modulul 1Tehnici de comunicare MODULUL ITEHNICI DE COMUNICAREComunicarea in afaceriComunicarea este o caracteristica fundamentala a existentei.Toate functiile manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicarii, ca un proces de intelegere intre oameni cu ajutorul transferului de informatie.De aici rezulta cele trei aspecte semnificative ale comunicarii:* IDEE: adica ideea care trebuie transmisa receptorului.* EMITATOR- RECEPTOR: comunicarea implica prezenta a cel putin doua persoane fara de carenu are sens.* CUVANT-INTELEGERE: utilizare cuvintelor astfel incat sa fie inteles de catre participantii la procesul comunicarii.Caracteristicile unui proces de comunicareProcesul de comunicare cuprinde urmatoarele elemente:1. Emitatorul2. Mesajul3. Mijlocul de comunicare4. Linbajul comunicarii5. Receptorul6. Contextul1. EMITATORUL este initatorul comunicarii, cel care elaboreaza mesajul. El alege mijlocul de comunicare si limbajul astfel incat receptorul sai inteleaga masajul formulat. Emitatorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreste sa comunice.2. MESAJUL este forma fizica in care emitatorul codifica informatia, poate fi un ordin, o idee, ungand. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni.Mesajul este supus unui proces de codificare si decodificare dintre cele doua persoane, emitatorul codifica mesajul trimis iar receptorul decodifica mesajul primit. Mesajul este elementul care contine simbolurile verbale si non-verbale are un text care este vizibila si are muzica care poate contine o amenintare nedorita.Exemplu: Te rog sa treci pe la mine cand te intorci!3. MIJLOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare este drumul parcurs de mesaj dinspre emitator spre receptor.Poate fi formal comunicarece urmeaza structura ierarhica a organizatiei si informal cand comunicarea provine din interactiunile sociale si legaturile informate din cadrul organizatiei.Aceaste din urma poate imbraca forme : idei, opinii, zvonuri.Mijlocul de comunicare cuprinde discutia de la om la om corespondenta oficiala,sedinte,telefon,fax,internet.4. LIMBAJUL DE COMUNICARE poate fi:# verbal cu cuvinte,# non-verbal prin limbajul corpului, timpului, spatiului, lucrurilor, imbracamintelor# paraverbal-prin folosire tonalitatii,accentuarii,ritmului de vorbire5. RECEPTORUL este persoane care primeste mesajul ,dar ascultarea mesajului este la fel de important ca si transmiterea ei.6. CONTEXTUL este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-un birou decatpe strada.Orice comunicare are contextul lui.Relatia emitator-receptor in comunicarea managerialaComunicareamanagerialaimplicadoiparteneri:managerulsisubordonatulsaucolaboratorul acestuia. Ambii parteneri pot fi emitatori sau receptori si urmaresc in egala masura ca prin comunicare sa se faciliteze atingerea obiectivelor stabilite. Personalitatea managerului inhiba in multe cazuri comunicarea dintre cei doi parteneri. Este important sa se determine ce rol joaca fiecarein procesul de comunicare, care sunt obligatiile care le revin.Managerul, prin pozitia pe care o are, exercita o putere si o influenta considerabila asupra interlocutorului. Pentru unii dintre angajati conducatorul este primul reprezentant al autoritatii, o persoana inteleapta care indruma, protejeaza, sustine, da sfaturi. Acest transfer de sentimente, de obicei inconstient, explica de ce conducatorul constituie un model caruia ise atribuie imaginea de tata pe care nu le are intotdeauna cu adevarat. Comunicarea manageriala este puternic influentatade relatia manager-subordonat si genereaza adesea la cel din urma o atitudine ambivalenta atat pozitiva cat si negativa. Managerul, in calitate de emitator , trebuie sa-si dea seama ca influenta pe care o exercita asupra receptorilor poate fi foarte puternica si ca exersand aceastainfluenta ia asupra sa o responsabilitate morala considerabila.Un specific aparte il prezinta reletia emitator-receptor in cadrul comunicarii dintre conducatori. Dificultatea transmiterii mesajelor si informatiilor este cunoscuta in practica de catre cadrele de conducere, de pe nivel mediu si inferior, care constituie veriga de legatura dintre cei care raspund de activitatea organizatiei si executanti. Pozitia managerilor de mijloc ar trebui consideratca un fel de brat prelungit al directorului, nu este comoda: ei sunt confruntanti cu muneroase greutati care, de multe ori, nu sunt bine cunoscute nici de subordonati, nici de sefii directi. Dupa conceptia conducerii de varf, cadrul mediu de conducere face parte din randul subordonatiilor iar dupa opinia executantilor este detinatorul puterii de comanda.Managerii de mijloc ar trebui sa fie in masura sa transmita ascendent, descendent sau orizontal, datele importante deoarece au sarcina sa consilieze pe unii si sa conduca pe ceilalti.In aceaste treapta ierarhica nevoia de informare si comunicare este deosebit de puternica.Pentru a satisface aceasta nevoie conducere de varf trebuie si includa in procesul de comunicare si informare si managerii de mijloc. O asemenea comunicare asigura un sentimant de siguranta si autoincredere, iar managerii de mijloc vad in acseata o dovada a recunoasterii realizarlor lor.Obiectivele comunicarii manageriale sunt :1. receptarea corecta a mesajului2. intelegerea corecta a mesajului3. acceptarea masajului4. provocarea unei reactii (o schimbare de comportament sau de atitudine)Functiile comunicarii managerialeIndeferent de sistem social, intr-o organizatie comunicarea indeplineste opt functii:informarea, socializarea, motivatia, dialogul, educatia, promovarea culturii distractia, integrarea.Functiile comunicarii manageriale sunt:1. INFORMAREA* asigurerea accesului la infomatii* furnizarea informatiilor