Lecţia a VII-aLecţia a VII-a

Analiza conceptelor sociologiceAnaliza conceptelor sociologiceTipuri de definiţiiTipuri de definiţii

Planul lecţieiPlanul lecţiei

■ ■ Concepte, termeni şi noţiuni în sociologie Concepte, termeni şi noţiuni în sociologie

■ ■ Tipuri de definiţii în sociologieTipuri de definiţii în sociologie

◙ ◙ Definiţia ostensivăDefiniţia ostensivă

◙ ◙ Definiţia nominalăDefiniţia nominală

◙ ◙ Definiţia operaţionalăDefiniţia operaţională

■ ■ Analiza indicatorilor definiţionaliAnaliza indicatorilor definiţionali

■ ■ Trecerea de la indicatori la indiciTrecerea de la indicatori la indici

BibliografieBibliografie

Nowak, Stefan Nowak, Stefan [1[1967967]](1972) Concepte şi indicatori.(1972) Concepte şi indicatori. ÎnÎn S. S. Tamaş şi H. Culea (coord.) Tamaş şi H. Culea (coord.) Cunoaşterea faptului socialCunoaşterea faptului social (pp. (pp. 154-172). Bucureşti, Editura Politică.154-172). Bucureşti, Editura Politică.

Popper, Karl R. Popper, Karl R. [[19731973]](1981) (1981) Logica cercetării Logica cercetării (pp. 97-122). (pp. 97-122). Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Touraine, Alain Touraine, Alain [[20032003]](2007) Metodele sociologiei. În S. (2007) Metodele sociologiei. În S. Moscovici şi F. Buschini (coord.) Moscovici şi F. Buschini (coord.) Metodologia ştiinţelor Metodologia ştiinţelor socioumanesocioumane (pp.140-149). Iaşi: Polirom. (pp.140-149). Iaşi: Polirom.

Zetterberg, Hans L. Zetterberg, Hans L. [1[1967967]](1972) Teoria, cercetarea şi practica (1972) Teoria, cercetarea şi practica în sociologie.în sociologie. În S. Tamaş şi H. Culea (coord.) În S. Tamaş şi H. Culea (coord.) Cunoaşterea Cunoaşterea faptului socialfaptului social (pp. 249-274). Bucureşti: Editura Politică. (pp. 249-274). Bucureşti: Editura Politică.

■ ■ Concepte, termeni şi noţiuni în sociologieConcepte, termeni şi noţiuni în sociologie

Definiţia sociologiei (după A. Touraine, Definiţia sociologiei (după A. Touraine, 2003/2007, 140)2003/2007, 140)

■ ■ Tipuri de definiţii în sociologieTipuri de definiţii în sociologie

◙ ◙ Ce este definiţia?Ce este definiţia?Cornel PopaCornel Popa (1972, 67): „Definiţia este o operaţie logico- (1972, 67): „Definiţia este o operaţie logico-

semantică, prin care se stabileşte o identitate de designat semantică, prin care se stabileşte o identitate de designat între un nume comun şi o descripţie generală”.între un nume comun şi o descripţie generală”.

◙ ◙ Funcţiile definiţiilorFuncţiile definiţiilor::F referenţial-designatoareF referenţial-designatoare (delimitarea unei clase de obiecte) (delimitarea unei clase de obiecte) FF de introducere a unor termeni noide introducere a unor termeni noi (în vocabularul unui (în vocabularul unui

agent cunoscător)agent cunoscător)FF de concentrare a informaţieide concentrare a informaţiei (prescurtarea comunicării) (prescurtarea comunicării)F de relevare a schimbărilor intervenite în procesul F de relevare a schimbărilor intervenite în procesul

cunoaşteriicunoaşterii (pe baza analizei intensiunii termenilor) (pe baza analizei intensiunii termenilor)FF sintetic-calculatorie sintetic-calculatorie (permite prelucrarea informaţiei (permite prelucrarea informaţiei într-un alt limbaj)într-un alt limbaj)

Carl G. HempelCarl G. Hempel ( (Fundamentele formării conceptelor Fundamentele formării conceptelor în ştiinţele empirice,în ştiinţele empirice,1952) – trei tipuri de definiţii: 1952) – trei tipuri de definiţii:

OstensivăOstensivă

NominalăNominală

OperaţionalăOperaţională

◙ ◙ Definiţia ostensivăDefiniţia ostensivă

Etimologie: l. lat. Etimologie: l. lat. ostendsostends, , ostendere,ostendere, a arăta a arăta

Introdusă de către Introdusă de către W.L. JohnsonW.L. Johnson într-o lucrare de într-o lucrare de logică (1921).logică (1921).

