MODEL CAZURI.docx
Transcript of MODEL CAZURI.docx
CAP.IΙI. ÎNGRIJIRI GENERALE
1. Internarea pacientului în spital
Spitalul este o instituţie sanitară destinată îngrijirii bolnavilor şi organizată pentru
servicii permanente. În spital se internează bolnavii în stare gravă care necesită o îngrijire
şi supraveghere permanentă şi o atenţie deosebită din partea asistentei medicale.
Spitalul cuprinde următoarele părţi componente funcţionale:
- serviciul de primire unde începe pregătirea psihică a pacientului. El este primit
cu zâmbetul pe buze şi cu cuvinte de încurajare, esenţială fiind cucerirea încrederii bol-
navului în profesionalismul cadrelor sanitare. Pacienţii vor fi dezbrăcaţi şi examinaţi. La
nevoie pacientul este ajutat de asistentă şi aşezat în poziţia necesară examinării
- prelucrări sanitare - aici se face deparazitarea şi îmbăierea bolnavului, după care
acesta va fi îmbrăcat în lenjerie curată şi condus pe secţia cu paturi
- secţia cu paturi este partea componentă a spitalului înzestrată cu paturi şi sala de
tratamente, unde se asigură asistenţa corespunzătoare a bolnavilor spitalizaţi.
După ce medicul hotărăşte internarea bolnavului, asistentul completează biletul de
internare, foaia de observaţie şi trece datele pacientului în registrul de internări.
2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Bolnavul este condus de asistentă în salonul prealabil hotărât de către medic. Sa-
lonul se alege în funcţie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea şi stadiul infecţiei) şi
sex. Asistentul conduce bolnavul în salon, îl ajută să-şi aranjeze obiectele personale în
noptieră şi să se instaleze comod şi în poziţia indicată de medic în pat.
Bolnavului i se aduce la cunoştinţă regulamentul de ordine interioară a secţiei pre-
cum şi indicaţiile medicului referitoare la alimentaţie, poziţie indicată dacă este cazul şi
scopul acestuia. Asemenea i se explică necesitatea şi modul recoltării de produse biolog-
ice şi patologice în vederea efectuării analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura condiţiile de mediu necesare ameliorării şi vindecării infecției. Pen-
tru a crea un mediu de securitate şi confort şi pentru a diminua factorii de stres este indi-
cat ca saloanele să aibă o capacitate de 4, max. 6 paturi cu o temperatură de 18-20°C, să
fie curate, liniştite şi bine aerisite cu aer umidificat.
Asistenta va completa o anexă la foaia de alimentaţie pe care o va trimite la blocul
alimentar, astfel noul pacient va primi alimentaţia necesară încă din prima zi de internare.
Bolnavilor li se acordă o pregătire preoperatorie şi postoperatorie în vederea asigurării
condiţiilor optime necesare intervenţiei şi a procesului de vindecare precum şi pentru
evitarea unor complicaţii grave şi nedorite.
Asistenta observă şi este obligat să consemneze aspectul general, înălţimea, greu-
tatea, vârsta, aspectul tegumentelor şi mucoaselor, faciesul şi starea psihică a bolnavului.
Ea va urmări necesităţile pacientului, manifestările de dependenţă în vederea satisfacerii
acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale şi patologice ale
pacientului precum şi bolile care au influenţă asupra anesteziei şi intervenţiei (afecţiuni
pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.).
3. Asigurarea condiţiilor igienice ale pacientului
– Pregătirea patului şi accesoriului
Patul trebuie să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât
cerinţele de confort a pacientului, cât şi ale personalului de îngrijire. Trebuie să-i permită
pacientului să se poată mişca în voie, să nu-i limiteze mişcările, să poată la nevoie să
coboare din pat, să poată sta în poziţie şezând, sprijinindu-şi picioarele comod de podea.
Patul trebuie să permită ca asistenta să poată efectua tehnicile de îngrijire, investigaţie şi
tratament cât mai comod. Patul trebuie să fie uşor de manipulat şi curăţat, prevăzut cu
2
rotiţe, dispozitiv de ridicare şi la nevoie apărătoare.
