1

Evoluții macroeconomice recente

• Dinamica recentă a indicatorilor macro-financiari confirmă depășirea punctului critic al crizei induse de incidența pandemiei (un șoc fără precedent în perioada postbelică). Economia mondială a scăzut pentru a cincea lună consecutiv în iunie, dar ritmul de declin s-a redus în intensitate (conform indicatorului PMI Compozit), pe fondul redeschiderii graduale a economiilor și implementării unui mix relaxat de politici economice (inclusiv programe monetare neconvenționale de peste 6 trilioane USD și programe fiscal-bugetare și de venituri de peste 10 trilioane USD).

• Economia SUA a revenit pe creștere în iunie (aspect evidențiat de dinamica indicatorilor ISM), după recesiunea indusă de incidența pandemiei.

• La nivelul Zonei Euro (principalul partener economic al României) ameliorarea încrederii investitorilor exprimă premise de intrare în ciclul economic post-pandemie pe termen scurt, după ajustarea severă din semestrul I. Recent liderii UE au ajuns la un acord pe programul de relansare Next Generation și pe cadrul financiar multianual 2021-2027, aspect important pentru redinamizarea investițiilor productive.

• În China PIB-ul a crescut cu 3.2% an/an în T2, după declinul cu 6.8% an/an din T1.

• Economia României a prezentat rezistență la șocul pandemic în T1, în contextul mix-ului relaxat de politici economice. În prezent probabilitatea evitării recesiunii tehnice în tranziția de la ciclul post-criză la cel post-pandemie este foarte mare.

• Climatul pozitiv din piețele financiare mondiale s-a consolidat recent (indicele NASDAQ în zona maximelor istorice), aspect reflectat și de declinul primei de risc în SUA (evidențiat în primul grafic alăturat), evoluție susținută de dezvoltarea de vaccinuri, redeschiderea economiilor și mix-ul relaxat fără precedent de politici economice.

Scenariul macroeconomic central

• Conform prognozelor actualizate economia României ar putea crește cu un ritm mediu anual de peste 2.5% în perioada 2020-2022. În acest scenariu ne așteptăm ca ajustarea determinată de incidența pandemiei în 2020 să fie contrabalansată de redinamizarea din trimestrele următoare, susținută de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare la nivel mondial, în UE și pe plan intern.

• Considerăm că ceea ce a fost mai greu a trecut în T2 2020 și ne așteptăm la intrarea în ciclul post-pandemie pe termen scurt. Investițiile productive s-ar putea majora cu un ritm mediu anual de 3.4% în intervalul 2020-2022, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de programul European Next Generation.

• La nivelul economiei financiare ne așteptăm la convergența graduală a costurilor de finanțare spre nivelurile din Zona Euro și la aprecierea EUR/RON pe termen mediu.

• Printre factorii de risc la adresa evoluției economiei pe termen scurt se menționează: climatul macro-financiar mondial și european; dinamica indicatorilor care comensurează pandemia; mix-ul de politici economice în context electoral pe plan intern; climatul geo-politic regional.

scenariul macroeconomic central

indicator / an 2018 2019 2020-2022 (medie)

PIB nominal (miliarde EUR) 204.6 223.3 239.4

PIB real (%, an/an) 4.4 4.1 2.8

Consum privat (%, an/an) 7.3 5.9 2.8

Investiții productive (%, an/an) -1.2 18.2 3.4

Consum public (%, an/an) 2.1 6.4 3.0

Exporturi (%, an/an) 6.2 4.6 -0.2

Importuri (%, an/an) 9.1 8.0 0.3

Rata șomajului (%) 4.2 3.9 5.4

Inflația (IAPC) (%, an/an, medie) 4.1 3.9 3.0

Dobânda de politică monetară (%) 2.50 2.50 1.8

Deficit bugetar (% PIB) (SEC) 2.9 4.3 5.7

Datoria publică (% PIB) 34.7 35.2 44.3

Contul curent (% PIB) -4.4 -4.6 -2.4

Rata de dobândă la titluri de stat la 10 ani (%)

4.7 4.5 4.2

EUR/RON (medie anuală) 4.65 4.75 4.90

Surse: INS, Eurostat, AMECO, Comisia Europeană, previziuni Banca Transilvania

BTmonthly06

dr. Andrei RĂDULESCU Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania | andrei.radulescu@btrl.ro | (+4)0374.697.575

structura PIB 2017 (%) 2018 (%) 2019 (%)

Consum privat 63.0 63.5 63.6

Consum public 15.7 16.8 17.3

Investiții productive 22.4 21.0 23.6

Exporturi 41.5 41.6 40.4

Importuri 43.6 44.6 44.2

macro indicatori perioada an/an (%) nivel (%)

PIB real T1 2020 2.40 -

rata inflației IPC Iun-20 2.58 -

rata șomajului Mai-20 5.20

rata de dobândă de politică monetară

din 02-Iun-2020

- 1.75

ROBOR (IRCC) T1/2020 2.41 Surse: Bloomberg, INS, Eurostat

prima de risc pe piața de capital din SUA (MA12) sursa: Damodaran

PIB-ul nominal (miliarde USD, SAAR) sursa: Bloomberg

calendar macroeconomic iulie 2020

instituție data indicator BNR 1 Iul Rezervele internaționale (Iun)

INS 2 Iul Piața forței de muncă (Mai)

INS 2 Iul Prețurile producției industriale (Mai)

INS 6 Iul Comerțul cu amănuntul (Mai)

INS 7 Iul Dinamica PIB (T1 2020)

INS 9 Iul Salariul mediu net (Mai)

INS 10 Iul Comerțul exterior cu bunuri (Mai)

INS 10 Iul Veniturile și cheltuielile populației (T1)

INS 10 Iul Inflația (Iun)

INS 14 Iul Comenzile noi în industrie (Mai)

INS 14 Iul Producția industrială (Mai)

BNR 14 Iul Balanța de plăți (Mai)

INS 15 Iul Sectorul de construcții (Mai)

BNR 23 Iul Indicatorii monetari (Iun)

INS 24 Iul Agricultura (2019)

INS 28 Iul Tendințe în economie (Iul-Sep)

INS 30 Iul Rata șomajului (Iun)

INS 31 Iul Autorizațiile de construire (Iun) Surse: Institutul Național de Statistică (INS), Banca Națională a României (BNR)

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

Oct

-08

Au

g-0

9

Ju

n-1

0

Ap

r-11

Feb

-12

De

c-12

Oct

-13

Au

g-1

4

Ju

n-1

5

Ap

r-16

Feb

-17

De

c-17

Oct

-18

Au

g-1

9

Ju

n-2

0

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

T1

48

T1

51

T1

54

T1

57

T1

60

T1

63

T1

66

T1

69

T1

72

T1

75

T1

78

T1

81

T1

84

T1

87

T1

90

T1

93

T1

96

T1

99

T1

02

T1

05

T1

08

T1

11

T1

14

T1

17

T1

20

China SUAZona Euro

Spre un nou ciclu economic | 29 iulie 2020

2

EVOLUȚII RECENTE

ACTIVITATEA ECONOMICĂ și PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ SUA

• Economia mondială a scăzut pentru a cincea lună la rând în iunie, în contextul resimțirii pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent în ultimele decenii. Ritmul de ajustare s-a diminuat însă în intensitate, pe fondul eliminării graduale a restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare și resimțirii mix-ului relaxat de politici economice. Indicatorul PMI Compozit (calculat de JPMorgan și Markit Economics) a crescut cu 11.4 puncte lună/lună la 47.7 puncte în iunie, maximul din ianuarie. Ameliorarea componentei perspective de evoluție pentru următoarele 12 luni exprimă premise de revenire pe creștere a economiei mondiale începând cu luna iulie.

• Analiza pe regiuni evidențiază creșterea economică din China, Australia și Franța în iunie (indicatorul PMI Compozit peste nivelul de 50 puncte).

• Conform previziunilor de vară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) economia mondială ar putea să scadă cu 4.9% an/an în 2020, cea mai severă ajustare din perioada postbelică, în contextul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc. În acest scenariu PIB-ul țărilor dezvoltate și PIB-ul țărilor emergente și în dezvoltare s-ar putea diminua cu ritmuri anuale de 8%, respectiv 3% în 2020.

• Pe de altă parte, experții FMI se așteaptă la redinamizarea economiei mondiale în 2021 (avans cu 5.4% an/an): PIB-ul țărilor dezvoltate și PIB-ul statelor emergente și în dezvoltare ar putea crește cu dinamici anuale de 4.8%, respectiv 5.9%.

• Estimările finale comunicate de Departamentul Comerțului indică scăderea primei economii a lumii cu un ritm trimestrial anualizat de 5% în T1, evoluție determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc.

• Se evidențiază declinul consumului privat (principala componentă a PIB) cu o rată trimestrială anualizată de 6.8%.

• De asemenea, investițiile productive s-au diminuat pentru al patrulea trimestru consecutiv, cu un ritm anualizat în intensificare la 1.3%, evoluție care confirmă finalul ciclului economic post-criză, influențat de șocul pandemic.

• Consumul guvernamental a crescut pentru al cincilea trimestru consecutiv, dar cu o dinamică trimestrială anualizată în decelerare la 1.1%.

• La nivelul cererii externe nete se evidențiază ajustarea mai severă a importurilor comparativ cu cea a exporturilor: ritmuri trimestriale anualizate de 15.7%, respectiv 9%.

• Dinamica an/an a PIB-ului a decelerat de la 2.3% în T4 2019 la 0.3% în T1 2020, cea mai slabă evoluție din T4 2009.

• Se evidențiază declinul investițiilor productive cu 1% an/an (cea mai slabă evoluție din T1 2010), confirmându-se finalul ciclului economic post-criză.

• Consumul privat a decelerat de la 2.7% an/an în T4 2019 la 0.6% an/an în T1 2020 (minimul din ultimii 10 ani), date fiind restricțiile implementate pentru contracararea crizei sanitare și deteriorarea climatului din piața forței de muncă.

