':Seria de autor

JAMES CLAVELL

SsocuN (vol. I-II)

Thr-PeN (vol. I-II)

Ger-JrN (vol. I-II)

Nosrre Ces,4, (vol. I-II)

CneNcr

\/Arru1ur (vol. I-II)

JAMESCLAVELL

Nobila Casd

Traducere din limba englez| gi noteALFRED NEAGU

w*Bucuregti

20'19

CAPITOLUL 1

Ora 20.45

Ofiferul de polilie stitea rezemrt de un col1 al biroului de la

lrrlirrmalii supraveghindu-l pe eurasiaticul acela inalt fbri si pari cd

o lace. Purta un costum sublire, tropical, cravati de poli$st, cimagi

rulbl. In clidirea bine luminati a aeroportului era foarte cald, diinuiaun aer umed gi un miros greu, chinezii alergau incoace qi incolo, ca

lrrtotdeauna. Birbafi, femei, copii. O mul$me de chinezi din Canton,

nlli asiatici, cdliva europeni.

- Domnule inspector-gef! Una dintre fetele de la biroul de infor-

rrrafii ii intinse telefonul. E pentru dumneavoastri, domnule' spuse ea

zilmbind, punindu,gi in valoare dinlii albi, pirul negru, ochii de-un

rrcgru intens gi cu o plicuti piele aurie.

- Mul,tumesc, spuse el, observind dupi vorbi cd este din Canton'

nou angajati, nedAnd importan{i faptului cl zimbetul ii era fals, el

nscunzind de fapt o injurituri in cel mai neaog dialect. Da? spuse

cl la telefon.

- Inspectorul-gef Armstrong? Aici turnul de control. Yankee 2 a

irterizat conform orarului.

-Totlapoarta 16?

- Da. in gase minute va fi parcat acolo.

-Mulpmesc.Robert Armstrong, un birbat inalt, sprijinindu-se de biroul de

informafii, puse receptorul in furc6. ii atraserl atenlia picioarele lungi

ale tinerei gi rotunjimea fundulefului ei in veqmintul tradi$onal,luciosul cheong sam, foarte strins pe corp, 9i prin cap ii trecu un gAnd

inchipuindu-gi cum ar arilta ea in pat.

- Cum te numegti? intrebi el, gtiind ci nici unui chinez nu-i place

s[-gi spunl numele in fafa unui polifist, mai cu seami daci e european.

-Mona Leung, sir.

- Mulfumesc, Mona Leung.

30 James Clauell

igi indlind capul in faga ei, o fixl cu ochii sii albaqtri 9i observi

cum trece prin ea un ugor fior de team6! Lucru care nu-i displlcu'

,,Ce m-ag mai iubi cu ea', se gAndea indreptAndu-gi apoi atenlia din

nou spre prada lui. Eurasiaticul ]ohn Chen stitea lingi una din ieqiri,

singur, gi asta il surprinse. Dupi cum il surprinse 9i faptul cd eta

nervos. De obicei, fohn Chen era imperturbabil' dar acum se uita

mereu la ceas, apoi la panoul cu sosirile, apoi din nou la ceas. ,,ince

un minut gi vom incepe balul", gdndi Armstrong. Porni si se caute in

buzunare dupi o !igar6, dar iEi aminti c[, in urml cu doui sdptimdni'

renunlase la fumat, un dar fbcut sofiei cu prilejul zilei sale de naEtere.

Trase scurt o injurdturi gi igi infunda mainile mai adanc in buzunare.

imprejurul biroului de informalii, pasageri istovifi qi persoane venite

in intdmpinare se precipitau 9i se impingeau, se foiau incoace 9i incolo,

intrebdnd cu glas tare, intr-o mul$me de diaiecte, unde, cAnd, cum

gi de ce, gi din nou, unde. El inlelegea bine cantoneza. Dialectele

shanghai gi mandarin - mai pulin. $tia citeva expresii din dialectul

chu chow gi cea mai mare parte a cuvintelor cuprinse in injurituri'

$tia pufin Ei taiwaneza. Pleci de la biroul de informalii. Un blrbat cu

un cap mai inalt decAt aproape toqi ceilalli din jur, solid' cu umerii

la!i, un mers linigtit, atletic. De qaptespre zece ani in forlele de polilie

din Hong Kong, acum geful serviciului de investigalii criminale,

CID - din Kowloon.