necesare desfasurarii unei activitati care sa permita realizarea obiectivelor* furnizarea informatiilor nesesare implementarii deciziilor2. TRANSMITEREA DECIZIILOR* comunicarea operativa a deciziilor* crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatii pentru indeplinirea deciziei3. INFLUENTAREA RECEPTORULUI* organizarea de dialoguri cu angajatii cu asigurarea de feedback* stimularea comunicarii dintre angajati* impulsionarea initiativei si creativitatii4. INSTRUIREA ANGAJATIILOT* tranmiterea cunostintetelor necesare perfectionarii prgatirii profesionale, dezvoltarii spirituale* dobandire aptitudinilor si competentelor necesare exercitarii profesiei* amplificarea capacitatii de a percepe si interpreta fenimenele,de a aborda si solutiona eficint problemele5. CREREA DE IMAGINE* asigurerea informatiilor necesare crearii de imagene personala si organizationala* formarea unei cunostinte de arartenenta la organizatie6. MOTIVAREA ANGAJATIILOR* furnizare informatiilor menite sa consolideze interesul si participarea angajatilor la realizarea sarcinilor* recunoasterea realizarilor performante* evaluarea corecta a angajatilorintretinerea unui climat favorabil de munca* stimularea increderii in sine* cresterea raspunderii personale7. PROMOVAREA CULTURII ORGANIZATIONALE* tranmiterea elemntelor culturii organizationale (sloganuri, norme, sisteme de valori)* largirea orizontului cultural al angajatiilor* dezvoltarea imaginatiei si creativitatii* stimularea nevoilor etice si esteticeFunctia de baza a comunicarii manageriale este INFORMAREA.Conducerea organizatiei primeste si selecteaza informatiile primite de la surse numeroase, pe care le interpreteaza si le transforma in indrumari sau decizii si le transmite mai departe.Managerii trebuie sa controleze calitatea cailor de comunicare si sa verifice raspunsurile si reactiile la mesajele trimiseProcesul de comunicare manageriala este un proces decizionalProces decizionalComunicareEtapecaracteristiciEtapecaracteristiciPregatirea decizieiAnaliza situatieiStabilire obiectivelorCulegere informatieiPregatireacomunicariiAlegereaformeidecomunicareStabilireascopului comunicariiStabilirealoculuisi momentului comunicarii Cunoasterea receptorilorLuarea decizieiEleborareaunorvariante de decizii Analiza avantajelor si dezavantajelorAlegereavariantei optimeComunicareamesajuluiFormularedemasajeconcise si la obiectUrmarirea indicilor din care sa rezulte daca este inteles Utilizare acugija a limbajuluinon-verbalsi folosirevociiinmod corespunzatorImplementareasicontrolul aplicariiAplicarea decizieiControlul aplicariiCorectia necesaraContrululintelegerii mesajuluiRealizare de feedbackFunctiile comunicarii manageriale trebuie privite si intelese in unitataea si interconditionarelor, astefel dupa graficul urmator mediul, sistemul managerial si sistemul operational au legatura constransa intre ele.Interconditionarea functiilor comunicarii managerialeMEDIU175Sistemul managerial23467Sistemul operational1. Informare; 2. Transmiterea deciziilor; 3. Influentarea receptorului; 4. Instruire; 5. Crearea deimagine; 6. Motivare; 7. Promovarea culturii organizationaleEtica in comunicarea managerialaPrincipiul de baza al eticii in comunicare este de a trata subordonatii ca oameni,deci ca fiinterationale, libere, constiente, stapane pe viata lor, resonsabile de sarcinile pe care si le-au asumat. Factorii care determina o comunicare manageriala etica sunt: reglementarile guvernamentale, codurile de etica, regulamentele organizatiei si carasteristicile individului.Factorii care influenteaza caracterul etic al comunicarii manageriale sunt:* calitatiile pozitive ale individului ce comunica cum ar fi: credibilitetea, integritatea, loialitatea si respectul fata de om* respectarea sarcinilor si promisiunilor asumate* exemplul personal al conducerii de varf* corectitudinea informatiilor* prejudecati* tensiuni fizice si psihologiceComunicarea verbalaComunicarea verbala este folosita in viata de zi cu zi dar si in relatiile interumne din cadrulunei organizatii.Comunicarea verbala trebuie tratata ca o parte integrata a responsabilitatii fiecarei persoane fata de cei din jur.Principii pentru crestere eficintei comunicarii verbale1. Orice individ trebuie sa fie pregatit atat pentu rolul de emitator cat si pentru cel de receptor, adicaemitatorul are in vedere:* pregetirea atenta a mesajului* folosirea unei tonalitati adecvate a vociipracticarea uniu debit adecvat de 5 6 silabe / secunda , cu interval de separatie de 0,5 secunde intre cuvintele cheie* verificarea intelegerii mesajuluiPregetirea receptorului consta in faptul:* sa cunoasca ce doreste emitatorul de la el* sa identifice partile utile din mesaj pe care sa le retina* sa cunoasca credibilitetea emitatorului2. Orice receptor trebuie sa se autoeduce pentru a putea asculta activceea ce inseamna :* crearea inei stari de spirit favorabila ascultarii* participarea la discutie* concentrarea atentiei asupra esentialului* ascultare inteligenta in sensul acordarii atentiei asupra pronuntiei timbrului vocii, gesturilor3. Purtarea prietenoasaDe obicei oamenii cand vin in contact cu altii iau o figura serioasa, oficiala care provoaca o impresie rece. Sunt rezervati in discutie de aceea este greu sa comunici cu ei.Oamenii care zambesc de la prima intalnire si se poarta atat de prietenos incat discutia sedesfasoara de la sine.Retete unei cumunicari eficinte poate fi zimbet, ton prietenesc, ascultare atenta, privit in ochii interlocutoruluiUn suras nu costa nimic dar infaptuieste mult spune un proverb chinezesc. Managerii din varful piramidei au de obicei o figura serioasa.Comunicarea de la om la omDialogul este o discutie planificata si controlata intre doua sau mai multe