1

Criza refugiaților în contextul social actual

Europa se confruntă în aceste zile cu o problem puternic dezbătută la nivel mondial și

anume, crizarefugiaților.Afectați de război, aproximativ 4 milioane de cetățeni de confesiune

musulmană au fost nevoiți să părăsească zona (Siria, Irak, Palestina). Din cauza diferențe lor

culturale, aceștia se lovesc de refuzul europenilor de a le acorda azil politic.

Odată cu reunirea în sesiune extraordinară a Uniunii Europene, s-au stabilit bine

cunoscutele cote de refugiați, care constau într-un număr fix de oameni, pe care fiecare stat și-l

asumă să îl primească în țară și să devină astfel responsabil de soarta acelor oameni. Desigur că,

decizia nu a fost unanimă și au fost țări care au accept fără să ezite și țări care au refuzat

vehement.

Trebuie să fim conștienți că suntem într-un punct în care asumarea responsabilităților nu

este ceva opțional. Acești oameni sunt refugiați de două ori. Prin acestea înțeleg că sunt refugiați

la nivelul intrinsec, dar și la nivelul realității, în contextul social actual. Ei sunt încăutare aunui

loc în care să se simtă în siguranță, departe de pericole, catastrophe sau calamități, departe de

presiuni politice, războaie.

Din punctul meu de vedere, criza refugiaților pune la încercare solidaritatea țărilor

membre UE și ar trebui să răspundă pozitiv nevoilor de a fi scoși din calea războiului. Scopul

principal al protecției refugiaților este acela de-ai ajuta la găsirea unor posibilități care să le

permit să își reinventeze viețile cu deminitate și pace. Consider că este necesarsă înțelegem că

însituația prezentă trebuiesă lăsăm la o parte prejudecățile față de alte culture și să începem să îi

integram. Aceștia pot beneficia de anumite avantaje din partea statului gazdă,dar și ei, la rândul

lor, odată integrați, pot să revină pe piața muncii, ajutând astfel la economia țării respective.

Suedia, de exemplu, a găzduita proape 150.000 de refugiați de la începutul anului, acest lucru

reflect solidaritate și responsabilitate enormă față de criza prezentă.

Cu siguranță, odată cu problema integrării altor culture într-o societate, creându-se astfel

un mozaic cultural, apareși o problemă de organizare la nivelul instituțiilor, haos la nivelul

populației, confuzie și greutate în acceptarea noii situații. Trebuie să privim, bineînțeles,

problema din ambele perspective, să adoptăm o atitudine obiectivă față de ambele părți, atât a

populației refugiate, cât și a populației gazdă. Se instalează, astfel, o atmosferă de reticență, o

nesiguranța în rândul tuturor oamenilor. De asemenea, este important de punctat riscul pe care

statele gazdă și-l asumă și posibilele consecințe care pot apărea în rândul populației.

Evenimentele petrecute de curând, în Franța, au ca ipoteză tocmai integrarea refugiaților și in

filtrarea printre aceștia a persoanelor periculoase, cu inițiative teroriste.

Menținând cele afirmate anterior, există riscul generalizării și stigmatizării unei populații

în ansamblu, această populație nefiind reprezentată sau caracterizată de aceste acte teroriste cu

scop de destabilizare social și politică a Europei.Din punctulmeu de vedere, nu putem să

constrângem și marginalizăm o întreagă cultură sau o populație dependentă de ajutorul statelor în

măsurăsă îl ofere, bazându-ne pe supoziții, ipoteze. Sunt oameni, în primul rând.Majoritatea sunt

oameni care au nevoie de ajutor. Este necesarsă fie depășită bariera culturală, etnică, religioasă,

2

dacă apelăm la natura și latura noastră umană. Acești oameni au nevoie de ajutor, iar un stat

civilizat este în postura în care îl poate acorda. În final, consider că este important să se

concretizeze integrarea refugiaților în societatea actual și să se pună accent pe valorile etice,

morale, umane care pot facilita acest demers.

Biblografie:

Cristina Mac, M. (2015). “ Cotele obligatorii de migrant – argument pro si contra ale

europarlamentarilor romani “ . Disponibil pe: http://www.agerpres.ro/politica/2015/09/16/cotele-

3

obligatorii-de-migranti-argumente-pro-si-contra-ale-europarlamentarilor-romani-19-09-55 [Accesat la data de 05.02.2016]

Alexandru Vlad Ciurea, C. (2015). “ Pro și contra refugiaților “. Disponibil pe:

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/pro-si-contra-refugiatilor-399026 [Accesat la data

de 02.02.2016]

Cătălina Mihai, M. (2015). “Cinci soluţii la criza refugiaţilor din Europa “. Disponibil pe:

http://www.euractiv.ro/extern/cinci-solutii-la-criza-refugiatilor-din-europa-1422 [Accesat la data de

01.02.2016]