-'Seara, |ohn, zise el. Cum merg lucrurile?

- Oh, salutare, Robert, spuse in engleza sa cu accent american

John Chen, pundndu-se imediat in gardi. Totu-i foarte bine. Dar liecum ifi merge?

- Minunat! Omul tiu de la aeroport i-a informat pe grlniceri ciagtepli un avion special. Un charter - Yankee 2.

-Da, dar nu e charter. E avion particular. Al lui Lincoln Bartlett -milionarul american.

- E in avion? intrebi Armstrong, gtiind bine ci era.

-Da.- Cu o suiti?

- Numai cu vicepregedintele executiv - omul care taie qi spAnzuri''

- Domnul Bartlett ili este prieten? intrebl el, gtiind bine ci nu-i era'

- Un oaspete. Sperlm si facem afaceri cu el'

Nobila Casd. 31

- Ah? Bun, avionul siu tocmai a aterizat. De ce nu vii cu mine?

Vci cvita toate formalitifile. Este pulinul pe care putem si-l facem qi

rroi pentru Nobila CasiL, nu-i aga?

- Mulpmesc pentru osteneali.

Nici o osteneali.Armstrong o lui inainte trecAnd printr-o uqi laterall spre sala unde

sc liicea vama. Un polilist in uniformi ridici prMrea salutAndu-l'

rritindu-se cu atenlie la fohn Chen, pe care-l recunoscu imediat.'Lincoln Bartlett? continui Armstrong cu o preflcuti bldndele'

Nrr mi spune nimic. Ar fi trebuit s[-l cunosc?

Nu, numai daci ai fost bigat in afaceri, spuse fohn Chen, agi-

liur(lu-se apoi nervos. Este poreclit Piratul - datoriti incursiunilor sale

Inr:rnciare pline de succes cdnd e vorba de inghilit alte companii, de

, r'lc mai multe ori mult mai mari decAt cele proprii. Om interesant,

I rrrn intAlnit anul trecut la New York. Venitul variatelor sale societilisc ridici la aproape o jumltate de miliard de dolari Pe an. El singur

lrovcstegte ci in'45 a inceput cu douS' mii de dolari imprumutafi.At um face afaceri in domeniul petrochimiei, construcfiile de magini

gn'le, electronicii, rachetelor - o mare parte comenzi ale Guvernului

Slirtclor Unite. Bureli, produse din bureli de poliuretan, ingrls,iminte -, lriar gi o companie care producea schiuri gi alte materiale sportive.( irupul siu de societili se numegte Par-Con Industries. Spune numele

vrt'unei firme 9i o si afli ci face parte din concernul lui.-Am crezut ci societatea ta posedi de-acum totul.

f ohn Chen a zimbit politicos.Nu in America, replici el, gi nu este compania mea. Sunt un mic

,t( lionar la compania Struan, nu angajat.

Dar egti unul dintre directori gi egti fiul cel mai mare al Casei( ,lre n, aga ci vei fi urmitorul comprador.

'l'radigional, compradorul era un om de afaceri chinez sau eurasia-

li( , cilre ac{iona in calitate de unic intermediar intre casele comerciale

('uropene gi cele chinezegti. intreaga afacere trecea prin mAinile sale

1r eiite pulin din toate ii mai rimAnea gi lui. Atdt de multi bogdlie gi

.rlitr putere, se gdndi Armstrong, gi totuqi cu pulin noroc putem si te

rtlrobim ca pe un ou gi, odati cu tine, compania Struanilor, Doamne

I )rrrnnezeule, igi spuse, simfind bucurie amestecati cu ingrijorare,

32 James Claaell

cdci daci se intdmpla aga ceva scandalul va face ca Hong Kongul sisari in aer in buclfi.

