5/16/2018 Model Test Final CCP - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/model-test-final-ccp 1/3

 

1. Valoarea nominală X N a parametrului fundamental (rezistenţă, capacitate, inductanţă) al uneicomponente pasive reprezintă:

1,32. Se consideră o componentă pasivă cu o variaţie liniară a parametrului fundamental în funcţie detemperatură. În acest caz, coeficientul de variaţie cu temperatura∝θ exprimat în (ppm/0C) reprezintă:

43. Toleranţa globală tg a unei componente pasive reprezintă:

44. Se poate afirma că toleranţa t (de fabricaţie) a componentelor pasive este numai:

false5. În timpul funcţionării valoarea reală Xr  a oricărei componente pasive:

2,46. Coeficientul de variaţie cu temperatura ∝y al parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x2,

….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive ce au coeficienţii de variaţie cu temperatura∝i ,este dependent de:2,4

7. Cantitatea de căldură a cumulată de o componentă pasivă este în principal direct proporţională cu:1,2,3

8. În general căldura se transmite prin:1,3

9. Mediul ambiant al unei componente pasive este aerul. Puterea termică evacuată de componentămediului ambiant prin convecţie este direct proporţională cu:

1,2,310. O componentă pasivă este amplasată pe un cablaj imprimat. Se pot face următoarele afirmaţiireferitoare la coeficientul de convecţie∝CV , al componentei:

1,2,311. Se consideră o componentă pasivă cu masa m, căldura specifică c, rezistenţa termică R th şi

coeficientul de disipaţie termică D. Constanta termică de timp τ tha componentei pasive este

egală cu:1,3

12. O componentă pasivă disipă puterea:Pd= P0, ptr t<t0

0, ptr t≥ t0

Componenta are o rezistenţă termică R th, un coeficient de disipare termică D, o capacitate termică

Cth , o constantă termică de timp τ thşi funcţionează într-un mediu cu temperatura Ta. În acest

caz se poate aproxima că temperatura corpului componentei ajunge la temperatura mediului ambiant

după:1,2,3

13. O componentă pasivă cu constanta termică de timp τ thdisipă o putere sub formă de

impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere γ , perioada t p şi puterea Pi. Temperaturamaximă a corpului componentei θcMi depinde de:

1,2,3,414. Puterea nominală P N a unei componente pasive reprezintă:1. Toleranţa t (de fabricaţie) a unei componente pasive este definită ca:

42. O componentă pasivă cu valoarea nominală X N şi toleranţa globală ± tg va avea valoarea realămaximă XrM :

43. În funcţie de tipul ei, o componentă pasivă poate avea un coeficient de variaţie cu temperatura∝T

1, 2, 3

4. Toleranţa ty a parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x 2, ….xn) unde xi sunt valorilecomponentelor pasive ce au toleranţele ti , poate fi determinată astfel:

1,2,35. Se consideră un circuit electronic caracterizat de parametrul y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorilecomponentelor pasive. Valoarea reală a parametrului y este influenţată de :

1,2,3,46. Capacitatea termică Cth a unei componente pasive este dependentă de :

2,47. Puterea termică transmisă prin conducţie termică de către un terminal al unei componente pasivedepinde de :

1,2,3,48. Coeficientul de disipaţie termică D (prin convecţie) al unei componente pasive depinde de :

1,2,3,49. Puterea termică transmisă prin radiaţie termică de către o componentă pasivă depinde:

1,2,3,410. O componentă pasivă disipă putereaPd= 0, ptr t<t0

P0, ptr t≥ t0

În acest caz temperatura corpului componentei Tc

2,411. O componentă pasivă cu coeficient de disipaţie D şi rezistenţă termică R th, funcţionează înregim permanent staţionar, disipând puterea P0. Temperatura maximă a corpului componentei TCM cefuncţionează într-un mediu ambiant cu temperatura Ta va fi:

1,3

12. O componentă pasivă cu constanta termică de timp τ thdisipă o putere sub formă de

impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere γ , perioada t p şi puterea Pi. Temperaturamaximă a corpului componentei θcMi 

1,2,3,413. Puterea nominală P N a unei componente pasive depinde de:

1,2,314. Puterea maxim admisibilă PAθ pe care poate să o disipe o componentă pasivă cu putereanominală P N, în funcţie de temperatura θa a mediului ambiant în care funcţionează în regim permanent depinde de :

