Modele de Simulare
-
Upload
gabriela-berlea -
Category
Documents
-
view
63 -
download
5
description
Transcript of Modele de Simulare
MODELE DE SIMULARE PE BURSA
DE VALORI MOBILIARE,
COMPONENTĂ A PIEŢEI
FINANCIARE DIN ROMANIA
CONSTANTA
2012
1
CUPRINS
1.1. Notiuni generale …...........................................................................................3
1.2. Piata financiara..................................................................................................4
1.3. Structura pietei financiare.................................................................................6
1.4. Bursa de valori ….............................................................................................7
1.5. Piata RASDAQ.................................................................................................9
1.6. STUDIU DE CAZ …......................................................................................11
BIBLIOGRAFIE
2
MODELE DE SIMULARE PE BURSA DE VALORI
MOBILIARE, COMPONENTĂ A PIEŢEI FINANCIARE
DIN ROMANIA
1.1. Notiuni generale
Orice economie naţională este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe
specializate, unde se întâlnesc şi se reglează, liber sau dirijat, cererea şi oferta de active
financiare, necesare creării de resurse pentru dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere, în literatura de specialitate s-au
conturat două accepţiuni referitoare la piaţa de capital: concepţia anglo-saxonă şi
concepţia continental-europeană.
În concepţia anglo-saxonă, piaţa financiară este formată din piaţa de capital
împreună cu piaţa monetară,. În acest context, pe piaţa de capital se asigură investirea
capitalurilor pe termen mediu şi lung. Pe piaţa monetară se realizează atragerea şi
plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieţei interbancare, a pieţei
scontului, a pieţei efectelor de comerţ, a pieţei certificatelor de comerţ, a pieţei
eurovalutelor etc.
În concepţia continental - europeană, piaţa de capital are o structură complexă
care cuprinde: piaţa monetară, piaţa ipotecară şi piaţa financiară.
În România s-a adoptat concepţia anglo-saxonă potrivit căreia piaţa financiară, aflată la
intersecţia ofertei de fonduri cu cererea de fonduri în economie, este compusă din două
mari segmente:1
♦ piaţa monetară (interbancară) alcatuită din ansamblul relaţiilor de credit pe pe termen
scurt, având la bază active fără caracter negociabil;
1 Gabriela Anghelache - Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura. Economică, Bucureşti 2000
3
Piaţa monetară concentrează totalitatea tranzacţiilor monetare, prin care se
mobilizează fonduri cu scadenţe mai mici de un an. Printre instrumentele financiare
specifice acestei pieţe se numără moneda, certificatele de depozit, depozitele bancare,
titlurile de stat şi creditele pe termen scurt. Deşi există studii care abordează piaţa
valutară ca o componentă distinctă a pieţei financiare, majoritatea lor includ piaţa
valutară în aria pieţei monetare.
♦ piaţa titlurilor financiare (piaţa de capital) ce desemnează tranzacţiile cu titluri pe
termen mediu şi lung;
Piaţa de capital intermediază tranzacţiile cu active financiare ce au scadenţe mai
mari de un an prin emisiunea, vânzarea şi negocierea de valori mobiliare. Principalele
instrumente financiare specifice pieţei de capital sunt: creditele pe termen mediu şi lung,
acţiunile şi obligaţiunile.
Investitorul pe piaţa de capital îşi asumă un risc mai ridicat decât cel specific
pieţei monetare, fapt pentru care rata de rentabilitate aşteptată este mai ridicată pe piaţa
de capital decât pe piaţa monetară. De altfel, comportamentul investitorilor pe piaţa
financiară este dictat şi de înclinaţia acestora spre risc. Investitorii care au o aversiune
mai mare la risc preferă în general instrumentele specifice pieţei monetare sau investiţiile
puţin riscante pe piaţa de capital (în acţiuni de tip blue-chips, de exemplu). Indiferent însă
de înclinaţia spre risc a investitorilor, se recomandă construirea de portofolii echilibrate
de titluri, care să balanseze titlurile caracterizate printr-o volatilitate ridicată cu titluri cu
grad redus de risc.2
1.2. Piata financiara
Piaţa financiarã are două componente ale căror funcţiuni sunt diferite şi
complementare şi anume piaţa financiară primară specializată în colectarea veniturilor
economisite şi piaţa financiară secundară care asigură mobilitatea şi lichiditatea
economiilor plasate.