• Consumul guvernamental a consemnat un avans de 2.5% an/an în T1, în temperare de la 3% an/an în T4 2019.

• La nivelul cererii externe nete se evidențiază ajustarea exporturilor cu 3% an/an (cea mai severă din T3 2009) și declinul importurilor cu 5.8% an/an (cea mai slabă evoluție din T3 2009). Se confirmă faptul că pandemia reprezintă un șoc pentru comerțul internațional, care permite țărilor cu deficite comerciale să-și ajusteze poziția externă.

• Evoluția indicatorilor macroeconomici din T2 exprimă faptul că economia SUA a fost în recesiune tehnică în prima jumătate a anului curent.

• Cu toate acestea, subliniem faptul că indicatorii macroeconomici s-au ameliorat în ultimele săptămâni, pe fondul eliminării graduale a restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare și resimțirii mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.

• Astfel, indicatorii ISM (calculați de Institute for Supply Management) exprimă revenirea pe creștere a industriei prelucrătoare și sectorului de servicii în iunie, după ajustările din lunile anterioare.

• Totodată, climatul pozitiv din piețele financiare și nivelul redus al costurilor reale de finanțare susțin perspectiva redinamizării pentru prima economie a lumii în T3 și intrării în ciclul post-pandemie în a doua jumătate a anului curent.

• În sfera pieței forței de muncă climatul s-a ameliorat pentru a doua lună consecutiv în iunie, după deteriorarea din martie și aprilie (mai pronunțată în luna aprilie). Astfel, economia a generat 7.5 milioane locuri de muncă în mai și iunie, după declinul cu 22.2 milioane din martie-aprilie. În iunie rata șomajului s-a situat la 11.1%, în scădere pentru a doua lună consecutiv, aspect evidențiat în ultimul grafic alăturat.

indicatorii PMI din economia mondială (puncte) sursa: Bloomberg

investițiile productive vs. consumul privat în SUA (an/an) surse: BEA, FED, Bloomberg

exporturile vs. importurile în SUA (an/an) surse: BEA, Bloomberg

rata șomajului în SUA (%) sursa: BLS, prelucrări BT

20

25

30

35

40

45

50

55

60

Ju

n-1

3

Oct

-13

Feb

-14

Ju

n-1

4

Oct

-14

Feb

-15

Ju

n-1

5

Oct

-15

Feb

-16

Ju

n-1

6

Oct

-16

Feb

-17

Ju

n-1

7

Oct

-17

Feb

-18

Ju

n-1

8

Oct

-18

Feb

-19

Ju

n-1

9

Oct

-19

Feb

-20

Ju

n-2

0

PMI Industria prelucrătoare PMI servicii

-25%

-20%

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

-3%

-2%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

T1

03

T1

04

T1

05

T1

06

T1

07

T1

08

T1

09

T1

10

T1

11

T1

12

T1

13

T1

14

T1

15

T1

16

T1

17

T1

18

T1

19

T1

20

Consum privat Investiții productive (dr.)

-20%

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

T1

00

T1

01

T1

02

T1

03

T1

04

T1

05

T1

06

T1

07

T1

08

T1

09

T1

10

T1

11

T1

12

T1

13

T1

14

T1

15

T1

16

T1

17

T1

18

T1

19

T1

20

Exporturi Importuri

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Ju

n-0

7

Ju

n-0

8

Ju

n-0

9

Ju

n-1

0

Ju

n-1

1

Ju

n-1

2

Ju

n-1

3

Ju

n-1

4

Ju

n-1

5

Ju

n-1

6

Ju

n-1

7

Ju

n-1

8

Ju

n-1

9

Ju

n-2

0

3

ZONA EURO

• Conform estimărilor Eurostat economia a scăzut cu un ritm trimestrial de 3.6% în

primele trei luni ale anului curent (cea mai severă ajustare din istoria regiunii), pe fondul

incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent (inclusiv implementarea

de restricții pentru contracararea crizei sanitare).

• Se evidențiază declinul investițiilor productive și consumului privat (principala

componentă a PIB) cu dinamici trimestriale de 4.3%, respectiv 4.7%.

• De asemenea, consumul public s-a ajustat cu un ritm trimestrial de 0.4% în T1 2020.

• La nivelul cererii externe nete, se evidențiază declinul exporturilor cu un ritm

trimestrial mai sever comparativ cu cel înregistrat de importuri în primele trei luni ale

anului curent: 4.2% vs. 3.6%.

• În dinamică an/an PIB-ul Zonei Euro a scăzut cu 3% în T1 (cea mai slabă evoluție din

T3 2009).

• Se evidențiază ajustarea consumului privat cu un ritm record, 3.9% an/an, dat fiind

că incidența pandemiei a determinat implementarea de restricții pentru contracararea

crizei sanitare, precum și majorarea ratei de economisire (la 16.9% în T1, nivel maxim

istoric), în contextul preocupărilor cu privire la evoluția climatului din piața forței de

muncă pe termen mediu.

• Pe de altă parte, investițiile productive au continuat să crească în primele trei luni din

2020 (dar cu un ritm anual în decelerare la 1.2%, cel mai redus din T2 2018), evoluție

susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare.

• De asemenea, dinamica anuală a consumului public s-a temperat de la 1.7% în T4

2019 la 1.3% în T1 2020, cea mai slabă evoluție din T4 2018. Creșterea consumului public

a fost influențată și de programele lansate în țările membre pentru contracararea crizei

sanitare și impactului acesteia în sfera economiei reale.

• Nu în ultimul rând, contribuția cererii externe nete la ritmul anual al PIB a continuat

să fie negativă în primele trei luni din 2020, pe fondul ajustării exporturilor cu 3.1%

an/an (cea mai slabă evoluție din T4 2009), dat fiind că incidența pandemiei a

reprezentat un șoc fără precedent pentru comerțul internațional. Importurile au scăzut

cu doar 0.6% an/an (cea mai slabă dinamică din T1 2013).

• Economia regiunii a continuat să scadă în trimestrul II al anului curent, cu ritmuri

(trimestrial și anual) în intensificare, aspect evidențiat de evoluția recentă a indicatorilor

macroeconomici coincidenți.

• De asemenea, dinamica indicatorilor coincidenți exprimă faptul că ceea ce a fost mai

greu din șocul indus de incidența pandemiei a trecut (economia a atins minimul în

aprilie), după cum se poate observa în al treilea grafic din partea dreaptă.

• Totodată, analizând evoluțiile indicatorilor macroeconomici avansați se poate spune

că economia a inițiat un proces de relansare post-pandemie, într-o evoluție susținută de

depășirea punctului critic al crizei sanitare și resimțirea mix-ului relaxat de politici

economice fără precedent în implementare în ultimele luni: Banca Centrală Europeană

(BCE) a lansat noi programe monetare neconvenționale; la nivelul Uniunii Europene au

fost demarate proiecte pentru contracararea șocului indus de pandemie și pregătirea

relansării post-pandemie; țările membre au intervenit cu programe fără precedent

pentru a evita o criză economică de durată și de proporții.

• În acest context, deteriorarea climatului din piața forței de muncă nu a fost una

agresivă, după cum se poate observa în ultimul grafic din partea dreaptă. Numărul de

șomeri a crescut pentru a doua lună consecutiv în mai, cu un ritm lunar de 1.3% la 12.1

milioane, cel mai ridicat din octombrie. Rata șomajului s-a majorat de la 7.3% în aprilie

la 7.4% în mai, maximul din septembrie 2019.

PIB-ul, consumul privat și investițiile productive în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, prelucrări BT

exporturile vs. importurile în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat

indicatorii PMI și încrederea investitorilor în Zona Euro (puncte) sursa: Bloomberg

rata șomajului vs. componenta structurală în Zona Euro (%) surse: Eurostat, prelucrări Banca Transilvania

-15

-10

-5

0

5

10

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

T1

01

T1

02

T1

03

T1

04

T1

05

T1

06

T1

07

T1

08

T1

09

T1

10

T1

11

T1

12

T1

13

T1

14

T1

15

T1

16

T1

17

T1

18

T1

19

T1

20

PIB (axa dreaptă)

Consum privat

Investiții productive (axa dreaptă)

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

T1

01

T1

02

T1

03

T1

04

T1

05

T1

06

T1

07

T1

08

T1

09

T1

10

T1

11

T1

12

T1

13

T1

14

T1

15

T1

16

T1

17

T1

18

T1

19

T1

20

Exporturi (dr.) Importuri

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

0

10

20

30

40

50

60

70

Ap

r-17

Ju

l-17

Oct

-17

Ja

n-1

8

Ap

r-18

Ju

l-18

Oct

-18

Ja

n-1

9

Ap

r-19

Ju

l-19

Oct

-19

Ja

n-2

0

Ap

r-2

0

Ju

l-2

0

PMI industria prelucrătoare

PMI servicii

Încrederea investitorilor (dr.)

-0.8

-0.6

-0.4

-0.2

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

6.5

7.5

8.5

9.5

10.5

11.5

12.5

Ma

y-0

5

Ma

r-0

6

Ja

n-0

7

No

v-0

7

Sep

-08

Ju

l-0

9

Ma

y-10

Ma

r-11

Ja

n-1

2

No

v-1

2

Sep

-13

Ju

l-14

Ma

y-15

Ma

r-16

Ja

n-1

7

No

v-1

7

Sep

-18

Ju

l-19

Ma

y-2

0

Rata șomajului (ciclic) (%) (dr.)

Rata șomajului (%)

Rata șomajului (structural) (%)

4

ROMÂNIA

• Conform estimărilor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS)

economia a crescut cu un ritm trimestrial de 0.3% și cu o dinamică an/an de 2.4% în T1,

evoluție determinată de mix-ul relaxat de politici economice, contrabalansat de incidența

pandemiei coronavirus și consecințele acestui șoc fără precedent în ultimele decenii.

• Spre deosebire de estimările provizorii (1) INS a revizuit semnificativ în sus ritmurile

de evoluție pentru investițiile productive, consumul public și exportul net.