- Vei fi comprador, ca gi tatil gi bunicul gi stribunicul tiu. Strl-

bunicul a fost primul, nu-i aga? Sir Gordon Chen, comprador al

marelui Dirk Struan, intemeietorul Nobilei Case qi fondatorul Hong

Kongului, fir-ar si fie!

-Nu. Compradorul lui Dirk a fost Chen Sheng. Sir Gordon Chen

a fost compradorul fiului lui Dirk, Culum Struan.

- Erau frafi vitregi igtia doi, nu-i aqa?

- Aga se poveste$te.

-Ah, da, povegti - pe care noi le alimentim. Culum Struan, altd

legendi a Hong Kongului. Dar gi Sir Gordon e o legendi - eqti un

norocos.

Norocos? se intrebi cu amiriciune John Chen. Si descinzi dintr-un

fiu nelegitim al unui pirat scofian - un contrabandist de opiu, un des-

frAnat, geniu al riului gi criminal - dacd micar unele din poveqtile care

se spun despre el sunt adevdrate - qi o cAntirealdcantonezi cumpiratd

de la un mic bordel dezgustitor, care mai existi inci pe o mici alee

mocirloasi din Macao... Sd cunoascd aproape toati lumea din Hong

Kong de unde te tragi gi s[ fii dispreluit pentru asta de ambele rase...

-Asta nu-i noroc, spuse el, incercind si pari calm'

Avea pdrul negru, grizonant,fafi de anglo-saxon, frumoasi, degi

obrazul era pulin cam osos, ochii sii negri nefiind tipic de asiatic,

patruzecigi doi de ani, purta costume tropicale, cu croiali impecabili,

pantofi Hermes gi ceas Rolex.

-Nu sunt de acord, spuse Armstrong, vorbind foarte serios. A ficompradorul companiei Struan, Nobila Casi a Asiei. '. inseamniceva. Ceva deosebit.

-Da, deosebit.

|ohn Chen rosti ferm aceste cuvinte. De cdnd incepuse si priceapi

ce-i cu lumea asta el fusese torturat de moqtenirea sa' Simlise cum toliochii erau alintili asupra lui - fiul cel mai mare, primul moqtenitor -'permanenta llcomie gi invidie a celorlalli. il terorizase continuu, oricitde mult incercase si-qi infrdngi spaima. El nu dorise niciodati puterea

sau vreo responsabilitate. Chiar cu o zi in urmi avusese o disputiacerbi cu tatil siu, cea mai neplicuti de pini acum'

Nobila Cas,i 33

Nu vreau nici o parte din compania Struan, strigase el. Pentru ar,rrt;r oirrl vreau s[ ies din iadul Hong Kongului, vreau si mi reintorcIrr Slirtcle Unite, sd-mi duc viala aga cum cred eu, unde vreau eu gi

r urrr vrcau eu!

l)cntru a mia oari, ascultl-ml. Te trimit in Am...l,irsi-mi s[ md ocup eu de afacerile noastre in America, tatd. Te

r o1i! Su nt destule de fbcut! Ai putea si-mi dai vreo doud mil. . .

Ayeeyah, asculti-mi! Aici, aici in Hong Kong gi in Asia ne cAg-

tr;g.rrrr banii! Te-am trimis la gcoali in America si-!i pregitegti familia

lrcrrlrrr lumea moderni. Egti instruit, este datoria taf{e de fam...Ai aici pe Richard, tati, gi pe tAnirul Kevin - Richard este un

of n (lc afaceri de zece ori mai bun decdt mine si mai neribditor si

l',u virtit. Dar unchiul fam...?Vci face cum ili spun eu! Dumnezeule, doar gtii cd acest ameri-

r ,rrr llirrtlett este de o importanli vitali pentru noi. Avem nevoie de

' lilr()$lintele tale.Unchiul |ames sau unchiul Thomas. Unchiul fames ar fi cel mai

I'r r r r pcntru tine, cel mai bun pentru familie gi cel mai.. .

li;ti fiul meu cel mai mare. EEti viitorul cap al familiei gi viitorul,,,nrprador!

