NCT® 99M NCT® 2000M Comenzi numerice pentru maşini de frezat şi centre de prelucrare Manualul operatorului

2

Produs al firmei NCT Automation kft. H1148 Budapest Fogarasi no. 5 -7 Mail : 1636 Bp.pf. : 26 Telefon: (+36 1) 467 63 00 Fax : (+36 1) 363 66 05 E-mail: nct@nct.hu Internet: http://www.nct.hu

3

Cuprins Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 1 Panoul Operatorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 1.1.1 Tastatura de introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi în Linia de afişare a stării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice . . . . . . . . . . . . . . . 13 1.2 Panoul de control al maşinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 2 Cunoştinţe generale de operare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 2.1 Ecranul de meniu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 2.2 Opţiunile meniului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 2.3 Introducerea datelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 3.2 Ecranele POSITION (poziţie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 3.3 Ecranele CHECK (verificare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 3.3.1 Ecranul PROGRAM TEXT, listarea programului piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 3.3.2 Ecranul FUNCTION, subprogram şi macro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 3.3.3 Ecranele LAST şi ACTIVE, coduri G şi compensări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 3.3.4 Ecranul MESSAGES (mesaje) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 3.4 Ecranele PROGRAM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 3.4.1 Ecranul DIRECTORY (directoare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 3.4.2 Ecranul VIEW (afişare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 3.4.3 Ecranul EDIT (editare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 3.4.4 Ecranul BLOCK INPUT (introducere bloc) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 3.5 Ecranele OFFSETS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 3.5.1 Ecranul WORK OFFSETS (origini de lucru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 3.5.2 Ecranul TOOL OFFSETS (ofseturile sculei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 3.5.3 Ecranul WORK OFFSET MEASURE (măsurarea originii de lucru). . . . . . . . 36 3.5.4 Ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului lungimii sculei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 3.5.5 Ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS (ofseturile poziţiei relative) . . . 38 3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION (afişarea grafică a poziţiei) . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 3.6.1 Ecranul GRAPHIC PARAMETERS (parametri grafici). . . . . . . . . . . . . . . . . 40 3.6.2 Ecranul DRAW (desenare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 3.7 Ecranele SETTINGS (setări). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 3.7.1 Ecranul LOCAL MACRO VARIABLES (variabile macro locale nr 1-33) . . 44 3.7.2 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro comune nr. 100-199) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 3.7.3 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune nr. 500-599) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 3.7.4 Ecranul TIMER AND COUNTER (temporizator şi numărător) . . . . . . . . . . . 47 3.7.5 Ecranul TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 3.7.6 Ecranul PLC TABLE (tabelul PLC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 3.7.7 Ecranul USER’S PARAMETERS (parametrii utilizatorului) . . . . . . . . . . . . . 50 3.7.8 Ecranul SECURITY PANEL (panoul de securitate) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 4 Editarea programelor piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 4.1 Structura unui program piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 4.2 Componenţa ecranului EDIT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 4.3 Opţiuni ale ecranului EDIT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 4.4 Funcţii de bază pentru editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

4

4.5 Deschiderea şi închiderea ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 4.6 Opţiuni de bloc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 4.7 Search (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 4.8 Căutare şi înlocuire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 5 Comutarea între modurile de operare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 6 Moduri de operare manuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 6.1 Întoarcere manuală în punctul de referinţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 6.2 Modul JOG. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 6.3 Modul JOG incremental. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 6.4 Modul de deplasare cu roata de mână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 7.1 Operarea unui bloc singular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 7.2 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru şi al ofsetului lungimii sculei. . . 76 7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 8 Moduri de operare automată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 8.1 Modul Automat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 8.1.1 Executarea programului din DNC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 8.2 Modul Editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 8.3 Modul Introducere manuală a datelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 9 Comutatoare de corecţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 9.1 Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 9.3 Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 10.1 Pornirea execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 10.2 Oprire avans . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 10.3 RESET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 10.4 Oprire programată: M00. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 10.5 Oprire condiţionată: M01. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 10.6 Sfârşit de program: M02, M03. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 11 Intervenţia în cursul execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 11.1 Salt de bloc condiţionat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 11.2 Creşterea vitezei de avans cu ajutorul butonului JOG de avans rapid . . . . . . . . . . 94 11.3 Intervenţia cu ajutorul roţii de mână în operarea automată . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 12 Corectarea programului piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 12.1 Executarea blocului singular. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 12.2 Dry run (toate avansurile cu viteză mare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 12.3 Funcţia de blocare maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 12.4 Alte posibilităţi de blocare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 12.5 Rularea de test. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 13 Întreruperea şi repornirea operării automate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 13.1 Întreruperea operării automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 13.2 Repornirea operării automate. Informaţii modale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART. . . . . . . . . . . . . . . 107 13.4 1 Revenirea la poziţia de pornire a blocului prin intermediul operării manuale 107 13.4.2 Revenirea la poziţia de pornire a blocului în modul automat . . . . . . . . . . . . . 107 13.4.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART. . . . . . . . . 108 13.5 Repornirea modului automat prin condiţia BLOCK RETURN . . . . . . . . . . . . . . . 112 13.5.1 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării manuale . . . . . 112

5

13.5.2 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării automate. . . . . 112 13.5.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN . . . . . . . . . 113 13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 13.6.1 Indicarea blocului dorit. Introducerea numărului de repetări . . . . . . . . . . . . . 116 13.6.2 Comanda SEARCH (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 13.6.3 Comanda GOTO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 13.6.4 Căutarea pentru bloc întrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 14 Lista mesajelor şi a codurilor lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 14.1 Mesaje locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 14.2 Mesaje generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 14.3 Lista mesajelor generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Note. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 Index alfabetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Budapesta, 22 Martie, 2001 Copyright NCT 22martie, 2001 Editorul îşi rezervă toate drepturile pentru conţinutul acestui manual. Nu este permisă tipărirea nici chiar în extrase fără aprobarea în scris. Textul acestui manual a fost compilat şi verificat cu mare grijă, totuşi nu ne asumăm responsabilitatea unor posibile erori sau a unor informaţii eronate care pot conduce la pagube sau prejudicii.

6

7

Introducere Introducere Stimate utilizator, Vă mulţumim pentru că aţi ales una dintre comenzile numerice NCT 99M sau NCT 2000M. Sperăm că veţi fi pe deplin satisfăcuţi în munca dumneavoastră de facilităţile pe care aceasta le oferă. E necesar să vă reamintim că abilitatea de a opera cu maşina poate fi învăţată doar dacă se stăpânesc cunoştinţele de bază privind programarea maşinilor-unelte. De asemeni programarea se poate face doar dacă se dobândesc cunoştinţele privind operarea la maşină. NU SE POATE OPERA CU MAŞINA ÎN SIGURANŢĂ DECÂT DACĂ SE POT INTERPRETA ŞI VERIFICA PROGRAMELE PIESĂ ÎN PRIVINŢA CORECTITUDINII ! OPERATORUL MAŞINII TREBUIE SĂ PREVADĂ ÎNTOTDEAUNA TOATE CONSECINŢELE INTERVENŢIILOR SALE ! Condiţii de operare şi stocare Temperatura ambiantă la care se poate lucra cu comanda numerică este cuprinsă între +10 şi +50°C; Nu puneţi sub tensiune comanda numerică dacă temperatura nu se încadrează intre aceste limite ! Programelor stocate în memorie nu li se poate garanta păstrarea corectă dacă temperatura scade sub +10°C. Gama temperaturii de stocare este cuprinsă între –10 şi +50°C. Comanda numerică este răcită cu unu sau doua ventilatoare aflate în interior. Ventilatorul prevăzut cu filtru, montat deasupra părţii electronice, trebuie să producă o uşoară suprapresiune în interiorul dulapului. Este necesar să verificăm dacă nu cumva ventilatorul interior lucrează în contrasens cu ventilatoarele exterioare. Curăţirea filtrului ventilatorului extern, sau dacă e necesară, înlocuirea acestuia, este o condiţie de bază pentru funcţionarea fără defecte a comenzii numerice. Este interzisă deschiderea uşii dulapului părţii electrice (sau demontarea unităţii) pentru a intra aerul sau cu orice alt scop în timp ce comanda numerică se află sub tensiune. De asemeni este interzisă şi atrage după sine pierderea garanţiei extragerea, ajustarea sau repararea plăcilor electronice ale comenzii numerice. Singura excepţie o constituie înlocuirea siguranţelor fuzibile de 1.6 şi 6.3 A de pe panoul din faţă al sursei de alimentare a comenzii numerice şi ajustarea butonului de reglaj al strălucirii ecranului de afişare. Înlocuirea siguranţelor fuzibile nu se poate face decât cu maşina deconectată de la reţea.

8

1 Panoul operatorului . 1 Panoul operatorului 1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de introducere a datelor Panoul de control al comenzii numerice foloseşte unitatea de afişare (monitorul), tastele cu corespondent pe ecran de sub acesta, şi tastatura de introducere a datelor. Panourile de control ale NCT 99T şi respectiv NCT 2000T sunt disponibile în diferite versiuni. Monitorul poate fi de 9" monocrom sau de 15" color.

Panoul operatorului cu monitor de 9" monocrom şi cu pupitru opţional de control al maşinii.

9

1 Panoul operatorului

Panoul operatorului cu monitor de 15"color şi cu pupitru opţional de control al maşinii.

10

1 Panoul operatorului . 1.1.1 Tastatura de introducere a datelor În cazul monitorului de 9" chiar sub ecran se află cinci taste cu corespondent pe ecran, iar în cazul monitorului de 15" există zece taste cu corespondent pe ecran montate împreună cu monitorul. În ambele cazuri semnificaţia acestor taste cu corespondent pe ecran poate fi citită pe linia de meniuri care se găseşte în partea de jos a ecranului, prin urmare semnificaţia lor poate diferi de la un ecran afişat la altul. Uneori însă, în dreptul unor taste cu corespondent pe ecran nu este înscris nimic pe butonul corespunzător de pe ecran. Aceasta semnifică faptul că în acea situaţie respectivele taste cu corespondent pe ecran nu sunt folosite. Prima tastă din partea stângă este tasta de meniuri în timp ce ultima tastă din

partea dreaptă este tasta opţiunile meniului . Semnificaţia pentru aceste două taste este aceeaşi totdeauna, ele servind pentru schimbarea semnificaţiei celorlalte taste cu corespondent pe ecran. Tastatura de introducere a datelor se poate afla fie dedesubtul fie în dreapta monitorului. LED-ul “NC ready” (comanda numerică în funcţiune) este plasat în apropierea tastaturii. Grupele principale de taste în care se împarte tastatura sunt : Tastele de ştergere: RESET pentru ştergerea totală

ANULARE pentru ştergerea mesajelor locale . Tastele alfabetice: Pe tastatură se găsesc literele alfabetului englez, tasta de spaţiu care nu are etichetă şi tasta SHIFT . Dacă se ţine apăsată tasta SHIFT şi simultan se apasă o tastă cu literă, se va introduce simbolul indicat în partea stângă sus a tastei. Tastele de introducere a cifrelor: Tastele de introducere a cifrelor (cifre, punct zecimal, inversor de semn) se află alături de tastele cu litere într-un bloc separat de 3x4 taste. Tastele de defilare şi de editare: Tastele cu săgeţi şi mută cursorul pe caracterele dintr-un cuvânt. Tastele cu săgeţi şi mută cursorul în direcţia indicată în lista de adrese. Tastele cu săgeţi şi mută cursorul de la un bloc la altul în direcţia 1 Panoul operatorului indicată. Tastele PgUp (pagina anterioară) şi PgDn (pagina următoare) sunt folosite pentru a răsfoi paginile de text. Tastele INS (inserare) şi DEL (ştergere) servesc pentru inserarea şi ştergerea caracterelor.

11

Unităţile listate mai sus (monitorul şi tastatura) constituie componente permanente ale comenzii numerice şi fac parte din orice tip de configuraţie. Tastatura comenzii numerice e prevăzută cu taste de tip repetitiv. Aceasta înseamnă că : - dacă se eliberează o tastă, efectul este imediat, - o tastă menţinută apăsată va produce din nou efectul după o durată programată (Typematic Delay = TD). - dacă o tastă este apăsată permanent, codul corespunzător tastei respective va fi introdus în unitatea

centrală a sistemului în mod continuu cu o anumită viteză programată (Typematic Rate =TR). Întârzierea (TD) şi viteza (TR) pot fi impuse cu ajutorul parametrului 1121 TYPEMATIC (pentru detalii vezi Parametri). 1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi Linia de afişare a stării Informaţia care se poate vedea în suprafaţa de afişare generală se poate împărţi în trei părţi: - în linia de jos sunt câmpurile etichetelor curente ale tastelor cu corespondent pe ecran, - deasupra – în mijlocul ecranului – este „Suprafaţa de afişare generală”, - primele trei linii din partea de sus formează „Linia de afişare a stării“.

Linia de afişare a stării Primele trei linii din partea de sus prezintă o perspectivă asupra stării prezente a comenzii numerice şi a maşinii-unealtă. Linia de afişare a stării este prezentă permanent, indiferent de ceea ce se afişează în restul ecranului. În prima linie sunt opt câmpuri de stare. Fiecare câmp de stare poate să afişeze numai stări conectate logic. În cazul în care sunt de afişat mai multe stări într-un singur câmp de stare (întrucât există simultan mai multe condiţii de stare), se va afişa ultima din lista de mai jos. 1 Starea primului grup Mod de operare - MDI : mod de introducere manuală a datelor - MEM: mod automat, executarea programului din memorie - DNC :mod automat, executarea programului de pe un dispozitiv extern - EDIT : mod editare 2 Starea celui de-al doilea grup Mod de operare - JOG : mod Jog - INCR: mod Jog incremental - HNDL : mod avans cu roata de mână - REF : mod revenire manuală în punctul de referinţă - SBEX : executarea unui singur bloc

12

1 Panoul operatorului . 3 Starea în care se află intrarea de date manuală şi automată - NSCH: căutare bloc - INTD: execuţia automată întreruptă - STRT: starea start - STOP: starea stop 4 Starea regimului de operare cu programul -LOAD: încărcarea programului de la dispozitivul extern -SAVE: salvarea programului pe dispozitivul extern -SORT: sortarea programelor din director este în curs -EDIT: regimul de editare -WFTG: aşteptarea declanşării -Chng: se desfăşoară modificări ale suprafeţelor de afişare generale -BURN: înscriere în memoria FLASH 5 Starea interpolatorului -MOV: se mişcă una din axe (interpolatorul lucrează) -DWL: aşteptare specificată prin G4 -POS: aşteptarea semnalului de poziţie atinsă -1: mărimea incrementului este de 1 increment -10: mărimea incrementului este de 10 incremenţi -100: mărimea incrementului este de 100 incremenţi -1000: mărimea incrementului este de 1000 incremenţi -feedrate valoarea mărimii avansului din tabel -HOLD: stare avans oprit 6 Starea PLC -FIN: este în progres executarea unei funcţii PLC 7 Starea liniei de mesaje - #*®!: # oglindă, * modificare la scară, ® rotaţie activă, şi ! ofsetul comun nu este

zero -OPR: mesaj al operatorului în linia de mesaj -PLC: mesaj PLC în linia de mesaj -ALM: mesaj de alarmă în linia de mesaj

acces interzis

- : stare de conflict 8 Starea generală a comenzii numerice -REF: axele nu au punctele de referinţă -TEST: modul testare -LOCK: maşina este în starea blocată -EMG: stare stop urgenţă -KYBD: nu există legătură cu tastatura În linia a doua este câmpul mesajelor. În acest câmp sunt afişate mesajele generale adică: mesaje independente de suprafaţa de afişare generală, mesaje de alarmă de la comanda

13

1 Panoul operatorului numerică, PLC şi macro-uri, şi mesajele de operator ale PLC. De asemeni în această linie sunt afişate data şi ora. În linia a treia se pot citi numele suprafeţei de afişare generale active, şi numărul programului care e ales pentru a rula. În cazul modului introducerea manuală a datelor, se poate vedea aici numărul de programe care aparţin de introducerea manuală a datelor, iar în alt caz se afişează numărul de programe indicate pentru modul automat. 1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice Starea de alimentare şi condiţia de bună funcţionare a comenzii numerice este semnalizată de aprinderea LED-ului "NC ready". LED-ul se stinge: - la decuplarea alimentării sistemului - la oprirea comenzii numerice - dacă programul de supraveghere a funcţionării comenzii numerice (watchdog) detectează o eroare gravă. Dacă LED-ul este stins, comanda numerică nu funcţionează ! 1.2 Panoul de control al maşinii

E necesar ca modul de operare şi starea de funcţionare a maşinii să poată fi modificate curent iar procesul de prelucrare e necesar să poată fi pornit şi oprit. Butoanele şi comutatoarele care influenţează funcţionarea maşinii sunt denumite elemente de control a maşinii. Elementele de control a maşinii pot fi operate - o parte din ele, după selectarea suprafeţei generale de afişare corespunzătoare, cu ajutorul tastelor cu

corespondent pe ecran de la tastatura comenzii numerice, sau - cu ajutorul butoanelor şi comutatoarelor instalate separat.

Dacă este selectat ecranul CONTROL PANEL (Panoul de control) va apare un sumar al stărilor elementelor de control, al modurilor active, etc. Panoul de control al maşinii e necesar să conţină în primul rând acele elemente de operare care nu pot fi accesate de la tastatura de introducere a datelor, de la tastele cu corespondent pe ecran, (de ex. START, STOP), sau al căror acces este dificil. Anumite elemente ale panoului de control al maşinii suplinesc comenzile făcute cu tastele cu corespondent pe ecran. Desigur, e posibil să se extinde tastatura maşinii pentru a activa totul de aici, de la introducerea datelor până la comenzile care se dau cu tastele cu corespondent pe ecran. Detaliile privind modul în care elementele de operare pot fi accesate de la tastele cu corespondent pe ecran sau numai de la panoul de control al maşinii sunt hotărâte de constructorul maşinii-unealtă, aşa că pentru informaţii suplimentare adresaţi-vă acestuia.

14

1 Panoul operatorului .

Panoul opţional de control a maşinii În continuare se vor descrie componentele panoului de control al maşinii livrat de firma NCT. Starea de iluminare a LED-ului din colţul stânga sus al butoanelor semnifică faptul că funcţia indicată de acel buton este activă.

Stop urgenţă. Prin apăsarea acestui buton comanda numerică înregistrează starea de oprire de urgenţă, opreşte toate mişcările şi taie toate ieşirile sale către maşină. Deblocarea butonului se face rotind capul butonului în sensul indicat de săgeată. Pentru alte detalii privind acţiunile pe care le determină, adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.

Pornire maşină. Prin apăsarea acestui buton, dacă maşina nu e în starea de stop urgenţă (de exemplu butonul stop urgenţă apăsat) se realizează legătura între comanda numerică şi maşină. Se pun în funcţiune alte părţi din maşină, de exemplu instalaţia hidraulică, etc. Pentru mai multe detalii în

privinţa procesului de punere în funcţiune a maşinii, adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă. Selectoarele modului de operare:

Jog Jog incremental Roata de mână Întoarcerea manuală în punctul de referinţă

15

1 Panoul operatorului Editare Automat Introducerea manuală a datelor Selectoarele de mărime increment:

Selectare mărime increment 1, 10, 100, 1000

Comutatoare de corecţie: Comutator de corecţie avans. Prin acţionarea sa se poate pondera avansul programat în gama 0-120%.

Valoarea avansului rapid poate fi modificată prin intermediul a patru butoane care se pot aloca în mod

opţional.

Butoanele de corecţie a vitezei de rotaţie a arborelui. Prin apăsarea butonului <-> viteza de rotaţie programată se reduce, iar apăsând <+> viteza de rotaţie creşte în paşi de 10% în gama 50-150%. Butonul din mijloc semnifică 100% din turaţia

programată. Comutatoare care modifică condiţiile de execuţie a programului:

Executarea unui singur bloc Salt condiţionat peste un bloc Stop condiţionat Test program Blocare maşină

16

1 Panoul operatorului .

Dry run Restart bloc Întoarcere de bloc Blocare funcţie

Butoane de pornire şi oprire a mişcării

Buton de Start. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele următoare ale acestui manual. Buton de Stop. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele următoare ale acestui manual.

Butoanele de Jog. Butoane cu care se realizează funcţia Jog şi de incrementare. În cazul aducerii în punctul de referinţă aceste butoane servesc la alegerea axelor. Aranjamentul butoanelor poate varia pentru diferite tipuri de maşini. Butoanele de Start şi Stop rotire arbore. Prin apăsarea lor se porneşte rotirea arborelui în sens orar (M3), sau antiorar (M4), sau se opreşte rotirea (M5). În afară de aceste butoane, panoul de control al maşinii mai conţine 8 butoane

folosite opţional, echipate cu LED-uri , asupra funcţiilor cărora decide constructorul maşinii-unealtă. De asemeni, la panoul de control al maşinii se mai poate ataşa o roată de mână.

17

2 Cunoştinţe generale de operare 2 Cunoştinţe generale de operare 2.1 Ecranul de meniu După cuplarea tensiunii de alimentare, deasupra tastelor cu corespondent pe ecran este afişată linia de meniuri. Pe un ecran color culoarea implicită a fundalului liniei de meniuri este gri deschis. Pentru a comuta ecranul curent al liniei de meniu la un altul, trebuie apăsată tasta „ecranul de meniu“ . Din linia de meniuri se pot selecta diverse ecrane prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare. Tasta “ecranul de meniu” serveşte numai pentru comutarea între ecrane. Linia de meniu are două ecrane, în primul fiind cuprinse următoarele meniuri: Dacă un meniu este activ, eticheta câmpului său este luminată, în caz contrar eticheta este întunecată (neagră).

După cuplarea tensiunii de alimentare este activ meniul POSITION (poziţie), şi din această cauză eticheta Position (Positn) (poziţie)este luminată. Pentru a trece la un alt meniu se apasă tasta cu corespondent pe ecran dorită. Ultima tastă cu corespondent pe ecran din primul ecran al liniei de meniu (lângă tasta opţiunile meniului ) este Page (pagina). Cu tasta Page se pot comuta opţiunile unui meniu deja selectat, fără a fi necesar să se activeze meniul respectiv prin apăsarea încă o dată a tastei cu corespondent pe ecran a meniului respectiv (caz în care opţiunile sunt afişate întâi şi apoi se pot activa cu tastele cu corespondent pe ecran). Comanda numerică memorează meniul activ dintr-un ecran de meniuri, şi în cazul ieşirii şi revenirii în ecranul de meniuri respectiv se afişează ecranul meniului memorat. De exemplu: în meniul POSITION (poziţie), tastând Page este afişată MACHINE POSITION (poziţia maşinii) şi apoi selectând meniul OPERATOR’S PANEL, apare ecranul MACHINE POSITION (poziţia maşinii) (numele ecranului poate fi văzut întotdeauna în linia a treia). În cazul în care comanda numerică are doar cinci taste cu corespondent pe ecran (monitor de 9”), se pot afişa doar cinci câmpuri de meniu odată. În acest caz primul ecran al liniei de meniu arată astfel:

De observat că în acest caz a cincea tastă cu corespondent pe ecran este Page ! Pentru a afişa conţinutul următoarelor ecrane de meniu se apasă tasta „ecranul de meniu“

şi va apare:

18

2 Cunoştinţe generale de operare . În acest ecran al liniei de meniuri nici una din etichete nu va fi luminată, întrucât meniul POSITION (poziţie), activ, nu se poate vedea. Apăsând tasta „ecranul de meniu“

se afişează din nou primul ecran al liniei de meniuri. Dacă ar fi fost şi alte componente după meniul Service, acestea ar fi fost afişate apăsând repetat tasta

„ecranul de meniu“ , în final obţinându-se primul ecran de meniu. Numărul afişat în colţul dreapta jos al câmpului de meniu indică numărul tastei cu corespondent pe ecran al câmpului de meniu corespunzător (pentru mai multe detalii vezi parametrul SFNUMB). Apăsând tasta cu corespondent pe ecran a meniului deja selectat, se va afişa meniul corespunzător lui. Pornind de la exemplul precedent, apăsând tasta Position (deja selectată) va apare următorul meniu : Meniul de poziţie constă din cinci opţiuni, de aceea câmpurile de meniu de la şase începând sunt goale (nu au semnificaţie).

Dacă o opţiune dintr-un meniu nu are la rândul său alte opţiuni, prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran, opţiunea respectivă devine activă imediat şi este afişat ecranul ei. Pentru astfel de opţiuni nu există tasta cu corespondent pe ecran Page (pagină), deoarece aici ecranul dorit poate fi selectat imediat. Dacă nu este suficient loc într-un ecran pentru toate etichetele din linia de meniuri, componentele următoare pot fi aduse pe ecran prin apăsarea tastei „ecranul de meniu“ . Dacă este afişat ultimul ecran din linia de meniuri, atunci dacă se apasă pe tasta ecranul de meniu se ajunge la primul ecran de meniu. Din ecranul de meniu se pot selecta următoarele componente (ecrane): Panoul operatorului

Poziţie

Verificare

19

2 Cunoştinţe generale de operare Program

Ofseturi

Grafice

Impuneri

Service

Rezumat : Meniurile au două nivele: selectat (nivel 1) şi activat (nivel 2). Într-un meniu selectat ecranele opţiunilor sale pot fi comutate cu tasta Page. Dacă nu există suficient loc pe un ecran pentru toate etichetele meniurilor, celelalte ecrane ale liniei de meniuri pot fi afişate apăsând tasta ecran de meniu . Dacă este afişat ultimul ecran al liniei de meniuri, prin apăsarea tastei ecran de meniu se revine la primul ecran. 2.2 Opţiunile meniului Dacă anumite tipuri de acţiuni, de exemplu introducerea de date, e necesar să se facă în ecrane diferite, meniul de opţiuni aparţinând ecranului poate fi comutat în linia de meniu prin apăsarea tastei opţiunile meniului . La fel ca ecranul de meniuri, opţiunile meniului poate avea maxim două nivele, dar în anumite cazuri există opţiuni de meniu chiar la primul nivel, care au ca rezultat acţiuni directe. Culoarea implicită a fundalului meniului de opţiuni este portocaliu. Starea activă a câmpului de meniu poate fi indicată nu doar prin luminarea (alb) sau întunecarea (negru) etichetelor dar şi prin starea de apăsare a câmpului de meniu. Dacă o acţiune nu poate fi activată în starea în care se află comanda numerică, culoarea fundalului câmpului de meniu se schimbă în culoarea ecranului şi câmpul de meniu nu mai serveşte ca buton care poate fi activat şi este doar înconjurat de un chenar. Dacă pe ecran nu este loc pentru toate opţiunile meniului, afişate în linia de meniuri, atunci – la fel ca în cazul ecranului de meniuri - este posibil să se întoarcă pagina meniului cu

20

2 Cunoştinţe generale de operare . ajutorul tastei opţiunile meniului. Dacă ultimul ecran de opţiuni este deja afişat, prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează primul ecran de opţiuni al meniului. Opţiunile meniului corespund ecranului activ. Aceleaşi opţiuni ale meniului corespund primelor trei ecrane de meniu [OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului), POSITION (Poziţie), CHECK (Verificare)], în timp ce pentru celelalte ecrane de meniu sunt diferite pentru fiecare dintre ele. 2.3 Introducerea datelor Introducerea datelor se poate iniţia în diferite ecrane. Introducerea datelor trebuie să fie pornită prin apăsarea tastei opţiunile meniului . Linia de introducere date se găseşte în partea de jos a ecranului, deasupra câmpurilor tastelor cu corespondent pe ecran. Numerele se introduc ţinând cont de următoarele reguli: - Numărul introdus dă valoare adresei definite în linia de introducere date. - Nu este obligatorie scrierea zeroului înainte de punctul zecimal - Cifra introdusă este interpretată ca un întreg înainte de punctul zecimal sau ca o cifră zecimală după

apăsarea punctului zecimal. - Nu este necesar să se introducă zerourile nesemnificative după punctul zecimal sau punctul zecimal pentru

o cifră întreagă. - Introducerea unei date poate să înceapă cu punct zecimal în cazul în care partea întreagă a numărului este

zero. - Tasta şi operatorul incremental I (în cazul în care sunt permise pentru adresa la care ne

aflăm) pot fi introduse de mai multe ori în timpul introducerii unui număr şi oricând înainte de folosirea tastelor cu săgeţi cu care se termină introducerea numerelor. Valoarea implicită este valoarea pozitivă absolută. Introducerea incrementală de date şi semnul vor fi indicate în prima şi respectiv a doua poziţie a locaţiei din faţa numărului.

- Comanda numerică va afişa mesajul de eroare DATA pe timpul introducerii datelor ori de câte ori se face o eroare de formă a numărului introdus la adresa specificată (depăşi-rea numărului de cifre întregi sau de zecimale, folosirea incorectă a operatorului

incremental sau a uneia din tastele sau ) .

- Numărul introdus poate fi şters oricând pe parcursul introducerii apăsând tasta <DEL> . În acest caz se revine la situaţia de dinaintea începerii introducerii numerice.

Efectul tastelor şi cu care se termină o introducere numerică diferă prin aceea că se face salt înainte în lista de adrese când se apasă tasta : respectiv salt înapoi în lista de adrese când se apasă tasta : . Aceste două taste se pot folosi şi pentru parcurgerea listei de adrese (fără să se introducă o valoare numerică) acelaşi fel ca la terminarea unei introduceri numerice.

21

3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele 3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele Fiecare suprafaţă de afişare generală este accesibilă oricând, independent de modul de operare curent sau de alte stări ale comenzii numerice. Totuşi, opţiuni care aparţin afişării în cauză nu pot fi executate în orice moment, execuţia acestora depinzând de modul de operare sau de starea comenzii numerice. De exemplu editarea parametrilor se poate face numai în modul EDIT (Editare), deşi lista de parametri se poate afişa oricând, în modul AUTOMATIC (Automat), chiar şi în timpul prelucrării. Dacă executarea unei opţiuni nu este posibilă în acel regim al comenzii numerice, aceasta se indică cu două săgeţi îndreptate una spre cealaltă (stare de conflict) în câmpul de stare al celei de a şaptea linii de mesaj. Este o situaţie total diferită cazul în care, deşi opţiunea e posibil să fie executată în orice regim al comenzii numerice, totuşi opţiunea să nu poată fi executată imediat. De exemplu valoarea ofsetului sculei poate fi schimbată oricând, chiar şi pe durata prelucrării, totuşi pentru a se lua în considerare noua valoare introdusă, prelucrarea trebuie oprită (prin producerea stării INTD) şi apoi repornită.

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL .

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului) Suprafaţa de afişare generală a PANOULUI OPERATO-RULUI, prezintă o perspectivă asupra stării celor mai importante elemente de control a maşinii. Prin programul PLC se poate permite sau nu controlul asupra diferitelor grupe de elemente prin tastele cu corespondent pe ecran. Ilustraţia alăturată prezintă suprafaţa de afişare generală a panoului operatorului. În primele două linii de sus se pot vedea comutatoarele modului de operare. Dedesubt se prezintă starea comutatorului de selecţie axe. Acesta e urmat de comutatorul de selectare valoare increment, iar apoi în linia a treia sunt afişate comutatoarele de procentaj.

Grupul de butoane din mijloc reflectă starea comutatoarelor de condiţie iar cel de jos prezintă starea comutatoarelor PLC. Opţiuni ale ecranului OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului) Următoarele opţiuni pot fi activate în ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului) prin apăsarea pe tasta opţiunile meniului :

Primele şase opţiuni sunt de tip meniu, adică apăsând tasta cu corespondent pe ecran respectivă vor deveni vizibile opţiunile lor. În câmpul opţiunilor meniului, dacă se apasă o tastă cu corespondent pe ecran adecvată şi comanda numerică o acceptă, tasta de pe ecran rămâne apăsată. Cea de a şaptea tastă, CLEAR RELPNT, este o tastă de acţionare, adică apăsarea ei produce un efect imediat.

Prin programul PLC se poate permite sau nu controlul asupra fiecăreia din opţiunile meniului prin tastele cu corespondent pe ecran. Dacă o opţiune nu poate fi controlată prin tastele cu corespondent pe ecran, aceasta poate fi acţionată de la un dispozitiv de control extern. Instrucţiuni în această privinţă se pot găsi în manualul maşinii.

22

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL (Modes) Opţiuni ale modurilor de operare Se pot selecta următoarele moduri :

(Axes) Alegerea axei În linia de meniu sunt listate toate axele maşinii-unealtă. De aici se poate selecta o axă pe care se doreşte să se facă o acţiune. Acţiunea este necesară de exemplu dacă maşina are mai mult de trei axe şi cea de patra axă trebuie controlată cu ajutorul butoanelor de direcţie axă în modul Avans incremental (Incr). În acest caz trebuie selectată cea de a patra axă - un contur luminat înconjoară litera care indică axa selectată în linia Axis a suprafeţei de afişare generale -, după care aceasta se poate deplasa cu ajutorul butoanelor de direcţie axă. (Incr) Alegerea incrementului

În linia de meniu sunt listate mărimile care se pot alege pentru mărime increment. Valoarea selectată va fi înconjurată de un contur luminat. Incrementul selectat are efect în modurile Incremental feed (INCR) (avans incremental) şi Manual handle feed (HNDL) (avans cu roata de mână). Valorile afişate în linia de meniu sunt în incremenţi.

(%) Ponderarea Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran respective se pot modifica stările comutatoarelor pentru ponderare avans rapid, rotire arbore principal şi avans de lucru.

Poziţia curentă a comutatoarelor se poate vedea în mijlocul suprafeţei de afişare generală la adresele G, S şi F. (State) Opţiuni de rulare program Se pot porni şi opri următoarele opţiuni de rulare program:

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL . (Mach) Taste opţionale Se pot folosi cel mult opt taste cu corespondent pe ecran opţionale. Etichetele lor sunt determinate prin programul PLC, descrierea modului de operare şi a funcţiilor fiind dată în manualul maşinii. Modulul de program PLC livrat:197 nu conţine etichete pentru taste şi acestea sunt impuse automat ca PLC1, PLC2, … , PLC8. (Clear Relpnt) Opţiuni de ştergere a poziţiei relative Coordonatele relative afişate pot fi aduse la zero cu ajutorul tastelor. Impunerea poziţiei relative pe axe este discutată în capitolul 3.5.5 .

23

3.2 Ecranul POSITION 3.2 Ecranul POSITION (poziţie) Există cinci tipuri de ecrane POSITION (poziţie). Primele patru ecrane afişează poziţia selectată cu caractere mari, pe când în cel de al cincilea ecran sunt prezentate cu caractere normale toate tipurile de afişare şi de asemeni, în cazul a şase sau mai puţine axe, valorile avansurilor şi a vitezei de rotaţie a arborelui. În cazul unui arbore orientat, atunci când bucla este închisă (starea M19), ecranul afişează poziţia unghiulară a arborelui în locul vitezei de rotaţie. Dacă arborele se poate programa ca axa C, linia începe cu litera C în loc de S. În linia de afişare avans se poate citi de asemeni şi numărul sistemului de coordonate curent.

Ecranul ABSOLUTE POSITION (Absolt): În sistemul de coordonate selectat şi în legătură cu ofseturile şi compensările corespunzătoare. Ecranul RELATIVE POSITION (Relatv): După ce s-a revenit în punctul de referinţă, corespunde cu poziţia absolută. Cotele pot fi înscrise cu valori opţionale sau aduse la zero. Ecranul MACHINE POSITION (Mach): Poziţia măsurată în sistemul de coordonate G53 şi în legătură cu compensările lungimii. Ecranul END POSITION : Poziţia finală programată în bloc în sistemul

de coordonate curent în concordanţă cu compensările lungimii. Ecranul OVERALL POSITION (Overll) (poziţia generală): Pe lângă cele patru afişări anterioare se afişează distanţa de parcurs. Aceasta arată cât a mai rămas de parcurs din mişcarea curentă. În acest afişaj (în cazul a cel mult şase axe) se pot vedea şi avansul curent şi viteza de rotaţie. În primele trei ecrane valorile afişate se pot şi impune. Afişarea de poziţie selectată ultima dată va fi lângă distanţa de parcurs şi poziţia finală pe suprafeţele de afişare generală (cu excepţia ofseturilor), când afişarea de poziţie se poate vedea în partea de sus a suprafeţei de afişare generală.

24

3.3 Ecranele CHECK . Opţiuni ale ecranelor POSITION Opţiunile ecranelor POSITION corespund cu cele ale ecranului OPERATOR’S PANEL (vezi capitolul 3.1). 3.3 Ecranele CHECK (verificare) Aceste ecrane servesc pentru afişarea programelor în lucru şi a stării lor. 3.3.1 Ecranul PROGRAM TEXT (listarea programului piesă)

În partea de jos a suprafeţei de afişare generală se poate vedea lista programului piesă. Un bloc al listei este luminat. Acesta este blocul aflat în execuţie. În partea de mijloc a suprafeţei de afişare generală se pot vedea valorile pentru avans şi turaţie (aceasta dacă numărul axelor nu e mai mare de şase). Afişarea poziţiei se află în partea de sus a suprafeţei de afişare generală. În prima coloană se poate vedea poziţia sculei curente în acord cu ecranul POSITION selectat (vezi capitolul 3.2), în coloana din mijloc distanţa de parcurs, iar în coloana din dreapta poziţia finală. 3.3.2 Ecranul FUNCTION, subprogram şi macro În partea dreaptă se poate vedea câmpul subprogram al suprafeţei de afişare generala. Imediat după numărul subprogramului se află numărul de repetări. Câmpurile din partea de jos a suprafeţei de afişare generala prezintă informaţii în privinţa stării de rotaţie a arborelui (M3, M4, M5, M19), asupra treptei cutiei de viteze (M11, M12, M13, M113, M14,…), asupra sculei curente (Tnnnn), asupra funcţiilor auxiliare (A, B şi C), ca şi despre alte coduri M (definite în programul PLC). Prima coloană arată poziţia în concordanţă cu ecranul

25

3.3 Ecranele CHECK POSITION selectat (vezi capitolul 3.2), în timp ce coloana a doua arată distanţa de parcurs . 3.3.3 Ecranele LAST şi ACTIVE, coduri G şi compensări În ecranele LAST (afişare bloc) şi ACTIVE (execuţie program) se pot vedea codurile G active şi compensările. Ecranul LAST corespunde valorilor #4000…,#4100… ale macrovariabilelor, în timp ce ecranul ACTIVE celor cuprinse între #4200…,#4300… .

Poziţia curentă a sculei este afişată în partea de sus a suprafeţei de afişare generală. În prima coloană se poate vedea poziţia în concordanţă cu ecranul POSITION selectat (vezi capitolul 3.2), în coloana din mijloc distanţa de parcurs, iar în coloana din dreapta poziţia finală. Pentru cazul a cel mult şapte axe, în mijlocul suprafeţei de afişare generale este prezentată informaţia despre avansuri şi rotaţia arborelui. În partea de jos a suprafeţei de afişare generale începând din stânga, se pot vedea după codurile G numărul registrului de compensare a diametrului (în ecranul ACTIVE şi

valoarea sa) cât şi registrul(ii) de compensare a lungimii. Dintre codurile G sunt afişate doar cele diferite de alegerea implicită. 3.3.4 Ecranul MESSAGES În această suprafaţă de afişare generală se pot vedea mesajele neafişate şi aflate în starea de aşteptare. Întrucât în al doilea câmp al liniei de stare se poate citi numai mesajul activ (care aşteaptă intervenţia), această suprafaţă de afişare generală permite afişarea altor mesaje existente în acel moment în afară de cel din linia de stare şi care nu pot fi afişate. Opţiuni la ecranele CHECK Opţiunile tuturor ecranelor CHECK corespund celor ale ecranului OPERATOR’S PANEL (vezi capitolul 3.1).

26

3.4 Ecranele PROGRAM . 3.4 Ecranele PROGRAM Ecranele opţiunilor de lucru cu programele piesă. 3.4.1 Ecranul DIRECTORY (directoare) În linia se sus a suprafeţei de afişare generală se pot vedea numărul de programe din memorie şi numărul de bytes liberi din memorie. În partea din mijloc sunt listate programele din memorie. Comanda numerică înscrie numele programelor conform cu codul lor. Aceste numere pot fi citite în prima coloană. În coloana din mijloc poate fi numele

programului (nu este obligatoriu să se dea un nume programului, astfel că uneori această coloană poate fi goală). Ultima coloană conţine lungimea programului în bytes. Dacă deasupra sau dedesubtul ultimei coloane se pot vedea săgeţi, aceasta înseamnă că pe ecran nu poate să încapă în suprafaţa de afişare generală întreaga listă şi, se mai pot găsi programe în direcţia indicată de săgeţi . În listă, linia de selecţie cu culorile inversate ne permite să selectăm programul cu care dorim să facem ceva. Opţiuni ale ecranului DIRECTORY

(directoare) Din ecranul DIRECTORY prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni:

Opţiunea New: Atunci când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran se deschide o fereastră în partea de jos stânga a suprafeţei de afişare generală, unde se poate tasta numărul programului. Introducerea trebuie terminată cu una din tastele săgeţi. În acest caz apare un nou program cu numărul introdus, sau se afişează un mesaj de eroare dacă există deja un program cu acelaşi număr sau nu mai este loc în memorie. Daca introducerea numărului de program este terminată cu tasta săgeată îndreptată înspre dreapta, se poate specifica aici şi numele programului. Atunci când tastaţi un nume, comutarea între litere mici şi litere mari se poate face cu ajutorul tastelor de pagină, în timp ce apăsând tasta INS , şi una din tastele ‘ : “ sau ! se pot introduce accente sau caractere speciale.

27

3.4 Ecranele PROGRAM

Opţiunea Search (căutare): După apăsarea tastei cu corespondent pe ecran se poate introduce un număr în

fereastra din stânga jos de pe suprafaţa generală de afişare. Prin terminarea introducerii numărului cu ajutorul oricărei taste săgeţi, linia de selecţie cu culorile inversate merge la programul căutat sau se afişează un mesaj de eroare, dacă în memorie nu există un program cu acel număr. Meniul Delete (ştergere): prin apăsarea tastei apar încă trei opţiuni: Ramdisc, Exec, Cancel. Cu ajutorul tastei Ramdisc se poate decide dacă se şterg programele din memorie sau programele de pe unitatea NCT90RD conectată la comanda numerică. Tastând Exec se execută operaţia, iar tastând Cancel operaţia poate fi contramandată: în acest caz se revine la primul nivel al meniului. Meniul Load (încarcă): prin apăsarea tastei apar în linia de meniuri: Serial, Ramdisc, Prom, Exec şi Cancel. Prin intermediul primelor trei opţiuni se poate selecta de unde să fie încărcat programul în memoria comenzii numerice. Ca efect al Exec se porneşte încărcarea, în timp ce cu ajutorul Cancel se contramandează şi este afişat primul nivel al meniului. Meniul Save (salvează): prin apăsarea tastei apar opţiunile: : Serial, Ramdisc, Exec şi Cancel. Prin intermediul primelor două opţiuni se poate selecta unde să fie salvat programul (sau mai multe programe). Procesul de salvare porneşte prin apăsarea tastei Exec, în timp ce cu ajutorul tastei Cancel este afişat primul nivel al meniului, anulându-se în acest fel acţiunea. Meniul Run (rulează): prin apăsarea tastei apar următoarele opţiuni în linia de meniuri: Auto, Manual data input, DNC, DNC NCT, şi Table. Cu ajutorul primei taste cu corespondent pe ecran (Auto) se poate selecta programul pentru operare automată. Tasta nu este activă dacă comanda numerică este în modul automat sau în una din stările INTD, STRT sau STOP. Cu ajutorul celei de a doua taste de opţiuni se poate selecta modul de introducere manuală a datelor. Ultimele două taste de opţiuni determină modul DNC. Tasta DNC comută comanda numerică pe modul DNC simplu fără protocol, în timp ce cu DNC NCT se poate implementa modul de comunicaţie DNC cu protocol.

28

3.4 Ecranele PROGRAM . Opţiunea Chart este activă numai în modul Editare. Prin activarea ei este selectat programul prevăzut nr.T (tabel de alegere sculă) sau P (tabelul PLC); fişierul conţinând tabelul selectat este încărcat în locul potrivit. Vezi capitolul 3.7.5 „TOOL POT TABLE“ şi capitolul 3.7.6 „PLC TABLE“. Meniul Restore (restaurează): prin apăsarea tastei, fişierele care au fost şterse, dar încă se află în memoria comenzii numerice şi pot fi restaurate, sunt afişate în suprafaţa de afişare generală. Aducând linia de selecţie pe programul dorit acesta se poate restaura cu opţiunea Exec. Meniul Sort (sortează): se poate face sortarea programelor aflate în director după criteriul selectat cu tastele cu corespondent pe ecran. Meniul de opţiuni pentru sortare conţine următoarele : Incrsg (în ordine crescătoare), Decrsg (în ordine descrescătoare) pentru direcţia de sortare, ca şi Selctd (selectat), Type (tip), Size (byte) (mărimea în bytes) şi Number (numărul programului) pentru selectarea criteriului de sortare. Oricare din ele se trimite în execuţie apăsând Exec. Opţiunea Protected (protejat): Ca efect al acestei opţiuni se poate impune sau anula atributul protected (protejat) al fişierului selectat. 3.4.2 Ecranul VIEW (afişare)

În suprafaţa de afişare generală se poate vedea listarea programului selectat în ecranul DIRECTORY. Numărul şi numele programului se pot vedea în linia cea mai de sus. O bară de selecţie poate fi deplasată prin program, selectându-se astfel câte un bloc o dată. Linia de selecţie poate fi mişcată cu tastele săgeţi şi pagină. Linia de selecţie are funcţii cuprinse în opţiunile Block search (căutare bloc). Acolo linia de selecţie este şi un mijloc de a selecta blocul de la care să fie continuată prelucrarea. Opţiuni ale ecranului VIEW În ecranul VIEW sunt disponibile următoarele opţiuni şi meniuri de

opţiuni, după ce se apasă tasta opţiunile meniului

29

3.4 Ecranele PROGRAM Opţiunea First (primul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la primul bloc de program. Opţiunea Last (ultimul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la ultimul bloc de program. Opţiunea Check (verificare): Când se apasă tasta, comanda numerică aduce linia de selecţie la ultimul bloc de program, în acelaşi timp citeşte întregul program şi examinează suma sa de control. În acest fel se verifică dacă programul aflat în memorie este eronat (programul poate fi eronat de exemplu prin stocarea sau lucrul cu maşina unealtă la o temperatură prea scăzută). Meniul Block Search (căutare bloc): Când se apasă tasta se afişează următoarele opţiuni: First, Last, Exec, Go, Interrupted şi Cancel. Pentru descrierea opţiunilor de căutare vezi capitolul 13.6 „Pornirea operării automate după căutarea de bloc“ la pagina 120. 3.4.3 Ecranul EDIT (editare)

În suprafaţa de afişare generală se poate vedea lista programului de editat. Numărul şi numele unui program se pot citi întotdeauna în prima linie a suprafeţei. Este posibil să se scrie sau să se modifice programul prin apăsarea tastei opţiunile meniului. Modificarea unui program protejat nu este posibilă. Dacă modul EDIT e activ şi nu este întreruptă execuţia vreunui program (INTD), programul principal selectat este afişat pe ecranul Directory, în timp ce dacă execuţia este întreruptă, atunci se poate vedea programul în care se găseşte linia aflată în execuţie. În cazul în care

comanda numerică nu este în modul EDIT, sau a doua fereastră este deschisă, se afişează programul selectat în suprafaţa de afişare generală Directory. Dacă execuţia nu este în starea INTD modificarea programului aflat în execuţie nu este permisă. Opţiuni ale ecranului EDIT (editare) Pentru descrierea ecranului EDIT vezi capitolul 4.4 „Opţiuni ale ecranului EDIT“ la pagina 57.

30

3.4 Ecranele PROGRAM . 3.4.4 Ecranul BLOCK INPUT (introducere bloc)

În partea de sus a suprafeţei de afişare generală se poate vedea poziţia curentă. Prin apăsarea tastei opţiunile meniului este posibil să se introducă un singur bloc sau să se execute din nou ori să se modifice un bloc introdus anterior. Un bloc singular trebuie introdus similar ca un bloc de program, totuşi în acest caz nu se numerotează automat adresa blocului. Introducerea unui bloc singular se poate face în modurile Jog (JOG) , avans incremental (INCR) , sau avans manual cu roata de mână (HNDL) , în caz contrar prin apăsarea tastei opţiunile meniului

lista de adrese nu este afişată. Opţiuni ale ecranului BLOCK INPUT (introducere bloc) După apăsarea tastei opţiunile meniului sunt disponibile următoarele opţiuni ale ecranului BLOCK INPUT:

Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de adresă curentă. Când se validează, o literă I apare imediat după adresa coordonatei. Opţiunea Block Delete : (ştergere bloc) Tasta serveşte pentru ştergerea unui bloc în buferul de bloc singular (care a fost scris aici anterior). Help : (ajutor) Dacă cursorul se află pe o funcţie G şi se apasă tasta cu corespondent pe ecran Help, se afişează pe ecran explicaţii în legătură cu codul G respectiv. Blocul singular se va termina cu tasta . În acest caz eticheta SBEX apare în al doilea

câmp al liniei de stare. Prin apăsarea butonului START blocul singular este executat. Prin apăsarea tastei RESET executarea unui bloc singular poate fi întreruptă (chiar înainte de apăsarea butonului START ), astfel blocul anterior putând fi reeditat. Blocul din bufer este păstrat până la deconectarea tensiunii de alimentare.

31

3.5 Ecranele OFFSETS 3.5 Ecranele OFFSETS Ecrane de opţiuni executabile asupra punctului de zero şi a registrelor de ofset. 3.5.1 Ecranul WORK OFFSETS (origini de lucru)

În suprafaţa de afişare generală sunt prezentate valorile ofseturilor pentru G54, …, G58, ofseturilor punctelor de zero comune, ca şi ofseturilor programate cu ajutorul comenzilor G52 şi G92. Valorile coordonatelor care aparţin unui punct de zero formează un grup. Linia de selecţie, cu culori inversate, poate fi mişcată înainte (în direcţia creşterii numerelor sistemului de coordonate) cu ajutorul tastei

şi înapoi cu tasta În interiorul liniei de

selecţie cu culori inversate, . care indică sistemul de coordonate,

marcajul cu culori inversate de pe adresa axei se poate mişca cu tastele şi . Această linie face posibilă selectarea axei dorite în interiorul sistemului de coordonate. Opţiuni ale ecranului WORK OFFSETS (origini de lucru)

Opţiunile executate în ecranul WORK OFFSETS supraînscriu registrele de ofset imediat, totuşi acest lucru este luat în consideraţie de către programul aflat în execuţie doar în cazul în care programul a fost pornit de la început sau execuţia programului este întreruptă (starea INTD) şi apoi repornită. Deci sistemul de coordonate curent este supraînscris în gol, valoarea modificată nefiind înregistrată până când sistemul de coordonate modificat nu va

32

3.5 Ecranele OFFSETS . fi folosit de către sistem. Rezultă de asemeni că supraînscrierea pripită a sistemului de coordonate nu va cauza imediat probleme pe durata execuţiei programului, ci efectul său va fi resimţit doar la următoarea rulare a programului, aşa că atunci când faceţi astfel de modificări fiţi extrem de prudenţi. În ecranul WORK OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR G5x? (şterg G5x?) (G5x în concordanţă cu sistemul de coordonate curent), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită. Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită. Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de adresă curentă. Când se execută, o literă I apare imediat după adresa coordonatei. Valoarea introdusă va fi adăugată la valoarea originală a ofsetului. Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea scrisă a adresei selectate. După executare se poate vedea jumătate din valoare în adresa coordonatei. Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce numărul de program în linia de introducere date. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele

sau , atunci se poate numi programul. Ca efect al tastelor şi

valorile pot fi salvate în macrovariabila corespunzătoare. Dacă e nevoie ca valorile salvate în acest fel să fie luate în consideraţie, programul trebuie să fie selectat pentru execuţia automată şi executat în operarea automată. 3.5.2 Ecranul TOOL OFFSETS (ofseturile sculei) În suprafaţa de afişare generală sunt prezentate valorile ofseturilor sculei. Valorile de ofset pentru aceeaşi sculă formează un grup, deşi în program trebuie făcută referire separată la diametru (D sau R) şi la lungimea de compensare (L) cu numerele de linie care se află după literele de adresă D şi H. Prin parametrul 1351 TOOLRAD se determină dacă e nevoie să se

33

3.5 Ecranele OFFSETS specifice diametrul sau raza. Valoarea reală a compensării este specificată prin suma cu semn a valorilor geometriei şi uzurii. Linia de selecţie se poate mişca înainte (în direcţia creşterii numerelor registrelor) cu ajutorul tastei , iar înapoi cu tasta . În interiorul liniei de selecţie care indică un grup, zona cu culorile inversate se poate deplasa cu tastele şi . Această linie selectează registrul de ofset pentru modificare. Opţiuni ale ecranului TOOL OFFSETS (ofseturile sculei) Opţiunile executate în ecranul TOOL OFFSETS supraînscriu registrele de ofset imediat, totuşi acest lucru este luat în consideraţie de către programul aflat în execuţie doar în cazul în care programul a fost pornit de la început sau execuţia programului este întreruptă (starea INTD) şi apoi repornită. Deci ofsetul curent este supraînscris, dar valoarea modificată nu este luată în consideraţie până când nu va fi apelată de către sistem. Rezultă de asemeni că supraînscrierea pripită a ofseturilor nu va cauza imediat probleme pe durata execuţiei programului, ci efectul său va fi resimţit doar la următoarea rulare a programului, aşa că atunci când faceţi astfel de modificări fiţi extrem de prudenţi. În ecranul TOOL OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită. Meniul Clear Geometry (Clear gemtry) (ştergere geometria) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL GEOMETRIES? (şterg toate geometriile?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită. Meniul Clear Wear (ştergere uzură) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL WEARS? (şterg toate uzurile?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită. Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR THIS GROUP? (şterg acest grup?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

34

3.5 Ecranele OFFSETS . Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de adresă curentă. Când se execută, o literă I apare imediat după adresa coordonatei. Valoarea introdusă va fi adăugată la valoarea originală a ofsetului. Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea scrisă a adresei selectate. După executare se poate vedea jumătate din valoare în adresa coordonatei. Opţiunea Offset Number Search (Ofs. n search) (căutare ofset după număr) : La apăsarea tastei apare adresa N în linia de introducere date din partea de jos. După ce valoarea a fost înscrisă şi introdusă (cu oricare din tastele săgeţi) se va face căutarea în memorie a grupului de ofset introdus. Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce un număr O de program în linia de introducere date. În cazul în care înscrierea este terminată cu una din tastele

sau , atunci se poate denumi programul. Ca efect al tastelor şi valorile pot fi salvate în macrovariabila corespunzătoare. Dacă e nevoie ca valorile ofsetului salvate în acest fel să fie luate în considerare, programul trebuie să fie selectat pentru execuţia automată şi executat în operarea automată.

3.5.3 Ecranul WORK OFFSET MEASURE (măsurarea originii de lucru)

În partea de sus a suprafeţei de afişare generală se poate vedea poziţia curentă a sculei. Prima coloană arată întotdeauna poziţia maşinii, coloana din mijloc poziţia în sistemul de coordonate selectat, iar ultima coloană distanţa rămasă de parcurs. În partea de jos a suprafeţei de afişare generală se pot vedea următoarele informaţii: adresa axei de-a lungul căreia va fi înregistrată compensarea de lungime. În linia Nnnn a tabelei de ofset a sculei este valoarea curentă a compensării de lungime. În linia următoare se află numărul sistemului de coordonate selectat, şi dedesubt registrele lui de ofset. Linia de selecţie cu

culorile inversate, se poate mişca cu ajutorul tastelor şi . Această linie de selecţie permite selectarea şi modificarea registrelor de ofset.

35

3.5 Ecranele OFFSETS Opţiuni ale ecranului WORK OFFSET MEASURE În ecranul WORK OFFSET MEASURE se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se apasă tasta, apar în linia de meniu sistemele de coordonate corespunzătoare: G54, G55, … G59 şi offset MKDB. După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu. Meniul Tool Reference Axis Action (Tl ref axis) (axa de referinţă a sculei) : Când se apasă tasta apar în linia de meniu adresele axelor care pot fi alese: X, Y, …(funcţie de maşină). După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu. Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de ofset) : Când se apasă tasta apare litera H indiferent de adresa axei. În acest moment se poate introduce numărul registrelor de compensare. După introducerea numărului compensării se poate vedea în suprafaţa de afişare generală registrul de compensare a lungimii căutat. Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea înscrisă la adresa selectată. După executare se poate vedea jumătate din valoare în câmpul de introducere. Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în linia de introducere date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului (tasta sau ) apare eticheta SBEX în câmpul al doilea al liniei de stare. Blocul este executat cu START . Pentru descrierea detaliată a măsurării originii de lucru vezi capitolul 7.2.1 „Măsurarea originii de lucru“ la pagina 77. 3.5.4 Ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului lungimii sculei) În partea de sus a suprafeţei de afişare generală se poate vedea afişarea poziţiei. În partea de jos a suprafeţei de afişare generală se poate vedea următoarea informaţie: adresa axei la care se va înregistra compensarea lungimii. În linia următoare se află numărul sistemului de coordonate selectat, şi dedesubt registrele lui de ofset. Linia de selecţie cu culorile inversate se află pe registrul de ofset ale cărui adrese ale axei corespund cu cea a axei de referinţă a sculei.

36

3.5 Ecranele OFFSETS .

Opţiuni ale ecranului TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului lungimii sculei) În ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se apasă tasta, apar în linia de meniu sistemele de coordonate care se pot alege: G54, G55, … G59. După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran potrivită, sistemul revine la primul nivel al meniului. Meniul Tool Reference Axis Action (Tl ref axis) (axa de referinţă a sculei) : Când se apasă tasta apar în linia de meniu adresele axelor care pot fi alese: X, Y, …(funcţie de maşină). După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu. Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de ofset) : Când se apasă tasta apare litera N indiferent de adresa axei. În acest moment se poate introduce numărul registrului de compensare. După introducerea numărului compensării se poate vedea în suprafaţa de afişare generală registrul de compensare a lungimii căutat. Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în linia de introducere date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului (tasta sau ) apare eticheta SBEX în câmpul al doilea al liniei de stare. Blocul este executat cu START . 3.5 Ecranele OFFSETS Pentru descrierea detaliată a măsurării originii de lucru vezi capitolul 7.2.2 „Măsurarea ofsetului lungimii sculei“ (pe maşină) la pagina 80. 3.5.5 Ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS (ofseturile poziţiei relative)

37

În suprafaţa de afişare generală se pot vedea dedesubtul poziţiei curente a sculei valorile ofseturilor poziţiei relative.. Linia de selecţie cu culorile inversate, se poate mişca cu ajutorul tastelor

şi printre

adrese. Această linie permite selectarea registrului de ofset pentru modificare. Modificarea registrelor nu are nici un efect asupra execuţiei programului, acest afişaj fiind doar pentru operator. Opţiuni ale ecranului RELATIVE

POSITION OFFSETS (ofseturile poziţiei relative) În ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL OFFSETS? (şterg toate ofseturile?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

38

3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION . 3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION (afişarea grafică a poziţiei) În modul de operare automat, afişarea grafică a poziţiei prezintă traiectoria centrului sculei. În cazul afişării grafice a poziţiei este desenată pe ecran traiectoria centrului sculei, stocată într-un bufer. Întrucât mărimea buferului (care face parte din memoria comenzii numerice) este finită, este posibil, ca în cazul programelor mari şi complexe să nu se poată stoca întreaga traiectorie. 3.6.1 Ecranul GRAPHIC PARMETERS (parametri grafici)

În suprafaţa de afişare generală se pot vedea parametrii pentru afişarea grafică, pe două coloane. Linia de selecţie cu culorile inversate, se poate mişca între coloane cu ajutorul tastelor şi , iar în sus şi în jos cu tasatele şi Numărul introdus pentru graphic plane (planul grafic) impune planul (vederea) afişării grafice a poziţiei. În cazul afişării 3D sunt active şi unghiurile de rotaţie. Unghiul de rotaţie orizontal (H) execută rotirea în

jurul axei orizontale a ecranului, în timp ce cel vertical (V) execută rotirea în jurul unei axe înclinate. Axa orizontală este întotdeauna orizontală. Rotaţia de bază în jurul axei orizontale poate fi definită la parametrul HORIZONTAL No. 0601. Axa înclinată standard este verticală dar se poate introduce un unghi de rotaţie la parametrul VERTICAL No.0602. Cu ajutorul graphic range max (domeniul grafic maxim) şi graphic range min (domeniul grafic minim) trebuie dată dimensiunea solidului dreptunghiular care conţine piesa de prelucrat. Domeniul grafic maxim trebuie să fie mai mare decât domeniul grafic minim. Dacă dimensiunile date sunt corecte (valorile sunt pozitive), atunci se calculează automat CRT center (centrul ecranului) şi graphic scale (scara grafică).