• Cererea internă a avut o contribuție de 4.6 puncte procentuale la ritmul anual al PIB

din T1 (revizuire în jos de la 5.6 puncte procentuale), evoluție susținută de mix-ul relaxat

de politici economice.

• INS a revizuit în sus estimarea pentru dinamica anuală a investițiilor productive de la

5.9% an/an la 13.1% an/an, evoluție care exprimă premise pentru o dinamică mai bună

a economiei în perioada de tranziție dintre ciclul economic post-criză și ciclul economic

post-pandemie. Evoluția pozitivă a investițiilor productive în T1 (al patrulea trimestru la

rând cu dinamică de peste 10% an/an) a fost susținută de nivelul redus al costurilor reale

de finanțare și de majorarea investițiilor publice.

• Totodată, contribuția consumului public la ritmul anual al PIB din T1 a fost revizuită

de la 0.2 puncte procentuale la 1 punct procentual, în contextul politicilor fiscal-bugetare

și de venituri relaxate (inclusiv eforturile bugetare pentru contracararea crizei sanitare).

• Consumul gospodăriilor populației (principala componentă a PIB) a urcat cu 3.8%

an/an (ritm similar cu estimările anterioare), evoluție influențată nivelul redus al

costurilor reale de finanțare, majorarea veniturilor și panica indusă de incidența

pandemiei.

• Pe de altă parte, contribuția variației stocurilor la ritmul anual al PIB a fost revizuită

de la 2 puncte procentuale la -0.9 puncte procentuale.

• Cu toate acestea, INS a revizuit în sus contribuția exportului net la dinamica anuală a

PIB din T1, de -3.2 puncte procentuale la -2.2 puncte procentuale: exporturile au scăzut

cu 1.3% an/an (estimările anterioare indicau un declin cu 5.5% an/an), iar importurile

au crescut cu 2.9% an/an (estimările anterioare indicau un avans cu 0.8% an/an).

• Analiza din perspectiva ofertei agregate evidențiază creșterea puternică a sectorului

de construcții cu 23.3% an/an, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de

finanțare și de majorarea investițiilor publice.

• Totodată, valoarea adăugată brută a crescut cu un ritm ridicat în ramura IT&C (14.2%

an/an), pe fondul accelerării cererii pentru servicii digitale după incidența pandemiei.

• De asemenea, componenta ciclică comerț cu ridicata și amănuntul, reparații auto-

moto, transport și depozitare și HORECA a consemnat un avans de 5% an/an, pe fondul

mix-ului relaxat de politici economice și undei de panică indusă de incidența pandemiei.

• Nu în ultimul rând, sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) a crescut cu

0.4% an/an în T1.

• Pe de altă parte, ramura secundară a economiei (industria) s-a ajustat cu 5.9% an/an

în perioada ianuarie-martie.

• Subliniem faptul că dinamica din T1 exprimă o probabilitate ridicată ca economia

României să evite recesiunea tehnică în 2020.

• Climatul din piața forței de muncă a continuat să se deterioreze în luna mai, pe

fondul resimțirii consecințelor șocului indus de pandemie. Conform INS numărul de

șomeri (15-74 ani) a crescut pentru a patra lună consecutiv în mai, cu un ritm lunar de

7.4% la 463.4 mii (maximul din iunie 2017). Rata șomajului a urcat de la 4.8% în aprilie

la 5.2% în mai, cel mai ridicat nivel din decembrie 2016.

PIB-ul (%, an/an) sursa: INS, prelucrări BT

consumul privat vs. investițiile productive sursa: INS, prelucrări BT

exporturile vs. importurile sursa: INS, prelucrări BT

rata șomajului vs. componenta structurală sursa: INS, prelucrări și

estimări BT

-10

-5

0

5

10

15

T1

06

T3

06

T1

07

T3

07

T1

08

T3

08

T1

09

T3

09

T1

10T

3 1

0T

1 11

T3

11

T1

12T

3 1

2T

1 13

T3

13

T1

14T

3 1

4T

1 15

T3

15

T1

16T

3 1

6T

1 17

T3

17

T1

18T

3 1

8T

1 19

T3

19

T1

20

-60

-40

-20

0

20

40

60

-10

-5

0

5

10

15

20

T1

06

T3

06

T1

07

T3

07

T1

08

T3

08

T1

09

T3

09

T1

10T

3 1

0T

1 11

T3

11

T1

12T

3 1

2T

1 13

T3

13

T1

14T

3 1

4T

1 15

T3

15

T1

16T

3 1

6T

1 17

T3

17

T1

18T

3 1

8T

1 19

T3

19

T1

20

Consum privat (%, an/an)

Investiții productive (%, an/an) (dr.)

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60T

1 0

6

T1

07

T1

08

T1

09

T1

10

T1

11

T1

12

T1

13

T1

14

T1

15

T1

16

T1

17

T1

18

T1

19

T1

20

Exporturi (%, an/an) Importuri (%, an/an)

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

Ma

y-0

4

Ma

y-0

5

Ma

y-0

6

Ma

y-0

7

Ma

y-0

8

Ma

y-0

9

Ma

y-10

Ma

y-11

Ma

y-12

Ma

y-13

Ma

y-14

Ma

y-15

Ma

y-16

Ma

y-17

Ma

y-18

Ma

y-19

Ma

y-2

0Componenta ciclică (pp) (dr.)

Rata șomajului (componenta structurală) (%)

Rata șomajului (%)

5

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

• Prețurile de consum au crescut cu 0.10% lună/lună în mai (după ajustările din martie și aprilie), conform indicatorului PCE (Personal Consumption Expenditure), monitorizat de FED. Evoluția a fost determinată de redeschiderea graduală a economiei (prin eliminarea restricțiilor adoptate pentru contracararea crizei sanitare) (componenta core în urcare cu 0.10% lună/lună) și redinamizarea cotațiilor internaționale la țiței.

• În dinamică an/an inflația a stagnat la 0.55% în mai (minimul din decembrie 2015).

• Componenta core s-a temperat de la 1.04% an/an în aprilie la 1.02% an/an în mai, minimul din 2010, evoluție determinată, îndeosebi, de recesiunea din economia reală.

• În intervalul ianuarie-mai 2020 prețurile de consum au consemnat o creștere medie de 1.2% an/an (componenta core la 1.5% an/an).

• La a cincea ședință de politică monetară din 2020 FED a actualizat scenariul macroeconomic central pe termen scurt și mediu, noile prognoze indicând perspectiva unei scăderi a PIB-ului cu 6.5% an/an în T4 2020 (în contextul incidenței pandemiei și consecințelor), urmată de creștere cu 5% an/an în T4 2021 și 3.5% an/an în T4 2022. Pentru rata șomajului banca centrală prognozează un nivel de 9.3% în T4 2020 și o scădere la 6.5% în T4 2021 și 5.5% în T4 2022. De asemenea, banca centrală previzionează persistența inflației la un nivel inferior țintei pe termen mediu: 0.8% an/an în T4 2020, 1.6% an/an în T4 2021 și 1.7% an/an în T4 2022.

• În acest context FED a decis menținerea ratei de dobândă de referință la (0.00%-0.25%), continuarea programelor de cumpărare de active (titluri de stat, titluri ipotecare) (cu un ritm cel puțin egal cu cel curent) și implementării de operațiuni repo pentru asigurarea unei transmisii eficiente a politicii monetare. Totodată, FED a semnalat o atitudine acomodativă pe termen mediu, iar Președintele instituției a subliniat că banca centrală va utiliza fără limite toate instrumentele pentru susținerea economiei reale.

ZONA EURO • Prețurile de consum au crescut cu 0.3% lună/lună în iunie, evoluție determinată de majorarea prețurilor la servicii și energie, cu ritmuri lunare de 0.7%, respectiv 1.7%.

• Dinamica anuală a prețurilor de consum a accelerat de la 0.1% în mai la 0.3% în iunie, cel mai ridicat nivel din martie, evoluție determinată de redeschiderea economiilor și de majorarea cotațiilor internaționale la țiței.

• Prețurile la bunuri alimentare/băuturi/tutun, mărfuri industriale și tarifele la servicii au crescut cu ritmuri anuale de 3.2%, 0.2%, respectiv 1.2% în iunie.

• Pe de altă parte, dinamica anuală a prețurilor la energie a persistat în teritoriu negativ în iunie (-9.3%), pe fondul evoluțiilor cotațiilor internaționale la țiței.

• În S1 inflația medie s-a situat la 0.7% an/an (componenta core la 1% an/an). • La a cincea ședință de politică monetară din 2020 Banca Centrală Europeană a menținut ratele de dobândă la minime istorice (-0.50% la facilitatea depozite, 0% de referință și 0.25% la facilitatea creditare) și programele monetare neconvenționale în derulare (inclusiv programul de achiziționare de active în regim de urgență în caz de pandemie și programul standard de cumpărare de active), reconfirmând abordarea acomodativă, necesară pentru susținerea relansării economice post-pandemie și convergența inflației core spre nivelul țintă pe termen mediu.

ROMÂNIA • Conform INS prețurile de consum au crescut cu 0.08% lună/lună în iunie,

evidențiindu-se majorarea tarifelor la servicii (20.31% din coș) cu un ritm lunar de

0.34%, influențată de continuarea tendinței de apreciere pentru cursul EUR/RON.

• Prețurile la mărfuri nealimentare (48.37% din coș) au urcat cu 0.28% lună/lună în

iunie, pe fondul creșterii prețurilor la combustibili cu 0.91% lună/lună, în contextul

majorării cotațiilor la țiței (ritmuri lunare de 34.2% pentru WTI și 37.1% pentru BRENT).

• Prețurile la bunuri alimentare au scăzut cu 0.38% lună/lună în iunie, evoluție

determinată, în principal, de încorporarea recoltei noi de legume.

• În dinamică an/an prețurile de consum au accelerat de la 2.26% in mai la 2.58% in

iunie și au înregistrat un nivel mediu de 2.87% în semestrul I, evoluție influențată de

dinamica economiei sub potențial, aprecierea EUR/RON și fluctuațiile cotațiilor la țiței.

