MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ... · Constantin PEHOIU Univ. „Valahia”...

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTURI MONTANE

ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ

INTERVENŢII MODERNE ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU

EDUCAREA PSIHOMOTRICITĂŢII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III (12-14

ANI)

MODERN APPLICATIONS IN SPORTS TRAINING FOR THE EDUCATION OF

PSYCHOMOTRICITY TO JUNIOR HANDBALL PLAYERS III (12-14 YEARS OLD)

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

PROF.UNIV.DR. IONESCU BONDOC DRAGOŞ

AUTOR:

Drd. DAMIAN ROXANA

2015

2

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) .............................................

Vă facem cunoscut că la data de 11.12.2015 ora 10, corp Q, etajul I, sala 7 a Facultătii

de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, D-na Damian Roxana va susţine public teza de

doctorat cu titlul:

INTERVENŢII MODERNE ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU

EDUCAREA PSIHOMOTRICITĂŢII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III (12-14

ANI)

învederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor în educaţie fizică şi sport.

În conformitate cu H.G. nr. 567/2005, privind conferirea titlurilor ştiinţifice în

România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de a comunica în scris

observaţiile dumneavoastră la adresa de e-mail: [email protected] şi de a participa

la susţinerea publică a tezei.

Componenţa comisiei de doctorat

Ordin nr. 7706/04.11.2015

PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. Ioan TURCU

DECAN- Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi

Montane,Univ. “Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. Dragoş BONDOC - IONESCU

ŞTIINŢIFIC: Univ. “Transilvania” din Braşov

REFERENȚI: Prof. univ. dr. Ion MIHĂILĂ

Univ. din Piteşti

Prof. univ. dr. Constantin PEHOIU

Univ. „Valahia” din Târgovişte

Prof. univ. dr. Alexandru ACSINTE

Univ. “Vasile Alecsandri” din Bacău

mailto:[email protected]

3

CUPRINS

Introducere

PARTEA I ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂȚII IN ANTRENAMENTUL SPORTIV DIN JOCUL

DE HANDBAL FETE JUNIOARE 12-13 ANI

CAPITOLUL I Aspecte motivaţionale ale abordării temei de cercetare şi problematica tratării

psihomotricităţii în jocul de handbal la nivel naţional şi internaţional

1.1.Actualitatea temei de cercetare

1.2.Motivaţia alegerii temei

1.3.Scopul şi obiectivele generale ale cercetării

1.4.Sarcinile cercetării

1.5.Actualitatea problematicii studiate la nivel național şi internaţional

CAPITOLUL II Delimitări conceptuale aleantrenamentului sportiv

2.1 Conceptul de antrenament sportiv

2.2. Factorii antrenamentului sportiv

2.1.1.Pregătirea fizică

2.1.2. Pregătirea tehnică

2.1.3. Pregătirea tactic

2.1.4. Pregătirea psihologică

2.1.5. Pregătirea teoretică

2.1.6. Pregătirea artistic

CAPITOLUL III CAPACITATEA MOTRICĂ

3.1. Conceptul de capacitate motrică

3.2. Capacitățile condiționale și coordinative

3.2.1. Capacităţile coordinative

3.2.1.1.Capacitatea de echilibru

3.2.1.2.Capacitatea de reacție

3.2.1.3.Capacitatea de diferențiere kinestezică. Propriocepția

3.2.1.4.Capacitatea de coordonare

3.3.Aptitudinile motrice și psihomotrice

4

CAPITOLUL IV Psihomotricitatea în activitatea sportivă

4.1. Definirea conceptului de psihomotricitate

4.2. Componentele psihomotricităţii

4.2.1.Conduitele motrice de bază

4.2.1.1. Coordonarea oculo-motorie

4.2.1.2. Echilibrul static şi dinamic

4.2.1.3. Coordonarea dinamică generală

4.2.2.Conduitele neuromotrice

4.2.2.1.Tonusul muscular

4.2.2.2.Senzaţiile proprioceptive

4.2.3.Conduitele perceptiv- motrice

4.2.3.1. Schema corporală

4.2.3.2. Lateralitatea

4.2.3.3. Organizarea (orientarea) spaţio- temporală

4.3. Obiectivele psihomotricităţii

CAPITOLULV Jocul de handbal în concept sistemic

5.1. Dimensiunile conceptuale ale jocului de handbal

3.1.1. Caracteristici generale ale jocului sportiv - handbal

5.2.Tendinţe privind dezvoltarea jocului de handbal pe plan naţional

5.3. Conţinutul jocului de handbal

5.4. Modelul jucătorului de handbal elaborat de F.R.H.

5.5. Psihomotricitatea în handbal

5.5.1.Contribuţii personale privind identificarea aspectelor psihomotricităţii în jocul de handbal

5.5. 2. Modelul psihomotric al jucătoarei specializată pe postul de portar

5.5. 3. Modelul psihomotric al jucătoarei de la semicercul de 6m.