Piaţa financiară primară
Piaţa financiarã primară asigură colectarea veniturilor economisite de la posesorii
de capital financiar disponibili pe piaţa internă şi cea internaţională. Această piaţă pune în
2 Monica Szeleş – Pieţe financiare, Reprografia Univ. Transilvania, Braşov 2008
4
legătură subiecţii care dispun de un capital financiar excedentar propriu şi care doresc să
plaseze acest excedent cu subiecţii economici care au un deficit de resurse financiare
aşadar piaţa financiară primarã îndeplineşte funcţia de finanţare, de alocare de capital
financiar.
Finanţarea se poate realiza în mod direct sau dimpotrivă indirect. Spre exemplu
când veniturile economisite de sectorul populaţiei sunt superioare investiţiilor realizate de
subiecţi, deţinătorii de economii prin intermediul pieţei financiare pot finanţa direct
deficitele financiare ale subiecţilor economici solicitatori de capital financiar. Acest lucru
se realizează prin cumpărarea de fiecare persoană a titlurilor financiare emise de aceştia.
Acelaşi lucru se poate întâmpla şi când anumite întreprinderi din sectorul productiv sau
alte organisme financiare investesc mai mult decât economisesc adică cumpără titluri
financiare de la cei care au nevoie de resurse.
Cel mai mare solicitator de resurse în acest sistem de finanţare îl reprezintă statul
şi administraţiile sale locale. Acest lucru se întâmplă în perioadele în care aceste entităţi
înregistrează deficite bugetare şi cum de cele mai multe ori sistemele bugetare se încheie
cu deficite, nevoia de resurse este permanent.
Calea acoperirii acestor deficite cea mai potrivită şi neinflaţionistă o reprezintă
emiterea titlurilor financiare specifice pentru acoperirea golurilor de resurse.
Finanţarea nevoilor de resurse financiare ale subiecţilor economici solicitatori se
poate realiza şi în mod indirect prin intermediul unor organisme financiare de
intermediere care emit titluri financiare pe piaţa financiară. Aceste organisme atrag pe de
o parte resursele economisite şi le plasează într-un mod eficient spre cei care au nevoie de
resurse.
O resursă importantă de fonduri bãneşti la care apelează aceste organisme
specializate o reprezintă anumite fonduri financiare constituite cu scopuri precise şi
folosite temporar în acest scop de finanţare investiţională. Asemenea fonduri sunt
fondurile instituţiilor de asigurări sociale, fondurile caselor de pensii, fondurile caselor de
salarii, fondurile caselor de concedii etc.
Pe piaţa financiară organismele financiare de intermediere asigură deci colectarea
de capital financiar obţinând resurse financiare sub forma emisiunii de titluri financiare
5
pe care apoi le împrumută întreprinderilor publice şi private prin cumpărarea titlurilor
financiare emise de acestea.
Piaţa financiară secundarã
Piaţa financiară secundară asigură deţinãtorilor de titluri financiare lichiditatea şi
mobilitatea veniturilor economisite, constituind un cadru organizat ce se numeşte bursa
de valori pentru schimbarea titlurilor financiare emise.
Schimbarea titlurilor de către deţinătorii acestora poate să aibă loc din următoarele
motive:
- fie ca urmare a dorinţei deţinătorilor lor de a-şi recupera fondurile înainte ca aceste
titluri financiare să ajungă la scadenţă;
- ca urmare a nevoilor de resurse financiare lichide în acel moment;
- operaţiunile speculative.