Nu voi fi, pe bunul Dumnezeu!Atunci nu vei mai primi nici o lelcaie de la mine!Asta nu va schimba prea mult lucrurile! Toli suntem linufi cu

r r rr vr:nit de mizerie, orice ar crede striinii de companie! Ce avere ai?

t l;rlcva milioane? Cincizeci? $aptezeci? O su...?Daci nu-!i ceri iertare indati gi nu incetezi cu toate prostiile

.rslt'a, daci nu incetezi o dati pentru totdeauna, te dezmoqtenesc, lrirrr acum! Acum, pe loc!

imi cer iertare pentru ci te-am supdrat, dar nu md voi schimbar r iciodati! Niciodati!

i1i dau timp de gdndire pAnd la zitamea de nagtere. Opt zile.

{ )pt zile in care s[ devii un fiu supus. Acesta este ultimul meu cuvAnt.

I )rrc[ Ia ziua mea de nagtere nu vei dovedi c[ egti ascultitor, nu te mair ('clrnosc, gi, odati cu tine, retez Ei creanga descendenlilor tii din;rr'lrorele nostru pentru totdeauna. Acum iegi afari!

Lui |ohn Chen i se intoarse stomacul pe dos de nervi. Detestar crturile interminabile, cAnd lui taicd-siu i se suia sAngele la cap

Seria de autor

]AMES CLAVELL

SsOcuN (vol. I-II)

Thr-PeN (vol. I-II)

GaI-JrN (vol. I-II)

NosrI,e Ces.i. (vol. I-II)

CnlNcr

VArirplur (vol. I-II)

JAMESCLAVELL

Nobila Casdt9 tF

Traducere din limba englez| gi noteALFRED NEAGU

**Bucuregti

201 I

CAPITOLUL 39

Ora 4.50

Cu weo ori inainte ca zorile si se iveasci, stAnd in ploaia care

turna, Poon Vreme Buni privea cadawul lui |ohn Chen, pe jumitategol, gi trase o injuriturd. Scotocise prin hainele mortului gi scormonise

prin mormanul de pnmAnt jilav pe care cei doi tineri, Kin Pak gi ChenUreche de Ciine, il scoseseri din groapi. Dar - nimic. Nici monede,nici frAnturi de monede sau bijuterii, nimic. Mai devreme, Wu PatruDegete spusese: ,,O si gisili voi jumitatea aia de monedi, PoonVreme Buni". Bitrdnul ii mai diduse gi alte instrucfiuni, iar Poon Vre-me Buni era bucuros ci asta il scutea de orice responsabilitate gi numai avea cum si $regeasci.

inainte de a veni aici, ii ordonase lui Chen Ureche de CAine gi luiKin Pak si duci la parter cadavrul betranului Kin gi il ameninfasepe Kin Ciupitul, care igi oblojea mina schilodite, ce ii taie limbadaci il mai aude o dati jelindu-se. Au lisat corpul bitrdnului Kinpe alee. Poon Vreme Buni il descoperi apoi pe Regele Cerqetorilordin Kowloon City, care era un vir mai indepirtat al lui Wu PatruDegete. To[i cergetorii erau membri ai Corporaliei Cerqetorilo! care

avea un rege in Hong Kong, unul in Kowloon gi unul in KowloonCity. in vremurile de demult, cergetoria era o profesie binoasi, daracum, din catzacondamnirilor grele la inchisoare, a amenzilor gi a

nurneroaselor munci bine phtite, nu mai aducea vreun cdgtig serios.