• La ședința de politică monetară din 29 mai Banca Națională a României (BNR)

a actualizat scenariul macroeconomic central, a redus rata de dobândă de referință de la

2.00% la 1.75% și a semnalat continuarea licitațiilor repo pe baze bilaterale și

cumpărărilor de titluri de stat în lei de pe piața secundară, precum și menținerea

rezervelor internaționale la un nivel optim.

dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în SUA sursa: FED

dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în Zona Euro surse: Eurostat, BCE

dinamica prețurilor de consum (IAPC) vs. rata de dobândă de referință în România surse: Eurostat, INS, BNR

-2%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

Ju

n-0

6D

ec-

06

Ju

n-0

7D

ec-

07

Ju

n-0

8D

ec-

08

Ju

n-0

9D

ec-

09

Ju

n-1

0D

ec-

10J

un

-11

De

c-11

Ju

n-1

2D

ec-

12J

un

-13

De

c-13

Ju

n-1

4D

ec-

14J

un

-15

De

c-15

Ju

n-1

6D

ec-

16J

un

-17

De

c-17

Ju

n-1

8D

ec-

18J

un

-19

De

c-19

Ju

n-2

0

Inflație PCE (%, an/an)

Rata de dobândă de referință (%)

Inflație core (%, an/an)

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

Ju

n-0

5

Ju

n-0

6

Ju

n-0

7

Ju

n-0

8

Ju

n-0

9

Ju

n-1

0

Ju

n-1

1

Ju

n-1

2

Ju

n-1

3

Ju

n-1

4

Ju

n-1

5

Ju

n-1

6

Ju

n-1

7

Ju

n-1

8

Ju

n-1

9

Ju

n-2

0

Inflația (an/an)

Rata dobânzii de referință BCE

Inflația core (an/an)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

Ju

l-0

9

Ja

n-1

0

Ju

l-10

Ja

n-1

1

Ju

l-11

Ja

n-1

2

Ju

l-12

Ja

n-1

3

Ju

l-13

Ja

n-1

4

Ju

l-14

Ja

n-1

5

Ju

l-15

Ja

n-1

6

Ju

l-16

Ja

n-1

7

Ju

l-17

Ja

n-1

8

Ju

l-18

Ja

n-1

9

Ju

l-19

Ja

n-2

0

Ju

l-2

0

Prețurile de consum (IAPC) (%, an/an)

Rata de dobândă de politică monetară (%)

Prețurile de consum core (IAPC) (%, an/an)

6

PIAȚA FINANCIARĂ SUA

• Dimensiunea financiară a economiei a reacționat în iunie și trimestrul II la știrile privind evoluția pandemiei, la informațiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii (inclusiv deciziile și semnalele de politică economică) și la fluctuațiile cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime.

• Se evidențiază scăderea ratelor de dobândă pe piața monetară, creșterea ratelor de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani, deprecierea dolarului SUA și consolidarea climatului pozitiv din sfera pieței de acțiuni în luna iunie, evoluții influențate de perspectiva persistenței politicii monetare acomodative pe termen mediu și de semnalele de intrare în ciclul economic post-pandemie pe termen scurt.

• În sfera pieței monetare nivelul LIBOR la trei luni a scăzut cu 12.2% între final de mai și sfârșit de iunie la 0.302% (în zona minimelor din 2015) (declin cu 79.2% comparativ cu nivelul de la final de martie și cu 84.2% de la începutul anului), evoluție determinată, în principal, de semnalele FED privind perspectiva persistenței unei politici monetare acomodative pe termen mediu (cel puțin până la finalul anului 2022).

• La nivelul pieței titlurilor de stat rata de dobândă pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în prima economie a lumii și în economia mondială) a crescut cu 0.8% între finalul lunii mai și sfârșitul lunii iunie, la 0.658% (declin cu 65.7% de la începutul anului), evoluție determinată, în principal, de perspectivele de intrare în ciclul economic post-pandemie. Acest indicator a înregistrat un nivel mediu de 0.724% în iunie, în creștere cu 8.1% lună/lună.

• Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat în luna iunie, pe fondul consolidării climatului investițional favorabil din piețele financiare internaționale (prima de risc pe piața de acțiuni din SUA în scădere pentru a treia lună consecutiv, spre minimul din ianuarie). La final de iunie cursul USD/EUR s-a situat la 0.893, în scădere cu 0.6% lună/lună și cu 2.2% trimestru/trimestru, dar în creștere cu 0.3% ytd și cu 1.6% an/an.

• Piața de acțiuni a crescut pentru a treia lună la rând în iunie, dat fiind că ameliorarea indicatorilor macroeconomici și mix-ul relaxat de politici economice au contrabalansat preocupările privind intensificarea pandemiei. Indicele Dow Jones a încheiat luna iunie la 25,813 puncte, în creștere cu 1.7% față de mai și cu 17.8% raportat la martie, dar în scădere cu 9.6% de la începutul anului.

ZONA EURO

• Economia financiară a încorporat climatul macro-financiar internațional și factorii

regionali în iunie și trimestrul II: ameliorarea indicatorilor care comensurează

pandemia, semnalele de redinamizare din sfera economiei reale, perspectivele de

persistență a unui mix relaxat de politici economice pe termen mediu (inclusiv

menținerea costurilor de finanțare în zona minimelor istorice).

• Pe piața monetară EURIBOR la trei luni a încheiat luna iunie la -0.422%, în scădere

cu 11.5 puncte bază comparativ cu nivelul de la final de mai, cu 5.9 puncte bază raportat

la nivelul de la sfârșit de martie și cu 3.9 puncte bază față de nivelul de la finele lui 2019.

• La nivelul pieței titlurilor de stat rata de dobândă la obligațiunile suverane germane

la 10 ani a încheiat luna iunie la -0.453%, nivel similar cu cel înregistrat la final de mai

(declin cu 27 puncte bază de la începutul anului). În iunie acest indicator a consemnat

un nivel mediu de -0.404%, în creștere cu 9.7 puncte bază lună/lună, evoluție în

convergență cu cea din piața americană a titlurilor de stat, influențată de semnalele de

intrare în ciclul economic post-pandemie.

• În sfera pieței valutare cursul EUR/USD s-a apreciat cu 0.6% între final de mai și

sfârșit de iunie, la 1.1198 (avans cu 2.2% trimestru/trimestru, dar scădere cu 0.3% ytd și

cu 1.6% an/an).

• Aprecierea monedei unice europene în raportul cu dolarul SUA în iunie a fost

influențată și de climatul pozitiv din piețele financiare internaționale, dar și de majorarea

cotațiilor internaționale la țiței și semnalele de intrare a economiei mondiale în ciclul

economic post-pandemie.

• Indicele bursier pan-european EuroStoxx 50 a crescut pentru a treia lună consecutiv

în iunie, evoluție susținută de ameliorarea indicatorilor care comensurează pandemia,

redeschiderea economiilor europene și mix-ul relaxat de politici economice: avans cu 6%

lună/lună și cu 16% trimestru/trimestru la 3,234 puncte (ajustare cu 13.6% în 2020).

rata de dobândă la 3 luni (%) sursa: Bloomberg

rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (%) sursa: Bloomberg

EUR/USD (cursul de referință) sursa: Banca Centrală Europeană

indicii bursieri (Dow Jones vs. STOXX50) sursa: Bloomberg

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

-0.6

-0.5

-0.4

-0.3

-0.2

-0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

Ju

l-13

No

v-1

3

Ma

r-14

Ju

l-14

No

v-1

4

Ma

r-15

Ju

l-15

No

v-1

5

Ma

r-16

Ju

l-16

No

v-1

6

Ma

r-17

Ju

l-17

No

v-1

7

Ma

r-18

Ju

l-18

No

v-1

8

Ma

r-19

Ju

l-19

No

v-1

9

Ma

r-2

0

Ju

l-2

0

EURIBOR 3 luni LIBOR 3 luni (dr.)

-2

-1

-1

0

1

1

2

2

3

3

4

Ju

l-15

Ja

n-1

6

Ju

l-16

Ja

n-1

7

Ju

l-17

Ja

n-1

8

Ju

l-18

Ja

n-1

9

Ju

l-19

Ja

n-2

0

Ju

l-2

0

SUA Germania

1.00

1.05

1.10

1.15

1.20

1.25

1.30

Ju

n-1

6

Sep

-16

De

c-16

Ma

r-17

Ju

n-1

7

Sep

-17

De

c-17

Ma

r-18

Ju

n-1

8

Sep

-18

De

c-18

Ma

r-19

Ju

n-1

9

Sep

-19

De

c-19

Ma

r-2

0

Ju

n-2

0

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

3,500

8,500

13,500

18,500

23,500

28,500

33,500

Ju

n-1

1

De

c-11

Ju

n-1

2

De

c-12

Ju

n-1

3

De

c-13

Ju

n-1

4

De

c-14

Ju

n-1

5

De

c-15

Ju

n-1

6

De

c-16

Ju

n-1

7

De

c-17

Ju

n-1

8

De

c-18

Ju

n-1

9

De

c-19

Ju

n-2

0

Dow Jones EuroStoxx 50 (dr.)

7

ROMÂNIA

• Evoluțiile macro-financiare internaționale și știrile interne (inclusiv deciziile și

semnalele de politică monetară și de politică fiscal-bugetară) au avut impact pe piața

financiară în iunie și al doilea trimestru al anului curent. Se evidențiază continuarea

tendințelor de scădere a ratelor de dobândă și de apreciere graduală a cursului

EUR/RON, evoluție puternic influențată de stabilizarea climatului din piețele financiare

internaționale și de deciziile de relaxare a politicii monetare pe plan intern.

PIAȚA MONETARĂ

• Pe piața monetară ratele de dobândă au continuat să scadă în luna iunie, evoluție

determinată de deciziile și semnalele de politică monetară ale BNR (inclusiv reducerea

ratei de dobândă de referință cu 25 puncte bază la 1.75%, dar și continuarea licitațiilor

repo pe baze bilaterale).

