8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
Lucrare tiprit cu sprijinul financiar al Primriei Municipiului Iai
Redactor: Dana LUNGU
Coperta: Manuela OBOROCEANU
 Ilustra  ia de pe copert : Ansamblu de cult dintr-o locuin din aezarea cucutenian  de la Trueti
ISBN: 978-606-714-131-3
© Editura Universitii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015 700109 – Iai, str. Pinului, nr. 1A, tel. /fax: (0232) 314947
http://www. editura. uaic.ro e-mail: editura@uaic. ro
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
  Facultatea de Istorie a Universitii „Alexandru Ioan Cuza” din Iai
Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iai
Orbis Praehistoriae  Mircea Petrescu-Dîmbovi   a – in memoriam
Ediderunt
2015
http://slidepdf.com/reader/full/mpdcu-cip-1607pdf 4/732
Victor Spinei (n. 1943, Lozova), profesor emeritus  la Facultatea de Istorie a Universitii „Alexandru Ioan Cuza” din Iai, director onorific i cercettor principal la Institutul de Arheologie
din Iai al Academiei Române, din rândurile creia face parte ca membru corespondent (2001);
membru corespondent la Deutsches Archäologisches Institut (2005);  Doctor Honoris Causa al Universitii de Stat din Moldova, Chiinu (2012); doctor în Istorie din 1977 cu lucrarea Moldova în secolele XI-XIV , susinut  la Institutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureti. Are preocupri ce
 privesc evul mediu timpuriu din zona est-carpatic, problema migraiilor populaiilor nomade în
estul i sud-estul Europei la începutul mileniului al II-lea, raporturile politice, economice i confesionale ale românilor cu Imperiul bizantin, cnezatele ruseti, Regatul ungar i cu triburile
turcice i mongole, istoriografie. A întreprins mai multe campanii de s pturi arheologice i este autor a numeroase cr i i articole publicate în ar  sau la edituri de prestigiu din str intate (vezi:
The Great Migrations in the East and South East of Europe from the Ninth to the Thirteenth Century, I–II, Amsterdam, 2006; The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube  Delta from the Tenth to the Mid-Thirteenth Century, Leiden– Boston, 2009;  Les princes martyrs
 Boris et Gleb. Iconographie et canonisation, Oxford, 2011). Premiul „N. Iorga” al Academiei Române (1982).
Nicolae Ursulescu (n. 1943, Iai), profesor emeritus  la Facultatea de Istorie a Universitii „Alexandru Ioan Cuza” din Iai; doctor în Istorie din 1983 la aceeai universitate, cu lucrarea  Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei, sub coordonarea prof. Mircea Petrescu-
Dîmbovia; Doctor Honoris Causa al Universitii „tefan cel Mare din Suceava” (2009); membru
corespondent la Deutsches Archäologisches Institut (2012); preocupri de Preistorie i Istoria
veche a României, muzeologie, istoriografie; director al Centrului Interdisciplinar de Studii  Arheoistorice (2001); conductor de doctorat; a publicat mai multe cr i, volume de studii i articole la edituri din ar   i din str intate (vezi:  Evolu  ia culturii Star  evo-Cri   pe teritoriul  Moldovei, Suceava, 1984;  Începuturile istoriei pe teritoriul României, Iai, 2002; Contribu  ii  privind neoliticul  i eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, Iai, 2000).
Vasile Cotiug (n. 1969, Iai), lector universitar la Facultatea de Istorie a Universitii „Alexandru
Ioan Cuza” din Iai; doctor în Istorie, din 2009, la aceeai universitate, cu lucrarea Locuin  ele din eneoliticul României, sub coordonarea acad. Mircea Petrescu-Dîmbovia; preocupri privind
 preistoria României i a Europei de Sud-Est; muzeologie, arheologie preistoric, investigaii interdisciplinare în arheologie; coautor al volumului Conservarea  tiin  ific  a artefactelor din ceramic, Iai, 2010; editor, alturi de tefan Caliniuc, al volumului  Interdisciplinarity Research in Archaeology. Proceedings of the First Arheoinvest Congress, 10-11 June 2011, Ia i, Romania,
BAR–International Series 2433, Oxford, 2012, i autor a numeroase articole publicate în reviste de
specialitate i volume de studii din domeniul  preistoriei i arheologiei. 
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României OMAGIU. Petrescu-Dîmbovia, Mircea
Orbis Praehistoriae.: Mircea Petrescu-Dîmbovia – in memoriam;  ed.: Victor Spinei, Nicolae Ursulescu, Vasile Cotiug. - Iai:
Editura Universitii „Al. I. Cuza”, 2015 Bibliogr.
ISBN 978-606-714-131-3
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
CUPRINS * SOMMAIRE * CONTENTS * INHALT
 Mircea Petrescu- Dîmbovia – o sut de ani de la natere //  Mircea Petrescu-Dîmbovia – the centennial anniversary of his birth (Victor SPINEI) .................................................................................................... 5
Viaa i activitatea Academicianului Mircea Petrescu- Dîmbovia.  Date eseniale // The life and work of Mircea Petrescu- Dîmbovia.
 Essential dates (Nicolae URSULESCU, Vasile COTIUG) ............................... 17
LITHICUM
Vasile CHIRICA, Valentin-Codrin CHIRICA, Comunitile umane ale Paleoliticului superior european: utilizarea resurselor  //
 Human communities of the European Upper Paleolithic: use of resources ......... 61
Mdlin-Cornel VLEANU, Despre descoperirea staiunii eponime 
a civilizaiei Cucuteni // On the discovery of the eponymous settlement of the Cucuteni civilization  ................................................................................... 89
Attila LÁSZLÓ, Momente din istoria cercetrii culturii Cucuteni –  Ariud. Corespondena lui Hubert Schmidt cu Ferenc László din perioada spturilor de la Cucuteni (1909 – 1910) // Aus der Forschungsgeschichte der   Cucuteni –  Ariud Kultur. Die Korrespondenz von Hubert Schmidt  mit
 Ferenc László in der Zeit der Ausgrabungen in Cucuteni (1909 – 1910)  ............ 131
 Nicolae URSULESCU, Noi date despre cercetrile arheologice din 1928  î n aezarea cucutenian de la Fedeleeni, jud. Iai // Nouvelles données
 sur les recherches archéologiques de 1928 dans l′habitat cucutenien de  Fedeleeni, dép. de Iai  ..................................................................................... 157
Senica URCANU, Luminia BEJENARU, Data regarding the u sage 
of  animal traction within the Cucuteni – Tripolye Cultural Complex  // Date
 privind utilizarea traciunii animale în complexul cultural Cucuteni – Tripolie .. 197
Vasile COTIUG, Tipologia locuinelor eneolitice de pe teritoriul României // The typology of Eneolithic dwellings from Romanian territory  ......................... 243
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/mpdcu-cip-1607pdf 8/732
Victor SPINEI,  Piese de  silex volhynian în complexele eneolitice din  Moldova de la vest de Prut  // Pièces en silex volhynien dans les complexes  énéolithiques en Moldavie à l’ouest du Prut   ...................................................... 283
Zoia MAXIM, Despre o categorie ceramic din aezarea cucutenian de la Trueti – uguieta // About  a pottery category  from the Cucuteni
 settlement of Trueti – uguieta .......................................................................... 355 
Octavian BOUNEGRU, Un sondaj arheologic în aezarea cucutenian de la Biceni –  Dâmbul Morii (com. Cucuteni, jud. Iai) //  An archaeological   investigation at Cucutenian settlement from Biceni –  Dâmbul Morii  (Cucuteni commune, Iai C ounty)  ...................................................................... 373
Lcrmioara-Elena ISTINA, Cercetri în situl cucutenian de la Fulgeri,  jud. Bacu (2003-2013) // Archaeological research at the Cucuteni site  from Fulgeri, Bacu County (2003-2013)  ........................................................ 379 
Constantin-Emil URSU, Anthropomorphic r epresentations from  Precucuteni Culture uncovered at Suceava – ipot // Reprezentri antropomorfe Precucuteni, descoperite la Suceava – ipot   ................................. 421 
Constantin ICONOMU, O categorie de idoli antropomorfi din cultura
Cucuteni // A category of antropomorphic idols from Cucuteni culture  ............ 429
Dumitru BOGHIAN,  Ion SANDU, Viorica VASILACHE, Sergiu-Constantin ENEA, Studiul unor probe de pigmeni minerali din 
 situl cucutenian de la Buznea (com. Ion Neculce, jud. Iai) // The study  of some mineral pigments samples from Cucutenian site at Buznea  (Ion Neculce commune, Iai County)  ................................................................. 435
George BODI, Viorica VASILACHE, Radu PÎRNU, On the craft and art
of Cucuteni potters. A case study // Despre meteugul i arta olarilor cucutenieni. Un studiu de caz  ............................................................................. 451
Dumitru BOGHIAN, Sorin IGNTESCU, Daniela MURARIU, Cezar TOMESCU, Determinri arheobotanice pe un lot de materiale 
arheologice din situl cucutenian de la Feteti –  La Schit   (com. Adâncata, jud. Suceava) // Archaeobotanical research on a batch 
o f  archaeological  materials from the C ucutenian settlement of Feteti –  La Schit  (Adâncata commune, Suceava County) ................................ 465
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
die frühbronzezeitliche Glina –  Kultur  // Mircea Petrescu- Dîmbovia i cultura Glina din Bronzul timpuriu  .................................................................... 485
 
Umwandlungen in  Nordwestrumänien in der Spätbronzezeit  …………………………………………. 509
Tiberiu BADER , Von Lanzenspitzen in Form Sejma – Turbino zum Typ Odile- Podari // De la vârfurile de lance de tip Sejma – Turbino la tipul Odile- Podari 
........................................................................................ 525 Carol KACSÓ, Topoarele cu disc i spin de la Oara de Sus i Odeti  (jud. Maramure) // Die Nackenscheibenäxte von Oara de Sus und  Odeti (Bezirk Maramure) ............................................................................................ 543
Bogdan Petru NICULIC, Dumitru BOGHIAN, Descoperiri de bronzuri din Podiul Sucevei:  probleme generale, evidene, perspective //
 Discoveries of bronzes from the Suceava Plateau: general questions, evidences, expectations ....................................................................................... 559
Oleg LEVIKI, Maia KAUBA, Dou culturi hallstattiene timpurii cu ceramic canelat din regiunea est -carpatic: trsturi generale i locale // Two Early Hallstatt cultures with channeled (fluted) ceramics of the Eastern Carpathian region: the general and local features ..................... 579
Ion MARE, Piese de aram i bronz din aezarea hallstattian timpurie de la Siret  –  Dealul Ruina (jud. Suceava) // Copper and bronze objects from
 Early Hallstatt settlement at Siret  –  Ruina Hill (Suceava County)  ...................... 615  
MISCELLANEA 
Vasile CHIRICA, Mircea Petrescu- Dîmbovia – Profesorul i Omul  //  Mircea Petrescu- Dîmbovia – the Professor and the Man  ................................. 639
Costin CROITORU, Cltorie de cercetare arheologic în judeul Covurlui // Archaeological research field trip in Covurlui C ounty .................... 645
Mircea IGNAT, Bogdan Petru NICULIC, Situl arheologic de la
cheia – Silitea (jud. Suceava) – mrturii din Preistorie pân în Evul Mediu // L’habitat pluristratifié de cheia – Silitea (dép. de Suceava) – des témoignages à partir de Préhistoire jusqu’au Moyen Âge ........................... 657
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
Gheorghe LAZAROVICI, Cornelia-Magda LAZAROVICI, Noi date  i observaii privind exploatarea i transportul srii în preistorie //  New data and observations regarding the exploitation and t ransport
of salt in P rehistory  ............................................................................................ 671
Marius ALEXIANU, Poziia indoeuropenei comune fa de alte limbi-baz.  Implicaii asupra problemei localizrii patriei primare indoeuropene // The position of Common Indo- European with respect to other base-languages. 
