Partea II-aMORFOSTRUCTURILE DE OROGEN

CONSIDERAŢII GENERALE

1. VÂRSTA ŞI DISTRIBUŢIA OROGENELOR PE TERITORIUL ROMÂNIEI

2. UNITĂŢILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ROMÂNIEIFORMATE PE STRUCTURILE DE OROGEN

Prezentare 06

UNITĂŢILE FIZICO-GEOGRAFICE ALETERITORIULUI ROMÂNIEI FORMATE PE STRUCTURILE DE OROGEN

ALINIAMENTELE TECTONICE MAJORE ŞI CORESPONDENŢA CU LIMITELE GEOMORFOLOGICE

II.1. OROGENUL NORD-DOBROGEAN

II.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

II.1.2. UNITĂŢILE STRUCTURALE ALE OROGENULUI NORD-DOBROGEAN

II.1.2. PÂNZA DE MĂCIN

II.1.3. PÂNZA DE NICULIŢEL

II.1.4. PÂNZA DE TULCEA

II.1.5. BAZINUL BABADAG

II.1.6. PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN

II.1.3. CORESPONDENŢE FIZICO-GEOGRAFICE

II.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

1. Evoluţia paleogeografică

2. Vârsta orogenului

3. Poziţia structurală

4. Poziţia şi limitele în teritoriul României

(după Săndulescu, 1984)

1. Evoluţia paleogeografică Catena cimerică

formată

prin

“închiderea”

Paleotethysului

a. Se explică formarea orogenelor Nord-Dobrogean şi Carpatic prin prisma modelului Wilson-Reading.

b. Orogenele au luat naştere:- Orogenul Nord-Dobrogean din evoluţia Paleotethysului;- Orogenul Carpatic din evoluţia Neotethysului.

c. Paleotethysul evoluează de-a lungul Paleozoicului şi se “închide” în tectogenezele alpin timpurii (cimerice)

Ciclul distensiv:

- în Paleozoic se desfăşoară ciclul distensiv; - se acumulează sedimente pe fundamentul alcătuit din scoarţei oceanice şi continentale şi, în acelaşi timp, au loc procese magmatice,rezultând corpuri intruzive acide (corpurile magmatice precarapelitice) şi structuri efuzive bazice.

Ciclul compresiv:

- în Paleozoicul târziu debutează ciclul compresiv în care se inţiază subducţia şi începe consumul scoarţei;

- în această perioadă continuă sedimentarea şi activitatea magmatică, luând naştere formaţiunile sedimentare triasice şi jurasice, corpurile intruzive postcarapelitice;

- în Triasic se fragmentează încă o dată scoarţele dobrogene, deschizându-se un rift de dimensiuni mici şi cu o viaţă scurtă (= rift avortat), care separa Dobrogea vestică (= Dobrogea paleozoică) de cea estică (= Dobrogea mesozoică). În legătură cu evoluţia acestui rift se formează complexele de roci ofiolitice (gabrouri,diabaze, bazaltele, etc.), pe care s-a format Platoul Niculiţel.

- în Cretacic se produce afundarea tectonică a sectorului Babadag şi în paleogen a Promontoriului Nord-Dobrogean, luând naştere cuverturile posttectonice:

- în bazinul Babadag sedimentarea posttectonică se desfăşoară în Cretacic;- pe Promontoriul Nord-Dobrtogean sedimentarea posttectonică se desfăşoară în

Badenianul superior - Romanian (continuarea spre sud a cuverturii Platformei Scitice)

Site: jan.ucc.nau.edu

2. Vârsta Orogenului Nord- Dobrogean = alpin timpurie Structurarea majoră a Orogenului Nord-Dobrogean se produce în tectogenezelecimerice:

- Cimerică veche - desfăşurată la limita Triasic / Jurasic- Cimerică nouă - defăşurată la limita Jurasic / Cretacic

(Ron Blakey - jan.ucc.nau.edu)

3. Poziţia structurală în domeniul euroasiatic

(Enciclopedia Geologică. ElsevierSursa: www.wikipedia.org)

Geografia Mării Negre

(Sursa: www.wikipedia.org)

4. Poziţia şi limitele în teritoriul României

II.1.2. PÂNZA DE MĂCIN

II.1.3. PÂNZA DE NICULIŢEL

II.1.4. PÂNZA DE TULCEA

II.1.5. BAZINUL BABADAG

II.1.6. PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN

II.1.2. UNITĂŢILE STRUCTURALEALE OROGENULUI NORD-DOBROGEAN

A. LIMITELE UNITĂŢILOR STRUCTURALE

PÂNZA DE MĂCIN:

- Vest: Dunăre (falia Dunării);- Nord: Falia Sf. Gheorghe;- Est: Planul de şariaj (falia) Luncaviţa - Consul- Sud: Falia Peceneaga - Camena şi limita de transgresiune a Bazinului Babadag

PÂNZA DE NICULIŢEL:

- Vest: Planul de şariaj (falia) Luncaviţa - Consul- Nord: Falia Sf. Gheorghe;- Est: Planul de şariaj Sarica (falia Poşta - Nalbant)- Sud: Limita de transgresiune a Bazinului Babadag

PÂNZA DE NICULIŢEL:

- Vest: Planul de şariaj Sarica (falia Poşta - Nalbant)- Nord: Falia Sf. Gheorghe;- Est: Se continuă în şelful Mării Negre- Sud: Falia Peceneaga - Camena şi limita de transgresiune a Bazinului Babadag

BAZINUL BABADAG:

- Vest şi nord: limita de transgresiune;- Est: se continuă în şelful Mării Negre;- Sud: Falia Peceneaga – Camena.

PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN:

- Vest: Falia Pericarpatică- Nord: Falia Oancea - Adjud;- Est: Dunărea (falia Dunării)- Sud: Falia Peceneaga - Camena

B. EVOLUŢIA GEOTECTONICĂ

C. STRATIGRAFIA

1. STRATIGRAFIA PÂNZELOR:

- DE MĂCIN

- DE NICULIŢEL

- DE TULCEA

PÂNZA DE MĂCIN

DOBROGEA PALEOZOICĂ

LITOSTRATIGRAFIA

- Fundament alcătuit din roci mezometamorficeşi epimetamorfice: amfibolite, gnaise, micaşisturi, cuarţite, şi varietăţi de şisturi clorito-sericitoase, de vârstă Proterozoic -Cambrian

- Cuvertură sedimentară de vîrstăSilurian – Carbonifer: formaţiunile de Cerna, Bujoarele şi Carapelit;

- Corpuri magmatice de granite şi granitoideprecarapelitice şi postcarapelitice.

PÂNZA DE NICULIŢEL

(DOBROGEA TRIASICĂ)

LITOSTRATIGRAFIA

Fundament simatic triasic: gabrouri, diabaze, bazalte (curgeri de tip pillow-lava),formaţiuni vulcanogen-sedimentare, etc;

Cuvertură sedimentară triasică: depozite epiclastice, varietăţi de calcare,calcare dolomitice şi dolomite, marne şi argilenegre, fliş haotic.

(din Ionesi, 1994)

PÂNZA DE TULCEA

(DOBROGEA TRIASIC-JURASICĂ)

LITOSTRATIGRAFIA

Fundament metamorfic precambrian-cambrian:

- micaşisturi, paragnaise, pegmatite, cuarţite, filite, cu intruziuni de corpuri

magmatice granitoidice reduse ca frecvenţă şi dimensiune;

Cuvertură sedimentară:

- depozite silurian-devoniene, cu roci silicolitice (jaspuri, lidiene), roci epiclastice

(gresii cuarțoase, ardezii), roci carbonatice (calcare),intruziuni de dimensiuni

mici de corpuri magmatice alcătuite (riolite) și curgeri bazaltice (diabaze);

- depozite triasice predominant carbonatice, cu variaţii litofaciale de la vest la

est;

- depozite jurasice predominant epiclastice, de fliş.

STRATIGRAFIA BAZINULUI BABADAG

LITOSTRATIGRAFIA

Fundament:- prelungirea spre sud-est a pânzelor de Măcin, de Niculiţel şi de Tulcea

Cuvertură sedimentară cretacică:- depozite cretacice, predominant carbonatice.

STRATIGRAFIA

PROMONTORIULUI NORD-DOBROGEAN

- Fundament Nord-Dobrogean de vârstă Precambrian-Triasic

- Cuvertura postectonicăepiclastică de vârstă Badeniansuperior – Romanian

- Cuaternar – depozite fluviale, deluviale şi eoliene

D. TECTONICA

1. Structura majoră a Orogenului Nord-Dobrogean - evoluţia geotectonică- tectogenezele hercinice- tectogenezele cimerice

2. Structura internă a unităţilor structurale- digitaţiile- faliile- cutele

3. Raporturile cu unităţile adiacente

1. Structura majoră a Orogenului Nord-Dobrogean - evoluţia geotectonică- tectogenezele hercinice- tectogenezele cimerice

2. Pânzele și structura internă a acestora

- digitaţiile

- faliile

- cutele

(din Ionesi, 19940

(din Ionesi, 19940

3. Raporturile cu unităţile adiacente

(după Pârvu și Cătuneanu, 1989)

PARTEA NORDICĂ A CÂMPIEI SIRETULUI INFERIOR ŞI PARTEA SUDICĂ A PODIŞULUI COVURLUI

PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN

PODIŞUL BABADAGBAZINUL POSTTECTONIC BABADAG

DEALURILE TULCEIPÂNZA DE TULCEA

DEALURILE NICULIŢELULUIPÂNZA DE NICULIŢEL

MUNCEII MĂCINULUIPÂNZA DE MĂCIN

PODIŞUL DOBROGEI DE NORDOROGENUL NORD-DOBROGEAN

II.1.3. CORESPONDENŢE FIZICO-GEOGRAFICE

(din Ungureanu et al.)

(sursa: www.wikipedia.ro

(sursa: www.wikipedia.ro

(sursa: www.wikipedia.ro

(din Ungureanu et al.)

Enisala

Cetatea Enisala pe calcare cretacice

Urcând pe calcare cretacice din cuvertura Bazinului Babadag spre cetatea Enisala

Privind spre Lacul Razelm

Lacul Razelm

Vedere spre Lacul Babadag

Inselberguri și piedimente

Cueste în Podișul Babadag