Analizată de către Analizată de către H. BertrandH. Bertrand RussellRussell ( (Cunoaşterea Cunoaşterea umanăumană. . Posibilităţile şi limitele sale, Posibilităţile şi limitele sale, 1948) 1948)

Definiţia ostensivă = Simultaneitatea pronunţării unui Definiţia ostensivă = Simultaneitatea pronunţării unui termen necunoscut de un agent cunoscător (S2), dar termen necunoscut de un agent cunoscător (S2), dar cunoscut de alt agent cunoscător (S1), şi indicarea cunoscut de alt agent cunoscător (S1), şi indicarea designatuluidesignatului. .

Specificul definiţiei ostensiveSpecificul definiţiei ostensive

Simultaneitatea pronunţării unui termen necunoscut de Simultaneitatea pronunţării unui termen necunoscut de un agent cunoscător (S2), dar cunoscut de alt agent un agent cunoscător (S2), dar cunoscut de alt agent cunoscător (S1), şi indicarea designatuluicunoscător (S1), şi indicarea designatului . .

S1 S2Definiendum

Indicarea designului

Definiendum

Bertrand Arthur William RussellBertrand Arthur William Russell (1872(1872 – – 1970)1970)

Premiul Nobel pentru Literatură (1950)Premiul Nobel pentru Literatură (1950)

Principia Mathematica,(1910, în colab. cu Alfred North Whitehead)

Why I am not a Christian (1936)

Trinity College Trinity College (Universitatea Cambridge)(Universitatea Cambridge)

Dintre absolveni: 31 laureaţi Dintre absolveni: 31 laureaţi ai Premilui Nobelai Premilui Nobel

Condiţiile definiţiei ostensiveCondiţiile definiţiei ostensive

C simultaneităţii (C simultaneităţii (rostirea cuvântului concomitent cu arătarea rostirea cuvântului concomitent cu arătarea obiectului desemnat, fapt ce conduce la fixarea legăturii obiectului desemnat, fapt ce conduce la fixarea legăturii dintre semn şi semnificaţie)dintre semn şi semnificaţie)

C operaţionalităţiiC operaţionalităţii (atât obiectul desemnat, cât şi semnul (atât obiectul desemnat, cât şi semnul propus să fie perceptibile) propus să fie perceptibile)

C psihologică C psihologică (concentrarea atenţiei subiectului cunoscător (concentrarea atenţiei subiectului cunoscător atât asupra semnului, cât şi asupra obiectului)atât asupra semnului, cât şi asupra obiectului)

C pedagogicăC pedagogică (repetare a asocierii dintre semn şi obiect) (repetare a asocierii dintre semn şi obiect)

Este rândul dvs.

Ce tipuri de concepte pot fi definite ostensiv?

Ce fel de concept este “Trinity College”?

Conceptele calitative pot fi definite ostensiv?

Definiţi ostensiv conceptul de “gulere albe”

Upton Beall Sinclair, JrUpton Beall Sinclair, Jr. . (1878 – 1968(1878 – 1968))

A creat termenul de “gulere albe” A creat termenul de “gulere albe” (1930)(1930)

C. Wright MillsC. Wright Mills ((1917 – 1962)1917 – 1962)

White Collar: The White Collar: The American Middle American Middle Classes. Classes. Oxford Oxford University PressUniversity Press,, 19511951..

◙ ◙ Definiţia nominalăDefiniţia nominală◘ ◘ Definiţia nominalăDefiniţia nominală (sau verbală) – Specificarea înţelesului (sau verbală) – Specificarea înţelesului

unui termen cu ajutorul altor termeni sau, altfel spus, din unui termen cu ajutorul altor termeni sau, altfel spus, din descrierea verbală a semnificaţiei unui concept. descrierea verbală a semnificaţiei unui concept.

