I. A. FLOREA

(MOLDOVENESC,,, (ROIVIINESC,, <RUSESC,iN coUnNTARIILE LINGVISTICE

ALE SUBIECTILOR ALM

Lectura Atlasului lingvistic moldovenesc (ALM), chiqindu, 196g-1913,realizat de Rubin udler, Vasile Melnic, victor Komami,tchi ;i vasile pavel,relevd bogdlia notelor explicative pe marginea rispunsurilor cartografiate.Aceste note cuprind, sum se Etie, complet5ri qi explicafii ale informatoiilor dincele240 de puncte anchetate, ca qi observafii ale anchetatorilor.

Ne vom opri la acele note.care exprimd atitudinea subiecfilor faf6 de origineacuvintelor si a formelor oferite ca rdspunsuri in anchetl.

Trrind de mai multe decenii, in unele zone chiar de secole, intr-un mediupoliglot, in care se vorbeqte romana (numiti ,,limba moldoveneasc6" nu numaidin ragiuni politice, dar qi prin tadilie locald, consemnatii qi de anchetatorii ALRI gi II)t,.rusa.qi ucraineana, mai demult gi germana (in Bucovina de Nord),adesea eiinqiqi mai mult sau mai pu{in bilingvi, informatorii au ffanspus aceastdstare de fapt in r6spunsurile lor la chestionarul ALM. Apar astfel rrspunsuriduble sau chiar triple, comentate ,,etimologic" de subiecli.

se contureazi, din aceste numeroase comentarii, urmitoarele perechi desinonime, formate, dupd opinia informatorilor, din cuvinte apar{inind unor limbidiferite:

1. Termen moldovenesc - termen rominesc, prec:lmr petruscd - pdtrunjel2,

' E. Petrovici, ALR II. Introducere, redactori Doina Grecu, L Mnrii, Rodica orza, cluj-Napoca, I 988, pct. 405, Trebis6u{i, p. 380: ,,E aproape supiritoarc insistenta cu care deosebescc€ este uromdneEte' de ce este umoldovenegteE. Pierde e romAnegte, iar moldoveneste se ziceprdpddeSte etc. TotuEi se observE o putemici tendin{i de a evita rusismele qi de a le inlocui cu' ceea ce consider6 ei cuvinte moldovenegti - aceasta pentru anchetil - iar.pentru conversalie cucuvinte inhate nu de mult in graiul lor, cum zic ei, *cte peste Prur' A vorbi .romAnegte" li J iaremai dilicdt" ; ibidem, pct.43 I , Recea, p. 385: ,,$i aici, ca la Trebisiuli, se face deosebir." intr."moldovann gi nromin,. Ceia cc nu-i ca-n graiul lor e .romAneqte,. Fireqte, adeseori gresesc siatribuie limbii "rominegti, chiar cuvinte rusegti". ALR I/I, h. 421461: dupi'iispunsul ptntila,urmeazi comentariul: ,,nRomdne$te, i se zice birtd'. Ibiden, yll, h. 1691440: dupi rispunsulbatr{nu la.l,urmeazi comentariul: ,pe cAnd au venit romAnii icembunicit. Ibidem.h.2lll40l:dupi rispunsul coptil di lhle, urmeazi comentariul: ,,De cind cu rominii se zice utptil pktrl".

2 ALM, h.34t204.

DACOROMANIA serie nou@, il, t996-lgg7, Cluj-Napoca, p. 69-77''

70 I- A. FLOREA

pulintel - pu1in3 , chitd - ptnea, talhari- hof , uSd la o.gradd - poartf , baraban'-

dobt, itoio, - carnes, cletcd - caf , cattr - mul t0, dah - gcoperiq tt , oale -

ligldtz,'cot-unghe/3,chilit-ldcatiita,patret-fotografiets,gdnsac-galon(iecipient de sticla de 3.1')16, griid, vdtdmat - (h)ernid' , (tat5) de-a doilea -itt "it, nearnuri' rudete,'badi, bdditd - nene2', neancd - doicdzt , orlt'mort,