Patul va fi acoperit cu un cearşaf, muşama şi aleză. Pacientului i se oferă două
perne şi o pătură din lână moale, uşor de întreţinut. Lenjeria trebuie să fie din bumbac cu
cât mai puţine cusături. Cearşaful trebuie să fie destul de mare pentru a intra sub saltea.
– Schimbarea lenjeriei de pat
Pregătirea patului fără pacient: pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de
cearşaf simplu, cearşaf plic, două feţe de pernă, una-două pături, două perne. După ce se
îndepărtează noptiera de pe lângă pat se aşează un scaun cu spătar la capătul patului. Pe
scaun se aşează, în ordinea întrebuinţării, lenjeria curată, pernele, pătura, împăturite
corect. Cearşaful se aşează la mijlocul saltelei; se desface şi se întinde o parte a cearşafu-
lui spre căpătâiul patului, cealaltă spre capătul opus. Cearşaful se introduce adânc sub
saltea la ambele capete. Se execută colţul apoi se introduce sub saltea toată partea laterală
a cearşafului. Se întinde bine cearşaful să nu prezinte cute.
– Toaleta intimă
Scop:
- igienic
- menţinerea unei stări de confort fizic
- în vederea efectuării unor tehnici la acest nivel
Se face de mai multe ori pe zi la pacienţii inconştienţi, la cei cu sonde vezicale,
înaintea intervenţiilor chirurgicale în regiunea anală sau a organelor genitale, a căilor
urinare şi în perioadele menstruale la femei.
Materiale necesare
- paravan
- două bazinete
- tampoane sterile din vată sau comprese
- pensă port-tampon
- cană cu apă caldă
- săpun lichid
- prosop
- mănuşă de cauciuc, mănuşă de baie
- muşama, aleză
3
Se controlează temperatura apei, se pregăteşte patul cu muşama şi aleză. Se asig-
ură intimitatea bolnavului cu paravanul. Bolnavul se aşează în poziţie ginecologică, se
serveşte cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se îmbracă mănuşa de
cauciuc peste care se ia mănuşa de baie. Se spală regiunea dinspre simfiza pubiană spre
anus turnând apă şi săpun. Se limpezeşte abundent, se îndepărtează bazinetul. Se usucă
prin tamponare cu prosopul. Pliurile se pudrează cu talc.
4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale pacientului
Funcţiile vitale (respiraţia, pulsul, tensiunea arterială, temperatura) sunt frecvent
utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.
Acestea se măsoară în următoarele cazuri:
• când intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane
• când este admis într-o unitate spitalicească (la internare, pe toată perioada spi-
talizării şi la externare)
• înainte şi după proceduri invazive de diagnostic
• înainte şi după intervenţii chirurgicale
• înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa funcţiile
vitale.
Respiraţia
Evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului e un indiciu al evoluţiei infecției, al
apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat:
- tipul respiraţiei
- amplitudinea mişcărilor respiratorii
- ritmul
- frecvenţa
Intervenţiile asistentei:
4
- aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi
efectuată
- plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
- numărarea inspiraţiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obţinute pe foaia de temperatură
R= 16-18 r/min
Pulsul
Evaluarea funcţiei cardio-vasculare
Elemente de apreciat:
- ritmicitatea
- frecvenţa
- celeritatea
- amplitudinea
Locuri de măsurare:
- orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos (artera
radială, humerală, carotidă, femurală, temporală, tibială, superficială, pedioasă)
Intervenţiile asistentei:
- pregătirea psihică a pacientului
- spălarea pe mâini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe tractul arterei
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor
- numărarea pulsaţiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură
P= 60-80/min
Tensiunea arterială
Evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa, deter-
minate de elasticitatea şi calibrul vaselor)
Elemente de evaluat:
5
- tensiunea arterială sistolică (maximă)
- tensiunea arterială diastolică (minimă)
Intervenţiile asistentei:
- pregătirea psihică a pacientului
- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute
- spălarea pe mâini
- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit în extensie
- se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei
- se introduce olivele stetoscopului în urechi
- se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la
dispariţia zgomotelor pulsatile
- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până se
percepe primul zgomot arterial (reprezintă valoarea TA maxime)
- se reţine valoarea indicată pentru a fi consemnată
- se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
- se reţine valoarea indicată în momentul în care zgomotele dispar, aceasta
reprezentând TA minimă
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală roşie.
