ANUL 1 - Serb 111, No. 2. 20 RANI EXEMPLARUL OHMIC& 19 MAI 1902.

liFondator I. L. CARAGIALE.

UL ROMANPrim-Redactor: D. TELEOR.

Deva5tarea de la Moftul R0111#811"

e on trek riotts,trá(VezT explicatia in text).

ci ,

n

-

"\.

A..tct e I în.

www.dacoromanica.ro

2 MOFTUL ROSIN

D'ale zilei-A foAt primit Bernard Lazare

Cu tevaturd ; .

I s'aft fdeut onoruiiSi-acum ne 'njurd !

D'acum, vre un luceafdr note,Slea jiddneascd,

Pentru etnchete 8i-alt4evaSd mai pofteascd !

De patru zile ne'ncetatTot ploud 'nir'una

e speranfd-a mai ploualittreagd luna!

Partidul nostru liberal 'E vesel stare:

Din ploi poate le-o rdsdriVre un om. mare !

'Cronioar.

aeportajDevastarea. redaqiell.

0:111oftului .13omin"1.4a óra. Tana noaptea

La. ora unui noaptea redactoriTMoftului Romin, In numr devr'o treT-zec carT locuesc topin Palatal ziaruluT, anume cons-fruit, at fost de§,teptatT din sornn,de tipete, urlete i de grele

in poarta de fier a gan2:

AlarrilaImediat portarul dete -alarma.

Reductorii fora tot! In picioareIn fata pericolulur. Panica erade nedescris.

Ce era?Ce era ? Numrul unu al foil

noastre suparase foarte mult peo suma de ovreT din Galitia, ve-nitT pe ft.ris in tan ca sa stu-

- dieze situatia Rorniniet Ace*tiadat Intilnire la o ciainerie

izraelita si de acolo at plecatin corpore spre redactia noas-tra cintind :

Aste zicturiSi palateContra noastra

Ridicate,Aideti !AidetT !A le därima !'N'auzitTIn piata larma ?etc. etc. etc.

Versurile acestea ale regreta-tului poet Catina de la 48, eraumodificate - de un autor evret.

Pe drumIn tot drumul devastantiT at

lost lasatI liber! chiar sa cinte.I-a suparat putin aerul rece alnoptiT.

RedaetielAjunsi la redactie, citT-va maT

habotnia at' inceput sa vocifereze :ghei in dreideird i altele. Apo!at lovit poarta cu ciobotelecu bastoanele.

FugaUn singur maturator de strada

apropiindu-se de Intre-bindul ce vor, a fost de ajuns

faca pe totT- sa fuga ca po-tirnichile.

REPORTER.

Cortgresui rnedicilor$tifi cd a deschis congresul

suilarea medicaid ;de fried, nici o boald

Nu mai e in CaPitald !

La qedintd, doftorimeaA venit c'un plan sub(ire,InarmaM cu lanfete,Prevdzutcl cu

Telegrame priimird,Foarte multe ei acuma,De -la. multe epidemii,Ba le-a `Scris pind i ciuma .!

Ce-o sd- facd ? Ce-o sd dreagd?E teribil - eft socot -Contra boalelor vestiteHotdrit a12 un complot!

E frumos inset un lucruCd top medicii d'ast dataAdunatus'aft - drdgutii -La consult fall de plata !

TELEOR.X-=X

Vestim pe riumerosiI nostrilcititorT ca " proprietatea MoftuluiRomin nu ma! apartine ilustruldfscriitor I. L. Caragiale.

D-sa a cedat Moftul Rominuntil vechit tplaborator al acestereviste, care 0.-a asigurat concursulcelor maT distin§T scriitorl.

Aceastä cedare nu face inn cadistinsul lost director al MoftuluiRomin sa nu colaboreze i pe vii-tor la fosta sa revista.

5ERIGZITATIInstinct de prezervare

- Pentru ce confratele nostru EmilFagure, cind injurä sail face spirit in A-deverul, scrie in tot-d'auna sub rubrica Dinfuga condeiului

- Pintru-ci din fugl, potl s5. injury,sg-tY batY joc de cine-va firä ca

fie frid. te poate prinde cine-va ?Un useudonim fustificat

Pentru ce Emil Honigman de laAdevèrul, isdleqte Fagure?

- Peutru cä d. Sachi Rubinstein iT zicein fie-care zi:

- Fa gurd moT Fagurä, dad vrel, s5.-tYplutesc chenzina.

FIGARO.

pig rot maUlna poet

Cu prul lung poetul, .

Cad nu '1 tunde de fel ;.In prul 4tit ce este,$tia §i ce-T sub el!...

ZtT.

Mde ta .13ancheta mediator

dupd Congrez

Sorbitioane constelaMSorbitione acetalaSorbitione Yuliana

Cibus agneusSpinacia virida -

Solanum tuberosum .cum butirRstileaCarottaBetta vulgarisRipa sativaAaron' cepaCucumisPalenta zea maisGlacitsAqua vitaeVinum generosum quantum satis

Aqua fontis.

II

mari,

lo-viturTgala

si-at

'Salutes

$i

glistire !

Par'cä

-.40Cre

--

si

--;

i

eT si

-

;

;

sä-Vi

1

it till

ft taupe

Aexis 1.-xoà-

--

si

sal

,

ml

www.dacoromanica.ro

,MOFTUL ROMIN

CEIONICA TEATKALA

Teatrul la sate

Dar sä fac compadatil earl ar pu-tea friz-a susceptibilitatea actorilor nos-tri de la Teatrul National, pentru cariam un deosebit respect si o profundg ad-miratie, ci mai bine sä trec la subiectulpe 'care mi-1 indica titlul articolulul,

Vol vorbi despre piesa « Vreijitorul»drama In trel acte, care s'a prezentatzilele acestea, pe scena teatruha dincomuna Porcestii-de-Sus.

Era o zi calda de prirngvarg. Tot ceare mai distins, Porcestii-de-Sus, era.adunat in hambarul d-lui Pribegeanu,ca sii asculte premiera ce trebuia saaibA loc in acea zi.