 Implications for locating the Indo- European homeland   .................................... 695
Adrian PORUCIUC, Observaii privitoare la rspândirea neoliticului i la 
 perpetuarea unor aspecte ale sale în Africa de Nord  // Observations concerning the spread of the Neolithic and the survival of some of  its aspects in Northern Africa .............................................................................................. 707
ABREVIERI ....................................................................................................... 719
Orbis Praehistoriae. Mircea Petrescu- Dîmbovia – in memoriam V. Spinei, N. Ursulescu, V. Cotiug (eds.), Honoraria 11 ,
Iai, 2015, p. 5 – 16 
MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIA  – O SUT DE ANI DE LA NATERE 
Victor SPINEI
Se rotunjesc în acest an de graie o sut de ani de la naterea unui marcant truditor pe ogorul tiinei arheologice: savantul Mircea Petrescu-Dîmbovia i,
 potrivit unei venerabile cutume academice, discipolii magistrului in, la ceasaniversar, s-i rememoreze contribuiile crturreti, spre a reiter a  un reverenios omagiu celui de curând plecat dintre noi. Nu este un gest convenional, de rutin, unde precumpnete  doar încrctura  sentimental   pentru o personalitate în
 preajma  creia am stat pe parcursul  mai multor decenii, datorându-i preioase îndrumri i sprijin necondiionat, ci un demers izvorând din convingerea c aportul su la propirea disciplinei îmbriate a fost unul consistent, cu reverberaii perene. Chiar dac de la trecerea sa în lumea celor drepi nu s-au scurs decât trei ani, considerm c o decantare a celor fptuite – neîndoielnic susceptibil de inerente augmentri – poate fi justificat i binevenit.
Faptul c Academicianul Mircea Petrescu-Dîmbovia a fost ispitit s-i atearn  pe hârtie memoriile ( Amintirile unui arheolog , ed. V. Cotiug i Gh. Dumitroaia, Piatra- Neam, 2006), iar de-a lungul timpului i s-au dedicat mai multe medalioane aniversative incorporând notificri biografice, însoite de aprecieri asupra operei, ne absolv de îndatorirea de a face referiri detaliate în aceste direcii, astfel c ne vom mulumi s cuantificm doar segmente de ordin general din traiectul su intelectual. Prin firea lucrurilor, un traseu existenial cu disipare cvasisecular comport un justificat interes, cu atât mai mult cu cât Profesorul Mircea Petrescu-
Dîmbovia a fost nu numai martor al unei istorii convulsionate, ci un actor de
seam pe scena tiinei româneti i continentale. Descinzând dintr -o ambian familial guvernat de respectul pentru munc i corectitudine, viitorul savant a urmat cu devoiune aceste precepte. Propensiunea
 pentru arheologie i-a captat întreaga energie i i-a jalonat destinul. Drumul ales, la început sinuos i imprevizibil, s-a dovedit în cele din urm profitabil, cci itinerariul a fost inspirat prin opiune i izbutit prin rezultate. În vremea sejurului su bucuretean avusese ocazia s cunoasc personal pe câiva din reprezentanii de frunte ai istoriografiei naionale, precum Nicolae Iorga, Ioan Andrieescu, George Murnu, Petre P. Panaitescu, Constantin C. Giurescu, Ion Nestor, Vladimir Dumitrescu etc., crora le datoreaz mult pentru formarea sa profesional. Cum
singur contientiza, în Capital i-ar fi fost mult mai greu s se afirme, în condiiile în care acolo se formase înc din deceniile interbelice un nucleu de înzestrai arheologi: într -o prim etap ca discipoli ai lui Vasile Pârvan, iar mai târziu, în
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
6 Victor SPINEI
deceniul al patrulea al secolului XX, sub îndrumarea lui Ioan Andrieescu, Ion  Nestor, Scarlat Lambrino, Vladimir Dumitrescu etc. În schimb, în Iaii postbelici exista un câmp generos de exteriorizare. Pe de o parte, activitatea arheologic în
 perioada interbelic fusese destul de lânced i neperformant, iar, pe de alt parte, imediat dup Cel de-al Doilea Rzboi Mondial, oraul distrus de rzboi i traumatizat de represalii social- politice nu inspira încredere unei intelectualiti dornice s-i desfoare activitatea într -o zodie a normalitii. În acele condiii, universitari de calibru, precum George Clinescu, Andrei Oetea, Iorgu Iordan, Radu Vulpe, Dionisie M. Pippidi, Constantin I. Balmu etc., au preferat s ia drumul Capitalei sau s se expatrieze, în vreme ce câiva studeni cu admirabile
 perspective, printre ei Eugen Coeriu i Demetrio Marin, au rmas dincolo de fruntarii. În alte situaii, mult mai nefericite, profesori cu solid formaie
 profesional au fost destituii i chiar întemniai. În locul acestora, la ramurileumaniste de la  Alma Mater Jassiensis  au fost încadrate mai cu seam cadre didactice din cursul liceal i, incomparabil mai grav, politruci cu studii precare, dar cu veleiti proletcultiste, promotori servili ai ideologiei marxist-leniniste. În cazuri izolate, posturile au fost oferite cu parcimonie unor specialiti din alte  centre
universitare (Dumitru Tudor, Nicolae Gostar, Marin Dinu, Alexandru Husar etc.), soluie ce avea s se dovedeasc, fie i secvenial, fericit. În aceast ultim categorie avea s se înscrie i viitorul academician Mircea Petrescu-Dîmbovia. 
Dac stabilirea în vechea capital a Moldovei oferea posibiliti de manifestare mai facile decât în capitala rii, prin lipsa concurenei, în schimb responsabilitile
instituionale erau copleitoare. Oraul pierduse iremediabil, i înc de mai multe decenii, calitatea de „capital cultural a românitii”, reclamat nostalgic ori naiv de localnici. Înarmat cu credina neîntinat în misiunea omului de tiin, Mircea Petrescu-Dîmbovia i-a asumat rolul de a coordona cercetarea arheologic modern în spaiul moldav de la vest de Prut, implicând formarea teoretic i
 practic a specialitilor în cadrul învmântului universitar, organizarea spturilor cu caracter metodic, asigurarea prelucrrii profesioniste a materialelor excavate i valorificarea lor muzeistic. Pentru muli din confraii de generaie asemenea demersuri preau întreprinderi cu iz donquijotesc, fr sori de materializare. Pe Mircea Petrescu-Dîmbovia nu l-au descumpnit toate aceste dificulti, precum nici obtuzitatea sau lipsa de receptivitate a oficialitilor ori, mai grotesc,
 persiflarea unor colegi invidioi i fr har. Acetia i-au fost contemporani, dar respirau un aer vetust. Pentru a depi restriciile de tot felul i împlinirea dezideratelor a fost nevoie de coagularea întregii energii, de eforturi i devoiune deosebit, subsumarea vieii personale în raport cu atribuiile profesionale. A
 probat capacitatea de a profesionaliza i dinamiza activitatea comilitonilor. S-a artat intransigent fa de atitudinile afectate de comoditate i delsare, dar în
 primul rând a fost intransigent cu propria persoan. Un verdict axiomatic al lui Claude-Adrien Helvétius ( Despre spirit , Bucureti, 1959, p. 464 – 465) i se poate
asocia pe deplin: „În orice domeniu, pentru a face lucruri mari, sunt necesare  pasiuni mari”.