TA= 120\60 mmHg
5. Alimentaţia pacientului
Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii:
- înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului – cele necesare
creşterii (la copii) sau cele necesare refacerii pierderilor prin consum (la adulţi)
- asigurarea aportului de vitamine şi săruri minerale necesare metabolismului,
normal, creşterii şi celorlalte funcţii
- favorizarea procesului de vindecare prin curăţarea organelor bolnave; alimen-
6
taţia raţională poate influenţa tabloul clinic, caracterul procesului infecţios (patologic)
şi ritmul evoluţiei acestuia, devenind astfel un factor terapeutic
- consolidarea rezultatelor terapeutice obţinute prin alte tratamente
În funcţie de starea bolnavei, alimentarea lui se face:
- activ - pacientul mănâncă singur în sala de mese sau salon
- pasiv - pacientului i se introduc alimentele în gură
6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea pacientului
La pacientele internate Cefotetan se administrează intravenos la fiecare 12 ore sau
Cefoxitin plus doxiciclină. Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. Doxi-
ciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore. După cel
puţin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administrează antibiotice orale (doxici-
clină sau clindamicină). Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. Gen-
tamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi.
Antiinflamatoarele (Ibalgin, ibuprofen), antipireticile (Algocalmin), antiemeticile
(metoclopramid) se administrează peroral sau intramuscular.
7. Recoltarea produselor biologice şi patologice
Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice completează
simptomatologia infecției, reflectă evoluţia acesteia şi eficacitatea tratamentului aplicat,
semnalează apariţia unor complicaţii. Recoltarea produselor este efectuată de asistentă în
majoritatea cazurilor. Aceasta trebuie să respecte orarul recoltărilor, să cunoască tehnicile
corecte de recoltare a diferitelor produse, să completeze buletinul de analize, să eticheteze
7
produsul rezultat pentru a evita înlocuirea rezultatelor între ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul său în timpul recoltării şi
comportamentul său pentru reuşita acestuia. Fizic bolnavul va fi pregătit printr-o dietă
adecvată, repaus la pat şi aşezarea lui în poziţia necesară recoltării.
8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz
………
CAP. IV. ÎNGRIJIRI SPECIALE
Definiţia nursingului O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii, cuprinzând:
- promovarea sănătăţii;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unităţile sanitare,
aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială.
A.N.A. (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursing:
„Nursingul nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul
său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. Îngrijirea are un caracter
continuu, fiind orientată asupra individului, a familiei sau a grupului, contribuind astfel
la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă. Nursa aplică diverse metode pentru a
menţine şi stimula sănătatea, scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/
diverse grupuri.”
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.
„O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane, pentru
a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală”.
8
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie;
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură;
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni;
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele;
9. Nevoia de a evita pericolele;
10. Nevoia de a comunica;
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori, de a practica reli-
gia;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării;
13. Nevoia de a se recrea;
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.
Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate, în funcţie de individ,
starea de sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi culturale. După conceptul Vir-
giniei Henderson, scopul ideal al profesiunii de a mulţumi, este independenţa persoanei în
satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE
1. Culegerea de date;
2. Analiza şi interpretarea datelor (probleme, diagnostic de îngrijire);
3. Planificarea îngrijirii (obiective);
4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor);
5. Evaluarea.
1. Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul în globalitatea sa. Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra
suferinţei, obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.
9
2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele
specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea „diag-
nosticului de îngrijire”.
