Mozaic nr.22 2013

Click here to load reader

  • date post

    09-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    53
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Mozaic nr.22 2013

  • Mozaic Nr.22-2013

    Foaie de divertisment pentru prietenii de pretutindeni.Fond Muzical :Giovanni Marradi - Dream

  • Cuprins :Incercati sa descalciti continutul materialelor prezente in foaie

  • Pe 1 iunie celebram Ziua Internationala a Copilului. Afla mai multe despre aceasta sarbatoare! 1 iunie, Ziua Internationala a Copilului, este sarbatoarea tuturor micutilor, iar cu aceasta ocazie gandurile noastre se indreapta catre toti copiii planetei, catre puritate si inocenta. De 58 de ani, Ziua Internationala a Copilului este sarbatorita pe intreg mapamondul.

    Nu este clar de ce 1 Iunie a fost stabilita ca fiind Ziua Internationala a Copilului. Potrivit uneia dintre teorii, totul a pornit de la un eveniment patronat de consulul chinez de la San Francisco, care a strans de 1 Iunie un numar mare de copii orfani chinezi, pentru a sarbatori Festivalul Dragonului, eveniment petrecut in anul 1925. De asemenea, si Conferinta de la Geneva a avut loc pe 1 Iunie, cand a si fost mentionata prima data Ziua Copilului. In luna august a anului 1925, 54 de reprezentanti din tot atatea tari au adoptatDeclaratia pentru Protectia Copilului. Dupa aceasta conferinta, multe guverne au introdus "Ziua Copilului". In Turcia, spre exemplu, a fost sarbatorita pentru prima data in data de 23 aprilie 1920. In 1954, Fondul International pentru Urgente ale Copiilor al Natiunilor Unite (UNICEF) a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare stat sa sarbatoreasca "Ziua Copilului" (Universal Children's Day). Principalele momente importante in cadrul miscarii de promovare a drepturilor copilului 1924 - Adoptarea de catre Liga Natiunilor Unite a Declaratiei Drepturilor Copilului; 1925 - Conferinta Mondiala pentru Protejarea si Bunastarea Copiilor, organizata la Geneva; 1989 - Adunarea Generala a Natiunilor Unite adopta la 20 noiembrie Conventia privind Drepturile Copilului; 1990 - Parlamentul Romaniei ratifica si el Conventia Natiunilor Unite (in luna septembrie).

  • Niste copii, la iesirea din biserica a unei perechi proaspat casatorite: - Vrei sa-i speriem pe astia? - Da... Se reped toti, glont, catre mire: - Tata!!!

    Se duce intr-o zi o fetita la veterinar impreuna cu pisca ei. Ajunge acolo si ii spune veterinarului ca nu poate sa respire. Atunci veterinarul o intreba pe fetita: - Cum miroase? - INGROZITOR! - Fiica mea, cnd i-am spus s vii acas ca Cenureasa, m-am gndit c vei veni la ora 24:00, nu c vei veni cu un singur pantof i fr rochie!

    Cum s pori o conversaie serioas cu fiul tu... Fiul: - Tat, sunt flmnd! Tatl: - Bun, Flmnd, eu sunt tatl. Fiul: - Tat, sunt serios! Tatl: - Credeam c eti Flmnd! Fiul: - Eti dus? Tatl: - Nu, sunt tatl. Soia pleac de acas n interes de serviciu. Soul l scoal pe copila de diminea, i face micul dejun i l ia de man s-l duc la grdini. La grdini educatoarea i spune tatlui c acest copil i este necunoscut. l duce la o a doua grdini i la a treia. Cnd ies de la a patra grdini, copilul i spune: - Tticule, nc o grdini i gata, c ntrzii la coal

  • -Cea mai important invenie a secolului al XXI-lea?"Acest proiect este mai important dect orice altceva de pe glob", anunbritanic

