Muzică: Barbara Streisand, “Memories”.

Prânz cu Dumnezeu...

O poveste umană

• Un copil vroia să-l cunoască pe Dumnezeu. Ştia că va trebui să facă un drum lung pentru a-l întâlni acolo unde locuieşte El. Deci, şi-a umplut ghiozdanul cu prăjituri de ciocolată şi sucuri de fructe... Şi a pornit la drum.

• După ce a mers timp de câteva ore s-a întâlnit cu o bătrânică.

• Era aşezată pe o bancă într-un parc, singură, privind în tăcere câţiva porumbei care mâncau firimiturile pe care ea le arunca.

• Copilul s-a aşezat lângă ea şi a deschis ghiozdanul.

• Începuseră să bea un suc când a observat că bătrânica se uita la el, deci i-a oferit unul. Ea, l-a acceptat şi i-a mulţumit cu un zâmbet. Zâmbetul ei era foarte frumos, atât de frumos încât copilul a vrut să-l vadă din nou şi i-a oferit o prăjitură. Ea i-a zâmbit încă odată.

• Copilul era încântat şi a rămas lângă ea toată ziua, mâncând şi zâmbind fără a rosti un cuvânt.

• La asfinţit, copilul s-a ridicat pentru a pleca acasă.

• A făcut câţiva paşi, dar s-a oprit; s-a întors, a alergat la bătrânica aceea şi a îmbrăţişat-o.

• Ea, după ce l-a îmbrăţişat, i-a dedicat cel mai mare şi frumos zâmbet.

• Când copilul a ajuns acasă, mama sa a fost surprinsă de faţa lui fericită.

- “Fiule, ce s-a întâmplat de eşti aşa fericit?”.

• Copilul i-a răspuns: - “Astăzi am mâncat

cu Dumnezeu!”...

Şi înainte ca mama sa să aibă vreo reacţie a adăugat:

-“Şi ştii ceva? Are cel mai frumos zâmbet pe care l-am văzut vreodată!”

• Între timp, şi bătrâna a ajuns acasă răvărsând fericire.

Fiul său a fost surprins de expresia de pace care se vedea pe faţa ei şi a întrebat-o:

-"Mamă, ce ai făcut astăzi de eşti atât de fericită? Ce s-a întâmplat?”

Bătrâna a răspuns: -“Astăzi, în parc, am mâncat

prăjituri de ciocolată cu Dumnezeu!”...

Şi înainte ca băiatul său să răspundă a adăugat:

-“Şi ştii ceva? Este mai tânăr decât mi-aş fi închipuit!" …

Uneori nu acordăm importanţa puterii• unei îmbrăţişări, • unei mâini pe umeri, • unui zâmbet sincer, unui cuvânt de

îmbărbătare, • unei urechi care ascultă, • unei laude sincere,• sau a celui mai mic gest de grijă...

Dar toate aceste detalii au puterea magică de a-ţi schimba viaţa sau a celor de lângă tine, de a o transforma şi de a o face fericită.

Toţi aceia cu care ne întâlnim, ajung în viaţa noastră pentru un motiv sau altul. Unii stau doar pentru un timp; alţii rămân pentru totdeauna.

Primeşte-i pe toţi la fel !

ŞI SĂ NU UIŢI SĂ IEI MASA ÎNTOTDEAUNA

CU DUMNEZEU...!!!

Pentru tine,care ai intrat în viaţa mea!