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
  Mircea Petrescu-Dîmbovia – o sut de ani de la natere 7
În momentul în care descindea la Iai, harta arheologic a Moldovei dintre Carpaii Orientali i Prut cuprindea numeroase spaii albe i obscure. Întinse
 perioade istorice nu erau reprezentate prin nici o descoperire revelatoare sau
acestea nu beneficiau de o încadrare cronologic i cultural adecvat. Pentru a depi aceste carene din sfera arheologic, Profesorul i-a drenat eforturile în dou direcii principale: a iniiat un ir de sondaje i spturi în diverse zone i a încurajat cercetrile de suprafa, pentru identificarea aezrilor i necropolelor din vremurile revolute. Cum potenialul arheologilor din Moldova în deceniul al aselea era limitat, la desfurarea spturilor un aport însemnat l-au avut specialitii din Capital, cu care Mircea Petrescu-Dîmbovia a cooperat permanent în mod fructuos. În aproape tot ce a iniiat, apela la consilierea fostului su dascl erudit i carismatic, Ion Nestor, pe care l-a revendicat i venerat statornic drept
mentor i pater spiritualis. De importan covâritoare a fost asumarea coordonriiinvestigaiilor arheologice metodice în aezri preistorice reprezentative, precum cele de la Trueti i Cucuteni, precum i a celor din epoca migraiilor de la Hlincea-Iai i Fundu Herei, unde, pe lâng rezultate tiinifice remarcabile, i-au efectuat practica arheologic mai multe generaii de studeni i muzeografi. Respectivele cercetri s-au dovedit adevrate antiere-coal, acolo fcându-i ucenicia muli din tinerii care au devenit ulterior nume de referin în domeniu. 
Profesorul Mircea Petrescu-Dîmbovia a juxtapus   permanent învmântul cercetrii în contur consensual, contientizând c un autentic specialist nu se poate forma fr o armtur teoretic consistent i fr o practic adecvat. Aa cum
cercetarea reclam persoane bine echipate teoretic, tot aa standardul înalt al cunotinelor nu poate fi atins fr apelul la rezultatele cercetrilor extinse i aprofundate. În spiritul acestor evidene, Profesorul a acionat cu luciditate, având o contribuie vital la formarea unui numr mare de cercettori, specializai prin stagii de documentare în ar i strintate i prin pregtirea doctoranturii. Un merit deosebit a constat în faptul c s-a strduit s-i distribuie pe cei mai vrednici ucenici
în posturi de cercetare disponibile în institutele i muzeele din întreaga Moldov sau uneori din regiunile limitrofe. Msura viza acoperirea judicioas a tuturor
 perioadelor, începând din Paleolitic i pân în Evul Mediu, prin orientarea noilor   angajai spre a se ocupa consecvent de catalogarea i prospectarea vestigiilor.
Din punct de vedere al creativitii tiinifice propriu-zise, Profesorul Mircea Petrescu-Dîmbovia a abordat un topos extins, în multe domenii având un rol de
 pionierat. Contribuiile sale eseniale se racordeaz prioritar Neoliticului i Epocii  bronzului, dar s-au disipat ocazional i spre perioada marilor migraii i Evul Mediu. Savantul a înregistrat cu exactitate succesiunea registrelor stratigrafice ale descoperirilor, ca i dispunerea lor în complexele arheologice, s-a preocupat de gsirea analogiilor semnificative în arealuri mai apropiate sau mai îndeprtate, eseniale pentru fixarea cronologic i definirea cultural a vestigiilor. În mod firesc, unele din concluziile  sale au trebuit nuanate i augmentate în cursul
timpului, iar, în cazuri particulare, precipitarea redactrii textelor s-a soldat cu omisiuni i inexactiti, emendate de cei ce l-au succedat în preocupri. Dac viabilitatea unor puncte de vedere rmâne discutabil pentru anumite paliere
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
8 Victor SPINEI
 problematice, materialele depistate în timpul spturilor, prelucrate i puse în valoare, însumeaz calitatea de document istoric, astfel c rmân cu valoare nealterabil.
O iniiativ salutar a Profesorului Mircea Petr escu-Dîmbovia a fost editarea – începând din anul 1961 – a celui dintâi periodic cu profil arheologic exhaustiv din spaiul românesc est-carpatic, Arheologia Moldovei, menit s asigure valorificarea rezultatelor investigaiilor privind antichitile preistorice, geto-dacice i medievale, cu prioritate ale cercettorilor din regiunile est-carpatice, dar nu numai. În pofida titlului, înc de la primele sale numere, revista nu a reliefat o tent
 provincial, ci a gestionat abordarea unui diapazon problematic larg, nerestricionat de traseele granielor politice contemporane. Standardul elevat al exigenelor, ca i diversitatea tematic a contribuiilor, datorate unor specialiti cu o bun reputaie
din ar i strintate, au asigurat periodicului o receptare adecvat în mediilesavante, fapt reflectat de dinamica schimbului cu alte publicaii de profil. Profesorul Mircea Petrescu-Dîmbovia a cultivat cu asiduitate contactele cu
lumea savant din strintate, fiind contient c performanele ar fi diminuate i sortite plafonrii fr ca potenialul tiinific autohton s nu fie racordat fluxului evolutiv de pe plan mondial. Pentru început au fost concretizate raporturile de cooperare cu savanii din spaiul est-european, din aa-numitul „lagr socialist”, iar atunci când a devenit posibil i cu cei din Occident. Profesorul Mircea Petrescu-
Dîmbovia a fost unul dintre principalii mesageri ai arheologiei româneti dincolo de hotare, unde a participat la numeroase congrese i simpozioane, fiind cooptat în
 prestigioase organisme tiinifice.  În mod frecvent, în reconstituirile sintetice fcute  parcursului profesional al
unor personaliti se ignor evocarea ambianei intime a vieii de familie, cu toate c aceasta i-a dovedit adesea relevana, fiind în multe situaii stimulatoare, dar uneori i inhibant pentru creativitate. Din acest punct de vedere, Mircea Petrescu-
Dîmbovia s-a putut socoti un privilegiat, cci, dup un scurt i neîmplinit mariaj, a  beneficiat de o csnicie cu o persoan de deosebit delicatee i aleas structur etic i intelectual, Stanislawa (Stasia) Petrescu-Dîmbovia (nscut Pirozynski),
 pe care, în decurs de peste o jumtate de veac, a avut-o drept sprijin moral, la fel ca i pe fiica Wanda, înzestrat cu aceleai caliti. 
În pofida aseriunii lui Francis Bacon ( Noul Organon, Bucureti, 1957, p. 77) –
adesea validat de realitate  – , potrivit creia „truda pentru tiine i rsplata nu merg împreun”, Profesorul Mircea Petrescu-Dîmbovia nu a suferit frustrri în aceast privin: a urcat fr impedimente în ierarhia universitar pân la titlul de
 profesor, a fost numit director la Muzeul de Istorie a Moldovei, a fost desemnat ef de Secie i apoi director al Institutului de Istorie i Arheologie „A. D. Xenopol”, decan la Facultatea de Istorie – Filosofie a Universitii „Al. I. Cuza”, director onorific al Institului Naional de Tracologie i preedinte al Filialei sale din Iai, membru al Comitetului Permanent al Uniunii Internaionale de tiine Pre- i
Protoistorice, membru corespondent la Deutsches Archäologisches Institut i al Institutului Italian de Preistorie, preedinte al Comisiei Mixte Româno-Ucrainean de Istorie, Arheologie, Etnografie i Folclor a Academiei Române, membru
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
  Mircea Petrescu-Dîmbovia – o sut de ani de la natere 9 
corespondent i membru plin al Academiei Române, doctor honoris causa  al Universitii „tefan cel Mare” din Suceava i al Universitii „Dunrea de Jos” din Galai, cetean de onoare al Municipiului Iai, a fost decorat cu prestigioase
medalii, a fost ales membru în numeroase comitete de redacie ale periodicelor de  profil, precum i în asociaii tiinifice din ar i strintate etc. De subliniat c toate aceste trepte din cursus honorum au fost urcate fr concesii pe plan politic, ci printr-un travaliu leal i responsabil.
S-ar mai putea aduga  – în mod lapidar  – i alte trsturi ale personalitii reputatului om de tiin i ctitor al colii moldave de arheologie: Principala sa calitate credem c a fost tenacitatea, oglindit în adoptarea unei discipline riguroase a muncii. Viaa lipsit de preocupri tiinifice îi prea fr sens, întrucât avea un sentiment acut al datoriei i corectitudinii, astfel c detesta i blama comoditatea i
ignorana. Îi producea satisfacie nu numai rezultatul fructuos al muncii, ci imunca propriu-zis. Pentru el descifrarea tainelor trecutului reprezenta o sistematic i constant curiozitate. Lucrând cu osârdie, urmrea soluii cuantificabile i exactitatea detaliilor. Echilibrul i optimismul au fcut parte din recuzita sa cotidian, fiindu-i strin retorica lamentaiei i pasivitatea. Era reinut în exteriorizri: se bucura, dar nu se extazia; se întrista, dar nu cdea în de presie.
Era înzestrat cu o anumit form de abilitate i cu mult rbdare, o rbdare bine antrenat. Afia o neostoit sete de cunoatere, urmând preceptul lui Sofocle – din „Antigona”  – , care spunea: „Omul, chiar când este învat, nu se umilete dac înva mereu”. Credea c fiecare demers tiinific las o smân care, la un
moment dat, avea s încoleasc. Cu toate c era împtimit de realizarea propriilor  proiecte, nu pregeta s se manifeste cu munificen i în folosul obtii. Deinea tria de a-i recunoate abaterile conjuncturale spre ci eronate, precum i gentileea de a ierta pe cei ce i-au greit. Era înzestrat cu generozitatea de a valida
 performanele tiinifice ale confrailor, chiar i ale celor cu preocupri similare, ceea ce nu se întâmpl întotdeauna în mediile intelectuale. Nu-i afia niciodat ostentativ orgoliile, dar nu era lipsit de ele, cci pentru orice om de tiin, ca i
 pentru alte categorii profesionale, de altfel, absena orgoliilor conduce spre mediocritate i blazare. Nu cuta cu asiduitate elemente de originalitate, îns era satisfcut când colegii de breasl îi recunoteau meritele. Nu l-au atras formulrile stilistice pretenioase, ci le-a preferat pe acelea simple i directe, fr ingrediente i acrobaii de limbaj. În  fond, simplitatea nu exclude originalitatea, dup cum i reciproca este pe deplin valabil.
.