ImI pare ra g, din lipsá de spatid,nu pot face o amán anti tä dare de seamáasupra valoarel literate si. dramaticelucrgrel d-lui Constantin S. Popescu,

- institutor si autorul sus numitei piese.voi märgini sä -v fac cunoscut su-

biectul piesel, care e urmgtorul:Un Oran gospodar, inteligent, si a-

bonat la revista A1binz, e acuzat deconsgtenii si, cg face vrijitorie, pentrucii pgmintul lui produce mult, pentrucii vitele lui sunt grase, pentru cii ar-borii lui, dad cele mat frumoase si gus-toase poame etc.

Aceastá convmgere e atit de inrg-dkanatd in mintea tgranilor din acelsat, in cit inteo bung dimineatä., trag

juclecatg pe *anal vrdjitor, spre a'si. la socotealk in fata legilor, de yeah-

pe cart le intrebuinteazi ca sg senbOgiteascA, pe cind locuitoriArgcésc din zi in zi maiPiesa a fost jucatä cu mult antren

de cadre dol invtgtori si devil scoaleidin comuna Porcestii-de-Sus.

Scena din urmá, mai ales, a fostfoarte miscátoare :

Acuzatul se prezintä cu fruntea sus,,in fata judecgtorului si a rispuns plinde .mindrie : (textual).

- aEI mii acuzg., d-le judecator, ciisunt vrdjitor pentru cg vitele mele suntgrase pe cind ale tor sunt slabe ! Nu-1Mc! o vrajä d-le judecitor 1... Dacd

,,NTrilljittarttl"De cind cl. Kalinderu a sernAnaf ideia_

Teatrelor la sate,- ail rasa. din Corpuldidactic primar, o multime de autoridramatic!. Revizori scolari, institutori,invetátori si chiar preotl, a inceputsii Scrie piese intregl de teatru.

SA fim mind drepti :Weal actoril de la Teatru i toti Man-

dyil din tara romineascg suit' piese de-teatru de ce ne-am mira oare, cg simembrif Corpulut didactic, sa deda laast-fel de indelkniciri, mat cu seamäcd acestla din urmá, cunpsc si 'grama-tica lui Manliu.

tele mele sunt grase, aceasta e din cauzaen stii ea .ce sii le hränesc !

- - «Cu ce le hrinesti (intrebg jute,judegtorul).

- «Cu ce le hränesc ? (Aci, barium'zimbeste ironic, scoate din traisig unnurngr din revista o deschidesi lovind cu dosul palmel peste fila undee tipáritg circularea d-lui Kalinderu, re-lativ la cresterea vitelor, zice :) Cu fir-cuiarea asta Irni hränesc ed vitele, d le(*leader, s'trgitt

Judecgtorul väzind nevinovgtia st In-telepciunea acestut Oran, il achitä inaplauzele furtuuoase ale spectatorilordin hambarul d-lui posesor -al mosidPorcestii-de-sus

Difpg reprezentatie tgranii s'ad retrasla circiumä unde aü discutat pin'in tir-zid minunea zilei, inirebindu.se nedu-meriti :

Ce buruiand o mai fi, vericA,si fircularea ale a lu domnu Kalinderu,de ingrasa asa vita rominului ?

Ori-ce s'ar zice, Teatrul la sate areo menire inaltg, care va influenta multasupra moralului tgranului si a stäreilai economice si si nu ne minim dacaintr'o buna dimineatä, Ministerul de Do-mend, va primi din partea sätenilor dinPorcestil de sus, o petitie priti care vorcere semintä de firculare spre ,a o ge-mana si et pe mosia lor

CAZABAN.

It plingea pe dom' PalladuToatd lumea cd" debilCd s'a dus sa facet curd ;Cine crede, e copil.

Ministerul Pdrdsit'aCu un aer prea umil ;Stiff, de ce P S'a dus ca regitSa. traiascd in exit !

scris cd nu se 'ntoarceEl in fard de la istruCa or care OM din lume,Ci dacd numit ministru.!

Plingeti voi aí tut prietint,Cum it One i Biladu,Plingeti, plingeti mahalale,L'ati pierdut pes dom' Palladu !

MITICX

xt-A

Clopotele 6lesfemafesail

Cadavrul 7m6ldnit

ROMAN ORIGINAL DE MARE SÉNZATIE(UR MARE)

PARTEA. A' TREIA

Vricuciritc,le clé C (YU.CAP. L

pe malarile Adria tiedTreeing trel hid de la sfisietoarele scene

pe earl le-am deserts mat sus.0 tuna plink lumina intinsul märei A-

driatice aflate in reflux.Niel un vita nu turbura suprafMa apel,

care pirea o imensä,ogllndi n care lunase reproducea cu o 'iguana umbra derape°.

In stinga In itnensa departare se eireaticite-va puncte negre produse de o vechecolonic de castorl earl, rèfugiatt de a-proape cincl-sore-zece secole din Impre-

lavajurimile Neapoiulter goniO de ferbinteaa Vezuviului ta eruptiune, se stabiliserä aci,constitund un imens isvor de bogalle arula,&pi cum Se stle, popoarele neo-latinedatorese repedea lor 11111cl-ire.

FenrcieniT odinioari, tar aziPolonli si septentrionala scandinavie, da-toresc comercird lor de purpura, vax, scoldsi ace .cu &made, presenW acestor imensecolonit de batraciene ale Adrienne'.

Luna se rüsfita in Mare dind sereY oduioasa ilia* de feerie, iar pe stincileBalcanilor licarea ca o cununi de lampi-cane portul Barceloniel scufundat inteoruisterioasa ticere.

Orologiu de la San-Marco sonä ordenoua seara.

o luntre mlscata de patru-zeel .de lopg-tar! inainta .spre plaja argintie. Sgornotulcader4at al ramelor se amesteca cu unsunet duios de mandoling, iar o voce so-nora: de bgrbat data cu pasitme cnnos-'cuta romanta a celebrului Barzon : Läsa-li-nta sit ant in pace..."