1,2,3

1. Valoarea reală Xr  a unei componente pasive cu valoarea nominală X N şi toleranţa± t (de

fabricaţie) va fi în mod sigur:4

2. Valorile normalizate (standardizate) ale valorilor nominale ale componentelor pasive:4

3. Coeficientul de variaţie cu temperatura∝T al tuturor componentelor pasive este:

false4. Toleranţa ty a parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x 1, x 2, ….xn) unde xi sunt valorilecomponentelor pasive ce au toleranţele ti , depinde de :

1,35. Se consideră un circuit electronic caracterizat de parametrul y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorilecomponentelor pasive. Valoarea reală a parametrului y este influenţată de :

1,2,3,46. Cantitatea de căldură Qa acumulată de corpul unei componente pasive în general nu depinde de:

4

7. Puterea termică transmisă prin conducţie termică de către terminalul unei componente pasive nudepinde de :

1,2,38. Rezistenţa termică de conducţie a unui terminal al unei componente pasive depinde de :

2,49. Referitor la puterea termică evacuată către mediul ambiant de o componentă pasivă se pot face cuaproximaţie următoarele afirmaţii:

410. Puterea disipată de către o componentă pasivă estePd= 0, ptr t<t0

P0, ptr t≥ t0

Componenta are un coeficient de disipare termică D, o rezistenţă termică R th, o constantă termică de

timp τ   th şi funcţionează într-un mediu cu temperatura Ta. În acest caz sunt valabile afirmaţiile:

1,2,3,411. O componentă pasivă cu coeficient de disipaţie D şi rezistenţă termică R th, funcţionează înregim permanent staţionar, disipând puterea P0. Temperatura maximă a corpului componentei TCM

depinde de:1,2,3

12. O componentă pasivă cu constanta termică de timp τ   th , coeficientul de disipaţie termică D,

disipă o putere sub formă de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplereγ , perioada

t p şi puterea Pi. Dacăτ   th >>t p temperatura maximă la care ajunge corpul componenteiθcMi

este:4

13. Puterea nominală P N a unei componente pasive este egală cu:1,3

14. Puterea maxim admisibilă PAθ pe care poate să o disipe o componentă pasivă cu puterea

nominală P N, în funcţie de temperatura θa a mediului ambiant în care funcţionează în regim

 permanent depinde de :

2,41. Se dă o componentă pasivă cu valoarea nominală X N şi toleranţa ± t (de fabricaţie). Măsurândaceastă componentă valoarea reală Xr poate fi:

1,32. Toleranţa t (de fabricaţie) a unei componente pasive se datorează:

1,2,3,43. Toleranţa de fabricaţie a componentelor pasive poate fi:

1,34. Coeficientul de variaţie cu temperatura∝y al parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x2,….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive ce au coeficienţii de variaţie cu temperatura∝i , poate fi determinat cu relaţia:

45. Din punct de vedere al disipării de putere pentru componentele pasive se poate face afirmaţia:

46. În general căldura se transmite prin:

1,2,3,47. Puterea termică transmisă prin convecţie termică de către un corp depinde de :

1,2,3,48. Rezistenţa termică de convecţie a unei componente pasive nu depinde de:

false9. Se consideră o componentă pasivă cu masa m, căldura specifică c, rezistenţa termică R th şi

coeficientul de disipaţie termică D. Constanta termică de timp τ tha componentei pasive este

egală cu:2,4

10. Puterea disipată de o componentă pasivă este:Pd= P0, ptr t<t0

0, pt r t≥ t0

În acest caz temperatura corpului componentei TC,4

11. O componentă pasivă cu coeficient de disipaţie termică D şi rezistenţă termică R th, cu intervalulmaxim al temperaturii de utilizare [θm , θM],funcţionează în regim permanent, disipând puterea P0. Înacest caz temperatura θc a corpului componentei pasive ce funcţionează într-un mediu ambiant cu

temperaturaθa ∈[θam θaM], ar putea fi :

4

12. O componentă pasivă cu constanta termică de timp τ th, disipă o putere sub formă de

impuls singular cu puterea Pi şi durata ti. În acest caz temperatura maximă a corpului componenteiθcMi depinde de :

1,2,3,413. Puterea nominală P N a unei componente pasive depinde de:

2,4

14. O componentă pasivă cu puterea nominală P N, constanta termică de timp τ th, funcţionează

în regim de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere γ  şi durata perioadei t p. Putereamaxim admisibilă PAθi pe care poate să o disipe în funcţie de temperaturaθa a mediului ambiant încare funcţionează este:

1,2,3,41. Rezistenţa nominală, R  N , a unui rezistor:

1,2,32. Rezistenţa critică reprezintă:4

3. Tensiunea maximă admisibilă UA ce poate fi aplicată l a bornele unui rezistor în regim permanenteste determinată de :

1,2,34. Un rezistor cu valoarea nominală R  N, şi toleranţa t1, poate fi înlocuit cu un rezistor cu valoareanominală R  N2 şi toleranţa t2 dacă:

45. Capacitatea parazită a unui rezistor depinde de:

1,2,3,46. Frecvenţa serie de rezonanţă a unui rezistor depinde de :

2,47. Principalele legi de variaţie a rezistenţei potenţiometrelor sunt:

1,2,3,48. Pentru un rezistor de valoare nominală R  N şi putere nominală P N ce funcţionează în regim permanent, puterea maxim admisibilă PA este egală cu:

1,2,3,49. În timpul funcţionării, temperatura maximăθCM a corpului unui rezistor:

5/16/2018 Model Test Final CCP - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/model-test-final-ccp 2/3

 

410.Un rezistor cu parametrii: R  N, U N, P N funcţionează în regim de impulsuri periodice

1,2,311. Cursorul unui potenţiometru pelicular trebuie să îndeplinească condiţiile:

1,2,3,412. Fie două rezistoare : R 1 cu parametrii R  N1 şi coeficientul de variaţie cu temperaturaα1 şirezistorul R 2 cu parametrii R  N2 şi coeficientul de variaţie cu temperaturaα2 . Coeficientul de variaţiecu temperatura al rezistenţei echivalente, obţinut pentru legarea în serie a celor două rezistoare estedat de relaţia:

413. Prin tehnologia straturilor groase (TSG) se pot realiza:

414. Rezistoarele al căror element rezistiv au structură amorfă (compozită) prezintă faţă de

rezistoarele al căror element rezistiv au structură cristalină (metalică) un factor de zgomot:4GRILA 6

1. Toleranţa de fabricaţie a rezistenţei este dependentă de :1,2,3

2. Seria de valori nominale E12

1,33. Două tipuri de rezistoare pot avea aceeaşi rezistenţă critică dacă şi numai dacă:

44. Tensiunea maxim admisibilă ce poate fi aplicată la bornele a două rezistoare de valori nominaleR  N1 şi R  N2 , conectate în paralel, ce funcţionează în regim permanent, este egală cu:

45. Inductanţa parazită a unui rezistor este determinată de :

1,36. Defazajul dintre tensiunea şi curentul unui rezistor poate fi:

1,2,37. Un rezistor variabil (potenţiometru) este:

1,2,38. Două rezistoare : R 1 cu parametrii:R  N1, U N1, P N1 şi respectiv R 2 cu parametrii:R  N2, U N2, P N2 sunt

legate în serie şi funcţionează la o temperatură a mediuluiθ θ a N > . Valoarea

maximă a curentului ce poate străbate cele două rezistoare în regim permanent este:False

9. Un rezistor cu constanta termică τ thfuncţionează în regim de impulsuri dreptunghiulare

 periodice, cu perioada t p şi factorul de umplereγ . Puterea maxim admisibilă poate fi:1,3

10. Factorul de zgomot al rezistoarelor variabile este:4

11. Suportul izolant (dielectric) al unui rezistor trebuie să prezinte:1,2,3

12. Pentru a obţine un coeficient de variaţie cu temperatura egal cu zero al unui rezistor obţinut prinlegarea în paralel a două rezistoare cu valoarea nominală R  N1 şi coeficientul de variaţie cutemperaturaα1 şi respectiv R  N2 şi coeficientul de variaţie cu temperaturaα2 trebuie ca 

1,2,313. Între valorile coeficienţilor de variaţie cu temperatura pentru un rezistor liniar şi un termistor  NTC există diferenţă?

