Morek KroiewskiMoorte lo Breslou

Copyright @ by Morek Kroiewski, 201 4Prezento edilie in limbo romOnd so publicot prin ocord cu Spoteczny lns\utut Wydowniczy

Titlu originol: Smierc w Breslou

Copyright @ CRIME SCENE PRESS, 20l5 penrru oceosrd ediJie.

Toote drepturile rezeryote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corte.

CRIME SCENE PRESS

Piolo Presei Libere nr. I

emoil: edituro@crimescenepress.rotel.: 02 1 .3 1 7.9 1 .37 ; 021 .3 1 7 .9 1 .42; fox.: 02 I .3 I 7.9 1 .43www.crimescenepress. ro

CIP{ Btbltotectt Nafiouete e RomhleiMAREK

Moarte Ir Brrclru / Marek t{rajewski trad": Alexandru tvlacovescu - Buurcati:e Sceae Prtrs,2015lsBN 978606.93677-9-7

Mamvescu, Alexandnr (t*d,)

Coperto colecliei: ALEXAN DRA BARDANllustrolie coperto 1 : ALEMNDRA BARDANRedoctor: ALEMNDRU ARIONCorecturd: MANUETA RUMNDRA ARIONTehnoredoctor: IAURA IBARBun de tipor: moi 20 I 5Tipdritin Romdnio, FED PRINT

Orice reproducere, totold sou porliold, o ocestei lucrdri, fdro ocordul scris oleditorului, este strict interzisd 9i se pedepsegte conform Legii dreptului de outor.

Marek l(rajeurrski

Moarte la BreslauTraducere de Alexandru l{actlvescu

cRtlt|t $[illt PRt$$

20r5

DRESDA, LUNI,17 tULtE 1950ORACINCI DUPA.AMIAZA

CatOrr. de iulie era insuportabild. Ernst Bennert, directorul Spitalu-

lui de Psihiatrie, Si-a trecut mdna peste capul chel, de dimensiuni im-presionante. Apoi, gi-a examinat palma cu atata aten[ie, de parcd ar fifost chiromant. Muntele luiVenus era lipicios de la transpiratie iar cilivastropide sudoare striluceau pe linia vielii. Doui muste sugeau insetatepata de lichid ldsati pe mutama de un pahar cu ceaiindulcit. Lumina

soarelui necru[5tor in amurg se revirsa pe fereastra cabinetului sdu de

consultaIii.

Canicula nu pSrea s5-l deranjeze, ins5, pe bdrbatul cu o strdlucitoare

coami neagr5, care se afla in aceeagi inclpere. Acesta gi-a intors spre

soare fa[a grdsulie, impodobiti cu mustati $i tepi de barbd neras6, cu oplicere evidenti. S-a frecat pe obraz cu o mSnd pe care avea un tatuajcu un scorpion. Omul s-a uitat la Bennert. Ochii sii, orbili de lumina soa-

relui, au devenit deodati maiatenti.

- Am6ndoi $tim, doctore, spuse el cu un pronuntat accent strein, ce

nu poti refuza institutia pe care o reprezint.

Bennert 5tia foarte bine. Se uitd pe fereastri pi, in locul cl5dirii cu

apartamente de inchiriat de pe colt, superbi pe vremuri, dar acum inruini, vizu intinderea vaste de gheati a Siberiei, riuriinghelate, troienede zipadi gi membre omene$ti iegind de sub ele. Maivdzu pi un gopron

in care schelete imbricate in uniforme zdren[uite se luptau si ajungd

MOARTE LA BRESLAU 9

mai aproape de soba de fonta in care ardea un foc mocnit. Unul dintre

ele ii aminti lui Bennert de fostul director al clinicii, doctorul Steinbrunn,

care, cu Sase luniinainte, nu permisese ca un pacient al lui si fie intero-

gat de Stasil.

Se frecd la ochi, se ridici 5i se apleci pe fereastrS: priveliStea nu era

ie5it5 din comun - o t6n5r5 mamS i$i certa copilul neascultator 5i un ca-

mion plin cu cirdmizitrecea sc6(6ind.

- Foarte bine, maior Mahmadov. Te conduc personal in salon, unde

il poli interoga pe pacient. N-o si te vadi nimeni.

