Newsletter Eurodeputat Marian Jean Marinescu

8
\1 NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu Decembrie 2012 / Ianuarie 2013 Marian Jean Marinescu este din 2007 deputat european de centru dreapta, vicepreşedinte al puternicului grup PPE. În aceşti ani, el s-a remarcat prin participarea la multe din acţiunile importante ale Parlamentului European, printre care misiunile de monitorizare ale alegerilor de la Chişinău, în 2009. El este unul dintre puţinii deputaţi europeni care fac în acelaşi timp oficiu de reprezentare a instituţiei, întrucât este adesea prezent în mass-media, dar este şi un bun tehnician. Marinescu este inginer de avioane , absolvent al Facultăţii de Aeronave a Universităţii Politehnice din Bucureşti. Tehnocrat, dar şi politician implicat în toate dosarele sensibile legate de România, iată portretul unui simpatic deputat european. Cariera lui Marian Jean Marinescu la Bruxelles şi Strasbourg a început în septembrie 2005, când se alătura echipei de observatori români pe lângă Parlamentul European, înainte de a fi ales în 2007 membru cu drepturi depline pe listele PD-L. Dar amintirile sale legate de această instituţie datează chiar dinaintea acestei perioade, şi anume din aprilie 2005: «Când s-a votat avizul pentru intrarea noastră în UE, am fost cu o delegaţie a Camerei Deputaţilor, eram deputat atunci, la Strasbourg, şi ne-am dus pe la diverse grupuri politice ca să vedem care este atmosfera: votează sau nu votează? Şi bineînţeles că grupul în care se duceau discuţiile cele mai aprinse era grupul PPE. Şi ne-am infiltrat, am intrat în sala de grup care este S14, unde apoi când am devenit observator am stat, acum stau la prezidiu… Şi ne-am dus undeva în spate şi-a venit uşierul şi ne-a dat afară…» Acest inginer de avioane pasionat de meseria sa recunoaşte că a intrat în politica la începutul anilor ‘90 din întâmplare, după ce refuzase mai multe oferte interesante: Interviu realizat de: Mihaela Gherghişan, RFI Marian Jean Marinescu, un deputat european aparte

description

Newsletter, activitate, propuneri legislative, Parlamentul European.

Transcript of Newsletter Eurodeputat Marian Jean Marinescu

\1NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu \1NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

Decembrie 2012 /Ianuarie 2013

Marian Jean Marinescu este din 2007 deputat european de centru dreapta, vicepreşedinte al puternicului grup PPE. În aceşti ani, el s-a remarcat prin participarea la multe din acţiunile importante ale Parlamentului European, printre care misiunile de monitorizare ale alegerilor de la Chişinău, în 2009. El este unul dintre puţinii deputaţi europeni care fac în acelaşi timp ofi ciu de reprezentare a instituţiei, întrucât este adesea prezent în mass-media, dar este şi un bun tehnician.Marinescu este inginer de avioane , absolvent al Facultăţii de Aeronave a Universităţii Politehnice din Bucureşti. Tehnocrat, dar şi politician implicat în toate dosarele sensibile legate de România, iată portretul unui simpatic deputat european.Cariera lui Marian Jean Marinescu la Bruxelles şi Strasbourg a început în septembrie 2005, când se alătura echipei de observatori români pe lângă Parlamentul European, înainte de a fi ales în 2007 membru cu drepturi depline pe listele PD-L.Dar amintirile sale legate de această instituţie datează chiar dinaintea acestei perioade, şi anume din aprilie 2005:

«Când s-a votat avizul pentru intrarea noastră în UE, am fost cu o delegaţie a Camerei Deputaţilor, eram deputat atunci, la Strasbourg, şi ne-am dus pe la diverse grupuri politice ca să vedem care este atmosfera: votează sau nu votează?Şi bineînţeles că grupul în care se duceau discuţiile cele mai aprinse era grupul PPE. Şi ne-am infi ltrat, am intrat în sala de grup care este S14, unde apoi când am devenit observator am stat, acum stau la prezidiu… Şi ne-am dus undeva în spate şi-a venit uşierul şi ne-a dat afară…»

Acest inginer de avioane pasionat de meseria sa recunoaşte că a intrat în politica la începutul anilor ‘90 din întâmplare, după ce refuzase mai multe oferte interesante:

Interviu realizat de:Mihaela Gherghişan, RFI

Marian Jean Marinescu, un deputat european aparte

2/ NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

«M-a prins aşa o chestie în iarna lui ’91, în perioada de Crăciun sau de Anul Nou, poate eram şi mai relaxat… şi-am intrat Consilier în Consiliul Municipal. Şi recunosc că nici nu ştiam bine ce şi cum. Singura întrebare pe care am pus-o a fost dacă trebuie să plec de la mine, de la avioane? După aceea, am citit legea, bineînţeles, dar atunci când am primit oferta am întrebat. Şi aşa am intrat în consiliul municipal, consilier.»Marian Jean Marinescu este numit apoi Prefect de Dolj şi, din 2004 până în 2007, este deputat în Parlamentul României. Azi este deputat european şi vicepreşedintele celui mai important grup politic european, PPE.

Membru al Comisiei Transport şi Turism şi al Delegaţiei parlamentare pentru Balcanii de Vest, Marinescu este însă prezent adesea în multe alte dosare de actualitate. Majoritatea privesc România sau interesele României.În 2009, el se implica în protecţia românilor din Italia şi era primit şi de Papa Benedict al XVI-lea la Vatican. Tot în 2009, a făcut parte din delegaţia Parlamentului European de observare a desfăşurării alegerilor de la Chişinău. Aceste alegeri, câştigate la început tot de comunişti şi contestate de populaţie, au dus în cele din urmă la revolta populară şi la schimbarea regimului cu unul proeuropean. În 7 mai 2009, Marinescu redactează rezoluţia votată de Parlamentul European care condamnă «acţiunile antidemocratice şi antieuropene ale regimului de la Chişinău».Ceea ce a urmat l-a surprins pe eurodeputat, devenit între timp şeful unei a doua delegaţii parlamentare revenite la Chişinău pentru a observa mai departe cursul evenimentelor politice. Cum rapoartele înaintate de Marinescu erau negative, şeful delegaţiei OSCE şi cel al Organizaţiei pentru instituţii democratice şi drepturile omului, participanţi în Misiunea internaţională de observatori, au făcut presiuni asupra sa pentru a părăsi delegaţia.Rapoartele sale arătau mari nereguli în desfăşurarea alegerilor, iar surpriza cea mare avea să-i vină de la şeful delegaţiei OSCE, un socialist grec:

«Şi mi-a spus grecul: ceea ce aţi făcut dumneavoastră până în urmă cu câţiva ani la noi se considera o mare jignire şi ai fi fost ucis. Şi mi-a arătat şi cum… Şi m-a bufnit râsul pentru că mi s-a părut o chestie inimaginabilă! Bun, era o discuţie în trei. Mi-a spus: la mine în ţara ar fi fost considerată o mare jignire şi ai fi fost… împuşcat. Şi i-am zis: şi acum ce faceţi? Mă ameninţaţi sau cum? Nu înţeleg!»

Marian Jean Marinescu este prezent şi în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, aderare blocată mai departe de Olanda şi Finlanda. El a redactat o rezoluţie în această toamnă care cere o rezolvare favorabilă şi fără întârziere a problemei. Aceasta a fost votată de Parlamentul European cu o majoritate cvasi-absolută:

«S-a întâmplat să fi e o sesiune a Parlamentului European exact înainte de Consiliul European din 23 octombrie. Rezoluţia era un semnal politic de la Parlament că susţine şi că cere Consiliului să ia o poziţie.De fapt, toată rezoluţia era făcută pentru o singura propoziţie în care era scris: cerem Consiliului să ia o poziţie şi să facă ceva. Restul erau adăugiri, eu doar aceasta am vrut sa subliniez. De fapt, la negocierile cu celelalte grupuri, îmi tot spuneau asistentele ce se mai cerea. Le-am spus: doar de propoziţia aceea să nu se atingă, în rest pot să se atingă de orice, nu mă interesează nimic.»