Pe piaţa financiară secundară titlurile financiare pot fi valorificate chiar înainte de
a aduce un avantaj financiar deţinătorilor acestora adică înainte de a primi dobânzile sau
dividendele. Se poate spune deci că existenţa pieţei financiare secundare asigură
deţinătorilor de titluri financiare posibilitatea de a ieşi de pe piaţa financiară primară când
doresc.
Piaţa financiară secundară are şi rolul de a asigura evaluarea permanentă a
titlurilor financiare cotate la bursă prin confruntarea cererii cu oferta a titlurilor financiare
şi se stabileşte cursul pe piaţă a valorilor negociate care reflectă de regulă
competitivitatea economică şi financiară a emitentului de titluri financiare.
Asigurând mobilitatea, lichiditatea şi evaluarea permanentă a veniturilor
economisite şi investite în titluri financiare, piaţa financiară secundară asigură buna
funcţionare a pieţei primare.
Aşadar în concluzie, piaţa financiară secundarã asigurã redobândirea lichiditãţii,
adică a numerarului prin valorificarea titlurilor financiare.
1.3. Structura pietei financiare
Între piaţa financiară primară şi între piaţa financiară secundară există o
interdependenţă absolută, existenţa uneia fără cealaltă nu este posibilă deşi funcţiile lor
sunt complet distincte. Funcţiile celor douã componente sunt deja exprimate.
6
Structura pieţei financiare este, aşadar, determinată de două categorii principale
de agenţi financiari:
a). Investitorii de capital formează oferta de capital naţional sau străin şi sunt grupaţi
în gospodării familiale, agenţi economici rentabili şi trezoreria publică.
b). Antrepenorii publici şi privaţi alcătuiesc cererea de capital naţional şi se
confruntă cu nevoi de finanţare a proiectelor lor de dezvoltare mai mari decât capacitatea
acestora de autofinanţare, fiind nevoiţi să apeleze la surse externe, prin emisiune şi
vânzare de titluri financiare.
Mai există o categorie importantă de agenţi pe piaţa financiară: cea a
intermediarilor financiari specializaţi, materializaţi în:
• instituţii financiare – de asigurări, de investiţii, de economii, bursiere – specializate în
transferul capitalului pe termen lung şi mediu;
• băncile comerciale – în general pentru termen scurt.3
1.4. Bursa de valori
Bursele au apărut ca urmare a unor necesităţi dictate de relaţiile de schimb care
joacă un rol central în economia de piaţă. Dezvoltarea acestora însă până la stadiul actual
a reprezentat un proces istoric îndelungat şi evolutiv.
Bursa de valori este o instituţie care asigură publicului mecanisme şi proceduri
adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată, transparentă şi echitabilă a tranzacţiilor cu
valori mobiliare.
Bursele de valori se înfiinţează ca instituţii publice prin decizia Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare şi în cadrul lor se pot încheia tranzacţii cu valori
mobiliare: acţiuni, obligaţiuni precum şi instrumente financiare derivate sau orice alte
titluri de credit încadrate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această
categorie.Bursele de valori sunt investite cu personalitate juridică, putând primi donaţii şi
subvenţii.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare va decide înfiinţarea unei astfel de burse
de valori numa după ce minimum 5 societăţi de valori mobiliare au solicitat şi primit
autorizaţia de negociere în bursă. Prin decizia de înfiinţare se va stabili totodata şi sediul 3 Gabriela Anghelache - Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura. Economică, Bucureşti 2000
7
bursei de valori, se atribuie locul unde aceasta va funcţiona, se fixează termenele pentru
formarea organelor de conducere şi administrare şi este numit comisarul general al bursei
de valori. Deciziile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare de înfiinţare a burselor de
valori se publică în Monitorul Oficial.
Ȋn cadrul burselor negocierile se desfăşoară într-un anumit loc, în zile şi la ore
fixate în cadrul programului de lucru al acestora. La burse, părţile contractante încheie
operaţiunile lor prin intermediul agenţilor de schimb şi până la sfârşit partenerii nu se
cunosc între ei, operaţiunile fiind negociate pe baza ordinelor de vânzare-cumpărare
primite în acest sens.