1 Pentru diverse segvene biografice i consideraii asupra operei tiinifice a Profesorului Mircea Petrescu-Dîmbovia, cf. între altele: Gh. Platon, Universitatea din Iai în epoca contemporan (1918 – 
1985). Consideraii preliminare, în: Gh. Platon, V. Cristian (red. resp.),  Istoria Universitii din Iai, Iai, 1985, p. 146 – 160, 169 – 194, 220; D. Gh. Teodor,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 70
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
10  Victor SPINEI
de ani,  ArhMold,  XI, 1987, p. 301; idem,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 80 de ani!,  ArhMold ,  XVIII, 1995, p. 7 – 14; A. László,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 75 de ani, AUI,  Istorie, XXXVI, 1990, p. 209 – 212;  V. Chirica, O via închinat arheologiei: profesorul  Mircea Petrescu- Dîmbovia la 80 de ani,  Europa XXI,  III– IV, 1994 – 1995, p. V – VII; Al. Zub,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 80 de ani,  AIIX, XXXII, 1995, p. 651 – 652; idem,  Profesorul M. Petrescu- Dîmbovia la 85 de ani,  AIIX ,  XXXVII, 2000,   p. 1 – 4; D. Berindei,  Academicianul Mircea Petrescu- Dîmbovia, la 85 de ani, Memoriile Seciei de tiine Istorice i Arheologie (Academia Român), Seria IV, XXV, 2000, p. 207 – 208; A. László, Le Professeur Mircea
 Petrescu- Dîmbovia à son 85e anniversaire, SAA, VII, 2000, p. 1 – 8; D. N. Rusu, Membrii Academiei  Române, 1866/2003. Dicionar, ed. a 3-a, Bucureti, 2003, p. 645 – 646; V. Chirica, D. Aparaschivei,  Institutul de Arheologie Iai  (BAI, XIII), Iai, 2004, p. 7 – 27, 135 – 156; V. Spinei,  Homage on
venerable anniversary / Omagiere la o venerabil aniversare, în: V. Spinei, C.-M. Lazarovici et D. Monah (eds.), Scripta praehistorica. Miscellanea in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu-
 Dîmbovia oblata, Honoraria 1, Iai, 2005, p. 15 – 37 (Versiunea româneasc reprodus  – cu tilul
Omagiere la o venerabil vârst – în: Academica, XV, 39, 2005, 176, p. 47 – 51); idem, Hommage à un grand savant et créateur d’école, ArhMold,  XXVIII, 2005, p. 7 – 8 (Reprodus în V. Spinei,  Proiecii istoriografice / Historiographical Projections, ed. C. Hriban, Suceava, 2014, p. 185 – 186); M. Brudiu,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 90 de ani, Analele Universitii „Dunrii de Jos”, Galai, 4, 2005, p. 377 – 380; Gh. Dumitroaia,  Academicianul Mircea Petrescu- Dîmbovia i  Muzeul de Istorie i Arheologie Piatra- Neam , ArhMold, XXVIII, 2005, p. 21 – 22; D. Monah, Mircea  Petrescu- Dîmbovia – animator al cercetrilor arheologice din Moldova, ArhMold, XXVIII, 2005, p. 23 – 26; I. Mitrea,  Academicianul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 90 de ani, Zargidava, IV, 2005, p.
13 – 20 (Text reprodus  – cu titlul Mircea Petrescu- Dîmbovia (n. 1915) – creatorul colii ieene dearheologie –  în: I. Mitrea, În descendena lui Pârvan, Bacu, 2012, p. 131 – 140, însoit de un interviu,  p. 141 – 154); N. Ursulescu,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia  –   un neostenit deschiztor de drumuri, ArhMold, XXVIII, 2005, p. 13 – 15 (Reprodus în: Academica, XV, 39, 2005, 176, p. 52 – 53); Al. Zub,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia nonagenar,  ArhMold,  XXVIII, 2005, p. 11 – 12 (Reprodus în: Academica, XV, 39, 2005, 176, p. 45 – 46); idem,  Acad. Mircea Petrescu- Dîmbovia:  periplu ego-istoric, Memoriile Seciei de tiine Istorice i Arheologie (Academia Român), Seria IV, XXXVII, 2013, p. 149 – 151 (Reprodus în: AIIX, L, 2013, p. 487 – 490 i Carpica, XLII, 2013, p. 573 –  576); D. N. Rusu, Mircea Petrescu- Dîmbovia (n. 1915), în: D. N. Rusu (ed.),  Discursuri de recepie (Academia Român), IX (1996  – 2005), Bucureti, 2006, p. 111 – 113;  t. tefnescu, Cuvânt de rspuns [la Discursul de recepie al Acad. Mircea Petrescu- Dîmbovia], în: ibidem, p. 145 – 149; N. Ursulescu,  Academicianul Profesor Mircea Petrescu- Dîmbovia (1915 – 2013), întemeietorul colii
moderne de arheologie la Iai, Historia Universitatis Iassiensis, IV, 2013, p. 395 – 399; C. I. Nicolae,  Mircea Petrescu- Dîmbovia (15 mai 1915 – 13 aprilie 2013), SCIVA, 65, 2014, 1 – 2, p. 163 – 174.
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
DÎMBOVIA – THE CENTENNIAL ANNIVERSARY OF HIS BIRTH 
This year marks a round century since the birth of a prominent research worker in the field of the archaeological science, the Romanian scholar Mircea Petrescu-
Dîmbovia. In keeping with a venerable academic tradition, his disciples found yet another opportunity to recall his scholarly works and to pay homage to their
master, who passed away not very long ago. It is not just a conventional act, but one charged with the good feelings for a personality we felt to be so close to us
throughout several decades. We are thankful to him for his precious guidance an unconditioned help, and we firmly believe that his contribution to the development of our discipline has solid and perennial effects. Although only three years have
 passed since he left this world, we consider that some decantation of his achievements – doubtlessly susceptible of subsequent augmentation – is both
desirable and justified. The good thing is that Academician Mircea Petrescu-Dîmbovia was tempted by
the idea of writing down his recollections ( Amintirile unui arheolog , eds. V. Cotiug and G. Dumitroaia, Piatra- Neam, 2006); also, several anniversary
 presentations that have been dedicated to him include biographical data and comments on his works. Therefore, we can feel free to be very selective and to take into consideration only segments of general significance from his career. The fact is that a quasi-centennial personal evolution naturally stirs interest, especially since
Mircea Petrescu-Dîmbovia was not only a witness of a troubled segment of history, but also a remarkable actor on the stage of Romanian and continental
science.  As scion of a family governed by respect for work and order, the future scholar
devotedly observed those precepts. Archaeology captivated him, and it marked his destiny. The way he chose was at first sinuous and unforeseeable, but it eventually
 proved to be profitable, since it was based on a good option and it yielded good results. During his long stay in Bucharest he had opportunities to become acquainted with outstanding representatives of Romanian historiography, such as
 Nicolae Iorga, Ioan Andrieescu, George Murnu, Petre P. Panaitescu, Constantin C. Giurescu, Ion Nestor, Vladimir Dumitrescu,  etc. The influence of each of them meant much for his professional formation. According to his own remarks, in the capital of Romania it would have been much more difficult for him to distinguish himself among representatives of the group of archaeologists who had become
 prominent as early as the decades between the two World Wars. First, there were
disciples of Vasile Pârvan, and subsequently, during the fourth decade of last century, there were the ones guided by Ioan Andrieescu, Ion Nestor, Scarlat Lambrino, Vladimir Dumitrescu, etc.
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
12  Victor SPINEI 
In contrast, during the same period, Iai offered more generous possibilities for self-assertion. On the one hand, the archaeological activity in the area had been rather stagnant and without notable achievements; on the other hand, immediately
after W.W. II, the city of Iai, destroyed by the war and traumatized by subsequent socio-political repression, did not look encouraging to intellectuals eager to work in conditions of normality. Under such circumstances, prominent university
 professors of Iai, such as George Clinescu, Andrei Oetea, Iorgu Iordan, Radu Vulpe, Dionisie M. Pippidi, Constantin I. Balmu and others chose to move to Bucharest, or to leave the country. Promising students also went abroad for good,
and subsequently became great names in their fields, such as Eugenio Coseriu and Demetrio Marin. More dramatic were the cases of exceptional professors who were fired or even imprisoned. They were replaced, in departments of humanities at the
University of Iai, by secondary-school teachers or, much worse, by communistactivists ready to promote proletcultism and Marxist-Leninist ideology. In rare cases, positions were offered to specialists from other academic centers (Dumitru Tudor, Nicolae Gostar, Marin Dinu, Alexandru Husar etc.), a solution which, at least in part, was to prove felicitous. This last category also included Mircea Petrescu-Dîmbovia, the academician to- be. 
In comparison with the capital, the old capital of   Moldavia, by lack of
competition, may have appeared as a more favorable place for a successful career;  but it also meant huge institutional responsibilities. The Moldavian city had irremediably lost, long before, its quality of “cultural capital of the Romanians”, a
quality that still was, nostalgically or naively, claimed by its inhabitants. Armed with a strong belief in a scientist’s mission, Mircea Petrescu-Dîmbovia assumed a  position of leadership in the modern archaeological investigation of the Moldavian space west of the Prut, such a position implying theoretical and practical formation
of specialists at university level, as well as organization of systematic diggings,  professional processing and exhibition of finds in museums. For many colleagues of his generation, such actions looked like quixotic undertakings, without any
 possible materialization. However, Professor Petrescu-Dîmbovia was deterred neither by such difficulties, nor by the indifference of dull officials, nor by the
grotesque bantering of certain envious colleagues of no capacity. The latter may have been his contemporaries, but they breathed an antiquated air. In order to surpass all kinds of restrictions and to meet all requirements, he had to take great
 pains and to concentrate all his energy; his dedication was remarkable, and so was his renunciation of personal life in favor of professional tasks. He showed great capacity of training and mobilizing younger archaeologists, and he was intransigent with idleness and neglect; but first of all he was intransigent with his own person. His way of life can be very well defined by one of Claude-Adrien Helvétius’s axiomatic sentences ( Despre spirit , Bucharest, 1959, p. 464 – 465): „In order to achieve great things, in any domain, great passions are needed.”