◘ ◘ Definiendum-Definiendum-ul (cuvânt al cărui înţeles trebuie arătat) are ul (cuvânt al cărui înţeles trebuie arătat) are aceeaşi semnificaţie ca şi aceeaşi semnificaţie ca şi definiens-definiens-ul (cuvintele cu ajutorul ul (cuvintele cu ajutorul cărora se instituie un nume, se introduce un termen nou în cărora se instituie un nume, se introduce un termen nou în vocabularul ştiinţei sau în vocabularul unui agent vocabularul ştiinţei sau în vocabularul unui agent cunoscător). cunoscător).

◘ ◘ IIntroducem în vocabularul agentului cunoscător (Sntroducem în vocabularul agentului cunoscător (S22) a ) a termenul de „rol social“ (termenul de „rol social“ (definiendumdefiniendum). S). S11 cunoaşte atât cunoaşte atât termenul de „rol social“, cât şi termenii „ansamblul de termenul de „rol social“, cât şi termenii „ansamblul de comportamente aşteptate în mod legitim din partea comportamente aşteptate în mod legitim din partea persoanelor care au un persoanelor care au un status status social“ (social“ (definiensdefiniens). S). S2 2 nu nu cunoaşte decât cunoaşte decât definiensdefiniens-ul. -ul.

Definiendum-Definiendum-ul şi ul şi definiensdefiniens-ul au acelaşi designat. Pentru a -ul au acelaşi designat. Pentru a exprima această relaţie, legăm exprima această relaţie, legăm definiendum-definiendum-ul de ul de definiensdefiniens prin semnul „= prin semnul „= dfdf.“,.“,

▲ ▲ De exemplu: rol social =De exemplu: rol social = df df. ansamblul de comportamente . ansamblul de comportamente aşteptate în mod legitim din partea persoanelor care au un aşteptate în mod legitim din partea persoanelor care au un status status social. social.

◘ ◘ Altă modalitate de scriere a relaţiei dintre Altă modalitate de scriere a relaţiei dintre definiendumdefiniendum şi şi definiens – definiens – punerea între ghilimele a acestora şi intercalarea punerea între ghilimele a acestora şi intercalarea între ele a expresiilor: „înseamnă“ „are acelaşi înţeles“, între ele a expresiilor: „înseamnă“ „are acelaşi înţeles“, „semnifică“, „defineşte“. „semnifică“, „defineşte“.

▲ ▲ De exemplu: „rol social“ semnifică „ansamblul De exemplu: „rol social“ semnifică „ansamblul comportamentelor aşteptate în mod legitim din partea comportamentelor aşteptate în mod legitim din partea persoanelor care au un persoanelor care au un statusstatus social“. social“.

◘ ◘ În cazul definiţiei nominale se are în vedere relaţia dintre În cazul definiţiei nominale se are în vedere relaţia dintre semne, dintre expresiile lingvistice şi nu relaţia dintre semn semne, dintre expresiile lingvistice şi nu relaţia dintre semn şi designat (K.D. Opp, 1970, 98).şi designat (K.D. Opp, 1970, 98).

Chava Nachmias Chava Nachmias şişi David Nachmias David Nachmias (1981, 30):(1981, 30):

Prin “privare relativă“ înţelegem „perceperea de către Prin “privare relativă“ înţelegem „perceperea de către factorii sociali a discrepanţei dintre factorii sociali a discrepanţei dintre expectaţia expectaţia valorilor şi capacitatea valorică a lorvalorilor şi capacitatea valorică a lor“. “.

„„Expectaţia valorilor“ semnifică „bunurile şi Expectaţia valorilor“ semnifică „bunurile şi condiţiile de viaţă pe care oamenii cred că sunt condiţiile de viaţă pe care oamenii cred că sunt îndreptăţiţi să le obţină“.îndreptăţiţi să le obţină“.

„„Capacitatea valorică“ desemnează „bunurile şi Capacitatea valorică“ desemnează „bunurile şi

condiţiile de viaţă pe care oamenii apreciază că condiţiile de viaţă pe care oamenii apreciază că sunt capabili să le obţină“.sunt capabili să le obţină“.

Carl Gustav HempelCarl Gustav Hempel ((1905 – 1997)1905 – 1997)

Hempel, Carl G.Hempel, Carl G. şi şi Oppenheim, Paul (1948). Oppenheim, Paul (1948). Studies in the Logic of Studies in the Logic of Explanation. Explanation. Philosophy of Philosophy of ScienceScience,, 19481948, , 15, 15,

135-135-117575..Hempel, Carl G. (1965). Hempel, Carl G. (1965).