3. Planificarea îngrijirilor ne permite:
a. determinarea scopurilor) care trebuie urmărite;
b. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea
concretă a intervenţiei).
5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut, dacă au apărut date noi în
evoluţia stării pacientului şi, eventual, dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiec-
tivelor (proces ciclic).
CAP .V
STUDII DE CAZ
CAZUL I
Nume : C
Prenume : D
Domiciliul: rural
Vârsta: 33 ani
Diagnosticul de internare:Boală cu transmitere sexuală-Sifilis
Diagnosticul la externare:Sifilis primar
Antecedente personale patologice:-gastrită acută
Condiţii de viaţă şi muncă: fumator-zilnic fumează un pachet de ţigari, consumator de
cafea 2-3 pe zi,nu consumă alcool
Istoricul bolii: Pacient in varstă de 33 ani se prezintă la medicul de familie deoarece in
urmă cu o zi a observat scurgere peniană pe lenjeria intimă , a prezentat
febră,cefalee,disfagie ,oboseală .In urma anamnezei reiese ca pacientul in urmă cu 3 săp-
tămâni a intreţinut un contact sexual neprotejat cu o persoană necunoscută .
Din analiza datelor culese şi a examenelor clinice efectuate, rezultă că pacientul este
parţial dependent şi necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea urmatoarelor nevoi fun-
damentale : Nevoia de
10
a fi curat,ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia
de a-şi menţine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se odihni şi a dormi
Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării
11
Nevoia de a elim-
ina
Eliminare inadecvata
datorata prezenţei
eruptiilor cutanate de
la nivelul penisului
Pacientul să prezinte
o stare de bine ,fară
scurgeri peniene
Pacientul să fie
echilibrat psihic
Asistenta: -
asigură un microclimate corespun-
zător, -face
toaleta organelor genitale(a penisu-
lui),
-curaţă şi usucă regiunea peniană
dupa fiecare micţiune,
-protejază patul cu musama şi
aleză,
-serveste pacientul cu basinet,
-schimbă lenjeria de corp şi de pat
de câte ori este nevoie, -asigură re-
paus la pat,
-dă dovadă că inţelege pacientul si
că efectuează tehnicile cu multă
răbdare,
-incurajează pacientul ca să-şi ex-
prime sentimentele legate de boală,
-la indica
gateşte şi administrează trata
mentul medicamentos
-recoltează secreţie peniană
pentru examene de laborator,
13
Nevoia de a bea si
a mânca
Alimentatie
inadecvată prin difi-
cultate de a se ali-
menta datorită
disfagiei
Pacientul sa prezinte
o stare de bine prin
ameliorarea
disfagiei
Pacientul sa fie
echilibrat hidro-
electrolitic si nu-
triţional
Asistenta :
-asigură microclimate adecvate
–explorează gusturile pacientului,
-asează pacientul in pozitie sezândă
,
-conştientizează pacientul asupra
importanţei regimului alimentar in
menţinerea sănătăţii
-serveşte pacientul cu alimente la o
temperatură moderată, la ore regu-
late şi prezentate atrăgător
-pacientul este ajutat să mănânce
la pat
-lasă pacientul să aleagă alimentele
după gusturile sale, respectand
regimul alimentar
-incurajează pacientul
-hidratează pacientul corespunzator
-face bilantul lichidelor ingeratae si
eliminate,
-incurajează pacientul
-la indica
pregăti şi va administra trata
mentul medicamentos: ,vita
mine, sedative
14
Nevoia de a
menţine tempera-
ture corpului in
limite normale
Hipertermie manifes-
tată prin febra ridi-
cată (T=39,5*)
Pacientul sa prezinte
tempertura corpului
in limite normale,
Pacientul sa fie
echilibrat hidroelec-
trolitic
Asistenta :
-asigura microclimate corespunză-
tor,