• Astfel, nivelurile ROBOR pe scadențele overnight, tomorrow next, o săptămână, o

lună, trei luni, șase luni și 12 luni au încheiat luna iunie la 2.29%, 2.28%, 2.27%, 2.20%,

2.20%, 2.25%, respectiv 2.35%, în scădere cu ritmuri lunare de 4%, 3%, 7%, 8%, 8%, 10%,

respectiv 9%.

• Între sfârșitul de 2019 și final de iunie 2020 nivelurile ROBOR au consemnat scăderi

generalizate (în medie cu 67 puncte bază), mai pronunțate pe scadențele 1-12 luni.

• În ceea ce privește valorile medii lunare ROBOR în iunie s-au înregistrat scăderi

generalizate, cu aproximativ 10% lună/lună și cu 27% an/an.

PIAȚA TITLURILOR DE STAT

• Curba randamentelor a continuat să se deplaseze în jos în luna iunie, în medie cu 12

puncte bază, evoluție puternic influențată de menținerea rating-ului suveran de către

Agenția S&P, dar și de programul de cumpărare de titluri de stat derulat de banca

centrală.

• La final de iunie rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani a înregistrat un

nivel de 3.865%, în scădere cu 5.2% lună/lună și cu 12.4% ytd.

• În iunie indicatorul a consemnat un nivel mediu de 3.8995%, în diminuare cu 13%

comparativ cu nivelul din luna mai.

• În a șasea lună a anului curent Ministerul de Finanțe s-a împrumutat cu 9.1 miliarde

RON pe piața internă, din care 2 miliarde RON prin certificate (pe 6 și 12 luni), cu 82%

peste volumul programat.

PIAȚA VALUTARĂ

• Cursul EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.8337-4.8439) la BNR în luna iunie,

evidențiindu-se continuarea tendinței de apreciere graduală, evoluție influențată de

creșterea volatilității pe piața financiară americană și de provocările din sfera echilibrului

macroeconomic intern.

• EUR/RON a încheiat luna iunie la 4.8423, în scădere cu 0.01% raportat la nivelul de

la finele lunii mai, dar în creștere cu 1.32% ytd și cu 2.26% an/an.

• În luna iunie cursul EUR/RON a consemnat un nivel mediu de 4.8393 (nivel record),

în creștere cu 0.06% lună/lună și cu 2.41% an/an.

PIAȚA BURSIERĂ

• Piața de acțiuni s-a ajustat în iunie, evoluție în divergență cu cele din SUA și Europa:

indicele BET s-a corectat cu 0.5% la 8,659.6 puncte (declin cu 13.2% de la începutul

anului). În iunie indicele S&P 500 din SUA a crescut pentru a treia lună la rând, cu 1.8%

la 3,100.3 puncte (ajustare cu 4% în 2020), iar indicele pan-european EuroStoxx 600 a

consemnat un avans lunar de 2.8% la 360.3 puncte (declin cu 13.3% de la începutul

anului).

ROBOR 3 luni vs. ROBOR 6 luni sursa: BNR

curba randamentelor în România sursa: Bloomberg

licitații M. Finanțe (iunie)

sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON) Scadență Yield (%)

04-Iun-2020 1,430.0 26-Iul-2027 3.79

04-Iun-2020 941.0 25-Oct-2023 3.70

11-Iun-2020 1,148.3 14-Dec-2020 2.73

15-Iun-2020 929.0 08-Aug-2022 3.40

15-Iun-2020 1,330.0 28-Iul-2025 3.71

18-Iun-2020 813.0 21-Iun-2021 2.96

18-Iun-2020 369.5 24-Sep-2031 4.22

22-Iun-2020 1,120.0 26-Ian-2028 3.87

25-Iun-2020 1,015.0 29-Apr-2024 3.51

cursul de schimb (RON fixing) sursa: Banca Națională a României (BNR)

indicele BET (valori lunare) sursa: Bursa de Valori București

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

Ju

n-1

8

Au

g-1

8

Oct

-18

De

c-18

Feb

-19

Ap

r-19

Ju

n-1

9

Au

g-1

9

Oct

-19

De

c-19

Feb

-20

Ap

r-2

0

Ju

n-2

0

ROBOR 3 luni (%) ROBOR 6 luni (%)

2.8 3.0

3.74.1

4.6

2.72.9

3.4 3.6 3.9

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

01-Jul-19

30-Jun-20

6M 1 Y 3Y 5Y 1 0Y

4.825

4.83

4.835

4.84

4.845

31-

Ma

y

05

-Ju

n

10-J

un

15-J

un

20

-Ju

n

25

-Ju

n

30

-Ju

n

4.15

4.2

4.25

4.3

4.35

4.4

USDRON (dr.) EURRON (st.)

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Ju

n-0

4

Ju

n-0

5

Ju

n-0

6

Ju

n-0

7

Ju

n-0

8

Ju

n-0

9

Ju

n-1

0

Ju

n-1

1

Ju

n-1

2

Ju

n-1

3

Ju

n-1

4

Ju

n-1

5

Ju

n-1

6

Ju

n-1

7

Ju

n-1

8

Ju

n-1

9

Ju

n-2

0

8

SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL

ECONOMIA REALĂ SUA

• Pandemia s-a intensificat în prima economie a lumii pe parcursul ultimelor săptămâni, statele care înregistrau cel mai ridicat ritm de creștere pentru cazurile noi confirmate la finalul lunii iulie fiind: Puerto Rico, Hawaii, Alaska, Rhode Island, Missouri, Dakota de Nord, Mississippi, Oklahoma și Delaware.

• Pe de altă parte, se evidențiază succesul statului New York (epicentrul mondial al pandemiei în lunile martie și aprilie) în contracararea crizei sanitare (la final de iulie ponderea persoanelor pozitive se situa la aproximativ 1% din totalul celor testate zilnic).

• În ceea ce privește indicatorii macroeconomici s-au consemnat evoluții predominant favorabile în ultimele săptămâni, care exprimă premisa depășirii punctului culminant al șocului indus de pandemie și perspectiva intrării într-un nou ciclu economic, scenariu susținut și de mix-ul relaxat de politici economice (fără precedent) în implementare. În acest context, se menționează anunțul recent privind implementarea unui nou program fiscal-bugetar de susținere a economiei, cu o valoare de un trilion de dolari.

• Conform celor mai recente previziuni disponibile pe Bloomberg economia SUA ar putea să scadă cu 5.5% an/an în 2020, pe fondul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent în perioada postbelică.

• Investițiile productive și consumul privat s-ar putea ajusta cu dinamici anuale de 10%, respectiv 5.9% în 2020, ca urmare a intensificării percepției de risc după incidența crizei sanitare și implementării de restricții pentru contracararea răspândirii pandemiei.

• Pe de altă parte, prima economie a lumii ar putea crește cu ritmuri anuale de 3.9% în 2021, respectiv 2.9% în 2022, pe fondul redinamizării investițiilor productive (prognoze anuale de 5.3%, respectiv 4.9%), cu impact de antrenare pentru consumul privat. Principala componentă a PIB ar putea înregistra ritmuri medii anuale de 4% în 2021, respectiv 3% în 2022.

• În sfera pieței forței de muncă climatul s-a deteriorat sever în 2020, pe fondul închiderii activităților în contextul restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare. Rata medie anuală șomajului s-ar putea majora de la 3.7% în 2019 la 9.1% în 2020 (conform Bloomberg), cel mai ridicat nivel din perioada Marii Depresiuni.

• Pe de altă parte, climatul din piața forței de muncă se va ameliora gradual în anii următori, pe fondul redinamizării investițiilor productive: rata medie anuală a șomajului ar putea să scadă la 7.5% în 2021, respectiv 6% în 2022.

• Printre principalii factori de risc la adresa evoluției economiei SUA pe termen scurt și mediu se menționează: dinamica indicatorilor din sfera crizei sanitare; climatul din piețele financiare internaționale; tensiunile cu China (a doua economie a lumii); incertitudinile determinate de contextul electoral; climatul geo-politic mondial.

ZONA EURO • În perioada recentă am asistat la ameliorarea indicatorilor economici avansați și coincidenți din regiune, pe fondul eliminării graduale a restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare și mix-ului relaxat (fără precedent) de politici economice.

• Spre exemplu, evoluția indicatorilor PMI arată creșterea economiei în luna iulie, după ajustarea pe parcursul a patru luni consecutiv.

• De asemenea, conform indicatorilor economici avansați economia a depășit punctul critic al crizei induse de pandemie și se îndreaptă spre un nou ciclu.

• Conform prognozelor actualizate disponibile pe Bloomberg PIB-ul Zonei Euro s-ar putea ajusta cu un ritm anual de 8.1% în 2020, pe fondul declinului investițiilor productive cu peste 10% an/an (dată fiind intensificarea percepției de risc după incidența crizei sanitare). De asemenea, consumul privat (principala componentă a PIB) ar putea să scadă cu 8.8% an/an în 2020.

• Pe de altă parte, economia regiunii s-ar putea redinamiza în 2021 și 2022 (ritmuri anuale de 5.5%, respectiv 2.2%), prin intermediul relansării investițiilor productive (dinamici anuale de 7%, respectiv 3.1%), cu impact de antrenare pentru consumul privat (creștere cu 6.5% an/an, respectiv 2.5% an/an).

• La nivelul pieței forței de muncă rata medie anuală a șomajului ar putea să crească de la 7.6% în 2019 la 8.9% în 2020, respectiv 9.4% în 2021, o ajustare la 8.7% fiind prognozată pentru 2022, conform Bloomberg.

• Principalii factori de risc pentru evoluția economiei regiunii pe termen scurt constau în: climatul din piețele financiare internaționale; dinamica indicatorilor care comensurează criza sanitară; provocările regionale în implementarea programului de relansare și cadrului financiar multianual 2021-2027; incertitudinile privind ordinea economică mondială post-pandemie și climatul geo-politic mondial și regional.

