New Ocna Ce binecuvantare - Libris.ro... Ce... · 2016. 11. 11. · De vreo doui, trei ori pe lun5,...
Transcript of New Ocna Ce binecuvantare - Libris.ro... Ce... · 2016. 11. 11. · De vreo doui, trei ori pe lun5,...
EvcsENrA GHINzBURG
0cNA..CE BINECUVANTAREI
JURNALPartea a doua
Traducere din limba rusi de Antoaneta Olteanu
Prefa[6 de Alin Mureqan
ConfirrISTORIE
Cuprins
Prefafd de Alin Mureqan
PARTEA A DOUA (continuare)
Capitolul l0 - Aici au trdit copii . 13
Capitolul 11 - ,,O adiere in tufele de agri;" 24
Capitolul 12 - intre URC 9i KVC. . 33
Capitolul L3 - Rdzboi!Rdzboi! Rdzboi!. 43
Capitolul t4 - -49 grade Celsius 54
Capitolul 15 - ., lumind in intuneric 64
Capitolul 16 - Rduri de lapte gi miere 7l
Capitolul 17 - Crestele Palide 84
Capitolul 18 - in mdinile cui e toporul 98
Capitolul 19 - Virtutea triumfd 109
Capitolul20 -Viciulafostpedepsit..... 124
Capitolul 2l - Izvestkovaia. 134
Capitolul 23 - Raiul sub microscop 158
Capitolul 24 - DesPdrlirea . 170
Capitolul 25 - ZK, SKgi BK 179
Capitolul 26 -MeaculPa ' 193
Capitolul 27 - Din nou crimd Si pedeapsd 205
Capitolul 28 - De la un capdt la altul 214
EvcurNra GHrxzsunc
PARTEA A TREIA
Capitolul I - Coada Pdsdrii de foc. 227
Capitolul2 - Din nou licitalie 241
Capitolul 3 - Capitala mea aurie. 256
Capitolul 4 - La muncd cinstitd 273
Capitolul 5 - Temporar fdrd escortd 295
Capitolul 6 - $, mhnia boierului, ;i iubirea boierului. 311
Capitolul 7 - ,,Nu pldnge in prezenla lor" . . . 330
Capitolul 8 - Cdsula din cdr[i de joc . 348
Capitolul 9 - in ordine alfubeticd 363
Capitolul l0 - CasaVasikov 376
Capitolul ll - Dupd cutremur 393
Capitolul 12 - $apte iezi pefrontul ideologic. 410
Capitolul 14 - Al doisprezecelea ceas . 444
Capitolul 15 - La radio e muzicd de Bach. 458
Capitolul 16 - Comandanlii ii studiazd pe clasici . . . . 475
Capitolui 17 - inainte de rdsdrit. 491
Capitolul lS - Dinlipsddeprobe..... 507
Epilog. s31
Capitolul 10
Aici au trdit copii
Centrul pentru copii este Ei el tot zon6. Cu gheretl depazil,
cu poartl, cu barici qi sArmi ghimpatI. Dar la ugile barlcilor
obiqnuite de lagir existi inscriplii neagteptate' ,,Grupa de su-
gari.",,BebeluEi.",,Grupa mare"...
in primele zile, nimeresc la grupa mare. Acest fapt imi re-
aduce capacitatea de mult timp pierduti de a plAnge. Deja de
peste trei ani disperarea seaci mi-a ars ochii. Dar uite, acum
(in iulie 1940) stau pe o bincufi scundi in colpl acestei inci-peri ciudate qi plang. PlAng fir[ oprire, gemind, ca doica noas-
trl Fima, care scAncea gi-gi trlgea nasul ca la !ar[. Este un goc.
El este cel care mi scoate din impietrirea ultimelor luni. Da,
flrl indoiali, este o baraci penitenciarl, de lagir. Dar in ea
miroase a griq cald gi a pantalonaEi umezi. Fantezia s[lbatici
a cuiva a reunit toate atributele lumii penitenciare cu lucrurile
acelea simple, omeneqti qi emofionant de cotidiene care r[m6-
seseri dincolo de linia de accesibilitate, incit pirea pur qi sim-
plu un vis.
Prin baraci se agitau, gontAciind, fipAnd, hohotind qi mu-
rind de ris vreo 30 de copii de virsta Pe care o avusese Vasika
al meu cind am fost separafi. Fiecare igi apira locul sub soarele
din Kolima in lupta neobositi cu ceilalEi. Unii se Pocneau ne-
milos peste cap, se trigeau de pir, se mugcau...