39

3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION Centrul ecranului este calculat automat din mărimile maximă şi minimă (medium=minimum+[maximum-minimum]/2). Cu toate acestea prin introducerea centrului ecranului mărimile maximă şi minimă rămân neschimbate. Punctul definit ca centru al ecranului va fi mereu în centrul ecranului la începerea afişării grafice a poziţiei. Scara grafică defineşte dimensiunea desenului afişat pe ecran. Dacă scara este 1 , atunci 1 raster =1 mm. Scara grafică este recalculată întotdeauna din dimensiunile de lucru şi planul grafic, atunci când acestea se modifică. În cazul definirii automate a scării, dimensiunile de lucru sunt luate în calcul mărite cu 10%, astfel ca în jurul desenului afişat pe ecran să apară o mică margine. Suprafaţa de desenare se poate înjumătăţi sau dubla cu ajutorul butoanelor PgUp şi PgDn. Desigur, în aceste cazuri graficul va fi redesenat. În cazul afişării grafice a poziţiei scara grafică apare în partea dreaptă a ecranului în forma unei scale. O gradaţie a scalei este lungă de 60 raster, astfel în cazul că scara grafică este 1, numărul 60000 afişat deasupra arată că lungimea unităţii de scară este 60 mm. În cazul în care valoarea auto erase (autoştergere) este diferită de zero, atunci când se porneşte execuţia automată a programului se şterg atât suprafaţa de desenare cât şi buferul. Dacă valoarea color path (culoare traiectorie) este zero, avansul rapid este desenat cu roşu, avansul de lucru cu verde, iar tăierea de filet cu galben. Dacă valoarea nu e zero, mişcarea de avans rapid nu e desenată. Dacă valoarea color tool (culoare sculă) este diferită de zero, mişcările sunt desenate în culoarea corespunzătoare sculei (T curent aflat în mişcare). Codul culorilor e reprezentat de cei mai nesemnificativi trei biţi adăugaţi la numărul sculei şi culoare sculă. Dacă valoarea color auto change (schimbare automată culoare) este diferită de zero, desenarea începe în culoarea al cărei cod este specificat aici şi apoi fiecare schimbare de sculă (schimbare T) se adaugă la codul culorii. Opţiuni ale ecranului GRAPHIC PARMETERS (parametri grafici) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni:

Opţiunea Recalculate (recalculare) : Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran, se recalculează poziţia centrului ecranului şi scara grafică din zona de lucru în concordanţă cu planul selectat.

40

3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION . 3.6.2 Ecranul DRAW (desenare)

În suprafaţa de desenare din mijlocul ecranului, centrul sculei curente este reprezentat cu o cruce. În colţul dreapta sus al ecranului pot fi citite următoarele informaţii: viteza de avans, viteza de rotaţie şi numărul sculei curente. Mai jos pe coloană se poate vedea afişarea poziţiei pe axe după cum s-a selectat în ecranul POSITION DISPLAY (vezi capitolul 3.2 la pag. 25). În colţul din dreapta jos se afişează scara, iar dedesubtul ei un grafic care simbolizează orientarea sistemului de coordonate. În cazul executării automate, crucea indică poziţia curentă a sculei. În mijlocul crucii este afişat un punct. Desenarea depinde de viteza mişcării; întrucât punctele sunt desenate doar de

câteva ori pe secundă, în cazul unei mişcări rapide traiectoria desenată a sculei nu va fi o linie continuă ci o linie punctată. Notă : mărimea braţelor crucii este definită prin parametrul 0561 CROSS DOT. Valoarea

introdusă la acest parametru specifică lungimea piciorului crucii în număr de raster. Valoarea nu poate depăşi 7.

Opţiuni ale ecranului DRAW (desenare) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului în ecranul DRAW se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni:

Meniul Erase (ştergere): Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia de meniu opţiunile Drawing şi Buffer. Efectul opţiunii Drawing este ştergerea de pe ecran a traiectoriei desenate a sculei. Efectul opţiunii Buffer este ştergerea atât de pe ecran a desenului cât şi a datelor din bufer care descriu mişcarea. Meniul Rotate (rotire): Această tastă cu corespondent pe ecran are culorile inversate dacă tastele săgeţi au fost utilizate anterior pentru rotaţie. Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran apar patru opţiuni pentru rotirea în sens pozitiv sau negativ a axei verticale sau înclinate. Etichetele punctelor de meniu specifică axa (rotire sau înclinare) şi direcţia (pozitivă sau negativă). Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare rotirea selectată se poate executa în unităţi de scară de 5°.

41

3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION Meniul Move (mişcare): Această tastă cu corespondent pe ecran are culorile inversate dacă tastele săgeţi au fost utilizate anterior pentru mişcare. Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran apar şase opţiuni pentru direcţiile de mişcare. Etichetele specifică axele (X, Y sau Z) şi direcţiile (pozitivă sau negativă). Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran adecvate se pot face deplasări paralele cu sistemul de coordonate. Meniul Zoom : Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia de meniu opţiunile de mărire sau micşorare a imaginii. Opţiunile se activează cu tastele cu corespondent pe ecran: Up(PgUp) (mărire), Down(PgDn) (micşorare). Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran adecvate sau a unei taste pagină, suprafaţa desenată se poate dubla sau înjumătăţi. Cu opţiunea Entire Drawing (întregul desen) desenul se execută luând în considerare dublul valorilor pozitive şi negative ale valorilor limită în locul dimensiunilor maximă şi minimă.

42

3.7 Ecranele SETTING . 3.7 Ecranele SETTING (setări) În acest meniu se pot găsi următoarele ecrane: LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33, COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 şi #500-#599, TIMER şi COUNTER, TOOL POSITION TABLE, PLC TABLE, TOOL WEAR TABLE, USER’S PARAMETERS şi SECURITY SETTINGS. Conţinutul variabilelor, temporizatoarelor, numărătoarelor şi tabelelor este păstrat şi după întreruperea alimentării. 3.7.1 Ecranul LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale nr. 1-33)

În suprafaţa de afişare generală se pot vedea variabilele macro locale şi valorile lor. În cele cinci coloane sunt listate programul principal şi variabilele celor patru nivele macro posibile. O linie de selecţie poate fi deplasată cu ajutorul tastelor săgeţi

şi

printre variabile, iar cu tastele şi între coloane. Pot fi editate numai acele variabile al căror nivel macro este deja deschis.

La început poate fi editat doar nivelul 0, dar în cazul în care a apărut un apel de macro în timpul executării programului, aceasta permite editarea unui nivel superior. Editarea nu e necesară până când un nivel macro nu este deschis, pentru că sunt date valori la variabilele corespunzătoare pentru lista de adrese pe durata apelului de macro, în timp ce celelalte sunt anulate. Opţiuni ale ecranului LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale nr. 1-33) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu există opţiuni. Este posibil să se dea valori direct variabilelor macro prin introducerea unui număr. Dacă trebuie specificată o valoare nulă, trebuie introdus #0. Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Aceasta înseamnă că, în afară de a li se da o valoare, trebuie introdusă şi variabila căreia i se dă valoarea. În acest fel pot fi specificate numai variabilele #1 - #33, #100 - #199 şi #500 - #599. Variabilele locale reprezintă valorile nivelului curent.

43

3.7 Ecranele SETTING

3.7.2 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro comune nr. 100-199) În suprafaţa de afişare generală se pot vedea variabilele macro comune #100-#199 şi valorile lor. Variabilele #120-#199 sunt şterse la deconectarea tensiunii de alimentare şi atunci când se resetează modul automat (RESET). Variabilele #100-#119 sunt şterse în condiţiile de mai sus numai dacă parametrul CLCV are valoarea 1, în caz contrar ele se păstrează. O linie de selecţie se poate deplasa printre variabilele macro cu ajutorul tastelor săgeţi în sus şi în jos. Linia de selecţie marchează variabilele de editat. O valoare nouă pentru variabilă

se poate introduce în linia de jos. Prin terminarea introducerii datei noua valoare este înscrisă în variabilă. Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Prin introducerea codului altei variabile macro (de exemplu: #540) se înregistrează valoarea acelei variabilele. Prin introducerea #0 variabila este ştearsă. Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro comune nr. 100-199) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199:

Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate variabilele macro (#0). Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele macro. Opţiunea Exp: Când se apasă tasta se poate introduce exponentul variabilei.

44

3.7 Ecranele SETTING . 3.7.3 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune nr. 500-599)

În suprafaţa de afişare generală se pot vedea variabilele macro comune #500-#599 şi valorile lor. Aceste variabile nu sunt şterse la deconectarea tensiunii de alimentare sau atunci când se resetează modul automat (RESET), pe de altă parte când se comută la parametri, atunci când se salvează parametrii, aceştia sunt salvaţi pe dispozitivul extern, şi atunci când se încarcă parametrii valorile originale sunt supraînscrise. O linie de selecţie se poate deplasa printre variabilele macro cu ajutorul tastelor săgeţi în sus şi în jos. Linia de selecţie marchează variabilele de editat. O valoare nouă pentru variabilă se poate introduce în linia de jos. Prin

terminarea introducerii datei, valoarea nouă este înscrisă în variabilă. Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Prin introducerea codului altei variabile macro (de exemplu: #124) se înregistrează valoarea acelei variabile. Prin introducerea #0 variabila este ştearsă. Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune nr. 100-199) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599:

Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate variabilele macro (#0). Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele macro. Opţiunea Exp: Când se apasă tasta se poate introduce exponentul variabilei.

45

3.7 Ecranele SETTING 3.7.4 Ecranul TIMER / COUNTER (temporizator şi numărător)

În suprafaţa de afişare generală se pot vedea diferite temporizatoare şi numărătoare. Linia de selecţie se poate deplasa la temporizatorul sau la numărătorul care trebuie modificat cu ajutorul tastelor săgeţi în sus şi în jos. Opţiuni ale ecranului TIMER (temporizator) şi COUNTER (numărător) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu fără opţiuni, iar în această stare se pot modifica setările temporizatoarelor şi numărătoarelor.

3.7.5 Ecranul TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă)

În suprafaţa de afişare generală se poate vedea tabelul de alegere sculă. Valorile din tabel se păstrează şi la deconectarea tensiunii de alimentare. În cazul în care nu se foloseşte un manipulator cu magazie cu acces aleator sau un manipulator de scule codat local, este necesar un tabel de alegere sculă, în care poate fi selectat numărul locaşului din magazie şi numărul sculei care se află în el. Notă Manipulator de scule codat local, înseamnă că referirea la sculă este făcută la adresa T prin numărul locaşului magaziei în care poate fi

găsită scula dorită. Dacă referirea la sculă nu este codată local, este necesar un tabel care să arate ce număr de sculă poate fi găsit într-un anumit locaş al magaziei. Manipulator cu magazie cu acces aleator înseamnă că poziţia sculelor în magazie nu este fixată. Scula care se aduce înapoi (luată din universal) nu este depusă în poziţia din care a fost luată, ci în cea mai apropiată poziţie liberă a magaziei, în cazul cel mai simplu în locul sculei (noi) selectate.

46

3.7 Ecranele SETTING . Lungimea tabelului de alegere sculă se poate impune în parametrul MAGAZINE Nr. 0061. În parametrul MAGAZINE trebuie introdus numărul de locaşuri de sculă ale magaziei. Linia 0 a tabelului prezintă codul sculei din universal, adică universalul este locaşul Nr. 0. În prima coloană a tabelului se află poziţiei sculei sau locaşului, în coloana a doua sub adresa T numărul sculei din locaş, iar în coloana a treia sub adresa L codul de lărgime a sculei. Folosirea codului de lărgime În cazul manipulatorului cu magazie cu acces fix, adică la care scula se aduce înapoi în acelaşi loc de unde s-a luat, lărgimea sculei, adică numărul de locaşuri pe care le ocupă nu prezintă interes. În cazul manipulatorului cu magazie cu acces aleator trebuie asigurată poziţia şi pentru sculele care ocupă un loc mai mare decât cel alocat pentru o singură sculă. Aşadar trebuie să fie selectate poziţii în care pot fi plasate scule care ocupă mai mult decât un locaş. Din această cauză în tabelul de alegere sculă trebuie dat un cod de lărgime pentru fiecare sculă. Este necesar ca în cazul manipulatorului cu magazie cu acces aleator, scula care se aduce înapoi în locul celei selectate să aibă acelaşi cod de lărgime. Dacă lărgimea celor două scule diferă, scula care se aduce înapoi nu se poate pune în locul celei selectate. În acest caz trebuie căutat următorul locaş gol cu aceeaşi lărgime ca a sculei care se aduce înapoi. În tabel se pot introduce următoarele coduri de lărgime (sub adresa L): 1 (dimensiunea normală), 3 ; 5 sau 7. Scula care are o lărgime de 3 ocupă în magazie atât locaşul în care este ea cât şi pe cele alăturate în stânga şi în dreapta, cea cu lărgimea 5 ocupă în plus două şi două, iar cea cu lărgimea 7 ocupă în plus trei şi trei. Astfel se pot selecta în magazie locaşuri speciale în care sunt plasate scule foarte largi. În cazul sculelor foarte largi, trebuie introdus la numărul locaşului în care este dusă scula numărul sculei şi codul lărgimii sculei. Este necesar ca la 1, 2 sau 3 numere de locaş înainte şi după, să fie introdus 0 la numărul sculei, iar la lărgime codul de lărgime potrivit. Dacă e luată o sculă din magazie către universal, în linia 0 vor fi introduse numărul sculei şi lărgimea sculei, şi numărul sculei va fi şters din linia din care scula a fost luată. Totuşi codul de lărgime trebuie păstrat în tabel, pentru a evita ca scule normale să fie aşezate în locaşurile rezervate pentru scule cu lărgimi mari. Pentru informaţii suplimentare asupra modului de lucru cu tabelul de alegere sculă adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă. Opţiuni ale ecranului TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează următoarele opţiuni:

Meniul Clear all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters întreg tabelul. Meniul Clear line (şterge linia): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR THIS LINE? (şterg linia asta?),

47

3.7 Ecranele SETTING iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este ştearsă linia selectată. Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în linia de introducere a datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele

sau se poate introduce atunci şi un nume pentru program. Ca efect al tastelor

şi valorile sunt salvate în variabilele macro corespunzătoare. Tabelul este înregistrat în

director sub adresele T, nu sub numărul de program O. Redarea valorilor tabelului este prezentată în capitolul 3.4.1 la pagina 28 “Ecranul DIRECTORY” meniul de opţiuni Run opţiunea Table (tabel). 3.7.6 Ecranul PLC TABLE (tabelul PLC)

În suprafaţa de afişare generală se poate vedea tabelul PLC. Lungimea sa este specificată în parametrul 0062 PLC_TAB. Tabelul poate fi folosit opţional de către constructorul maşinii-unealtă. Conţinutul tabelului se păstrează la întreruperea tensiunii de alimentare. Bara de selecţie se poate deplasa pe ecran cu ajutorul tastelor săgeţi şi

Componentele tabelului se pot supraînscrie. Pentru informaţii suplimentare privind folosirea tabelului adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.

Opţiuni ale ecranului PLC TABLE (tabelul PLC) Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează următoarele opţiuni:

Meniul Clear all (şterge tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters întreg tabelul. Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în linia de introducere a datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele

sau , se poate introduce atunci şi un nume pentru program. 3.7 Ecranele SETTING

. Ca efect al tastelor şi valorile sunt salvate în variabilele macro corespunzătoare. Acesta este înregistrat în director sub adresa T, nu sub numărul de program O. Restaurarea valorilor tabelului este prezentată în capitolul 3.4.1 la pagina 28 “Ecranul DIRECTORY” meniul de opţiuni Run opţiunea Table (tabel).

48

3.7.7 Ecranul USER’S PARAMETERS (User’s Params) (parametrii utilizatorului) În suprafaţa de afişare generală se poate vedea un număr limitat de parametri – număr care poate fi impus de utilizator. Linia de selecţie se poate deplasa printre grupurile din suprafaţa de afişare generală cu ajutorul tastelor săgeţi în sus şi în jos. Grupul selectat poate fi deschis cu ajutorul tastei săgeată la dreapta, în timp ce cu tasta săgeată la stânga se poate afişa nivelul anterior. Dacă linia de selecţie se află pe un parametru, se poate introduce o valoare nouă pentru parametru în linia de introducere date de jos. Opţiuni ale ecranului USER’S PARAMETERS (parametrii utilizatorului)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu se pot activa opţiuni pentru acest ecran, dar valorile parametrilor nu se pot supraînscrie decât în această stare. Editarea parametrilor este permisă doar în modul EDIT.

49

3.7 Ecranele SETTING 3.7.8 Ecranul SECURITY PANEL (panoul de securitate)

Comanda numerică asigură o gamă largă de servicii de securitate a datelor. Figura prezintă ecranul SECURITY PANEL (panoul de securitate). Atunci când General security gate (bariera de securitate generală) este deschisă, celelalte bariere de securitate nu au rol semnificativ, astfel toate opţiunile listate pe ecran pot fi executate chiar dacă alături de ele este afişat simbolul Atunci când General security gate (bariera de securitate generală) este închisă, adică acest simbol este afişat alături de etichetă, opţiunile care au alături simbolul de blocare nu se pot executa. Dacă de

exemplu trebuie editaţi parametrii şi această opţiune este blocată, se va afişa în al şaptelea câmp al liniei de stare simbolul pentru a avertiza că această opţiune nu este disponibilă dacă se va apăsa butonul opţiunile meniului la ecranul parametri. General security gate (bariera de securitate generală), DNC channel (canalul DNC), PLC program (programul PLC) şi service operation (operaţii de service) au

cod generat, sau cheie PLC,

ceea ce face ca în cazul deschiderii să fie necesar fie să se introducă un număr ca răspuns la cifrele afişate de comanda numerică, fie să se deschidă poarta de securitate prin trecerea în poziţia deschis a comutatorului cu cheie montat pe maşină. Celelalte funcţii au

cod fix, sau cheie PLC,

ceea ce înseamnă că aceste funcţii sunt deschise fie cu un cod introdus la sfârşitul tabelului, fie prin trecerea în poziţia deschis (validare) a comutatorului cu cheie montat pe maşină.

50

3.7 Ecranele SETTING . Tabelul următor conţine codurile funcţiilor corespunzătoare:

Funcţie Cod Funcţie Cod Poarta de securitate generală Generat Origini de lucru 15962 Deschidere program nou 95148 Poziţie relativă 15962 Ştergere program 95148 Ofseturi sculă 15962 Editare program 95148 Tabela de alegere sculă 15962 Încărcare program 95148 Tabela de viaţă a sculei 15962 Salvare program 95148 Temporizatoare şi numărătoare 7895123 Protejare program 7895123

Tabel PLC 15962 Canal DNC Generat Variabilele macro #100 95148 Parametrii utilizatorului 7895123 Variabilele macro #500 95148 parametri Generat Run în meniul auto 456852 Programul PLC Generat Run în meniul MDI 357159 Operaţii de service Generat

Simbolul (cursor) poate fi mişcat la data de securitate dorită pe coloană cu butoanele

şi . La trecerea dintr-o coloană în alta folosiţi şi .

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează următoarele opţiuni:

Opţiunea Open (deschide): Dacă o funcţie cu acces blocat trebuie deschisă şi avem cheie de securitate se aduce simbolul (cursor) la acea funcţie, se roteşte comutatorul de securitate date de pe maşină pe poziţia validare şi se apasă butonul Open. Dacă nu avem cheie de securitate pe maşină se aduce simbolul (cursor) la funcţia de validat şi se apasă butonul Open. În acest caz dacă funcţia care urmează să fie deschisă are cod fix, următorul mesaj: Code:_ _ _ _ _ _ _ _ apare pe linia de jos. După introducerea codului fix corespunzător luat din tabelul de mai sus introducerea de date poate fi închisă cu ajutorul butonului şi funcţia este validată. Dacă funcţia care urmează să fie deschisă are cod generat următorul mesaj: nnnnnnnn code:_ _ _ _ _ _ _ _ apare pe linia de jos, unde nnn… este un număr de opt cifre. Porniţi Decoder program (programul decodificator) pe calculatorul PC şi introduceţi cifrele care se văd pe ecranul de control. Codul cheie (un număr cu cinci cifre) generat de programul decodificator trebuie să fie introdus de la tastatura numerică a comenzii numerice. După ce a fost introdus codul

51

3.7 Ecranele SETTING corespunzător, introducerea de date poate fi închisă cu ajutorul butonului şi funcţia este validată. Opţiunea Lock (blocare acces): Dacă trebuie blocat accesul la o funcţie aduceţi simbolul

la acea funcţie. Apăsaţi butonul Lock. Funcţia selectată este blocată independent de

starea porţii generale de securitate.

52

4 Editarea programelor piesă . 4 Editarea programelor piesă 4.1 Structura unui program piesă Programul piesă este alcătuit din blocuri. Un bloc constă din cuvinte. Cuvânt: Adresă şi Date Un cuvânt este format din două componente: adresa şi date. Adresa poate cuprinde unul sau mai multe caractere, în timp ce datele pot fi : - un număr care poate avea parte întreagă şi parte zecimală - o expresie care poate conţine operaţii aritmetice sau logice asupra variabilelor şi numerelor. Anumite adrese pot fi date cu semn sau cu operator I, independent dacă datele sunt numere sau expresii. Pentru folosirea editorului de program al comenzii numerice trebuie introdus termenul „şir de adrese“. Există două tipuri de şiruri de adrese : NC şi MACRO.

Şir de adrese NC: / N G X Y Z U V W A B C I J K R H D F E S M P L T Q ,C ,R ,A (

Şir de adrese MACRO: / N # = IF WHILE GOTO THEN = DO END SETVN BPRNT DPRNT POPEN PCLOS (

Bloc

Un bloc constă din cuvinte. Blocurile sunt separate în memorie prin caracterul (Line Feed) (avans linie).Pe durata editării programului, terminarea unui bloc va fi afişată în mod automat cu caracterul la sfârşitul blocului. Folosirea numărului de bloc nu este obligatorie. Pentru ca sfârşitul unui bloc să fie separat de începutul altui bloc, începutul este marcat în suprafaţa de afişare generală în mod automat, printr-o linie nouă care începe cu caracterul > . În memorie nu se înregistrează caractere pentru spaţiu, dar pe ecran spaţiile sunt inserate automat între cuvinte. În bloc se poate scrie un comentariu. Comentariul începe cu caracterul „(“ şi se termină cu caracterul „ ) “. Număr de program şi nume de program Numărul programului şi numele programului sunt folosite pentru identificarea programului. Folosirea numărului programului este obligatorie, cea a numelui programului nu. Adresa unui număr de program este O. Numele programului este un şir arbitrar de caractere aflat între semnele deschidere paranteză şi închidere paranteză „(“ şi „)“. Numărul programului şi numele programului sunt separate în memorie de restul blocurilor programului de un caracter . În cursul editării, numărul programului şi numele programului sunt afişate întotdeauna în suprafaţa de afişare generală. Începutul şi sfârşitul unui program Programul începe şi se sfârşeşte cu caracterul %. Caracterele care deschid şi închid programul sunt generate automat în cursul editării, şi nu e nevoie să fie editate.

53

4 Editarea programelor piesă Formatul programului în memorie În memorie programul este un set de caractere ASCII. Formatul său este:

În şirul de mai sus: reprezintă caracterul avans linie, % marchează începutul şi sfârşitul programului. Formatul programului în cazul comunicării cu un dispozitiv extern.

Formatul de program prezentat mai sus este aplicabil şi în cazul comunicării cu un dispozitiv extern. 4.2 Componenţa ecranului EDIT

În linia cea mai de sus se pot vedea numărul programului: O urmat de patru cifre, cât şi numele programului: textul aflat între paranteze „( … )“. A doua linie este goală. De la linia 3 la linia 11 se poate vedea suprafaţa de listare a programului, care conţine lista blocurilor de program introduse în cursul editării. Un bloc nou începe cu caracterul >. Dacă un bloc nu are suficient loc într-o linie, linia nouă va începe cu un caracter linie de despărţire. Linia 12 este goală. Linia 13 este linia şirului de adrese. Dacă un bloc existent este în curs de modificare, şirul de adrese va fi oferit în mod automat. În cazul editării unui bloc nou se poate selecta cu

comutatorul de operaţii MACRO dacă e de editat un bloc NC (comutator liber) sau un bloc macro (comutator acţionat). Linia 14 este goală. În liniile 15,16 şi 17 din suprafaţa de editare bloc, se înscrie blocul de program care se editează. În cursul modificării unui bloc, blocul original se poate vedea în suprafaţa de listare a programului, în timp ce blocul modificat se află în suprafaţa de editare a blocului până când se dă introducere bloc. După introducere, blocul modificat trece din suprafaţa de editare a blocului în suprafaţa de listare a programului. Dacă în suprafaţa de editare a blocului nu este loc pentru întregul bloc, acesta va fi afişat parţial, astfel ca locul în care se face editarea să fie vizibil pe ecran. Linia 18 este linia de stare a editării; textele introduse aici sunt afişate cu culorile inversate. Etichetele opţiunilor SEARCH şi BLOCK sunt afişate la stânga, în timp ce INSERT MODES (moduri de inserare) sunt afişate la dreapta. Ultima linie este linia de introducere date. Aici se face introducerea datelor. Această linie începe cu elementul şirului de adrese care a fost selectat în şirul de adrese. Adresa este urmată de operatorul ocazional I (în cazul datelor incrementale). După aceea poate urma semnul „-“ (minus). Apoi urmează numărul sau expresia.

54

4 Editarea programelor piesă . Dacă adresa nu are suficient loc în linie, datele introduse se duc către stânga în afara liniei. 4.3 Opţiuni ale ecranului EDIT Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni pentru ecranul EDIT:

Opţiunea I: Această tastă validează comutarea activ-inactiv a operatorului I (incremental) la adresa curentă. Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată, litera I apare imediat după adresa coordonatei. Opţiunea Macro: Această tastă serveşte pentru selectarea şirului de adresă macro. Este eficace înainte de pornirea editării blocului selectat dacă blocul e gol sau conţine doar \ şi N. Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată, şirul de adresă macro este afişat în linia de şir de adresă, şi tasta este „blocată“. Dacă mai departe este nevoie de un şir de adresă NC, apăsând repetat pe această tastă ea se va „debloca“ şi se va afişa şirul de adresă NC. Meniul diverse (Miscel): Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată sunt afişate funcţiile : ABS, BIN, BCD, FIX, FUP, NOT, OR, XOR, AND şi MOD. Meniul Funcţii (Functn): Sunt afişate următoarele funcţii : SIN, COS, TAN, EXP, ASIN, ACOS, ATAN, LN, şi SQRT. Meniul Relaţii (Reltn): Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată sunt afişate următoarele relaţii : LT : mai mic decât, LE : mai mic sau egal cu, EQ : egal cu, NE : diferit de, GE : mai mare sau egal cu, GT : mai mare decât. În cazul ultimelor trei meniuri de opţiuni listate mai sus eticheta corespunzătoare tastei cu corespondent pe ecran este introdusă la sfârşitul cuvântului aflat în editare cu ajutorul acestei taste. Efectul ei este acelaşi ca atunci când caracterele etichetei ar fi introduse în cuvânt unul câte unul de la tastatură. Avantajul folosirii tastelor cu corespondent pe ecran este că se face introducerea în totalitate, ceea ce poate fi interpretat de către interpretorul macro, şi nu pot apare erori de tastare. Un alt avantaj este că nu trebuie memorate prescurtările, iar pe de altă parte creşte viteza de introducere a datelor. Meniul Altele (Other): Aceste opţiuni sunt funcţii de editare şi servesc fie pentru

55

4 Editarea programelor piesă deplasarea prin program: HOME (la început), PAGE UP (pagina de sus), PAGE DOWN (pagina de jos) şi END (la sfârşit), fie pentru deschiderea altei ferestre : WINDOW (fereastră) (se înjumătăţeşte suprafaţa de afişare generală pe orizontală) şi se permite astfel editarea simultană a două programe. Meniul Block (bloc): Prin apăsarea acestei taste sunt oferite următoarele opţiuni : MOVE (mută), COPY (copiază), DELETE (şterge), APPEND (anexează), SEARCH (caută), EXEC (execută) şi CANCEL (anulează). Cu ajutorul acestor opţiuni se pot face operaţii de editare care vor fi discutate mai târziu. Opţiunea Search (caută): Permite operaţia de căutare a unui şir opţional, operaţie care va fi discutată mai târziu. Opţiunea Search/Change (caută/înlocuieşte): Permite operaţia de căutare a unui şir opţional pentru înlocuire, operaţie care va fi discutată mai târziu. Help (ajutor): Dacă cursorul se află pe o funcţie G şi se apasă tasta cu corespondent pe ecran Help, va apare pe ecran ilustrarea executării acelui cod G. 4.4 Funcţii de bază pentru editare Tastele folosite în funcţiile de editare de bază şi simbolurile lor din Manual sunt: - literele <A>, <B>, … <Z> - tastele de introducere numerică <0>,<1>, … <9> - punctul zecimal: - tasta de selecţie a semnului: - tastele de mişcare a cursorului printre blocuri şi de terminare a introducerii datelor:

.

- tastele de mişcare a cursorului printre cuvinte şi de terminare a introducerii datelor: .

- tastele de mişcare a cursorului printre litere :

- ştergere: <DEL> - inserare: <INS> Pe durata editării, în suprafaţa de afişare generală sunt afişate următoarele: blocul selectat cu caractere cu culori inversate şi bandă de fundal întunecată (cursor de bloc), elementul care a fost selectat în şirul de adrese: cu caractere inversate (cursor de adresă), cuvântul selectat: cu caractere întunecate şi fundal luminos (cursor de cuvânt), caracterul selectat: cu un cursor linie simplă clipitor (cursor caracter).

56

4 Editarea programelor piesă . Deplasarea cursorului printre blocuri Deplasarea cursorului printre blocuri este făcută cu tastele . Cursorul de bloc

este mişcat la următorul bloc cu ajutorul tastei , iar la cel anterior cu tasta După aducerea cursorului de bloc la primul bloc de program, apăsând repetat tasta , acesta se duce la începutul programului pe care îl aduce în linia de introducere date, permiţând editarea numelui şi numărului programului. După aducerea cursorului de bloc la ultimul bloc de program, apăsând repetat tasta este indicată deschiderea unui nou bloc prin afişarea simbolului de deschidere bloc > în linia nouă. Blocul selectat este luminos şi are o bandă de fundal întunecată în linia de listare a programului din suprafaţa de afişare generală. Adresa N este afişată invers în linia şirului de adresă, indicând că editarea poate fi începută de la acea adresă. Blocul selectat este afişat în suprafaţa de editare blocuri iar adresa lui: N (dacă are) cu caractere negre pe fundal luminos. Adresa N este afişată în linia de introducere date. Introducerea blocului Prin editarea unui bloc nou, blocul selectat va fi supraînscris de noul bloc prin apăsarea tastei iar selecţia se deplasează la următorul bloc. Cu tasta se obţine acelaşi efect, dar selecţia se deplasează la blocul anterior. Dacă nu este suficient loc pentru blocul introdus în memorie, se afişează mesajul

MEMORY FULL (memorie plină)

Mesajul poate fi şters cu tasta CANCEL . Editarea trebuie să fie suspendată şi trebuie făcut loc în memorie prin ştergerea unuia sau a mai multor programe. Pentru aceasta, utilizatorul trebuie să iasă din modul editare programe. Inserarea unui bloc Pentru a insera un bloc în program, cu ajutorul tastei sau se ajunge la blocul în faţa căruia dorim să inserăm noul bloc. Dacă este afişată adresa N în linia de introducere date, cursorul de adresă este pe litera N în şirul de adresă, se afişează titlul INSERT B (W) (C) în partea dreaptă a penultimei linii prin apăsarea tastei <INS> , indicând că modul de inserare bloc este activ. (Literele W şi C din paranteze arată că este activă fie starea inserare cuvânt fie cea de inserare caracter.) În această stare suprafaţa de editare bloc este ştearsă indicând faptul că poate fi începută introducerea unui bloc nou.