Iar la cinci ani după aderarea sa la UE, în România se observă o schimbare, fi e ea şi timidă, crede Marinescu:

«Este o schimbare, dar putea să fi e şi mai vizibilă. Am început să simţim că suntem în UE, începem să ne dăm seama că trebuie să respectăm anumite lucruri, ne dăm seama că nu suntem singuri şi că trebuie să luăm în seamă toate părerile. Asta din punct de vedere politic.Acasă, nu realizaţi, însă sunt foarte multe lucruri care s-au făcut. Nu realizaţi de ce? Canalizări, sisteme de apă, nu se văd. Cămine culturale, astfel de realizări, nu se văd nici ele.»

Dar Marian Jean Marinescu, în ciuda succesului său în cariera politică europeană

\3NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

rămâne un nostalgic al anilor în care era inginer de avioane la Institutul de Aviaţie din Craiova:

«Am avut norocul să prind o perioadă foarte bună, am lucrat la un proiect de la început până la sfârşit, adică de la primele linii pe planşetă până la prototip, ceea ce este un avantaj foarte mare. Am lucrat şi în uzină, dar am lucrat şi în proiectare foarte, foarte mult. Dar pe lângă uzină direct. Eram la Institutul de Aviaţie Bucureşti, fi liala Craiova. Iar după 1990 am şi ieşit cu avionul foarte mult afară.»

Rep.:Ce vă lipseşte cel mai mult din perioada aceea?

«Ştii, se zice că cine simte mirosul de gaz ars pe pistă, se va întoarce întotdeauna la aviaţie şi nu va uita niciodată. Când ieşeam la pistă şi făceam încercări şi stăteam ore întregi cu avionul nu era uşor. Nu era relaxant pentru că erau probleme; se ducea avionul, venea înapoi cu o problemă, deci era o muncă destul de stresantă. Dar asta nu se uită…»

Rep.:Aţi mai face-o?

«Aş face-o oricând, cu cea mai mare placere! Oricând!»

Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a Parlamentului European a votat într-o şedinţă extraordinară, raportul cu privire la crearea unui fond pentru frontiere externe �i vize în cadrul Fondului pentru securitate internă.Fondul de asisten�ă fi nanciară pentru frontiere si vize sus�ine politica comună de gestionare integrată a frontierelor, elaborarea unor mecanisme de solidaritate la nivelul Uniunii si aplicarea uniformă �i de înaltă calitate a standardelor Uniunii în materie de gestionare a frontierelor, precum �i politica comună în domeniul vizelor. Referindu-se la crearea acestui Fond, eurodeputatul Marian Jean Marinescu a declarat că:

”Este important să se asigure că obiectivele acestui instrument vor contribui la uniformizarea la nivel european a calită�ii sistemelor de gestionare a frontierei, în scopul reducerii decalajelor existente în prezent în acest domeniu între statele membre.”

Mai mult, ac�iunile eligibile în cadrul programelor na�ionale trebuie să aibă un obiectiv clar �i anume atingerea unui nivel adecvat de protec�ie a frontierelor externe ale fi ecărui statul membru. Sumele care constituie baza programelor na�ionale ale statelor membre trebuie să fi e distribuite in mod corect �i să se evite cheltuirea inefi cientă a banilor, �i anume: să se acorde ini�ial statelor membre o sumă de bază fi xă la începutul următorului cadru fi nanciar multianual, iar restul sumei care urmează să se aloce, să fi e calculată in func�ie de media sumelor alocate pentru perioada 2011-2012-2013.

Recent, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a găzduit la Bruxelles, în Parlamentul european, o dezbatere publică având ca temă principală ”Locul României în Uniunea Europeană”. Cu acest prilej, Marian-Jean Marinescu a prezentat o retrospectivă a celor 6 ani de apartenen�ă a României la Uniunea Europeană, subliniind impactul activită�ii institu�iilor europene în via�a de zi cu zi a românilor. În acest context, eurodeputatul a trecut în revistă cele mai importante măsuri luate în decursul anului 2012 la nivelul institu�iilor europene, care au avut un impact direct asupra României, pe plan economic �i social, men�ionând în acest sens, aprobarea de către Parlamentul european a ajutorului fi nanciar prin Fondul european de Ajustare la

Vot la Strasbourg pentru raportul cu privire la crearea unui Fond pentru Frontiere Externe �i Vize

Dezbatere la Bruxelles cu tema ”Locul României în Uniunea Europeană”