Ȋn cadrul fiecărei burse de valori se instituie Asociaţia Bursei de Valori care
funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi statutului pe care îl adoptă la prima ei
adunare generală, supunându-l aprobării Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Sunt
membrii ai Asociaţiei Bursei de Valori societaţile de valori mobiliare autorizate să
negocieze în respectiva bursă de valori.
Calitatea de membru al Asociaţiei Bursei de Valori este dobândită la data
înscrierii în registrul de asociaţi al societăţii de valori mobiliare interesate, pe baza
autorizaţiei de negociere în bursă. Membrii burselor au anumite drepturi şi obligaţii,
riguros stabilite şi respectate. Au dreptul să frecventeze bursa, să aleagă şi să fie aleşi în
Comitetul bursei, să facă parte din Comisia de arbitraj sau alte comisii ale bursei. Ȋn
acelaşi timp ei au obligaţia să respecte dispoziţiile în vigoare, achitarea cotizaţiei anuale
sau speciale.
Pot fi membrii ai bursei următorii:
băncile prin intermediul unuia dintre directori, bancheriisau persoanele care au
firma comercială înscrisă şi efectuează operaţiuni la bursă în mod curent;
societăţile care au titluri înscrise la cota oficială, prin reprezentantul acestora;
agenţii oficiali care fac parte de drept din Asociaţia bursei.
Excluderea din calitatea de membru al Asociaţiei bursei se pronunţă de către
Comitetul bursei, cu majoritate de voturi în cazurile:
dacă se negociază valori neînscrise în cotă, în timpul şedinţelor oficiale;
dacă nu se execută angajamentele luate din operaţiuni de bursă;
8
cei care se declară faliţi şi cei care absentează repetat de la îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu;
dacă nu se aplică sau respectă legile, regulamentele şi dispoziţiile statutare ale
bursei sau când tulbură ordinea şi ofensează demnitatea instituţiei.
Pierderea calităţii de membru poate fi definitivă sau temporară.
Ȋn activitatea de pe piaţa bursieră sunt implicate două mari categorii de
participanţi activi: investitorii şi agenţii bursieri.
Investitorii sunt principalii actori pe scena pieţei bursiere, pe care o utilizează fie
pentru mobilizarea fondurilor financiare disponibile, sub formă de capital sau
împrumuturi, fie pentru plasarea acestora în vederea obţinerii de profituri. După
statutul juridic avem: investitori instituţionali formaţi din societăţi, firme,
companii şi investitori particulari de regulă persoane fizice.
Agenţii bursieri reprezintă o categorie de profesionalişti ai bursei al căror rol este
de a realiza încheierea şi derularea tranzacţiilor de titluri de valori, deoarece
investitorii nu se întâlnesc direct în cadrul negocierilor. Agenţii oficiali -brokerii-
acţionează, fie pe cont propriu, fie în cadrul unei societăţi specializate în tranzacţii
bursiere –societăţi de brokeraj- sau ca funcţionari proprii ai bursei. Agenţii oficiali
pot cere să li se admită câte un suplinitor care să-i înlocuiască sau să-i ajute în
activitatea lor. Suplinitorul lucrează pentru agentul oficial şi pe răspunderea
acestuia.4
1.5. Piata RASDAQ
Pe piaţa extrabursieră din România, numită RASDAQ (Romanian Association of
Securities Dealers Automated Quotations), sunt tranzacţionate valorile mobiliare
neincluse la Cota Bursei de Valori şi aprobate de CNVM şi de Asociaţia Naţională a
Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzacţionare pe piaţa Rasdaq a
fost 1 noiembrie 1996, când s-au tranzacţionat acţiunile a 3 societăţi.