Aspects of Scientific Aspects of Scientific ExplanationExplanation. New York: . New York: Free Press. Free Press.

Cafeneaua Centrală din Viena (Str. Cafeneaua Centrală din Viena (Str. HerrengasseHerrengasse, nr., nr. 14 14, deschisă în , deschisă în 1860)1860) , locul de întâlnire al intelectualităţii (“Cercul de la Viena”), locul de întâlnire al intelectualităţii (“Cercul de la Viena”)

Este rândul dvs.Definiţi nominal conceptul de “ceremonie de

degradare”.Conceptul a fost introdus de către Harold Garfinkel (1956).“Ceremonie de degradare” = df. “Rit de trecere folosit pentru

introducerea indivizilor în instituţii totale”.1) “Rit de trecere” = df. “Ritual practicat pentru a marca şi

efectua tranziţia de la un status social la altul”.2) “Ritual” = df. “Model comportamental pentru a crea sau

întreţine sentimentul de apartenenţă la un sistem social”.3) “Status social” = df. “Sistemul de aşteptări legitime din

partea altora”.4) “Sistem social” = df. “Ansamblu de elemente culturale şi

structurale care poate fi gândit ca o unitate” (A.G. Johnson, 2000/2007, 317).

◙ ◙ Definiţia operaţionalăDefiniţia operaţională(Operaţionalizarea conceptelor)(Operaţionalizarea conceptelor)

◘ ◘ Gordon MarshallGordon Marshall (1994/2003, 106): (1994/2003, 106): “Transformarea unui concept teoretic, abstract în “Transformarea unui concept teoretic, abstract în ceva concret, observabil şi măsurabil în cadrul unui ceva concret, observabil şi măsurabil în cadrul unui proiect de cercetare empirică”.proiect de cercetare empirică”.

◘◘ Percy W. BridgmanPercy W. Bridgman ( (The Logic of Modern The Logic of Modern Physics,Physics, 1927): 1927): înţelesul unui termen ştiinţific înţelesul unui termen ştiinţific trebuie stabilit prin indicarea operaţiilor de testare, trebuie stabilit prin indicarea operaţiilor de testare, pe baza cărora se decide dacă termenul este sau nu pe baza cărora se decide dacă termenul este sau nu aplicabil cazului dat.aplicabil cazului dat.

D D operaţională – un procedeu eficient de a decide dacă operaţională – un procedeu eficient de a decide dacă o calitate poate fi atribuită unei unităţi sociale.o calitate poate fi atribuită unei unităţi sociale.

◙ ◙ Arthur J. BachrachArthur J. Bachrach (1962): „Definiţia (1962): „Definiţia operaţională a unei mâncări este... reţeta sa”.operaţională a unei mâncări este... reţeta sa”.

▲ ▲ Caracteristicile designatului nu reprezintă Caracteristicile designatului nu reprezintă obligatoriu indicatorii utilizaţi în operaţionalizarea obligatoriu indicatorii utilizaţi în operaţionalizarea conceptelor. conceptelor.

Exemple de operaţionalizareExemple de operaţionalizare

◙ ◙ Operaţionalizarea conceptului de “clasă socială”Operaţionalizarea conceptului de “clasă socială”

◘ ◘ Evaluare de către sociologiEvaluare de către sociologi

Întrebare deschisă: “Ce ocupaţie aveţi?”Întrebare deschisă: “Ce ocupaţie aveţi?”

◘ ◘ AutoevaluareAutoevaluare

Întrebare închisă: “Din ce clasă socială consideraţi Întrebare închisă: “Din ce clasă socială consideraţi că faceţi parte? că faceţi parte?

Răspuns: Răspuns:

1) clasa de sus1) clasa de sus

2) clasa de mijloc 2) clasa de mijloc

3) clasa de jos 3) clasa de jos

◙ ◙ Operaţionalizarea conceptului de “personalitate Operaţionalizarea conceptului de “personalitate autoritariană”autoritariană”

◘ ◘ ““Autoritarianism” = Autoritarianism” = df. df. ““sistem sociopolitic bazat sistem sociopolitic bazat pe subjugarea drepturilor individului faţă de stat şi pe subjugarea drepturilor individului faţă de stat şi lideri” lideri” (Arthur S(Arthur S. . Reber, 1985, 70).Reber, 1985, 70).