' Ibidem,h. Ml2I,85'" pu(k,,e euvAnt rom&resc";pa.35: pulit,,e cuvAnt romdnesc; se zice

maidespulintdl';pt.39,42,ffi,10,73,79,84,86,95, 140, 185: pulfu;fr cuvintrominesc; se

zice mai d* puluntdf';pt. 142:.;pu(until e cuvdnl moldovenesc; pulit ziceau rominii"; pct.

197: puiin ,,e pi rominiii; se zice puguntdf' .

4 lbidem, h. 78/8, 11,39,42,45, 65, 176: ,,pin6 la rom6ni se zicea kftf'; pct. 22: ,,p$nn hromAni se zicea f t1t;bitrinii gi acum zic aga"; rr;t. 23,27: pini,,se zice de la romini; qi agum

mu\i zic f itf';pct.3}:,pin6 la romAni se zicea l"iti bntrenii qi acum zic aqa"; pct. 32: ,pini se

zicedelaromAni; bitr0niiqiacumzict'iti,iarfemeile, k{tt";$.33'167,174:piii'Ticdela:. j

"il;;;:i:;,n:;t::,',,rathdr!emordoveneqte;ftoteromane$te";pct30,e3.r05,tr6,

ll7: ,,tathdri e cuvAnt moldovgnesc; lrot € cuvint romdnesc"; pct. I 89: .tdlhdtri e moldgveniEte;

lrog e vgrbi iomfineasci'; pct.'lf7 : ,,talhdr! iz pi motdowtiEti; hol e pi roninili'; pcl. 2t!, f Z, SS,i.

,,ralhdremoldovenegte; io1 seac.delaromflni";pct. l7l: ,holsezicedelaromAnit'.u lbidem, h. 230/187: ,,poartil sezice de la romini: se zice mai des iqt la Lbgrddt"

' Ibidem,h.293139: zddbt e romAnqte; moldovene.ste-i barabdn".

' Ibidem,h-3041187: ,gdme sezice de la romani; bitrinii zic fli1ildn"; pct. 175, 189: ',,carnise zice de la romAni; se zice mai da ifuldn".

s lbtlem,h.322l2l4:car,,e cuvAnt rominesg; zic ct6lci; ctitd';pct' 198: car ,5e zice peste

Prut".to lbidem, h. 331/85: ,,cst6' e moldovenegte, mul'e romAnepte".

" Ibidem, h. 529126:.aeoperlq,,este pe romAnesJe".

'2 lbidem, h. 534/153: ,,1t!/iii rorninesc".tt lbidem, h.551/15:,,roniene$e, ugS4ri". :

'o lbidem, h. 539/163: ,,la noi htit, da pe rominesJe ldedtf''ts lbidem,h.612146;,,{otogrdJie pe romineEte"; pct. 78: ,de la romini ziclifongialiii'tu lbidem, h. 705/35, 80: ,,romAnii ziceau gal6n".t1 lbidem, h. 771 lt3l: grijd ,aici, cand vorbeqti cu doctorul; ii vatamdt, c0nd vorbim noi

acasd; rominii ziceau erniii'.t" Ibitlem, h. 787 l7 :,in Rominia ac vitregi'.to lbidem, h. 789/84: ,,,nideiicuvint romAnesc"; pct.85,91, 147, 199;,,romArtii zieeau

nide".2o lbidem, h. 798/ 199:,,rom6nii nceau nini".2' Ibidem. h. 823/50: ,.romAnii zic d6bf'.