Barca atinse carnal, lopariI se aromape doni rinduri salutind militireste iarunul dintre el, care pirea cit e seful lor,se adresä unul auk, care ping atunci se-vise la prorg :

- Pe aci stapine ITitling sari sprinten afara pe plaje iar

barca se departi spre larg:Era un om de o staturi mljlocie, slab,

subtirel, viol. Nu i-ai fi dat mai malt de28- 30 de ant.- Figura lut avea ceva ca-racteristic cid nasal li era strimb spre

Niste vestminte bogate IT acoporeaücorpul i o lunga spadi de Toledo II a-tirna la coapsä.

Citilorii cred cg cunoscut. Era sim-paticul Viconte de Coli, care venea din Fi-ladelfia uncle lasase pe Dona Clara la pg.-rintele, rusul Dragomir Polizica. Curajulsa era cu atIt mal mare cu cit strAituse3000 de noduri in barca posedind asupralui peste o jumtate de milion In efectede ale bincel Mizilene.

- Ce-o fi, o Beirut viconte,luind aleea care duce spre Casino -orftntreesc capitalul si voi putea cere minaprincesel de AjaCio,. salt Imi sbor creeril.

nu

M

n

Albina,

!»

-

Joel_

Si-a

Engle.,

stinga.

fi-to ziseimI

mii

,

re'd.

P1-4'

iT

.

......

ea

rear ált1

mi-

d

i

!

!

l

!

'

!

!

'

:

:

:

.

!

!

,

,

!

,

!

,

!

'

!

www.dacoromanica.ro

MOFTUL ROMiN

Pe cuvintul Inca de gentilom, asa voi face.Este o provide*" a desperatilor care-I

scapa de peire. Tinärul Coti pontä nebunla bacara. "Frei. bancî a fost decavate de,junele viconte in cite-va lovituri. Pe la o-rele douä din noapte cistigase un milioncloud sate de ruff de Id.

-E momentul sä m retrag, ît zise&Ant-mina priucesei de Ajacio este amea, Saerebleu !

Il strinse bacnotele, ii aduna aural dedinainte i plea.

Abea esi pe terasä cind douL" lovituride revolver se auzird in sdaga. Lumen a-lerga in acea parte ucde gäsi zacind dougcadavre.

Erau marchizul de Ste. Mathieu i Gets-zalts Iondhi clout spaniel! cart 41 sbura-sera creerif dupä ce mí pierdut same fa-buloase.

CAP. II

AtaculAbea vicontele fact] ciff-va past i o um-

brá grasä if tale drama! prin intuneree.Träsurile feteI nu i se puteaa zari din causenoel mead dese, dar vicontcle de cod cuspiritul sal perspicace il conoscu.

- Cine esti tu strine care'ini oprestlcalea binelui in climatal negrel nopti,ce vref de la mine?

- Zadarnic te vet trudi tinere Zdrun-lius saü Collonius cad nu vet sti cine sunt,dar te vol ucide pc ion I

Auzind cele doui porecle ale Ira dinSantiago, tinärul viconte pali de moartesi trase spada :

Devi at mascä arhiduce, dar te cu-nose dupa favorite si ceafa rosie. EstI ar-hiducele Groil-mann, dusmanul med demoarte. In garda mizerabile !

Tinärul viconte minula admirabil spada.Dou fente de coup droit urmate de undouble â fond si spada sa patrunse in /ital.arhiducelui, if sparse carotida i moartea-Ifu trasnitoare

Expirind, arhiducele sopti cu o vocemuribunda gilgiita de singele care-I cur-gea In velar!:

... Vet.., da... acest... plic... fleet mèledin... Vane,.

ii sucombii.Ast-fel pieri Ultimul din Groff-1,1de, fala

cruciadelor.Ce-a voit semi zicá dinsul Vfnelzia

sad Venezuela- îi zise vicontele de Cod,privind recele cadavra pe cind o lacrimäde remuscare datuna fata-dar in sfirsitvoi elk acea hied 'nicer de asl cheltuiun miliard !

Si dispiru.(Va urma) GEORGE CAIR.

jot Niticd--La birt, un musterid esclamA:- Mete, vreme clan al,0 birja adu'mI!"

Iar MiticaEsclama: - ,,Mie un tramvay ?"

Roelet

De ce n arnde venit" artist*

Monolog

De ce n'am devenit artist...De ce ? i aveam toate insusi-rile... Iml rAdeam mustatile, imllasam pArul lung, imI albastreambarbia. Si trecusem pragul Tea-truluT National... Pascaly ma ba-tea pe umerl si-Int zicea : (Imi-teaza vocea tut Pasealy), baIete,aI talent! Dimitriade Ind lua demina, 0-'mt spunea : (ImiteazAvocea luT Dimitriade), tinere attalent! Millo, ehtar Millo, imlspunea tremurind : (finiteazA vo-cea tut Millo), amicul met, estcel mat talentat tinar!...) Et, va

Emotie... Fericire...Mersi, musiu Pascaly, mersi mu-siu Millo, mersi tata Froso ! IT

ziceam i lu Madam Sarandi...Iml trebula un rol, ca sa les inevidenta. Un rol mic, nu maTmult... Se repeta marea pIesaistoricA: Turnurile Parisului...CincT acte, ópt-spre-zece tablo-urI; WAHL corAbil, Oranranee, popor, soldatl. Ce de te-vaturA! Corurl nouT, costumenout de Ilie Berger, muzicA noua...Asa pIesa mat rar! Literara, nualt-ceva... Directorul Teatrulutma chemä si'mt zise: Tanasache,la tine mt-e nadejdea : Pentruplesa asta îT dat un cuvInt, nu-mal unul; dar ziel bine. hiactul al douilea, dupa ridicareacortinel, trebue sa intre regeleFrantel, In sala tronulul, Tu, IIanuntl, zice el. Al sa strigi :Regele ! Dar sa nu pronuntl caadormitiT, niel ca aia cu mama-liga 'n gurA. - Am inteles, IIrspunsel et. - IT dat o sap-'Militia de zile sa repett-zise el.