PIB, investiții și consum privat în SUA (%, an/an) sursa:

Bloomberg

previziuni pentru rata șomajului în SUA (%) sursa: Bloomberg

PIB, investiții și consum privat în Zona Euro (%, an/an) sursa: Bloomberg

rata șomajului în Zona Euro (%) sursa: FMI

-6.0

-4.5

-3.0

-1.5

0.0

1.5

3.0

4.5

-10.5

-8.5

-6.5

-4.5

-2.5

-0.5

1.5

3.5

5.5

7.5

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

Consumul privat

Investițiile productive

PIB-ul (dr.)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

-11

-9

-7

-5

-3

-1

1

3

5

7

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

PIB

Consum privat

Investiții productive

0

2

4

6

8

10

12

14

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

9

ROMÂNIA

• Am revizuit scenariul macroeconomic central pe termen mediu prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare, mondiale, europene și interne (inclusiv semnalele din sfera instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor economice).

• Considerăm că economia internă a atins punctul minim în luna aprilie (aspect evidențiat de dinamica indicatorilor de conjunctură) și apreciem că șocul indus de pandemie a fost deja încorporat în așteptările agenților economici.

• Totodată, la nivel mondial se evidențiază eforturile pentru dezvoltarea soluțiilor medicale pentru contracararea pandemiei, o serie de vaccinuri intrând în ultima fază de testare.

• Aceste aspecte ne determină să considerăm că nu vom mai asista la o nouă închidere a economiei, ceea ce contribuie la creșterea probabilității intrării în ciclul economic post-pandemie pe termen scurt, perspectivă puternic influențată de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare la nivel mondial, în sfera europeană și pe plan intern.

• Intrarea economiei într-un nou ciclu este susținută și de ameliorarea climatului din piețele financiare internaționale și indicatorilor de încredere în perioada recentă (după cum se poate observa în primul grafic din partea dreaptă), de menținerea în categoria țărilor recomandate pentru investiții, precum și de faptul că România dispune în prezent de resurse în interior (umane, digitale și financiare).

• Conform prognozelor actualizate economia internă ar putea crește cu un ritm mediu anual de 2.8% în intervalul 2020-2022, într-o evoluție determinată de redinamizarea investițiilor productive (dinamică medie anuală de 3.4%), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB.

• În acest scenariu ne așteptăm la reluarea fluxurilor investiționale începând cu semestrul II 2020, proces susținut de ameliorarea percepției de risc (cu privire la criza sanitară), nivelul redus al costurilor reale de finanțare și programele implementate și anunțate la nivelul Uniunii Europene (inclusiv Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2017) și pe plan intern.

• Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) prognozăm perspectiva unui avans cu un ritm mediu anual de 2.8% în intervalul 2020-2022, într-o evoluție susținută de premisele de redinamizare a climatului din piața forței de muncă (începând cu semestrul II), nivelul redus al costurilor reale de finanțare și continuarea procesului de convergență economică a României spre nivelul mediu din Uniunea Europeană.

• Totodată, ne așteptăm la creșterea consumului guvernamental cu o rată medie anuală de 3% în perioada 2020-2022, evoluție determinată de eforturile implementate pentru contracararea crizei sanitare și de programele anunțate la nivelul Uniunii Europene.

• La nivelul cererii externe nete previzionăm atenuarea decalajului dintre ritmul mediu anual al exporturilor și dinamica medie anuală a importurilor pe termen mediu (la 0.5 puncte procentuale în orizontul 2020-2022), într-o evoluție influențată de consecințele pandemiei și de perspectiva ameliorării cantitative și calitative a ofertei interne de bunuri și servicii în ciclul economic post-pandemie.

• În sfera pieței forței de muncă ne așteptăm la deteriorarea climatului în 2020, pe fondul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent în perioada postbelică. Cu toate acestea, nu prognozăm o creștere puternică a ratei șomajului, în contextul măsurilor implementate de autorități, dar și perspectivelor de intrare într-un nou ciclu pe termen scurt. Conform scenariului macroeconomic central rata medie anuală a șomajului ar putea înregistra un nivel mediu de 5.4% în intervalul 2020-2022, creșterea din 2020 urmând să fie contrabalansată de scăderea din 2021 și 2022.

• Reiterăm oportunitățile acestui deceniu pentru economia României, inclusiv perspectivele de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și la Zona Euro.

• De asemenea, subliniem faptul că economia României va fi susținută în ciclul post-pandemie de nivelul redus al costurilor reale de finanțare (o consecință pe termen mediu a crizei sanitare), perspectiva convergenței mai rapide a veniturilor spre nivelul mediu european și concretizarea programelor lansate recent de Uniunea Europeană (Next Generation și cadrul financiar multianual).

• Printre factorii de risc pentru dinamica economiei României în trimestrele următoare se menționează: evoluția indicatorilor care comensurează criza sanitară (intensificarea pandemiei ar putea determina implementarea temporară de noi restricții); climatul macro-financiar mondial și european; mix-ul de politici economice în context electoral și de pandemie pe plan intern, cu impact la nivelul deciziilor privind rating-ul investițional; climatul geo-politic mondial și european.

indicator încredere în economie (puncte) sursa: Comisia Europeană

PIB-ul, consumul privat vs. investițiile productive (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

exporturile vs. importurile (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca

Transilvania

rata șomajului (componenta structurală) (%) surse: Eurostat,

previziuni Banca Transilvania

0

20

40

60

80

100

120

140

50

60

70

80

90

100

110

120

Ju

n-0

7

Ju

n-0

8

Ju

n-0

9

Ju

n-1

0

Ju

n-1

1

Ju

n-1

2

Ju

n-1

3

Ju

n-1

4

Ju

n-1

5

Ju

n-1

6

Ju

n-1

7

Ju

n-1

8

Ju

n-1

9

Ju

n-2

0

Zona Euro România (dr.)

-40

-20

0

20

40

60

-10

-5

0

5

10

15

20

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

-20

22

PIB real (%, an/an)

Consum privat (%, an/an)

Investiții productive (%, an/an) (dr.)

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

-20

22

Exporturi (%, an/an) Importuri (%, an/an)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

-22

10

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

• Am actualizat prognozele pentru dinamica anuală a prețurilor de consum (pe

indicatorul Personal Consumption Expenditure, agreat de FED) pe termen scurt

și mediu prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare.

• Noile previziuni indică perspectiva decelerării inflației medii anuale de la 1.4% în

2019 la 1.1% în 2020, cel mai redus nivel din 2016, pe fondul recesiunii din sfera

economiei reale și ajustării cotațiilor internaționale la țiței.

• Pe de altă parte, ritmul mediu anual al prețurilor de consum ar putea accelera la 1.3%

în 2021, respectiv 1.6% în 2022, evoluție determinată de relansarea economic post-

pandemie.

• Perspectivele de evoluție a economiei la un ritm sub potențial și de persistență a

inflației la un nivel redus, coroborate cu incertitudinea indusă de criza sanitară exprimă

premise de continuare a abordării acomodative a politicii monetare pe termen mediu.

• Cu alte cuvinte, ne așteptăm ca FED să mențină rata de dobândă de referință la nivelul

minim istoric (0.00%-0.25%) și să continue programele monetare neconvenționale, cel

puțin până la finalul anului 2021.

• După cum se poate observa în al doilea grafic din partea dreaptă piața financiară

încorporează în prezent o probabilitate de 100% pentru menținerea ratei de dobândă de

referință de către FED la următoarele ședințe de politică monetară.

ZONA EURO

• În scenariul central ne așteptăm la decelerarea ritmului mediu anual al prețurilor de

consum de la 1.2% în 2019 la 0.7% în 2020 (cel mai redus nivel din 2016), pe fondul

recesiunii din economia reală (indusă de incidența pandemiei) și ajustării cotațiilor

internaționale la țiței.

• Pe de altă parte, inflația medie anuală ar putea accelera la 1.1% în 2021, în contextul

relansării economice post-pandemie.

• Pentru 2022 prognozăm o creștere a prețurilor de consum cu un ritm mediu anual de

0.9%.

• Cu alte cuvinte, ne așteptăm la persistența inflației la un nivel inferior țintei băncii

centrale pe termen mediu.

• Provocările din sfera economiei reale după incidența pandemiei, coroborate cu

persistența inflației la un nivel redus, cu riscurile determinate de evoluția crizei sanitare

și cu semnalele de politică monetară din SUA și China exprimă perspectiva continuării

abordării acomodative de către Banca Centrală Europeană pe termen mediu.

ROMÂNIA

• Conform scenariului central actualizat recent prețurile de consum (pe indicele

armonizat UE) ar putea crește cu un ritm mediu anual de 3.04% în perioada 2020-2022,

într-o evoluție influențată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără

precedent.

• În acest scenariu, inflația va decelera în 2020, pe fondul evoluției economiei la un

ritm sub potențial și ajustării cotațiilor internaționale la țiței.

• Pe de altă parte, inflația ar putea accelera în 2021, într-o evoluție influențată de

relansarea economică post-pandemie și de redinamizarea cotațiilor internaționale la

țiței.