Acţiunile listate pe această piaţă sunt rezultate în urma procesului de privatizare în
masă, ce a dus la o creştere explozivă a numărului de societăţi tranzacţionate (peste 5.000 4 Suciu Titus – Burse de mărfuri şi valori. Teorie şi aplicaţii , Ed.Universitatea Transilvania, Braşov 2002
9
de societăţi listate). Desigur, datorită condiţiilor specifice pieţei româneşti, numai un
număr redus al acestora (de ordinul sutelor) se tranzacţionează regulat şi au o piaţă
ordonată a valorilor mobiliare. Ȋn ultima perioadă au existat şi începuturi timide de listare
pe Rasdaq a unor societăţi private înfiinţate după 1989: Fondul Oamenilor de Afaceri,
Brau Union, Banca Carpatica, Gepa, Asigurarea Populară Română. Piaţa Rasdaq a făcut
şi o serie de paşi în direcţia tranzacţionării unor noi instrumente. Astfel, a fost
tranzacţionată o emisiune de certificate de depozit emise de către o bancă comercială,
existând intenţia introducerii în viitorul apropiat a obligaţiunilor corporatiste pe această
piaţă.
Piaţa extrabursieră este organizată în patru componente:
- Sistemul de tranzaţtionare RASDAQ. Sistemul electronic de tranzacţionare
RASDAQ este cea mai importantă componentă a pieţei extrabursiere. Constituită ca o
structură tehnică afiliată Asociaţiei Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare şi
înmatriculată ca societate cu răspundere limitată, activitatea sa constă în operarea şi
menţinerea sistemului electronic de tranzacţionare, numit de asemenea RASDAQ.
- Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare - ANSVM reprezintă
interesele comunităţii societăţilor de valori mobiliare şi canalizează eforturile îndreptate
spre dezvoltarea pieţei extrabursiere în sprijinul tranzacţionării pe piaţa secundară a
acţiunilor rezultate din Programul de Privatizare în Masă.
- Registrele independente ale acţionarilor păstrează în siguranţă toate datele
asupra acţionarilor rezultaţi din Programul de Privatizare în Masă (PPM), permiţând ca
acţiunile PPM să fie tranzacţionate pe RASDAQ, iar aceste tranzacţii să fie decontate la
SNCDD. Primul registru independent a fost Registrul Român al Acţionarilor - RRA,
înfiinţarea RRA fiind urmată de apariţia altor registre independente ale acţionarilor (la
sfârşitul anului 1998 numărul acestora era 10).
- Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare pentru valori
mobiliare - SNCDD menţine o evidenţă a tuturor tranzacţiilor executate între utilizatorii
săi direcţi pe piaţa OTC, conform datelor transmise de sistemul de tranzacţionare
RASDAQ, desfăşurând o activitate de utilitate publică pentru facilitarea compensării
tranzacţiilor şi coordonând livrarea valorilor mobiliare şi a numerarului către utilizatorii
direcţi.
10
Societăţile listate pe piaţa extrabursieră nu sunt împărţite pe mai multe categorii,
existând însă o intenţie de stabilire a unor "niveluri" de diferenţiere a acestora.5
1.6. STUDIU DE CAZ
Zecasin S.A Bucureşti este o societate comercială pe acţiuni ȋnfiinţată ȋn baza H.G
223/1991 cu capital intregal privat listată pe BURSA ELECTRONICĂ ROSDAQ, simbol
ZEBU. Sediul societăţii este ȋn Splaiul Independenţei, nr. 20, sector 6, Bucureşti.
Societatea ȋşi desfăşoară activitatea ȋn sfera cercetării ştinţifice din domeniul chimiei prin
date de tehnologii, studii de inginerii, proiecte tehnologice cu impct redus asupra
mediului şi valorificarea de surse regenerabile ȋn scopul regenerării. De asemenea,
societatea, prin compartimentul special constituit, practică şi activităţi de consultanţă.
Ȋn cursul anului 2010 construcţiile şi instalaţiile din cadrul Petro Brazi au fost
vândute către Petrom S.A activitatea sa din acest punct de lucru continuând la nivel
restrâns şi ȋntr-o altă locaţie din localitatea Ploieşti. Din punct de vedere al acţionarilor,
S.C Zecasin S.A Bucureşti are ca şi acţionar majoritar pe S.C ECOSIN
TECHNOLOGIES SRL cu o cotă de 74,6 % , SIF MUNTENIA Bucureşti cu 11,6% şi
alţi acţionari cu 13,8%.