persoane, care areun anumti scop: transmiterea unor informatii, rezolvarea unor probleme, obtinerea de noi informatii.Regulile unei comunicari eficiente sunt:* orientare pozitiva a comunicarii (pe fapte placute, stimulative)* comunicarea trebuie sa fie bilaterala(permite schimbul de mesaje, punere de intrebari)* comunicarea sa fie securizata (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra celorlalti)* concordanta comunicarii verbale cu cea mimico-gesturala* evitarea ambiguitatilor (subintelegerilor, incertitudinilor)* evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia pesate cuvantul celuilalt)* constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)Forme ale comunicarii verbaleComunicarea verbala se poate realiza sub mai multe forme:* Alocutiunea: scurta cuvantare ocazionala cu o incarcarura afectiva mare avand o structura simpla importanta evenimentului, impresii, sentimente, urari, felicitari.* Toastul: foarte scurta cuvantare ocazionala in forma spontana si cu incarcare afectiva foarte mare. EX: Pentru o seara deosebita si pentru tine in mod deosebit.ConferintaDezbatereaDizertatiaDiscursul: cele de mai sus sustin o tema, o idee si presupune o abordare multidisciplinara avando structura complexa axata pe introducere, tratare, inchidere.Comunicarea prin telefonTelefonul este un mijloc de comunicare folosit foarte frecvent de foarte multi oameni.Folosirea eficienta a telefonului are in vedere:* pregetirea mesajului: inseamna sa realizam o detasare de la problemele care ne preocupau pana in acel moment si definirea prealabila a siubiectului convorbirii, obiectivul converstiei. Intr-o conversatie telefonica se include numai 2-3 idei principale;* pregetirea pentru apelul telefonic: sa ne gandim la tonul si atitudinea pe care vom adopta, sa avemo pozitie comoda. Vom vorbi mai rar decat in mod obisnuit, dar nu trebuie sa vorbim tare ci directin telefon;* prezentarea corecta a mesajului:trebuie sa evitam cuvintele si formularile negative si sa prezentam clar si la obiect mesajul;* ascultarea interlocutorului: se asculta cu mare atentie ce ne spune interlocutorul iar daca aceasta se opreste un timp, nu trebuie intrerupt, se va lasa timp de gandire;* concluzia convorbirii: la sfarsitul convorbirii se reformuleaza concluzia la care s-a ajuns. Convorbire trebuie incheiata intotdeauna intr-un climat amical, indiferent de rezultatul ei.ZvonurileSunt comunicari neoficiale care se transmit de la o persoana la alta. Zvonurile pot aveaefecte pozitive sau pot fi fara efecte. Insa multe zvonuri au efecte negative si genereaza sentimentede nasiguranta si ostilitate.Managerul eficient chiar daca nu poate elimine aparitia zvonurilor poate controla aparitia si expansiunea lor, prin transparenta (comunicare informatiilor imediat ce le detine)Comunicarea verbala manager-angajatComunicare este esntial in stabilirea unor reletii corespunzatoare intre manager si angajat.Comunicarea manageriala verbala este cel mai important mod de a motiva si dezvoltaangajatii.Nu exista un stil de comunicare valabil pentru toti managerii sau pentru toate situatiile, dar iata cateva reguli care pot sa creasca sansa de succes in comunicare* o comunicare reala a managerului care are in vedere-sa-si rezerve timp dialogului-sa asigure un climat de comunicare adecvat-sa fie obiectiv-sa evite contrazicerile directe si cearta-sa dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita neintelegerile-sa comunice angajatiilor schimbarile care se fac si sa tina cont si de parerile acestora-sa evite monopolizarea discutiei* o ascultare activa din parte managerului concretizat in:-disponibilitetea de a lua in considerare punctele de vedere ale interlocutorului si de a le accepta daca sunt bune-crearea unor ocazii de feedback, cereand interlocutorului sa explice si sa argumenteze opiniilesale-ascultarea masajului fara a anticipa ce va fi spus-intelegerea comunicarii nonverbale si folosirea ei pozitiva pentru a ajuta procesul de ascultare* o informare corecta concretizata in:-transparenta in comunicare-folosirea numai de informatii corecte-circulatie rapida a informatiilor in sens ascendent si descendent* o comunicare tranparenta care:-sa informeze angajatii continuu asupra schimbarilor care i-ar putea afecta-sa protejeze angajatii de zvoniri si barfe-sa evit starile tensionate-sa ofere argumente rationaleUn manager competent si corect stie sa comunice cu fiecare angajat individual, stie sa-si tina promisiunile facute .Cominucarea scrisaComunicarea scrisa ,alaturi de cea verbal, reprezinta o componeneta a comunicariiumane.Caracteristicile mesajului scris sunt:-are anumite restrictii de utilizare-sa fie conceput explicit-implica in control exigent privind informatiile, faptele si argumentele folosite-poate fi exprimat sub diferite forme-este judecat dupa fondul si forma textuluiUn indicator care caracterizeaza cominicare scrisa este lizibilitetea. Pentru masurarea lui se recomanda metoda Flesch, care consta in calculul lungimii medii a propozitiei sa al numarului mediu de silabe pentru fiecare 100 de cuvinte. Pentru textele normale care trebuie citite si intelesede 83% dintre oameni, media lungimii propozitiei trebuie sa fie de 15-17 civinte, cu 147 silabe la100 de cuvinte.Documente oficiale folosite in activitatea managerialaProcesul verbal este un document oficial in care se inregistreaza o anumita constatare sause consemneaza pe scurt discutiile si hotararile unei anumite adunari.Minuta este un document care consemneaza anumite lucruri, asemanadu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul ca inregistreaza o propunere sau actiune intreprinsa la un moment dat care urmeaza a fi completata ulterior.Scrisoarea de afaceri in lumea afacerilor, scrisoarea este inca unul din cele mai eficiente moduri de transmitere a informatiei.