Mirela SAVIN Nastasia SAVIN - edituralumen.ro

1

Mirela SAVIN Nastasia SAVIN

EExxppeerriimmeennttuull lleeccttuurriiii* Elena de Dimitrie Bolintineanu

* Instanţieri lirice în poezia lui Camil Petrescu

Iaşi, 2009

2

Mirela SAVIN Nastasia SAVINExperimentul lecturii * Elena de Dimitrie Bolintineanu* Instanţieri lirice în poezia lui Camil Petrescu

Editura Lumen este acreditată CNCSIS sub nr. 003www.edituralumen.ro, www.librariavirtuala.com

Redactor: Morariu Irina Maria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale:SAVIN, MirelaSAVIN, NastasiaExperimentul lecturii * Elena de Dimitrie Bolintineanu* Instanţieri lirice în poezia lui Camil Petrescu / Mirela SAVIN, Nastasia SAVIN- Editura Lumen, IaşiBibliografiePag. 245ISBN- 978-973-166-161-2

I. Savin, Nastasia

3

Mirela SAVIN Nastasia SAVIN

EExxppeerriimmeennttuull lleeccttuurriiii* Elena de Dimitrie Bolintineanu


Iaşi, 2009

4

Pagină lăsatăgoală intenţionat

5

Cuprins:

Prefaţă ....................................................................................9

PARTEA I

De la Philippe Lejeune la Italo Calvino actualizarea relaţiei memorie /vs./ ficţiune în Elena de Dimitrie Bolintineanu.11

Argument ............................................................................. 12

Capitolul I. Coordonate teoretice........................................ 16

1.1. Perioada paşoptistă ............................................................... 17

1.2. Etichete ,,culturale”: romanul paşoptist /vs./ romanul postpaşoptist; memorie /vs./ ficţiune ............................................ 22

Capitolul al II-lea. Tehnici ale reprezentărilor narative în proza paşoptistă şi postpaşoptistă....................................... 28

2.1. Cadrul teoretic ....................................................................... 28

2.2. Scrisori către Alecsandri de Ion Ghica .................................... 43

2.3. Amintiri din juneţe de Costache Negruzzi............................ 48

2.4. Ciocoii vechi şi noi de Nicolae Filimon................................... 52

2.5. Elena de Dimitrie Bolintineanu ........................................... 55

2.6. Dimensiuni conclusive: între memorie şi ficţiune ............ 58

Capitolul al III-lea. De la Philippe Lejeune laItalo Calvino-actualizarea relaţiei memorie /vs/. ficţiune în Elena de Dimitrie Bolintineanu ......................................................... 60

3.1. Autobiografism /vs./ autobiografie / vs./ biografie....... 61

3.2. Dimensiunile Lecţiilor americane de Italo Calvino în Elena de Dimitrie Bolintineanu........................................................................ 71

3.3. Analiza pactului scriituri în Elena de Dimitrie Bolintineanu.............................................................................................................. 78

3.4. Elena lui Bolintineanu /vs./ Elena lui D’Annunzio......... 86

Extras din volumul: Savin, M., & Savin, N. (2009).Experimentul lecturii. Elena de Dimitrie Bolintineanu.

Instanţieri lirice în poezia lui Camil Petrescu. Iaşi, România: Lumen.

6

Capitolul al IV-lea. Demarcarea relaţiei ficţiune / vs./ memorie în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu şi rolul maximelor conversaţionale.................................................. 93

Capitolul al V-lea. Jocul izotopic în romanul Elena deDimitrie Bolintineanu ........................................................100

Concluzii.............................................................................107

Bibliografie .........................................................................112

Anexe ..................................................................................117

PARTEA a II a

Instanţieri lirice în poezia lui Camil Petrescu....................127

Argument ............................................................................128

Capitolul I. Perspective asupra poeziei moderne ..............134

1.1. Contextul epocii .................................................................. 134

1.2. Obiectul poeziei moderne.................................................. 140

1.3. Concluzii............................................................................... 148

Capitolul al II-lea. Aspecte ale poeticii lui Camil Petrescu............................................................................................150

2.1. Actul de scriitură ca act de comunicare ........................... 150

2.2. Eul poetic-obiectul poeziei ................................................ 155

2.2.1. Relaţia eu liric-Thanatos ................................... 156

2.2.2. Relaţia eu liric-realitate ..................................... 158

2.2.3. Relaţia eu liric-Eros ........................................... 160

2.3. Limbajul în lirica lui Camil Petrescu................................. 162

2.4. Concluzii............................................................................... 166

Capitolul al III-lea. Instanţieri lirice în Ciclul Morţii şi înCiornă .................................................................................167