57

4 Editarea programelor piesă Blocul selectat cu tastele sau apare în linia de editare program şi rămâne

luminat. După ce noul bloc a fost editat, prin apăsarea tastei acesta este introdus în faţa blocului selectat şi cursorul rămâne pe acelaşi bloc permiţând continuarea inserării de blocuri. Cu tasta blocul nou se inserează în faţa blocului selectat şi cursorul trece pe blocul inserat permiţând continuarea inserării de blocuri înspre înapoi. În cazul în care cursorul este deplasat printre blocuri cu tastele sau în starea INSERT B, blocul selectat nu este transferat la buferul de bloc, ci rămâne gol permiţând inserarea în continuare a blocurilor. Dacă este afişată adresa N în linia de introducere date, starea de inserare bloc este ştearsă prin apăsarea repetată a tastei <INS> . În acest caz blocul indicat de cursor este adus din lista programului în suprafaţa de editare a blocului şi se poate începe modificarea sa. Ştergerea blocurilor Blocul care urmează să fie şters poate fi selectat cu tastele sau în suprafaţa de listare a programului. Mergând la numărul blocului (adresa N) în şirul de adrese, şi apăsând mai întâi tasta <DEL> , iar apoi sau întregul bloc va fi şters. Cursorul de bloc va trece la blocul anterior respectiv la blocul următor în suprafaţa de listare a programului şi acest bloc este transferat în suprafaţa de editare a blocului. Ştergerea numărului de bloc Adresa N şi valoarea ei sunt şterse din bloc astfel: se merge la adresa N în şirul de adrese şi se apasă întâi tasta <DEL> , iar apoi sau . Cursorul trece la adresa anterioară sau la cea următoare în linia şirului de adrese. Această acţiune este absolut identică cu ştergerea oricărui cuvânt. Mişcarea cursorului printre cuvinte Cursorul se poate deplasa în şirul de adrese cu tastele şi . Tasta

deplasează cursorul de adresă la următoarea adresă din şir, iar tasta îl deplasează la adresa precedentă din linia şirului de adrese, ambele fiind asociate cu afişarea inversată. Elementul dorit din şirul de adrese se poate selecta şi prin introducerea literei corespunzătoare, în cazul care cursorul care indică poziţia caracterului în linia de introducere date nu clipeşte.

58

4 Editarea programelor piesă . Cuvântul (dacă există) a cărui adresă este indicată de cursorul de adrese în linia şirului de adrese, este luminos în suprafaţa de editare bloc. Adresa dată şi valoarea (dacă există) sunt afişate în linia de introducere date. În cazul în care blocul conţine câteva cuvinte cu aceeaşi adresă, cursorul de adresă va rămâne întotdeauna la adresa selectată, atât timp cât cursorul de cuvânt se deplasează printre toate cuvintele de la aceeaşi adresă în suprafaţa de editare bloc. Introducerea cuvintelor, terminarea introducerii datelor Când se termină editarea cuvântului, datele sunt transferate în suprafaţa de editare bloc cu ajutorul tastei şi cursorul de adresă se deplasează la următoarea adresă.

Apăsând tasta datele sunt transferate şi cursorul de adresă se deplasează la adresa precedentă. Mesajul de eroare:

TOO LONG BLOCK (bloc prea lung) este afişat dacă cuvântul de introdus nu are suficient loc în suprafaţa de editare bloc. Mesajul de eroare poate fi anulat cu tasta CANCEL . În acest caz, dacă este posibil, blocul trebuie să fie desfăcut în bucăţi mai scurte. Inserarea cuvintelor Dacă trebuie inserată o altă adresă decât N într-un bloc, aceasta trebuie selectată cu ajutorul tastelor sau . Când se apasă tasta <INS> se afişează INSERT (B) W (C) în partea dreaptă a penultimei linii, indicând faptul că starea de inserare cuvânt este activă. (Literele din paranteze reprezintă activarea inserării de bloc sau de caracter.) În acest moment apare în suprafaţa de editare bloc un mic pătrat gol, cu culorile inversate, care poate fi deplasat cu tastele şi până în poziţia în care trebuie inserat cuvântul. Apoi se poate edita cuvântul care trebuie inserat. Pentru a încheia introducerea de date, prin apăsarea tastei data este transferată în suprafaţa de editare bloc, cursorul de adresă rămâne la adresa selectată anterior şi pătratul gol, cu culorile inversate, indică poziţia următoare unde se poate insera următorul cuvânt. Aceeaşi adresă dar fără valoare este oferită în linia de introducere date. În acest fel se pot scrie în mod continuu câteva date la aceeaşi adresă. Ca rezultat al apăsării tastei data este transferată, şi se produce procesul anterior, dar pătratul gol cu culorile inversate se va mişca în direcţie inversă în suprafaţa de editare bloc. Apăsând în mod repetat tasta <INS> starea de inserare cuvânt se poate anula dacă valoarea adresei din linia de introducere date este liberă. În acest caz litera W indicând starea

59

4 Editarea programelor piesă de inserare cuvânt este ştearsă (posibil simultan cu eticheta INSERT, dacă nu este activă o stare de inserare bloc). Ştergerea cuvintelor Cuvântul care trebuie şters se selectează cu tastele şi . Se poate şterge întregul cuvânt prin apăsarea tastei <DEL> iar cu tastele şi se încheie introducerea de date. În acest caz cuvântul respectiv este şters din suprafaţa de editare bloc. Editare cuvânt (introducere date) Adresa la care trebuie introdusă o valoare se selectează cu tastele şi Prin apăsarea oricărei taste de introducere date, datele introduse sunt afişate în mod continuu de la primul caracter al adresei, scriind peste valoarea anterioară (dacă există) în linia de introducere date. Se vor înscrie întotdeauna atâtea caractere câte corespund tastei care s-a apăsat. De exemplu, dacă se apasă tasta cu corespondent pe ecran SQRT se vor înscrie patru caractere. Cursorul clipeşte după ultimul caracter introdus. Se pot folosi şi tastele de introducere numerică şi literele. Cu ajutorul tastelor cursorul de adresă se poate deplasa printre caracterele adresei selectate. Tasta deplasează cursorul la următorul caracter, iar tasta îl duce la caracterul anterior. Astfel cursorul poate fi deplasat în orice poziţie la adresa dată, şi pot fi supraînscrise toate caracterele. Mesajul

TOO LONG WORD (cuvânt prea lung) este afişat dacă spaţiul de memorie rezervat pentru editarea cuvântului este plin. Mesajul de eroare poate fi şters cu tasta CANCEL . Folosirea tastei cu corespondent pe ecran I Ca efect al tastei cu corespondent pe ecran I, operatorul incremental este introdus direct după adresă. Simbolul I va dispare dacă se apasă din nou tasta. Folosirea tastei cu corespondent pe ecran I nu modifică celelalte valori de pe ecran, transformând doar atributul corespunzător. Folosirea tastei de schimbare semn Prin apăsarea tastei de schimbare semn se va inversa semnul datei. Se afişează doar semnul negativ. Folosirea tastei nu modifică celelalte valori din adresă, transformând doar atributul corespunzător. Inserarea caracterelor Prin folosirea tastelor se selectează caracterul în faţa căruia trebuie inserate

viitoarele caractere. Cu tasta <INS> se afişează eticheta:

60

4 Editarea programelor piesă . INSERT (B) (W) C în partea dreaptă a penultimei linii, indicându-se faptul că starea de inserare caracter este activă (caracterele din paranteze arată dacă stările de inserare bloc şi cuvânt sunt active). De aici încolo orice dată va fi inserată în stânga cursorului – întotdeauna atâtea caractere câte sunt reprezentate pe fiecare tastă de introducere date. De exemplu prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran SIN sunt inserate pe ecran trei caractere. Atât timp cât cursorul clipeşte pe dată, starea de inserare caracter se poate activa sau dezactiva cu tasta <INS> . Ştergerea caracterelor Prin folosirea tastelor se selectează caracterul care trebuie şters în linia de introducere date. Cu tasta <DEL> se şterge caracterul de lângă cursor. Test valoare limită Încheierea introducerii datelor este urmată de un test al valorii limită care verifică posibilităţile de specificare a operatorului I, semnului, numărului de cifre sau sintaxei expresiei. Dacă introducerea datei nu satisface valoarea limită potrivită, mesajul: DATA este afişat în ultima linie Cu ajutorul tastei CANCEL data introdusă este ştearsă. Editarea numărului de program şi a numelui programului Mergând la primul bloc al programului şi apăsând tasta se poate edita numărul de program şi numele programului. Dacă se editează un program existent şi numărul de program este modificat, programul original cu numărul de program original va rămâne neschimbat, şi este deschis în mod automat un nou fişier în memorie având noul număr de program. Editarea poate fi continuată sub noul nume de program. În memorie nu pot exista două programe cu acelaşi număr de program. Dacă un număr de program este specificat, din greşeală, identic cu altul care există în memorie, se va afişa mesajul

EXISTING FILE (fişier existent) Numărul de program poate fi modificat după ce s-a apăsat tasta CANCEL . În meniul de opţiuni Other (altele) sunt disponibile următoarele opţiuni de editare: Page (pagină) Prin apăsarea Home (la început) se trece la începutul programului. Prin apăsarea Page up (pagina de sus) se dă pagina de pe suprafaţa de afişare generală înainte, efectul fiind similar cu cel al tastei <PgUp> Prin apăsarea Page down (pagina de jos) se dă pagina de pe suprafaţa de afişare generală înapoi, efectul fiind similar cu cel al tastei <PgDn> Prin apăsarea End (la sfârşit) se trece la sfârşitul programului.

61

4 Editarea programelor piesă 4.5 Deschiderea şi închiderea ferestrelor După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran Other (altele) se poate deschide o fereastră cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran Window (fereastră). Suprafaţa de afişare generală este înjumătăţită pe orizontală, astfel că suprafaţa de listare a programului se diminuează la jumătate, şi cele două părţi sunt separate de o linie dublă. Structura de taste cu corespondent pe ecran rămâne aceeaşi. Partea în care se află cursorul este cea activă. Trecerea de la o suprafaţă de afişare generală la alta poate fi făcută folosind combinaţia de taste . Ca efect, cealaltă suprafaţă va deveni activă. După deschidere, cele două ferestre sunt independente funcţional una faţă de alta. Ambele ferestre pot fi închise şi se poate selecta un alt program pentru editare pe ecranul DIRECTORY. Astfel în ferestre pot fi afişate două programe separate şi pot fi editate simultan două programe. De exemplu, un bloc de program poate fi copiat dintr-un program în altul cu ajutorul unei opţiuni de bloc. Prin acţionarea încă o dată Window comanda numerică comută din nou la afişajul cu o fereastră, şi programul a cărui fereastră a fost închisă poate fi editat mai departe. 4.6 Opţiuni de bloc Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran Block (bloc) , în partea din stânga a liniei de jos se afişează eticheta BLOCK IN (în bloc). Cursorul de bloc apare pe primul caracter al cuvântului, pe care se afla cursorul. Selectarea unui bloc Selectarea blocului se face cu tasta sau înainte sau după cursor. Selectarea cuvântului se face cu tasta sau înainte sau după cursor.

Selectarea caracterului se face cu tasta sau înainte sau după cursor. Blocul selectat are fundalul de culoare deschisă. Este posibilă şi o selectare complexă, de exemplu: cu ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe blocuri, apoi folosind tasta sunt selectate unul sau mai multe cuvinte într-un bloc, şi în final cu

ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe caractere într-un cuvânt. În cazul în care un bloc este deja selectat într-o direcţie, de exemplu înainte, folosind tastele săgeţi îndreptate în direcţia opusă se poate deselecta întregul bloc, cuvânt sau caracter. Când se apasă tasta modul bloc este închis. Deplasarea blocurilor Cu tasta cu corespondent pe ecran Move (deplasare) acţionată, se afişează eticheta

BLOCK ENTER (introducere bloc)

62

4 Editarea programelor piesă . cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Move rămânând apăsată. În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele

, sau în cazul în care sunt deschise două ferestre

prin folosirea tastelor , acolo unde blocul selectat trebuie deplasat. Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este şters din poziţia sa originală şi este inserat în faţa poziţiei selectate cu pătratul cu culori inversate. Dezactivând opţiunea Move (deplasare) sau apăsând tasta , se revine oricând la starea de selecţie bloc. Copierea blocurilor Cu tasta cu corespondent pe ecran Copy (copiere) acţionată, se afişează eticheta

BLOCK ENTER (introducere bloc) cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Copy rămânând apăsată. În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele

sau în cazul în care sunt deschise două ferestre

prin folosirea tastelor , acolo unde trebuie copiat blocul selectat. Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este inserat în faţa poziţiei selectate cu pătratul cu culori inversate, blocul selectat rămânând nemodificat în text. Când se apasă tasta , se revine în starea de editare, iar dezactivând opţiunea Copy (copiere), se revine în starea de selecţie bloc. Ştergerea blocurilor Cu tasta cu corespondent pe ecran Delete (ştergere) acţionată, se afişează eticheta

BLOCK DELETE (ştergere bloc) cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Delete rămânând apăsată. Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este şters din memorie. Dezactivând tasta Delete , se revine în starea de selecţie bloc, iar cu tasta se revine oricând în starea de editare. Adăugarea blocurilor la un alt program Cu tasta cu corespondent pe ecran Append (anexează) acţionată, se afişează eticheta

BLOCK APPEND (adăugare bloc) cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Append rămânând apăsată. În linia de introducere date se oferă caracterul O. Prin introducerea numărului de program se poate selecta orice program din memorie. Dacă nu există un program cu numărul introdus, se creează automat un program cu acest număr. Dacă se introduc mai mult de patru numere se

63

4 Editarea programelor piesă afişează eroare de introducere date. Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este adăugat la sfârşitul programului selectat. Dezactivând opţiunea Append , se revine în starea de selecţie bloc, iar apăsând tasta se revine în starea de editare. Căutarea blocurilor Cu tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare) acţionată, este căutat blocul selectat înspre înainte folosind tasta şi înspre înapoi cu tasta . Cursorul rămâne la începutul blocului găsit. Se afişează mesajul de eroare

NOT FOUND (nu s-a găsit) dacă nu se găseşte blocul selectat. Căutarea poate fi reluată cu ajutorul tastei CANCEL . Dezactivând opţiunea Search (căutare) se revine în starea de selecţie bloc. 4.7 Search (căutare) Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare), se afişează în partea stângă a penultimei linii eticheta cu culori inversate , tasta Search rămânând apăsată. Cursorul de bloc curent dispare din suprafaţa de listare a programului. În linia şirului de adrese, şirul de adrese oferit depinde de starea comutatorului MACRO. Linia de bufer bloc este goală. În linia cea mai de jos de introducere date se oferă adresa N. După aceasta şirul căutat poate fi înscris cu metodele uzuale de editare. Cuvintele introduse sunt stocate în suprafaţa de editare bloc. Se poate căuta chiar şi întregul bloc. Dacă se face căutarea la o adresă dată şi valoarea adresei nu prezintă interes, unităţii şirului de adresă selectat nu trebuie să i se dea o valoare şi astfel se caută caracterul sau şirul fără valoare care e reprezentat de adresă. Cu ajutorul tastei şirul introdus este căutat spre înainte, iar cu spre înapoi. Dacă este găsit, cursorul rămâne pe: - blocul corespunzător în suprafaţa de listare a programului, - cuvântul corespunzător în suprafaţa de editare a blocului. Cu tastele , se continuă căutarea. Mesajul de eroare

NOT FOUND (nu s-a găsit) este afişat dacă şirul nu poate fi găsit. Căutarea poate fi reluată apăsând tasta CANCEL .

64

4 Editarea programelor piesă . 4.8 Căutare şi înlocuire Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search/Change (căutare/înlocuire), se afişează în partea stângă a penultimei linii a suprafeţei de afişare generală eticheta cu culori inversate Search, tasta rămânând apăsată. Apoi se poate introduce şirul care se caută, cu opţiunea Search. După terminarea introducerii datei (cu ajutorul tastelor şi ) apare eticheta Change. Şirul care îl va înlocui pe cel găsit trebuie introdus aici.. După terminarea introducerii datei (cu ajutorul tastei şi ) se face căutarea înspre înainte cu tasta sau înapoi cu tasta . Dacă şirul dorit este găsit, în penultima linie apare întrebarea În suprafaţa de editare bloc, cuvântul asupra căruia se face schimbarea poate fi văzut cu culorile inversate. Cu ajutorul tastelor şi se continuă căutarea dar nu se execută înlocuirea.

Cu ajutorul tastelor şi se execută înlocuirea. În continuare se reia căutarea cu tastele sau . Mesajul de eroare

NOT FOUND (nu s-a găsit) este afişat dacă nu este găsit şirul. Căutarea poate fi continuată cu ajutorul tastei CANCEL . Prin apăsarea încă o dată a tastei cu corespondent pe ecran Search/Change (căutare/înlocuire), se poate opri căutarea.

Notă : mesajul de eroare UNDER WORKING (aflat în lucru) avertizează de faptul că în decursul editării în modul de operare automată a fost selectat programul aflat în lucru.

65

5 Comutarea între modurile de operare 5 Comutarea între modurile de operare Cu ajutorul tastaturii de introducere date se poate schimba starea modurilor de operare, comutatoarelor, etc., afişate pe ecranul OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului) prin intermediul tastelor cu corespondent pe ecran după ce a fost acţionată tasta opţiunile meniului. Comutatoarele de mai sus sunt disponibile nu doar pe ecranul OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), ci şi pe ecranele POSITION (poziţie) şi CHECK (verificare). Acestea sunt discutate în detaliu în capitolele corespunzătoare ecranelor respective.

Atunci când se comută pe un mod de operare, la început trebuie selectat unul din ecranele de mai jos (funcţii): OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie), sau CHECK (verificare). După aceea, prin apăsarea tastei opţiunile meniului e nevoie să selectaţi opţiunea MODES cu [F1] . În acest caz etichetele diferitelor moduri de operare apar pe linia de meniu. Modul de operare dorit poate fi afişat prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT modurile de operare

pot fi selectate direct de la butoane. Notă : Selectarea modurilor de operare la diferite comenzi numerice poate funcţiona diferit faţă de procesul menţionat mai sus. De exemplu, comutatoarele selectoare de mod de operare pot fi echipate pe maşină şi modurile de operare pot fi comutate direct prin utilizarea acestora. Este posibil ca în acest caz modurile de operare să nu poată fi selectate de loc cu ajutorul tastelor cu corespondent pe ecran. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.

66

6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă . 6 Moduri de operare manuală Modurile de operare manuală sunt:

Întoarcere manuală în punctul de referinţă Avans manual cu roata de mână Jog incremental Jog

6.1 Întoarcere manuală în punctul de referinţă Întoarcerea în punctul de referinţă se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. Dacă una din axe nu a fost adusă în punctul de referinţă, pe acea axă nu poate fi programată poziţionarea absolută (G90). De asemeni limitările de cursă introduse prin parametri nu pot acţiona decât după întoarcerea în punctul de referinţă. Modul întoarcere în punctul de referinţă este indicat de eticheta REF în cel de al doilea câmp al liniei de stare. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul întoarcere în punctul de referinţă poate fi selectat prin apăsarea butonului . Selectarea axelor

După selectarea modului de operare, prin apăsarea şi menţinerea apăsată a butonului Jog al axei corespunzătoare se porneşte întoarcerea în punctul de referinţă. Dacă butonul de direcţie a axei nu mai este menţinut apăsat mişcarea se opreşte, dacă este apăsat din nou, procesul este continuat. Se pot apăsa butoanele de Jog ale mai multor axe simultan şi în acest fel întoarcerea în punctul de referinţă se poate face simultan pe mai multe axe. Pe axa selectată, direcţia de mişcare depinde de parametri şi este independentă de care din tastele de direcţie (+)

sau (–) a fost apăsată. În general panourile de comandă sunt echipate cu +X, -X, +Y, -Y, +Z, -Z şi cu + şi -. În acest fel se poate porni direct mişcarea pe axele X, Y, Z. În cazul în care maşina are mai multe axe, [în cazul în care este activ unul din ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie), sau CHECK (verificare)] atunci

67

6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă după apăsarea tastei opţiunile meniului trebuie selectată opţiunea AXES [F2]. În continuare pot fi selectate şi celelalte axe prin intermediul tastelor cu corespondent pe ecran (în figura alăturată este selectată axa B) şi se poate porni întoarcerea în punctul de referinţă cu butoanele jog + sau -. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT se poate selecta axa în mod direct cu butonul . Dacă se foloseşte ecranul ABSOLUTE POSITION (poziţie absolută) pe durata întoarcerii în punctul de referinţă, pe axa la care a fost atins punctul de referinţă se afişează lângă poziţie simbolul , în timp ce la cele la care nu a fost atins încă punctul de referinţă se afişează lângă poziţie simbolul !!. Dacă s-a făcut întoarcerea în punctul de referinţă pe toate axele, se va şterge din linia de stare generală a NC eticheta REF care indică lipsa poziţiei de referinţă. Notă: Întoarcerea în punctul de referinţă pentru diferite maşini-unelte poate funcţiona diferit de procesul menţionat mai sus. În mod obişnuit, după afişarea modului de operare şi apăsarea butonului START, butoanele de JOG sunt menţinute apăsate pentru scurt timp şi după aceea procesul decurge în mod automat. În acest caz procesul poate fi oprit prin apăsarea butonului STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ. Tipuri de întoarcere în punctul de referinţă Pot exista patru tipuri de întoarcere în punctul de referinţă. Tipurile sunt impuse de constructorul maşinii-unealtă prin parametri, pentru fiecare axă, în funcţie de sistemul de măsură adoptat. 1. Impunerea punctului de referinţă cu limitator de întoarcere, apoi poziţionarea pe pulsul de zero. Se face deplasarea pe axa selectată către punctul de referinţă cu viteză mare, apoi, după călcarea limitatorului, cu viteză mică se caută primul puls de zero fie în direcţia de deplasare, fie în direcţie opusă şi se înregistrează acest punct ca referinţă. 2. Întoarcere în punctul de referinţă în cazul sistemului de măsură a distanţei codat Pe axa selectată se caută cu viteză mică două pulsuri de zero învecinate. Se detectează poziţia absolută a axei prin măsurarea distanţei dintre cele două pulsuri de zero. 3. Întoarcere în punctul de referinţă pe grilă Pe axa selectată se caută cu viteză mică pulsul de zero şi se înregistrează acest punct ca referinţă. 4. Punct de referinţă flotant Prin apăsarea butonului de JOG corespunzător nu se execută nici o deplasare, dar poziţia respectivă a cursorului este înregistrată ca punct de referinţă.

68

6.2 Modul Jog . 6.2 Modul Jog Operarea în modul JOG se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După selectarea modului de operare, apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta JOG. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG poate fi selectat prin apăsarea butonului .

Selectarea axelor În general panourile de comandă sunt echipate cu +X, -X, +Y, -Y, +Z, -Z şi cu + şi -. În acest fel se poate porni direct mişcarea pe axele X, Y, Z prin apăsarea şi menţinerea apăsată a butonului de Jog corespunzător. Se pot apăsa butoanele de Jog ale mai multor axe simultan, deci mişcarea se poate face simultan pe mai multe axe. În cazul în care se apasă doar butonul de Jog mişcarea se face cu avansul de lucru. Dacă însă, împreună cu butoanele de Jog se apasă şi

butonul de avans rapid , mişcarea pe axa selectată se face cu avans rapid.

În cazul în care maşina are mai multe axe, [în cazul în care este activ unul din ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie), sau CHECK (verificare)] atunci după apăsarea tastei opţiunile meniului trebuie selectată opţiunea AXES [F2]. În continuare pot fi selectate şi celelalte axe prin intermediul tastelor cu corespondent pe ecran (în figura alăturată este selectată axa B) şi se poate porni mişcarea în direcţia dorită cu butoanele Jog + sau -. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT se poate selecta axa în mod direct cu butonul .

69

6.2 Modul Jog Selectarea vitezei de avans Mărimea vitezei de avans în modul JOG depinde de: - valoarea modală F, dacă valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 0. - dacă valoarea parametrului 1372

JOGFEED este 1, mărimea vitezei de avans în modul JOG este independentă de valoarea modală F. În acest caz mărimea este preluată pe baza stării comutatorului de ponderare a avansului conform cu tabelul alăturat.

În acest caz valoarea validă a avansului se poate vedea în câmpul al cincilea (interpolator) al liniei de stare. Mărimea vitezei de avans rapid în modul JOG este fixată prin parametri pentru fiecare axă. În general mărimea diferă (e mai mică) de cea a poziţionării cu avans rapid G00 (parametrii poziţionării cu avans rapid sunt impuşi pentru fiecare axă în parte).

Notă:

Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului JOG. Diferite maşini pot funcţiona altfel decât procesul menţionat mai sus, conform cu opţiunile constructorului maşinii-unealtă. În mod obişnuit, de exemplu dacă apăsarea butonului de JOG este urmată de apăsarea butonului START, butonul de JOG nu mai e necesar să fie menţinut apăsat. În acest fel, mişcarea pe axa selectată continuă până când se apasă butonul STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.

70

6.3 Modul Jog incremental . 6.3 Modul Jog incremental Operarea în modul JOG incremental se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După selectarea modului de operare apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta INCR. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi selectat prin apăsarea butonului . Selectarea incrementului După selectare modului de operare trebuie selectată o mărime a incrementului. Aceasta se poate face în ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După apăsarea tastelor opţiunile meniului şi INCREMENT [F3] se poate selecta valoarea dorită a mărimii incrementului cu ajutorul tastelor cu corespondent pe ecran. Mărimea selectată a incrementului se poate vedea în câmpul 5 (interpolator) al liniei de stare. Mărimea incrementului înseamnă numărul de incremente cu care se deplasează axa selectată prin apăsarea o singură dată a butonului direcţiei axei. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, mărimea incrementului poate fi selectată şi în mod direct prin apăsarea butoanelor . Mărimea incrementului pe care o execută comanda numerică (1, 10, 100 ,1000 incremente) este întotdeauna interpretată în sistemul de ieşire al maşinii (metric sau în inch). Sistemul de ieşire incremental este determinat de sistemul de măsură adaptat la maşină. Dacă, de exemplu, în cazul unei maşini cu sistem metric (sistemul de ieşire incremental este metric) rezoluţia este 0.001mm, comanda numerică fiind în starea G20 (programare cu intrare în inci) şi este selectată mărimea incrementului de 1000, pe afişajul de poziţie al distanţei de deplasare se va indica 0.0394 ca distanţă, ceea ce reprezintă mărimea incrementului de 1mm în inci.

71

6.3 Modul Jog incremental Selectarea axei După impunerea mărimii incrementului, prin apăsarea butoanelor de JOG ale axelor se porneşte executarea pasului pe axa şi în direcţia selectată. Dacă trebuie selectată o altă axă decât cele uzuale X, Y sau Z, aceasta se va executa conform cu cele discutate la modul JOG. Atenţie !

În cazul mărimilor mari ale incrementului, dacă butonul nu este menţinut apăsat decât puţin timp, mişcarea încetează şi nu se execută întreaga distanţă programată, prevenindu-se astfel o posibilă ciocnire !

72

6.4 Modul de deplasare cu roata de mână . 6.4 Modul de deplasare cu roata de mână Deplasarea cu ajutorul roţii de mână se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După selectarea modului de operare apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta HNDL. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi selectat prin apăsarea butonului . Selectarea incrementului După selectarea modului de operare trebuie selectată o mărime a incrementului. Selectarea şi interpretarea mărimii incrementului corespunde cu ceea ce s-a prezentat în cazul modului JOG incremental. Mărimea incrementului în modul de deplasare cu roata de mână arată numărul de incremente cu care se mişcă axa la rotirea roţii de mână cu o diviziune. Selectarea axei Selectarea axei pe care se va executa mişcarea cu ajutorul roţii de mână se poate face dintr-unul din ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După apăsarea tastelor de opţiunile meniului şi AXES [F2], axa pe care se doreşte să se facă mişcarea poate fi selectată cu ajutorul tastelor cu corespondent pe ecran.

Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, axele pot fi selectate şi cu butonul de JOG X, Y sau Z. În acest caz, după selectarea axei se vor aprinde becurile din butoanele ambelor direcţii (de exemplu +X şi -X). Se poate monta şi un selector separat pentru selectarea celorlalte axe posibile.

73

6.4 Modul de deplasare cu roata de mână Viteza de avans În cazul mişcării folosindu-se roata de mână, viteza de avans pe axă depinde de mărimea incrementului selectat şi de viteza cu care se roteşte roata de mână. Mişcarea este pornită prin accelerare şi se termină cu o frânare. Dacă parametrul 1373 HNDLFEED este 0 se vor executa în totalitate numărul de paşi făcuţi de roata de mână, prin urmare dacă mişcarea pe axa selectată nu poate urmări viteza de rotire a roţii de mână la mărimea incrementului selectat, impulsurile care sosesc de la roata de mână sunt stocate iar mişcarea axei se continuă şi după ce roata de mână s-a oprit. Prin modificarea parametrul 1373 HNDLFEED = 1 se poate evita această stocare a impulsurilor de la roata de mână. În acest caz numărul de paşi făcuţi prin rotirea roţii de mână poate diferi de mărimea mişcării efectuate.

Notă:

Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului de deplasare cu roata de mână. Anumite maşini-unealtă pot funcţiona diferit faţă de modul menţionat mai sus, conform cu opţiunile constructorului maşinii. Dacă, de exemplu, maşina este echipată cu o roata de mână externă, selectarea direcţiei şi a incrementului se poate face cu ajutorul unei tastaturi portabile. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.