* O scisoare de afacere trebuie:sa castige ATENTIA cititorului;sa-i trezeasca si sa-i capteze INTERESULsa-i aprinda DORINTA pentru ceea ce-i propune scrisoarea;sa-l indemne la ACTIUNE in directia sugerata de scrisoare.* O scrisoare de afaceri trebuie intocmita cu multa grija, respectandu-se anumite reguli:redactare ingrijita si estetica;limbaj simplu, fara a exagera in acest sens;stilul energic pentru a sugera siguranta si incredere in sine;evitarea amanuntelor neimportante;evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;evitarea unor critici nefondate.Referatul este documentul scris in care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieriin legatura cu o anumita probleme, precum si propuneri de modificare a situatiei existente. Structura sa este compusa din:prezentarea succinta a problemei abordate;concluzii si propuneri;semnatura. Raportul cuprinde o relatare a unei activitati (pesonale sau de grup). Se face din oficiu saula cererea unui organ ierarhic. Se bazeaza pe cercetari amanuntite, schimburi de experienta, documentari.Memoriul este o prezentare amanuntita si documentata a unei probleme, a unei situatii. Structura unui memoriu este:formula de adresare;numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a intocmit;prezentarea si analiza problemei;solutii preconizate;semnatura;functia adresantului si organizatia.Darea de seama este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activitatii unei organizatii, intr-o anumita etapa sau justificarea unei gestiuni. Se prezinta lunar, trimestrial, semestrial sau annual de catre conducerea in fata salariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificultatile si cauzele lor si propunand solutii de remediere.Documente specifice folosite in activitatea managerialaManagerul realizeaza comunicare scrisa si prin intocmirea si transmiterea unor documentemanageriale specifice, cum ar fi:misiunea, obiectivele, strategiile organizatiei;regulamentul de organizare si functionare, regulamentul de ordine interioara;analize si descrieri de posturi, fisa postului;tabloul de bord.Caracteristicile comunicarii scrise manageriale:ACTIVITATEACARACTERISTICILE1. Conceperea si redactarea documentelornumai de catre manager, continutuleste adaptat la specificul organizatieiexprimare concisa si claramodulderedactareasigura intelegerea sirespectarea continutului de catre angajati2.Comunicareacontinutuluidocumentelornumai catre persoanele interesatese apeleaza la diferite modalitati afisare, citire de catre cei interesati si semnarea pentru luare la cunostintaasigurarea feedback-ului10Comunicarea graficaGrafica manageriala urmareste ordonarea si prezentarea unui ansamblu de date referitoare lao anumita problema intr-o maniera sintetica, usor de perceput. Nu intotdeauna este indicat sa apelamla comunicare grafica dar utilizarea ei imbunatateste comunicarea si trezeste interesul si atentia receptorului. Imaginile folosite trebuie sa fie relevante, clare si in concordanta cu continutul mesajului.Comunicarea grafica este utilizata de catre manageri ca element auxiliar:pentru a scoate in evidenta anumite aspecte;pentru a pune in evidenta anumite corelatii;pentru a oferi o cantitate mai mare de informatii;pentru a facilita intelegerea mesajului;pentru a evita ambiguitatile.Comunicarea manageriala grafica solicita spiritul de observare si informare facand apel la capacitatea de gandire concreta si abstracta.Grafica folosita de manager trebuie sa cuprinda toate datele necesare unei informari corecte indicate prin simboluri, legende, cuvinte, cifre si sa fie expresiva si estetica.Este recomandabil sa se apeleze la comunicare vizuala numai atunci cand este nevoie si inacest caz sa fie pe intelesul auditoriului, insotind-o cu un comentariu adecvat.Cunoasterea individului prin scrisGrafologia permite sa citim cu ajutorul scrisului personalitatea celui care scrie.Interpretarea grafologica:Elemente ale scrisuluiInterpretareaLiniile:ascendentedescendentedreptenumeroaseondulateambitieobosealaordineeconomiceviclenieCuvinte:ingrosatespatiatenumeroaseascendentedescendenteincrederebunatateeconomiceardoarefatalitatee poate interpreta caracterul unui om si facand analiza grafologica a semnaturii sale. Asa deexemplu:iscalitura simpla si citeata indica un spirit sincer si drept;iscalitura dreapta este specifica celor echilibrati fizic si psihic;iscalitura oblica indica o persoana valoroasa, cu simtul realitatii, ier cea cu intorsaturi un tip fara valoare;iscalitura neciteata exprima un om ascuns, iar cea deosebita o persoana care-si face multe iluzii.In practica alaturi de identificarea grafologica se tine seama de particularitatile hartiei, ale cernelii,tocului.Comunicarea nonverbalaManagerii folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica. Acestia comunica si nonverbal cuajutorul gesturilor, expresiei fetei, modului cum se imbraca sau cum isi aranjeaza biroul.Comunicarea nonverbala poate srijini, contrazice sau substui comunicarea vebala avand siun rol regulator si de control al acesteia. Elementele comunicarii nonverbale:ElementConcretizareLimbajul corpuluiExpresia fetei, gesturi, pozitia corpuluiLimbajul spatiuluiModul in care utilizam spatiul personal, social, intim, publicLimbajul timpuluiA veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa itipetreci timpul cu cinevaPrezenta personalaComunica prin vestimentatie, igiena personala, accesoriivestimentareLimbajul taceriiComunicaaprobare,dezaprobare,pastrareauneitaine,admiratie, etc.Limbajul lucrurilorColectiile, obiectele de uz curent (casa, masina, biblioteca)Limbajul culorilorCulorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhibaLimbajul paraverbalCalitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire).Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat). Parametrii vocali (intensitate, inaltime).Felul in care sunt interpretate limbajele nonverbale difera de la individ la individ, de la ungrup de munca la altul, de la o cultura organizationala la alta cultura, drept care se cere o folosire a acestora cu prudenta si numai de catre specialisti.Limbajul trupuluiCorpul uman vorbeste si uneori spune mai mult decat gura. Unele gesturi sunt innascute altele se invata.De exemplu: cand oamenisunt fericii zambesc,cand sunt suparati au o figura trista.Gesturile omului au o semnificatie si se poate invata interpretarea lor. Daca la negociereaunei afaceri potentialul cumparator se lasa pe spate in fotoliul sau cu picioarele si mainile incrucisate sau incepe sa rasfoiasca documente in timp ce partenerul sau vorbeste inseamna ca nu este dispus sa incheie afacerea. Desfacerea hainei ca si inclinarea capului sunt considerate manifestari spre deschidere,spre o atitudine pozitiva.Interpretarea gesturilorGestInterpretareMangaierea barbii, sprijinirea capului,sau un deget pe obraz, un altul sub barbie, celelalte indoiteEzitare, reflectare, evaluareCapul sprijinit pe manaPlictisealaLasare in spate pe scaun, mainile dupaceafaSuperioritateMainile adunate cu degetele sprijiniteIncredere in sinePalma pusa pe ceafaExasperareA tine inter buze un brat al ramei deochelariCastigare de timpIncrucisarea bratelorAparareExista anumite aspecte ale limbajului gesturilor care privesc pe fiecare dintre noi:cand dai mana cu cineva, trebuie sa faci cu fermitatecand vorbeste cineva trebuie sa-l asculti cu atentie si sa nu dai semne de pictisealacand vrei sa-ti impui opiniile trebuie sa stai in picioare ,cat mai dreptcand vorbesti trebuie sa-ti retii neastamparul mainilor si al degetelorLimbajul spatiuluiIn functie de spatiul personal stabilit de un manager, de distanta pe care o alege fata deinterlocutor, de locul ales pentru birou, putem afla anumite lucruri despre personalitatea sa, stilul de conducere practicat.Studiul modului in care oamenii folosesc spatiul din jur, aranjeaza spatiul din incaperi, stabilisc distanta dintre ei se numeste proxemica.Practica arata ca fiecare om percepe spatiul in mod diferit si ca exista diferente culturale privind folosirea spatiului.Limbajul vestimentatieiExista numeroase materiale de specialitate privind felul in care trebuie sa se imbraceangajatul, managerul, omul de afaceri. Parerile celor in cauza asupra eficientei acestor recomandari variaza.Imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Este indicat sa purtamhaine de calitate, intr-un stil care nu se va demoda usor si cateva accesorii elegante. In functie de sex putem schimba frecvent cravata, camasa, esarfa, bluza etc. Totul trebuie sa fie curat si calcat.Chiar daca detinem functii de conducere, in situatii neoficiale, de lucru, putem practica unstil informal, la care renuntam (apelam la costum) in situatii formale.Limbajul timpuluiDintre toate resursele pe care le au managerii la dispozitie pentru a-si desfasura in conditiibune activitatea, una singura este distribuita in mod egal: timpul.Acesta, ca resursa prezinta urmatoarele particularitati:nu poate fi inmagazinat sau stocat;orice am face timpul se consuma in acelasi ritm: 60 minute intr-o ora, 24 ore / zi etc.timpul neutilizat sau utilizat nerational este irecuperabil.Folosirea eficienta a timpului de lucru presupune prezenta unor trasaturi ca memorie, flexibilitate, spirit de observatie, capacitate de a stabili prioritati, priceperea de a contacta, intretine si cultiva relatii amiabile, capacitate de efort.In functie de modul in care fiecare isi gestioneaza timpul sau, putem afirma ca foloseste aceasta resursa pentru a comunica.Stiinta care se ocupa cu studiul limbajului timpului se numeste cronemica.Limbajul taceriiA sti sa taci este o calitate a omului pretuit din cele mai vechi timpuri. Chiar si prin tacere,oamenii comunica ceva: aprobare, dezaprobare, discretie, ratiune, pastrarea unei taine, admiratie.Un manager apeleaza la tacere ca mijloc de comunicare nonverbala, deoarece:dezaproba anumite opinii si nu vrea sa discute in contradictoriu;considera ca exista anumite fapte, situatii, asupra carora este mai bine sa cada tacerea;doreste sa nu divulge un secret de serviciu, o taina;doreste sa nu faca rau cuiva;apreciaza ca timpul poate rezolva o situatie delicata; crede ca daca vorbeste isi face dusmani.Limbajul culoriiCulorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentieaza atitudinea omului fata de viata sifata de cei din jur.Corelatia culoare personalitateCuloarea vestimentatiei folosita de catre manager ne comunica o serie de lucruri despreacesta.CuloareaInformatieRosuom plin de sentimenteRozimi place sa iubesc, sa fiu iubita si sa am grija de altiiPortocaliusunt organizat si hotarat sa-mi realizez planulGalbendoresc sa discutamVerdeimi place schimbareaBleusunt inventivBleumarinimi place sa fiu sef si sa dau ordineNegrustiu foarte bine ce am de facutCe comunica culoarea vestimentatiei?Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi. De exemplu: in timp ce in Europa negrul este culoarea tristetii, in China si Japonia albul inseamna tristete.Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaza comunicarea iar cele reci (gri, verde,albastru) o inhiba. Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul monotoniei sau varietatii excesive de culori.TEORII MODERNE ALE COMUNICARIIModelul Herzborg si Maslow arata ca relatia dintreoameni, comunicarea este o multitudinede nevoi: de supravietuire, de afectiune, de necunoastere, profesionala. Herzborg aduce o noutate si anume NEVOIA DE AUTODEPASIRE. Eric Berne arata ca in planul comunicarii conteaza atat competentele umane cat si profesionale.Important este INTELIGENTA SOCIALA, aceea de a fi actuali.Nevoia de autoactualizareNevoia profesionalaNevoia de recunoastereNevoia de relatieNevoia de supravietuireCercetarile s-au facut cu copii supradotati cu IQ foarte ridicat si s-a constatat ca acestia inmajoritatea cazurilor as condus la marginalizarea sociala,pe cand copii cu IQ normal se descurcau mult mai bine prin relatiile pe care le stabilesc, se adapteaza mult mai bine la mediul social.Comunicarea este:un schimb de mesajeo modalitate de exprimaresistem de referintaComunicarea eficienta Eric Berne 1970PREZENTAC OASCULTARE ACTIVAMPUNEREA DE INTREBARIUNOBSERVAREICAEVALUAREREAAUTOEVALUAREEFECOUL(OGLINDA CELUI CUICARE COMUNICA)CIMEDIEREEAN T ELEMENTE ALEMESAJULUI NONVERBALPARALIMBAJ (INTONATIE, VITEZA, DICTIE, PAUZA, INERJECTIE)EMPATIEPARAFRAZAREACORDARE DE FEEDBACK (RASPUNS)MONOTONIZAREASERVITATESUMARIZAREA citi si a scrie sunt forme de comunicare. La fel vorbirea si ascultarea. De fapt, acestea suntcele patru modalitati de comunicare. Daca doriti sa va insusiti cu succes comunicarea interpersonala trebuie sa va cultivati aptitudinea unei ascultari empatice, intemeiat pe un caracter care sa inspire incredere, sa trezeasca dorinta in celalalt da a se deschide.Cautati mai intai sa intelegi si numai apoi sa fiti intelesi de StephenComunicarea n cadrul grupuluiComunicare reprezint ntiinare, tire, veste, raport, relaie, legatur. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. Dei pare simplu nelesul comunicarii este mult mai complex i plin de substrat. Comunicarea are o mulime de nelesuri, o mulime de scopuri i cam tot attea metode de exprimare i manifestare. Nu exist o definiie concret a comunicrii ns se poate spune cel puin c, comunicarea nseamn transmiterea intenionat a datelor, a informaiei.Ce se nelege prin comunicare: o provocare constant pentru psihologia social; o activitate; satisfacerea nevoile personale; legtura ntre oameni, etc.Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem caea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decato legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe carele au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deina in comun acestelucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine - o intelegere comuna - "acelai spirit" cum spun sociologii. Comunicarea estecea care asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la ateptri i cerine.Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri:1. Logic2. Paraverbal3. NonverbalDintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace.Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.Tipuri de comunicare: Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea n i catre sine. Comunicarea interpersonala. Este comunicarea ntre oameni. Comunicarea de grup. Este comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii. Comunicarea de masa. Este comunicarea primit de sau folosita de un numar mare de oameni.Scopul comunicrii: sa atenionam pe alii. sa informam pe alii. sa explicam ceva. sa distram. sa descriem. sa convingem, etc.Pentru a descrie numeroasele nelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni:a. Forma comunicariiEste un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul.Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, nct au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, cnd semnele sunt facute pe foaia de hrtie potrivit anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si "forma" scrierii.b. Mediul comunicariiEste un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme.Un mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele.c. MediaSunt acele mijloace de comunicare n masa care s-au constituit ntr-un grup propriu.Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele si revistele. Toate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. Spre exemplu, televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. Adesea termenul mass-media identifica acele mijloaceale comunicarii bazate pe tehnologie care fac o punte ntre cel care comunica si cel care recepteaza. Limbajul este codul cu care este transmis informatia, reprezint unealta comunicrii.n prima categorie intr limbajul. Limbajul reprezint codul comunicrii,este liantul ntre cel ce transmite informaia ,emintor, i cel ce primete informaia, receptor. Limbajul determina forma comunicarii. El este de trei feluri:Limbaj scris.Limbaj verbal.Limbaj nonverbal.Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamentalin devenirea sinelui si judecatii.Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane i o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva.Comunicarea are o foarte mare influen asupra personalitaii deoarece in ziua de azi individul sedefineste in functie de ceilali iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interaiune atrage concomitent comunicare.Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spresocietate i integrarea n aceasta.Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, echipa, societate, etc.Daca luam n discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem parte este un grup. Grupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n echip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna comunicare exist i un randament maxim, ns dac aceasta lipsete se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai ru.Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Blumer ar putea chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze"Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. Noi nvatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce nvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. Orice comunicare implica creatie si schimb de ntelesuri. Aceste ntelesuri sunt reprezentate prin "semne" si "coduri". Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa "citeasca" ntelesul tuturor actiunilor umane. Observarea si ntelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se ntmpla cnd comunicam.Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data aceasta de procese sociale deadancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. In nici una dintre ipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana) nu poate exista fara comuni-care: nici in cea de dobandire a unei experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra unor probleme si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea.Comunicare si procese de grupSocietatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem caea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decato legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe carele au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine - o intelegere comuna - "acelai spirit" cum spun sociologii. Comunicarea estecea care asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde laateptri i cerine.Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri: logic, paraverbal si nonverbal. Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% areloc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala,pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare:- comunicarea intrapersonala : este comunicarea n i catre sine;- comunicarea interpersonala: este comunicarea ntre oameni.- comunicarea de grup: este comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii;- comunicarea de masa: este comunicarea primit de sau folosita de un numar mare de oameni.Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite schimburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in vederea aplanarii unor conflictesauidentificareaunorsolutiiderezolvareaproblemelor. Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o iluzie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apeleaza. A introdus conceptul de valenta in comunicare si aceasta reprezinta numarul de persoane cu care un individ poate comunica (la receptare sau la emitere). Capacitatea de receptie a unei fiinte umane este data de raportul dintre informatie si timp, evaluata la 40 biti/sec. Al doilea concept introdus este capacitatea de transmitere, definita prin raportul intre informatia primita si cea transmisa . Sociologii prezinta grupurile dintr-o perspectiva informationala, identificand doua tipuri: grup egalitar si grup ierarhizat. Intr-un grup, ierarhia se stabileste pe baza bilantului informational al fiecarui individ, bilantul fiind diferenta dintre influentele pe care le primeste individul si cele pe care le exercita acesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierarhizat. Se defineste influenta ca "rezultanta unui schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentului celorlalti."Fara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permite conturarea unui cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. Directiile de interes sunt: activitatile de formarea grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia. Activitati de formare a grupuluiObiectivele importante ale acestor activitati sunt:- cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;- cunoasterea si constientizarea stilului personal de invatare;- stimularea si constientizarea gradului de participare la activitateade grup;- stimularea empatiei;- asigurarea asumarii rolului /sarcinilor in grup.Pentru a eficientiza activitatea grupului, pentru a-l face sa lucrezeca o echipa, este binevenita preocuparea de a identifica rolul potrivit membrilor sau rolul potrivit subgrupurilor. Se considera ca rolurile asumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator, finalizator ,lucrator in companie,cercetator tehnic, modelator, presedinte.Lucratorul in echipa - este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bunascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi aduce contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie.Evaluatorul - gandeste critic si ia decizii in urma unei analize consistente Ocupa posturi cheiecare cer seriozitate si consecventa.Finalizatorul - se angajeaza in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si lucreaza cu acuratete. Face analiza fina a lucrurilor si acorda atentie detaliilor.Lucratorul in companie - este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de autocontrol, preferintei pentru munca grea. Dovedeste loialitate.Cercetatorul - se orienteaza spre ceea ce este util si este receptive la ideile celorlalti, dezvoltandu-le cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si pentru competenta, la a caror punere in valoare ii ajuta faptul ca e extrovertit.Tehnicul - mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta pentruasimilarea de cunostinte tehnice si de specialitate. Are un rol determinant in echipa, este indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de propria-i activitate si nu deoameni.Modelatorul - persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. Are multa energie,mobilizeaza pe ceilalti indemnandu-i la actiune si fiind pregatit sa depaseasca obstacolele. Actioneaza chiar si sub presiune si aduce schimbari utile.Presedinte - persoana care lucreaza individual exploatandu-si spiritual creator, inteligenta. Este slab in comunicare si reactioneaza violent la critici. Isi apara propriile idei, ofera idei si le dezvolta. Se implica eficient in rezolvarea problemelor complexe. Activitati de mentinere a grupuluiAceste activitati vizeaza cu