    O echip de cercettori au reuit ceva ce pare desprins din cele mai fanteziste lucrri science-fiction: au dezvoltat o metod ce permite producerea unei cantiti nelimitate de alimente n deert, cu ajutorul razelor Soarelui i a apei de mare. Un grup de oameni de tiin din Europa, Asia i America de Nord, condus de un fost bancher n vrst de 33 de ani, a nfiinat ntr-o zon de deert din Australia compania Sundrop Farms. Profitnd de preul sczut al terenului din deert, unde singura resurs disponibil este soarele, compania Sundrop Farms a achiziionat o poriune ntins i a iniiat un proiect experimental ce promite s rezolve problemele alimentare ale omenirii. Specialitii Sundrop Farms au realizat ceva ce pare imposibil: folosind soarele pentru a desaliniza apa de mare, pe care o folosesc pentru irigaii i pentru a nclzi i rci serele (n funcie de nevoie), oamenii de tiin au reuit s produc tone de legume de calitate superioar, fr pesticide, de-a lungul ntregului an.Pn acum, compania a reuit s produc roii, ardei i castravei n cantiti comerciale, iar aceeai tehnologie poate fi folosit pentru numeroase alte culturi. Marele avantaj este faptul c tehnologia Sundrop Farms nu consum deloc ap dulce i necesit foarte puini combustibili fosili. Apa de mare i energia solar sunt disponibile gratuit n cantiti (aproape) nelimitate.Proiectul inaugurat acum 18 luni a funcionat att de bine, nct numeroi investitori i reprezentani ai lanurilor de supermarketuri au cltorit n Port Augusta, Australia, pentru a vedea cu ochii lor succesul Sundrop Farms. Acum, compania intenioneaz s construiasc o nou ser n valoare de 8 milioane de lire sterline, ce urmeaz s se ntind pe 8 hectare - fiind de 40 de ori mai mare dect construcia iniial. Anual, n noua ser vor fi produse 2,8 milioane de kilograme de roii i 1,2 milioane de kilograme de ardei. "Se poate spune c acest proiect este mai important dect orice altceva ce se petrece n acest moment pe glob", susine publicaia britanicThe Observer. Motivul? Agricultura consum ntre 60% i 80% din totalul resurselor de ap dulce de pe Terra, astfel c reuita companiei Sundrop Farms - creterea legumelor fr resurse de ap dulce - este "de-a dreptul miraculoas", afirm jurnalitii britanici. Sistemul prin care compania Sundrop Farms reuete s creasc legume n deert, ntr-o perioad de secet, pare desprins din filmele SF.Numeroase oglinzi parabolice, aezate ntr-un ir de 75 de metri, urmresc soarele de-a lungul ntregii zile i i concentreaz cldura asupra unei evi n care se gsete petrol. Petrolul fierbinte nclzete la rndul su cteva rezervoare cu ap de mare aflate n apropiere. Apa de mare este pompat de la civa metri de sub pmnt (rmul aflndu-se la doar 100 de metri distan). Petrolul nclzete apa de mare la 160 de grade Celsius, iar aburul produs este direcionat ctre turbine ce produc electricitate. O parte din apa fierbinte nclzete sera n timpul nopilor rcoroase, iar restul este direcionat ctre o central de desalinizare care produce 10.000 de litri de ap dulce n fiecare zi. Apa este pur, fiind nevoie doar de adugarea un mix de nutrimente nainte s fie turnat peste plante. Aerul din ser este meninut umed i rece datorit unui sistem prin care apa este picurat peste o serie de panouri de evaporare din carton, aerul fiind direcionat prin acestea cu ajutorul unor ventilatoare.

  • Inovatie, nu carpeala

    Odata ce economia globala o va lua din nou in sus (la modul serios), vietile noastre ar putea urma, pentru cateva decenii bune, un traseu ascendent. Ma refer la vietile noastre ca indivizi, ca afaceri, institutii si organizatii individuale de aici, din Romania. Dar pentru ca asta sa se intample, nu avem a astepta o providentiala revenire economica a regiunii din care facem parte (UE), ci avem de schimbat ceva in noi insine, aici. Rotita la care trebuie sa umblam e felul in care ne raportam noi la viata. Concret, felul in care reactionam la ce ni se intampla. La nivelul acela individual care, fie ca e vorba de o persoana, fie ca e vorba de o organizatie, se supune in intregime vointei noastre si nu este reglementat nici de cel mai represiv regim politic. Ce facem cand ajungem in vremuri grele? Strangem cureaua si rabdam, fara a incerca sa facem cu adevarat ceva, la acest nivel individual, pentru a alunga greutatile. Gandim in mod reflex ca nu exista solutii aici si ca cei care au putere de vreun fel sau altul sunt cei care pot sa faca ceva, nu noi. Efortul de a indura o viata mai proasta ni se pare infinit mai tolerabil decat cel de a gasi o cale sa o facem mai buna. Nu e niciun dubiu ca gasitul uneiway out, cum spune englezul, e dificil. E greu pe bune, cu bube, taieturi si hernii, pentru ca trebuie sa ne eliberam din cele mai grele lanturicele ale obisnuintei. In privinta asta, stim ca ne e practic imposibil sa scapam de tipicul bizantin1, de cifoza cervicala care doare dar ne permite sa facem bascalie de sabia de deasupra gatului, caci stim ca ea nu taie capete plecate. De asta nu inovam mai mult in vremuri grele. De asta nu ne gandim la cai noi de a iesi din stransoare, la cai de-a genera bogatie noua, nu la meschinarii bune de impartit pe cea veche (cea creata deja de noi si de predecesorii nostri), ce se topeste vazand cu ochii. Sclipuim ceva, fie pe la noi prin ograda, fie scapand smechereste cate o mana prin ograda vecinului, sa-i mai ghiontim un pic capra si sa mai furluam macar un fursec, un leat de-nfipt in gard, ceva. Sa facem ceva curat si inchegat, ceva ce n-a mai facut neam de neamul nostru? Mai greu. Din 2008 incoace ar fi trebuit sa vedem nu zeci, ci sute si poate chiar mii de idei noi de a crea valoare economica, in afaceri existente sau in altele nou-pornite. Eu unul nu zic ca n-au existat astfel de idei, ci ca au fost mult prea putine. Zic ca n-au avut loc nici in agenda publica, nici in atentia fiecaruia dintre noinu pe cat ar fi meritat. Industriile creative2de toate felurile, cele care traiesc din a naste idei noi nu doar frumoase ci si folositoare, ar fi trebuit sa infloreasca de atunci incoace si sa fie locomotivele care ne scot din groapa sau macar ne aduc mai aproape de marginea ei. Nu scriu toate acestea pentru c-am avut vreun vis profetic, ci pentru ca asa ceva s-a intamplat deja de mai multe ori, in mai multe locuri din lumea asta, de multa vreme. Dar la noi nu se intamplanu la nivelul critic care sa produca efecte vizibile3. i nici nu se va intampla pana cand relatiile noastre de zi cu zi, cele dintre oameni ca si cele dintre companii, institutii sau organizatii de orice fel nu vor fi fundamental oneste, bazandu-se pe valoare autentica. Intrebati-i, de exemplu, pe oamenii din filmul romanesc unde s-ar afla acesta (inclusiv din punct de vedere material) daca adevaratele valori de acolo ar fi recun