.MOLDOVENESC', .ROMANESC" .RUSESC,

trup de om'mort - cadavrlrn, {6lindrd - trio4, ciocleii - staienfa, peSchir -gerveft, sprujinit - arc (de patefonf6 g.a. U^_neori diferen{ele privesc numaiaspectnl fonetic, ca in: numeralul iie - mie27, tiic -, micx , hulpe - wlp? ,

prepozilia pdrd, pdr - piin(ii)3o , lin - 1n3t , dmu * acum(a)32.

2. Termen moldovenesc - termen nrsesc (ucrainean): gant{d - Iampd33,

rdqdnd - smoalda,bo! fasolds,pisar - sdcritaril6, mulgi oameni, multd lume* ndrod, narod?1, Sindild * dreancdss, sac - luhal (ucr.')3e, stiqd - zasuhd('secet6')a0, traucd - ltgdrnd, liu{drnd, lugdrcdar, htrleS - lopatd a2, zimgi -viriscd3, balamale - zavesll , delijan - plitds , fisiie - mocnEte (ucr,){, creieri

22 lbidem,h.825/19, 125, l3l, 134, 176, 189:trupdilbmmort,,,rominiiziceaucaddvru";pct. 7, 56, 7 7, 180, 182, 217, 221 : lb n rnort,,,rom0nii ziceav cadavru

'21 lbidem, h. 898/125: gilindri ,,se zice din bitr6ni; tri6r se zice de la romAni".

'o lbidem, h. 909/91: ,strujdnisezice pi rominiii".2t lbidem, h. 614,6181212: ,,se zice qerttit de cind au fost romflnii".2o lbidem, h. 999/61: ,,se zice li arc, dar e romlneqte".2' Ibidem,h.l87ll45.2' Ibidem, h. 255l3g.2' Ibidem, h. 281/l l0: ,,hitlpi e moldoveneqte, railpi e romineqte".1o lbidem, h. 3l l/189.tt lbidem, h. 2661 63 :,gn e moldoven es,te 1,,.f , finut ziceau gi rominii".32 lbidem, h.515167:."se zice mai rar acima, de cAnd au fost romAniitt lbidem, h. 15/88, 102 ,,ldnpi erweqte; moldovenii zic mai des gdanilf'; pct. 129: ,,ldmpi

e cuvAnt nou, nffiesc; moldoveneqte se zice mai des gdznilf'.v lbidem, h. 6617 5:,,r$kt emoldoveneqte;srnlrilie ruseqte".tt lbidem,h.87204: ,f,asdli e cuv0nt rusesc; se zice mai des bo!".x lbidem,h. I l8/l l2'. ,*sdcritdriecuv0nt rusesc; pisrirle moldovengte '; pct. 54, 59, 6l : ,,pe

moldovanegte i se ziee pisdr i.t' Ibidem, h. l74ll 12, 146, 225.t' Ibidem, h. 1451228: ,,Sindili e moldovenegte; dridgci e ruse$te, dar se spune mai des".3n lbidem,h.318/34: luhdl ,,acuvAntrusesc, danzic;isezicemaidesrac"; pct.235:1uhdl

,,e cuv0nt ucrainesc, dar zic; i se zice mai des sacr'.40 lbidem, h.3321229: ,sisd e pi moldowiii,,i* zaslha - pi rusiii'.nt lbidem, h.352123: ,Jiliirnt e cwdnt rusex,; trdpct e moldoveneqte qi se zice mai des"; pct.

229: ,,ljuldrca e pi rusiii; trdl4ct e pi moldowriii"; Wt. 221: ,,liul6rri e ruse$e, trdl1ci e

moldoveneqte"

'2 lbidem, h.396/228: ,,hirtd( e moldovenegte, lopdti viae pi ntsiii",43 lbidem, h. 536132:,gmu unii zic ruseqte v[riscf' .

u lb,idem, h. 540/168: ,,se zice ;i zavisuri, rusfui".ni lbidem,h. 558i69: ,dilijdn - pi moldovntii, pliti - pi rusiii",46 lbidem,h.570/99: ,,dsfii vini nd pi noldovniii; mocni;ti ini mai pi pcniiniie."