Allan G. JohnsonAllan G. Johnson (2000/2007, 44): “Guvernarea este folosită (2000/2007, 44): “Guvernarea este folosită pentru a controla vieţile oamenilor, în loc ca guvernanţii să pentru a controla vieţile oamenilor, în loc ca guvernanţii să fie supuşi controlului democratic al cetăţenilor”.fie supuşi controlului democratic al cetăţenilor”.

◘ ◘ TotalitarismulTotalitarismul – forma extremă a autoritarismului. – forma extremă a autoritarismului.

George Orwell, George Orwell, Nineteen Eighty-FourNineteen Eighty-Four (1949) (1949)

George OrwellGeorge Orwell ( (Eric Arthur BlairEric Arthur Blair))((1903 – 1950)1903 – 1950)

Homage to CataloniaHomage to Catalonia (1938) (1938)

Animal FarmAnimal Farm (1945) (1945)

Nineteen Eighty-FourNineteen Eighty-Four (1949)(1949)

Theodor W. AdornoTheodor W. Adorno şi colab. au studiat şi colab. au studiat ( (1940–1950) 1940–1950) diferite aspecte ale „personalităţii autoritariene“. diferite aspecte ale „personalităţii autoritariene“.

Au folosit scalele de atitudine: Au folosit scalele de atitudine: A-SA-S (Scala de antisemitism) (Scala de antisemitism) E E (Scala de etnocentrism)(Scala de etnocentrism) P-E-CP-E-C (Scala de conservatorism politico-economic) (Scala de conservatorism politico-economic) F F (Scala de atitudine fascistă, numită apoi Scala de (Scala de atitudine fascistă, numită apoi Scala de

atitudine antidemocratică). atitudine antidemocratică). Scala FScala F (elaborată de psihologul Daniel J. Levinson): nouă (elaborată de psihologul Daniel J. Levinson): nouă

dimensiuni: 1) convenţionalism; 2) supunere autoritariană; dimensiuni: 1) convenţionalism; 2) supunere autoritariană; 3) agresiune autoritariană; 4) antisubiectivitate; 5) 3) agresiune autoritariană; 4) antisubiectivitate; 5) superstiţie şi stereotipuri; 6) putere şi încăpăţânare; 7) superstiţie şi stereotipuri; 6) putere şi încăpăţânare; 7) destructivitate şi cinism; 8) proiectivitate; 9) preocupare destructivitate şi cinism; 8) proiectivitate; 9) preocupare exagerată pentru problemele morale referitoare la sex.exagerată pentru problemele morale referitoare la sex.

Scala FScala F:: Pentru fiecare dimensiune, au fost stabiliţi indicatori. Pentru fiecare dimensiune, au fost stabiliţi indicatori. Persoanele testate îşi exprimă acordul sau dezacordul cu Persoanele testate îşi exprimă acordul sau dezacordul cu

enunţurile (indicatorii) din structura scalei pe un continuum enunţurile (indicatorii) din structura scalei pe un continuum cu 7 trepte (de la –3 la +3). Se calculează scorul total.cu 7 trepte (de la –3 la +3). Se calculează scorul total.

De exemplu: De exemplu: ●● Convenţionalism: „O persoană care are comportamente şi obiceiuri Convenţionalism: „O persoană care are comportamente şi obiceiuri

rele şi o educaţie proastă cu greu se poate aştepta să fie acceptată de rele şi o educaţie proastă cu greu se poate aştepta să fie acceptată de oamenii decenţi”.oamenii decenţi”.

●● Supunere autoritariană: „Supunerea şi respectul faţă de autoritate sunt Supunere autoritariană: „Supunerea şi respectul faţă de autoritate sunt cele mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească”. cele mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească”.

●● Preocupare exagerată pentru problemele morale legate de sex cu Preocupare exagerată pentru problemele morale legate de sex cu severitate: „Homosexualitatea reprezintă o formă gravă de delincvenţă severitate: „Homosexualitatea reprezintă o formă gravă de delincvenţă şi trebuie pedepsită”. şi trebuie pedepsită”.

Scala FScala F poate măsura în ansamblu autoritarianismul ca poate măsura în ansamblu autoritarianismul ca sindrom al atitudinilor care predispun la acceptarea sindrom al atitudinilor care predispun la acceptarea ideologiei fasciste, extremist antidemocratice. ideologiei fasciste, extremist antidemocratice.