At the moment of his arrival in Iai, the archaeological map of the Moldavia  between the Eastern Carpathians and the Prut had many blank or obscure spots. Long historical periods were not represented by any relevant discovery, or they had
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
  Mircea Petrescu-Dîmbovia – the centennial anniversary of his birth  13
no chronological and cultural framing. In order to surpass such lacks in the sphere of archaeology, Professor Petrescu-Dîmbovia focused his efforts on two main targets: he initiated soundings and diggings in various areas and he encouraged
surface investigations that were meant to identify settlements and necropoleis of remote times. As the potential of Moldavian archaeologists of the sixth decade was limited, much help in the diggings came from specialists of Bucharest, with whom Professor Petrescu-Dîmbovia permanently and fruitfully collaborated. In almost all his initiatives he received advice from his erudite and charismatic master, Ion  Nestor, whom he revered as mentor and  pater spiritualis. Highly significant was his assumption of leadership of systematic archaeological investigations in representative settlements, such as the ones of Trueti and Cucuteni, as well as the ones of Hlincea-Iai and Fundu Herei, both representative of the period of great
migrations. It was on all those sites where, on the one hand, great scientific resultswere obtained, and, on the other hand, several generations of students were trained
in practical archaeology. Those activities proved to be real workshops for young  people of whom many were to become names of reference in the field.
Professor Petrescu-Dîmbovia permanently and skillfully combined teaching and research, since he was aware of the fact that no true specialist can be formed without solid theoretical knowledge and adequate practical experience. Also, just as research requires specialists that are theoretically well equipped, no high standards of knowledge can be reached without resort to the results of intense and deep-going investigations. In the spirit of such requirements Professor Petrescu-
Dîmbovia, by direct and lucid  action, vitally contributed to the formation of a great number of research workers, who became highly specialized by study and documentation, in Romania and abroad, or by doctoral activities. One of his special merits was his striving to have his best disciples employed in institutes and
museums of Moldavia or of neighboring regions. He did it with a view to judicious covering all periods, from the Paleolithic to the Middle Ages, by directing the newly employed towards methodical prospecting and cataloging of finds. 
From the standpoint of scientific creativity proper, Professor Petrescu- Dîmbovia had a wide range of approaches, and he was a pioneer in many fields. His essential contributions refer mainly to the Neolithic and the Bronze Age, but occasionally he also dealt with the period of the great migrations and the Middle Ages. As a scholar he accurately recorded the successive strata of finds, as well as their placement in archaeological complexes; and he also strove to find significant analogies is neighboring areas or in more remote ones, since such analogies are
essential in establishing chronologies and in defining vestigial cultures. Naturally, some of his conclusions had to be improved and augmented in course of time, and, in particular cases, the precipitous wording of his texts led to omissions and inaccuracies, which were corrected by the ones who succeeded him in his field. The viability of some of his standpoints, on certain planes, may remain debatable,
 but the materials unearthed, processed and turned to account by him preserve their unchangeable value as historical documents.
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
14  Victor SPINEI 
A salutary initiative of Professor Petrescu-Dîmbovia was the publication  –  beginning with 1961  – of  Arheologia Moldovei, the first archaeological journal exhaustively dedicated to the Eastern Carpathian space of Romania. The aim of the
 journal was to publish results of investigations regarding mainly, but not exclusively, the prehistoric, Geto-Dacian and medieval times of Eastern Carpathian regions. In spite of its title, as early as its first issues the journal did not appear as  provincial, since the published texts reflected a larger range, indifferent of the  political borders of that time. The high standard of exigency and the thematic diversity of the materials signed by outstanding specialists, both Romanian and
foreign, enhanced a good reception of the journal in scholarly circles, a fact directly reflected in the dynamic exchange with other publications of the same field.
As he was aware of the fact that local achievements could become unprofitable
unless they were connected to the world academic circuit, Professor Petrescu-Dîmbovia assiduously cultivated contacts with academia of other countries. To  begin with, relations with Eastern European academic circles were established, that is, with specialists of the so-called “socialist bloc”, and then, whenever possible, also with the ones of the West. Professor Petrescu-Dîmbovia was one of the  principal messengers of Romanian archaeology abroad, where he participated in numerous congresses and symposiums, and he was co-opted in prestigious
academic organizations.  Synthetic reconstructions of great scholars’ careers often overlook aspects of
family life, although the latter frequently prove to be relevant, as they imply either
stimulation or inhibition of creativity. In that respect, Mircea Petrescu-Dîmbovia may be considered to have been privileged. After an earlier marriage, short and unfulfilled, he came to benefit from a marriage with someone who was exceptionally delicate and distinguished, ethically and intellectually: Stanislawa (Stasia) Petrescu-Dîmbovia, née Pirozynski. She was – together with their equally accomplished daughter, Wanda – his moral support for more than a half-century.
In disagreement with Francis Bacon’s opinion  – often proved to be true in
reality – according to which striving for science will not go hand in hand with reward ( Noul Organon, Bucharest, 1957, p. 77), Mircea Petrescu-Dîmbovia did not suffer from professional frustrations: in university hierarchy he ascended to the
 position of full professor; he was appointed curator of the Museum of History of Moldavia, as well as head of a section and, subsequently, director of A. D. Xenopol Institute of History and Archaeology. Other positions included: Dean of the Faculty of History – Philosophy of the Alexandru Ioan Cuza University of Iai; Honorary Director of the National Institute of Thracology and chairman of its branch in Iai; member of the Permanent Committee of the International Union of Pre- and Proto- Historic Sciences; corresponding member of Deutsches Archäologisches Institut  and of the Italian Institute of Prehistory; chairman of the Joint Romanian-Ukrainian Commission for History, Archaeology, Ethnography and Folklore of the Romanian
Academy; corresponding and, subsequently, full member of the Romanian Academy; doctor honoris causa of the tefan cel Mare University of Suceava and of the Lower-Danube University of Galai; honorary citizen of the Iai
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
  Mircea Petrescu-Dîmbovia – the centennial anniversary of his birth  15
Municipality. He was awarded prestigious medals, and he became member of numerous editorial committees of specialized journals, as well as of academic
societies in Romania and abroad. Worth mentioning is that he ascended all these
steps of his cursus honorum without concessions of a political nature, but only by honest and responsible work.
To this concise presentation, we could also add several other personal traits of the reputed scholar and founder of the Moldavian school of archaeology. His main quality was, we believe, his tenacity, as mirrored in his rigorous working discipline. A life without scientific preoccupations appear ed to be meaningless to
him; he had a keen sense of duty and of correctness, therefore he detested and  blamed indolence and ignorance. He found satisfaction not in success only, but in work itself. To decipher mysteries of the past meant for him systematic  and
constant curiosity. By steady work, he aimed to find quantifiable solutions andaccurate details. Balance and optimism belonged to his daily properties, whereas lamentation and passivity were alien to him. He expressed himself with restraint; he could show joy, without becoming ecstatic; and he could show sorrow, without falling into depression. He was endowed with a certain kind of resourcefulness and with much patience, of a well-trained kind. His thirst for knowledge was in accordance with a precept expressed by Sophocles in Antigone: “However learned a man may be, he will not feel humiliated if he keeps on learning.” His belief was that each scientific endeavor leaves a seed which, at a given moment, will spring up. Although he was passionately concerned with turning to account his own
 projects, he would not hesitate to perform public activities. He was strong enough to admit his own circumstantial errors, and also gentle enough to forgive the ones
who wronged him. He was generous in validating the achievements of fellows in the field, even of those with preoccupations similar to his own, such a feature being
rather rare with academia. He never was openly vainglorious, although he certainly had his own pride – in fact, the absence of it, with scientists, as with other
 professionals, will lead to mediocrity and weariness. He would not try hard to be original, but he was pleased when his colleagues acknowledged his merits. Pretentious figures of speech would not attract him, since he preferred simple and
direct formulations, with no flourishes. Actually, simplicity does not exclude originality, just as the other way around is also valid.
In everything he undertook, Academician Mircea Petrescu-Dîmbovia showed full engagement and passion, honesty and tr ustworthiness; he observed a “policy of small steps”, but he firmly envisaged high goals and perspectives. The sum total of his achievements inspires respect and gratitude1.
1  For diverse biographical sequences and considerations on Professor Petrescu-Dîmbovia’s scientific achievements, see: Gh. Platon, Universitatea din Iai în epoca contemporan (1918 – 1985).