74

7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală . 7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală 7.1 Operarea unui bloc singular Un bloc singular poate fi introdus prin selectarea ecranului BLOCK INPUT (introducere bloc) din meniul PROGRAM şi apăsarea tastei opţiunile meniului. Această opţiune poate fi folosită doar în modurile JOG, incremental JOG şi avans cu roata de mână. Introducerea de date este discutată în capitolul 3.4.4 “Ecranul SINGLE BLOCK (bloc singular)” la pagina 32. Poate fi introdus doar un bloc de program care nu se referă la blocuri anterioare sau următoare, adică, de exemplu nu poate fi introdus un bloc care conţine compensarea sculei. Nu mai sunt alte restricţii, de exemplu, ciclurile fixe, subprogramele sau macro-urile pot fi pornite cu ajutorul operării blocului singular. După încheierea introducerii blocului singular, eticheta SBEX apare în al doilea câmp al liniei de stare. Blocul va fi executat prin apăsarea butonului START. 7.2 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru şi al ofsetului lungimii sculei În cursul măsurării originii de lucru şi al ofsetului lungimii sculei prin atingerea suprafeţei piesei de prelucrat, ale cărei dimensiuni sunt cunoscute, este necesară deplasarea manuală pe axe. Rezultă că este practic să se folosească modurile de operare manuală în cazul ambelor activităţi. Dacă, atunci când se măsoară, este dorită oprirea rotirii arborelui sau e nevoie de o sculă nouă, aceasta se poate face prin introducerea unui bloc singular fără să se schimbe modurile de operare. Avertisment! Măsurarea originii de lucru şi a ofsetului lungimii sculei se pot face doar după ce s-a executat revenirea în punctul de referinţă. Este la îndemână să se selecteze starea G49 pentru ambele operaţii.

75

7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru 7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru Dacă originea de lucru este măsurată pe maşină, se selectează din ecranul de meniuri OFFSETS ecranul W. OFFS MEASUR (măsurarea originii de lucru) cu [F3] şi se apasă tasta opţiunile meniului. Sistemul de coordonate de măsurat poate fi selectat după apăsarea tastei cu corespondent pe ecran [F1] WORK CRD. (sistemul de coordonate de lucru), şi apoi a tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare [F1] G54, [F2] G55, … Sistemul de coordonate selectat nu este modificat (ca atunci când se execută comanda corespunzătoare G54, G55, …) ci se ţine cont de el în decursul măsurătorii. Măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axele perpendiculare pe sculă Acesta este realizat prin deplasarea axelor manual într-o poziţie a piesei de prelucrat şi introducerea coordonatelor la adresa coordonatelor corespunzătoare în linia de jos pentru introducere date. Cu ajutorul tastelor sau , pot fi selectate adresele fiecărei coordonate, sau prin apăsarea direct pe tastele de adresă coordonată (X, Y, …). Comanda numerică calculează punctele de zero ale originii de lucru în mod automat funcţie de valorile introduse şi de poziţia curentă a maşinii. Dacă scula din arbore este îndreptată în direcţia axei Z, punctele de zero ale originii de lucru sunt calculate de către comanda numerică în planul X-Y pe baza relaţiei:

Mx = x – xo My = y – yo

Unde - Mx : valoarea punctului de zero al originii de lucru pe direcţia X - My : valoarea punctului de zero al originii de lucru pe direcţia Y - x : poziţia sculei pe direcţia X în sistemul de coordonate al maşinii - y : poziţia sculei pe direcţia Y în sistemul de coordonate al maşinii - xo : data introdusă la coordonata X în cursul măsurării, poziţia cunoscută. - yo : data introdusă la coordonata Y în cursul măsurării, poziţia cunoscută.

76

7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru . Măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axele paralele cu scula În principiu pot exista două ofseturi ale lungimii sculei. O posibilitate este ca ofsetul lungimii sculei să fie considerat egal cu partea din sculă care iese în afară din arbore. O altă posibilitate este ca ofsetul lungimii sculei să fie considerat egal cu o schimbare a sistemului de coordonate pe direcţia sculei. Comanda numerică permite operatorului să folosească o cală de dimensiune cunoscută sau o sculă de lungime cunoscută, care să fie luată în calcul atunci când măsoară ofseturile acelei axe care este în direcţia sculei. Trebuie să se specifice axa de referinţă pe care este scula de dimensiune cunoscută. Aceasta poate fi selectată după ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran [F2] TL REF AXIS (axa de referinţă a sculei) cu ajutorul tastelor cu corespondent pe ecran [F1] X, [F2] Y, … În continuare se poate selecta numărul registrului de ofset a sculei în care se face legătura între sistemul de coordonate de măsurat şi lungimea stocată a sculei de referinţă. Pentru aceasta se apasă tasta de opţiuni [F3] OFFS. N SEARCH (căutare număr ofset). Numărul registrului de ofset care urmează să fie folosit în cursul măsurării va fi introdus la adresa H în linia de introducere date de jos, apoi introducerea trebuie terminată cu una din tastele săgeţi. Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei este considerată partea din sculă care iese în afară Dacă lungimea sculei se consideră partea din sculă care iese în afară din arbore (pentru că de exemplu măsurarea ofsetului sculei a fost făcută cu un dispozitiv de măsură extern), punctul de zero al originii de lucru trebuie să fie măsurat întotdeauna. Aceasta se poate face atingând piesa într-o poziţie cunoscută cu o cală sau cu o sculă şi introducând aceste coordonate în memorie. Comanda numerică ia automat în consideraţie lungimea calei sau a sculei atunci când calculează ofsetul, dacă anterior acestei operaţii a fost selectat grupul de ofset care conţine lungimea sa. De exemplu, dacă vârful sculei este îndreptat pe direcţia Z, valoarea ofsetului se poate calcula din următoarea ecuaţie:

Mz = z – L – zo unde: - Mz : valoarea punctului de zero al originii de lucru - z : poziţia sculei măsurată în sistemul de coordonate al maşinii (exclusiv lungimea ofsetului) - L : lungimea sculei - zo : data introdusă la coordonata Z în cursul măsurării, poziţia piesei de lucru cunoscută.

77

7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru

Notă :

Valoarea „z“ a ecuaţiei de mai sus diferă de afişarea de poziţie G53, dacă este activă compensarea lungimii sculei pentru coordonata Z (G43 sau G44). În valoarea „ z” lungimea sculei apelate nu este luată niciodată în consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să se şteargă lungimea sculei cu ajutorul comenzii G49, deşi aceasta face doar afişarea de poziţie mai uşor de înţeles. Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei include punctul de zero al originii de lucru Dacă lungimea sculei este măsurată astfel încât ea să conţină şi punctul de zero al originii de lucru (vezi măsurarea ofsetului lungimii sculei) nu mai trebuie măsurată originea de lucru pe axa sculei. O excepţie de la aceasta este dacă punctul de zero al originii de lucru trebuie compensat, sau dacă este folosit un alt sistem de coordonate al piesei. Aceasta este necesar pentru cazul în care valorile lungimii de compensare a sculei sunt calculate în relaţie cu un sistem de coordonate impus. Procedura corespunde cu cea discutată mai sus. Comanda numerică va calcula mărimea ofsetului cu ajutorul ecuaţiilor menţionate mai sus, totuşi în acest caz originea noului sistem de coordonate (G55) este modificată în relaţie cu cea anterioară (G54), după cum se poate vedea în figura de mai sus.

78

7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină . 7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină Lungimea sculei poate fi măsurată şi pe maşină. Pentru aceasta trebuie selectată tasta cu corespondent pe ecran [F4] T.LENG MEASUR (măsurarea lungimii sculei) din meniul [F5] OFFSETS. Apoi trebuie montată pe arbore scula care se măsoară. În continuare trebuie specificată axa pe a cărei direcţie se află scula. Aceasta se poate face după ce se apasă tasta [F2] TL REF AXIS (axa de referinţă a sculei) şi cu ajutorul tastelor cu corespondent pe ecran [F1] X, [F2] Y, … Selectaţi registrul ofsetului lungimii sculei, în care să fie stocată lungimea sculei. Pentru a face aceasta trebuie apăsată tasta cu corespondent pe ecran [F3] OFS. N SEARCH (căutare număr de ofset). Numărul registrului de ofset care urmează să fie folosit în cursul măsurării, trebuie introdus la adresa H în partea de jos a liniei de introducere date, apoi introducerea datelor trebuie terminată cu una din tastele sau . Sistemul de coordonate, la care se raportează sculele, trebuie să fie selectat după apăsarea tastei cu corespondent pe ecran [F1] WORK CRD. (sistemul de coordonate al piesei), iar apoi a tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare [F1] G54, [F2] G55, … Sistemul de coordonate selectat nu este modificat (ca atunci când se execută comanda corespunzătoare G54, G55, …) ci se ţine cont de el în decursul măsurătorii. Scula trebuie deplasată manual într-o poziţie cunoscută a piesei, şi coordonatele acestei poziţii valide trebuie introduse în comanda numerică prin introducere manuală de date. Coordonatele trebuie introduse la adresele coordonatelor – axa de referinţă a sculei fiind determinată - în partea de jos a liniei de introducere date, apoi introducerea datelor trebuie terminată cu una din tastele sau . Comanda numerică calculează ofsetul lungimii sculei în mod automat luând în consideraţie coordonatele introduse şi coordonatele poziţiei curente a maşinii. Ofsetul lungimii sculei măsurat este egal cu partea din sculă care iese în afară, dacă anterior s-a efectuat măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axa de referinţă a sculei. Dacă nu s-a efectuat anterior măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axa de referinţă a sculei, ofsetul lungimii sculei conţine punctul de zero al originii de lucru pe direcţia arborelui pentru fiecare sculă. 7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină Dacă anterior a avut loc o măsurare a punctului de zero al originii de lucru pe axa sculei În acest caz valoarea punctului de zero al originii de lucru pentru sistemul de coordonate selectat pe axa de referinţă a

79

sculei este diferit de zero. Scula este deplasată manual în poziţia cunoscută de pe piesă. După introducerea valorii coordonatei lungimea sculei este calculată cu ajutorul următoarei ecuaţii:

L = z – zo – Mz unde: - L : lungimea sculei calculată de către comanda numerică - z : poziţia bazei suportului sculei în arbore (exclusiv lungimea ofsetului) în sistemul de coordonate al maşinii - zo : data introdusă la coordonata Z în cursul măsurării, poziţia cunoscută a piesei de lucru. - Mz : valoarea punctului de zero al originii de lucru pe axa Z în sistemul de coordonate selectat. În acest caz lungimea sculei este egală cu partea din sculă care iese din arbore, după cum se poate vedea în figură.

Notă :

Valoarea „z“ a ecuaţiei de mai sus diferă de afişarea de poziţie G53, dacă este activă compensarea lungimii sculei pentru coordonata Z (G43 sau G44).În valoarea „ z” lungimea sculei apelate nu este luată niciodată în consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să se şteargă lungimea sculei cu ajutorul comenzii G49, deşi aceasta face doar afişarea de poziţie mai uşor de înţeles.

80

7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină . Dacă anterior nu a avut loc o măsurare a punctului de zero al originii de lucru pe axa sculei Dacă anterior nu a avut loc o măsurare a punctului de zero al originii de lucru pe axa de referinţă a sculei, originea de lucru corespunzătoare în sistemul de coordonate selectat este zero. Procesul de măsurare corespunde cu cele discutate mai sus. Poziţia atinsă cu scula pe piesa de lucru şi introdusă în comanda numerică (a cărei coordonată este cunoscută) este zo. Comanda numerică calculează lungimea sculei cu ajutorul ecuaţiei menţionate anterior. Lungimea calculată a sculei L conţine originea de lucru pe direcţia Z, după cum se vede în figură.

L = z – zo – Mz În acest caz valoarea compensării lungimii sculei conţine punctul de zero al originii de lucru pe direcţia lungimii sculei, după cum se poate vedea în figură. Notă: Trebuie specificat pentru comanda numerică dacă compensarea măsurată va fi apelată cu instrucţiunea G43 sau cu G44. Aceasta se poate face prin specificarea parametrului 1352 LENGHTSG. Dacă în cursul măsurătorii parametrul este 0, se consideră semnul compensării pentru apeluri cu G43; dacă este 1, se consideră semnul pentru apeluri cu G44.

81

8.1 Modul automat 8. Moduri de operare automată Modurile de operare automată sunt: Automat Editare Introducerea manuală a datelor 8.1 Modul Automat Executarea programului în modul Automat se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Automat poate fi activat prin apăsarea butonului . Modul Automat este modul de operare în care se execută programele piesă. Programele piesă care urmează a fi executate se pot afla fie în memoria comenzii numerice, fie pe un dispozitiv extern, de exemplu pe un PC. Locul din care urmează să fie încărcat programul pe care dorim să-l executăm, adică fie memoria fie un dispozitiv extern, se poate stabili după selectarea ecranului DIRECTORY. După apăsarea tastei opţiunile meniului trebuie selectat meniul RUN. După aceea procedura corespunde cu cea descrisă în capitolul Opţiunile directorului de programe. Dacă programul este executat din memorie, eticheta MEM se poate vedea în primul câmp al liniei de stare (prima stare a modului de operare), iar în cazul unui dispozitiv extern se afişează eticheta DNC. Numărul programului selectat pentru executarea automată apare la sfârşitul liniei care conţine numele suprafeţei de afişare generală curente. 8.1.1 Executarea programului din DNC Conectarea cu DNC-ul se realizează prin interfaţa serială RS-232C. Aveţi grijă să setaţi aceleaşi valori ale parametrilor (rata baud, număr de biţi de stop, etc.) atât la transmiţător cât şi la receptor. Se pot face două tipuri de conectări DNC. Conectarea simplă este realizată între comanda numerică şi dispozitivul extern prin selectarea opţiunii DNC din meniul RUN.

82

8.1 Modul automat . Conectarea nu are protocol, datele pot fi transmise prin orice driver de port serial. În cazul selectării opţiunii DNC NCT este necesară executarea programului dnc-plus.exe (produs de NCT Kft) la locul de unde se transmite. Programul dnc-plus.exe poate fi rulat pe un calculator IBM sau compatibil. Programul asigură conectarea între transmiţător şi receptor cu protocol. Avantajul său faţă de conexiunea simplă DNC este că acesta calculează suma de control a fiecărui bloc de program şi o trimite la comanda numerică. Dacă receptorul detectează o eroare, cere repetarea şi transmiţătorul trimite blocul din nou. Această procedură decurge automat, astfel că nu este alertat operatorul. Spre deosebire de conectarea simplă DNC această metodă face transferul foarte sigur, posibilitatea de greşeală (de exemplu comanda numerică recepţionează o comandă falsă datorată unei erori pe canalul de transmisie date) este minim. Programul transmis în DNC trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: - în programul principal nu se poate folosi o comandă de salt (de exemplu salt în programul care este

transmis din dispozitivul extern), cum ar fi GOTO sau M99 Pnnnn, - apelarea de subprograme sau de macro-programe e posibilă cu restricţia că subprogramul sau macro-

programul trebuie să fie stocat în memorie, deci nu poate fi pe dispozitivul extern. Start - Stop prelucrare Prelucrarea se porneşte cu butonul START şi se opreşte cu butonul STOP. Dacă nu este selectat un program pentru execuţie în modul automat şi comanda numerică nu este în starea DNC, atunci când se porneşte modul automat se va afişa mesajul de eroare

NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent).

83

8.2 Modul editare 8.2 Modul editare În caz că nu există program PLC, sau în cazul în care programul PLC ori aria parametrilor sunt eronate, modul editare este activat în mod automat la punerea sub tensiune. Modul editare este indicat prin eticheta EDIT afişată în câmpul cel mai din stânga al liniei de stare. Următoarele opţiuni se pot executa numai în modul editare: - editarea, ca şi încărcare sau salvarea ariei parametrilor prin intrarea serială, - încărcarea programului PLC în comanda numerică, - editarea programelor selectate pentru execuţie în mod automat şi întrerupte în timpul execuţiei, precum şi editarea subprogramelor şi a macro-urilor apelate din programul principal, cu condiţia ca acestea să fie în procesare. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul editare poate fi activat prin apăsarea butonului : . Editarea programelor aflate în operare automată Programele (programele principale şi subprogramele) aflate în execuţie automată sunt indicate cu semnul exclamării ! aflat în faţa numelui lor pe ecranul DIRECTORY. Aceste programe pot fi editate cu următoarele restricţii. Dacă modul automat este întrerupt pe timpul execuţiei, se face comutarea în modul editare şi este afişat ecranul EDIT, comanda numerică afişând întotdeauna programul curent întrerupt, independent de programul selectat în lista directorului (care indică editarea în fundal). Editarea se poate face începând cu blocul următor blocului de program întrerupt. Comanda numerică nu permite editarea blocului întrerupt şi a blocului anterior. Dacă se selectează cu ajutorul cursorului editarea unui astfel de bloc, în cel de al şaptelea câmp de stare apar două săgeţi îndreptate una spre alta -><- indicând faptul că blocul nu poate fi editat. Aceeaşi situaţie apare şi dacă este întreruptă execuţia unui subprogram sau a unui macro. În acest caz subprogramul sau macro-ul poate fi modificat prin deschiderea modului de editare cu restricţiile de mai sus.

84

8.3 Modul introducere manuală a datelor . 8.3 Modul Introducere manuală a datelor Executarea programului în modul Introducere manuală a datelor se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Introducere manuală a datelor poate fi activat prin apăsarea butonului . În modul Introducere manuală a datelor pot fi executate toate programele piesă aflate în memoria comenzii numerice care nu sunt selectate pentru executarea automată. Programul care urmează să fie executat poate fi selectat după afişarea ecranului DIRECTORY. După apăsarea tastei opţiunile meniului trebuie selectat meniul de opţiuni RUN. Apoi procesul corespunde celui care a fost discutat la capitolul “Opţiuni ale directorului de programe”. La deschiderea modului de operare apare eticheta MDI în câmpul cel mai din stânga al liniei de stare. Programul se porneşte cu ajutorul butonului START, în timp ce cu butonul STOP se poate opri execuţia programului. Prin apăsarea butonului START se afişează mesajul NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent) dacă nu e selectat un program pentru execuţie în modul Introducere manuală a datelor. Diferenţe între modurile Automat şi Introducere manuală a datelor - În modul Introducere manuală a datelor se pot executa doar programele din memorie, deci în acest caz transferul DNC nu este posibil ! - În modul Introducere manuală a datelor, programul nu poate fi continuat din punctul de întrerupere (contrar modului automat). Aceasta înseamnă că programul este executat întotdeauna de la început atunci când este activat acest mod de operare. - În programul selectat pentru modul Introducere manuală a datelor nu se pot căuta numere de bloc. Printre altele, modul Introducere manuală a datelor poate fi folosit pentru simplificarea intervenţiilor apărute frecvent pe durata prelucrării. În acest caz nu este nevoie să introducem unul sau mai multe blocuri prin intermediul introducerii de bloc singular, ci e suficientă scrierea unui program. Comutarea de la modul Automat la modul Introducere manuală a datelor şi pornirea procesului prin întreruperea modului Automat se poate face oricând. De exemplu în cazul ruperii sculei, se poate porni în modul Introducere manuală a datelor un program care opreşte arborele şi agentul de răcire, scoate scula din zona de prelucrare şi o

85

8.3 Modul introducere manuală a datelor deplasează într-o poziţie în care intervenţia este mai uşoară. Un alt mod de folosire este atunci când este necesară verificarea unei dimensiuni în timpul prelucrării, modul Automat se poate întrerupe şi se poate porni ciclul de măsurare în modul Introducere manuală a datelor. După ce procesul de care am avut nevoie s-a încheiat, se revine la modul Automat şi se continuă prelucrarea. În modul Introducere manuală a datelor, pe timpul execuţiei programului, operaţiile următoarelor funcţii corespund cu cele ale modului Automat: - Execuţia blocului singular - STOP condiţionat - bloc condiţionat - Dry run - Posibilităţi de blocare.

86

9 Comutatoare de corecţie . 9 Comutatoare de corecţie Comanda numerică poate opera cu trei comutatoare de corecţie pentru: - mărime avans de lucru, - avans rapid, şi - viteza de rotaţie arbore. 9.1 Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru Comutatorul de corecţie mărime avans are 16 poziţii. Comutatorul de corecţie mărime avans determină cu ce procent din valoarea avansului programat (F) să se deplaseze axele. Figura alăturată prezintă corespondenţa între poziţia comutatorului şi procentajul corespunzător acelei poziţii. Poziţia 0% opreşte atât mişcarea de avans de lucru cât şi mişcarea de avans rapid. În configuraţia de bază comutatorul de corecţie mărime avans se poate selecta pe ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %. În acest fel procentajul se poate reduce (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran F-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran F+).

Panoul NCT este prevăzut cu un comutator rotativ cu 16 poziţii. În acest caz se poate folosi acest comutator în locul procedurii de ajustare a corecţiei cu tastele cu corespondent pe ecran descrisă mai sus. Poziţia comutatorului de corecţie mărime avans este interpretată în modul JOG pe baza parametrilor. Dacă valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 0, viteza de

JOG este valoarea modală F. Dacă valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 1, comanda numerică înregistrează viteza fixată în tabel pe baza poziţiei comutatorului de corecţie mărime avans. (Vezi tabelul de la modul JOG). În următoarele cazuri comutatorul de corecţie mărime avans nu are efect: - G63, adică corecţia anulată, - la valorile variabilei #3004 listate în manualul programatorului, şi - pe durata tăierii filetului G33 şi a ciclurilor de filetare G74, G84. În aceste cazuri comanda numerică ia în consideraţie valoarea de 100% indiferent de poziţia comutatorului.

87

9 Comutatoare de corecţie 9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid Comutatorul de corecţie mărime avans rapid determină cu câte procente din valoarea avansului rapid definit în parametru, se vor mişca axele. Figura alăturată prezintă corespondenţa între poziţia comutatorului şi procentajul corespunzător acelei poziţii. F0 este un procentaj fixat la parametrul 1024 RAPOVER. Practic valoarea sa este de 10% sau mai puţin. Dacă valoarea parametrului 1024 RAPOVER este zero, valorile corecţiei mărimii avansului rapid (funcţie de programul PLC) sunt aceleaşi cu cele discutate anterior la corecţia mărimii avansului de lucru în gama 0, 1, 2, 5, 10, 20, …, 100%. În privinţa detaliilor adresaţi-vă constructorului maşinii. Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru pe poziţia 0% opreşte şi mişcarea de avans rapid, aşa că nu este necesară poziţia de 0% pe comutatorul de corecţie mărime avans rapid. În configuraţia de bază, comutatorul de corecţie mărime avans rapid se poate selecta pe ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %. În acest fel procentajul se poate reduce (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R+).

Dacă maşina este echipată cu panou NCT, valoarea de corecţie a mărimii avansului rapid se poate selecta cu cele patru butoane opţionale. Notă:

Comanda numerică ia în consideraţie şi valoarea 0% de la comutatorul de corecţie mărime avans de lucru. În privinţa detaliilor adresaţi-vă constructorului maşinii . 9.3 Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore are 11 poziţii. Comutatorul determină cu câte procente din valoarea vitezei de rotaţie arbore programată (S) se va roti arborele. Figura alăturată prezintă corespondenţa între poziţia comutatorului şi procentajul corespunzător acelei poziţii. În configuraţia de bază comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore se poate selecta pe ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %. În acest fel procentajul se poate reduce (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran S-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran S+).

88

9 Comutatoare de corecţie . Panoul NCT este prevăzut cu trei butoane pentru corecţia vitezei de rotaţie arbore. În acest caz în locul procedurii de ajustare a corecţiei cu tastele cu corespondent pe ecran descrisă mai sus, se pot folosi aceste trei butoane. Cu butonul viteza este scăzută, iar cu butonul viteza este crescută. Apăsând

butonul comanda numerică revine la 100% din valoarea programată. Pe durata tăierii filetului,G33 şi a ciclurilor de filetare ,G74, G84 comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore nu are efect. În aceste cazuri comanda numerică ia în consideraţie valoarea de 100% indiferent de poziţia comutatorului.

89

10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului 10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului Pornirea execuţiei programului se face cu butonul de START Execuţia programului se poate opri prin intermediul următoarelor funcţii şi taste: - cu butonul de STOP ,

- cu tasta RESET , - la sfârşitul executării blocului în modul bloc singular ,

- după executarea comenzii de oprire programată M00, - ca efect al comenzii de oprire condiţionată M01, dacă comutatorul de stop este apăsat, - după executarea comenzilor de sfârşit de program M02, M30. 10.1 Pornirea execuţiei programului În cazurile următoare execuţia programului este pornită prin apăsarea butonului START : - în modurile JOG, JOG incremental sau avans cu roata de mână, după ce a fost introdus şi terminat un bloc singular, - în modul automat, dacă programul este selectat pentru execuţie din memorie sau DNC, - în modul de introducere manuală a datelor, dacă programul este selectat pentru execuţie. Mesajul de eroare NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent) este afişat dacă se apasă butonul START şi nu este selectat un program pentru execuţie. Starea de START este indicată de eticheta STRT în cel de al treilea câmp al liniei de stare. 10.2 Oprire avans Pe durata execuţiei programului prin apăsarea butonului STOP , starea START este anulată. Axele frânează şi se opresc. Execuţia funcţiilor (M, S, T, B) în blocul dat este continuată până la sfârşitul blocului. Starea de STOP este indicată de eticheta STOP în cel de al treilea câmp al liniei de stare. În cazurile următoare butonul STOP nu are efect: - G63, adică starea de inhibare corecţie, - valorile variabilei #3004 listate în manualul programatorului, şi - pe durata tăierii filetului G33 şi a ciclurilor de filetare G74, G84 10.2 RESET Dacă se apasă tasta de reset în timpul execuţiei programului, se anulează stările START sau STOP. Axele frânează şi se opresc chiar dacă comanda numerică execută operaţii la care folosirea comutatorului de corecţie avans de lucru şi a butonului de STOP nu au efect (de exemplu : G33, G74, G84).

90

10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului . În acelaşi timp anumite mesaje generale sunt de asemeni şterse din câmpul de mesaje al liniei de stare. Programul PLC (în general) opreşte rotirea arborelui şi suspendă operaţiile aflate în execuţie. Pe lângă acestea, tasta RESET are şi alte efecte, în alte moduri de operare. În operare automată în cazul în care nu este încă starea INTD: Dacă se apasă tasta RESET în operarea automată şi nu este încă starea INTD (întrerupere), se afişează eticheta INTD în cel de al treilea câmp al liniei de stare. Aceasta înseamnă că operarea automată este întreruptă. După aceea, executarea programului poate fi reluată de la blocul care a fost întrerupt. În modul de introducere manuală a datelor: Dacă se apasă tasta RESET în modul de introducere manuală a datelor, executarea programului este întreruptă şi nu poate fi reluată de la punctul la care a fost întreruptă, ci doar de la început. În cazul executării unui bloc singular : Dacă se apasă tasta RESET pe parcursul executării unui bloc singular, blocul este şters din bufer. Dacă e nevoie ca acelaşi bloc să fie executat din nou, introducerea blocului singular trebuie făcută din nou. În cazul în care în modul automat este activă starea INTD şi nu este afişat nici un mesaj în linia de mesaje generale, dacă se apasă tasta RESET, starea INTD este anulată şi execuţia programului trece la primul bloc al programului selectat pentru executarea automată, adică prin apăsarea butonului START prelucrarea porneşte de la început. Starea INTD este ştearsă şi comanda numerică înregistrează stările implicite fixate prin parametri. 10.4 Oprire programată: M00 Atunci când pe durata execuţiei programului se ajunge la un bloc care conţine codul M00, se execută blocul apoi se trece în starea STOP şi maşina se opreşte. Prelucrarea se poate relua apăsând butonul START . 10.5 Oprire condiţionată: M01 Starea de oprire condiţionată se poate selecta dintr-unul din ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsat comutatorul COND. STOP (oprire condiţionată).

91

10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul . Atunci când se ajunge la codul M01 în timpul execuţiei programului, blocul care conţine codul M01 se execută şi dacă comutatorul COND. STOP este apăsat, se trece în starea STOP şi maşina se opreşte. Cu butonul START se continuă prelucrarea. Dacă butonul COND. STOP nu e apăsat nu se întâmplă nimic. 10.6 Sfârşit de program: M02, M30 Codurile M02 şi M30 indică sfârşitul programului principal. Prin folosirea lor se opreşte prelucrarea şi se anulează starea START. În cursul execuţiei programului din memorie, se revine cu listarea programului la primul bloc al programului principal, de unde se poate relua prelucrarea de la început cu ajutorul butonului START . Chiar dacă codul de sfârşit de program nu este introdus la sfârşitul programului principal, cu simbolul % activ, procesul de mai sus este executat, cu excepţia opţiunilor PLC ale codurilor M02, M30, ca de exemplu oprire arbore şi răcire, care nu sunt executate.

92

11 Intervenţia în cursul execuţiei programului . 11 Intervenţia în cursul execuţiei programului 11.1 Salt de bloc condiţionat Dacă la începutul unui bloc este programat salt de bloc condiţionat /n (n semnifică numărul comutatorului de bloc condiţionat) atunci : - dacă comutatorul n este validat, se sare peste bloc, - dacă comutatorul n este invalidat, se execută blocul. Comutatorul de bloc condiţionat nr. 1 poate fi accesat în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsat comutatorul COND. BLOCK (bloc condiţionat). Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul . Comanda numerică poate lucra cu încă 8 comutatoare de bloc (în total 9). Aceste comutatoare pot fi folosite opţional. 11.2 Creşterea vitezei de avans cu ajutorul butonului JOG de avans rapid Dacă axele se mişcă în timpul execuţiei programului şi se apasă butonul JOG de avans rapid

, comanda numerică creşte viteza de avans, iar dacă apoi se eliberează butonul JOG

de avans rapid, se revine la avansul programat. Mărimea acceleraţiei este determinată de valoarea fixată la parametrul 1371 FMULT. Valoarea programată este multiplicată cu numărul introdus la parametru, şi rezultatul este considerat valoare de avans. Dacă valoarea parametrului este 1, avansul rămâne neschimbat atunci când se apasă butonul de avans rapid, dacă valoarea este de exemplu 2, avansul se dublează.