precadere:- asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea"bisericutelor";- promovarea identitatii de grup printr-o atitudine pozitiva si o imaginepozitiva despre ei insisi;- asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;- formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus amintite se pot folosi chestionare, fise de lucru.Exista foarte multe tehnici de comunicare in cadrul grupului, insa, chiar daca au aplicaregenerala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in totalitate tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organizarii comunicarii si sustinerii unor dezvoltari personale, unor realitati concrete.Printre aceste tehnici, amintim, foarte pe scurt:- tehnica blazonului: in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de persoane se definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la dispozitie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze,in urma unui efort de gandire valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante prezentarii sale. Instructiunile vor vizaconceptii, aspiratii, caracterizari,dificultati, lipsuri, valori, constrangeri, reflectii asupra unor proiecteexistentiale, individuale sau colective, asupra unor profesii. In cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta stemele, explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui blazon al grupului/subgrupului. Blazoanele se expun.- comunicarea rotativa: ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica desubgrupare, asigura coeziunea grupului si coerenta unui studiu. Se formeaza mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egale, la sfarsitul fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup - fiecare isi va schimba grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a subgrupului, un "secretar - pivot" nu-si schimba grupul. Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis, punand in discutie o anumita tema. Prin el se evita inchiderea in grupulete, "bisericute".- broasca testoasa: fiecare subgrup are 1-2 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a fostexprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. Discutia este urmarita si dirijata de propunator. "Negocierile"sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri.-studiul riscurilor sau al obstacolelor: se pun in discutie riscurile care ameninta un proiectsau o activitate, urmand ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul pe o folie de flip- chart, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii formandu-se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.n cadrul unui grup se formeaza retele de comunicare care evidentiaza toate tipurile posibilede comunicare ntre membrii componenti. n orice grup apare reteaua de comunicare formala (cu caracter oficial) sau informala (care ncearca sa suplineasca deficientele comunicarii formale sub forma brfelor si a zvonurilor). Din punct de vedere al interactiunii, ntlnim retea n forma de lant,n Y, n X, sau n forma de cerc.Reteaua n forma de lant asigura o legatura secventiala ntre membrii grupului si este specifica grupurilor cu structura ierarhica nalta, n care informatiile sunt transmise de la leader-ul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierarhic. Aceasta retea ia forma unui lant formalal comenzii, fiind diferentiate clar pozitiile ocupate n cadrul grupului.Reteaua n forma de Y si n forma de X sunt practicate tot n grupurile centralizate. Liniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana centralasa poata comunica simultan cu alti membrii ai grupului. Toate informarile se fac prin intermediul leader-ului, care ocupa pozitia de centru, iar ceilalti membri au unele restrictii n comunicare.Reteaua circulara asigura un grad ridicat de descentralizare si ofera fiecarui participant sanseegale de a comunica cu ceilalti. Nici unul nu ocupa o pozitie de leader, ceea ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Reteaua n cerc este specifica grupurilor neformale si creative, cu un stil de conducere participativ.Diferitele retele de comunicare n cadrul grupurilor pun n evidenta si directia transmiteriimesajelor: verticala si orizontala.Comunicarea verticala are loc pe baza lantului comenzii si poate fi de sus n jos (prin care se transmit dispozitii, instructiuni sau directii de actiune) si de jos n sus (rapoarte asupra activitatii, rezultatele obtinute, propuneri, initiative, feed-backul performantelor). Deoarece comunicarile deacest tip pot conduce la un climat nefavorabil grupului, leader-ul este obligat sa supravegheze npermanenta realizarea obiectivelor, dar si identificarea reactiei membrilor fata de masurile adoptate.De fapt, normalizarea relatiilor n grup ramne o ndatorire importanta leader-ului.Comunicarea orizontala sau laterala se realizeaza ntre persoane aflate pe acelasi nivel ierarhic. Acest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea ntre membrii grupului si se concretizeaza sub forma dialogului si a sedintelor. Dialogul este o cale de promovare a colaborarii la locul de munca, n timp ce sedinta este o metoda de comunicare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se organizeaza dor atunci cnd exista un scop anume. Alte cerinte de organizare a sedintei sunt: solicitarea participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui subiect de pe ordinea de zi, ncurajarea exprimarii opiniilor, interzicerea monopolizarii discutiei de catre o singura persoana, evitarea discutiilor n afara ordinei de zi stabilita.Indiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent de orice factor ce isi exercita influenta asupra grupului, este esential ca respectivul grup sa comunice si sa se comunice: un grup fara comunicare este doar o simpla masa de oameni.