Consideraii preliminare,  in: Gh. Platon, V. Cristian (ed.),  Istoria Universitii din Iai, Iai, 1985,  p. 146 – 160, 169 – 194, 220; D. Gh. Teodor,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 70 de ani,  ArhMold, XI, 1987, p. 301; idem,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 80 de ani !, ArhMold ,  XVIII, 1995, p. 7 – 14; A. László, Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 75 de ani, AUI, Istorie,
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
16  Victor SPINEI 
XXXVI, 1990, p. 209 – 212; V. Chirica, O via închinat arheologiei: profesorul Mircea Petrescu-  Dîmbovia la 80 de ani,  Europa XXI,  III – IV, 1994 – 1995, p. V – VII; Al. Zub,  Profesorul Mircea  Petrescu- Dîmbovia la 80 de ani,  AIIX, XXXII, 1995, p. 651 – 652; idem,  Profesorul M. Petrescu-
 Dîmbovia la 85 de ani, AIIX , XXXVII, 2000,  p. 1 – 4; D. Berindei, Academicianul Mircea Petrescu-  Dîmbovia, la 85 de ani, Memoriile Seciei de tiine Istorice i Arheologie (Academia Român), Seria IV, XXV, 2000, p. 207 – 208; A. László,  Le Professeur Mircea Petrescu- Dîmbovia à son 85e anniversaire,  SAA, VII, 2000, p. 1 – 8; D. N. Rusu,  Membrii Academiei Române, 1866/2003.  Dicionar,  third ed., Bucureti, 2003, p. 645 – 646; V. Chirica, D. Aparaschivei,  Institutul de
 Arheologie Iai  (BAI, XIII), Iai, 2004, p. 7 – 27, 135 – 156; V. Spinei,  Homage on venerable anniversary  /   Omagiere la o venerabil aniversare, in: V. Spinei, C.-M. Lazarovici et D. Monah (eds.),  Scripta praehistorica. Mi scellanea in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu-
 Dîmbovia oblata, Honoraria 1, Iai, 2005, p. 15 –37 (Romanian version reproduced – under the title Omagiere la o venerabil vârst – in: Academica, XV, 39, 2005, 176, p. 47 – 51); idem, Hommage à un g rand savant et créateur d’école, ArhMold, XXVIII, 2005, p. 7 – 8 (reproduced in: V. Spinei,  Proiecii istoriografice /  Historiographical Projections, ed. C. Hriban, Suceava, 2014, p. 185 – 186); M. Brudiu,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 90 de ani, Analele Universitii „Dunrii de Jos”, Galai, 4, 2005, p. 377 – 380; Gh. Dumitroaia,  Academicianul Mircea Petrescu- Dîmbovia i  Muzeul de Istorie i Arheologie Piatra- Neam , ArhMold, XXVIII, 2005, p. 21 – 22; D. Monah, Mircea  Petrescu- Dîmbovia – animator al cercetrilor arheologice din Moldova, ArhMold,  XXVIII, 2005,
 p. 23 – 26; I. Mitrea,  Academicianul Mircea Petrescu- Dîmbovia la 90 de ani, Zargidava, IV, 2005, p. 13 – 20 (a text reproduced – under the title Mircea Petrescu- Dîmbovia (n. 1915) – creatorul col ii ieene de arheologie –   in: I. Mitrea,  În descendena lui Pârvan, Bacu, 2012, p. 131 – 140, with the addition of an interview, p. 141 – 154); N. Ursulescu,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia  –   un
neostenit deschiztor de drumuri, ArhMold, XXVIII, 2005, p. 13– 15 (reproduced in: Academica, XV, 39, 2005, 176, p. 52 – 53); Al. Zub,  Profesorul Mircea Petrescu- Dîmbovia nonagenar,  ArhMold, XXVIII, 2005, p. 11 – 12 (reproduced in:  Academica, XV, 39, 2005, 176, p. 45 – 46); idem,  Acad.  Mircea Petrescu- Dîmbovia: periplu  ego-istoric, Memoriile Seciei de tiine Istorice i Arheologie (Academia Român), Seria IV, XXXVII, 2013, p. 149 – 151 (reproduced in: AIIX, L, 2013, p. 487 – 
490 and Carpica, XLII, 2013, p. 573 – 576); D. N. Rusu, Mircea Petrescu- Dîmbovia (n. 1915), in: D.  N. Rusu (ed.),  Discursuri de recepie (Academia Român), IX (1996  – 2005), Bucureti, 2006, p. 111 – 
113; t. tefnescu, Cuvânt de rspuns [la Discursul de recepie al Acad. Mircea Petrescu-
 Dîmbovia], in: ibidem, p. 145 – 149; N. Ursulescu,  Academicianul Profesor Mircea Petrescu-  Dîmbovia (1915 – 2013), întemeietorul colii moderne de arheologie la Iai, Historia Universitatis Iassiensis, IV, 2013, p. 395 – 399; C. I. Nicolae, Mircea Petrescu- Dîmbovia (15 mai 1915 – 13 aprilie 2013), SCIVA, 65, 2014, 1 – 2, p. 163– 174. 
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
Orbis Praehistoriae. Mircea Petrescu- Dîmbovia – in memoriam V. Spinei, N. Ursulescu, V. Cotiug (eds.), Honoraria 11,
Iai, 2015, p. 17– 60 
VIAA I ACTIVITATEA ACADEMICIANULUI  MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIA.
DATE ESENIALE 
 Nicolae URSULESCU, Vasile COTIUG 
Datorit  valorii de excepie a  operei tiinifice i instituionale pe care a lsat-o,
academicianul Mircea Petrescu-Dîmbovia s-a bucurat de numeroase prezentri omagiale, cu prilejul diferitelor date aniversare. Au fost evocate date biografice, s-
au fcut referiri la activitatea tiinific, didactic,  organizatoric,  social, la lucrrile pe care le-a elaborat, au fost rememorate întâmplri din viaa sa, s-au emis
 judeci de valoare asupra realizrilor sale, au fost reconstituite liste (mai mult sau mai puin exacte) ale celor circa 300 de lucrri pe care le-a elaborat de-a lungul anilor, încât, nedorind s mai repetm aceste lucruri, ne-am propus s realizm aici un alt tip de abordare a vieii i activitii celui cruia arheologia ieean îi datoreaz statutul de „coal modern” în peisajul arheologiei româneti i europene.
Vom prezenta, deci, în ordine cronologic, atât momente biografice din viaa Profesorului, cât i realizrile sale în domeniul tiinific i didactic. Nu vom mai repeta titlurile lucrrilor, dup sistemul clasic de prezentare a unei bibliografii, întrucât în anii 2000, 2004 i 2005 au fost publicate liste cvasi-complete (i cvasi- exacte!) ale crilor, studiilor, notelor, recenziilor publicate1, iar alte informaii se gsesc i în volumele din seria  Bibliografia istoric a României. Trimiteri mai
 precise vom face doar la lucrrile nemenionate în aceste liste i mai ales la cele pe
care Profesorul le-a publicat dup 2005, pân în anul dispariiei sale.  Dac o lucrare este legat de participarea la o manifestare tiinific anterioar (unde a fost
 prezentat sub form de comunicare), atunci ea este menionat în contextul aceluieveniment, tocmai pentru a se înelege mai bine condiiile de concepere a respectivei contribuii. 
Pentru reconstituirea momentelor din viaa i activitatea Profesorului, ne-au servit în primul rând datele din volumul de memorii scris în ultimii ani ai vieii2,
apoi numeroasele texte omagiale  dedicate  în timpul vieii, dar i dup plecarea
1 A. László, Le Professeur Mircea Petrescu- Dîmbovia à son 85e anniversaire, SAA, VII, 2000, 1 – 20 (lista lucrrilor publicate: p. 8 – 20); V. Chirica, D. Aparaschivei,  Institutul de Arheologie Iai, Iai, 2004, 137 – 156;  D. Monah, R. Koglniceanu,  List of publications, in: V. Spinei, C.-M.
Lazarovici, D. Monah (eds.), Scripta praehistorica. Miscellanea in honorem nonagenarii Mircea  Petrescu- Dîmbovia oblata, Honoraria 1, Iai, 2005, 39 – 59. 
2 M. Petrescu-Dîmbovia, Amintirile unui arheolog , eds. V. Cotiug, Gh. Dumitroaia, BMA XVII, Piatra- Neam, 2006 [În continuare se va cita sub forma: Amintirile...].
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
18  Nicolae URSULESCU, Vasile COTIUG 
dintre noi a marelui disprut3, precum i unele documente din arhiva sa  personal 
(pe care ni le-a înmânat în anii din urm sau le-am gsit în arhiva Universitii din Iai i în cea a Academiei Române4). Suntem contieni c nu am reuit s
surprindem i s clarificm toate aspectele  (uneori, datele oferite în diverse materiale sunt contradictorii sau vagi), demersul nostru trebuind s fie considerat doar un început pentru o reconstituire ampl a vieii i activitii Profesorului  – tratare monografic pe deplin meritat, ce îi ateapt împlinirea din partea discipolilor , colaboratorilor  sau urmailor .
3  J. Filip (Hrsg.),  Enzyklopädisches Handbuch zur Ur- und Frühgeschichte Europas, 2, Praga, 1969, 1019; N. Oprea, I. Petrulias, Gh. Hâncu, Cultura, tiina i arta în judeul Galai. Dicionar biobibliografic, Galai, 1973, 216 – 217; E. Coma, in:  Enciclopedia istoriografiei româneti, Bucureti, 1978, 261 – 262; D. Gh. Teodor, AIIAI, 18, 1981, 859 – 861;  V. Cristian,  Istoria la Universitatea din Iai, 1985, 135; M. Filimon, Forum, 28, 1986, 3, 45 – 47; D. Gh. Teodor, ArhMold, XI, 1987, 301; A. László, AUI, Istorie, 36, 1990, 209 – 212; D. oitu, Gh. tefnescu,  Jubileu: 125 de ani de la înfiinarea Liceului „Vasile Alecsandri”din Galai, Iai, 1992, 97;  Nemuritorii:  Academicieni români. Dicionar , Bucureti, 1995, 229 – 230; D. Gh. Teodor, ArhMold, XVIII, 1995, 7– 14; V. Chirica, Europa XXI, III – IV, 1994 – 1995, p. V – XV; S. Dumitracu,  Arheologia român la  sfârit i început de mileniu, Oradea, 1995, 18 – 26; Al. Zub, AIIX, 32, 1995, 651 – 652; D. Berindei, AR.MSIA, seria IV, t. XX, 1995; D. Rusu, Membrii Academiei Române. Dicionar , Bucureti, 1999,
409; M. Brudiu (ed.),  Academicianul Mircea Petrescu- Dîmbovia, Doctor Honoris Causa al Universitii Dunrea de Jos, Galai, 1999; A. László, SAA, VII, 2000, 1 – 20; D. Berindei, AR.MSIA, seria IV, t. 25, 2000,  207 – 208; Al. Zub, AIIX, 2000, 1 – 4; t. tefnescu, in: M. Petrescu-Dîmbovia,  Discurs de recepie la Academia Român, Bucureti, 2001, 36 – 39; Omagiu
 Academicianului Mircea Petrescu- Dîmbovia la 85 de ani, Europa XXI, 9 – 10, 2000 – 2001, 3 – 10; Who’s Who în România 2002, Bucureti, 2002, 510 – 511; D. Rusu,  Membrii Academiei Române, 1866/2003. Dicionar , Bucureti, 2003, 645 – 646;  Enciclopedia marilor personaliti din istoria,  tiina i cultura româneasc, 6, Bucureti, 2004, 309 – 310; V. Chirica, D. Aparaschivei, Institutul de
 Arheologie Iai, Iai, 2004, 135 – 156; V. Spinei, in: V. Spinei, C.-M. Lazarovici, D. Monah (eds.), Scripta praehistorica. Miscellanea in honorem nonagenarii Mircea Petrescu-  Dîmbovia oblata, Iai, 2005, 15 – 37; V. Spinei, D. Berindei, Al. Zub, N. Ursulescu, A. Ioniuc, D. Gh.