Personalitatea autoritarianăPersonalitatea autoritariană este marcată de prejudecăţi faţă este marcată de prejudecăţi faţă de grupurile minoritare, de antisemitism şi etnocentrism.de grupurile minoritare, de antisemitism şi etnocentrism.

Theodor W. Adorno Theodor W. Adorno (1903 – 1969)(1903 – 1969)

Dialektik der AufklärungDialektik der Aufklärung (în (în colab. cu colab. cu Max HorkheimerMax Horkheimer, , 1944)1944)

Philosophy of Modern MusicPhilosophy of Modern Music (1949) (1949)

The Authoritarian PersonalityThe Authoritarian Personality (în (în colab., 1950)colab., 1950)

Minima MoraliaMinima Moralia (1973)(1973)

Monumentul “Monumentul “AdornoAdorno” din” din Frankfurt Frankfurt

Este rândul dvs.Operaţionalizaţi termenul de “frumuseţe femenină”

Miss Univeres 2006: Zuleyka Rivera, 18 ani (Porto Rico)

Circumferinţa:

☺gâtului – 35 cm

☺ bustului – 92 cm

☺ taliei – 57 cm

☺ şoldurilor – 92 cm

☺ pulpelor – 50 cm

☺ genunchilor – 38 cm

Înălţimea: 1,75 cm

Canonul: 90 – 60 - 90

■ ■ Analiza indicatorilor definiţionaliAnaliza indicatorilor definiţionali

◙ ◙ Ce sunt indicatorii definiţionali?Ce sunt indicatorii definiţionali?

I.d.I.d. = = semne observabile şi măsurabile cu ajutorul semne observabile şi măsurabile cu ajutorul cărora pot fi caracterizate unităţile sociale şi cărora pot fi caracterizate unităţile sociale şi calităţile acestoracalităţile acestora. .

Exemple de Exemple de I.d.I.d.::

● ● un fapt de observaţie (marca automobilului)un fapt de observaţie (marca automobilului)

● ● răspunsul la o întrebare (Care este profesia dv.?) răspunsul la o întrebare (Care este profesia dv.?)

● ● raportul dintre două mărimi (venituri şi numărul raportul dintre două mărimi (venituri şi numărul membrilor familiei)membrilor familiei)

◙◙ Tipuri deTipuri de I.d.I.d.

◘ ◘ Indicatori expresiviIndicatori expresivi (legătură cu indicatul mai slabă )(legătură cu indicatul mai slabă )

Exemplu: „Supunerea şi respectul faţă de autoritate sunt cele Exemplu: „Supunerea şi respectul faţă de autoritate sunt cele mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le mai importante virtuţi pe care copiii trebuie să şi le însuşească“însuşească“

◘ ◘ Indicatori predictiviIndicatori predictivi ( (legătură cu indicatul mai legătură cu indicatul mai puternică) puternică)

Exemplu: „Majoritatea oamenilor nu-şi dau seama cât de mult Exemplu: „Majoritatea oamenilor nu-şi dau seama cât de mult este dirijată viaţa noastră de comploturile urzite de este dirijată viaţa noastră de comploturile urzite de politicieni“.politicieni“.

(după Paul F. Lazarsfeld, 1965)(după Paul F. Lazarsfeld, 1965)

◘ ◘ Indicatori corelativ intern Indicatori corelativ intern (corelaţie între (corelaţie între I.d.I.d. ai aceluiaşi concept)ai aceluiaşi concept)

Exemplu:Exemplu:Corelaţia dintre “leafa peste medie” şi “a avea Corelaţia dintre “leafa peste medie” şi “a avea

televizor cu plasmă”televizor cu plasmă”

◘ ◘ Indicatori corelativ extern Indicatori corelativ extern (corelaţie între (corelaţie între I.d.I.d. ai unor concepte diferite)ai unor concepte diferite)

Exemplu:Exemplu:Corelaţia dintre “leafa peste medie” şi “a vota Corelaţia dintre “leafa peste medie” şi “a vota

partidele de dreaptapartidele de dreapta””

◙ Corelaţia internă a indicatorilor

L

AM

BC

M

V

Indicator Corelaţie

Concept

AM = Avuţie materialăL = Mobila din locuinţăBC = Bunuri culturaleV = VenituriM = Membru al unor organizaţii