7l

72 I. A. FTOREA

- mozdi17, $mpld - visok, viski a! druqleac - trisnic lespatd - Iopatcd('omoplat')50, incruciqat - cosoi, cosodKf t, cu nasul mare - nosalisz, bdtdturd

- morcls3, alunicd - rodirpcail, ndduSald - mddscds, rdul cel mare, neputinld,omornild - ciornaia; poduSciaia bolentit6, (frate) bun, drept - rodnf' , siicure

- npofE, mdtuqd, leli{d - tiotiase, maqind de harman - molotarcfl, mdmunia'mdmucii'(in care recunoaqtem v.rom. mdmfne, in Zaporojie) - mdmo&a6t,pitoacd ('podul osiei') - poduScf2. Din aceeaqi categorie, diferen{e de aspectfonetic: Hilip - Filip (la lipoveni)6t, Siiion - Simion& qi dortor - doctols.

3. Opozi$i intre frei termeni; moldovenesc - romAnesc - rusesc (sauucrainean), constatate de obicei prin corelarea comentariilor informatorilor din

41 lbidem,h.723ll20 ,pe ziceEi mozdi, da-i pe rusgfte".ns lbidem, h. 725183:.tinpli ,,(ruseqte ii zic) vrsric"; pct. 23 I : ,,vis6c, da-i' *rfrt' ; pct. 235:

,,vistr[pl.] -da-jrusis!, se zicegi tnpli.4e lbidem, h. 6491135: ,,trisnic oleacdii pi rusiji" .

so lbidem, h. 733134, 48, 165 (toate din reg. Nicolaev), 229, 231, 232 (toate din reg.Kirovograd): spdtt, ,,se zice gi lopdtct, dar e ruseqte".

" Ibidem, h. 745183: incruciqdt,,,se zice qi casdi, dar e cuvint rusesc"; igcorSdi,,,se zice qi

cosodti (da-i rusqte)".t2 lbidem, h. 755/165: ,,se zice gi nosdli, dt e ruseqte".tt \bidem,h.76A25,26,32,65,81, l0l, 193, 199, 223,230: bdrdturd,,,se zice qi moz6f (dar

e rusqte)"; pct.2l9 ,,acum zic maz6l(dar e ruseqte)".t4 lbidem, h.7691234.55 lbidem, h.7721164.s6 lbi.dem, h. 778163,74: rlul cel mare, ,,se zice qicj6maja boldznl (dar e rusegte)"; pct. 69:

rEul cel mare, ,,se zice qi padfii;cjaia boftmi (dt e rusegte)"; pct. 68, E8: neputinld, ,,se zice qi

ciima boldmi (dar e nrses,te)"; p1.225: om6rnilt,,,se zice gi cj6rni bol4zi (dar e rusegte)"; pct.44: anepdli,,,se zice qi crtrni bolezfi {du e rusege)".

3'Ibidem, h.789/81.ttlbidem,h. 176.226:topor,,pfolositmaidescuvflntulmoldovenesc sacirilpl.]";pct.233:

,,moldoveneqte se zice saair i lplj" .

5e |bidem,h.795174,225,226,229: mdtusd;pt. 147,193: lelili, mdtisi, ,,unli zic t!6t i (date ruseqte)".

ffi lbidem, h.8931202: masiti di hdrmdn ,pe zice pi moldovinti; sb zice mai rar si mokrtarci(ucr.)".

6t lbidem,h.7861112: ,,se zice gi mdmo&a, dar e ruseqte"..62 lbidem, h. 975/190: pitgci, ,,asta-i prdvilno pi moklovtnpsci hdrbi; se zice qi podisci

(rus.)".6t lbidem, h.2111204: ,ltilip e un nume de familie moldovenesc, Filip e w prenume

lipovenesc".s lbidem, h. 3371134: ,Siiilthn e nume moldov enesci Simiiln e nume rusesc",us lbidem, h.388/95.