-asigură imbrăcăminte lejera,
-schimbă lenjeria de pat şi de corp
de câte ori este nevoie,
-serveşte pacientul cu cantităţi
mari de lichide,
-aplică comprese
reci,impachetărisi la nevoie
efectuează frictionări,
-menţine igiena tegumentelor, -
calculează zilnic bilantul hidric
-la indica
pregăteste şi administrează
tratamentul medicamentos -an
tibiotic (Penicilina adminis
trate intramuscular) şi an
tipiretice
15
Nevoia de a
acţiona după
propiile convin-
geri şi valori, de a
practica religia
Culpabilitate prin in-
telegerea bolii ca pe
o pedeapsă
Pacientul sa fie
echilibrat psihic şi
să-şi păstreze imag-
inea de sine
Asistenta:
-incurajează pacientul să-şi ex-
prime sentimentele in legatură cu
boala sa,
-facilitează satisfacerea convin-
gerilor sale,
-asigură condiţii pentru a-şi face
rugăciunile, -fa-
cilitează intilnirea cu persoanele
apropiate,
-actionează pentru recastigarea
stimei de sine,
-planifică impreună cu pacientul
activităţi care să-i dea sentimentul
utilităţii,
-asigură un microclimat core-
spunzător,
-la indica
pregăteşte şi administrează
medicaţ
16
Nevoia de a fi cu-
rat,ingrijit de a
proteja tegu-
mentele şi mu-
coasele
Alterarea tegu-
mentelor şi a mu-
coaselor datorită lezi-
unilor peniene.
Carenţe de igienă
manifestate prin in-
suficiente cunostinţe
legate de igiena
intimă.
Ameliorarea leziu-
nilor peniene in cel
mai scurt timp
Pacientul să
prezinte tegumente
şi mucoase curate şi
ingrijite.
Asistenta:
-explică necesitatea efectuării
toaletei organelor genitale,
-pregăteşte materialele pentru
baie,
-asigură temperaturi optime pentru
cameră şi apă,
-protejează patul cu muşama şi
aleză, -
asigură intimitatea pacientului
folosind paravanul,
-ajută pacientul să-şi efecueze
toaleta şi să se imbrace, să –şi taie
unghiile,să se pieptene,
-ajută pacientul să-şi schimbe ati-
tudinea faţă de ingrijirile igienice
mai ales asupra igienei intime,
-incurajază pacientul in permanenţă
.
-la indica
pregăteşte şi administrează
medicaţia prescrisă ( Peni
cilina administrat intramuscu
lar)
17
EXAMENUL DE LABORATOR 27.05.2013
Examen cerut Mod de recoltare
HLG Puncţie capilară Hb:12,5 g%
L = 8600 mm cub
HT Puncţie venoasă 35 %
VSH Puncţie venoasă
1,6 ml sânge/10,4 ml citrat de Na
8 mm/h
Examen de urină
Examen macroscopic
Se recoltează 100 ml urină din prima urină de dimineaţă,
după efectuarea toaletei locale
Diureza 1000 ml/24 h
Aspect limpede, culoare galben pai,
Ph: 4,9, albumină şi glucoză absente
ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
27.05.2013 Sucuri de fructe natural (mere, portocale grefe, etc.), legume Carnea, conservele
18
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Data Examene curente Pregătirea pentru examen Îngrijiri dup
27.05.2013 Recoltare probe de
sânge
Se pregătesc materialele necesare
- pregătire psihică a pacientei: se anunţă şi se
explică necesitatea tehnicii
- pregătire fizică a pacientei: se spală regiunea
plicii cotului, se degresează cu eter, se asep-
tizează cu alcool
- aşezarea pacientei în poziţ
urmărirea ei
- reorganizarea locului de muncă
Spălătură vaginală - pregătirea psihică pacientei
- se anunţă şi se explică importanţa examenu-
lui şi a colaborării sale
- îngrijirea ulterioară
- se aşează
- reorganizarea şi notarea î
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicamente Mod de administrare
27-31.05.2013 Penicilină G I.M
Metronidazol P.O. şi INTRA VAGINAL
19
Diazepam I.M.
Fasygin P.O.
Ampicilină I.V.
Gentamicină I.V.
Movalis INTRA RECTAL
Algocalmin I.M.
Piafen I.M.
20