L4 EvcHBNre GnrNzsunc
Ei au stirnit in mine instincte atavice. Voiam si-i adun pe
toli in jurul meu, si-i strAng cat mai tare, ca niciunul si nu
ajungi sub loviturile fulgerelor. $i voiam s[ bocesc deasupra
lor... Ca o doici. Pii voi, frumogii mei... Pii voi, cipqoarele
astea bolnave...Mi scoate din starea aceasta Ania $olohova, perechea mea
in noul serviciu. Ania este o intrupare a bunului-sim! qi a pri-ceperii. $olohova e numele ei dupi sot. Dar altfel e nemfoaicl,menonitil, obiqnuiti din copilSrie cu punctualitatea. Unele ca
ea sunt numite in lagir ,,perfec{ionistd'.
- Ascultali, Jenia, mi-a spus ea pundnd pe masd un ceaun
care rlspindea minunat aroma nepiminteasci a unei mAn-
c[ri cu carne, daci o si v[ vadd astfel careva dintre qefi, chiarmdine o si vd trimiti din nou la tiiatul copacilor. O s[ spunici suntefi bolnavi de nervi... Iar aici nu e nevoie de nervi, ci
de funii. StlpAnili-vi. Mai mult, e timpul si dlm de mdncare
copiilor. Nu m[ descurc singurS.
Nu, e picat s[ spun ci mureau de foame. Erau hrinili pe s[-turate qi, dup[ aprecierile mele de atunci, mi se pare ci mAnca-
rea era chiar gustoasi. Dat nu gtiu de ce, to(i mincau ca nigte
mici definu(i: concentra{i, gribi$, gtergindu-gi cu grijl game-
lele de fier cu o bucati de pdine sau pur gi simplu cu limba.i1i slreau*in ochi migcirile lor coordonate, nepotrivite vAr-
stei. Dar c6nd i-am spus Anei despre asta, a dat indurerati dinmin6.
- Ce spunefi! Asta e numai la mas6! Lupta pentru supra-
vie[uire. Dar uite, la oali sunt pu[ini cei care se cer. Nu sunt
invifa(i. $i in general nivelul lor de dezvoltare... Ei, o si vedeligi dumneavoastri.
I Adepti a unei secte anabaptiste, intemeiati de preotul de origineolandezi Menno Simons (1496-1561), rlspinditi astizi mai ales inOlanda, S.U.A. qi Germania (n. red.).
Ocna... ce binecuvilntare!
Am infeles asta a dosa zi. Da, in exterior ei imi aminteau
chinuitor de Vasika la vdrsta la care a fost separat de mine. Dar
numai la exterior. Vasika,la cei patru ani ai lui, turuia pe dina-
far6, fragmente urJage din Ciukovskil gi MargalC, qtia care sunt
rnircile de magini, desena vapoare militare minunate gi turnulKremlinului cu steaua. Iar igtia...
- Ce-i asta, Ania? inci nu vorbesc?
Da, numai unii copii de patru ani rosteau cuvinte separate,
nelegate. Predominau urletele nearticulate, mimica, inciieririle.
- Pei de unde s[ vorbeasci? Cine i-a invilat? De cine
au ascultat? imi explici Ania cu o intona(ie nepitimaE[. ingrupa celor care trebuie aldptafi doar stau tot timpul culcafi
in pltulurile lor. Nimeni nu-i ia in bra[e, chiar dac-ar cripa
Fpand. E interzis si-i iei in brafe. Putem numai si le schim-
bim scutecele ude. Dac6, desigur, ajung. La grupa bebelugilor
toli se inghesuie in farcuri, se tArisc, trebuie si ai griji numai
sa nu se omoare unul pe altul sau s6-gi scoati ochii. Iar acum,
vede[i 9i dumneavoastrl. Si dea Domnul s[ apucim s6le dimtuturor de m6ncare pe siturate gi si-i punem pe oli1I.
- Trebuie si facem activitili cu ei. CAntece... Poezii... SI
le povestim basme...
- incercali! Oricum pdn[ la sfArgitul zilei abia de am pu-
tere si mi urc pe prici. Nu am timp de basme...
Chiar c[ munca era de nu-!i vedeai capul. Si duci api de patru
ori pe zi de la bucitdrie - gi ea se afla in capitul opus al zonei -,de acolo s[ aduci qi ceaunele grele cu mAncare. Ei Ei, desigur, sile dai de m6ncare, s6-i pui pe oali, si schimbi pantalonii, s[-i
1 Kornei Ivanovici Ciukovski (1882-1969), poet, jurnalist, critic lite-rar, traducltor gi profesor de literaturi rusi. A scris numeroase Poemepentru copii s,i este autor al cunoscutului Doctor Aumddoare (n. red.).