- Asta givreau. Atunci, ne vedem la miezul noptii, zise Mahmadov,

cur5tindu-$ifirele de tutun din musta[i. Se ridici 5ii5i netezi pantalonii.

c6nd ap5s5 pe clanli, auzi o bufnituri puternica 5i se intoarse brusc.

Bennert z6mbi proste$te, tinand in m6ni un numdr din Neues

Deutschland2, fdcut sul. Doud muste moarte ziceau strivite pe mutama.

DRESDA, TOT 1 7 IULIE 1950

MTEZUL NOPTII

Pacientul Herbert Anwaldt supravieluia deja de cinci aniin ,,casa tor-

turii" - a$a cum denumea el clinica psihiatrici de pe Marien-Allee din

Dresda -, numai datoriti imaginaliei sale.

lmaginalia e o licoare vrijitS, cu ajutorul cireia aveau loc transformSri

fantastice: injecliile 5i pumnii primili de la asistente deveneau mangfiieri

bl6nde, duhoarea fecalelor se transforma in mireasma unei gridiniprimSvara, tipetele bolnavilor sunau ca niSte cantate baroce, iar lam-

briurile scorojite, fresce de Giotto. lmaginalia asculta de el. Dupi ani in-

tregi de dresaj, reugise s-o imbl6nzeasci in a$a misuri, incat ajunsese sipoati stinge cu totul in el orice dorinlS care, altminteri, nu i-ar fi permis

si supravieluiasci detenliei. De exemplu, dorinla de a face sex cu o fe-

meie. Nu mai era nevoit si-5i ,,stingi focul din vintre" ca unul dintre

infeleplii din VechiulTestament- acel foc nu mai ardea de mult.

r Polilia secreti din Republica Democrati Germand. (n. trad.)2 Ziar socialist din RDG, cu sediul la Beiin. (n. trad.)

10 MAREKKRAJEWSKI

Totugi, imaginatia il trdda cdnd vedea insecte mici gi agitatemigun6nd prin incipere. Burli maro-gilbui care treceau repede prin

crdpiturile podelei, cu antenele lor tremuritoare, ie5ind din spatele

chiuvetei, un exemplar aparte urc6ndu-se pe plapuma lui - o femeld

gestanti ce tara un cocon albicios, sau un mascullantoS, cu picioruge ra-

pide, sau un pui neajutorat ce trasa cercuri cu antenele sale subtiri -toate acestea ii zgil[6iau lui Anwaldt creierul cu o descircare electricd

de neuroni. lntregul sdu corp se ghemuia de durere, antenele tre-murdtoare ii gdureau pielea gi mii de picioruge il furnicau, desigur, numai

in imaginalie. Atunci ficea un acces de furie gi devenea un pericol

potential pentru alli pacienli, mai ales de cdnd descoperise cd unii din-

tre ei prindeau insecte, le puneau in cutii de chibrituri 5i i le ascundeau

in pat. Doar mirosul de insecticid putea si-i calmeze nerviiincordali la

maximum. Problema ar fi putut fi rezolvati transferdndu-l pe bolnav la

alt spital - unul mai putin infestat cu 96ndaci - dintr-un alt orag, insd in-

terveneau pe nea$teptate piedicile birocratice, aga ci, unul dupd celdlalt,

directorii de clinici respingeau ideea. Doctorul Bennert se mullumise

s6-l mute pe Anwaldt intr-o rezervd dezinfectati mai des. in perioadele

dinaintea inmultirii gdndacilor, pacientul Anwaldt era calm pi se ocupa,

ln cea mai mare parte a timpului, cu studiul limbilor semite.

Exact asta ficea c6nd infirmierul JUrgen Kopp trecea in inspectie.

Chiar daci directorul Bennert il schimbase in mod neagteptat din tura de

zi, Kopp n-avea de 96nd sd pdrdseasci spitalul. A inchis uga de la salonul

luiAnwaldt 5i s-a dus la sectia din clddirea de alituri. Acolo, s-a agezat la

o masi cu doi colegi, Frank 5i Vogel, gi au inceput si joace ci(i. Skat-ulr

ii pasiona pe mulli membriai personaluluide rang inferior. Kopp licitio pici, dar cel care cdgtigi se dovedi a fi un valet de treflS.lnainte s5-5i

dea seama de fest5, au auzit cu tofii un tipit inuman venind din curtea

cufundati in intu neric.