• Previziunile pentru evoluția inflației și climatului din economia reală pe termen scurt,

coroborate cu semnalele de politică monetară din SUA, Zona Euro și regiune exprimă o

probabilitate ridicată pentru continuarea procesului de relaxare a politicii monetare în

perioada următoare, aspect semnalat de banca centrală la jumătatea lunii iulie.

dinamica prețurilor de consum în SUA (%, an/an) surse: FED,

previziuni Banca Transilvania

decizia privind rata de dobândă de referință în SUA (probabilitate CME) sursa: CME

dinamica prețurilor de consum în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

dinamica prețurilor de consum în România (IAPC) (%, an/an) surse:Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

Ja

n-9

0

Ju

n-9

1

No

v-9

2

Ap

r-9

4

Sep

-95

Feb

-97

Ju

l-9

8

De

c-9

9

Ma

y-0

1

Oct

-02

Ma

r-0

4

Au

g-0

5

Ja

n-0

7

Ju

n-0

8

No

v-0

9

Ap

r-11

Sep

-12

Feb

-14

Ju

l-15

De

c-16

Ma

y-18

Oct

-19

Ma

r-2

1

Au

g-2

2

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0.00%-0.25% 0.00%-0.25% 0.00%-0.25%

Jul-20 Sep-20 Nov-20

-1

0

1

2

3

4

5

Ja

n-0

7

Oct

-07

Ju

l-0

8

Ap

r-0

9

Ja

n-1

0

Oct

-10

Ju

l-11

Ap

r-12

Ja

n-1

3

Oct

-13

Ju

l-14

Ap

r-15

Ja

n-1

6

Oct

-16

Ju

l-17

Ap

r-18

Ja

n-1

9

Oct

-19

Ju

l-2

0

Ap

r-2

1

Ja

n-2

2

Oct

-22

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022

INFLATIEPREVIZIUNI

11

PIEȚELE FINANCIARE SUA

• Considerăm că dimensiunea financiară a economiei va reacționa pe termen scurt la următoarele aspecte: evoluția crizei sanitare (în perioada recentă am asistat la divergențe între marile blocuri economice ale lumii, dar și la eforturi fără precedent pentru descoperirea unor tratamente rapide, inclusiv vaccinuri); mix-ul de politici economice din SUA, China și Uniunea Europeană; evoluția indicatorilor macroeconomici avansați, coincidenți și întârziați; raportările financiare trimestriale; campania electorală și rezultatul alegerilor Prezidențiale din SUA (prima economie a lumii); climatul geo-politic mondial, inclusiv relațiile SUA-China, SUA-Rusia, UE-Rusia, UE-China.

• Incertitudinile privind climatul macro-financiar mondial sunt evidențiate și de creșterea prețului la aur spre maxime istorice (al doilea grafic alăturat). Atragem atenția cu privire la posibilitatea unor ajustări pe piețele financiare internaționale după terminarea sezonului de raportări ale rezultatelor companiilor pe T2.

• Pe de altă parte, subliniem faptul că din perspectiva termenului mediu se mențin premise favorabile pentru evoluția climatului din piețele financiare internaționale, susținute de persistența costurilor reale de finanțare la niveluri reduse în perioada post-pandemie (după cum se poate observa în primul grafic din partea dreaptă rata reală de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani din SUA – barometru pentru costul de finanțare în economia mondială – se poziționează în zona minimelor istorice), accelerarea implementării Revoluției Digitale (cu impact pozitiv pentru dinamica PIB potențial), transformările din economia mondială (inclusiv tranziția spre economia verde), reintensificarea procesului de globalizare și nivelul redus al raportului capitalizare bursieră mondială / active ale băncilor centrale din SUA, China și Zona Euro (după cum se poate observa în ultimul grafic din partea dreaptă).

• În SUA ne așteptăm la consolidarea ratelor de dobândă din piața monetară în zona minimelor istorice în perioada următoare, date fiind semnalele FED de persistență a unei abordări acomodative până la finalul anului 2022.

• La nivelul pieței titlurilor de stat prognozăm însă o schimbare de tendință (din descendentă în ascendentă) pentru rata nominală de dobândă pe scadența 10 ani, pe fondul perspectivelor de redinamizare a așteptărilor cu privire la evoluția PIB-ului nominal pe termen mediu, în contextul intrării în ciclul post-pandemie. Subliniem însă faptul că nivelul ratei reale de dobândă pe scadența 10 ani se va menține în zona minimelor istorice pe termen scurt.

• Pentru piața de acțiuni nu excludem incidența unor corecții în această toamnă, după avansul puternic din ultimele luni, mai ales în contextul nivelului ridicat al indicatorilor de evaluare. Cu toate acestea, perspectivele pe termen mediu se mențin favorabile, susținute de ciclul economic post-pandemie și de nivelul redus al raportului capitalizare bursieră / activele băncilor centrale.

• În sfera pieței valutare considerăm că există spațiu de apreciere pe termen scurt pentru dolarul american, dar din perspectiva termenului mediu va continua tendința de depreciere. Atragem atenția cu privire la perspectiva modificării arhitecturii monetar-financiare internaționale în perioada post-pandemie, forma și fondul fiind dependente de negocierile dintre marile blocuri economice ale lumii.

ZONA EURO

• Ne așteptăm ca piața financiară din regiune să fie influențată în trimestrele următoare de climatul din piețele mondiale și de mix-ul de politici economice, inclusiv programele aprobate recent de liderii UE (Next Generation și cadrul financiar multianual).

• La nivelul pieței monetare prognozăm un proces de consolidare pe termen scurt, în contextul semnalelor lansate de Banca Centrală Europeană: abordare acomodativă (inclusiv perspectiva implementării de noi măsuri de relaxare) până la convergența sustenabilă a inflației core spre nivelul de 2% an/an.

• Pe piața titlurilor de stat rata de dobândă la 10 ani în Germania ar putea iniția o tendință ascendentă, pe măsura ameliorării perspectivelor cu privire la dinamica anuală a PIB-ului nominal pe termen mediu, în contextul intrării în ciclul post-pandemie.

• Pe piața de acțiuni nu excludem ajustări pe termen scurt, dar prognozăm o creștere importantă pe termen mediu.

• La nivelul pieței valutare am putea asista la volatilitate ridicată pe termen scurt și la modificări ale arhitecturii monetar-financiare internaționale în perioada post-pandemie.

• Printre riscurile privind evoluția pieței financiare regionale în perioada următoare menționăm: climatul din piețele internaționale; dinamica crizei sanitare din regiune; evoluția rezultatelor companiilor; provocările la adresa integrării economice regionale; climatul geo-politic mondial în perioada post-pandemie.

tabel pandemii sursa: FMI, prelucrări BT

rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani în SUA după ajustarea cu inflația sursa: FED, prelucrări BT

cotația internațională la aur (USD/uncie) sursa: Bloomberg

activele băncilor centrale din SUA, China și Zona Euro vs. capitalizarea bursieră mondială sursa: Bloomberg

-1.0%

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

8.0%

9.0%

Ju

n-7

6

Ju

n-7

8

Ju

n-8

0

Ju

n-8

2

Ju

n-8

4

Ju

n-8

6

Ju

n-8

8

Ju

n-9

0

Ju

n-9

2

Ju

n-9

4

Ju

n-9

6

Ju

n-9

8

Ju

n-0

0

Ju

n-0

2

Ju

n-0

4

Ju

n-0

6

Ju

n-0

8

Ju

n-1

0

Ju

n-1

2

Ju

n-1

4

Ju

n-1

6

Ju

n-1

8

Ju

n-2

0

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

Ju

l-0

0

Ju

l-0

1

Ju

l-0

2

Ju

l-0

3

Ju

l-0

4

Ju

l-0

5

Ju

l-0

6

Ju

l-0

7

Ju

l-0

8

Ju

l-0

9

Ju

l-10

Ju

l-11

Ju

l-12

Ju

l-13

Ju

l-14

Ju

l-15

Ju

l-16

Ju

l-17

Ju

l-18

Ju

l-19

Ju

l-2

0

0

2

4

6

8

10

12

14

0

20

40

60

80

100

De

c-0

3J

un

-04

De

c-0

4J

un

-05

De

c-0

5J

un

-06

De

c-0

6J

un

-07

De

c-0

7J

un

-08

De

c-0

8J

un

-09

De

c-0

9J

un

-10

De

c-10

Ju

n-1

1D

ec-

11J

un

-12

De

c-12

Ju

n-1

3D

ec-

13J

un

-14

De

c-14

Ju

n-1

5D

ec-

15J

un

-16

De

c-16

Ju

n-1

7D

ec-

17J

un

-18

De

c-18

Ju

n-1

9D

ec-

19J

un

-20

Total active bănci centrale (trilioane USD)

Capitalizarea bursieră mondială (trilioane USD)

Capitalizare/active (dr.)

12

ROMÂNIA

• Prognozăm o creștere a prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu un ritm

mediu anual de 3% în perioada 2020-2022.

• În acest scenariu inflația anuală va decelera în 2020, pe fondul evoluției economiei

sub ritmul potențial și ajustărilor din sfera cotațiilor internaționale la țiței.

• Inflația ar putea accelera în 2021, ca urmare a redinamizării economiei (intrarea în

ciclul post-pandemie) și perspectivelor de majorare pentru cotațiile internaționale la

țiței.

• Previziunile de menținere a inflației în interiorul intervalului țintit de banca centrală

din perspectiva termenului mediu, coroborate cu impactul pandemiei în sfera economiei

reale în acest an și cu semnalele de politică monetară (mondiale, europene și regionale)

exprimă premise ca BNR să continue abordarea acomodativă în trimestrele

următoare, inclusiv printr-o nouă reducere a ratei de dobândă de referință.

• De altfel, continuăm să ne așteptăm ca banca centrală să fie foarte activă pe piața

monetară (prin licitații bilaterale repo), pe piața titlurilor de stat (prin cumpărarea de

instrumente de datorie publică de pe piața secundară) și pe piața valutară (pentru a evita

fluctuații bruște, care să genereze riscuri la adresa stabilității macro-financiare).

• La nivelul pieței titlurilor de stat prognozăm că rata medie anuală de dobândă pe

scadența 10 ani se va reduce pe termen mediu, în convergență spre nivelurile din Zona

Euro, într-o evoluție determinată de perspectivele din sfera politicii economice interne

(continuarea abordării monetare acomodative vs. implementarea de măsuri de

consolidare fiscal-bugetară începând cu 2021), mix-ul de politici economice din Uniunea

Europeană și premisele de consolidare (la minime istorice) pentru costul real al finanțării

din SUA (barometru pentru costul de finanțare în economie mondială).

• Astfel, în scenariul nostru central raportul deficit bugetar/PIB se va situa la un nivel

mediu de 5.7% în perioada 2020-2022, iar rata medie anuală de dobândă la titlurile de

stat pe scadența 10 ani ar putea înregistra un nivel mediu de 4.2%.

• În iulie Ministerul de Finanțe a programat licitații pe piața internă în volum de 4.7

miliarde RON, din care 600 milioane RON prin certificate pe 12 luni.