7

3.1. Eul liric şi imaginea războiului în Ciclul Morţii ................ 168

3.1.1. Investigarea detaliată a războiului ................... 177

3.1.2. Rolul imaginilor realităţii şi modul cuminterferează cu eul liric ........................................................... 180

3.2. Ciornă..................................................................................... 181

3.2.1. Fragment............................................................. 182

3.2.2. Statutul eului liric în Ciornă, Vis de anemic şi în Amiază de vară ........................................................................ 186

3.3. Concluzii............................................................................... 189

Capitolul al IV-lea. Instanţieri lirice în Un luminiş pentru Kicsikém şi în Din versurile lui Ladima.............................191

4.1. Reprezentarea eului liric în Un luminiş pentru Kicsikém .... 191

4.2. Din versurile lui Ladima ......................................................... 197

4.2.1. Condiţia eului liric în Patul lui Procust .............. 198

4.2.2. Poemul ca obiect al cunoaşterii mediate ........ 200

4.2.3. Concluzie ............................................................ 204

Capitolul al V-lea. Instanţieri lirice în Ideea, Transcendentalia şi în Addenda........................................ 206

5.1. Jocul ideilor în Ideea............................................................. 207

5.2. Eterogenitatea poemelor din Transcendentalia .................. 210

5.3. Indicii spaţiali şi temporali. Rolul eului poetic ................ 219

5.4. Addenda ................................................................................ 224

5.5. Concluzii............................................................................... 226

Concluzii............................................................................ 227

Bibliografie selectivă ......................................................... 234

Anexe ................................................................................. 242



8Extras din volumul: Savin, M., & Savin, N. (2009).

Experimentul lecturii. Elena de Dimitrie Bolintineanu.Instanţieri lirice în poezia lui Camil Petrescu. Iaşi, România: Lumen.

Pagină lăsatăgoală intenţionat

9

Prefaţă

Prezenta lucrare îşi propune să analizeze ceea ce Umberto Eco ar denumi drept ,,artificiile consolării”1 deoarece obiectul nostru de studiu ,,constituie o combinaţie de locuri topice articulate între ele potrivit unei tradiţii care are ceva ancestral şi ceva specific.”2 Am considerat necesar acest tip de abordare tocmai datorită experimentului actului de lectură de a investi realitatea cu semnificaţii primordiale, apte să cuprindă realitatea lumii ficţionale.

Lucrarea de faţă reprezintă, aşa cum se observă încă din titlu, un experiment de lectură, în prima parte a romanului Elenade Dimitrie Bolintineanu, respectiv De la Philippe Lejeune la Italo Calvino - actualizarea relaţiei memorie /vs./ ficţiune în Elena de Dimitrie Bolintineanu şi, în a doua parte, a poeziei lui Camil Petrescu, Instanţieri lirice în poezia lui Camil Petrescu.

În procesul concret al naraţiunii din romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu există patru componente: prefaţă a naraţiunii, înscrierea celui/ celor de faţă ca receptor/i a/ai naraţiunii, naraţiunea propriu-zisă şi comentariile receptorului /rilor asupra poveştii de dragoste.

Savoarea poeziei lui Camil Petrescu rezidă din polivalenţa şi ambiguitatea simbolului, faţetele iubirii, şi din izolarea unei teme paradoxale ilustrate prin exemple vii, analizând implicaţiile teoretice ale legăturilor ce se stabilesc, dezvăluind diverse faţete de interpretare ale aceluiaşi lucru, reuşind să scoată în evidenţă cele mai semnificative aspecte ale existenţei umane prin intermediul unui lexic paradoxal şi chiar cartezian. Iluzia posibilităţii descifrării textului literar prin biografie cade ori de câte ori suntem tentaţi să recurgem la diferite ,,chei” pe care poezia ni le pune la îndemână, elementele ,,cheie” ale liricii sale

1 vezi Artificiile consolării în Umberto Eco, Supraomul de masă, traducere

de George Popescu, Editura Pontica, Constanţa, 2003, pp. 15-16.2 Ibidem.



10

fiind transformate, la o lectură atentă, într-un material de construcţie îmbinat la moduri ce duc spre un cu totul alt ansamblu, a cărui rigoare demonstrativă nu poate fi niciodată cea a unei vieţi reale.

