Muntii MARAMURES

download Muntii MARAMURES

of 19

  • date post

    15-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    335
  • download

    19

Embed Size (px)

Transcript of Muntii MARAMURES

Aezare Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat n nordul judetului Maramures, n zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluznd masivul Muntilor Maramuresului pna la frontiera romno-ucraineana. Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui. Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii, ntre paralele de 4735'5'" si 4758'20" latitudine nordica si ntre meridianele de 248'12" si 252'38" longitudine vestica. Se ntind spre nord de valea Viseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km, nsumnd o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului.

Limite Limitele au fost stabilite si aprobate prin H.G. 2151/2004. Parcul Natural Muntii Maramuresului include terenuri silvice, pastorale si cu alte utilizari situate n judetul Maramures, respectiv n Ocoalele Silvice Borsa, Viseu, Ruscova si Poienile de Sub Munte. Ca urmare, referirile de mai jos au n vedere borne silvice, unitati de productie si parcele din aceste ocoale silvice, precum si alte elemente din structura geografica si infrastructura zonei. Limita nordica este data de Culmea Jupaniei, trece prin vrfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita Ocolului Silvic Viseu pna la frontiera de stat cu Ucraina. n continuare, limita nordica este data de frontiera de stat, care trece prin vrfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe prul Narita n localitatea Valea Viseului. De aici limita parcului natural este rul Tisa pna la borna silvica 284. Limita estica urca pe prul Sesuri pna n Pasul Magura, coboara pe valea Banarii pana in Salhoi (canton silvic), incluznd rezervatia Stncariile Salhoi si micro-rezervatia botanica de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urca n vrful Salhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 si coboara la borna silvica 196 din Izvorul Ursului, urca pe drumul forestier pna la borna silvica 237. De aici urca pe muchie n Culmea Sarata la borna silvica 236. Limita sudica este data de Valea Viseului, incluznd perimetrele localitatilor Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si Borsa pna n Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pna la Sesuri, borna silvica 162 (Unitatea de Productie VII Izvoarele Bistritei). Limita vestica porneste din borna silvics 284 (Unitatea de Productie I Bistra) aflata pe malul stng al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa coboara spre sud, trece prin vrful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre localitatile Bistra si Valea Viseului.

Din punct de vedere al zonarii interne, conform OUG 57/2007, suprafata Parcului Natural Muntii Maramuresului cuprinde trei zone:

zona de protectie integrala zona de management durabil zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane

n interiorul parcului exista, de asemenea, patru arii naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea fiind:

Stncriile Slhoi-Zmbroslavile 5 ha categoria IV IUCV; Cornu Nedeii - Ciungii Blsnii 800 ha categoria IV IUCV; Vrful Farcu - Lacul Vinderel Vrful Mihailecu 100 ha categoria IV IUCV; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu 100 ha categoria IV IUCV.

Aceste arii protejate sunt asimilate zonei de protectie integrala. Suprafetele date de lege sunt aproximative nsa vor fi cartate cu exactitate n procesul de elaborare a hartilor parcului. Zonarea interna a Parcului Natural Muntii Maramuresului este realizata tinand cont de nevoia de conservare a biodiversitatii si peisajului dar si de dezvoltare economica a zonei prin activitati cu impact redus asupra mediului. Zona de protectie integrala - 18.769 ha La delimitarea zonelor de protecie integral s-a avut n vedere necesitatea conservrii unor eantioane reprezentative ale ecosistemelor din aceast regiune biogeografic, reprezentativitate dat n principal de criteriul valorii diversitii biologice a ecosistemelor. Zona de management durabil - 79.585 ha