-Yezi,preacinstite Rege al Cergetorilor, cunoqtinfa asta a noastria murit, ii explici pe indelete Poon Vreme Buni distinsului bitrdn.Nu are pe nimeni, aga ci a fost abandonat pe Aleea Florarilor. Marelemeu Dragon va aprecia in mod sigur un mic ajutor. Ai putea aranjao inmormdntare discreti?

S-au tdrguit politicos, apoi au plitit suma conveniti, dupi care

s-au dus la taxi gi la magina care ii agteptau dincolo de margineaoragului, fericifi ci de-acum corpul va dispirea pentru totdeauna

8 James Claaell

frri nici o urma. Kin Pak era deia instalat pe scaunul din fa!6 al

taxiului. Poon Vreme Buni se agezi ldngi el.

- Du-ne la |ohn Chen, ceru el. Dar repede!

- Ia-o spre goseaua Sha-Tin, zise Kin Pak goferului pe un ton

important.Chen Ureche de Ciine se ghemuise pe canapeaua din spate cu mai

mulli luptitori de-ai lui Poon Vreme Buni. Kin Ciupitul gi ceilalli

intrarl gi ei in ma9in6. Cele doui automobile o luari spre nord-vest, in

Noile Teritorii, pe goseaua Sha Tin-Tai Po care o cotea spre sate gi spre

zone recolonizate, spre agezlri de cocioabe locuite de oameni stabiligi

aici ilegal, dupi ce se strecuraseri printr-o trecitoare a muntelui.

Mergeau pe lAngi calea feratd, care ducea spre nord, spre granildL,

trecdnd pe lAngi bogate gridini de legume' ce imprigtiau miasme

de bilegar. Cu pulin inaintea satului de pescari Sha-Tin' au frcut la

stinga, lisAnd deoparte qoseaua principali qi intrind pe un drum

lateral, distrus gi plin de noroi. Se oprir[ lAngi un pilc de copaci 9i

iegirl din magini. Era cald Ei ploua, iar pimAntul mirosea pllcut' Kin

Pak lui lopata gi ii conduse pe ceilal$ in crAng. Poon Vreme Buni

lumina cu lanterna, in timp ce Kin Pak, Chen Ureche de CAine 9i

Kin Ciupitul clutau. Le era greu sd glseasci locul exact pe intuneric.

incepuserl s6 sape pentru a doua oari in alt loc cdnd tdnirul Kin Pak

iqi aminti in sfArgit cd tatil lor marcase locul cu o piatri in form[ de

semiluni. injurAnd, uzipindla piele, gisirl in cele din urmi piatra

gi incepuri sd sape. Mai in addnc, pimdntul era uscat. Nu dupimult timp, scoasere cadavrul infhgurat intr-o pitur[. Mirosea greu'

Poon Vreme Buni ii puse si despoaie hoitul 9i si caute cu atenfie,

dar nu gisird nimic.

-Ai trimis toate celelalte lucruri la Nobila Casi Chen? intrebi

el din nou, in vreme ce picdturile de ploaie ii curgeau pe fa!i, iar

hainele i se imbibau de aPi.

- Da, r[spunse tAniLrul Kin Pak enervat. De cAte ori trebuie sivdL mai spun?

Era foarte obosit, iar hainele ii erau deja murate 9i parci simlea

ci-gi di sufletul.

- Scoateli toli de pe voi hainele astea impulite de bilegar' Pantofi,

ciorapi, tot. Vreau si vi caut prin buzunare.

Nobik Casd.

Tofi se supuserd. Kin Pak purta la git un inel ieftin din jad.