4/ NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

În perioada 29 – 30 ianuarie a.c, Comisia Europeană a fost gazda celei de-a cincea Conferin�e la nivel înalt privind Politica spa�ială europeană, intitulată “Construc�ia unui Instrument Global pentru Provocări Globale”. Evenimentul s-a bucurat de sus�inerea unui număr ridicat de factori de decizie la nivel european, printre ace�tia numărându-se pre�edintele Comisiei Europene José Manuel Barroso, vice-pre�edintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, pre�edintele Consiliului European Herman Van Rompuy, pre�edintele Parlamentului European Martin Schulz �i Directorul general al Agen�iei Spa�iale Europene, Jean-Jacques Dordain. Conferin�a a avut ca scop examinarea �i dezbaterea stadiului programelor spa�iale lansate de Uniunea Europeană, cum ar fi EGNOS, Galileo �i GMES rezultate din cooperarea dintre Uniunea Europeană �i Agen�ia Spa�ială Europeană. Aceste sisteme permit crearea unui număr impresionant de noi aplica�ii de naviga�ie prin satelit, care pot facilita siguran�a, efi cien�a �i fi abilitatea activită�ilor de avia�ie, maritime, rutiere �i sectorului agricol. Astfel, siguran�a rutieră, colectarea taxelor �i managementul trafi cului de parcare, localizarea �i urmărirea mărfurilor, rezervare online, siguran�a transportului maritim, tahografele digitale, transportul animalelor, gestionarea resurselor �i protec�ia mediului sunt doar câteva dintre aplica�iile care ar putea aduce benefi cii în via�a de zi cu zi a cetă�enilor europeni. Deputatul European Marian-Jean Marinescu, invitat la dezbateri în calitate de vice-pre�edinte al Grupului PPE din Parlamentul European,a subliniat importan�a dezvoltării infrastructurii spa�iale �i a adoptării unor măsuri concrete în acest sens: Marian-Jean Marinescu a reamintit celor prezen�i că actorii implica�i în guvernarea politicii Spa�iale europene trebuie să î�i coordoneze eforturile pentru a desfă�ura o activitate efi cientă orientată spre rezultate:

“Este o realitate că infrastructura spa�ială este invizibilă. Trebuie să o facem vizibilă în via�a de zi cu zi a cetă�enilor. Capitolul cel mai important al strategiei spa�iului UE ar trebui să fi e unul orientat spre rezultate: aplica�ii, contribu�ia la cre�terea economiei, îmbunătă�irea vie�ii cetă�enilor, precum �i, bineîn�eles, noi tehnologii. Pe baza obiectivelor pe care le-am decis, trebuie să propunem o legisla�ie care să genereze, prin intermediul aplica�iilor de tehnologie spa�ială mai multă efi cien�ă în diferite domenii ale economiei. Programele Galileo �i Egnos reprezintă un poten�ial vast pentru industrie �i noi locuri de muncă în Europa.”

De asemenea, Comisia Europeană manifestă un interes real în dezvoltarea politicii spa�iale a UE, venind cu propuneri concrete în cadrul programelor Galileo, EGNOS �i GMES, cum ar fi pachetul de 1,4 miliarde de euro, propus pentru a fi nan�a proiecte de cercetare, dezvoltare �i inova�ie în cadrul programului ”Orizont 2020”. Concluziile la care s-a ajuns în cele două zile de dezbateri privind viitorul Politicii Spa�iale Europene sunt direct legate de activită�ile de cercetare ale Uniunii Europene, de dezvoltare �i inovare �i de asemenea, corelate cu îmbunătă�irea vie�ii de zi cu zi a cetă�enilor, precum �i cu dezvoltarea economiei UE.

Viitorul Politicii Spa�iale Europene dezbătut la Bruxelles.

Globalizare, în valoare de aproximativ 3 milioane de euro în sprijinul a 1904 muncitori disponibiliza�i de întreprinderea Nokia în anul 2011. De asemenea, Marian-Jean Marinescu a subliniat importan�a pentru România a voturilor din cadrul Comisiei Transport �i Turism din data de 18 Decembrie 2012, cu privire la extinderea reţelei europene de transport TEN-T precum �i instituirea mecanismului ”Conectarea Europei”.