93

11 Intervenţia în cursul execuţiei programului 11.3 Intervenţia cu ajutorul roţii de mână în operarea automată Operarea cu roata de mână poate fi pornită în paralel cu operarea automată. În acest caz, în câmpul cel mai din stânga al liniei de stare se poate vedea eticheta MEM sau DNC care indică operarea automată, funcţie de unde se află programul aflat în execuţie. În acelaşi timp în al doilea câmp al liniei de stare apare eticheta HNDL, care indică operarea cu roata de mână. Cu ajutorul roţii de mână o mişcare poate fi suprapusă la mişcarea definită în program. Traiectoria sculei care se obţine astfel va diferi de cea definită în program. Regulile de operare sunt după cum urmează: - Regulile de selectare a axei şi a incrementului corespund celor discutate la modul avans cu roata de mână. - Viteza de intervenţie care vine de la roata de mână se adună algebric la viteza care rezultă din interpolare, totuşi viteza realizată nu poate fi mai mare decât viteza de avans maxim permisă, care este înregistrată la axa dată. Dacă de exemplu viteza de avans maximă este 2000 mm/min şi axa selectată este mişcată în direcţia + cu 400 mm/min, viteza care vine de la roata de mână poate fi 1600 mm/min în direcţia +, sau 2400 mm/ min în direcţia -. Dacă viteza realizată este peste viteza maximă permisă, comanda numerică nu mai ia în consideraţie pulsurile de la roata de mână. - Mişcarea se execută chiar şi în starea de corecţie avans 0%. - Ca efect al intervenţiei cu roata de mână se poate inversa direcţia. - Mişcarea nu se execută în cazurile următoare: - Starea G00, sau alte stări de mişcare cu avans rapid, de exemplu fraza de poziţionare a ciclului fix, G28, G53, etc. chiar dacă nu este programată vreo comandă de mişcare pe axa respectivă. - Starea de STOP.

94

11 Intervenţia în cursul execuţiei programului . Efectul intervenţiei asupra sistemului de coordonate - Pulsurile roţii de mână sunt

de asemeni adăugate la ofsetul axei corespunzătoare în registrele de ofset ale punctului de zero comun. Astfel sunt modificate toate originile de lucru şi sistemele de coordonate locale.

- În mod natural aceasta nu influenţează sistemul de coordonate al maşinii. În cazul G53 sau G28 axa se mişcă întotdeauna la poziţia corespunzătoare.

- Cota introdusă cu roata de mână nu se poate vedea pe afişajul care prezintă poziţia curentă

în acord cu cele discutate mai sus. Dacă unul din ofseturile punctelor de zero de lucru comune este diferit de zero, se afişează un semn al exclamării ! în câmpul al şaptelea al liniei de stare.

95

12 Corectarea programului piesă 12 Corectarea programului piesă Următoarele funcţii ajută la testarea şi corectarea programelor piesă: - executarea blocului singular, - dry run - posibilităţile de blocare şi - rularea de test. Aceste funcţii nu sunt moduri de operare, ci condiţii care influenţează execuţia programului în mod automat. 12.1 Executarea blocului singular Executarea blocului singular se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran SINGLE BLOCK (bloc singular) .Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul . Executarea blocului singular se poate face în modul Automat sau în modul Introducere manuală a datelor. Comanda numerică se opreşte (starea STOP) după executarea fiecărui bloc. O excepţie la aceasta este când blocurile de tăiere filet G33 se succed sau s-a programat suprimarea executării blocului singular prin introducerea valorii #3003=1. Prelucrarea se continuă cu butonul START . 12.2 Dry run (toate avansurile cu viteză mare) Comutatorul DRY RUN se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran DRY RUN. Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul . Atunci când acest buton este activat, toate avansurile se fac cu viteză mare, fixată în parametri. Se execută fiecare mişcare la valoarea avansului interpretată în dimensiune pe minut, independent dacă este programată starea G94 sau G95.

96

12 Corectarea programului piesă . În general butonul DRY RUN poate fi activat doar într-unul din modurile manuale cu condiţia ca axele să fie oprite. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru material informativ. 12.3 Funcţia de blocare maşină Comutatorul MACHINE LOCK (blocare maşină) se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran MACHINE LOCK (blocare maşină). Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul . Starea de maşină blocată este indicată de eticheta LOCK în câmpul opt al liniei de stare (stare generală NC). Dacă este activat comutatorul, atunci: - interpolatorul nu dă nici o comandă buclei de control a poziţiei pentru fiecare axă, şi - nu se execută nici o funcţie de către PLC. Funcţiile blocare maşină şi DRY RUN pot fi combinate, adică se pot activa amândouă în acelaşi timp. Ecranele POSITION (poziţie) şi GRAPHIC POSITION (poziţie grafică) prezintă traiectoria deja desenată. Dacă comutatorul DRY RUN este activat, viteza e mare, dacă nu e activat, viteza este avansul programat. Dacă comutatorul blocare maşină este dezactivat, poziţiile momentane ale axelor se pot vedea din nou pe ecranul POSITION (poziţie). Notă: În general butonul MACHINE LOCK poate fi activat doar într-unul din modurile manuale, cu condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru material informativ. 12.4 Alte posibilităţi de blocare Alte posibilităţi de blocare pot fi la dispoziţie în mod opţional. Acestea sunt: Blocare funcţie Aceasta înseamnă că nu se execută nici o funcţie trimisă la PLC (M, S, T, B, etc. ). Dacă este folosit panoul NC, se selectează butonul .

97

12 Corectarea programului piesă Blocare axă Axele pot fi blocate separat. În acest caz doar axa (axele) blocată (blocate) nu se mişcă, pe când celelalte se pot mişca. Diferitele funcţii şi posibilităţi de blocare a axelor se pot combina în mod opţional. Se pot bloca simultan o axă, de exemplu axa Z şi funcţiile. Notă: Pentru informaţii suplimentare despre diferitele posibilităţi de blocare adresaţi-vă constructorului maşinii. 12.5 Rularea de test Tasta cu corespondent pe ecran TEST se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran TEST. Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul . Starea de test este indicată de eticheta TEST în câmpul opt al liniei de stare. Dacă tasta este activată, atunci: - interpolatorul nu dă comandă de mişcare buclei de control a poziţiei pentru nici o axă, şi - nu se execută nici o funcţie de către PLC. Starea TEST se poate aplica pentru testarea sintactică şi grafică a programelor. Execuţia programului (interpolarea) este mult mai rapidă şi mult mai amănunţită în detalii grafice decât este în cazul activării simultane a stărilor MACH. LOCK şi DRY RUN. Afişarea de poziţie şi afişarea poziţiei grafice arată traiectoria executată. Dacă butonul TEST nu este activat, atunci pe afişarea de poziţie a comenzii numerice se pot vedea poziţiile curente ale axei. Notă: În general butonul TEST poate fi activat doar într-unul din modurile manuale, cu condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru material informativ.

98

13 Întreruperea şi repornirea operării automate . 13 Întreruperea şi repornirea operării automate În multe cazuri este nevoie ca operarea automată să fie întreruptă şi apoi să fie continuată mai târziu. Astfel de cazuri sunt de exemplu când: - trebuie corectate erorile, atunci când sosesc mesaje de eroare de la preprocesorul de module

de program sau de la PLC, şi apoi continuată prelucrarea, - pe timpul prelucrării e necesară corectarea programului, de exemplu din cauza unei erori

sintactice, - în cazul ruperii unei scule, scula ruptă trebuie retrasă şi înlocuită, apoi prelucrarea trebuie

continuată cu o sculă nouă şi – dacă e necesar – cu valori noi pentru corecţii, - în anumite faze de prelucrare rezultatul trebuie examinat, verificat, apoi continuată

prelucrarea, - dacă în cursul prelucrării apare un obstacol, de exemplu o clamă de strângere a piesei de

prelucrat se află pe traiectoria sculei şi trebuie ocolită, şi apoi continuată prelucrarea, - dacă lucrul trebuie întrerupt, de exemplu în cazul căderii reţelei de alimentare cu energie

electrică, şi apoi continuat de la punctul de întrerupere, Cazurile prezentate mai sus cer diferite tipuri de intervenţie din partea operatorului. Astfel de probleme trebuie să fie rezolvate cu ajutorul facilităţilor comenzii numerice discutate în continuare. 13.1 Întreruperea operării automate În cursul operării automate starea de întrerupere poate fi cauzată de următoarele intervenţii: - apariţia stării de stop urgenţă, de exemplu prin apăsarea butonului STOP URGENŢĂ, - ca efect al tastei RESET sau - schimbarea modului de operare. Starea de întrerupere este indicată de eticheta INTD în cel de al treilea câmp al liniei de stare. În starea de întrerupere se pot face multe intervenţii manuale asupra comenzii numerice, care pot fi înregistrate sau anulate la repornire. 13.2 Repornirea operării automate. Informaţii modale Operarea automată poate fi repornită în trei feluri din starea ITND: - necondiţionat, - prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART (repornire bloc) sau - prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN (revenire bloc) Diferenţa dintre cele trei metode de repornire este că în timp ce în primul caz, dacă a fost făcută o mişcare din punctul de întrerupere, se trece la poziţia de sfârşit de bloc, în cazul al doilea se trece la poziţia de început a blocului întrerupt şi se execută din nou întregul bloc, şi în al treilea caz se trece înapoi la poziţia de întrerupere şi se continuă prelucrarea de acolo. În starea de întrerupere (INTD) a operării automat, informaţiile modale se modifică prin introducerea unui bloc singular sau rularea programului selectat pentru modul introducere

99

13 Întreruperea şi repornirea operării automate manuală a datelor. Aşadar dacă prelucrarea se porneşte în starea INTD a modului automat şi este apăsat butonul START, comanda numerică înregistrează starea STOP şi se afişează mesajul RESTORE MODAL FUNCTIONS? Y (restaurare funcţii modale ?Y=da) Dacă se apasă tasta <SHIFT> , se afişează întrebarea: RESTORE MODAL FUNCTIONS? N (restaurare funcţii modale ?N=nu) Se poate trece de la un mesaj la altul prin apăsarea tastei <SHIFT> . Dacă se apasă

butonul START , în funcţie de mesajul (Y =da sau N =nu) se restaurează sau nu starea de dinainte de suspendare. Mesajul este anulat cu ajutorul tastei RESET şi starea INTD rămâne. Informaţia modală declară din nou (sau nu declară din nou): - codurile G modale, - valoarea F, - codul de compensare: H, D, - parametrii modali ai ciclurilor fixe (nivel de pornire, nivel R, etc.), - centrele imaginii în oglindă, modificării la scară, rotaţiei, - axele atribuite pentru imaginea în oglindă, modificarea la scară, unghiul de rotaţie. După ce s-a făcut repornirea din starea INTD, sunt luate în consideraţie valorile modificate ale punctului de zero al piesei şi a compensării sculei.

100

13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate . 13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate Dacă operarea automată este pornită din starea de întrerupere (INTD), necondiţionat după START se trece la poziţia de sfârşit a blocului întrerupt şi se continuă prelucrarea de acolo.

Aplicaţiile tipice ale funcţiei sunt: - când trebuie anulate erorile, atunci când sosesc mesaje de eroare de la preprocesorul de module de program sau de la PLC, şi apoi continuată prelucrarea, - când pe durata prelucrării, parametrii de tăiere trebuiesc corectaţi, de exemplu dacă viteza de rotaţie a arborelui (S) sau avansul (F) trebuie reînscrise prin intermediul introducerii de date manual, şi apoi continuată prelucrarea, - în cazuri mai simple când poziţia finală sau valoarea măsurată trebuie modificată fără să se corecteze programul piesă, - dacă în cursul prelucrării apare un obstacol, de exemplu o piesă de strângere a piesei de prelucrat se află pe traiectoria sculei şi trebuie ocolită, şi apoi continuată prelucrarea. Întreruperea blocurilor singulare Cazul 1 : în starea G40,întreruperea interpolării liniare paralelă cu o axă Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe: Programul nr.1 Programul nr.2 … … N60 G90 G0 X30 Y10 N60 G90 G0 X30 Y10 N70 Y60 N70 G91 Y50 N80 X60 N80 X30 … … Programele nr. 1 şi 2 au aceeaşi traiectorie pentru sculă, însă specificarea datei pentru primul este absolută, iar pentru al doilea incrementală. Întreruperea survine în blocul N70. În poziţia X=30, Y=30 mişcarea este oprită, modul automat este întrerupt şi axele sunt aduse în poziţia X=10, Y=40 prin intermediul operării manuale. Dacă după aceea se revine la modul automat şi se apasă butonul START, mişcarea programată în blocul N70 este terminată. Axa Y se mişcă la poziţia programată Y=60, indiferent dacă traiectoria sculei a fost scrisă cu ajutorul specificării de dată absolută (programul nr.1) sau al specificării de dată incrementale (programul nr.2). Axa X nu se mişcă în blocul N70, ea revine la traiectoria programată original doar în blocul N80, unde este programată mişcarea pe X. În cazul în care nu se fac referiri la axa X în mai multe blocuri consecutive, ea se întoarce la traiectoria programată în blocul în care se face referire la adresa X. Mişcarea este aceeaşi dacă în modul bloc singular operarea automată este oprită în poziţia de start a blocului N70, este folosită operarea manuală, apoi după revenire se apasă butonul START.

101

13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate Cazul 2: în starea G40, întreruperea interpolării liniare oblice Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe: Programul nr.1 Programul nr.2 … … N40 G90 G0 X20 Y10 N40 G90 G0 X20 Y10 N50 X95 Y55 N50 G91 X70 Y45 N60 X120 N60 X25 … … Programele nr. 1 şi 2 au aceeaşi traiectorie pentru sculă, însă specificarea datei pentru primul este absolută, iar pentru al doilea incrementală. Întreruperea survine în blocul N50. În poziţia X=45, Y=25 mişcarea este oprită, modul automat este întrerupt şi axele sunt aduse în poziţia X=45, Y=70 prin intermediul operării manuale. Dacă după aceea se revine la modul automat şi se apasă butonul START, mişcarea programată în blocul N50 este terminată. Axele X şi Y se mişcă oblic chiar din starea momentană până în poziţia programată X=95, Y=55, indiferent dacă traiectoria sculei a fost scrisă cu ajutorul specificării de dată absolută (programul nr.1) sau al specificării de dată incrementale (programul nr.2). Mişcarea este aceeaşi dacă în modul bloc singular operarea automată este oprită în poziţia de start a blocului N50, este folosită operarea manuală, apoi după revenire se apasă butonul START. Întreruperea ciclurilor fixe Să examinăm următorul ciclu: … G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200 … Ciclul fix este interpretat în vederea întreruperii ca fiind compus din trei blocuri parţiale: - primul bloc: Poziţionarea în planul selectat. Se face referire la acest bloc în vederea

întreruperii acolo unde doar una sau două coordonate (în exemplu X şi Y) au fost programate: G0 X100 Y70

- al doilea bloc: Poziţionare în punctul R. Se face referire la acest bloc în vederea întreruperii unei poziţionări de-a lungul axei. În exemplu se mişcă axa Z la valoarea specificată la adresa R: G0 Z2

- al treilea bloc: Executarea găurii şi retragerea în poziţia iniţială (G98) sau în punctul R (G99). În acest caz poziţia finală a blocului parţial este poziţia iniţială sau punctul R.

La sfârşitul tuturor celor trei blocuri parţiale, comanda numerică se opreşte în modul bloc singular. Cazul 3: Întreruperea ciclului fix în cursul poziţionării în planul selectat

102

13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate______________________________ . Dacă în blocul exemplu de mai sus mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100, Y=70 şi apoi se foloseşte operarea manuală, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, se execută mişcarea ca în cazul al doilea, adică axele se deplasează în poziţia X100 Y70. Dacă în planul selectat adresa uneia din axe nu a fost programată (de exemplu Y) şi s-a făcut mişcare şi în această direcţie, sau în direcţia Z, mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1, adică axele nu se vor mişca nici pe Y nici pe Z după apăsarea butonului START. Cazul 4: Întreruperea ciclului fix în cursul poziţionării la nivelul R Dacă în exemplul de mai sus mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării pe coordonată în direcţia Z la R=2 şi se foloseşte operarea manuală, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, axa se deplasează la poziţie în direcţia Z la R=2, ca şi în cazul 1. Dacă în cursul operării manuale s-au făcut mişcări şi în planul X, Y , după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START nu se execută întoarcere în direcţia X, Y. Astfel coordonata X, Y a găurii se poate modifica de către operator cu ajutorul intervenţiei manuale chiar pe durata prelucrării. Cazul 4: Întreruperea ciclului fix în cursul prelucrării unei găuri Dacă un ciclu fix a fost întrerupt în cursul prelucrării unei găuri, la repornirea prin apăsarea butonului START scula se va deplasa la nivelul iniţial în starea G98 sau la nivelul R în starea G99. În continuare se va continua prelucrarea prin executarea blocului următor. Dacă în cursul ciclului a fost programată şi o numărare a repetărilor şi întreruperea prelucrării nu s-a făcut la ultima gaură, după revenirea la nivelul iniţial sau la nivelul R se continuă prelucrarea prin poziţionarea deasupra găurii următoare. Luând în considerare cele discutate mai sus sunt două moduri de a întrerupe prelucra-rea găurilor. Dacă în cursul retragerii operatorul observă că, de exemplu, în cazul unei găuri străpunse, lungimea programată a găurii este prea scurtă, apasă STOP, deschide oricare din modurile manuale şi execută operaţia prin operarea manuală. După revenirea la operarea automată şi apăsarea butonului de START se va retrage scula şi se continuă prelucrarea. Dacă operatorul opreşte găurirea chiar înainte de a se atinge fundul găurii şi retrage scula în modul manual şi apoi revine la operarea automată, după apăsarea butonului de START scula se mişcă

103

13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate fie la nivelul iniţial, fie la nivelul R şi se continuă prelucrarea din acest punct. Prin intermediul acestei intervenţii se poate corecta adâncimea găurii. Întreruperea prelucrării în modul Ofset Cazurile următoare se referă la axele din planul selectat atunci când este activ modul ofset. Pentru întreruperea mişcării axelor în afara planului selectat, vezi cazurile de întrerupere în starea G40. Cazul 6: în starea G41 sau G42, întreruperea interpolării liniare paralelă cu axa Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe: Programul nr.1 Programul nr.2 G41 G17 G90 G1 D1... G41 G17 G91 G1 D1... … … N80 Y90 N80 Y90 N90 X20 N90 X70 … … Ambele programe sunt pentru aceeaşi traiectorie a sculei, însă specificarea datei pentru primul este absolută, iar pentru al doilea incrementală. Dacă prelucrarea se întrerupe în poziţia X=-50, Y=40, modul automat este întrerupt şi se foloseşte operarea manuală, apoi după revenirea la modul automat se apasă butonul START, ambele axe vor lua parte în modul ofset la mişcarea de urmărire a conturului către poziţia finală programată, după cum se vede în figură, independent dacă traiectoria sculei a fost programată prin folosirea specificării absolute a datei sau a specificării incrementale a datei. Dacă în exemplul de mai sus operarea manuală se face în direcţia Z, după ce se apasă butonul START, pe direcţia Z nu se va face nici o mişcare, după cum s-a discutat la cazul 1. Dacă în modul bloc singular executarea automată se întrerupe în starea STOP la începutul blocului N80, după revenire şi START, traiectoria sculei este recalculată după cum s-a discutat mai sus. Dacă în acelaşi timp valoarea razei sculei s-a schimbat, se continuă tăierea luând în consideraţie noua valoare de ofset. Cazul 7: în starea G41 sau G42, întreruperea interpolării liniare oblice Dacă în modul ofset operarea automată este întreruptă în decursul interpolării liniare oblice, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, traiectoria sculei este recalculată după cum s-a discutat la cazul 6.

104

13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate______________________________ . Cazul 8: în starea G41 sau G42, întreruperea interpolării circulare Dacă în modul ofset operarea automată este întreruptă în decursul interpolării circulare, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, scula se va apropia de poziţia finală programată în bloc de-a lungul unui cerc cu o rază variabilă. Centrul cercului corespunde cu centrul celui programat. Raza sa de pornire este egală cu distanţa dintre centrul cercului şi poziţia momentană a sculei. Raza punctului final al cercului corespunde cu cea programată. Atunci când deplasarea manuală se face într-o poziţie care este în dreapta poziţiei finale a cercului, conform figurii alăturate, comanda numerică va proceda la fel ca în cazul prezentat mai sus. Însă în acest caz arcul de cerc cu rază variabilă este închis la 360° datorită direcţiei G02, conform figurii.

105

13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART 13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART Dacă se activează condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) după ce se revine la

modul automat şi apoi se apasă butonul START , se trece la poziţia de început a blocului întrerupt şi se continuă prelucrarea de aici, adică se execută din nou blocul întrerupt. Această funcţie este tipică pentru repornirea după ruperea sculei. După înlocuirea sculei, valoarea ofsetului punctului de zero al piesei şi/sau valoarea compensării sculei pot fi schimbate. Când se apasă butonul de START se trece la poziţia de început a blocului întrerupt cu noile valori ale ofsetului pentru sculă şi piesă. Acest comutator se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran [F5] BLOCK RESTART (restart bloc). În continuare executarea blocului se desfăşoară în concordanţă cu cele discutate mai sus. Dacă se foloseşte panoul de control NCT, se selectează butonul . 13.4.1 Revenirea la poziţia de pornire a blocului prin intermediul operării manuale În starea întreruptă (INTD) a operării automate condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se poate activa în orice mod manual de operare (JOG, JOG incremental, avans cu roata de mână). După ce este activat, distanţa necesară pentru revenire se poate vedea pe afişarea distanţei rămase de parcurs pentru fiecare axă. Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa rămasă de parcurs este zero. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în poziţia de revenire. În continuare axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie, decât dacă se dezactivează condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) . Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul automat şi apăsarea butonului START procesul de revenire se poate continua. Cu ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în felul dorit, putându-se evita astfel posibilele obstacole. 13.4.2 Revenirea la poziţia de pornire a blocului în modul automat În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) , prin folosirea butonului START se revine la poziţia de start a blocului prin interpolare liniară. Dacă pe drumul de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul STOP. În continuare revenirea se poate face prin intermediul modului manual.

106

13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART . 13.4.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea blocului de mişcare simplă Cazul 1: în starea G40, întreruperea şi repornirea interpolării liniare Figura prezintă cazul în care o interpolare liniară în planul X,Y este întreruptă, este selectat un mod manual şi este folosită operarea manuală pe toate cele trei axe. Dacă, după ce s-a revenit la modul automat şi s-a activat condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) , se apasă butonul START sau se foloseşte operarea manuală într-unul din modurile manuale, se trece la poziţia de început a blocului întrerupt. În procesul de revenire iau parte toate axele, chiar şi cele care nu sunt programate în blocul întrerupt. Dacă pe o axă compensarea este modificată, ca de exemplu de-a lungul axei Z în figura alăturată, sau punctul de zero al piesei este modificat, se revine la poziţia Z validă în poziţia de început a blocului, înregistrându-se noua compensare sau ofsetul. (În figură se presupune că nu s-a programat mişcare pe direcţia Z în blocul întrerupt.) Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea ciclurilor fixe Să examinăm următoarele cicluri fixe: … G0 X50 Y20 Z10 G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200 … Ciclul fix repornit cu condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) constă din trei blocuri: Blocul parţial 1: Poziţionarea în planul selectat. În acest bloc parţial poziţia de start este

coordonata X=50,Y=20, Z=10. Blocul parţial 2: Poziţionarea în punctul R. În acest bloc parţial poziţia de start este

coordonata X=100,Y=70, Z=10.

107

13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART Blocul parţial 3: Prelucrarea găurii şi retragerea la poziţia de început (G98) sau la punctul R

(G99). În acest bloc parţial poziţia de start este coordonata X=100,Y=70, Z=2. La terminarea tuturor celor trei blocuri parţiale comanda numerică se opreşte în modul bloc singular. Dacă ciclul fix este programat cu număr de repetări L, blocurile parţiale de mai sus sunt repetate. Cazul 2: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul poziţionării în planul selectat Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100, Y=70 şi prin condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se revine la începutul blocului (la coordonata X=50,Y=20, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută ca în cazul 1. Cazul 3: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul poziţionării în punctul R Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării în punctul R=2 pe axa Z şi prin condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se revine la începutul blocului (la coordonata X=100,Y=70, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută tot ca în cazul 1. Cazul 4: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul prelucrării găurii Dacă ciclul fix este întrerupt în timpul prelucrării găurii şi prin condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se revine la începutul blocului (la coordonata X=100,Y=70, Z=2 în exemplul de mai sus), după apăsarea butonului START se execută prelucrarea găurii şi retragerea. Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea prelucrării în modul ofset Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul ofset. Pentru întreruperea şi repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile stării G40.

108

13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART . Cazul 5: Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul ofset în afara colţului Folosind condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) este declarat un vector de poziţie în punctul de început al blocului întrerupt, a cărui lungime este egală cu produsul dintre lungimea sculei vechi şi raportul razelor, conform relaţiei: În continuare prelucrarea este continuată pe traiectoria sculei cu valoarea nouă de ofset. Când se revine la poziţia de start a blocului, comanda numerică controlează toate axele. Aceasta este valabil, de exemplu, şi pentru axa Z, presupunând că s-a efectuat o deplasare manuală în această direcţie. Dacă după înlocuirea sculei s-a modificat şi lungimea sculei, şi lungimea sculei a fost înregistrată în direcţia Z, în cazul revenirii în direcţia Z se ţine cont de noua lungime a sculei (vezi cazul 1) Cazul 6: Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul ofset în colţul interior Când condiţia BLOCK RESTART (restart bloc)

este activă,

prelucrarea în interiorul unui colţ (unghi) corespunde cu cea în exteriorul colţului. Însă în acest caz, după cum se vede în figură, dacă unul din blocuri este un cerc, se taie din piesă. Aceasta se poate evita dacă scula nu revine în întregime la poziţia de start, ci este oprită mai devreme şi condiţia

109

13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART BLOCK RESTART (restart bloc) este dezactivată. În continuare procesul corespunde cu cel discutat la capitolul “Repornirea necondiţionată a operării automate”. O altă posibilitate este să pornim o căutare de bloc pentru blocul întrerupt, însă aceasta este de resortul altui capitol.

110

13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN . 13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN Dacă operarea automată a fost întreruptă, s-a folosit operarea manuală pentru deplasare în afara piesei şi trebuie făcută revenirea în punctul de întrerupere, trebuie folosită condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc) Acest comutator se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran BLOCK RETURN (revenire bloc). Dacă se foloseşte panoul de control NCT, se selectează butonul . Comanda numerică calculează poziţia de revenire luând în consideraţie posibilele schimbări ale punctului de zero al originii de lucru şi ale valorilor compensării sculei. În suprafaţa de afişare generală care indică distanţa rămasă de parcurs, se prezintă diferenţa dintre poziţia de revenire şi poziţia momentană. După aceea revenirea se poate face prin intermediul operării manuale sau automat în modul automat. 13.5.1 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării manuale În stare de întrerupere (INTD) a operării automate, condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc) se poate activa în oricare mod de operare manuală (JOG, JOG incremental, avans cu roata de mână). Atunci când condiţia este activă, distanţa necesară pentru revenire se poate vedea pe afişarea distanţei rămase de parcurs pentru fiecare axă. Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa rămasă de parcurs este 0. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în poziţia de revenire. În continuare axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie, decât dacă se dezactivează condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc). Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul automat şi apăsarea butonului START procesul de revenire se poate continua. Cu ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în modul dorit, putându-se evita în felul acesta posibilele obstacole. 13.5.2 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării automate În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc) , prin

folosirea butonului START se revine la poziţia de start a blocului prin interpolare liniară. Dacă pe drumul de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul STOP . În continuare revenirea se poate face prin intermediul modului manual.

111

13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN 13.5.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN Cazurile de revenire cu ajutorul condiţiei BLOCK RETURN (revenire bloc)

corespund celor ale condiţiei BLOCK RESTART (restart bloc) , cu diferenţa că revenirea nu se face la poziţia de început a blocului ci la punctul de întrerupere. Revenirea în punctul de întrerupere după întreruperea blocului de deplasare simplă Cazul 1: în starea G40, întreruperea şi repornirea interpolării liniare Figura prezintă cazul în care este întreruptă o interpolare liniară în planul X,Y, este apelat un mod manual şi este folosită operarea manuală pe cele două axe. Dacă după aceea se revine la modul automat şi după activarea condiţiei BLOCK RETURN se apasă butonul START sau este folosită operarea manuală într-unul din modurile manuale atunci când condiţia BLOCK RETURN este activă, se revine la punctul de întrerupere al blocului. În procesul de revenire iau parte toate axele, chiar şi cele care nu sunt programate în blocul întrerupt. Dacă pe o axă compensarea este modificată, ca de exemplu de-a lungul axei Z în figura alăturată, sau este modificat punctul de zero al originii de lucru, se revine la poziţia Z validă în punctul de întrerupere a blocului, înregistrându-se noua compensare sau ofsetul. Revenire la punctul de întrerupere după întreruperea ciclurilor fixe Să examinăm următorul ciclu fix: … G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200 …

112

13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN . Ciclul fix repornit prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN constă din trei blocuri parţiale: Blocul parţial 1: Poziţionarea în planul selectat (G0 X100 Y70) Blocul parţial 2: Poziţionarea în puntul R (G0 Z2) Blocul parţial 3: Prelucrarea găurii şi retragerea la nivelul iniţial (G98) sau în punctul R (G99). La terminarea tuturor celor trei blocuri parţiale, comanda numerică se opreşte în modul bloc singular. Dacă ciclul fix este programat cu număr de repetări L, blocurile parţiale de mai sus sunt repetate. Cazul 2: Întreruperea ciclului fix şi revenirea în decursul poziţionării în planul selectat Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100, Y=70 şi punctul de întrerupere este modificat, prin condiţia BLOCK RETURN mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1, adică toate axele se deplasează în poziţia validă în care a avut loc întreruperea. Cazul 3: Întreruperea ciclului fix şi revenirea în decursul poziţionării în punctul R Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării în punctul R=2 pe axa Z şi punctul de întrerupere este modificat, prin condiţia BLOCK RETURN mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1. Cazul 4: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul prelucrării găurii Dacă ciclul fix este întrerupt în timpul prelucrării găurii şi e repornit prin condiţia BLOCK RETURN , se execută din nou întreaga găurire, ca şi cum ar fi fost activată condiţia BLOCK RESTART. Deci de-a lungul axei găurii (Z în figură) se revine la poziţia de început a blocului (la coordonata X=100,Y=70, Z=2 în exemplul de mai sus) după apăsarea butonului START şi se execută din nou prelucrarea găurii şi retragerea. Revenire la punctul de întrerupere după întreruperea prelucrării în modul ofset Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul ofset. Pentru întreruperea şi repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile stării G40.