Aproape tofi oamenii din China purtau cAte un obiect din jad care

si le aduci noroc, pentru ci tofi credeau ci atunci cdnd un zelu rdui1i pune piedici, spiritul jadului te apiri impotriva riului, ia asupra

sa puterea diavoleascd, distrugind-o, salvindu-te de la pieire. Dardaci nu se intAmpla aga, insemnacbZetJl |adului dormea, qi asta

ar fi fost, deh, ghinionul tiu. Poon Vreme Buni nu gisi nimic inbuzunarele lui Kin Pak. ii arunci inapoi hainele. Era gi el ud leoarcd

gi foarte supirat.

- Po[i si te imbraci, qi imbraci gi hoitul ila. Gribili-vi!Chen Ureche de CAine avea aproape patru sute de dolari hong-

konghezi gi o brilari de jad de buni calitate. Unul dintre oamenii-a luat jadul, iar Poon a bigat banii in buzunar, intorcindu-se spre

l(in Ciupitul. Tofi au holbat ochii cAnd auvdzut sulul de bancnote

l)e care l-au gisit in buzunarul lui de la pantaloni.Poon Vreme Bund se pdzea cdt putea de ploaie.

- Unde miL-ta ai gdsit atAtea lovele?

El le povesti cum i-a uqurat de bani pe cei norocogi, in fafi lal{o-Pak. Au rAs cu tofii gi l-au felicitat pentru istelimea lui.

- Foarte bine, foarte inteligent, zise Poon. Egti un bun om de

afaceri. imbraci-te. Cum se numea bitrAna?

- igi zicea Ah Tam! Kin Ciupitul igi gterse giroaiele de pe ochi,

risucindu-gi degetele de la picioare in noroi, qi simfi ci minaschilodite il ardea gi il durea grozav de tare. Te duc la ea dacd doregti,

ii spuse.

- Hei, am nevoie aici de blestemata aia de lumin6! strigi Kin Pak,

care mogmondea in patru labe, luptAndu-se si-l imbrace pe |ohnChen. Poate careva sd-mi dea o mdni de ajutor?

-Ajutafi-l!Chen Ureche de Ciine gi Kin Ciupitul slrirb si-l ajute, in timp

ce Poon Vreme Buni fixd lumina lanternei pe cadavru. Corpul era

umflat, buhnit. Ploaia spilase noroiul. Ceafa lui fohn Chen era plinide sAnge gi zdrobiti, dar fafa i se putea recunoaqte.

-,\yeeyah, zise unul din oameni, haide$ sd ne terminim treaba.

Simt ci spiritele rele ne dau tArcoale.

10 James Ckaell

- ii punem numai pantalonii gi cimaqa' zise pe un ton acru Poon

Vreme Bun6.

Agtepti pAni ii traseri cdteva haine pe el. Se intoarse apoi spre ei:

-Acum spunefi, care dintre voi, ticiloqilor, l-a ajutat pe bitrAn

si-l omoare pe pripiditul ista?

Kin Pak vru si rdspundi: Eu am.'. Se opri cind ii v\ztt pe

ceilalli doi aritindu-l cu degetul gi strigind intr-un glas: ,,El a fost!",

indepirtAndu-se iute de el.

-Am binuit eu! Poon Vreme Bun6, bucuros ci in sffugit adez-

viluit misterul, igi indrepti degetul arititor butuclnos spre Kin Pak,

poruncindu-i: Treci in groapi gi aqazd-te jos!

-Avem un plan simplu si-l ripim chiar pe Chen, de la Nobila

Casi.; ceea ce ne-ar aduce tuturor un c69tig de doui-trei ori mai mare

decAt pripiditul ista. Si vi spun cum facem, heya? zise Kin Pak'

La aceasti idee noul, Poon Vreme Buni eziti un moment' iqi

aminti apoi de instrucfiunile lui Patru Degete qi strigi la el:

- Bagi-fi mutra in mocirli in groapi.

Kin Pak se uiti la ochii incruntali ai lui Poon 9i inlelese pe datici-l agtepta moartea. Ridici din umeri. /oss.