“ Consider că ambele voturi sunt foarte importante pentru România în contextul noii politici europene de transport, �i legat de acest lucru am propus o serie de amendamente care vizează extinderea reţelei europene de transport TEN-T pe noi tronsoane de căi feroviare �i căi navigabile interioare. Astfel, pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, am propus introducerea în re�eaua centrală TEN-T a tronsonului Craiova - Bucure�ti pe cale ferată �i autostradă. De asemenea, am introdus �i segmentele Bucure�ti – Suceava �i Ungheni – Suceava – Târgu Mure� – Sebe�. De aceea, este un lucru esen�ial să facem parte din această re�ea centrală ten-t pentru a deveni eligibili în vederea accesării fondurilor europene”, a spus Marian-Jean Marinescu.

“Programele Galileo �i Egnos reprezintă un poten�ial vast pentru industrie �i noi locuri de muncă în Europa.”

Marian Jean Marinescu

\5NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, a declarat duminică, 3 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la sediul PDL, că măsurile luate în ultima perioadă de timp de Guvernul Ponta îi afectează tocmai pe cei pe care ar trebui să îi protejeze şi anume pe cei care muncesc în agricultură.

„Unii stau acasă şi primesc ajutoare sociale, dar alţii muncesc şi li se pun taxe şi impozite fără să ţină cont că agricultura nu se face la fel, peste tot. Nu există acelaşi profit. Vă spuneam în campania electorală că nu vor putea să îşi îndeplinească promisiunile fără să mărească taxele. Am avut dreptate. S-au mărit taxele şi impozitele la cei care au cea mai mare nevoie de bani şi aceşti bani nu merg acolo unde trebuie. Banii care se iau nu se duc către dezvoltare, ci către consum, se duc la bugetul de stat, dar nu se întorc. Acest guvern de stânga îi atacă pe cei nevoiaşi, atacă mediul privat, iar la nivel naţional vom avea probleme mari”, a spus Marian Jean Marinescu.

Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European (PE) a adoptat în data de 24 ianuarie a.c. propria poziţie privind reforma Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, votând la Bruxelles pachetele de propuneri vizând plăţile directe, dezvoltarea rurală, organizarea comună a pieţelor şi regulamentul financiar. Deputaţii europeni au făcut apel la forurile Uniunii Europene în vederea găsirii unui acord cu privire la bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) pe termen lung, acesta fiind considerat un obiectiv indispensabil pentru asigurarea unor reforme agricole echitabile. Propunerile privind reforma PAC adoptate la sfârşitul săptămânii trecute în Comisia AGRI aduc o serie de evoluţii favorabile pentru agricultura României, creând posibilitatea unui sprijin mai consistent pentru agricultorii români, după cum explică vice-preşedintele PPE, Marian-Jean Marinescu:

„Subvenţia în agricultură va creşte în următorii ani, România va încasa aproape dublu faţă de perioada 2007-2013. Se creează posibilitatea transferării de fonduri din anvelopa pentru dezvoltare rurală către plăţile directe, iar în cazul ţării noastre, până la valoarea de 10% din fondurile de dezvoltare rurală. În acest fel, cu ajutorul fondurilor de dezvoltare rurală, vor putea fi finanţate dezvoltarea agroturismului şi a pieţelor locale.”

De asemenea, deputatul european Marian-Jean Marinescu a lansat un mesaj încurajator la adresa tinerilor fermieri: “Propunerile privind politica agricolă comună prevăd ca 2% din bugetul UE alocat statelor membre să fie destinat tinerilor fermieri şi celor care doresc să întreprindă pentru prima dată o activitate în domeniul agricol. Este o politică importantă pentru Europa, şi în special pentru România, deoarece susţine şi încurajează tinerii de azi să se implice în agricultură.”

Discuţiile din cadrul Comisiei AGRI au vizat şi modalitatea de accesare a fondurilor mutuale în caz de dezastre, introducând în premieră posibilitatea ca aceşti bani să fie folosiţi şi în caz de secetă, fenomen ce a afectat major România în ultimii ani. În perioada imediat următoare sunt aşteptate cifrele finale ale cadrului financiar multianual 2014-2020, iar apoi propunerile de negociere ale Comisiei pentru Agricultură urmează a fi supuse votului în plenul Parlamentului, prevăzut pentru luna martie a acestui an.

