normativ

Nu este cazul.

3) Consultările

organizate cu

autoritățile

administrației

publice locale, în

situația în care actul

normativ are ca

obiect activități ale

acestor autorități, în

condițiile Hotărârii

Guvernului nr.

Nu este cazul.

24

521/2005 privind

procedura de

consultare a

structurilor

asociative ale

autorităților

administrației

publice locale la

elaborarea

proiectelor de acte

normative

4) Consultările

desfășurate în cadrul

consiliilor

interministeriale, în

conformitate cu

prevederile

Hotărârii

Guvernului nr.

750/2005 privind

constituirea

consiliilor

interministeriale

permanente

Nu este cazul.

5) Informații privind

avizarea de către:

a) Consiliul

Legislativ

b) Consiliul Suprem

de Apărare a Țării Nu este cazul.

c) Consiliul

Economic și Social Nu este cazul.

d) Consiliul

Concurenței Nu este cazul.

e) Curtea de conturi Nu este cazul.

6) Alte informații Nu este cazul.

Secțiunea a 7-a

Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea actului normativ

25

1) Informarea

societății civile cu

privire la necesitatea

elaborării actului

normativ

Nu este cazul.

2) Informarea

societății civile cu

privire la eventualul

impact asupra

mediului în urma

implementării

actului normativ,

precum și efectele

asupra sănătății și

securității cetățenilor

sau diversității

biologice

Nu este cazul.

3) Alte informații

Nu este cazul.

Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1) Măsurile de

punere în aplicare a

actului normativ de

către autoritățile

administrației

publice centrale

și/sau locale –

înființarea unor noi

organisme sau

extinderea

competențelor

instituțiilor existente

Nu este cazul.

2) Alte informații

Nu este cazul.

26

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru

suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la

dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum şi aplicarea

prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de

desfășurare având ca obiect imobilele proprietate privată care constituie coridorul de

expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ''LEA 400 kv Oradea-

Békéscsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr în staţia 400 kv Oradea

Sud. Echipamente de telecomunicaţii şi teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-

Békéscsaba''.

Ministrul economiei

Dănuț Andrușcă