- Mn pig pe tofi urmagii vogtri, strigiL el, bigAndu-se in'groapi 9i

aruncAndu-se la pimint.igi puse capul pe brale in noroi gi incepu si simti cum i se stinge

viafa. Venise din nimic, se ducea ca un nimic' intotdeauna o pirticicia familiei Kin, a tuturor generafiilor, trlind in curgerea ei permanent[,

din generalie in generafie, mergAnd prin istorie spre un viitor ftri!el. Poon Vreme Buni puse mAna pe o lopati qi, pentru ci tAnirul

se aritase prea indriznel, il trimise pe lumea cealalti infigAndu-i

lama asculiti a lopelii intre vertebre. Kin Pak muri instantaneu'

-Astupi groapa!

Chen Ureche de Ciine rdmase niucit, dar se gribi si execute

ordinul Poon Vreme Buni incepu si ridi, ii puse piedici 9i pentru

ci se aritase fricos il lovi silbatic cu piciorul, frcdndu-i vAnt spre

groapi. intr-o secundi lopata se invirti in mina lui Poon gi-l trisnipe Chen Ureche de Cdine in ceafb. Acesta mai apuci si ofteze 9i se

pribugi peste Kin Pak. Ceila$i spuseri, exclamind:

Nobila Casd 11

- Eeeee, dar ai minuit lopata aia ca pe o bAti de crichet! A murit?Poon Vreme Buni nu rispunse, privi doar la ultimul Vircolac,

Kin Ciupitul. Toli igi indreptari ochii spre el. Stitea leapin in ploaie.

ln acel moment, Poon observi gnurul strins tare ln jurul gAtului siu.Lu[ lanterna, se indrepti spre el gi vdzu ci partea cealalti a gnurului

atArna pe spate. La capit se afla o jumitate de monedi rupti, cu o

gauri frcuti cu griji. Era un ban de arami gi pirea a fi vechi.

- Toli zeii si-mputi cu vdnturi faga lui Tsao Tsao! Unde ai glsit-o?

intrebi el radiind de bucurie.

- Tata mi-a dat-o.

- De unde o are, rihitelule?-Nu mi-a spus.

-A primit-o oare de la Chen Fiul Numirul Unu?

- Nu qtiu, spuse gi ridicd din umeri. Nu eram acolo cAnd l-auomorit. Sunt nevinovat, pe viala mamei mele!

Cu o migcare brusci, Poon Vreme Buni ii smulse qnurul de la gdt.

- Duce{il la magind! le porunci el luptitorilor lui. Pizifi-l bine.

ll luam inapoi cu noi. Da, il ducem inapoi. Ceilalli acoperi{i groapa

cu pimAnt qi camuflafio cu griji!Ordoni apoi ultimilor doi din oamenii sii si ia pitura in care

se afla |ohn Chen gi si-l urmeze. Au executat ordinul cam imple-ticindu-se din pricina beznei. Poon mergea anevoie spre Sha TinRoad, ocolind rnocirla. in apropiere se gisea un refugiu incropit dincarcasa unui autobuz distrus. Cdnd pe drum nu mai fu nimeni, Ie

frcu oamenilor cu mAna Ei acegtia desfhcuri repede pitura, rezemindcorpul intr-un coll. Scoase dupi aceea notila pe care o pregitiseridinainte Vdrcolacii gi o lipi cu grijl pe corp.

- De ce faci asta, Poon Vreme Bund, heya? De ce fa...

- Pentru cd aga mi-a spus Patru Degete si fac! De unde si gtiu

eu de ce? line{i-vi spurcata aia de guri...Farurile unei magini care se apropia, luAnd curba, ii luminari

brusc. Au inghefat, intorcdndu-qi fe{ele, fhcAndu-se ci sunt nigtepasageri aEteptind autobuzul. Dupi ce trecu magina, o tulir6. Zorilebrizdau cerul, iar ploaiaigi mai impufinase puterile,