113

13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN Cazul 5: Revenirea la punctul de întrerupere a prelucrării în modul ofset în colţul exterior Folosind condiţia BLOCK RETURN este declarat un vector perpendicular în punctul de întrerupere, a cărui lungime corespunde celei a razei sculei noi (presu-punând că raza s-a schimbat). În continuare prelucrarea este continuată din punctul de întrerupere pe traiectoria sculei cu valoarea de ofset nouă. Când se revine la punctul de întrerupere a blocului, comanda numerică controlează toate axele. Dacă s-a modificat şi lungimea sculei, după înlocuire se ia în considerare noua lungime a sculei (vezi cazul 1). Cazul 6: Revenirea la punctul de întrerupere a prelucrării în modul ofset în colţul interior Când condiţia BLOCK RETURN este activă, prelucrarea în interiorul unui colţ (unghi) corespunde cu cea în exteriorul colţului. Însă în acest caz, după cum se vede în figură, dacă întreruperea are loc lângă colţ şi raza noii scule este mai mare decât a celei vechi, se taie din piesă. Aceasta se poate evita dacă scula nu revine în întregime la poziţia de întrerupere, ci este oprită mai devreme şi condiţia BLOCK RETURN este dezactivată. În continuare procesul corespunde cu cel discutat la capitolul “Repornirea necondiţionată a operării automate”. O altă posibilitate este să pornim o căutare de bloc pentru blocul întrerupt, însă aceasta este de resortul altui capitol

114

13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului . 13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului În cursul prelucrării poate să apară nevoia executării programului selectat pentru modul automat, nu de la primul bloc ci de la un bloc din interiorul programului. Pentru aceasta trebuie să ajungem cu cursorul pe blocul corespunzător. În ecranul DIRECTORY trebuie selectat programul pentru execuţie automată, apoi trebuie afişat ecranul VIEW. Comanda numerică trebuie adusă în modul automat . În cazul în care este afişată starea INTD în linia de stare, aceasta trebuie anulată folosind tasta RESET . Dacă este selectată opţiunea [F4] BLOC SEARCH (căutare bloc) , după apăsarea tastei opţiunile meniului programul listat este preluat de preprocesorul de module program. Opţiunea de căutare poate fi activată în următoarele condiţii: - este activ modul automat, - nu este stare INTD, adică execuţia programului nu trebuie să fie în starea întreruptă, - ecranul VIEW trebuie să fie afişat pentru a vedea programul selectat pentru execuţia automată. Dacă una din condiţiile de mai sus nu este îndeplinită, starea de contradicţie este arătată prin simbolul -> <- în câmpul al şaptelea al liniei de stare. 13.6.1 Indicarea blocului dorit. Introducerea numărului de repetări Linia de selecţie afişează blocul indicat. Cu ajutorul tastelor , , <PgUp>

, <PgDn> se poate răsfoi programul (deplasându-se linia). Cu ajutorul

tastelor cu corespondent pe ecran [F1] FIRST şi [F2] LAST se poate trece fie la începutul fie la sfârşitul programului pe suprafaţa de afişare generală. Dacă este tastat caracterul <N> pe tastatură, se poate introduce un număr de bloc la adresa N pe linia de introducere date de jos, apoi după terminarea introducerii (folosind una din tastele

sau ) linia de selecţie trece la blocul căutat.

115

13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului În caz că nu se găseşte blocul cu numărul introdus se înscrie simbolul ? (semnul întrebării) la ultimul caracter al adresei N. În cazul comenzii M98 Ppppp se porneşte executarea subprogramului Nr. Pppp folosind tasta

.În cazul comenzii M99, prin apăsarea tastei se revine la subprogramul sau programul principal aflat cu un nivel mai sus. Dacă numărul subprogramului este o

expresie aritmetică şi nu un număr, subprogramul nu va fi deschis. Dacă apelarea subprogramului conţine şi număr de repetări (L), se poate specifica numărul ciclului de la care trebuie executat. Trebuie apăsată pe tastatură tasta <L> şi apoi introdus numărul ciclului. Dacă de exemplu apelul de subprogram este M98 P155 L4, şi L este introdus 2, ciclurile 2, 3 şi 4 vor fi executate după căutarea sa (adică subprogramul este apelat de trei ori). Dacă se porneşte căutarea blocului din interiorul subprogramului dat, se ia în consideraţie şi partea rămasă din program în valoarea care se dă pentru L. 13.6.2 Comanda SEARCH (căutare) Dacă blocul dorit este selectat şi este apăsată tasta de opţiuni [F3] EXEC, comanda numerică adună toate informaţiile programului, de la începutul programului principal până la începutul blocului selectat (la sfârşitul blocului care precede blocul selectat), într-un tabel care se produce la momentul începerii execuţiei blocului selectat (la sfârşitul execuţiei blocului precedent), dacă programul a fost executat de la început. Mesajul BLOCK NOT FOUND (nu s-a găsit blocul) este afişat dacă s-a căutat un număr de bloc inexistent, sau numărul de repetări L este mai mare decât valoarea scrisă în program. Să examinăm următorul fragment dintr-un program piesă:

%O0153(BLOCK SEARCH) N010 G54 G15 G17 G40 G49 G80 G90 T1 N020 G0 X150 Y0 B90 M6 T2 N030 G43 Z–5 H1 S500 M11 M3 M8 N040 G1 X–100 F200 N050 Y50 N060 X100 N070 Y100 N080 X–100 N090 G0 Z5 M5 M9 N100 X150 Y0 M6 T3 N110 G43 Z–10 H2 S1000 M12 M3 M8 N120 G1 G42 X100 F300 N130 Y100 N140 X0 … %

Să începem căutarea de bloc cu blocul N130. În acest caz comanda numerică adună informaţia prezentată în continuare.

116

13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului . Numărul sculei care să fie pregătită: T2. M6 programat în blocul N100 face referire la T2 a cărei înlocuire s-a specificat în blocul N020. Aşadar, la apăsarea butonului START se căută în magazie la început scula T2. Schimbare sculă: M6 După pregătire scula T2 este înlocuită ca efect al M6 programat în blocul N100. Scula care să fie pregătită: T3 T3 poate fi programată în blocul N100, pentru a fi căutată în magazie, în timp ce se lucrează cu T2. După căutarea blocului, START şi înlocuire T2, este căutată T3. Exemplul de mai sus ilustrează cum sunt colectate datele referitoare la înlocuirea sculei, dacă înlocuirea sculei este executată pe maşină cu ajutorul comenzii M6. În cazul în care o înlocuire de sculă este executată doar ca efect al funcţiei T, se va colecta doar ultimul cod. Strategia de colectare a datelor referitoare la înlocuirea sculei poate fi specificată în parametrul 0082 M06. Dacă valoarea parametrului este 1 se execută colectarea în acord cu funcţia M06. Codul de gamă al cutiei de viteze a arborelui: M12 În blocul N130 este activ codul de gamă M12 programat în blocul N110. Acesta este cel care este schimbat. Codul vitezei arborelui: S1000 În blocul N130 este activ codul de turaţie S1000 programat în blocul N110. Acesta este cel care este schimbat. Codul sensului de rotaţie al arborelui: M3 Este colectată comanda referitoare la ultimul sens de rotaţie al arborelui, în acest caz M3 programată în blocul N110. Codul răcirii: M8 Este colectată comanda referitoare la utilizarea răcirii, în acest caz M8 programată în blocul N110. Alte funcţii: M50, M51 Alte funcţii M diferite de cele discutate mai sus sunt listate într-o linie separată. În programul exemplu, în blocul N010 masa este rotită în poziţia B90. Pentru rotirea mesei se apelează macro-ul O9031. În macro poate fi găsit următorul fragment:

%O9031(TABLE ROTATION)(rotirea mesei) ... M50 G0 B#196

117

13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului

M51 ... M99 %

Întrucât masa este montată cu inele dinţate Hirth, trebuie să fie eliberată înainte de rotire prin intermediul funcţiei M50. După terminarea rotirii, masa trebuie să fie blocată prin intermediul funcţiei M51. În cursul căutării blocului, comanda numerică citeşte şi macro-ul şi colectează informaţiile necesare de acolo. Poziţii Poziţiile colectate prezintă întotdeauna o mişcare relativă din poziţia momentană a axei către poziţia spre care se va face deplasarea după apăsarea butonului START. Blocul N130 este o operaţie de frezare care se execută prin intermediul G1 paralel cu axa Y la coordonata X100 de la Y0 la Y100. Suntem poziţionaţi aici după căutarea blocului, adică acesta este blocul care va fi executat primul de către comanda numerică după căutarea de bloc. Prin urmare înainte de executarea blocului N130 comanda numerică impune deplasarea în poziţia cu coordonatele X100, Y0, Z-10. Situaţia este aceeaşi ca în cazul mişcărilor de interpolare (G2, G3, G33), adică masa maşinii este adusă în poziţia de pornire a blocului selectat. Dacă blocul selectat conţine poziţionare cu avans rapid (bloc cu G0), se va indica poziţia finală pentru blocul selectat. În caz că a fost selectat un ciclu fix, se va indica tot poziţia finală în planul selectat. În continuare operatorul trebuie să decidă în privinţa ordinii de înregistrare a stării dorite. START fără intervenţie Dacă operatorul apasă butonul START în această stare, comanda numerică înregistrează starea dorită în ordinea următoare: - întâi se execută funcţiile selectate în concordanţă cu ordinea lor în tabel (adică în acest caz:

T2, M6, T3, M12, S1000, M3, M8, M50, M51), - apoi se execută poziţionările pe axe care necesită macro utilizator. În acest caz deplasarea

pe axa B, deoarece pentru executarea ei este generat un apel de macro - în final se face poziţionarea urmând o linie dreaptă n-dimensională prin mişcarea simultană

pe toate celelalte axe. Poziţionarea se desfăşoară cu avans rapid până la distanţa de 1000 de incremente măsurată vectorial de la poziţia finală, apoi distanţa rămasă de executat este parcursă cu viteza de avans validă.

Intervenţii prin operare manuală înainte de START Dacă este selectat un mod de operare manual (JOG, JOG incremental, avans cu roata de mână) înainte de apăsarea butonului START, atunci pe distanţa care se citeşte în suprafaţa de afişare generală ca distanţă rămasă de parcurs, se poate face deplasare prin operare manuală similar cu cazurile BLOCK RETURN şi BLOCK RESTART. Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa rămasă de parcurs este 0. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în coordonata selectată. În continuare această axă nu mai poate fi mişcată din această poziţie. Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia căutată, căci procesul de revenire se

118

13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului . poate continua prin trecerea în modul automat şi apăsarea butonului START. În continuare ordinea de executare a funcţiilor corespunde cu cea discutată la punctul anterior. Cu ajutorul acestei funcţii ne putem apropia de poziţia calculată în cursul căutării blocului în felul dorit, evitând posibilele obstacole. Alte intervenţii posibile înainte de START Este posibil să se schimbe ordinea de execuţie, sau se poate anula execuţia unor coduri M înainte de a porni execuţia datelor colectate în modul automat. Cursorul se poate deplasa de-a lungul comenzilor listate cu tastele . Cursorul trebuie deplasat la funcţia sau coordonata a cărei execuţie trebuie oprită după primul START. Când cursorul se află pe acesta, trebuie apăsată tasta <INS> . Din această cauză afişarea acestei date se întunecă. Când se apasă butonul START , comenzile afişate întunecate nu sunt executate, dar nu sunt scoase din execuţie. După ce sunt executate comenzile selectate, comanda numerică trece în starea STOP şi afişează comenzile neexecutate în primul ciclu. De această dată pot fi selectate în modul de mai sus comenzile care să nu fie executate când se apasă START din nou. Procesul poate fi continuat până când toate comenzile selectate sunt executate. În exemplul de mai sus comanda M3 se poate omite din prima execuţie a ciclului, de asemeni deplasarea Z-10 cu scopul de a preveni lovirea sculei când se face poziţionarea. În acest caz după apăsarea butonului START se execută toate funcţiile mai puţin rotirea arborelui şi toate poziţionările mai puţin mişcarea pe direcţia Z. Dacă apoi se apasă butonul START se porneşte rotirea arborelui şi scula se deplasează către piesă pe direcţia Z. În ceea ce priveşte celelalte funcţii M selectate, anumite comenzi pot să fie anulate. În acest caz cursorul trebuie deplasat la funcţia de anulat, apoi trebuie apăsată tasta <DEL> Prin activarea acestei taste, funcţia este ştearsă din lista colectată şi nu e executată.

Poziţionarea, comenzile referitoare la înlocuirea sculei, arbore şi la răcire nu se pot anula. În exemplul de mai sus au fost colectate alte două funcţii: M50 eliberare masă şi M51 fixare masă. După cum s-a menţionat anterior se citeşte macro O9031 şi se colectează comenzile în decursul căutării. Dacă se porneşte execuţia, la început se eliberează masa (M50), apoi se blochează masa (M51), când se primeşte comanda B90, care de asemenea apelează O9031, se eliberează din nou masa, se roteşte la 90°, apoi se blochează din nou. Evident că în acest caz executarea M50, M51 implică mişcări inutile, şi de aceea trebuie anulată. Întotdeauna este responsabilitatea operatorului să decidă care funcţii trebuie păstrate şi care trebuie anulate dintre celelalte funcţii M.

119

13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului 13.6.3 Comanda GOTO Dacă cursorul este deplasat la blocul dorit şi se apasă tasta [F4] GO, comanda numerică execută programul începând de la blocul selectat după apăsarea butonului START. Contrar cu comanda SEARCH, nu se colectează funcţii şi poziţii de la începutul programului. Este sarcina operatorului să plaseze maşina în starea şi poziţia corespunzătoare. Efectul comenzii GOTO este acelaşi ca atunci când ar fi introdusă comanda GOTOn (n este numărul blocului). 13.6.4 Căutarea pentru bloc întrerupt În cursul prelucrării comanda numerică înregistrează blocul aflat în execuţie. Această înregistrare este păstrată şi la oprirea tensiunii de reţea. Prin urmare, dacă execuţia programului este întreruptă în cursul prelucrării, de exemplu datorită căderii tensiunii de reţea, programul poate fi repornit. După ce se porneşte tensiunea de alimentare, trebuie făcută referinţa şi apăsată tasta opţiunile meniului , apoi trebuie apăsată opţiunea BLOCK SEARCH (căutare bloc) pe ecranul VIEW. Prin folosirea tastei cu corespondent pe ecran INTERRUPTED (întrerupt), comanda numerică începe căutarea blocului a cărui execuţie a fost întreruptă. În continuare procesul corespunde celui al comenzii [F3] SEARCH (căutare).

120

14 Lista mesajelor şi a codurilor lor . 14 Lista mesajelor şi a codurilor lor Pot fi două tipuri de mesaje: locale şi generale. 14.1 Mesaje locale Mesajele locale sunt acelea în legătură cu o opţiune executată într-un anumit ecran, şi nu sunt disponibile pentru nici un alt ecran. Acestea sunt de exemplu erorile de introducere date afişate de comanda numerică ca urmare a unei introduceri eronate. Mesajele locale sunt afişate în colţul din dreapta jos al ecranului, deasupra tastelor cu corespondent pe ecran. Mesajele locale sunt întotdeauna în legătură cu un tip de eroare de manipulare, deci pentru a putea continua mai departe, mesajul trebuie şters. Mesajele locale sunt şterse prin folosirea tastei CANCEL . De asemeni mesajele de eroare se şterg dacă se trece la alt ecran. Mesajele locale şi interpretările lor sunt discutate la descrierea ecranelor. 14.2 Mesajele generale Mesajele generale sunt acelea care nu au legătură cu o opţiune executată într-un anumit ecran. Aceste mesaje pot să apară în orice ecran. Aceasta este situaţia dacă de exemplu prelucrarea este făcută în operarea automată şi simultan este editat un program pe ecranul EDIT. Dacă în cursul prelucrării preprocesorul de module de program găseşte un bloc specificat incorect sau programul PLC observă o eroare la maşină, apare un mesaj general. Mesajele generale sunt afişate în colţul din stânga sus al ecranului, în fereastra menţinută special pentru această funcţie sub linia de stare. Mesajul general este compus dintr-un număr de patru cifre (acesta fiind codul) şi un text al mesajului. Mesajele generale pot fi împărţite în următoarele grupe principale: Alarme de sistem: - alarme datorate defectării sau setării incorecte a servosistemului, - alarme datorate defectării codoarelor de poziţie, - alarme HW/SW venite de la NC, - mesaje datorate erorilor de programare ale programului PLC. Alte mesaje de eroare NC: - erori de întoarcere în punctul de referinţă, - erori datorate deplasării în poziţii limita sau în zone interzise. Mesaje transmise de programul PLC: - pot fi alarme apărute pe timpul funcţionării maşinii, - sau mesaje de informare a operatorului. Mesaje de eroare transmise de preprocesorul de modul de program: - dacă preprocesorul de modul de program găseşte o eroare în blocul de program preprocesat

în timpul execuţiei programului, transmite un mesaj de eroare.

121

14 Lista mesajelor şi a codurilor lor Mesaje datorate erorilor de manipulare: - dacă operatorul vrea să activeze o comandă care nu este posibilă în situaţia respectivă. Mesaje macro utilizator: - mesaje de eroare programate de utilizator şi care aşteaptă să fie anulate, sau - mesaje programate de utilizator care aşteaptă START. În cazul mesajelor globale răspunsul la diferite mesaje (anularea mesajelor) este diferit. Prin urmare, în tabelul alăturat se prezintă după fiecare mesaj metoda de anulare specifică. Acestea pot fi după cum urmează: Anularea mesajului prin oprirea şi repornirea tensiunii de alimentare În cazul alarmelor extrem de serioase sau periculoase mesajul nu poate fi anulat şi trebuie repornit NC-ul. Aceste mesaje decuplează maşina de la NC şi generează de fiecare dată starea de Stop urgenţă (EMG). Anularea mesajului prin apăsarea tastei RESET Acesta este modul general de anulare a mesajelor de eroare. Prin folosirea tastei RESET

se opreşte execuţia automată. Dacă în continuare se apasă butonul START, comanda numerică preprocesează blocul şi dacă eroarea a fost reparată cu succes blocul se va executa din nou. În cazul

alarmelor extrem de serioase sau periculoase, mesajul decuplează maşina de la NC, produce starea de Stop urgenţă (EMG) şi şterge punctul de referinţă. După folosirea butonului RESET , maşina se poate reporni. Apoi maşina trebuie adusă în punctul de referinţă. Anularea mesajului prin apăsarea butonului START Ca efect al anumitor mesaje afişate de către programul PLC sau al mesajelor macro utilizator scrise de către utilizator, comanda numerică trece în starea STOP şi aşteaptă intervenţia operatorului în concordanţă cu mesajul. După ce s-a executat de către operator intervenţia necesară, prelucrarea se poate continua prin intermediul butonului START . Anularea mesajului prin intervenţia operatorului Anumite mesaje pot fi anulate doar prin eliminarea motivelor apariţiei lor. Aceasta este situaţia în cazul mesajului LIMIT X+, care pentru a fi anulat necesită, atunci când a fost depăşit limitatorul fine cursă, deplasarea în mod manual în direcţia negativă.

122

14.3 Lista mesajelor generale . 14.3 Lista mesajelor generale

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

0 SERVO 1

1 SERVO 2

2 SERVO 3

3 SERVO 4

4 SERVO 5

5 SERVO 6

6 SERVO 7

7 SERVO 8

8 SERVO 9

Dacă valoarea deviaţiei de poziţie depăşeşte valoarea specificată la parametrul corespunzător, survine alarma servo. În mesajele SERVOn n=1…8 se referă la a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la arborele principal. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj produce starea EMG şi pierderea punctului de referinţă. Se poate anula cu RESET.

20 ENCODER (codor)1

21 ENCODER (codor) 2

22 ENCODER (codor) 3

23 ENCODER (codor) 4

24 ENCODER (codor) 5

25 ENCODER (codor) 6

26 ENCODER (codor) 7

27 ENCODER (codor) 8

28 ENCODER (codor) 9

Dacă circuitul de supraveghere detectează un fir întrerupt de la codor, apare alarmă de codor. În mesajele ENCODERn n=1…8 se referă la a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la arborele principal. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj produce starea EMG şi pierderea punctului de referinţă. Se poate anula cu RESET.

40 FEEDBACK (reacţie) 1

41 FEEDBACK (reacţie) 2

42 FEEDBACK (reacţie) 3

43 FEEDBACK (reacţie) 4

44 FEEDBACK (reacţie) 5

45 FEEDBACK (reacţie) 6

46 FEEDBACK (reacţie) 7

47 FEEDBACK (reacţie) 8

48 FEEDBACK (reacţie) 9

Dacă axele nu pot urmări mişcarea cu viteza cerută de interpolator în domeniul valorilor specificate prin parametri, apare alarmă de reacţie. În mesajele FEEDBACKn n=1…8 se referă la a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la arborele principal. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj produce starea EMG şi pierderea punctului de referinţă. Se poate anula cu RESET.

123

14.3 Lista mesajelor generale

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

60 PLC TIMEOUT 1 (depăşire timp PLC)

61 PLC TIMEOUT 2 (depăşire timp PLC)

Dacă fie modulul :001 fie modulul :002 ale programului PLC nu se termină în intervalul de timp rezervat pentru ele, se afişează mesajul PLC TIMEOUT 1 sau 2. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj se poate anula doar la deconectarea comenzii numerice. Pentru remediere se apelează la specialist

70 DPG TIMEOUT (depăşire timp DPG)

Dacă ciclul de interpolare nu se termină în intervalul de timp rezervat pentru el, se afişează mesajul DPG TIMEOUT. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj se poate anula doar la deconectarea comenzii numerice. Pentru remediere se apelează la specialist.

80 15 V FAILURE (cădere tensiune 15 V)

Dacă circuitul comparator detectează că tensiunea specificată nu este disponibilă la ieşirea de +/-15 V a sursei de alimentare, se afişează mesajul 15 V FAILURE. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj se poate anula doar la deconectarea comenzii numerice. Pentru remediere se apelează la specialist.

90 SYNC. FAILURE (desincronizare) 1

91 SYNC. FAILURE (desincronizare) 2

92 SYNC. FAILURE (desincronizare) 3

93 SYNC. FAILURE (desincronizare) 4

94 SYNC. FAILURE (desincronizare) 5

95 SYNC. FAILURE (desincronizare) 6

96 SYNC. FAILURE (desincronizare) 7

97 SYNC. FAILURE (desincronizare) 8

Dacă mişcarea a două axe este sincronizată şi valoarea deviaţiei de poziţie a celor două axe este mai mare decât valoarea impusă la parametru, se afişează mesajul SYNC. FAILURE n. n =1..8 se referă la numărul axelor sincronizate. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj produce starea EMG şi pierde- rea punctului de refe- rinţă. Se poate anula cu RESET

100 SHORT (scurtcircuit) 000

120 SHORT (scurtcircuit) 020

200 SHORT (scurtcircuit) 100

220 SHORT (scurtcircuit) 120

300 SHORT (scurtcircuit) 200

320 SHORT (scurtcircuit) 220

400 SHORT (scurtcircuit) 300

420 SHORT (scurtcircuit) 320

Dacă o linie de ieşire a comenzii numerice este scurtcircuitată sau supraîncărcată, se afişează mesajul SHORT ijk, unde: i=0 semnifică prima, i=1 semnifică a doua, i=2 semnifică a treia, i=3 semnifică a patra placă de interfaţă şi j=0 semnifică prima, iar j=2 semnifică a doua grupă de 16 linii de ieşire de pe placa de interfaţă. Linia de ieşire scurtcircuitată nu este identificată mai exact, k este întotdeauna 0. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj produce starea EMG şi pierde- rea punctului de refe- rinţă. Se poate anula cu RESET

999 SHORT (scurtcircuit) MON

Acest mesaj este afişat dacă ieşirea MON (maşină ON) a comenzii numerice este scurtcircuitată sau supraîncărcată. Acest mesaj este generat în starea EMG.

Acest mesaj produce starea EMG şi pierde- rea punctului de refe- rinţă. Se poate anula cu RESET.

124

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

1020

POSITION ERROR (eroare de poziţie)

Acest mesaj este afişat dacă decalajul poziţiei nu atinge valoarea specificată în parametru în 5 secunde după ce s-a oprit interpolatorul. Această detectare se execută în cazul comenzii G00 dacă parametrul 1241 POSCHECK este 1, sau în cazul mişcării de avans în stările G9 şi G61.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Pentru a repara cauza erorii trebuie aduse la zero ofseturile variatoarelor.

1100

1110

1120

1130

1140

1150

1160

1170

REFERENCE POINT t1 (punct de referinţă)

Acest mesaj este afişat dacă nu este găsit limitatorul punctului de referinţă în cadrul distanţei specificată în parametrul REFDIS (sau dacă nu se poate opri în cadrul acelei distanţe). Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1100, 1110, 1120, …) cifra zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

1101

1111

1121

1131

1141

1151

1161

1171

REFERENCE POINT t2 (punct de referinţă)

Acest mesaj este afişat dacă nu se poate deschide limitatorul referinţă în cadrul distanţei specificate în parametrul SWLENGTH. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1101, 1111, 1121, …) cifra zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

1102

1112

1122

1132

1142

1152

1162

1172

REFERENCE POINT t3 (punct de referinţă)

Acest mesaj este afişat dacă nu se poate găsi pulsul de zero după trecerea peste limitatorul de referinţă în cadrul distanţei specificate în parametrul SWSHIFT + 3/4ZERODIS. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1102, 1112, 1122, …) cifra zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

125

14.3 Lista mesajelor generale

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

1103 1113

1123

1133

1143

1153

1163

1173

REFERENCE POINT t4 (punct de referinţă)

Dacă în timpul întoarcerii în punctul de referinţă e găsit pulsul de zero, axa îşi schimbă direcţia de mişcare şi îl caută în noua direcţie cu viteză mică. Dacă de data aceasta nu poate fi găsit pulsul de zero în cadrul a 1000 de incremente este afişat acest mesaj. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1103, 1113, 1123, …) cifra zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

1104

1114

1124

1134

1144

1154

1164

1174

REFERENCE POINT t5 (punct de referinţă)

Acest mesaj este afişat dacă în timpul întoarcerii în punctul de referinţă e găsit pulsul de zero după trecerea peste limitatorul de referinţă în cadrul distanţei specificate în parametrul SWSHIFT+1/4ZERODIS. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1104, 1114, 1124, …) cifra zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

1105

1115

1125

1135

1145

1155

1165

1175

REFERENCE POINT t6 (punct de referinţă)

Acest mesaj este afişat dacă în timpul întoarcerii în punctul de referinţă, în cazul sistemului de măsură codat în distanţă, distanţa între două pulsuri de zero nu corespunde cu valoarea specificată în parametrul ZERODIS. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1105, 1115, 1125, …) cifra zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

126

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

1300

1301

1302

1303

1304

1305

1306

1307

FORBIDEN AREA t+ (arie interzisă)

Acest mesaj este afişat dacă a fost specificată o arie interzisă externă prin comanda G22 şi una din axe depăşeşte limita acestei arii în direcţia +, sau se află în această arie în momentul specificării. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1300, 1301, 1302, …) cifra unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Eroarea poate fi anulată doar dacă axele sunt deplasate în afara zonei limită prin intermediul operării manuale. Dacă în momentul selectării una dintre axe este în aria interzisă, trebuie anulată mai întâi specificarea prin intermediul comenzii G23.

1320

1321

1322

1323

1324

1325

1326

1327

FORBIDEN AREA t- (arie interzisă)

Acest mesaj este afişat dacă a fost specificată o arie interzisă externă prin comanda G22 şi una din axe depăşeşte limita acestei arii în direcţia -, sau se află în această arie în momentul specificării. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1320, 1321, 1322, …) cifra unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Eroarea poate fi anulată doar dacă axele sunt deplasate în afara zonei limită prin intermediul operării manuale. Dacă în momentul selectării una dintre axe este în aria interzisă, trebuie anulată mai întâi specificarea prin intermediul comenzii G23.

1340

1341

1342

1343

1344

1345

1346

1347

LIMIT t+ (limită)

Acest mesaj este afişat dacă pe una dintre axe s-a ajuns pe limitatorul de fine cursă sau la poziţia limită specificată prin parametru pentru direcţia +. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1340, 1341, 1342, …) cifra unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Eroarea poate fi anulată doar dacă axele sunt deplasate în afara zonei limită prin intermediul operării manuale.

127

14.3 Lista mesajelor generale

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

1360

1361

1362

1363

1364

1365

1366

1367

LIMIT t- (limită)

Acest mesaj este afişat dacă pe una dintre axe s-a ajuns pe limitatorul de fine cursă sau la poziţia limită specificată prin parametru pentru direcţia -. Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, U, V, W, A, B, C. În codul erorii (1360, 1361, 1362, …) cifra unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic al axei.

Eroarea poate fi anulată doar dacă axele sunt deplasate în afara zonei limită prin intermediul operării manuale.

1380

SPINDLE LOOP OPEN (bucla de reacţie a arborelui e deschisă)

Acest mesaj este afişat dacă a fost comandată la adresa C sau prin funcţie M indexarea arborelui şi nu s-a programat anterior orientarea M19.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

1400

INTERNALY FORBIDEN AREA (arie interzisă internă)

Acest mesaj este afişat de către NC dacă a fost specificată o arie interzisă internă prin comanda G22, şi una din axe depăşeşte limita acestei arii sau se află în această arie în momentul specificării.

Eroarea poate fi anulată doar dacă axele sunt deplasate în afara zonei limită prin intermediul operării manuale. Dacă în momentul selectării una dintre axe este în aria interzisă, trebuie anulată mai întâi specificarea prin intermediul comenzii G23.

2000 PLC ERROR 001

2001 PLC ERROR 002

2002 PLC ERROR 003

…

…

2150 PLC ERROR 151

2151 PLC ERROR 152

Se pot trimite de către PLC cel mult 152 de mesaje diferite. Textele mesajelor sunt opţionale. În cazul când nu se adaugă text de către programatorul PLC, este afişat mesajul PLC ERROR ijk. Lista mesajelor şi descrierea lor se va solicita constructorului maşinii.

Mesajul se va anula pe baza programului PLC. Pentru informaţii în privinţa anulării mesajelor adresaţi-vă constructorului maşinii.

128

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

2500 PLC MESSAGE 1

2501 PLC MESSAGE 2

2502 PLC MESSAGE 3

2503 PLC MESSAGE 4

2504 PLC MESSAGE 5

2505 PLC MESSAGE 6

2506 PLC MESSAGE 7

2507 PLC MESSAGE 8

Se pot trimite de către PLC cel mult 8 mesaje indexate diferite. Textele mesajelor sunt opţionale. În cazul când nu se adaugă text de către programatorul PLC, este afişat mesajul PLC ERROR ijk. Mesajul poate fi indexat cu maxim 4 cifre care urmează mesajul. Lista mesajelor şi descrierea lor se va solicita constructorului maşinii.