Fermierii români favoriza�i de viitoarea Politică Agricolă Comună

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu : „Banii care se iau nu se duc către dezvoltare, ci către consum”

“Propunerile privind politica agricolă comună prevăd ca 2% din bugetul UE alocat statelor membre să fie destinat tinerilor fermieri.”

Marian Jean Marinescu

6/ NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

“Statele membre care consideră că vor câştiga prin reducerea contribuţiei nationale, se înşală! Un buget mai mic decat cel actual este un pas înapoi, un eşec al Uniunii” - Marian-Jean Marinescu (PPE, PDL)

În cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarul democrat-liberal Marian-Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European a declarat:

“Statele membre au obligaţia să respecte prevederile Tratatului de la Lisabona şi angajamentele privind politicile europene. Nu vom câştiga nimic prin reducerea contribuţiei naţionale. Bugetul european este în proporţie de 95 % un buget de investiţii. Diminuarea lui va reduce investiţiile, şi implicit locurile de muncă, peste tot în Uniune. Efectele se vor vedea în toate statele membre. Consecinţele negative vor fi mai mari decât cele aparent pozitive ale diminuării contribuţiei naţionale.”

Europarlamentarul a ţinut să sublinieze că: “Un buget mai mic decat cel actual ar constitui un pas înapoi, un eşec al Uniunii. Vor fi şi alte efecte decât cele directe, fi nanciare. Va fi un câştig pentru eurosceptici, pentru populişti. Va constitui un semnal negativ pentru pieţele fi nanciare şi va determina incertitudini în cancelariile ţărilor terţe.”

Răspunzând unei întrebări puse de Kolarska-Bobinska acesta a adaugat de asemenea că: “Este evident că un buget multianual este mult mai bun decât un buget anual. Regula din Tratatul de Bază spune că, în cazul în care nu există un acord privind bugetul, se va aplica, în 2014 şi în următorii ani, plafonul bugetului din 2013, care este mai mare decât cel care în acest moment este propus de Consiliu. Deci s-ar putea să fi e un avantaj pentru Uniune, dacă, în acelaşi timp, se aprobă şi politicile orizontale.”

“Statele membre care consideră că vor câştiga prin reducerea contribuţiei naţionale, se înşală!”

Deputaţii europeni au dezbătut pe 16 ianuarie a.c., în şedinţa plenară a Parlamentului european la Strasbourg, priorităţile preşedinţiei irlandeze, care a preluat pre�edin�ia de �ase luni a Consiliului Uniunii Europene. Combaterea crizei din Europa şi crearea de locuri de muncă sunt aspectele prioritare de pe agenda Irlandei, după cum a subliniat premierul Enda Kenny. Majoritatea grupurilor politice au fost de acord că Irlanda poate folosi propria experienţă în abordarea crizei pentru a aduce schimbări în Europa.

Adresandu-se premierului irlandez, Marian-Jean Marinescu a spus: “Domnule Prim Ministru, misiunea dumneavoastră nu este uşoară, aveţi o mare responsabilitate. Trebuie să încercaţi să convingeţi Consiliul European un buget cel puţin la nivelul celui propus de Comisia Curopeană. În următoarele şase luni se poate defi ni o mare parte din viitorul uniunii până în 2020. Vă urez succes!”

Bugetul Uniunii �i aderarea României la spa�iul Schengen – punctele cheie ale mesajului europarlamentarului Marian-Jean Marinescu adresate premierului irlandez

\7NEWSLETTER Marian-Jean Marinescu

PARTICIPARE LA EXPOZI�IA ” IN MEMORIAM DOINA �I ION ALDEA-TEODOROVICI: DOUĂ INIMI GEMENE”Marian-Jean Marinescu a participat în data de 15 ianuarie a.c. la Strasbourg, la expozi�ia ”In Memoriam Doina �i Ion Aldea-Teodorovici: Două Inimi Gemene”, organizată de europarlamentarul Elena Băsescu.