Teodor, Gh. Dumitroaia, D. Monah, V. D. Cotea, Srbtorirea Academicianului Mircea Petrescu- Dîmbovia, ArhMold, 28, 2005, 7 – 40; Al. Zub, V. Spinei, N. Ursulescu, Mircea Petrescu- Dîmbovia la 90 de ani, Academica, s.n., 15 (2005), nr. 39 (176), 45 – 59; I. Mitrea, Zargidava, IV, 2005, 13 – 20; M. Ignat, O manifestare tiinific prestigioas – acordarea distinciei de Doctor Honoris Causa academicianului Mircea Petrescu- Dîmbovia, CC S.N., 11 (21), 2005, 219 – 222; M. Brudiu, Analele Universitii  „Dunrea de Jos” Galai,  fasc. 19, 4, 2005, 377 – 380; Fl. Constantiniu, Gândurile unui Mare arheolog , Dosarele istoriei, XI, 2006, 1, 3 – 4; I. Mitrea, Zargidava, IX, 2010, 7 – 10; D. N. Rusu,  Dicionarul membrilor Academiei Române. 1866 -2010,
Bucureti, 2010, 802 – 803; Z. Ilie (coord.), Oameni în memoria Galaiului, Galai, 2011, 227-248; I. Mitrea,  În descendena lui Pârvan, Bacu, 2012, 131 – 154; N. Ursulescu, Historia Universitatis Iassiensis, IV, 2013, 395 – 399; Al. Zub, Carpica, XLII, 2013, 573 – 576; C. I. Nicolae, SCIVA, 65, 1 – 
2, 2014, 163 – 174; I. Mitrea, Zargidava, XIII, 2014, 278 – 283; V. Spinei,  Proiecii istoriografice,
Suceava 2014, p. 168 – 188.4 Aducem i pe aceast cale mulumiri dr. Dorina Rusu pentru efortul de a cuta i a ne pune la dispoziie actele referitoare la activitatea Acad. M. Petrescu-Dîmbovia din arhiva Seciei de tiine Istorice i Arheologie a Academiei Române. 
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
TABEL CRONOLOGIC 
 – 14 dec. 1877: se nate, la Târgovite, Gheorghe I. Petrescu, tatl viitorului
arheolog, din prinii Ioan (funcionar la pot) i Elena (institutoare).  –   27 ian. 1894: se nate, la Adjud, Sofia-Sapho, mama lui Mircea Petrescu-
Dîmbovia. Era fiica lui Sotir Vrioni, nscut în 1856, în Basarabia  i stabilit în România în 1874, unde s-a ocupat cu comerul i cu arendarea unor moii. Mama 
(Anthia)  descindea din familia veneian Miglaressi, care se stabilise în Grecia.  Sofia-Sapho a urmat cursurile Institutului  Notre Dame din Galai i apoi a studiat muzica la Conservatorul din Lausanne. A fost compozitoare, membr a Societii Compozitorilor Români  i profesoar de pian. De la mama sa, Mircea Petrescu- Dîmbovia a motenit dragostea pentru muzic i tot ea l-a îndemnat s cânte la
vioar.  – 1899: Gh. Petrescu termin cursurile Liceului clasic „Gh. Lazr” din Bucureti.  –  1902: Gh. Petrescu este absolvent al Facultii de Drept din Bucureti i se înscrie în baroul Ilfov.   –  1903: Gh. Petrescu îi ia licena i la Facultatea de Filozofie i Litere (pe care o urmase în paralel), specialitatea Filologie clasic.   –   28 mai 1902: Ministerul Justiiei atrage atenia, printr-o adres,  lui George Petrescu, ajutor de judector la judectoria ocolului Blahnia (jud. Mehedini), c este ilegal s foloseasc, în actele oficiale, numele de Petrescu Dâmbovia, trebuind s-l utilizeze numai pe cel de George Petrescu.   –  21 iulie 1905: prin Jurnal al Consiliului de Minitri, i se aprob lui G. Petrescu, ajutor de judector la Turnu Mgurele (jud. Teleorman), s-i adauge la patronim numele de Dâmbovia.   –   18 aug.  1913: cstoria dintre G.  Petrescu-Dâmbovia i Sofia-Sapho Vrioni,  prinii Profesorului. 
1915
 –   Moare Paul, primul nscut al familiei Petrescu-Dâmbovia;  nu împlinise înc vârsta de doi ani.   –  21 mai: Se nate Mircea Petrescu-Dîmbovia. În Buletinul de natere nr. 913 din 2 iunie 1915, eliberat de Primria comunei Galai, este consemnat, ca dat de natere, ziua de 31 mai, dar în registrul de stare civil este înscris data de 21 mai  (rectif icarea în acte s-a fcut pe baza unei copii dup acest registr u, la 10 oct. 1942)5.
 Naterea a avut loc la domiciliul prinilor, din str. Spitalului nr. 6. Tatl, Gheorghe (George) Petrescu-Dâmbovia, avea 37 de ani, iar mama, Sofia-Sapho (nscut Vrioni) 22 de ani. Martori la declararea copilului au fost doi magistrai, colegi de ai tatlui, dintre care unul era Victor Iamandi, viitorul frunta i ministru liberal.
5 Profesorul credea, totui, c data real a naterii ar fi fost cea de 31 mai, dei o acceptase pe cea oficial de 21 mai ( Amintirile…, 15, n. 1).
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
20  Nicolae URSULESCU, Vasile COTIUG 
La 19 dec. 1958 i-a fost eliberat un certificat de natere, dup noul model al statului român, în care e consemnat data din r egistrul de stare civil: 21 mai 1915.  Numele e scris, îns, dup ortografia timpului: Petrescu-Dîmbovia, aa cum îi va rmâne
oficial în acte (totui, cu unele oscilaii între î i â).
1916
1917
 –   20 oct.: se nate sora sa, Elena. Va studia filologia clasic (liceniat 1940). Cstorit cu ing. Eugen Iscescu (1910 – 1980), descendent al familiei boiereti din Bucovina, care a ctitorit mnstirea Ilieti (1714).  Elena Iscescu a lucrat la
Cabinetul Numismatic al Academiei Române, specialist în numismaticamedieval. Va pstra per manent legtura cu fratele su, Mircea.
1919
 –  Tatl, în calitate de magistrat la Curtea de Apel din Galai, este numit prefect al  judeului Putna, în timpul guvernului Arthur Vitoianu (27 septembrie – 30 noiembrie 1919). 
1922
 –  18 sept.: este înscris în cl. I, la coala de biei nr. 2 din Galai.   –   Din motive financiare, tatl demisioneaz din magistratur (era consilier la Curtea de Apel din Galai) i devine avocat în baroul Covurlui. 
1926
 –  Termin cursurile colii primare i devine elev la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galai, unde a avut profesori renumii, precum I. Tohneanu (german), Aeiu Hoga, fiul lui Calistrat Hoga (la român), scriitorul Anton Holban (francez), scriitorii Mihail Sebastian, Eugen Jebeleanu, Octavian uluiu .a. Aeiu Hoga a fost cel care i-a trezit pasiunea pentru arheologie. 
1927
1933
 –  22 mai: Societatea „Tinerimea Român” acord premiul II, pentru studii, elevului Petrescu Dâmbovia, din cl. a VII-a de la Liceul „V. Alecsandri” din Galai.   –   5 iulie:  Liceul „V. Alecsandri” din Galai îi elibereaz diploma de bacalaureat  (nr. 8699), pe baza examenului trecut în sesiunea iunie 1933.   –  oct. 1933: se înscrie la Universitatea din Bucureti, atât la Facultatea de Litere i
Filozofie, cât i la cea de Drept, pe care le va urma în paralel.
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
  Viaa i activitatea Academicianului Mircea Petrescu-Dîmbovia  21 
În toat perioada studiilor universitare a locuit la unchiul su, Constantin Poenaru-
Bordea, bunicul viitorului numismat, arheolog  i epigrafist Gh. Poenaru-Bordea 
(1937 – 2004).  –  1933 – 1937: urmeaz îndeosebi cursurile seciei de Istorie, unde a beneficiat de îndrumarea unor mari profesori, precum Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Petre P. Panaitescu, Scarlat Lambrino, George Oprescu, Radu Vulpe  .a.,
 bucurându-se de o atenie special, în domeniul arheologiei, din partea prof. Ioan Andrieescu, memoriei cruia îi va dedica ulterior mai multe evocri.
1934
 –   
dec.: face o excursie în Turcia i Grecia, vizitând numeroase muzee i monumente istorice.
1937
 –   Student fiind înc, este numit asistent onorific, atât la Catedra de  Preistorie i  Arheologie a lui Ioan Andrieescu, cât i la MNA – instituii la care va lucra pân la sfâritul anului 1948, dup care se mut la Iai.  –  apr.: face o vizit în Polonia.   –  aug.:  particip, ca practicant, la spturile arheologice de la Srata Monteoru, sub îndrumarea lui I. Andrieescu i I. Nestor.   –  1 – 12 sept. 1937: particip la primul su congres internaional (cel de antropologie i arheologie preistoric, desfurat la Bucureti), despre care va face apoi o ampl
relatare în RPAN (nr. II – IV, 1940, p. 119 – 127). Cu aceast ocazie, a cunoscut mai muli reprezentani de frunte ai arheologiei europene, cu unii dintre ei întreinând relaii tiinifice de-a lungul anilor.   –  13 noiembrie: i se elibereaz diploma de licen (nr. 27683) în Filosofie i Litere, specialitatea Istorie, pe baza examenului promovat în sesiunea iunie 1937, la disciplinele Preistorie, Istorie Antic i Arheologie, la care a obinut cinci de foarte bine  (meniunea magna cum laude). Lucrarea de licen (pstrat la biblioteca Institutului de Arheologie din Iai) a avut ca tem Cimitirul de la Sântana de
 Mure din epoca migraiilor .  –  În acelai an (sesiunea octombrie) susine examenul de licen i la Facultatea de Drept.