Operaţionalizarea conceptului de „status social“ (după Stuart F. Chapin, 1939)

◙◙ Corelaţia externă a indicatorilorCorelaţia externă a indicatorilor

◘◘ Corelaţia între doi Corelaţia între doi I.d.I.d. pentru două concepte pentru două concepte

Exemplu:Exemplu:Conceptul de “status socio-economic ridicat”Conceptul de “status socio-economic ridicat”I.d.I.d. = a poseda o casă de vacanţă = a poseda o casă de vacanţăConceptul de “orientare politică de dreapta”Conceptul de “orientare politică de dreapta”I.d.I.d. = a vota partidele de dreapta = a vota partidele de dreapta

Este rândul dvs.

Operaţionalizaţi conceptul de “sexism subtil”

Daţi exemple de indicatori etnici.

Operaţionalizaţi conceptul de “român”.

Sexism subtil

◙ ◙ Relaţia dintre I.d. şi conceptele definiteRelaţia dintre I.d. şi conceptele definite

◘ ◘ Poate fi:Poate fi:

● ● totalătotală (prezenţa indicatorului = prezenţa indicatului) (prezenţa indicatorului = prezenţa indicatului)

● ● statisticăstatistică (prezenţa indicatorului (prezenţa indicatorului ≠ ≠ prezenţa indicatului)prezenţa indicatului)

◙ ◙ Puterea de discriminare a I.d.Puterea de discriminare a I.d.

Stefan NowakStefan Nowak (1972, 154) - trei genuri distincte de (1972, 154) - trei genuri distincte de putere de discriminare a putere de discriminare a I.d.I.d.::

● ● puterea de respingereputerea de respingere (proprietatea unui (proprietatea unui indicator de a lăsa în afara sferei lui toate unităţile indicator de a lăsa în afara sferei lui toate unităţile sociale care nu posedă indicatul)sociale care nu posedă indicatul); ;

● ● puterea de conţinereputerea de conţinere ( (capacitatea indicatorului de capacitatea indicatorului de a reţine în cadrul distins de el toate elementele ce se a reţine în cadrul distins de el toate elementele ce se caracterizează prin posedarea indicatorului);caracterizează prin posedarea indicatorului);

● ● puterea de discriminareputerea de discriminare (asigură restrângerea (asigură restrângerea spaţiului de nedeterminarespaţiului de nedeterminare).).

◙ ◙ Reguli pentru alegerea I.d.Reguli pentru alegerea I.d.

Maximizarea puterii de conţinere şi a puterii de Maximizarea puterii de conţinere şi a puterii de respingere.respingere.

Când utilizăm pentru definiţia operaţională un singur Când utilizăm pentru definiţia operaţională un singur indicator, corelaţia dintre indicator şi indicat tinde indicator, corelaţia dintre indicator şi indicat tinde spre 1.spre 1.

Când utilizăm doi sau mai mulţi indicatori, spaţiul de Când utilizăm doi sau mai mulţi indicatori, spaţiul de nedeterminare să fie cât mai redus.nedeterminare să fie cât mai redus.

Să se ţină seama de contextul social concret.Să se ţină seama de contextul social concret.

Să se ia în considerare dificultăţile de utilizare în Să se ia în considerare dificultăţile de utilizare în culegerea datelor.culegerea datelor.

Eugene J. WebbEugene J. Webb et alet al. (1966, 37) – cercetare la. (1966, 37) – cercetare la Museum of Science and Industry din Chicago: în Museum of Science and Industry din Chicago: în jurul unor exponate covorul din plastic se înlocuia, jurul unor exponate covorul din plastic se înlocuia, datorită uzurii, din şase în şase săptămâni, în timp datorită uzurii, din şase în şase săptămâni, în timp ce împrejurul altor exponate covorul rămânea ce împrejurul altor exponate covorul rămânea neschimbat ani de zile.neschimbat ani de zile.

▲ ▲ „„Rata schimbării covorului“ constituie un bun Rata schimbării covorului“ constituie un bun indicator, uşor manipulabil şi indicator, uşor manipulabil şi nederanjantnederanjant ((unobtrusiveunobtrusive) pentru măsurarea popularităţii ) pentru măsurarea popularităţii exponatelor exponatelor ((dupădupă Russell H. Bernard, 1988/1995, 333). Russell H. Bernard, 1988/1995, 333).