2 Samuil Iakovlevici Margak (1887-964), scriitor, poet gi traducitorevreu rus. Autor de literatur[ pentru copii gi tineret (n. red.).
15
t6 EvcurNn GnrNzsunc
salvezi de lAnlarii uriagi albi... $i, lucrul cel mai important,
podelele. in lag[r in general curifenia podelelor constituia un
obiect al nebuniei gefilor. Aqa-numita ,,stare sanitaril' era de-
terminati numai de albeala podelelor. Orice miros greu sau de
arsuri din barici, orice zdrenfe impietrite de mizerie treceau
pe ldngi privirile apiritorilor curlleniei Ei igienei. Dar si nudea Dumnezeu si nu striluceasci suficient podelele. La fel de
sever era respectati Ei ,,problema sexualf' qi in centrul pen-
tru copii. Dar podelele nu erau vopsite qi trebuia si le rizui cu
cu{itul pAni striluceau.
Odati am incercat totugi sd-mi pun in practici planul de
activitili pentru dezvoltarea vorbirii. Dupi ce am fhcut rost
de un rest de creion gi o bucilic[ de hArtie, le-am desenat co-
piilor o cisuli clasicl cu doui ferestruici gi un horn din care
iegea fumul.Primii au reaclionat la intenfia mea Stasik qi Verocika, niqte
gemeni de patru ani, care aminteau cel mai mult de copiii de
pe ,,continent". Ania imi spusese ci mama lor, Sonia, este o
definutd de drept comun curati, nu e interlopi, ci o contabilicare socotise prost, o femeie.liniqtiti, frumoasi, de virsti mij-locie - lucra la spildtoria noastr[ din lagir, adici intr-una dinmuncile c.ele mai privilegiate de acolo. De vreo doui, trei oripe lun5, folosindu-se de cunogtinfa cu supraveghetorii cirorale spila hainele pe ascuns, se strecura in centru. Aici ea, suspi-
nAnd incet, ii pieptina cu un rest de piept[n pe Stasik gi Vero-
cika gi le blga in guri, sco{Andu-le din buzunar, nigte dropsuri
de un roz [ip[tor. in libertate, Sonia nu avusese copii, dar aici,
dintr-o legituri intimplitoare, a fbcut deodati doi.
- Aqa ci ea igi adori copiii. Dar uite, chiar inainte de so-
sirea dumneavoastri a p6!it-o, slrmana. A fost prins[ avind o
legituri cu unul din libertate. Aga ci acum a fost trimisi la cea
Ocna... ce binecuvdntare!
mai indeplrtati etapi, la cosit fin. A fost despir[iti de copii,
povesteqte Ana cu vocea sa imparliald, de menonit.
Iar eu imi aduc aminte imediat cI Stasik Ei Verocika sunt
singurii din toati grupa care gtiu cuvintul enigmatic ,,ma-ma".
Iar acum, cdnd mama a fost trimisi de aici, ei repeti une-
ori acest cuvint cu o intona[ie tristl, intrebitoare, privind
nedumeri{i in jut
- Ia uite, i-am spus eu lui Stasik aritAndu-i clsu]a desenatl
de mine, ce-i asta?
- O barac[, a rispuns destul de clar bliatul.Cu cAteva miqc[ri de creion am desenat lingi casi o pisici'
Dar nu a recunoscut-o nimeni, nici micar Stasik. Nu vizuseri
niciodati un asemenea animal rar. Atunci am inconjurat casa
cu un gard tradilional, idilic.
- Iar lsta ce e?
- Zonat Zonat a inceput si strige bucuroasl Verocika 9i sibati din palme.
Odat[ am remarcat ci portarul de la ghereta de pazd a cen-
trului pentru copii se juca cu doi pui de cAine. Ei se chirci-
seri pe un preEule! chiar pe masa portarului, alituri de telefon.
Gardianul nostru ii sclrpina pe cileluqi ba in spatele urechilor,
ba pe git, gi pe chipul lui de liran se citea o asemenea incdn-
tare, o asemenea bunl dispozllie, cilm-am hotirit:
- Cetllene gardian de serviciu! Da[i-mi-i mie! Pentru
copii... Fiindci nu au vizut niciodatl, da, n-au vizut nicio-
datl nimic... O s6le d[m de mdncare... in grup[ mai rimineuneori...