0 saptamina de zile ! Seaptezile, ca sA invat un singur cu-vInt.., i m'am pus pe repetitie

pe exercitiurt : Regele ! Re-gele ! Regele ! (In Regele ! (lute)Regele! (Maestos) Regele! (Piti-gaiat) Regele! (Gingav) Regele :

.(Scandat)Regele ! La birt, ziceam!Mete, o lista de bucate mat re-

Ideia irnprumutata.

pede, Regele ! 0 sticla de vin,Regele ! FranzelA, Regele ! Matrepede, Regele! Supa sa fie ter-binte, Regele! E prea multa, Re-gele ! Vaal sa platesc, Regele !Salutare, Regele! BaTatul de labitt sa uita la mine curios. 0 fizis: Astula it lipseste o doagA !Pe drum cu cine ma intilneamit ziceam : Buna ziva, Regele! CemaT facT ? Regele! La revedere,Regele! VA Inchipuitl ce ziceatarnica: Un vardist s'a luat dupamine Intr'o zi si m'a urmarit obucata buna. Vorbeam singur pedrum : Regete! Regele! Regele!Acasa, unde stam cu chirie, seMaser& de gindurl. La cafenea :da'ml o cafea, Regele! SA albAca o idele de coniac, Regele! Lavacsuitorul de ghete, la croitor,la Meanie, in toate partite acelaslucru. In fine ziceam cuvintul Re-gele, cu atita talent, cu atita jus-tete, cu atita siguranta, in citeram sigur de cel maT maresucces.

Viitorul met atirna d'un cu-Vint! Angajat la Teatrul Natio-nal cu lean buna. Pe urma so-cietar! Ce de avantagil! In relatilcu comitetul teatral: oamenl li-teratl, autorl, muzicantl, pictort.Intre coriste. Ce fete frumoase:blonde, brune, satene... i ce fetebune ! Cu artistele la tatfas In toa-ter. Ce ocht ! Ce brate ! Ce curte !Aer parfurnat de Germandrée, deopoponax, de micsunele...

In fine, seara de reprezentatiesosi. De la sapte eram la teatru,grimat, perucat, costumat. As-teptam intre culise sA-mt vierindul sa intru. ImI admiramchiulotit si jabourile. Ce stotCe eleganta ! PompieriI se plirbat pe MO mine si ma prive.cu coada ochiulul. Iml facustun chip.., Umeril obrajilor roOra dupA urechl... Mat tillmos. Asa se grimeaza in teatrueel cart vor sA parA trumost.ce peruca ! Blonda, numal inele.Mi-o asezase bietu Mahauer cumstie el mat bine.. Paream scosdin cutie : paream cu totul al-tul. Iml cam batea inima. OlatA,o domnisoara de la Curte, trecurepede i ma lovi cu cotul. II

-

I

.

.

cet)

.

\

si

si

ii

xr -aa

tA-

4

X131C

sal

-

*)

-

--

inchipuitl...

!

:

!

1

'

si

I

www.dacoromanica.ro

MOFTUL ROMiN

placusem. 0 asteptam sä se, Marintoara ca sa-I spur vr'o obraz-nicie, cloud. Sala era plinä depublic. De m'ar aplauda! ImIziceam eü. La galerie se bäteatldour mitocani toate privirilese indreptase spre eT. Ce risete !Nu mar da nimeni atentie la cespuneati actoriT pe scenA. Pas-caly era superb: Fir blastemat!Maledictie ! Copii men exclamael teribil. Actul I se jucd bine.Cind se Tidied cortina la actulal II-lea, rigisorulimi dete blindin scend. Infra si strigaI cu glastare : Regina !

A doua zi am cerut o functiela Regie.

Teleor

juFul unel fertile e titlulnei captivantetatuluf nostruvanovid.

nuvele, datorrita talen-scriitc.nr Sofironie

'--°Mofturi Rouf

- De ce anal acesta d. Gh. Adameseu .seeretarul general de la Calte, n'a maiOmit diseurs la Congrestil medicilor?

Pentru-cä Gavernul a Insärcinat ped. Ciocanelli, care, de, e si mai com-petent.

Intre dol cetäteni :*

- De ce statnia lei Eliade e de freimetri îaäliine si a lui I. C. Brätiannde trei-zeci metri ?

-A lui Eliade e antá de popor ;pe end a lei Dentine e luältati departidal liberal care e bogat.

*P.Mien cä d. P. ern p Va scoate un

volum Intitulat : áraniÎ si mistretil.* *

Pegele DorobantulAceasta era odati deviza d-lui P.

P. Carp.Atäzi Epoca, organul &lei Carp, de-

aprobi pe Dorobantul...Ca M. S. Regele nu stim cum o fi

sand d. Carp.

Intro dol literati :- Care gut cele mai placate mo-

mente ?- Momente de I. L. Caragiale.

*- De ee nu s'a publicat lista deco-

ratiilor de 10 Maiù ?Guvernul aveaptä sä stea ploaia,

ca sä vie el ea ploaia lei de decoratii.Nu se poate doui ploi d'o-datä

RICX.

CINISM !--El studia, era 'ntr'a saptea

repelent de vr'o doui ani,Ea vinzettoare la o casä

In Lipscani.

in calea vietei -Un drum de tori bätätorit -

dintr'un zimbet, dintr'o soaptd,iubit !--

Povestea insd se repetä :El o inseald, ce misel !A5i ea nu poate sd trdiascd

Fdrä el !

Ce ginduri negre o cuprinde...Sä se omoare... A gäsit !...Un glont de revolver, durere

D'un clipit !--Dar &are bani set-V1 procUre..

nimeni, nici un cunoscutCdrui ceard visa armä,

Imprumut.

scrie lui, spunindu'i planultermind : eft te-am ertat...

Imi trebue doar bani i totu'iTerminat !"--

Ii va rdspunde el ! Ertare...77

Va cere P... 0 ! va ertatot trecutul, suferinta,

Va nita !"

doica-zi sosi rdspunsul -Adus d'un comisioner

trimit zece lei, OW cumperiRevolver!"

CHIC.

Freza(SCENA SE PETRECE LA UN PRIZER

DE CLASA 'NTIIA DE PE CALEAVICTORIEI). Oft.

D. C. Stoicescu.- AT ascutitfo arfecile ?

Frizerul. - Mal e vorbä.D. Stoicescu. -FA cu lad are

de seamd acum.Frizerul. - Ca 'n tot-d'auna.