- Cine zbiard din toli rirunchii? se intreb5 Vogel.

I Joc de cd(i (n. trad.)

MOARTELABRESLAU 11

* Anwaldt. E aprinsd lumina la el, r6se Kopp. Cred c-a maivizut un

gindac.Kopp avea parlial dreptate. Anwaldt era cel care [ipa. Dar nu din

cauza unui g6ndac. Pe podeaua din rezerva lui se tdrau, ca la paradi, cu

bu(ile tresilt6nd comic, patru exemplare reuSite de scorpioni negride

degert.

BRESLAU, SAMBATA, 13 MAI 1933ORAUNU DIMINEATA

Madame le Goef, o unguroaicS, dar care i5i luase nume franfuzesc,

$tia cum si faci rost de clienli. Nu cheltuia niciun binul pe anunturi sau

publicitate in presi, gi acliona firi intermediari. Av6nd incredere in

intuilia ei fenomenali, igi notase din cartea de telefon 5i adrese din

Breslau cam o suti de nume.lmpreuni cu o prostituati superbS, care

avea multe relafiiin lumea bun5, a examinat lista, dovedindu-se ci ma-

joritatea numelor erau de oameni bogali. Pe l6ngi aceasta, Madame a

intocmit o listi cu doctorii din Breslau, precum gi cu profesorii de la Uni-

versitate 5i Colegiul Tehnic. A trimis tuturor acestor bSrbali bilete dis-

crete, in plicuri obignuite, prin care ii anunta ci se deschisese un nou club

care putea si satisfaci gi cele mai mari exigenfe ale domnilor. Al doilea

valde reclame a inundat cluburile pentru bdrbali, saunele, cafenelele 5i

thddtres vari$tds '. Garderobierele 5i portarii respletiti cu generozitate

pentru eforturile lor - firi si-i cunoasci pe pegtii de la care primeau deja

bani ca si le facd rost de fete - strecurau in mdinile sau hainele invitafilor

cartona$e parfumate cu o Venus in ciorapi negri gijoben.

ln ciuda pioasei indigniri a presei 5i a celor doui procese in justifie,

clubul lui Madame le Goef a devenit faimos. Clienlii profitau, acolo, in di-

verse moduri, de farmecele a treizeci de fete gi doi birbali tineri.

ln acest salon nu lipseau c6tu5i de pulin numerele artistice.

,,Actritele" era recrutate din r6ndul personalului sau, aga cum se int6m-pla cel mai des, spectacolele, generos remunerate de clienli, erau date

I Teatre de estrada. (n. red.)

12 MAREKKRAJEWSKI

de citre dansatoarele de la ,,lmperial Cabaret" sau alte teatre mici. Doui

seri erau destinate stilului oriental (cu dansuri - nu numai din buric -executate de cdteva ,,egiptene", care erau de fapt angajate la cabaret),

doud stiluluiclasic (bacanale), una dansului obscen german (pe genul

,,Heidiin chiloli de dantelS") iar una era rezervati clienlilor speciali, care

inchiriau tot clubul pentru intdlniri discrete. Lunea, stabilimentul era in-

chis.ln scurt timp, s-au introdus gi rezervirile prin telefon, iar conacul

prusac numit,,micul Loher" din Opperau, foarte aproape de Breslau, a

devenit faimos in tot oragul. Capitalul bigat in afacere a fost repede re-

cuperat, cu atSt mai mult cu cat Madame nu era singurul investitor. Ma-

joritatea cheltuielilor erau suportate de Comandamentul General al

Politiei din Breslau. Costurile stabilimentului nu erau returnate doar sub

formi de bani. $i aga, toati lumea era mullumit5, inclusiv majoritatea

clien[ilor ocazionali sau fideli. Numirul celor din urmd tot cregtea. Pen-

tru ci unde in alte parte putea profesorul de studii orientale Otto

Andreae - inarmat cu un khaniar2 5i purtdnd un turban - sd fugireasci

o hurie firi apirare ca s-o posede apoi pe un maldSr de perne ro5ii?