414. Legea de variaţie neliniară a rezistenţei unui potenţiometru pelicular se poate obţine prin:

1,3

GRILA 7 

1. Un termistor NTC:1, 2, 3, 4

2. Prin conectarea în paralel la temperatura Ta a unui termistor NTC (R T, αT) cu un rezistor (R, αR )este posibil să se obţină un coeficient de temperatură pozitiv pentru gruparea paralel :

1, 33. Utilizarea termistoarelor NTC ca t raductoare de nivel pentru lichide se bazează pe următorul principiu:

1, 2, 34. Termistorul NTC:

45. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unui termistor NTC, spre deosebire de cel al unuirezistor bobinat:

1, 36. Utilizarea termistoarelor la măsurarea temperaturii:

4

7. Prin compararea termistoarelor PTC bazate pe titanatul de bariu cu rezistoarele cu peliculă decarbon s-au formulat afirmaţiile următoare. Care sunt corecte?

48. Termistorul NTC spre deosebire de un rezistor cu peliculă de carbon

49. Utilizarea termistoarelor NTC ca t raductoare de nivel se bazează pe următorul principiu:

41. Un termistor cu coeficient de temperatură negativ (NTC):

2,42. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unui termistor PTC

2,43. Un termistor NTC poate fi utilizat la :

1,2,3,44. Caracteristica tensiune - curent a unui termistor NTC:

1,2,35. Regimul de încălzire directă al unui termistor PTC este definit ca :

4

6. Două varistoare cu parametrii identici (tensiune nominală, curent nominal) pot fi conectate în paralel pentru a obţine un varistor echivalent având:4

7. Pe baza cărui principiu protejează un termistor NTC filamentele tuburilor electronice cu care estelegat în serie, la conectarea alimentării:

48. Conectarea în paralel a unui termistor NTC cu un rezistor liniar fix are ca urmare:

1,2,3,49. Caracteristica tensiune - curent a unui termistor NTC:

2,41. O comparaţie între un rezistor cu peliculă de carbon tip RCG şi un termistor NTC duce laurmătoarele afirmaţii :

42. Caracteristica U(I) a unui termistor NTC:

1, 2, 33. Pentru protecţia unui circuit electronic aflat în funcţionare la un eventual supracurent seutilizează:

44. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unei grupări paralel termistor NTC (R T) - rezistor liniar fix (R) cu αR =0:

45. Prin conectarea în paralel a unui termistor NTC cu un rezistor liniar fix cu αR =0:

2, 46. Caracteristica tensiune-curent pentru termistoarele NTC este diferită pentru termistoare:

1, 2, 3, 47. Există deosebiri între definirea coeficientului de variaţie cu temperatura al rezistoarelor şi cel altermistoarelor:

2, 48. Coeficientul de variaţie cu temperatura al unui termistor PTC:

49. Un termistor NTC spre deosebire de un varistor :

false1. Inductorul (bobina):

1, 32. Utilizarea unui miez magnetic pentru un inductor (bobină) determină:false

3. Frecvenţa proprie de rezonanţă a unui inductor (bobină) cu inductanţa L se poate modifica prin:1, 3

4. Tensiunea maximă de lucru a unui inductor depinde de :1, 2, 3

5. Solicitarea electrică a bobinei este limitată de :false

6. Impregnarea unui bobinaj conduce la:false

7. Frecvenţa proprie de rezonanţă a unei bobine depinde de:1, 3

8. Miezurile feromagnetice sub formă de tole nu sunt utilizate la frecvenţe mari pentru că:4

9. Curentul maxim admisibil ce poate parcurge un inductor depinde de:1, 2, 3, 4

1. Utilizarea miezului magnetic pentru un inductor (bobină) conduce la modificarea:1, 2, 3, 4

2. Miezul magnetic folosit conduce la (comparaţie inductor cu şi fără miez):4

3. Frecvenţa proprie de rezonanţă a unui inductor (bobină) cu inductanţa L depinde de :2, 4

4. Impedanţa unui inductor (bobină) poate deveni capacitivă:4

5. O bobină poate avea limitarea solicitării electrice datorită puterii disipate maxime dacă:1, 3

6. Două bobine monostrat se deosebesc prin lungime (celelalte elemente se consideră identice).Rezultă că:

2, 47. Miezul magnetic al unei bobine determină:

1, 2, 3, 48. Variaţia inductanţei inductoarelor variabile (bobinele cu inductanţa variabilă) se realizează prin:

49. Curentul maxim admisibil ce poate parcurge un inductor nu depinde de:

false1. Creşterea inductanţei unui inductor (bobină) se poate face:

2, 42. Capacitatea parazită a unui inductor (bobină) depinde de :

1, 2, 3, 43. Tipul de conductor utilizat la realizarea unei bobine se alege în funcţie de :