• În ceea ce privește piața de acțiuni atragem atenția cu privire la nivelul redus al

indicatorului de evaluare PER din perspectiva analizei cu alte piețe din regiune și din

lume (după cum se poate observa în ultimul grafic din partea dreaptă).

• Prin urmare, subliniem potențialul ridicat de creștere pe termen mediu pentru

indicele BET, susținut de intrarea economiei reale în ciclul post-pandemie, nivelul redus

al costurilor reale de finanțare și oportunitățile de dezvoltare pentru piața internă de

capital după includerea în liga emergentă secundară (începând cu luna septembrie).

• La nivelul pieței valutare ne așteptăm la continuarea tendinței de creștere graduală

pentru cursul EUR/RON, spre un nivel mediu de 4.90 în intervalul 2020-2022.

• Printre factorii de risc pentru evoluția dimensiunii financiare a economiei interne se

menționează: climatul macro-financiar internațional, cu impact la nivelul direcției

fluxurilor de capital adresate economiilor emergente; tergiversarea implementării

măsurilor anunțate recent la nivelul Uniunii Europene; mix-ul de politici economice pe

plan intern în context electoral și de pandemie, îndeosebi deciziile privind politica de

venituri, cu impact la nivelul rating-ului suveran; tensiunile geo-politice mondiale și

regionale.

licitații

M. Finanțe (iulie)

sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON) Instrument Maturitate

02-Iul-2020 600 Certificate 05-Iul-2021

02-Iul-2020 575 Titluri 26-Ian-2028

06-Iul-2020 690 Titluri 25-Oct-2023

09-Iul-2020 345 Titluri 24-Oct-2030

13-Iul-2020 575 Titluri 25-Noi-2024

16-Iul-2020 575 Titluri 28-Iul-2025

20-Iul-2020 575 Titluri 26-Ian-2028

23-Iul-2020 230 Titluri 11-Oct-2034

27-Iul-2020 575 Titluri 25-Oct-2023

titluri de stat în circulație sursa: BNR

Valoare

(mil. RON)

Cupon

(%) Maturitate

RORVYP6ZI1X9 1,164.2 Dec-20

ROHMLZPNKQ83 618.5 Iul-21

RO1823DBN025 10,119.8 4.25 Iun-23

RO1425DBN029 10,611.6 4.75 Feb-25

ROVRZSEM43E4 10,321.6 5.00 Feb-29

previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania

Min Medie Max Mediana

2018 4.6206 4.65 4.6695 4.66

2019 4.6634 4.75 4.7808 4.75

2020 4.7642 4.84 4.8838 4.83

2021 4.8393 4.89 4.9688 4.91

2022 4.9093 4.97 5.0630 4.96

spread-ul de rată reală de dobândă pe scadența 10 ani (România-SUA) (puncte procentuale) sursa: estimări BT pe baza

Bloomberg

indicatorul PER (Price Earnings Ratio) pentru indicii bursieri sursa: Bloomberg

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

Ju

n-0

5D

ec-

05

Ju

n-0

6D

ec-

06

Ju

n-0

7D

ec-

07

Ju

n-0

8D

ec-

08

Ju

n-0

9D

ec-

09

Ju

n-1

0D

ec-

10J

un

-11

De

c-11

Ju

n-1

2D

ec-

12J

un

-13

De

c-13

Ju

n-1

4D

ec-

14J

un

-15

De

c-15

Ju

n-1

6D

ec-

16J

un

-17

De

c-17

Ju

n-1

8D

ec-

18J

un

-19

De

c-19

Ju

n-2

0D

ec-

20

Ju

n-2

1D

ec-

21

Ju

n-2

2D

ec-

22

0

5

10

15

20

25

De

c-16

Feb

-17

Ap

r-17

Ju

n-1

7

Au

g-1

7

Oct

-17

De

c-17

Feb

-18

Ap

r-18

Ju

n-1

8

Au

g-1

8

Oct

-18

De

c-18

Feb

-19

Ap

r-19

Ju

n-1

9

Au

g-1

9

Oct

-19

De

c-19

Feb

-20

Ap

r-2

0

Ju

n-2

0

S&P 500 BET WIG

PX BUX DAX

ATX

13

LIMITAREA RĂSPUNDERII

Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituție financiar-bancară ale cărei activități sunt reglementate și supravegheate consolidat de Banca Națională a României (BNR) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania și/sau subsidiarele sale au un caracter pur informativ, nefiind concepute/prevăzute cu scopul utilizării ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investiții și nici cu scopul utilizării acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții. Orice persoană care înțelege să folosească aceste rapoarte de analiză în procesul de luare a deciziilor de investiții precum și utilizarea acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții își asumă în mod expres toate riscurile aferente, Banca Transilvania neavând nici o obligație legală sau de orice altă natură față de persoana în discuție ce ar deriva din publicarea acestor rapoarte de analiză. Cu alte cuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere sau orice alt serviciu sau activitate de investiții cu privire la instrumente financiare menționate în rapoarte; b) Element de reclamă pentru instrumentele financiare menționate în rapoarte. Pentru a evita orice confuzie, persoanele care se abonează prin introducerea e-mailului pe adresa web https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/ în vederea abonării la aceste rapoarte nu sunt considerate ca fiind clienți ai Băncii Transilvania și/sau ai Subsidiarelor sale, iar abonarea nu reprezintă un contract de orice natură (inclusiv de prestare de servicii financiare). În acest sens subliniem că Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale nu solicită informații de natura datelor cu caracter personal de la persoanele menționate mai sus în afara e-mail-ului care va fi utilizat pentru comunicarea acestor rapoarte. Informațiile care stau la baza acestor rapoarte au fost obținute din surse publice, considerate, în limita datelor disponibile publice, relevante și de încredere cum ar fi: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenții Financiare & Organizații Interne și Internaționale, etc. Lista de mai sus nu este exhaustivă, Banca Transilvania având dreptul să modifice în orice moment și fără un preaviz prealabil sursele publice utilizate. Atragem însă atenția cu privire la faptul că acuratețea/corectitudinea acestor informații din surse publice nu poate fi verificată, atestată și/sau contestată de instituția noastră. Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiștilor la momentul publicării, rezultat prin raționament independent cu metode analitice specifice. Rapoartele emise pot să nu coincidă cu poziția tuturor societăților din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credință, fără omisiuni intenționate și în condiții limitate de acces la informații: a existat acces doar la datele și informațiile făcute publice de către organisme și organizații naționale și internaționale. Rapoartele de analiză nu conțin și/sau nu sunt fundamentate pe date care pot să fie considerate informații privilegiate în sensul legii aplicabile, Banca Transilvania respectând în totalitate cerințele legale privind gestiunea informației privilegiate și cele privind prevenirea abuzului de piață. Atragem atenția cu privire la faptul că rapoartele de analiză prezente nu sunt servicii sau activități de investiții în sensul pachetului legislativ european Mifid II/Mifir astfel încât subliniem că persoanele care folosesc informațiile din prezentele rapoarte nu beneficiază de protecția oferită de cadrul de reglementare menționat mai sus, fiind singurii răspunzători pentru orice potențial prejudiciu rezultat din utilizarea acestei informații. Rapoartele de analiză ale Băncii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în funcție de situația financiară, orizontul și obiectivele investiționale). Subliniem că rapoartele de analiză nu reprezintă recomandări individuale și/sau personalizate unei anumite persoane sau grup de persoane de orice natură. Aceste rapoarte nu au fost emise la solicitarea unei terțe părți față de Banca Transilvania și/sau în legătură cu realizarea uneia sau mai multor tranzacții cu instrumente financiare. Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctuează în timp, iar performanța trecută nu constituie sub nicio formă un indicator pentru performanța viitoare. Totodată, subliniem faptul că investițiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicitați în rapoarte. Altfel spus, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă și/sau potențială rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport. Rapoartele de analiză emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale rezervându-și dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil. Remunerația autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influențată de opiniile exprimate în cadrul acestora. Banca Transilvania, angajații sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport. Reproducerea totală sau parțială a acestui raport este permisă doar prin menționarea sursei. Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/.

României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Grupul Financiar Banca Transilvania

• cursuri spot – operațiuni cont

• depozite – persoane juridice

• cursuri case de schimb

• titluri de stat și eurobonduri

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• tranzacționare online pe bursele din București și Viena

• credite marjă

• administrare discreționară

• împrumuturi de acțiuni pentru vânzarea în lipsă

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• fonduri de venit fix în lei sau euro

• fonduri mixte (max. 20% acțiuni)

• fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro

LEI sau EUR accesează AICI

LEI sau EUR • finanțări rapide către persoane fizice, credite de consum

pentru nevoi personale sau pentru achiziții în rate în

locațiile comercianților parteneri

accesează AICI

• acces rapid și simplificat la suport financiar în vederea

achiziției de bunuri de folosință îndelungată; se adresează

persoanelor juridice, companii mici, mijlocii și corporate

accesează AICI

• soluții de finanțare pentru afacerile mici accesează AICI

ANALIZĂ dr. Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică | Banca Transilvania (+4)0374.697.575 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516 andrei.radulescu@bancatransilvania.ro Irina Răilean, CFA Head of Research | BT Capital Partners (+4)0374.778.842 | (+4)0264.430.564 irina.railean@btcapitalpartners.ro

Marius Tiberiu Mureșan Analist Investiții | BT Asset Management (+4)0264.301.920 | (+4)0741.200.052 mariustiberiu.muresan@btam.ro

VÂNZĂRI & TRANZACȚIONARE Vlad Vendlinger Șef Serviciu Treasury Sales | Banca Transilvania (+4)0374.471.436 vlad.vendlinger@bancatransilvania.ro Cosmin Bota Broker Senior | BT Capital Partners (+4)0264.430.564 | (+4)0264.431.718 | (+4)0744.572.402 cosmin.bota@btcapitalpartners.ro Irinel Tolescu Director Vânzări | BT Asset Management (+4)0264.301.365 | (+4)0758.230.839 irinel.tolescu@btam.ro