1938
 –  Particip la spturile arheologice de la Srata Monteoru, conduse de I. Nestor.  Pe antier vine în vizit arheologul bulgar V. Mikov (1891 – 1970), cu care se va întâlni ulterior de mai multe ori. 
1939
 – 15 febr.: obine de la Cercul de recrutare Covurlui o amânare de recrutare, pân
la 1 noiembrie 1939, pentru continuarea studiilor la Facultatea de Litere din Bucureti, urmând s aduc o adeverin de la facultate, în acest sens.
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
22  Nicolae URSULESCU, Vasile COTIUG 
 – 24 apr. – 14 mai: ca delegat al Muzeului Naional de Antichiti i cu sprijinul fostului su profesor C.C. Giurescu (pe atunci, rezident regal al inutului „Dunrea de Jos”), întreprinde o cltorie de cercetare arheologic în 60 de localiti din 
 judeul Covurlui, descoper ind  peste 30 de situri noi (din neolitic pân în perioada medieval timpurie) i mai multe urme paleontologice. Respectivele descoperiri le- a publicat atât într -o revist local (Orizonturi), cât i în revista de specialitate  Dacia – ambele articole aprând în 1941.   – Îi face debutul în literatura de specialitate, publicând în  periodicul  glean  Aciunea, pe baza materialelor de arhiv, rspunsurile primite din judeul Covurlui la Cestionarul  lui Odobescu.   – vara: este pr ezent, pentru a treia oar,  la spturile arheologice de la Srata Monteoru, conduse de I. Nestor. 
 – 28 aug.: în timp ce se afla la aceste spturi, este solicitat, printr -o adres oficiala Rezidenei Regale a inutului Dunrea de Jos, s vin la Galai, pentru a întocmi inventarul obiectelor arheologice  existente la respectiva instituie, în vederea donrii lor ctre Muzeul „Cuza Vod” din localitate. Despre piesele gsite aici îi relateaz lui I. Nestor într -o scrisoare din 29 XI ( NICOLAE  2014, 172 – 174)  Ca urmare a acestei activiti, va publica, în anul urmtor, inventarul coleciei, sub forma unei brouri.   – nov. 1939 – mai 1940: face stagiul militar, ca elev al colii de ofieri de rezerv în artilerie de la Craiova. Locuiete, în aceasta perioad, la mtua sa (sora tatlui), Mrioara, cstorit cu medicul Mihai Cioroianu. 
1940
 – În al doilea numr al RPAN, în afar de cronica Congresului de la Bucureti din 1937,  face, împreun cu Corneliu  N. Mateescu, un istoric i o prezentare a Seminarului de arheologie preistoric al Universitii din Bucureti.
1941
 – În revista  Dacia, VII– VIII, îi apare studiul prin care ofer o prim imagine coerent asupra antichitilor din judeul Covurlui; studiul, publicat în limba german, deschide seria celor peste 70 de materiale care i-au aprut, de-a lungul anilor, în limbi de larg circulaie, îndeosebi în francez i german ( Amintirile…,
 p. 86).  – mai  – 1 nov. 1941: este mobilizat, ca sublocotenent, în cadrul Regimentului 3 artilerie grea din Galai, participând efectiv la luptele de pe frontul de est  (în Basarabia, Transnistria, Odessa), având misiuni de observare i transmisiuni.
1942
 – 1 nov. 1941  – 30 sept. 1942: transferat în cadrul unitii operative a Serviciului de capturi al Armatei, cu sediul la Odessa, care avea misiunea de a recupera bunuri
în contul tezaurului României evacuat la Moscova în timpul Primului Rzboi Mondial. Aici va lucra sub comanda fostului su profesor de la Universitatea din Bucureti, Radu Vulpe (transferat din 1939 la Universitatea din Iai).
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
  Viaa i activitatea Academicianului Mircea Petrescu-Dîmbovia  23 
 – 20 aug. 1942: prin Brevetul Regal nr. 20165, este decorat cu ordinul „Coroana României”, cl. V, în grad de cavaler, cu spade i panglic de „Virtute Militar” i frunze de stejar. 
 – oct. – nov.: conduce efectiv spturile de salvare în movila de la Ploieti – Triaj, dei, oficial, responsabilul spturii era I. Nestor (RMNA 1942 – 1943, p. 30). 
1943
 – 1 ian.:  ocup, prin concurs, postul de asistent  bugetar  la MNA  (decizia nr. 257.244/1942 a Min. Educ. Naionale), continuând s dein i funcia de asistent onorific la Facultate, unde prezenta i explica studenilor materialele din dotarea Seminarului de Arheologie i Preistorie, înfiinat de I. Andrieescu i condus apoi, dup moartea acestuia, de I. Nestor.
 – 14 – 17 martie: este delegat de MNA s întreprind o sptur de salvare laMangalia, unde apruser câteva morminte de epoc roman (RMNA 1942 – 1943, 60 – 65).   – 15 iulie: din însrcinarea  conducerii MNA, reia, ca responsabil,  spturile începute de I. Nestor în staiunea de tip tell  de la Glina (RMNA 1942 – 1943, 65 – 71;  Anuarul Comisiunii Monum. Ist. pe anul 1943, 1945, 86 – 89), pe care le va continua în anii 1945 – 1948 i 1970 – 1971, rezultatele de aici contribuind în mod decisiv la cunoaterea începuturilor epocii bronzului la nord de Dunre.   – Continu spturile de salvare în movila de la Ploieti – Triaj  (RMNA, 1944, 29 – 31), care nu vor putea fi finalizate, îns, deoarece obiectivul a fost distrus
complet în timpul bombardamentelor aeriene din primvara anului 1944.
1944
 – apr.: bombardamentele masive asupra Bucuretiului lovesc i aripa Universitii în care se gsea Seminarul de Arheologie i Preistorie, disprând, cu aceast ocazie, numeroase piese arheologice, cri de specialitate i manuscrise.  – 23 apr. – 22 dec.: este din nou prezent pe front (atât pe cel de rsrit, cât i pe cel
de vest), ca sublocotenent, apoi ca locotenent (avansat la 8 noiembrie), în cadrul Reg. 3 artilerie grea.  Particip, printre altele,  la luptele de la Lechina, Iernut
(jud. Mure), Turda i în NE Ungariei (Hodász, Tokay, Miskolc .a.).   – Primvara  (înainte de 21 mai), în timpul sprii unui an de ctre unitatea pe care o comanda, sunt descoperite, într -o movil de pe dealul Coroiu de la Bogonos (com. Lecani, jud. Iai), resturile unui schelet, având ca inventar un mic vas i un disc de os perforat (piese depune la MNA), pe care le va publica într-un articol despre înmormântrile cu ocru (SCIV, 1950; vezi i ArhMold, 26, 2003, p. 333 i n. 16).  – 11 iulie: într -o scrisoare adresat prof. I. Nestor, relateaz despre cercetrile de teren pe care a reuit  s le fac, printre bombardamente, în zona Iaiului, ca i despre vizita pe care a fcut-o la Universitate, unde a gsit o situaie jalnic  a
obiectelor de la Muzeul de Antichiti rmase neevacuate; deseneaz o parte dintre acestea.  Aceleai date, dar prezentate mai succint, le relateaz i prof. I.
8/15/2019 MPD_cu cip 16.07.pdf
24  Nicolae URSULESCU, Vasile COTIUG 
Andrieescu, într -o scrisoare din 11 aug., în care mai adaug faptul c l-a întâlnit la regimentul în care se afla pe maiorul rez. Gh. Brtianu ( NICOLAE 2014, 171 – 172). 
1945  – 20 iulie: prin Decretul regal nr. 2268, este decorat pentru a doua oar cu ordinul „Coroana României”, cl. V, în grad de cavaler, cu panglic de „Virtute Militar” i frunze de stejar, pentru participarea la campania din vest.   – Efectueaz spturi în tell -ul de la Glina.   – Face, împreun cu C. Mateescu,  un sondaj arheologic la Tuteu (jud. Bihor), reuind s gseasc exact locul de descoperire a depozitului de obiecte de bronz i aur, gsit în 1934 i achiziionat parial de MNA în dou reprize. Va publica datele despre acest depozit în primul numr al revistei ArhMold (1961). 
 – Public, în limba francez, în vol. IV al revistei Institutului de CercetriBalcanice  ( Balcania), o ampl sintez asupra noilor rezultate privind neoliticul carpato- balcanic.
1946
 – 25 – 30 apr.: efectueaz un sondaj stratigrafic  (10 × 2 m)  în staiunea de la Stoicani, asistat de C.N. Mateescu i Paul Pltânea (pe atunci student la preistorie).
Sondajul, efectuat în partea de NE a tell-ului, pân la adâncimea de 2,80 m, a avut ca rezultat stabilirea a dou straturi de cultur (fiecare cu mai multe niveluri): unul cu materiale de tranziie de la Boian la Gumelnia, cellalt din aspectul Gumelnia-
Ariud (raport din 5 iunie 1946).  – Efectueaz spturi în tell -ul de la Glina.   – toamna: întreprinde un sondaj stratigrafic într -un mic tell de la Surduleti (jud. Teleorman), în urma cruia aduce clarificri importante cu privire la contactele dintre culturile Gumelnia i Slcua (Materiale, I, 1953).   – Întreprinde noi vizite de documentare în muzeele din Transilvania, în vederea  pregtirii tezei de doctorat. 
1947
 – 7 apr.: primete de la Ministerul Artelor misiunea de a constata situaia Bibliotecii i Muzeului Societii „V. A. Ureche” din Galai, înaintând, în acest sens, la 28 aprilie, un raport amnunit  asupra soartei vitrege pe care a avut-o aceast valoroas colecie i propune msuri de salvare i