Face trecerea ntre zonele de protectie integrala si zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane. Zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane - 35.000 ha Cuprinde intravilanul localitatilor din parc, suprafetele ocupate de caile de comunicatii permanente (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, drumuri auto forestiere, cai ferate, cai ferate forestiere cu terasamentele aferente), pasunile montane din afara zonei de protectie integrala, precum si suprafetele din extravilanul localitatilor care au suferit modificari antropice prin desfasurarea de activitati traditionale sau prin exploatarea resurselor naturale neregenerabile, indiferent daca sunt sau nu incluse n circuitul agricol sau silvic. Munii Maramureului ocupa ntreg spatiul de pe dreapta Viseului, pna la granita tarii, din defileul Tisei (din aval de localitatea Valea Viseului) si pna la vaile Crlibaba si Bistrita Aurie. Sunt alcatuiti dintr-o singura culme principala nalta, orientata NV - SE , care urmareste destul de fidel cumpana de ape dintre bazinul Tisei superioare si cel al Ceremusurilor, nscrisa pe aliniamentul Pop Ivan (1937 m), Vf. Micu Mic (1718 m), Stogu (1651 m), Copilasu (1611 m), Ludescu (1580 m), Budescu (1679m), Suligu (1683 m), Lastun (1642 m), Comanu (1723 m). Un afluent de ordinul II al Tisei, Vaserul, care se varsa n Viseu n localitatea Viseu de Sus, a strapuns culmea principala morfologica, trecnd dincolo de ea. Exista si a doua strapungere a Cumpenei (bazinul superior al Ruscovei), aceasta fiind efectul eroziunii diferentiale si regresive, care pornea de la nivelul de baza local mai cobort din Depresiunea Ruscovei. De aici rezulta ntinderea depresiunii sculpturale peste zona cristalina spre est (Vf. Mihailecu, 1963 m). Sunt constituiti din sisturi cristaline strapunse de eruptiv (bazalte mezozoice din zona Mihailecu-Farcau sau andezite neogene din Toroioaga) si roci sedimentare (conglomerate, gresii, sisturi argiloase, sisturi bituminoase, marne, argile) si doua mari golfuri de paleogen, unul al Ruscovei, ce merge pna la Poienile de sub Munte si altul al Borsei. Pe aceasta constitutie petrografica, culmea principala morfologica, ridicata la o altitudine de peste 1900 m, este fragmentata n mai multe masive (Pop Ivan, Farcau-Mihailecu, Pietrosul Maramuresului, Toroiaga). Formele muntilor sunt foarte domoale si masive, ele se prelungesc mult spre vest prin culmi mai scunde ce coboara la 900-1200 m. Culmea principala se prezinta ca un podis cu o suprafata de nivelare situata la 1800-1600 m. Cea mai frumoasa zona, ca nfatisare, o ntlnim n Muntii Prelucile Cerbului, Cornu Nedeii, din apropierea pasului Prislop si n zona Pietrosul Maramuresului. Ea are o nclinare generala spre Muntele Stogu (Vf. Srcu, 1971 m). Cea mai bine reprezentata este o suprafata de paduri si poieni care cuprinde spinari largi si ramificate ntre 800-1200 m (Vf. Mihailecu, 1963 m). A treia suprafata se gaseste la 400-450 m. Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adncite n formatiuni cristaline (Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formnd defilee. Relieful structural este prezent n partea nordica (Brsanescu, Copilasu, Budescu), unde ntlnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe calcaroase. Aceste formatiuni apartin triasicului, jurasicului si cretacicului, iar fiind mai dure s-au mentinut n relief. ntlnim creste formate n relief monoclinal, frecvent n stratele de Borsa (alternante de gresii cu marno-argile, menilite bituminoase). De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a fundamentului cristalin (defilee).

Relieful dezvoltat pe calcare. Morfologia de suprafata (lapiezuri, doline, polii) nu este caracteristica Muntilor Maramuresului. Mentionam totusi abrupturile calcaroase din Mihailecu si Petriceana si relieful selectiv pe calcare n baziniil vaii Repedea, la vest de Farcau. Relieful vulcanic. Eruptivul de vrsta mezozoica din Farcu, Rugasu si Mihailecu este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge cea mai mare naltime din acesti munti. n Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza cu cele de calcar. Vulcanismul neogen din grupul Toroiaga - reprezinta corpuri subvulcanice scoase la zi de eroziune cu pante foarte repezi si versanti puternic taiati de eroziune, contrastnd cu formele domoale sculptate n sedimentar. Cuprinde de asemenea numeroase corpuri mai mici, dyk-uri si sill-uri localizate n sisturi cristaline si n formatiuni sedimentare. Relieful glaciar este reprezentat de mici circuri glaciare n vrful Pietrosul Maramuresului (Bardau) si n Farcau-Mihailecu. Relieful periglaciar s-a format n pleistocen, cnd teritoriul Romniei se gasea ntr-un climat rece si cnd solul se afla pe mari suprafete ntr-un regim de nghet permanent (permafrost), n care actioneaza puternic si frecvent procesele de nghet si dezghet. Astfel, procesele crionivale au dus la formarea niselor de nivatie, la degajarea unui bogat material detritic (gelifracte), pe versantii abrupti, neacoperiti de zapada. Pe pantele aflate sub nivelul zapezilor permanente, materialul detritic alcatuia cuverturi ntinse de grohotisuri care, ulterior, odata cu ncalzirea climei, au fost fixate de padure. Alte forme de relief periglaciar sunt determinate si de gradul de nclinare a reliefului, asa s-au format: rurile de pietre, blocurile glisante, solifluxiunea, movile nierbate etc. Asocierea acestor procese periglaciare n regiunile nalte permite considerarea unui etaj bine definit - etajul crioplanatiei sau al dezagregarilor periglaci