Undein alti parte putea directorulTeatrului Municipal, Fritz Rheinfelder,

si-gi expuni spatele gras dulcilor lovituri ale cizmelor de cilSrie purtate

de o amazoanA zvelte?

Madame ii inlelegea bine pe bdrbali 5i era fericiti cd le putea satis-

face dorinfele. Avusese, recent, un astfel de moment de lmplinire c6nd

gisise pentru inspectorul-adjunct de la Seclia Omucideri, Eberhard

Mock, doud fete care 5tiau si joace 5ah. Madame il simpatiza in mod

deosebit pe omul acela indesat, cu pir negru, des gi ondulat.lnspecto-

rul nu uita niciodati si-iaduci flori lui Madame 5i micicadouri pentru

fete, care erau incAntate s5-l serveasc5. Era un tip taciturn 5i echilibrat,

cdruia ii plSceau 5aradele, jocul de bridge, gahul 9i blondele cu forme

pline. La Madame le Goef putea s5-5i satisfaci toate poftele, firi niciun

fel de inhibilii. Venea in fiecare vineri la miezul noptii, intra pe u5a din

t ln germand inseamni ,tlacitr6'. (n. trad,)2 Pumnal tradilional, originar din Oman, purtat la ceremenii. Are forma literei ,,J",

semindnd cu un cSrlig. (n. red.)

MOARTELABRESLAU 13

spate Si, fdrd sd se opreasci si se uite la spectacolul de pe scen5,

indiferent despre ce era vorba, se ducea in camera lui preferatS, unde ila$teptau doui odalisce. Ele il schimbau intr-un halat de mitase, ii ofe-

reau caviar gi vin rogu de Rin. Mock stitea nemigcat, doar m6inile i se

plimbau pe pielea de alabastru a sclavelor sale. Dupi cin5, se ateza cu

una dintre ele la o partid5 de gah. ln acest timp, cealalti se biga sub

masi 5i ii fdcea ceva cunoscut inci din preistorie. Fetei care juca 5ah cu

el i se spusese cd fiecirei migciri reugite ii corespundea o anumitipozitie erotic5. Astfel, dupi ce lua un pion, un nebun, sau orice altceva,

Mock se ridica de la masi gi se trintea cu partenera lui pe canapea, unde

ficea sex cdteva minute in respectiva pozi[ie.

Conform regulilor stabilite de elinsugi, Mock nu avea voie s5-gi sa-

tisface dorinla daci una dintre adversarele sale il ficea gah mat. Se in-tamplase o singuri dat5, iar el se ridicase, le diduse fetelor c6te o floare

5i plecase, ascunz6ndu-pifuria gifrustrarea sub un zdmbet de bufon. De

atunci, nu-gi maiingiduise niciodatd si nu se concentreze la maximumin fala tablei de gah.

Dupi o partidd at6t de lungd, Mock se odihnea pe canapea, citindu-lefetelor reflecliile sale asupra caracterului oamenilor. Aceasta era cea de-a

treia pasiune a sa, pe care gi-o dezviluia doarin clubul lui preferat. Crimi-

nalistul - un mare amator de literaturi veche, care igi uimea subordonaliicu lungi citate in latini - ii invidia pe Neposl giTheophrastus2 gi reda, nu

fdri oarece inclinatii literare, trdsdturile de caracter ale indivizilor pe care

iiintdlnea.in constatirile sale se baza at6t pe propriile observalii, c6t gi pe

dosarele poliliei.ln general, reusea si faci in fiecare luni portretul moral

al c6te unui personaj, dar, in acelagi timp, completa portretele existente

deja cu informalii proaspete. Noile descrieri, precum gitrisiturile noidecaracter care se adiugau le zdpdceau min[ile fetelor gi a;a obosite. Dar,

chiar gi aga, ele steteau Ia picioarele lui Mock se uitau in ochii lui rotunzigisimfeau bucuria care umplea sufletul clientului lor.

I Cornelius Nepos (100-25i.Hr.), biograf roman. (n. trad.)2 Teofrast (37 2-287i.Hr.), filosof g rec d i n gcoa la Peri pateticd. ( n. tra d.)