Museum of Science and Industry din ChicagoMuseum of Science and Industry din Chicago

■ ■ Trecerea de la indicatori la indiciTrecerea de la indicatori la indici

IndiceIndice ( (indexindex) – „O variabilă unidimensională cu ) – „O variabilă unidimensională cu rr valori pe care sunt ordonate valori pe care sunt ordonate v v clase de posibile clase de posibile combinări de caracteristici dintr-un spaţiu de combinări de caracteristici dintr-un spaţiu de atribute multidimensional” atribute multidimensional” (Renate Mayntz (Renate Mayntz et alet al., 1969, 44). ., 1969, 44).

Este rândul dvs.Cum poate fi construit “indicele migraţiei

externe”?

(M.e./P) × 1000

◙ ◙ Etapele trecerii de la indicatori la indiciEtapele trecerii de la indicatori la indici

Paul F. LazarsfeldPaul F. Lazarsfeld (1965) – patru etape: (1965) – patru etape:

1) Reprezentarea figurată a conceptului1) Reprezentarea figurată a conceptului

2) Specificarea conceptului2) Specificarea conceptului (stabilirea dimensiunilor)(stabilirea dimensiunilor)

3) Alegerea indicatorilor3) Alegerea indicatorilor

4) Construirea indicilor4) Construirea indicilor

Paul Felix Lazarsfeld Paul Felix Lazarsfeld (1901(1901 –– 1976)1976)

The PeopleThe People’’s Chois (în colab., s Chois (în colab., 1944)1944)

Mathematical Thinking in the Mathematical Thinking in the Social Sciences (1954)Social Sciences (1954)

Personal Influence (1955)Personal Influence (1955)

Latent structure analysis (1968)Latent structure analysis (1968)

Qualitative Analysis: Historical Qualitative Analysis: Historical and Critical Essays (1971)and Critical Essays (1971)

Columbia University Columbia University

(înfiinţată în (înfiinţată în 17541754))

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă

Bernard, Russell H. Bernard, Russell H. [1988][1988](1995). (1995). Research Methods in Research Methods in Anthropology. Qualitative and Quantitative ApproachesAnthropology. Qualitative and Quantitative Approaches (ediţia a II-a). Walnut Creek: Altamira Press.(ediţia a II-a). Walnut Creek: Altamira Press.

Johnson, Allan G. Johnson, Allan G. [[20002000]](2007). (2007). Dicţionarul Blackwell de Dicţionarul Blackwell de sociologiesociologie. Bucureşti: Humanitas. . Bucureşti: Humanitas.

Marshall, Gordon (coord.) Marshall, Gordon (coord.) [[19941994]](2003). (2003). Dicţionar de Dicţionar de sociologiesociologie. Bucureşti: Univers Enciclopedic.. Bucureşti: Univers Enciclopedic.

Mayntz, Renate, Holm, K. şi Hübner, P. (1969). Mayntz, Renate, Holm, K. şi Hübner, P. (1969). Einführung in Einführung in die Methoden der empirische Soziologiedie Methoden der empirische Soziologie. Köln: . Köln: Westdeutscher Verlag.Westdeutscher Verlag.

Lazarsfeld, Paul F. (1965). Des concepte aux indices Lazarsfeld, Paul F. (1965). Des concepte aux indices empirique. În empirique. În MMééthodes de lathodes de la sociologie sociologie (vol. 1). Paris: (vol. 1). Paris: Mouton et Co.Mouton et Co.

Nachmias, Chava şi Nachmias, David. (1981). Nachmias, Chava şi Nachmias, David. (1981). Research Research Methods in the Social Sciences. Methods in the Social Sciences. New York: St. MartinNew York: St. Martin’’s s Press.Press.

Popper, Karl. (1959). Popper, Karl. (1959). The Logic of Scientific DiscoveryThe Logic of Scientific Discovery. . London: Hutchinson. London: Hutchinson.

Reber, Arthur S. (1985). Reber, Arthur S. (1985). Dictionary of PsychologyDictionary of Psychology. Londra: . Londra: Penguin BooksPenguin Books..

Webb, Eugene Webb, Eugene et al.et al. (1966). (1966). Unobtrusive Measures: Unobtrusive Measures: Nonreactive Research in the Social SciencesNonreactive Research in the Social Sciences. . ChicagoChicago:: Rand McNally & CoRand McNally & Co..