Mesajul se va anula pe baza programului PLC. Pentru informaţii în privinţa anulării mesajelor adresaţi-vă constructorului maşinii

3000

MIRROR IMAGE IN (imagine în oglindă în) G51, G68

Dacă imaginea în oglindă (G50.1, G51.1) este activată sau dezactivată în starea activată a modificării la scară (G51) sau rotirii (G68).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3001 VALUE EXCESS (depăşire valoare) X. Y, …F

Dacă datele coordonatei sau avansului depăşesc gama valorilor permise

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3002 PLANE SELECTION IN (selectarea planului în) G68

Dacă selectarea planului (G17, G18, G19) este executată în starea activată a rotirii coordonatei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3003 COORDINATE ADDRESS (adresa coordonatei)

Dacă este specificată o axă în afara planului selectat în instrucţiunea G68 când se dă centrul de rotaţie.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3004 MISSING REFERENCE POINT (nu s-a executat întoarcerea în punctul de referinţă)

Dacă nu s-a executat întoarcerea în punctul de referinţă înaintea programării deplasărilor absolute pe axe.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3005 ILLEGAL G CODE (cod G incorect)

Dacă nu au fost definite o funcţie sau un macro utilizator pentru un cod G la care se face referire sau sunt specificate într-un bloc două sau mai multe coduri G care intră în conflict.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3006 VALUE EXCESS (depăşire valoare) H, D, P

Dacă în selectarea ofsetului sculei (H) sau (D) numărul introdus după adresă depăşeşte gama permisă. Aceeaşi eroare apare în cazul valorii P a comenzii G10 L(10, 11 12, 13).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3007 G43, G44, H IN G2, G3

Dacă este programată compensarea lungimii sculei (G43, G44, H) într-un bloc care conţine interpolare circulară (G2, G3).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3008 ERRONEOUS G45…G48 (cod greşit)

Dacă se schimbă codul de compensare a razei (D) când se foloseşte G45…G48 sau prin folosirea codului G45…G48 rezultă un conflict.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

129

14.3 Lista mesajelor generale

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3009 G45…G48 IN G41, G42 Dacă se foloseşte codul G45…G48 în modul ofset (G41, G42).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3010 PLANE SELECT. IN (selectarea planului în) G41, G42

Dacă este programată selectarea planului (G17, G18 sau G19) în modul ofset (G41, G42).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3011 RADIUS DIFERENCE (diferenţă de rază)

Dacă diferenţa dintre raza punctului de start şi raza punctului final a unui arc de cerc depăşeşte valoarea specificată în parametrul 1021 RADDIF.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3012 ERRONEOUS CIRCLE DEF. R (definire greşită a razei cercului)

Dacă în definirea interpolării circulare (G2, G3) a fost specificată raza (R) şi punctul de pornire coincide cu punctul final.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3013 MULTITURN CIRCLE FAILURE (greşeală la definirea cercului cu mai multe ture)

Dacă la definirea cercului cu mai multe ture (este activă specificarea coordonatelor polare G16) modificarea unghiului polar nu e negativă în cazul lui G2 sau nu e pozitivă în cazul lui G3.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3014 ERRONEOUS CIRCLE DEF. (greşeală la definirea cercului)

Dacă atunci când se programează interpo- larea circulară (G2, G3) nu sunt definite nici raza (R) nici coordonata centrului (I, J, K), sau specificarea coordonatelor centrului este în conflict cu planul selectat ( G17: I, J; G18: I, K; G19: J, K).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3015

3016 FORBIDEN ADRESS (adresă interzisă)

Dacă este interzis sau conflictual să se facă referire la o adresă într-o anumită situaţie.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3017 ,C AND ,R IN ONE BLOCK (,C şi ,R în acelaşi bloc)

Dacă au fost programate în acelaşi bloc teşirea (,C) şi rotunjirea colţurilor (,R).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3018 ,A IN G2, G3 Dacă într-un bloc de interpolare circulară (G2, G3) a fost programat unghi (,A).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3019 DOMINATOR CONSTANT=0 (constanta dominantă e zero)

Dacă în calculul compensării razei în 3D valoarea constantei dominante este 0.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3020

DATA DEFINITION ERROR G33, G34 (eroare de definire date)

Dacă în blocul cu G33, G34 au fost programate mai mult de două axe, sau sunt completate atât E cât şi F, sau avansul la filetare este 0, sau au fost programate ,C sau ,R.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

130

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3021 G51 IN G33 Dacă în blocul G33 este activă modificarea la scară (G51).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3022 DIVIDE BY 0 IN (împărţire prin zero în) G33

Dacă a fost programat G33 şi valoarea E este mai mică sau egală cu 0, sau numărul de pulsuri ale codorului pentru arbore la parametrul 5023 ENCODERS1 este 0.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3023 DATA DEFINITION ERROR G26 (eroare de definire date)

În blocul G26 a fost specificată o adresă neinterpretată sau există o eroare de specificare la o adresă interpretată.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3024 ERRONEOUS P VALUE IN (valoare greşită P în) G96

Dacă în blocul G96 (programarea vitezei de suprafaţă constante) valoarea P nu este 1 …9.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3025 DEFINITION ERROR S (eroare de definire S)

Dacă viteza de rotaţie a arborelui programată (S) este mai mare decât 65000 sau negativă sau în ciclurile fixe G84.2, G84.3 este egală cu 0.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3026 DEFINITION ERROR (eroare de definire) G10 L3

Dacă în blocul G10 L3 (completarea tabelului de viaţă al sculei) P sau L sunt într-un bloc sub adresa T, H sau D, sau a fost programată altă adresă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3027 DEFINIT. ERROR T IN (eroare de definire T în) G10 L3

Dacă în blocul G10 L3 (completarea tabelului de viaţă al sculei) nu a fost specificat codul P înaintea de definirea adresei T.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3028 MOORE TOOLS IN (mai multa scule în) G10 L3

Dacă în blocul G10 L3 (completarea tabelului de viaţă al sculei) numărul de scule dintr-un grup depăşeşte valoarea maximă înregistrată la parametrul 1181 GROUPNUM.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3029 GROUP NUMBER IS TOO HIGH (numărul de grupe este prea mare)

Dacă în blocul G10 L3 (completarea tabelului de viaţă al sculei) numărul de grupe de scule depăşeşte valoarea maximă înregistrată la parametrul 1181 GROUPNUM.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3030 DEFINITION ERROR (eroare de definire) T

Dacă este programată chemarea sculei (adresa T) şi valoarea T este mai mare decât 9999, sau este negativă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3031 ALL TOOL LIVES ARE OVER (durata de viaţă a sculelor a expirat)

Dacă, în cazul selectării unei scule, duratele de viaţă ale tuturor sculelor dintr-un grup la care se face referire (adresa T) au expirat.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3032 CONFLICTING M CODES (coduri M în conflict)

Dacă au fost programate coduri M care intră în conflict.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

131

14.3 Lista mesajelor generale

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3033 DEFINITION ERROR (eroare de definire) M

Dacă este programată funcţia M şi valoarea scrisă sub adresă este mai mare decât 999 sau negativă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3034 DEFINITION ERROR (eroare de definire) A,B,C

Dacă adresa A, B sau C a fost specificată ca funcţie şi valoarea ei este mai mare decât 65000.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3035 DEFINITION ERROR (eroare de definire) P

Dacă este programată o întârziere (G4 sau ciclu fix) şi valoarea P este mai mare decât 10 la puterea a 5-a, sau este negativă, dacă în blocul G4 adresa P nu e completată, sau dacă în blocul G5.1 ori G10 este completată incorect.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3036 G39 CODE IN G40 Dacă este programat blocul G39 în starea G40 sau în modul de compensare a razei sculei 3D.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3037 G39 NOT IN G1, G2, G3 Dacă este programat blocul G39 şi blocul precedent nu este G1, G2 sau G3.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3038 DEFINITION ERROR (eroare de definire) Q

În cazul calculului intersecţiei nu a fost specificată la adresa Q care intersecţie trebuie calculată, în ciclurile de strunjire G70, G71,G72, G73 nu a fost specificat numărul de sfârşit de bloc al profilului, în ciclul de taiere a filetului multiplu G76 prima tăiere specificată la Q nu e interpretabilă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3039 G38 CODE IN G40 Dacă este programat un bloc de reţinere vector G38 în starea G40 sau în modul de compensare a razei sculei 3D.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3040 G39 NOT IN G0, G1 Dacă a fost programat un bloc de reţinere vector G38 şi codul de interpolare nu este G0 sau G1.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3041 AFTER G2, G3 ILLEG. BLOCK (bloc incorect după G2, G3)

Dacă în modul ofset (G41, G42) este programat un bloc de anulare a modului ofset (G10, G20, G21, G22, G23, G28, G29, G30, G31, G37, G52, G53, G54, …, G59, G92) după interpolare circulară.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3042 G40 IN G2, G3 Dacă se anulează modul ofset în modul G2 sau G3: G40 G2 X Y R.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3043 G41, G42 IN G2, G3

Dacă se încearcă pornirea modului ofset în modul G2 sau G3: G40 G41 G2 X Y R.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

132

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3044 G41, G42 DEFINITION ERROR (eroare de definire)

Dacă se porneşte modul ofset pe durata unui bloc de mişcare: G40… G41 X Y G40 X Y.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3045

3046 NO INTERSECTION G41, G42 (nu există intersecţie)

Dacă în modul ofset (G41, G42) nu poate fi determinat punctul de intersecţie dintre blocul curent şi următorul bloc de mişcare.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3047 CHANGE NOT POSSIBLE (nu se poate face schimbarea)

Dacă în modul ofset (G41, G42) schimbarea direcţiei (G41[] G42 sau G42 [] G41) nu se poate face nici prin relocarea centrului cercului.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3048 INTERFERENCE ALARM (alarma de interferenţă)

Dacă în modul ofset (G41, G42) apare supratăiere în piesă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3049 CIRCLE ARC TOO LONG (arc de cerc prea lung)

Dacă arcul de cerc (G2, G3) este prea lung.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3050 NO REFRNC POINT G29, G30 (nu s-a executat întoarcerea în punctul de referinţă)

Dacă nu s-a executat întoarcerea în punctul de referinţă pe axele programate în bloc, când se execută comanda G29 sau G 30.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3051 G22, G28, … G31, G37

Dacă în blocul G22 e găsită o adresă incorectă, dacă în blocul G22, P nu e 0 sau 1, dacă în blocul G22 relaţia între valoarea adreselor X Y Z şi I J K este incorectă, dacă în blocul G22 s-a făcut referire la o adresă de coordonată incorectă, dacă în blocul G28, G29, G30 a fost programată o adresă diferită de adresa axei, adresele N, P, F, M, S, T, dacă în blocul G30, P nu e 1, 2, 3, 4, dacă în blocul G31 a fost programată o adresă diferită de adresa axei, N şi F, dacă în blocul G37 s-a programat un deplasament 0 sau s-a făcut referire la mai mult decât o coordonată.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3052 ERROR IN G76, G87

Dacă este programat ciclul de găurire G76 şi nu este încorporată facilitatea de orientare arbore, sau dacă este programat un ciclu de găurire G87, arborele poate fi orientat dar ciclul este în starea G99.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

133

14.3 Lista mesajelor generale

Cod Eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3053 NO BOTTOM OR R POINT (nu au fost definite punctul de fund sau R)

Dacă într-un ciclu fix punctul R sau punctul de fund (Z) nu au fost definite.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3054 G31 IN INCORRECT STATE (în stare incorectă)

Dacă în blocul G 31 starea G16 este activă, dacă este activă starea G41 sau G42, dacă este activă una din transformări (G51, G51.1, G68), dacă este activă starea G16 sau G95.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3055 G37 IN INCORRECT STATE (în stare incorectă)

Dacă în blocul G 37 este activă starea G16, dacă a fost programat codul G (G43, G44, G49) de compensare a lungimii, dacă este activă una din transformări (G51, G51.1, G68).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3056 LIMIT

Dacă parametrul 3163 CHBMOVE este impus 1 şi poziţia finală a blocului progra-mat depăşeşte limita de cursă specificată prin parametru.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3057 FORBIDEN AREA (arie interzisă)

Dacă parametrul 3163 CHBMOVE este impus 1 şi poziţia finală a blocului progra-mat este în aria interzisă specificată cu instrucţiunea G22.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3058 NOT IN DNC (nu se află în DNC)

Dacă în timpul prelucrării DNC apare una din comenzile M99 P, GOTO sau WHILE… DO în programul principal.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3059

3060

3061

3062

3063

3064 BAD MACRO STATE (declaraţie macro greşită)

Dacă expresia macro este incorectă sintactic.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3065 TOO LONG BLOCK (bloc prea lung)

Dacă blocul programat nu are suficient loc în buffer.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3066 NO INTERSECTION POINT (nu există punct de intersecţie)

Dacă nu există punct de intersecţie ( de ex. în cazul liniilor drepte paralele, cercurilor concentrice etc.), atunci când se calculează punctul de intersecţie.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

134

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3067 FAULTY ,A IN G16 (,A greşit în G16)

Dacă nu există poziţie finală în cazul referirii la adresa ,A când se specifică data coordonatei polare.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3068 FAULTY READ (citire greşită)

Dacă se citeşte din memorie un sector fals în timpul execuţiei programului.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3069 LEVEL EXCESS (depăşire număr de nivele)

Acest mesaj e afişat în cazul când numărul de nivele ale subprogramului este mai mare decât 8 sau în cazul macro este peste 4.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3070 NOT EXISTING BLOCK (nu există blocul) NO. P, Q

Dacă se face referire la un număr de bloc nespecificat în instrucţiunea M99 P, GOTO sau în ciclurile G70, G71, G72, G73.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3071 MISSING OR FAULTY P (P inexistent sau greşit)

Dacă, în cazul unui apel de subprogram (M98 P) sau al unui apel macro (G65 sau G66 sau G66.1 P), nu e completată adresa P, sau P e mai mare de 9999, sau P e negativ.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3072 DEFINITION ERROR (eroare de definire) L

Dacă a fost programată la adresa L numărare de repetări (M98 P L, G65 P L, sau în cazul unui ciclu fix ), sau L a fost folosit în comanda G10, şi L este mai mare decât 65000.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3073 NOT EXISTING PROGRAM NO. (nu există programul nr.)

Dacă, în cazul apelului de subprogram (M98 P) sau apelului de macro (G65 sau G66 sau G66.1), numărul programului specificat la adresa P nu există în memorie, a fost selectat un subprogram sau un apel de macro pentru G, M, A, B, C, S, T şi subprogramul la care se face referire nu se află în memorie, sau programul care se execută a apelat subprogramul sau macro care este editat în acel moment (ecran EDIT).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3074 ODD G67 (fără pereche) Dacă este găsită o funcţie de sfârşit macro modal (G67), a cărei pereche nu există (G66, G66.1).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3075 DEFINITION ERROR (eroare de definire) N

Dacă valoarea numărului de bloc (N) este mai mare decât 16000000.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3076 NO END OF PROGRAM (nu e definit sfârşitul programului)

Dacă nu e definit sfârşitul programului prin intermediul comenzilor M2, M30, M99 sau %.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3077

3078

135

14.3 Lista mesajelor generale

Cod Eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3079

3080 ERRONEOUS USE OF (folosire greşită a) #

Se face referire la o variabilă macro (#…) inexistentă, sau la o variabilă macro (#…) interzisă în blocul dat.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3081 DEFINITON ERROR (eroare de definire) ,C ,R

Atunci când se face programare pentru teşire sau rotunjirea colţurilor în blocul care conţine ,C sau ,R sau în blocul următor şi nu s-a programat coordonata în planul selectat.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3082 NO RETURN M99 (fără revenire)

Nu s-a programat revenire (M99) la sfârşitul unui subprogram sau program macro.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3083 R=0 Dacă într-un arc programat raza în punctul de început sau de sfârşit este 0.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3084 ,C ,R TOO HIGH OR FORBIDDEN (prea sus sau interzis)

Dacă s-a programat o teşire (,C) sau o rotunjire de colţ (,R) imposibilă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3085 CIRCLE ERROR (eroare cerc) G51

Dacă este programată modificarea la scară (G51 X Y Z I J K ) şi în interpolarea circulară sunt diferite mărimi de modificare la scară pe diferite axe.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3086 DEFINITION ERROR (eroare de definire) G51

Dacă este programată modificarea la scară (G51 X Y Z I J K ) şi X şi U, sau Y şi V, sau Z şi W sunt într-un bloc.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3087 ILLEGAL PLANE SELECT (selectare nepermisă a planului)

Dacă în ciclul de tăiere filet multiplu G76, în cazul comenzii pentru strung, nu e selectat planul G18.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3088 FORBIDEN SPINDLE MOVING (rotirea arborelui interzisă)

Dacă maşina nu are echipat codor pentru arbore şi s-a programat o instrucţiune care necesită codor pe arbore (de exemplu filetare, orientare).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3089 BUFFER OVERTURN (ştergere bufer) G41, G42

Dacă s-a şters buferul în modul ofset (G41, G42).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3090 # DEFINITION PRO- HIBITED (definire interzisă)

Definirea interzisă a unei variabile macro (#…). Aceasta se poate datora tipului ei (de exemplu #10000, …#1015), sau poate fi interzisă la parametrii 9001 WRPROT1, 9012 WRPROT2.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3091 ERRONEOUS OPERATION WITH (operare greşită cu) #

Dacă în cazul unei variabile macro (#…), operanzii şi operaţiile sunt în conflict. De exemplu: dacă s-a comandat sumarea logică (AND) între două variabile macro care nu pot fi reprezentate în modul 32 biţi cu virgulă fixă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

136

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3092 DIVISION BY 0 # (împărţire prin 0)

Dacă în cazul evaluării unei expresii macro se face împărţire prin 0.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3093 BUFFER OVERRUN # (depăşire capacitate bufer)

S-a depăşit capacitatea de stocare de variabile macro a buferului.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3094

3095

3096

3097

3098 ERRONEOUS ARGUMENT (argument greşit)

Dacă valoarea funcţiei depăşeşte gama, (de exemplu SQRT[-4] sau ASIN[2]), dacă în cazul instrucţiunilor BCD numărul transformat are mai mult de 8 digiţi, dacă în cazul unei instrucţiuni BIN nu este definit un număr BCD în decade.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3099

3010

3101 BLOCK NOT FOUND (nu s-a găsit blocul)

Dacă nu s-a găsit blocul căutat şi s-a ajuns la sfârşitul programului (M2, M30 sau %).

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3102 INCORRECT POSITION (poziţie greşită în) G12.1

Dacă este activă interpolarea în coordonate polare (G12.1) şi poziţia primei axe e 0, sau poziţia celei de a doua axe nu e 0.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3103 OUT OF RANGE (în afara distanţei)

Acest mesaj este afişat dacă nu vine semnal de la senzorul de ofset sculă în cadrul distanţei care e specificată la parametrul 8002 ALADIST când se execută blocul G37 de măsurare a lungimii sculei.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3104 COMPENSTN VALUE TOO HIGH (valoarea de compensare în afara domeniului)

Dacă valoarea modificată a ofsetului uzurii este în afara domeniului +/-1600 incremente atunci când se execută ciclul G37.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3105 POCKET NUMBER IS TOO HIGH (numărul de degajări este prea mare)

Dacă sunt mai mult de 10 degajări concave în profil când se execută ciclurile de strunjire G71, G72 în cazul comenzilor pentru strunguri.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3106

3107

3108

137

14.3 Lista mesajelor generale

Cod Eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3109

3110

3111

3112

3113

3114

3115

3116

3117

3118

3119

3120

3121

3122

3123

3124

3125

3126

3127

3500 PROGRAM EDITED (program editat)

Acest mesaj este afişat dacă programul selectat pentru executare automată este editat în modul automat, sau dacă programul selectat pentru executare cu introducere manuală a datelor este editat în mod MDI în timp ce butonul START este apăsat.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Programul poate fi pornit dacă se închide ecranul EDIT după terminarea editării.

3502 BAD BAUD RATE VALUE (rata baud incorectă)

Se afişează în mod DNC dacă este impusă la parametrul 2002 BAUD RATE o valoare nestandard a ratei baud care nu poate fi interpretată de comanda numerică. Valorile interpretate de comanda numerică sunt listate în descrierea parametrilor.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

138

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3503 SERIAL BUFFER FULL (bufer serial plin)

Dacă s-a depăşit capacitatea buferul-ului serial în cursul prelucrării DNC.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Transferul de date trebuie pornit din nou.

3504 TOOL PLACE TABLE BAD (tabela de alegere a sculei eronată)

Dacă NC-ul găseşte că suma de control a tabelei de alegere a sculei e falsă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Tabela de alegere a sculei trebuie să fie reorganizată.

3505 NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent)

Dacă a fost selectat un program pentru execuţie automată sau MDI, apoi programul a fost şters şi fără să se selecteze un program nou este apăsat START în modul automat sau MDI.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3507 OVERWRITE (Y/N) (suprascriere (da/nu) )

Dacă programul care este executat încarcă un program în memoria comenzii numerice prin intermediul comenzii DPRTN şi numărul programului încărcat a fost deja înregistrat în director.

Trebuie apăsată tasta Y dacă programul vechi trebuie reînscris, altfel tasta N sau RESET.

3508 NC STATUS TABLE BAD (starea tabelei NC eronată)

Dacă suma de control a ariei de memorie care conţine starea generală a NC-ului, care se păstrează şi la deconectarea alimentării, este falsă. Aceste date sunt după cum urmează: G20/G21: intrarea inch/metric; numărul compensări lungimii sculei înregistrate (H) şi axa pe care este valabilă; programele selectate pentru execuţie automată sau MDI; starea DNC; dacă reţeaua de alimentare e oprită în timpul execuţiei programului, numărul acestui program.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Datele listate trebuie reorganizate.

3509 LIFE TIME TABLE BAD (tabela timpului de viaţă incorectă)

Dacă suma de control a ariei de memorie care conţine tabela timpului de viaţă, care se păstrează şi la deconectarea alimentării, este falsă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Tabela timpului de viaţă trebuie reorganizată.

3510 TOOL ofset TABLE BAD (tabela de ofset sculă incorectă)

Dacă suma de control a ariei de memorie care conţine tabela de ofset sculă, care se păstrează şi la deconectarea alimentării, este falsă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Tabela de ofset sculă trebuie reorganizată.

139

14.3 Lista mesajelor generale

Cod Eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3511 WORK ofset TABLE BAD (tabela punctul de zero al originii de lucru incorectă)

Dacă suma de control a ariei de memorie care conţine tabela punctul de zero al originii de lucru, care se păstrează şi la deconectarea alimentării, este falsă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Punctul de zero al originii de lucru trebuie măsurat din nou.

3514 OVERRUN ERROR (eroare ce comunicare DNC)

Acest mesaj este afişat dacă în operarea DNC pe timpul transferului serial, doi bytes se suprapun fără ca cel anterior să fi fost citit de comanda numerică.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Încărcarea trebuie pornită din nou.

3515 PARITY ERROR (eroare de paritate)

Dacă în operarea DNC prin interfaţa serială comanda numerică primeşte date cu paritatea incorectă. Acest mesaj este afişat de asemeni ca rezultat al setării diferite a parametrilor la transmiţător şi la receptor.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Încărcarea trebuie pornită din nou.

3516 FRAMING ERROR (eroare de încadrare)

Apare în decursul operării DNC. Eroarea de încadrare este datorată setării diferite a parametrilor la transmiţător şi la receptor. Aceştia sunt după cum urmează: rata baud, lungimea cuvântului, numărul de biţi de stop.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Încărcarea trebuie pornită din nou.

3518 DIRECTORY FULL (director plin)

Pot fi stocate cel mult de 254 programe, întrucât managerul de fişiere al comenzii numerice permite înregistrarea în director a 254 programe. Acest mesaj este afişat dacă se încearcă înregistrarea mai multor programe în timpul execuţiei unui program prin folosirea comenzii POPEN. Aceasta nu înseamnă în mod necesar că memoria este plină.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Dacă e nevoie să se înscrie un program nou trebuie şters unul din programele vechi care nu mai e necesar.

3519 MEMORY FULL (memorie plină)

Acest mesaj este afişat de către NC dacă s-a umplut memoria comenzii numerice în timpul execuţiei programului ca efect al comenzii BPRNT sau DPRNT.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Unul din programele vechi care nu mai e necesar trebuie şters.

3520 FILE NOT EXISTS (fişier inexistent)

Dacă trebuie trimise date prin comanda BPRNT sau DPRNT şi nu s-a deschis un canal cu comanda POPEN.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

3524 FILE NOT OPEN (fişier care nu a fost deschis)

Dacă o acţiune a NC-ului se referă la un fişier care nu e deschis.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Nu e greşeala operatorului, şi el n-o poate remedia.

140

14.3 Lista mesajelor generale .

Cod eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere

3528 INVALID ERROR CODE (cod de eroare invalid)

Dacă a fost generat un cod de eroare invalid în timpul administrării unui fişier.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Nu e greşeala operatorului, şi el n-o poate remedia.

3530 SYSTEM ERROR (eroare de sistem)

Eroare de comunicare internă a programului supervizor al NC-ului.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Nu e greşeala operatorului, şi el n-o poate remedia.

3545 MACRO TABLE BAD (tabelă macro eronată)

Dacă suma de control a ariei de memorie care conţine variabilele macro #500…#599, care se păstrează şi la deconectarea alimentării, este falsă.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Tabelul variabilelor macro trebuie reorganizat.

3549 RESTORE MODAL FUNCTIONS? Y (restaurare funcţii modale? da)

3550 RESTORE MODAL FUNCTIONS? N (restaurare funcţii modale? nu)

Dacă operarea automată este pornită din starea INTD prin START, comanda numerică înregistrează starea STOP şi este afişată întrebarea RESTORE MODAL FUNCTIONS? Y (Y=da) (restaurare funcţii modale). Prin apăsarea tastei <SHIFT> este afişată întrebarea RESTORE MODAL FUNCTIONS? N (N=nu) (restaurare funcţii modale). Mesa- jele pot fi comutate cu tasta <SHIFT>. Dacă se apasă START se revine la starea dinainte de suspendare (Y), sau nu (N) în funcţie de mesaj.

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET. Starea INTD rămâne.

4000 MACRO ERROR 000

4001 MACRO ERROR 001

4002 MACRO ERROR 002

… …

4999 MACRO ERROR 999

Textul următor este afişat prin specificarea valorii variabilei macro #3000: #3000=nnn(ERROR TEXT) unde nnn=0,1,2,…,999 şi între paranteze se poate introduce un text opţional. Numărul nnn defineşte codul erorii. (Codul=4000+nnn). Dacă nu a fost completat, codul de eroare va fi întotdeauna 4000. Dacă nu s-a introdus text de eroare pentru variabilă, textul va fi întotdeauna MACRO ERROR nnn (eroare macro nnn), şi dacă s-a introdus va fi afişat textul dintre paranteze

Acest mesaj se poate anula cu tasta RESET.

141

14.3 Lista mesajelor generale

Cod Eroare Mesaj Descriere Metodă de anulare

şi remediere 5000 MACRO MESSAGE 000

5001 MACRO MESSAGE 001

5002 MACRO MESSAGE 002

… …

5999 MACRO MESSAGE 999

Textul următor este afişat prin specificarea valorii variabilei macro #3006 în programul piesă: #3006=nnn(MESSAGE TEXT) unde nnn=0,1,2,…,999 şi între paranteze se poate introduce un text opţional. Numărul nnn defineşte codul mesajului. (Codul=5000+nnn). Dacă nu a fost completat codul de mesaj, acesta va fi întotdeauna 5000. Dacă nu s-a introdus text de mesaj pentru variabilă, textul va fi întotdeauna MACRO MESSAGE nnn (mesaj macro nnn), şi dacă s-a introdus va fi afişat textul dintre paranteze.

Ca efect al mesajului, NC-ul înregistrează starea STOP. Prin folosirea butonului START se trece la următorul bloc. Mesajul se poate anula cu tasta RESET, dar dacă după aceea este apăsat butonul START, ca în toate celelalte cazuri, mesajul este afişat din nou.

142

Note . Note

143

Index alfabetic: Acces interzis . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Parametrul Adresă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 ALADIST. . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Adresa N. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58, 59 BAUD RATE. . . . . . . . . . . . . . . 142 Avans linie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54, 55 CHBFMOVE. . . . . . . . . . . . . . . 138 Bloc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 CLCV. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Inserare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 CROSS DOT. . . . . . . . . . . . . . . 42 Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . 58 ENCODERn. . . . . . . . . . . . . . . . 127 Ştergere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 ENCODERS1. . . . . . . . . . . . . . . 135 Ştergere număr. . . . . . . . . . . . . 59 FEEDBACKn. . . . . . . . . . . . . . . 127 Butoane de corecţie. . . . . . . . . . . . 15 FMULT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 Buton de oprire arbore. . . . . . . . . 16 GROUPNUM. . . . . . . . . . . . . . . 135 CANCEL (anulare) . . . . . . . . . . . 10 RADDIF. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 Căutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 RAPOVER. . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Cuplare alimentare. . . . . . . . . . . . 14 REFDIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 Cuvânt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 SWLENGTH . . . . . . . . . . . . . . . 130 Inserare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 SWSHIFT. . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 Ştergere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 WRPROT. . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Dată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 ZERODIS. . . . . . . . . . . . . . . . . . 130,131 Editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Poziţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Căutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Absolută. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Căutare şi înlocuire. . . . . . . . . . 65 Finală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Număr program. . . . . . . . . . . . . 54 Generală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Nume program . . . . . . . . . . . . . 54 Maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Operator I. . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Relativă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Programe piesă. . . . . . . . . . . . . 54 RESET. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10, 105 Fereastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Sfârşit de program. . . . . . . . . . . . . 54 Format program. . . . . . . . . . . . . . 55 SHIFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 FEED HOLD (avans oprit) . . . . . 12 Stare conflictuală. . . . . . . . . . . . . . 12 Grup Mod de operare. . . . . . . . . . 11 Stop urgenţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Incremental. . . . . . . . . . . . . . . . . . 56, 61 Structura programului piesă . . . . . 54 Inserarea unui bloc. . . . . . . . . . . . 58 Taste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Introducere bloc. . . . . . . . . . . . . . 58 Alfabetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Început de program. . . . . . . . . . . . 54 Cu corespondent pe ecran. . . . . . 10 Şir de adresă NC. . . . . . . . . . . . . . 54 De defilare şi editare. . . . . . . . . . 10 Şir de adresă MACRO. . . . . . . . . 54 De ştergere . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Şir de adrese. . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Numerice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Linie de stare. . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Săgeţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 M19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Test valoare limită. . . . . . . . . . . . . 62 Monitor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Unitate de afişare. . . . . . . . . . . . . . 8 NC gata de lucru. . . . . . . . . . . . . . 13 Număr program. . . . . . . . . . . . . . . 54, 62 Nume program . . . . . . . . . . . . . . . 54, 62 Panou de control. . . . . . . . . . . . . . 8 Panou de control a maşinii . . . . . . 13