(incepe al tundd pe ministru.uitindu-se la un jurnal al Aca-demiel Coaforilor din Paris).

D. Stoicescu (cu ochii

fericit). - SA nu gre.T3,5ti cit tAtipierdut.

pe mine.D. Stoicescu. -Ce cosmetice

v'a mai sosit?Frizerul (multumit).-Ne-a so-

sitärd multe.D. Stoicescu. mi le arki

pe urina.Frizerul (vesel).- Cu plAcere,

domnule Ministru.D. Stoicescu.- Ce parfumurl

inaI aveti?Frizerul.- De toate.D. Stoicescu.- SA le véd pe

urmd.Frizerul.- SA bine-voitl sa le

inspectatl d-voastre pe toate (ter-minind). SA vA fie de bine!

D. Stoicescu (uitindu-se in o-glindd.-Ce 'ml-at facut domnule?

Frizerul (mirat). - Ce ?D. Stoicescu. - Al comis un

sacrilegig !..Frizerul. (speriat).- ?

D. Stoicescu.- PAI dracu?Frizerul.- Ce-am fAcut, val

de mine ?D. Stoicescu (in culmea dis-

perärei). - lásat un fir depér maI lung la freza din stinga!Tocmal azI, zi de receptie la Mi-nisterul de Externe !..

11111111111

TELEOR

DIN MORAVURILE LITERATILOR

Seriozitatea criticilorNu de mutt a apärut un volum de

versuri scrise de un tinär poet carepromite.

Mi-e amic tinérul care prornite si deaceia i-am promis si ed ai void faceo mare reclamä in gazete.

Dar cum ? Acesta e misterul. Mis-terul ? Nimic mai simplu :

In ziva nobilei mele pror-;giuni,intilnit ca din intimplare cu d:criticul autorizat al gazetel Politica.

- Apropos, ce zici de volurnul d-lui S.- Nici nu l'arn citit, imi rspunse

cu dispret criticul ridicind din umeri.- citesti, monser, e admirabil.Delavrancea e incintat. Peste cite-vazile ii va face o recensie in gazeta Mi-nerva.

plecal repede, lasind pe criticpansiv.

Ca din intimplare, intru in redactiaziarului Soldatul. Criticul autorizat algazetei, privea in platen. L-am scosdin reverie.

tt u-

-

-

5

intilnit

S'aií

A

Stoicescll

inchi§i,

Friierul.- Las'

Si

-

si

,1

,

41

.

*

xi=x

sd'i'

itSi

1R1 [Tom,

1

°

EA

Ark,

;-

*

xt---75x

Sai

Ii

:

'Mi-aI

*

'

--

Si

Itt

ntdrn,

Säl

www.dacoromanica.ro

' MOFTIIL RCNIN

- Ce mat nod ?- Nimic. Natura pare moartä, mi-e

sila sa mai scrid...- Apropos de scris, a citit volu-

mul la S. ? Apol .adaog cu indiferenta:Mie Ifni pare un fleac si nu inteleg dece Maiorescu a spus, - eram si ed defata va face o recensie foartemagulitoare, cad' pretinde, inchipues-te-tI monser, ea autorul e plin de talent si ca are fond ...e un Lenau alR o min iel. .

- 5i ed -sint de pärerea amiculuimed Maiorescu si daca n'am scris pinäacum, e c. n'am volumul, imi rspunSecriticul, gray.

Bon jour.Bonjour... Apropos, daca

pe S. roagd-1 snell trimeataweed al citesc'..

Ca din intimplare gasesc_ la Coope-rativa pe criticul Sistem de la gazetaVirgins.

- El, e a adevarat ca Panu inträ inminis ... ? ' '

Fleacuri...- Apropos de fleacuri, ai citit vo-

lurnul lui S.?. -

- Te rog sa nu nie-' indispui. 5inara fina a nasulut cu miros de criticMen o miscare irnperceptibila.

- Cu toate acestea d. critic Ghe-rea nu se indispune de loc, cind i sevorbesce de volumul- WI S. Mai muttinca, i-a fagiiduit o recensie in revistaBurghezul.

Criticul Ind privi cercetator :- Cine ti-a spus asta ?- Propriele mete urechl.Tot in acea zi si tot ca din intim-

plare, intru in Oaf eneaun Kübler, undeintilnesc pe directorul revistel «La Mi-norii».

- Cum merge arta d-le Fleureschy ?- Cu pasl de regibá ! Cit timp vor

fi scriitori ca mine, ca mitcea, ca Va-sile, ca Chita', ea Jicá, ca Lulutä, ca

'Tine etc. arta va strAluci pe cerul lite-raturei romine. Simbolistit vor...

- Tocmal de simbolisti voiam sävorbesc. Cunosc un adevarat talent Untinär...

- Citi anl?N.umai de sease-spie-zece... a

scos un volum .admirabil de versurl si-*plate de o forma adevarat mace-cifyrigehyani. Autorul si-a trimis volu--mill la toti ilustri (!) nostri: MaiorescuGherea, Delavrancea, Caragealé, si stiige ad spus acestiadespre acest volum?

e un fleac!Tocmal ?

Ne-am desparfit blestemind stupidi-tatea si räutatea omeneasca.

A doua zi întilnsc pe amicul med,stiff poetul care promite.

Ce fact mö S- Bine d-le i amicul trecu ina-

inte mindru,, drept, capOl neclintit, pri-virea fixä.

Ce se intimplase J Ce intjig, i care

-,/

a fost criminalul care a tesut-o? Voiamsit alerg dupä amicul med, dar mg sum-team tintuit in loc; picioarele 'ml pä.-read ca de plumb, in tocmai ca intr'un vis.

De-o-data insa, mg: smucesc din a-ceasta toropealä. Dar in loc sä alergdupa amicul med, má indrept sprechioscul din fata mea.

- Politica, Soldatul; BurghezulLa Minorif am cerut iute fled sal

-respir. .

De sigur ca farsa nu mi-a reusit !Poetul s'a simtit lovit in amorul sailpropria.