14 MAREKKRAJEWSKI

intr-adevir, criminalistul Mock era fericit, iar cind pleca - de obiceipe la trei dimineaXa - le didea mici cadourifetelor pi un bacgip portarului

somnoros. Buna dispozitie a lui Mock se risfr6ngea 5i asupra taxime-

tristului care il ducea de-a lungul Grdbschener Strasse, liberi la acea or5,

pAni la marea clidire din Rehdigerplatz, unde adormea l6ngi nevasti,

ascult6nd ticiitul ceasului pi strigitele cirulagilor gi lSptarilor.

Din picate, in noaptea dintre 12 gi 13 mai, inspectorul-adjunctEberhard nu-pi gdsise fericirea in bralele fetelor lui Madame le Goef. Toc-

mai punea in practici o interesanti apirare siciliani c6nd Madame a

bitut incet la upd.

Dupd o clipd a ciocinit din nou. Mock a oftat, aranjAndu-5i halatul, s-a

ridicat 5i a deschis u5a. Chipul siu era lipsit de expresie, dar Madame i5i

inchipuia ce simlea acel om care fusese intrerupt dintr-o complicate ma-

nevri 5ahisto-erotice.- Dragd domnule, ii spuse patroana clubului, scutindu-l de scuze

inutile, adjunctul dumneavoastri vi agteapti jos.

Mock ii mullumi politicos, se imbrici in grabi - ajutat de indatori-

toarele lui ghei5e, dintre care una ii legi cravata, iar cealalti ii inchise

nasturii de la pantaloni 5i cimaga - scoase din servieti doud cutiule cu

bomboane de ciocolati gii5i lui rimas-bun de la gahistele neconsolate.

li arunci un ,,noapte bun5" lui Madame gi cobori in fugi scirile, d6nd

apoi nas in nas cu adjunctul siu, care st5tea rezemat de abajurul din

cristal al unei lSmpi de pe hol. Clinchetul cristalelor sund ca o avertizare.

- Marietta von der Malten, fiica baronului, a fost violati 5i ucisi, spuse

Max Forstner cu vocea intretSiatS.

Mock cobori treptele de la intrare pini in stradS, se urcd in maSina sa,

un Adler negru, tranti portiera un pic cam tare giiSi aprinse o ligari.Forstner se agezi repede la volan gi ambali motorul. Porniri in ticere.Trecuseri deja podul de pe Lohe p6ni s5-5i adune Mock gdndurile.

- Cum de m-ai ciutat aici? flintrebi inspectorul-adjunct, uitandu-se

cu atentie la zidurile cimitirului oriSenesc care treceau pe l6ngi el, in

partea dreapti. Acoperigul triunghiular al crematoriului se profila

deslu5it pe cer.

MOARTELABRESLAU 15

- lnspectorul-gef de la Seclia Omucideri, doctorul MUhlhaus, mi-a su-gerat unde ali putea fi. For,stner dddu din umeri de parci ar fi preferatsi spunS: ,,Toati lumea $tie unde este Mock vineri."

-l1i permili prea multe libertSli, Forstner. Mockil privicu subinleles.inci e5ti doar adjunctul meu.

Aceste cuvinte pdreau amenin[5toare, dar lui Forstner nu i-au ficutnici cea mai mici impresie. Mock nu-gi lua ochii de la fata lStireali(,,ticilos mic, gras gicu parul rogu," se gdndea el) gia decis pentru a,,n"-aoari, impotriva rafiunii, si-l distrugi pe subordonatul sdu insolent. N-osd-i fie ugor, deoarece Forstner fusese primit la Seclia Omucideri c6ndpreluase comanda noul comisar de polilie, Obergruppenftihrerr S.A.2