"MOLDOVENESC,, "ROMANESC,, *RUSESC,

diverse localiti{i: oftigd.- berculoz, tuberculozii - cihotcd', de-o samd, de-ovdrstd - leat, Ieal'* i; ftodocu meu (cu observalia cr termenii uromdnesc, siucrainean se foloswc doar penfu tinerii care fac armata)67 , catargd, tdrdboantd- roabd * tatba6E,,ureahe - mdner - ru&a 6l sdrac - orfan - copttl sirota :0

kihnild-beci-pohribT!;.iorgan-placmd- ogri4f2, fivdd- sciiJirlie, leastd*cerepul omului7', urccheS, rnog (,,moldoveneqte") - unchi, moq (,,ziceaurom6nii") - EaEa (,gcum de cdnd a venit puterea sovieticd")7a , SaJd - dulapqcaJils. Aceste perechi (serii) se compun din exemple cu o singurd diferenldspecificE, la nivelul limbilor, dar adesea situafia este mult mai complexd, ca sdnu spunem ccirnplicatE; cici termenii opozi$ilor simple de mai sus sunt antrenaliqi in alte opozilii in spafiul .limbii moldoveneqtio, pe scard cronologici,socioculfuralr sau areal6, opozilii care, dup6 cum vom vedea, exprimd implicitqi nuan{eaz[ opozi{iile.de la nivelul limbilor.

' , '4. opozilia cultural - popular moldovenesc, explicitat5 de informatori prinexemple ca:.ryea,(,inteligent") - tarnildTf, zupd (,domnegte") - fumd(,,romdneqte")77,'femeie - muierds , qi chiar prin variante fonetice: 1i:g (,,clupd

carte'?) - lfe, pinr - |frbfl, Mihai (,,mai delicat"'; - Nhai (ibidem, h. 3 I g/36).

Se constat?i in unele,cazwi cd termenul considerat ,,mai delicat", ,,mai domnesc"este chiar terindnul'"romdnesc,), aqa cum reiese din opozilia burtd - pdnlecesl .

5. Opozi[ia de ordin etnografic qi cronologio. scaun (,,cel lung, tdrbnesc")

* Ibidem, h. 402, passim.6' Ibidem, h.802, passim.I lbidem, h. 1000,passlra.0 lbidem, h. 592139, 189.

'o lbidem, h. 824, passim.tt lbidem, h. 284, passim.

'2 lbidem, h. 386/150, 221,

'3 lbidem, h. 7721 180, I 82, 233, 234.1a lbidem, h. 797, passim.

" Ibidem,h. 579/81, 138.

'u lbidem,h.2li7.

" Ibidem,h.2l3ll5.'* Ihitlem,h. l21lll9: ,f,undiise zice mai in delicat; mujdri - majprostiu";pcr. 22g: ,.carc

nu Etiu bine moldbvenegte [=graiul popular, n.n.]zicfiniii, care qtiu itr. - ^iitri"; pct. 230:

,,muiiri e necul tirno" .

'o lbidem,h.23ll5.

"t lbidem, h. 236/158: ,,intelectualii zic pifir".tt lbitem.h.igats,28,2g,3l-33,36,46,50, 65,67,78,8s,86,95, tzg,t4t,l60, t94:

,,(rominiiz.c)bini";pct.5: ,,(maidomnesJeiizic) birti';pct.2l6:,,(acum,maidelicat,zicqi)birtf'.