Dar nu; Politica, prin condeiul luiLyric. il gasesce pe S., un poet de mare,talent; Soklatul ii consacrä o coloanaintreaga de laude; Virgina un loiletonintreg, iar revista La Minoril o pagingintreagä din care reese cit .arnicul, medS. e un adevärat genid !

Critica i fäcuse datoria! De ce darsupärarea amiculuI med! De ce aceastäracealä, de ce aceastá mindrie!

- De ce astä suparare contra meaamice ? i-am reprosat lui S. chid l'arninttlnit.

- Mai slabeste-mä cu prietenia, d-le,irni räspunse amicul med ; sä vede cän'al citit ziarele, san n'ai simtul corn-paratier? E o oare:care distantä intrenob, d-le !

Are dreptate amicul! Trebuia sa pre-vad aceasta-

ALEXANDRU CAZABAN1=3:e

ILTri s satD. S, Barbasurl de cind s'a insurat,

observd eá de cite-orl ese in 'stradäinsotit de .nevasta-sa, prietenil lul nu-1mat salutä.

Foarte contrariat de aceasta Barba-surd inteo zi intrebl pe amicul siBarbä-neagrä :

- Pentu ce nu ma vezi cind es -instradä cu Elvira mea?

Pentru ca atuncI n'o 1.fct de citpe dinsa, raspunse galantul Barba-neagra.

r5'. ..- digN tat..

A-

-MitiCa-avea un ceas de aim-Cum inchipui aeva,Un. ceas de prima calitate

cumparase din Geneva !

Dar, striMptorat, srmanul junezis, in gândul lui: helbet!

$i la ovre!, pe doua sute,Il puse, mare, arnanet!

A doua zi, un 'bun sprietinL'intreaba: ceasul undelt este?"Mitica II rspunde 'ndata :- ;J.:am dat Sa 'nir* ovreeste!"

Teieor

La BarbierDar bine Spirache, tu ai de end si te

fact popft? zise madam Ciufescu barbatu-lui safi, care toemal venise din tirg.

Spirache Ciufescu, déjea catranit de atlesupárari, privi chiodoris pe nevastazise :

- Dar asta ce vorba mai este ?- zá asea, intrebat i d-nu

dorache, azi : Ce, domnu Spirache se facepop.? si cucoana Marita m'a intrebat. Tecaviizat ea Oral mire.

- Mai India, stilt eu siminarist ? Cevorba e asta ? Dumnealor n'afi dá inert'se vede...

- 'Fie, ca ar trebui sä te tunzi.- Sá Ina tunz? Cu ce ?- IT dad cii parale.- Imi dai d-ta ? Banii &tale i ai mel

nu slat tot una ?- Am grant un franc pa drum.- CUM aoa ?- Uite, merge= pe drum si mi lovese

da ceva, clad md uit, ce era? Un franc.Figura lui Spirache se ilumina: Era un

franc da cfstig, Lisa din senin:- Adu-I incoace.- dad cu conditie sit te tunzi,

sa-mi .vii diseara boboc!Si-i dete franca.Spirache plecä.Uncle aft ma tuna? Toll slut nigte pre-

tentiogi. ia beau din pullet, pa nimic.Al mg prost barbier daca are dona cadreIn perete "si o oglindá, sd crede Pol coa-fern. Era bine Initiate, am auzit din bi-Met te tundeat, te Weal, te spalai, tepomidai, te parfumal, te seirliontat p'ofirfirica... Acuma, franca saracu ! Par'eafranca 'I face gaina. Itt da de doll& treiori on brichi, perdaf, nici nimicafrancu! Ba mat vine s'un baiat da't1 sou-tura haiaele ca dai si tut ceva. Sadins sit ia ! Doi bani, deaf place !restul la buzunar ctstig.

Asa cugetit Ciufescn nittndu-se printoate barbieriile care'l iegeati Inainte. Nagasea ce canta el: o pravilie murdara,Wind de muste si de cop de pepene; onnn laid adormit niitatiet caruia sal dalori i cit. vre-o jumätate de orá detrepadare, se opri in dreptul frezarist Labricial lui Gogalniceanu".

- Aid ,e de mine ! Namai .un beadle,un ncenie.

Si intl.Sgomotul pasilor si. fa auzit de ° stap

nul barbieriei, care apart' din odaiachid, ras, en Oral mare si arliontat,nu pieptene Mitt In ,par, cu prul remeltIn alunita din barbie i eu zimbetul ca-racteristic pe buze.

- Cu ce putem servi pe domnu ?Spirache Incremeni. Va avea aface c'un

,barbier, îri toata puterea cnvtutului, care. o 8571 ceará bani multi. MI ! A calcat nusttngul gi pace !mina. S'ar fi tutors tudartit,da 'i era mein!).

-A vrea, domunle, sal ma tunz.- Poftiti, ma rog. Luati too mal lingii,

'gem. Si vede mat bine.Spirache Se a§eza pe scaun in fats o-

glinzil. Admire un tabloil ce representape potentatil Europei, stied unul !toga Pi

altul p'o anca. Unga Acest tabled _se a-

1volumul...

-

- Cä-

- ?

si

e

eXtticil

't'i-aT

Ce'l

m'a Tu-

Ti-I

nici

Si

i

-ca'l

si

-

-

--lui si-i

¡

.--

-

.

-

,

.

1

:

'

ti

sin

1 DiedkI

www.dacoromanica.ro

MOFTErl: ROMN 7

11a un altul : 0 midis atacata de lupi iarnalines; iar d'asupra oglinzit o frumoasä

eadinit faciudu-s1 Vint cu un evantail depene de prim.

Lux, lux, eugeta Spirache, ea iabanii mat lesne...

- Doriti ed titem pint( märunt, cu bre-ton, pa frunte, on carare la mijloc, in pe-rie, or zexunzehtig?

- Ce tot vorbesti domnule ? Tunde-maciocan.

- Mete, striga barbierul, masina pen-tru numarul aint, la ceafa, foarfeceleascutite de mine. Si incepu sä'l infaeurein cearsafuri sin servete.

Spirache nu se simtea de loc bine ; toatemarafeturile astea II tnabueeati ; simtea elcum i-se duce francu.