Ȋn ceea ce priveşte evoluţia valorii acţiunilor S.C Zecasin S.A acestea au fost ȋn
continuă scădere ȋn ultimile 12 luni. Astfel, la sfârşitul anului 2010 acestea aveau o
valoare de 7.89 lei pe când la sfârşitul anului 2011 acestea se tranzacţionau cu 4.87 lei .
Evoluţia lor s-a redresat spre sfârşitul anului trecut ȋn luna decembrie 2011 ele
ȋnregistrând doar o uşoară scădere.6
5 www.kmarket.ro, “Ghidul începătorului pe piaţa financiară a României”, cap.24266 www.bvb.ro
11
Ȋn ultimii 3 ani, cifra de afaceri netă a societăţii a scăzut de la 1.271.811 lei la
330.759 lei , ȋn 2009 firma ȋnregistrând profit 0 şi o pierdere de 238.237 lei, după cum se
poate vedea şi din tabelul de mai jos. Numărul de salariaţi a scăzut de asemenea de la 30
de salariaţi ȋn 2008 la doar 12 salariţi ȋn 2009.7
Denumirea indicatorului Nr.
rd.
Realizări aferente
perioadei de raportare
31.12.2008 31.12.2009
A B 1 2
1. Cifra de afaceri neta 01 1.271.811 330.759
Venituri din exploatare - TOTAL 10 1.300.391 897.342
Cheltuieli din exploatare - TOTAL 32 1.299.673 1.081.663
Profitul sau pierderea din exploatare
- Profit 33 718 0
- Pierdere 34 0 184.321
Venituri financiare - TOTAL 42 4.211 3.560
Cheltuieli financiare - TOTAL 49 - 51.743
Profitul sau pierderea financiar(a)
- Profit 50 4.211 0
- Pierdere 51 0 48.183
14. Profitul sau pierderea curent(a)
7 www.bvb.ro
12
- Profit 52 4.929 0
- Pierdere 53 0 232.504
Venituri extraordinare 54 - -
16. Cheltuieli extraordinare 55 - -
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara
- Profit 56 0 0
- Pierdere 57 0 0
Venituri totale 58 1.304.602 900.902
Cheltuieli totale 59 1.299.673 1.133.406
Profitul sau pierderea brut(a)
- Profit 60 4.929 0
- Pierdere 61 0 232.504
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
- Profit 64 3.306 0
- Pierdere 65 0 238.237
SC STOFE SA BUHUSI este o altă societate comercială pe acţiuni tranzacţionată
la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionar majoritar este ASOCIAŢIA STOFE BUHUSI
BACĂU cu 51%, SIF MOLDOVA BACAU cu 16.2% şi alti acţionari cu 32.8%. Ȋn
aprilie 2011, societatea a hotărât contractarea unui credit pentru producţie şi
retehnologizare de maxim 200.000euro de la unităţile bancare cu instituirea garanţiilor
aferente.
13
Tot ȋn cadrul aceleiaşi ȋntruniri AGA s-a aprobat reducerea preţurilor de la
ţesăturilor greu vandabile din stoc. Deşi aceste hotărâri au parut sa aibă un impact
negative asupra companiei pe termen scurt, pe termen lung s-au dovedit a fi profitabile.
Astfel, după o scădere continua a preţului acţiunilor ȋncepând cu 01.06.2011, dupa
01.12.2011 preţul acţiunilor a crescut vertiginos ajungând la apogeul atins la 01.06.2011
de 0.7 lei după cum se poate vedea şi din graficul de mai sus.8
Analizând evoluţia companiei ȋn 2010, aceasta este una profitabilă, având un
profit de 166.522 lei la 30.06.2011. Ȋn ceea ce priveşte numărul salariaţilor acesta a rămas
relative neschimbat, adică practic compania a disponibilizat 1 salariat in anul 2011.
Denumirea indicatorului Nr. rd.