73

74 I- A. FLOREA

stuld, taburetcd (cel modem)82,'caJ,i'(,,in sat")-- dom (,'in hotqd')r , bumbi -nasturi (,,1a mantaua sold6{eiisc6"1u, ftehn4d (,din pdmdnt; cu lemn") - beci

(,,din piatrd, boltit")85, bdgeac (,,1a cas5") - horn (,,1a moar6,'la fabric6") !!glonturi (,,1a puqca de soc sau de vindtoare") - puli (,,1a arma militard")87,

temelie (,,1a cas6") -fundament (,,ad6nc, la bisericl, la club')tE, cdlddrar, tdbila;x,

me$ter (,,in sat") - tinichigiu (,,1a orag")8e , viicar (,paqte vacile oamenilorl') '-pqstuh (,,1a colhoz") ' bouo, (,,in munte"\x, Durtitru (,,un om bdhan"i) -Dumitru (,,un copil")er.

6. Opozilia graiuri din Basarabia'- alte graiuri roinineqti itudiate in ALM:hoy - talhari(in Transnistria)e|, mic - mititel (in reg. Aktiubinsk)e3, iac' '

luhal(in Ucraina)ea, tfihai - Mihail (in Kirgflizia)', puyin - .pu{intet (inTransnistria)e6.

Coreldnd toate aceste situagii, vom constata cE numeroase cuvinte dinfre celecomentate de informatorii ALM sunt dublu (sau triplu) marcate, ce€a ce permite

o mai sigurE circumscriere a circulaliei lor in graiurile cercetate gi a valorii lordiatopice qi diastratice. Astfel, ceas (general) are ca sinonim pe oard (marcat:

,de la romini", dar qi cu alte doul mdrci: ,,zic qi tineiii"'sau ;,cdnd se vorbeEte

mai ingrijit'e); pepeni, termen nJechi" (ibidem, h. 934), se opune lut castrave(i,care e ,,pe romdnie" (pct. 62) qi ,,il folosesc tineriiry (pcl 9, 37, 62). Cdrjd,considerat o,romdnescn', in opozilie ca pali&d (,,moldovenesc'1,, ibidem, h.

20lll9), devine ,,moldovenesc" in opoziSe cu costel (,,rusesc'? qi ,;mai delicat",

t2 lbidem, h. 180, passin; in pct. 224 taburitca e,,ruseqte".

" Ibidem, h. 1931233,234 (reg. Kirovograd).*o lbidem,h.252n0. Tot in Bucovina de Nord (pct. 9, l2),,tinerii zic nasturi".rt lbidem, h- 284, pussim.*u lbidem,b.394l2ll." Ibidem, h. 44ll34, 146, 187.88 lbidem, h. 521161,86.

'o lbidem, h.533/93, 129, 153, 156.

^ Ibidem,h.32817.o' Ibidem, h.264126.e2 lbidem,h. 162/98: ,itMolddviiaiizichol";pct. 149: ,inBdsdrdbiiazichol'.'.o' Ibidem,h.255/92: ,,riic euncuvint nou, adus de moldoveni, venili nu de mult; se zice mai

des mititil'.* Ibidem, h. 318/98: luhdl ,,zic moldovenii din Ucraina; aici i se r:tce sac".es lbidem, h. 3981146: ,,tfinaise zice in Basarabia".n lbidem,h.641149: ,putrtu ewcuvint nou, adus drn Bdsdrdbiia; se zice mai des pulintbf'.o' Ibidem, h.83, passim.or lbi,lem, h. 147, pas.rim.

-MOLDOVENESC', (ROMANESC", "RUSESC'

pct. 68, ba chiar, probabil ca o consecin{i a acestei ultime mdrci, qi,Jol4Qeesc",

pct.194).,Steagnu este doar,,romdnesc", in opozilie cu ,,tnoldovenescrll"y'/agci este;i ,,rnoldovenesc", ,,la mort", in opozilie cu,fusescul" Jlo{. l(ihnild este

qi o construclie mai primitivd in opozi$e cubeci (din piafrd), de unde qi,opozilia

cuvint vechi - neologism, dar, cu fonetismulpiwtild (,de la romdni" qi ,;spuntinerii"), se opune sinonimului malaz (,,moldovenesc")rm. Bolnifi ,,se zicemoldoveneqte" in opozilie cu spital ,,romdnesc" (;i uneori ,,rusesc", ,,spuntinerii", ,Be zice in Basarabia, nu in Ucraina'), dar tot bolni{d poate fi ,,r,usesc'?,