ÎNTÂLNIRE LA BRUXELLES CU REPREZENTAN�II PROGRAMULUI BIBLIONET Marian-Jean Marinescu a întâlnit în data de 29 ianuarie a.c. la Bruxelles reprezentan�ii programului Biblionet. Acest proiect este specializat în dezvoltarea de programe ce au în vedere facilitarea accesului gratuit la informaţie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne. Programul este sponsorizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates în cooperare cu Ministerul Culturii din România şi alte autorităţi.

CONFERIN�A GRUPULUI PPE: BALCANII DE VEST - UN VIITOR CU EUROPA Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a participat în data de 29 ianuarie a.c. la Bruxelles la conferin�a grupului PPE având drept temă situa�ia �ărilor din Balcanii de Vest precum �i premisele de aderare a acestora în Uniunea Europeană. Evenimentul a fost găzduit de Joseph Daul, pre�edintele Grupului PPE in Parlamentul European. Pintre invita�ii de marcă s-au numărat Štefan Füle, Comisarul European pe Extindere �i Politica de Vecinătate, precum �i Riccardo Migliori, pre�edintele Adunării Parlamentare a OSCE.

CINĂ DE LUCRU CU OCAZIA CONFERIN�EI LA NIVEL ÎNALT PRIVIND POLITICA SPA�IALĂ EUROPEANĂ Cu ocazia celei de-a cincea Conferin�e la nivel înalt privind Politica spa�ială europeană, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a participat la o cină de lucru găzduită de Joseph Daul, pre�edintele Grupului PPE in Parlamentul European. La acest eveniment au mai participat Antonio Tajani, vice-pre�edinte al Comisiei Europene, dar �i Amalia Sartori, europarlamentar �i pre�edinte al Comisiei de Industrie, cercetare şi energie în cadrul Parlamentului European .

INTERVIU RFI PE TEMA RAPORTULUI MCV PENTRU ROMÂNIA Marian-Jean Marinescu a participat pe 31 ianuarie a.c. la o dezbatere în studiourile RFI, ce avut ca temă concluziile raportului pe justi�ie pentru România publicat de Comisia Europeană.

RAPORTUL MCV PENTRU ROMÂNIA, PUBLICAT LA BRUXELLESMiercuri, 30 ianuarie 2013, Comisia Europeană a publicat raportul de �ară pe justi�ie din cadrul MCV pentru Romania si Bulgaria. Documentul con�ine câteva critici dure la adresa guvernării, în special nerespectarea independen�ei justi�iei sau a hotarârilor judecătore�ti. De asemenea, o parte a presei e acuzată de faptul ca a dus campanii de hăr�uire la adresa unor politicieni si magistra�i sau membri ai altor institu�ii de aplicare a legii. Europarlamentarul PPE, Marian-Jean Marinescu, consideră ca există pericolul ca mai multe �ări, în special Olanda, să se folosească de raportul pe justi�ie al României pentru a bloca aderarea �ării noastre la Spa�iul Schengen. S-a mai vorbit �i despre faptul că pentru prima data au fost trecute în raport campaniile de hăr�uire a unor membri ICCJ, DNA, ANI sau CSM purtate de anumite trusturi de presă.

AGENDA DECEMBRIE - IANUARIE

Bruxelles Parlement Européen Bât. Altiero Spinelli, 60, rue Wiertz 60, B-1047 Bruxelles/Brussel Tel: +32(0)2 28 45416, +32(0)2 28 49416 Strasbourg Parlement européen Bât. Louise Weiss, 1, avenue du Président Robert Schuman CS 91024 F-67070 Strasbourg +33(0)3 88 1 75416, +33(0)3 88 1 79416

Marian-Jean Marinescu – Membru al Parlamentului European http://www.facebook.com/marianjean.marinescu http://www.marian-jean-marinescu.oltenia.rohttps://twitter.com/MarianMarinescu [email protected]

CONTACT:

MARIAN-JEAN MARINESCU este Membru al Parlamentului European (PPE, PDL-RO) �i vicepre�edinte al Grupului PPE.

Este membru în: Comisia pentru transport şi turism (TRAN) Delegaţia pentru relaţiile cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo (DSEE)

Este membru supleant în: Comisia pentru control bugetar (CONT) Comisia pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) Delegaţia pentru relaţiile cu �ările din Asia de Sud-Est şi cu Asocia�ia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest (EURONEST)