Mulţmim Editurii Lumen pentru sprijinul acordat!Lectură plăcută!

8 iulie 2009, Constanţa



11

PARTEA IDe la Philippe Lejeune

la Italo Calvinoactualizarea relaţiei memorie /

vs./ ficţiuneîn Elena de Dimitrie Bolintineanu



Mirela SAVIN Nastasia SAVINElena de Dimitrie Bolintineanu

12

,,Ea era frumoasă ca umbra unei idei, --/ a piele de copil mirosea spinarea ei,/ a piatră proaspat spartă/ a strigăt dintr-o limbă

moartă. (...)/ Ea era frumoasă ca umbra unui gând./ Între ape, numai ea era pământ.”

(Nichita Stănescu)

Argument

Lucrarea de faţă, respectiv, De la Philippe Lejeune la ItaloCalvino - actualizarea relaţiei memorie /vs./ ficţiune în Elena de Dimitrie Bolintineanu – va încearca să surprindă un aspect al activităţii artistice a lui Dimitrie Bolintineanu, şi anume, să elucideze unele aspecte privind structura discursului epic din romanul Elena şi (re)investigarea conţinutului semantic al romanul Elena din perspectiva lectorului contemporan. În dezbaterea acestor probleme se va avea ca punct de plecare conceptele de memorie şi ficţiune.

În primul capitol, intitulat, Coordonate teoretice, vom încerca să creionăm diferite perspective asupra literaturii române din perioada paşoptistă şi postpaşoptistă în general şi, în particular, vom prezenta etichetele ,,culturale” din această perioadă: romanul paşoptist /vs./ romanul postpaşoptist şi memorie /vs./ ficţiune. În cel de-al doilea capitol, Tehnici ale reprezentărilor narative în proza paşoptistă şi postpaşoptistă, vom urmări prezenţa unui cadru teoretic reprezentativ pentru scrierile din această perioadă din care am ales Scrisori către Alecsandri de Ion Ghica, Amintiri din juneţe de Costache Negruzzi, Ciocoii vechi şi noi de Nicolae Filimon şi, nu în ultimul rând, Elena de Dimitrie Bolintineanu, roman care va fi analizat, în detalii, în capitolele următoare.



Experimentul lecturii* Elena de Dimitrie Bolintineanu


13

Scopul acestei lucrări constă în cercetarea premiselor de constituire şi valorificare estetică a relaţiei memorie - ficţiune. Această problemă, urmărită pe parcursul a cinci capitole, se va baza pe un suport ştiinţific şi metodologic, în linii mari, descriptivist. Studiile care stau la baza lucrării vizează diverse probleme de structură a genului epic, a relaţiei memorie /vs./ ficţiune, autobiografism /vs./ autobiografie /vs./ biografism, metodele de cercetare utilizate fiind o îmbinare între tradiţional şi modern.

Obiectivele concrete ale lucrării de faţă sunt următoarele: evidenţierea efectelor estetice ale relaţiei memorie /vs./ ficţiune în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu, reactualizarea şi decodificarea mesajului epic al romanului amintit mai devreme; identificarea dimensiunii estetice a relaţiei de iubire pe axa Eros-Thanatos. Prin analiza din capitolul al treilea, De la Philippe Lejeune la Italo Calvino - actualizarea relaţiei memorie /vs./ ficţiune în Elena de Dimitrie Bolintineanu - se va putea observa modalitatea prin care este actualizată relaţia dintre eul epic şi pactului scriiturii din punctul de vedere al lui Italo Calvino. Despre relaţia memorie /vs./ ficţiune s-a scris şi se scrie mult. O problemă care a animat şi continuă să anime spiritele critice este relaţia eu epic -biografismul, autobiografismul şi autobiografia. Cu elucidări de esenţă, în această chestiune, vine Philippe Lejeune în lucrarea sa Il patto autobiografico dar şi Franco D’Intino cu L’autobiografia moderna. Alte probleme ale eului spre care se îndreaptă prioritar interesul exegeţilor sunt ipostazele poetice şi actele lui de limbaj, lumea acestuia (Roland Barthes, A. Marchese), rolul de enunţător în discurs (Nicolae Manolescu, Dumitru Micu, I. Negoiţescu). În ceea ce priveşte tipologia eului şi relaţia biografismul, autobiografismul - autobiografia în cadrul prozei, rămâne efectiv aproape total necercetată în literatura română, cu excepţia lui Eugen Simion.