iar spital ,,moldovenesc"ror; aceastd opozilie la nivelul idiomului este

simplificati in Bucovina de Nord: spital e,,pe romAneqte", bolni;d,,pe ruseqte"(pct. 5), ca Ei in sudul Basarabiei: spital (,,moldovenesc") - bolnild (,,rusesc",

pct. 179), sau spital (,,e curat moldoveneascd") - Spital (,,e pe rusascd", pct.160). Mantale,,e cuvint romdnesc" (pe care il ,,ziceau si mocanii"), in opoziliec.tJ scumane,,moldoveneqti" (qi ,,de cas5") gi cu qdneluri (,,militare')l{'2. Brutareste ,{omdnesc", uneori qi ,;usesc", in opozi{ie cu kitdri,,moldovenesc" sau cu

transnishianul pecari(,,moldoveneEte qi ruseqte";to;. Argat eslr', pe rind,,.ronidnesc" (in opozilie cu sfugd,,rnoldovenesc") qi ,,moldovenesc" 1in opozilietot cu slugd ,,rusesc'?)ls, Fundament este ,,termen nou" qi ,,rusesc", in opoziliecu temelie (,,moldoveneqte"), opozilie dublatd qi pe plan etnagrafic: fundament(,,ad6nc, la bisericE, Ia club') - temelie (,Ja cas6"); dar chiar ;i termenul tem:elie

il folosesc, in unele puncte, ,;mai"mult cei'invi!a{i", cel mai vechi fiind tri'fii(care denumeqte o altd realitate etnografici)tot. Blehdrt l,,moldovenesc" si .,la

1ard") se opune bi tinichigiu (,de'chnd cu rom0nii" gi ,,meqter la oraq") qi luijestianic (,3rseqte')rffi .' Pfntecdrie, ffeapdd (,,moldoveneqte') se opune lui diarie(care cumuleazd mdrcile: ,,aqa ziceau romAnii", dar qi ,,tinerii zic asa", ,,laspitaVdoctorii nc aqi',,Jnai cultur-ni", ,,dup6 carte") qi lui ponos (,,ruseEte")r{'7.

Mdmucd (,,moldoveneqte") se opune lui bunicd (,,ziceau romdniil', ,,zicintelectualii') qilu\ babuSca (,,ruseEte")t08. Staroste e, pe rind, ,,rnoldovenesc",in opozilie cu pe{itor (,,romAnesc"), $i ,Jusesc", in opozilie cu *ercdtdrl

* Ibidem, h. 218, passim.

'00 lbitlem, h. 284, passim.tot lbidem, h. 319, passim.to2 I bidem, h. 320 I I 26, 225, 226.tot lbidem h.329123,25,42,60,95, 103, 125, l6l, 162,189.tM lbidem, h. 4l ll3g, 43, 65,87 , l3g.tos lbidem, h. 521, passin.

'06 lbidem, h. 533, passim.

'o' Ibidem, h.774, passim.toE lbidem, h. 794, passim.

75

76 I. A. FLOREA

(,,moldovenesc")t@. Groasii (,,moldovenesc") qi poloiinii (,,ruseqte") se opun

bi gravidd (,ticeau romdnii"), dar qi pe plan sociocultural qi profesional,

ultimul termen avind gi mlrcile: ,,b un fel de politic6", ,,zic doctorii", ,,e maiculturno", ,,e mai frumos, delicat", ,dupd cart€l', ,gic tinerii"lto. Cimitir ,,zicrom6nii", dar $i ,,e mai cultrrmic", ,Ac intelectualii", ,"zic tinerii", in opozifie cu

{intirim,,moldovenesclrrr. Unii infonnatori apteciazi penffu diferiti termenivechimi de ordinul deceniilor, ceea ce coincide cu aprecierea acestor termeni ca,,rom6negtir, formulati direct de al.ti informatorir12.