Edmund Heines, un nazist fanatic. Mock aflase ci adjunctul sdu nunumai ci era protejatul lui Heines, dar se gi lSuda c5 e in relalii bune cunoul comandant suprem al Sileziei, Helmuth Brtickner, care fuseseimpus acolo la scurt timp dupi ce naziStii c6gtigaseri alegerile pentruReichstag3. Dar criminalistul lucra in polilie de aproape un sfert de secolgi gtia ci oricine poate fi distrus. Citi vreme el mai avea putere gi c6tivreme 5eful Sectiei Omucideri era bitrdnul francmason cu vederi largi,Heinrich M0hlhaus, putea si-ltini pe Forstner departe de cazurile im-portante gi s5-l puni si aresteze, de exemplu, prostituatele de pe l6ngiHotelul Savoy din Tauentzienplatz sau s5-i ia la intrebdri pe homo-sexualii de sub statuia impiritesei Maria Tereza de pe promenada del6ngi $coala de Arte Frumoase. Ceea ce il enerva cel mai tare pe Mockera faptul ci nu-i cunottea lui Forstner nicio slibiciune - dosarul lui era

curat, iar din observaliile lui zilnice se desprinsese o singuri concluzie:

,,un maniac cretin". Legltura strdnsi cu Heines, despre care se gtia bineci e homosexual, ii sternea lui Mock binuieli scabroase, dar asta nu era

suficient ca s5-l supuni voinlei sale pe Forstner, acea,,cdrti[5" a Gestapo-ului.

1 Corespondentul unui general in armata romane . b, trad.)2 S.A. sau batalioanele de asalt (in traducere liberd) era o organizalie paramilitari a

Partidului Nazisl. (n. trad.)3 A fost Parlamentul statului german din 1871 pAni in 1945. (n. trad.)

16 MAREKKRAJEWSKI

Se apropiau de Sonnenplatz. OraSul vibra de o via15 mai pulin vizi-bila. Un tramvai care ducea muncitorii din schimbul doi de la fabricaLinke, Hofmann & Lauchhammerhuruia pe col1, iar lumina felinarele cugaz pdlpdia. Au ficut-o la dreapta pe Gertenstrasse: cirufe cu cartofi gi

varzi se ingrimideau lSngi piala acoperiti, ingrijitorul unei clidiri instil art-nouveaudin collulcu Theaterstrasse repara o lampi giinjura, doibefiviincercau si acosteze nigte prostituate care se f616iau mdndre prinfala sSlii de concerte, cu umbrelulele lor de soare. Au trecut de expozifiade magini cu v6nzare a firmei Kotschenreuther 5i Waldschmidt, declddirea ParlamentuluiSilezieigi de mai multe hoteluri. Din cerul nop-tatic cidea o ploaie fini precum ceata.

Adlerul a tras pe dreapta la capdtul indepirtat al Gdrii Centrale,vis-i-vis de baia publicS. Au cobordt amdndoi. Hainele gi pilSriile lor aufost degrabi acoperite de un strat de api cu praf. Burnifa a udat imediatbarba neagri lui Mock gi obrajii proaspit ragi ai lui Forstner. Se strSn-seri mai multi politi$tiin uniformi 5i lucritori feroviari care vorbeau pe

un ton ridicat. Fotograful poliliei, Helmut Ehlers, cu gchiopdtatulsiu ca-racteristic, tocmaise apropia de locul crimei.

Polilistul cel bitr6n, care era intotdeauna trimis la cele mai sinistrecrime, veni la Mock duc6nd in mdni o lampi cu parafin5.

- Sergent Emil Koblischke de la Secfia Omucideri, la raport, se pre-zenti el fdri sd mai fie nevoie; inspectorul-adjunct igi cuno5tea foartebine subordonatii. Koblischke igi ascunse ligara in palma ficuti ciu5 5ise uiti cu un aer grav la Mock.

- Unde ajungem noi, dumneavoastri gi cu mine, e sigur vorba de otreabi impuliti.li indic: din privire un vagon-restaurant pe care scria

,,BERLIN-BRESLAU". lar chestia de acolo e a nabii de nasoalS.

Toli trei pi5iri peste corpul leapin al angajatului de la ciile ferate,aflat pe culoar. Avea fafa umflatS, impietriti de groaz5. Nu se vedeaniciun strop de sdnge. Koblischke lui cadavrul de guler giil ridicd ingezut; capul ii cizu pe o parte gi, pe cdnd polilistul ii trigea in jos gule-rul, Mock 5i Forstner se aplecari si vadi mai bine.

- Adu lampa mai aproape, Emil. Nu vid nimic, zise Mock.

MOARTELABRESLAU 17