- Dar nu vol da de cit douà-zecl debard'. Aida de ! Par'ca o s fac sat en bar-bieru ! 0 ä plee p'aci 'neolo i n'omat väz tact o data. 0 zdreanta de bar-bier I Ce atita ceremonie ?"

Si se Incrunta, gata sit gäseasca CUM-nth. la ori i ce, ei pus pe cearta.

- Mai iute, domnule, ca timpul ne costaparale.

- La moment !

Si bleeps un pursuit asurzitor produs defoarfect. Parul radon chit, eläl, Wind ra-faria albi dupa piept.

De ce sa ma jail rän en mitocanu, eu-getá el mat pe urmi, pe dud It gidilaplant degetele lui nee Nae ; cu mitocanusa nu te put, cä e si iaú eabindle".

- D-ta tunzi i dint d'aia 'Moon easa-I facl-cum se zice-let ?

- Ed domnule? Pardon. Sint si d'aia.Eft am lost ell Davila in ritsboin. Pardon.

- Pardon. Nu m'am gindit ca te superl.Dar slat frutuo91 cuinil aia Mine!, tun,si ;paech slut leL Tund i unit frizerl dincalea Victoriel.

- Asa ceva nu fac. Poftiti sa va, spitpe cap ?

- Nu, nu.- De ce nu, d-le, poftim...Si Incept sä-1 umple de clabucl.- Dane ma spell... bine... Tn contn du-

mitale !Barbierul intelese cu eine are de a-

face. Si Iasi... Incepu sa'l surchideasca cudestiul Al mare de la mina dreapta, de iafacia calm! unmet cucue.

- Mat facet.- Lasa, sa scoatem ninnies Poftitl

pleimadie?- De care even ?-- Cu mires de Emden-, de vanilie

de calse.Pune-mi din toate.

- Bucuros.Ii freed i cu pomadä, spot fl pieptlind

en grebla, fl netezi pe la sprincene cu pu-ful, si 'I rasuci mustatile cu sfireul destelor. .

va fie de bine !- Mersi. D'acum stilt muVeriul d-tale

pentru tot-d'auna.Foarte multumim.

Si. Nae asmuti pitpalacn, flueriodu-loaria ;

0 dragi Margaret() !"Pitpalacn incepu ä elute, dar numai

notele de la Inceput.-E cam eiteav, observi Spiraelie.- N'a bäut apä. L'arn uitat snarl.., nu

i-am pus... 0 pasare i asta...

Spirache ficea planuri peste planuri,cum sa pue banil pa mesa ¡lira ad fie preaIn vederea lui nea Nae.

La un moment dat, and barbierul se In -toarse cu spatele ea sa pue foarfeeele indulap, Ciufescu scoase douit-zecl de bent,11 pasts pe furis fit coital tine mese i o

sterse repede, zictnd- Buni-ziva, domnnle, poftim- Iiii... d'astia mi-ai fost ? Cn simini-

ehie ! Legea ta de papugill !..Si punind mina pe ligheanul plin en apa

fierbinte i cu Benue, it asvirli drept inspinarea lui Spirache, care nu se depar-tase malt de privilie vtrst...

- Ce fact, domnule ?-A ! pardon...

D. Teleor

Sipicutd- Vine...- SipicutA?- Da.

pe chid vorbeam asa cuun coleg, Sipicutd ntrA in re-dactie :- BunA ziva. Ce facet!?

Si se repezi la ceT sease-seapteinsT carT scriat pe la mese sile dete mina.

Cc facT ?Bine.SipicutA, dragA...Ce e ?AT tu treabA ?- N'am.Bravo, SipicutA.- Dar de ce mA intrebi ?Vream sA te rog ceva.Cc?Nu te superi ?Nu, Doamne fereste!Uite ce e... FA'nfi o tigare...Uite portabacu, foita...Mersi...N'aT pentru ce... Et trebue

MIT zic mersi...- Cum sA fie tigarea ?- Cum vrei... tigare de dama.- Foarte bine.SipicutA, incepu sA rAsu-

eascA foita cu tutun, s'o due&la buze, s'o lipeascA.

-A ! MersiSipicutA. EstI taregentil...

FA'inT i mic o tigare, Sipi-cup, se auzi vocea unuT alt re- 'dactor...

Cu plAcere...DupA ce fAcu tigArT la tot!

redactoril, SipicutA se asezA pe

un scaun ca sA se maI odihneas-ca. ApoT luA Ecoul Muscelulul,ziarul sat de predilectie, ca salciteascA.

Ce mal spune Ecoul, Si-picutA ?- Nimic.

Cum, nimic ? AtuncT tu cecitestI acolo ?- Vreat sa vAd cine a maTdeslegat sarade..,

- Te 'nebunestI dupA sarade.- SipicutA, zise secretarul re-dactieT, fiT bun si dA'mT foar-fecile i Monitorul Oficial.- Poftim, Pardon, al un Wigpe gulerul HaineT.

Si se aplecA sA ridice fulgul.- Mersi, SipicutA., WI taregentil...- Pardon, MAI nitel, nu miscaitT intrA o geanA in ochT.

Si se aplecA sA apuce geana,secretaruluT de redactie.- Mersi SipicutA.- N'avetT pentru ce.- EstI un bAiat sarmant...

SipicutA se face cA n'aude :- VA trebue Gazeta Sates-

nulul? Ì- Nu ne trebue Sipicutd. -Ia-o tu.- SipicutA, strigA redactorulGeorgescu, ia comandA tu optcafele...- Cu plAcere,.. SA vie optcafele.

- Et iet un ceaT cu rom.- Bine, ceaT sA fie,..- Et iat A ciocolatg...- Biae, ciocolatA sA fie...- Eü iat un poncit...- Bine, poncit sA fie.- Mersi, SipicutA...

Granmersi, SipicuiA...AnoT scoase ceasornicul de

aur.-A A! dar v'a rAmas ceasor-

nicul redactie inapäT...- Cit e la tine, SipicutA ?Patru i jumAtate... dupA

Institutul Mateorologic...- Bravo, SipicutA. Mersi cAne-aT spus...