Aceastd frecvent[ interferenfi de planuri ne permite sd stabilim confinutulnofirmii nmoldovenesc, in opozitie qi corelafie cu nofiunea nromdnesc,, aqa cumle tblosesc informatorii ALM. Deci nmoldovenescp este:

a) un cuvAnt sau un fonetism popular;

b) general rdspdndit in graiurile cercetate de ALM;c) vechi;d) desemndnd adesea o realitate ehrograficd sau o fradi$e locald, iar

nromdnescn este:

a) un cuvdnt sau un fonetism literar in limba romdn6, cu circulalie recentS inlimba scrisl din Basarabia qi propus de lingviqtii basarabeni ca formi literarl(vezi qi titlul hd4ilor);

b) cunoscut in unele graiuri (bucovinene sau sudice) basarabene qi cu

circula{ie in gaiurile (mai ales sudice) dacoromine;c) in general recent, ,de la romdni";d) desemndnd realitEli ehografice recente, moderne.

Cuvintele qi formele nromineqti, sunt acelea pdtrunse in Basarabia inperioada interbelicd, prin acliunea administraliei, qcolii, armatei, asistenfei

t@ Ibidem, h. 803/25, 3?, 85, 130.

'to lbidelm, h. 813, passim.

'tt lbidem, h. 830/5, 7, 9, 37, 157, 220.r12 Astfel, dupa rispunsul pf'le (ibidem, h. 78), urmeazi comentariile din pct. l5: ,,cu vreo

30deaniinurmisezicca ltitf',dnpct.5, 105, 170, 173, 194,206:.,,cuvreo40-50deaniinurmi se zicea,fttf", din pct. 159: ,,cu vreo 50-60 de ani in urmE se acea kitf'; in alte puncte se

constatS, firI precizare, vehimea absoluti a tsrmerrului ltiti, ca in pct. 54, 59, 6l: ,,foarte vechi",pct. 24, 4l ,86, I 39, 156,204 ,,se zicea tare demult", pct. I 7, 19, 3 I , 35, 36: ,,zic bitranii", oriVechimealuirelativi(incomparafie cupfui\,cainpct. ll3, ll8, 141,143,148, 152, 163, 187,

188: ,,e un cuv0nt mai vechi". in unele puncte, izolate inffe graiurile rusesli, informatorii constatiinsd d pdine e un termen qi mai vechi dexflt pitdi in pct. I 90 ,pini se zicea cu vreo 50-60 de ani

in urmi; acumtoti Ac lttti';inpcl.229 ,pini ziceauunii bltreni tare demult; acum se zice kiti':in pct. 234 ,p ni se zicea lnainte; acum se zice mai ales ltiti'. Asemenea informalii ne-ar

indreptlfi si credem ci prine a existat demult pe toati lntinderea Basarabiei qi a Bucovinei de

Nord, dar ci, lipsit de suportul gi prestigiul limbii litemre, accst termen s-a pierdut in concurenla

sa cu termeirul regional pitri'.

.MOLDOVENESCD, .ROIVLf,NESC", -RUSESC,

medicale. Magistratura, inallii func$onari administrativi, ofiferii qi alte cadresuperioare erau, cei mai mulfi, din Regat, instucfia lor fiind romf,neascE. putemaminti, de exemplu, cE inheaga promofie din 1933 a $colii Normale de lacraiova a fost,,repartizati" in Basarabia. Nu frebuie uitat cd in Basarabia Ei-ausatisFcut stagiul militar tinerii din alte zone ale Romdniei Ei ci, in schimb,tinerii basarabeni frceau armata in Regat.

Institutul de Filolagie Romdnd,, Alexandru P h ilipp ide "

IaSi, str. Codrescu, 2