Tulburat de rugimintea neaqteptatl, el nici nu a apucat si-gi
gtearg[ de pe fa15 trisiturile umane gi gi-a pus masca obignuit[
de vigilenfi. il luasem prin surprindere. $i el, dupi ce a intre-
deschis uqa gheretei, mi-a dat ciinii cu prequlef cu tot.
t7
t8 Evcnnr.rre Gqrtza.unc
-Doar pentru vreo doue sipt[mini... Pdni mai cresc
putin... $i dup[ aceea se mi-i dafi inapoi. Doar sunt cdini de
serviciu!in antreul de la intrarea in baraca grupei mari am creat acest
,,colligor viu'l Copiii tremurau de entuziasm. Acum cea maistragnicd pedeapsi era ameninfarea: ,,N-o si mergi la citeluEi!"Iar cea mai mare favoare: ,,O si mergi cu mine si dim de min-care la c6[eluqi!" Copiii cei mai agresivi gi lacomi igi rupeau cubucurie o bucific[ din por{ia lor de piine albd pentru Bacioklqi Cerpaciok2. Aqa le-au spus cAinilor, chiar cu acele cuvintecare erau bine cunoscute copiilor, care se repetau in viala lorde zi cu zi. $i copiii au in{eles caracterul glume! al acestor po-recle gi rideau veseli.
Toate astea s-au incheiat insi peste vreo cinci zile. $i cu omare neplicere. Medicul-gef al centrului pentru copii, EvdokiaIvanovna, angajat liber, a descoperit ,,colflEorul nostru viu" qi
s-a agitat teribil.E un focar de infecfie! Nu, degeaba a fost prevenit[ ci asta,
cu 58, e in stare de orice!A poruncit si fie imediat dali ci[eii la pazd, iar noi cdteva
zile am mers ca opirite, agteptind represalii: demiterea dinaceasti munci ugoar[ 9i trimiterea la cositul f6nului sau la t[-iatul copqcilor.
Dar in acest timp a inceput o epidemie de diaree la grupacelor mai mici gi, din cauza marilor griji, in mod evident,medicul-qef a uitat de noi.
- Bine, a spus Ania $olohova, am scipat! N-o s[ ne intris-tim. Mai ales ci intr-adevir ciinii erau,,de serviciu'l Chiar aceicdini ciobflnegti care vor cregte gi vor merge cu noi la munci.Iar in caz de ceva, il apuc[ de git pe orice definut...
1 Butoiag (1. rusi) (n. tr.)2 Polonic (1. rusn) (rr. tr.).
Ocna... ce binecuvhntare!
Da, dar asta este atunci cind vor cre$te! Dar deocamdati...( le normal le zimbeau copiii noqtri! Cum le lisau mincare, spu-
nind: ,,Asta este pentru Baciok! Asta este pentru Cerpaciok!"
$i-au dat seama pentru prima oari ci se pot gAndi nu numai
la ei...
...Epidemia de diaree se inc[plfdna si nu se potoleasci.
Oopiii mici mureau pe capete, deEi erau tratali cu sdrguinli
rii de angajafii liberi, gi de medici definufi. Dar condifiile in
care erau crescufi acegti copii, inchisorile, am[reala laptelui
rnatern Ei clima din Elghen, toate acestea qi-au spus cuv6ntul.
I)roblema cea mai mare era ci qi acest lapte matern amar din
cauza durerii era pulin qi, de la o zilaalta devenea qi mai pufin.
l{arii fericifi se bucurau de laptele matern doui, trei luni. Res-
tul erau hrinifi artificial. Iar pentru lupta cu dispepsia toxicinu era nimic mai important decAt micar cAteva picituri de
lapte uman.
Am fost nevoiti si m[ despart de cei mari. Medicul delinut
Petuhov, invitat la consiliu, a sfituit si fiu transferati, in ca-
litate de ,,sor[ cu preg[tire'] la copii de vdrsti micI. S-a apu-
cat singur s[ mi instruiasci. Citeva zile arn mers la spitalul
delinufilor, unde lucra Petuhov, Ei el, extrem de repede, m-a
invilat tot ce trebuie si fac. Am studiat sirguincioasdindrepta-
rulfelcerului. Am invilat si pun ventuze Ei si fac injec[ii' Chiar
gi intravenos. M-am intors la centrul pentru copii ca ,,personal
medical" perfecfionat, incurajati de laudele lui Petuhov.
(Pentru bun[tate, minte qi onoare doctorul Petuhov a avut
parte de o fericire mare, cu adevlrat unici in acea perioad[: in
acelagi an 1940, a fost reabilitat pe neaEteptate gi a plecat Ia Le-
ningrad. Se spune ci celebrul pilot Molokov, fratele soliei lui,
l-a implorat personal pe Stalin in leglturi cu ruda sa.) '
L9