- VA trebue 1Voua revistäromIng. numarul din urmA?- Da de unde ? Nu ne tre-bue. Ia'l tu.

'

-

:

:

.

.

------

-

.

fn

1

!

Sal

'

'

Sit

'1"

.

si-ti

i

-

nea

banil.

Si

-

Si

aal

eir=i

_

v1.1,

pi

-

---

--

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

irOFTUL ROMN

- Mersi. Dar Curi-rul Life-rar?- Ia'l tu.- Mersi. Dar Momente deCarageale?- Ne trebue-dar ia-le tu.- Mersi. Dar Filozofia luiPlotin ?

- Ia-o tu i pricepe-o tu.- Mersi. At sosit consuma-

tiile...- Mersi, Sipicuta... Acum stnu-tY mal auz gura.

Sipicuta se retrase in col-tul cel mal obscur al redactiel,deschise colectia ziarulul Uni.versul i incepu sa rasfoiasca

sa citeasca.Dupa doll! ore. un redactor

observa:Ce s'o fi facut bietul Si-

picuta-ala de nu se mal vede ?- Da, domnule, ce s'o fi facut...-A plecat... Are si el tre-

burile lui.- Bietul baiat.

Sipicuta scoase capul dincartoanele colectiel rizind :

- Hi, hi, hi...E aid ma, Sipicuta.

- EY, Sipicuta, da-ne cevainformatil.

- InformatiT ? Nu still_- El asl! Nu se poate. Tuesti burduf de informatil. Aidi,spune...

- Avem nevoie de materie...Sipicuta se facu rosu ca racul.

Se aseza la o masa, scrise cite-va minute. Apol se scula, cumina tremurinda si emotionatdete manuscrisul secretarulul deredactie, jar el esi tiptil pe useafara si se facu nevazut.

- Ce-a Kris Sipicuta ?Ce-a lasat Sipicutä ?

Secretarul de redactie desfacuhirtiile, si ce sA van ! 0 poezie !

0 dA MatuseI mele Smaranda!",A fost un ris nebun care a

tinut o jumAtate de orä!D. TELEOR.

1000WW.Ashm000.0%"*.4.1"."0.0."0.0.0ww"ft".040.0~~.....

Abonamentul 12 lei anal

A HUNTERS I RECLAME DUPX iNVOIALX

5tr. LuteradA 3511/410~0,0.0"."00000.00WWW00.0.

IADE$!...- Pe la cite crezt, coanä moase?..- Ce ?- Pe la cite o sa nasal.?- Coana Marghioala ?- Pal ?en- EY, bata-te s te bald, dar

giumbastiti mal esti...Numal ea still ce e pe capu

- El, lash...- Ce lasa!- A näscut coana Marghioala

sapte tided! pin'acum, o limedsi p'al optulea...

Sa dea Dumnezed...- $i salt traiasca...- Tot' coana moa§6.- Auzi ca ma eheamd...- Da fuga...$i cucoana moase dete fuga in

odaia de alaturl unde cucoanaMarghioala se vaita de trel cea-surI in durerile faceril.

Domnu Tandsache, sotul dum-neael, era un om foarte fricospentru cazuri de facere. Orl decite orl -I accuse sotia cite uncopil, domnia sa fusese in cel maimare neastimpar si in cea malmare grip : Ba naste gred, bamoare copilul, ba moare nevasta!"

Si ea sa, parigoriseasca de rin-dul asta ist asezase masa cu me-zelurl, cu puí, cu clondire de vin,in odaia vecina cu a pacientel.Or cum e de bun augur".

- Ce e, coana moasa?Merge bine.Naste in curind ?Peste un ceas.Seel fie cu noroc!Cu noroc, sa dea D-nezed!Poftim un vin.Multumesc.Nu e vr'o primejdie ceva ?Nimic.Nimic, nimic?0 sit vezi.Mal poftim un vin.Multumesc.Aidi sit ne prindemAidi. Pe ce ?Ed iti ia dumitale o rochie

de ()Cornelia galbena..,Bre, bre, bre, ea la mirese.

- Ca la mirese. Dar d-ta cehilt iel mie dam/ te rémin ?- ?

- Da.- E o sa iti impletesc o punga

de imbrisim...- Cu cilicuri ?

- Cu cilicurisi cu ciucuri...- Ce coloare ?- Care vrel mata.- Pembe.- Pemba sa fie. Véd ea ca aY

gusturl pembe.TocmalNe-am .prins, care va s6,

zica, sa nu uitt...- Tocmal ed care tin minte

datoriile ce am sa scot de la cli-entI d'acum zece ant !

Se auzi in camera de aláturlun tipät sfisietor.

- Coana moase da fuga !- Mu e nimia, fii pe pace...Moasa trecu dincolo.Tipetele se auzead tot ma! tart,

tot mal dese. D. Tánasache in-ghetase pe scaun.

Ce-o fi o fi!" zise dumnealuiumplind paharul cu vin de Odo-bestt, din mine dol n'o sa facti !"

Apoi sorbi vr'o seapte pahareunul dupe altul aproape pe ne-rsuflate, puse capul pe masa siasteptd cu resemnatiune hotarireasoartel.

Tipetele mumei ineetard ; seausi inset un tipat argintia si plat.cut, glasul copilulul care se nits-cuse sanatos.

Sa traiasca ! La multi an! !"striga domnu Tanasache reinviat.

Usa se deschise si coana moaseaparu cu copilasul in brate :

- Ia-tt odrasla !

D. Tánasache zapticit de bu-curie, se scuba in sus, lay, Copilul,îl privi si incepu sa plinga.- lades ! eselamd coana moasecu un aer de triumf.

- lades. sit fie! réspunse d.Tánasache radios. Ce e la mineo rochie de matase...

D. TELEOR

BUCURFSTI, IMPRIMERIA E. S. CERBU, CALEA VICTORIEI 29

' -

Si

'

-

.

-mea...

-

----------

:

.

- ea....-

-

.

8

"

.

si

-

'

iadesl--.

Eh

.

.

-

,

-

-

--

-

-

,

www.dacoromanica.ro