Mirela SAVIN Nastasia SAVINElena de Dimitrie Bolintineanu

14

O lectură atentă a romanului lui Dimitrie Bolintineanu ne va dezvălui, în structura epică, mai multe straturi, lucru dezvoltat în capitolul al patrulea, Demarcarea relaţiei ficţiune /vs./ memorie în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu şi rolul maximelor conversaţionale.În acest capitol încercăm să realizăm o cercetare de sinteză a tipologiei locutorii şi structurale a relaţiei memorie /vs./ ficţiune în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu. Ne interesează analiza structurilor complexe ale maximelor conversaţionale şi complexitatea ipostazierilor semnificative ale romanului şi relevarea varietăţii manifestărilor izotopiei iubirii, concept reluat şi analizat în ultimul capitol, ca factor de limbaj.

Vom putea observa, în ultimul capitol, Jocul izotopic în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu, că, în general, romanul lui Dimitrie Bolintineanu stă sub semnul realului avându-se drept fundament detaliile, cum ar fi, de exemplu, balul, conacul, descrierea Bucureştiului. Detaliul, aşa cum se va putea observa şi în ultimul capitol, are o semnificaţie polivalentă, caracteristica romanului fiind dată de echilibru, de măsură şi de calitate; vorbim de o iubire-simbol, o iubire-dorinţă.

Aşa cum se va putea constata, pe parcursul acestei lucrări,De la Philippe Lejeune la Italo Calvino - actualizarea relaţiei memorie /vs./ ficţiune în Elena de Dimitrie Bolintineanu - vom încerca să realizăm o cercetare de sinteză a tipologiei relaţiei memorie /vs./ ficţiune pe axa biografismul, autobiografismul şi autobiografie în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu. Într-o mare măsură ne preocupă raporturile cu estetica limbajului, inflaţia eului epic, izotopiile şi maximele conversaţionale. Studiul are drept reper modelele culturale, deci un criteriu estetic. Astfel, investigând tipologia relaţiei memorie /vs./ ficţiune pe axa biografismul, autobiografismul şi autobiografiei în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu relevăm valenţele jocului intertextual asumat de către scriitor.



Experimentul lecturii* Elena de Dimitrie Bolintineanu


15

Analiza structurilor complexe ale relaţiei memorie /vs./ ficţiune pe axa biografismul, autobiografismul şi autobiografiei în romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu, cum ar fi, de exemplu, dedublatul, scindatul, iubirea, eleganţa prilejuieşte observaţii relevante privind interdependenţa dintre text şi realitate pe axa biografismul, autobiografismul şi autobiografiei. Având în vedere actualitatea temei şi nivelul insuficient de cercetare a ei, fără a pretinde o cuprindere exhaustivă, ne propunem să studiem tipologia axei biografismul, autobiografismul şi autobiografiei din câteva perspective.

Bazele teoretice şi metodologice ale exegezei întreprinse ni s-au conturat în urma valorificarii lucrărilor mai multor exegeţi cunoscuţi: Ph. Lejeune, F. D’Intino, A. Marchese, I. Calvino, E. Simion etc. Ca surse de documentare şi ca repere critice ne-au servit studiile unor cercetători literari, printre care amintim pe N. Manolescu, N. Rotund, A. Bidu Vrânceanu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, J.M. Adam etc.

Cercetarea întreprinsă în prezenta lucrare reprezintă o tentativă de elaborare a unui studiu aprofundat, întemeiat pe o bibliografie în mare parte recentă, asupra axei memorie /vs./ ficţiune în genere şi asupra biografismul, autobiografismul şi autobiografiei, în particular.

Structura lucrării corespunde obiectivelor investigaţiei şi este compusă din: introducere, cinci capitole, concluzii, bibliografia lucrărilor critice şi artistice utilizate şi anexe.

Cuvintele-cheie ale prezentei lucrări sunt: eu epic, discurs, mesaj, comunicare, ficţiune, univers epic, punct de vedere (perspectivă, viziune), problematizare, locutor, eu impersonal, eu personalizat, măştile eului, memorie, maxime conversaţionale, izotopie, biografism, autobiografism şi autobiografie.



Continuarea acestui volum o puteţi lectura achiziţionând volumul de pe

sau din librăriile noastre partenere.

www.edituralumen.rowww.lumenpublishing.com

https://www.edituralumen.ro

https://www.lumenpublishing.com

Mirela SAVIN Nastasia SAVIN - edituralumen.ro

Documents

Transcript of Mirela SAVIN Nastasia SAVIN - edituralumen.ro