2,44. Solicitarea electrică a bobinei este limitată de :

1,2,35. O bobină se impregnează pentru:

1, 36. Factorul de calitate al bobinei fără miez magnetic se poate modifica la introducerea miezuluimagnetic astfel:

1, 37. Miezul feromagnetic este utilizat sub formă de tole izolate între ele pentru că:

2, 48. Impregnarea bobinelor conduce la:

1, 2, 3

9. Tensiunea maxim admisibilă ce poate fi a plicată la bornele unui inductor depinde de:1, 2, 3, 41. Faţă de condensatoarele cu poliester (mylar), condensatoarele cu polistiren (stiroflex) prezintă laaceeaşi capacitate nominală:

1, 2, 32. Ţinând cont de structura constructivă, care condensator are inductanţa parazită mai mare, condensatorulstiroflex sau condensatorul mylar ?

43. Rezistenţa de izolaţie a unui condensator depinde de:

44. Condensatoarele ceramice de tip I au faţă de cele de tip II:

2, 45. Capacitatea minimă a unui condensator variabil poate fi:

2, 46. Anodul condensatoarelor electrolitice cu Al se corodează (asperizează) pentru:

47. Circuitul echivalent al unui condensator:

1, 2, 3

8. Un gol de aer ce există în dielectricul unui condensator sau între armătură şi dielectric:1, 2, 3

9. Un condensator este caracterizat, printre alţii, de următorii parametri:2, 4

10. Inductanţa parazită a unui condensator:1, 3

11. Poate prezenta un condensator reactanţă inductivă?4

12. Pentru un condensator ideal se poate afirma că:1, 3

13. Tensiunea nominală a unui condensator reprezintă:2, 4

14. Metalizarea capetelor "bobinei" condensator pentru cele cu dielectric polietilentereftalat(poliester) se face pentru a reduce:

41. Ce este un condensator electrolitic?

1, 2, 32. Variaţia capacităţii condensatorului variabil se obţine prin :

43. Tensiunea nominală a unui condensator depinde de:

2, 44. Condensatorul electrolitic cu tantal:

1, 2, 3, 45. Dielectricul unui condensator:

1, 2, 3, 46. Rezistenţa de izolaţie a unui condensator:

1, 2, 3

5/16/2018 Model Test Final CCP - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/model-test-final-ccp 3/3

 

7. Conectarea în serie sau în paralel a condensatoarelor poate fi utilizată în următoarele scopuri:1, 2, 3, 4

8. Condensatorul prezintă următoarele elemente parazite:1, 3

9. Un condensator:2, 4

10. Condensatorul variabil:1, 2, 3

11. Tangenta unghiului de pierderi pentru un condensator ester egală cu:1, 2, 3

12. Condensatoarele electrolitice cu t antal au electrolit:4

13. Tensiunea nominală a unui condensator depinde de:

1, 314. Spre deosebire de condensatoarele ceramice de tip II, condensatoarele ceramice de tip I prezintă:1, 2, 3

1. Factorul de calitate al unui condensator depinde de :false

2. Un condensator electrolitic poate fi utilizat în regim sinusoidal prin suprapunerea semnaluluisinusoidal peste o tensiune continuă dacă:

1, 2, 33. Ce măsuri trebuie luate pentru a folosi un condensator electrolitic cu Al cu electrolit semiuscatcare nu a fost utilizat un timp îndelungat?

44. Armăturile unui condensator:

2, 45. Principalii parametri inscripţionaţi pe corpul unui condensator pot fi:

1, 2, 36. Rezistenţa echivalentă serie a unui condensator:

false7. Condensatorul mylar:

1, 2, 3, 48. Câţiva dintre parametrii specifici condensatoarelor variabile sunt:

1, 2, 3, 49. Pierderile de putere activă în dielectricul unui condensator au la bază:

2, 410. Coeficientul de variaţie cu temperatura al capacităţii pentru un condensator ceramic monostratde tip II:

1, 311. Inductanţa parazită a unui condensator este dată de:

2, 412. Terminalele unui condensator determină apariţia unor elemente parazite de tip:

1, 2, 313. La frecvenţe foarte joase, valoarea eficace maximă a tensiunii alternative ce se poate aplica la bornele unui condensator este egală cu:

414. La frecvenţe foarte înalte, valoarea eficace maximă a curentului alternativ ce poate trece printr-un condensator:

4