30.6.2010 30.6.2011
Cifra de afaceri neta 01 1.848.156 1.823.885Venituri din exploatare 12 2.448.899 1.249.637Cheltuieli din exploatare - Total 35 1.903.540 1.384.592Profitul sau pierderea din exploatare Profit 36 545.359 0 Pierdere 37 0 134.955Venituri financiare 45 38.978 1.191.534Cheltuieli financiare 52 600.167 890.057Profitul sau pierderea financiara Profit 53 0 301.477 Pierdere 54 561.189 0Profitul sau pierderea curent(a)
8 www.bvb.ro
14
Profit 55 0 166.522 Pierdere 56 15.830 0Venituri extraordinare 57 - -Cheltuieli extraordinare 58 - -Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara Profit 59 0 0 Pierdere 60 0 0Venituri totale 61 2.487.877 2.441.171Cheltuieli totale 62 2.503.707 2.274.649Profitul sau pierderea brut(a) Profit 63 0 166.522 Pierdere 64 15.830 0Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar Profit 67 0 166.522 Pierdere 68 20.130 0
Cea de a treia companie supusă analizei este SC MEDUMAN SA VIŞEUL DE
SUS , companie de asemenea pe acţiuni. Comparativ cu celelalte 2 societăţi analizate mai
sus, aceasta a fost pe profit atât ȋn 2010 cât şi ȋn 2011, deşi ȋn 2011 acesta a avut o
valoare mai mica. De asemenea, este compania cu cei mai multi angajati, 96, deşi şi
aceasta a fost nevoie să facă o serie de disponibilizări.
- RON -Denumirea indicatorului Nr.
rd.30.6.2010 30.6.2011
Cifra de afaceri neta 01 3.541.268 3.087.977Venituri din exploatare 12 3.924.592 3.382.109Cheltuieli din exploatare - Total 35 3.119.727 3.084.502Profitul sau pierderea din exploatare Profit 36 804.865 297.607 Pierdere 37 0 0Venituri financiare 45 34 4.983Cheltuieli financiare 52 340.104 24.033Profitul sau pierderea financiara Profit 53 0 0 Pierdere 54 340.070 19.050Profitul sau pierderea curent(a) Profit 55 464.795 278.557 Pierdere 56 0 0Venituri extraordinare 57 - -
15
Cheltuieli extraordinare 58 - -Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara Profit 59 0 0 Pierdere 60 0 0Venituri totale 61 3.924.626 3.387.092Cheltuieli totale 62 3.459.831 3.108.535Profitul sau pierderea brut(a) Profit 63 464.795 278.557 Pierdere 64 0 0Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar Profit 67 363.213 233.761 Pierdere 68 0 0
Analizând cursul acţiunilor acestei companii, acesta are o evoluţie variată după
cum se poate vedea şi din graficul de mai jos. 9
Până ȋn aprilie anul trecut, au stagnat, urmând apoi să intre ȋntr-o continua scădere
până ȋn iulie 2011. Ȋncepând cu această luna din urmă, lună ȋn care acţiunile societăţii au
cunoscut o creştere bruscă, cursul lor a ȋnceput să se regleze, spre sfârşitul anului
stagnand la valoarea de 0.5lei.
Ca şi SC STOFE BUHUSI SA, si SC MEDUMAN SA VISEUL DE SUS a
hotărât să contracteze un credit bancar, ȋnsă de data aceasta ȋn valoare de 1 milion euro.
Motivele contractării acestui credit nu au fost stipulate ȋn hotărârea AGA din 09.04.2011.
9 www.bvb.ro
16
BIBLIOGRAFIE
1. Gabriela Anghelache - Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura. Economică,
Bucureşti 2000
2. Monica Szeleş – Pieţe financiare, Reprografia Univ. Transilvania, Braşov
2008
3. Suciu Titus – Burse de mărfuri şi valori. Teorie şi aplicaţii , Ed.Universitatea
Transilvania, Braşov 2002
4. www.kmarket.ro , “Ghidul începătorului pe piaţa financiară a României”,
cap.2426
5. www.bvb.ro
17