5.5.4. Modelul psihomotric al jucătoarei de la 9m.

CAPITOLUL VI Perioada pubertăţii şi adolescenţa - particularităţi de vârstă

PARTEA a II-a CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI MODEL DE

PREGĂTIRE PSIHOMOTRICĂ ŞI INVESTIGAŢII PRIVIND OPINIILE SPECIALIŞTILOR ÎN

ACEASTĂ DIRECŢIE

CAPITOLUL VII Cadrul metodologic operaţional al cercetării preliminare

7.1.Premisele cercetării

7.2. Obiectivele cercetării preliminare

7.3. Sarcinile cercetării preliminare

7.4. Ipotezele cercetării

5

7.5. Metode de cercetare

7.6. Organizarea cercetării

7.7. Anchetă sociologică privind tratarea psihomotricității la nivelul junioratului în handbal

7.7.1. Prezentarea Chestionarului

7.8. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate în urma aplicării chestionarului

CAPITOLUL VIII Sudiu pilot privind implementarea unui model de pregătire a psihomotricităţii în

antrenamentul sportiv la handbalistele junioare 11-12 ani

8.1. Demersul operaţional al cercetării

8.2. Subiecţii

8.3. Protocolul cercetării

8.4. Locul şi condiţiile desfăşurării experimentului pilot

8.5. Probele de control aplicate

8.6. Descrierea testelor și probelor aplicate în experimentul pilot

8.7. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate la testele de determinare a lateralității

8.7.1. Analiza rezultatelor înregistrate la testele practice de evidenţiere a preferinţei manuale, podale,

oculare şi auditive la grupa experiment şi la grupa martor

8.8. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate la testele și probele de control

8.8.1. Analiza datelor inregistrate la indicii măsurătorilor antropometrice

8.9. Analiza datelor înregistrate la indicii de evaluare a nivelului de psihomotricitate specifice jocului de

handbal

8. 9.1.Analiza indicilor înregistrați la proba de evaluare a echilibrului static- Proba Flamingo

8.9.2. Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m.

8.9.2.1.Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m., în cadrul grupei

experiment

8.9.2.2.Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20 m., în cadrul grupei control

8.9.2.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între

grupa experiment și grupa control

8. 9.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare

8.9.3.1. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare în cadrul grupei

experiment

8.9.3.2.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare în cadrul grupei control

8.9.3.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare în cadrul grupei

experiment

8.9.4.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în

dreptul porții

8.9.4.1. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în

dreptul porții la grupa experiment

6

8.9.4. 2.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în

dreptul porții la grupa control

87.9.4.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut

în dreptul porții între grupa experiment și grupa control

8.10. Concluzii ale cercetării preliminare

PARTEA aIII-a INTERVENŢIE ASUPRA COMPONENTELOR PSIHOMOTRICITĂŢII ÎN

ANTRENAMENTUL SPORTIV LA HANDBALISTELE JUNIOARE III- 12-13 ANI EXPERIMENTUL

DE BAZĂ

CAPITOLUL IX - Demersul operaţional al cercetării

9.1. Premise şi aserţiuni interogative

9.2.Obiectivele cercetării

9.3. Scopul şi sarcinile cercetării

9.4. Ipotezelecercetării


9.6.1. Locul şi condiţiile de desfăşurare ale cercetării experimental

9.6.2.Etapele de desfăşurare a cercetării; Duratele de desfăşurarea a cercetării experimentale

9.6.3.Etapele de desfăşurare a cercetării; Duratele de desfăşurarea a cercetării experimentale

9.6.4. Probele de control aplicate

9.6.5.Descrierea testelor şi a probelor de control aplicate în experiment

9.7. Metodele de cercetare

9.8.Programul propus pentru educarea psihomotricităţii la handbalistele junioare III

CAPITOLUL X Analiza și interpretarea datelor înregistrate în experiment

10.1. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la măsurătorile antropometrice

10.2. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la probele de motricitate specifică

10.2.1. Proba de echilibru- Flamingo

10.2.2. Proba de echilibru pe Wobble board

10.3. Analiza indicilor înregistraţi la proba dribling printre jaloane pe 20m.la grupa experiment şi grupa

control

10.3.1. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna preferată/ îndemânatică

10.3.2. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna nepreferată/neîndemânatică

10.3.3. Proba dribling printe jaloane 20m. alternativ cu mâna preferată/ îndemânatică

10.4. Analiza indicilor înregistraţi la proba de prindere- pasare la grupa experiment şi grupa control

10.4.1.Proba prindere cu două mâini, pasare cu brațul preferat în 30 sec.

10.4.2. Proba pasare cu mâna îndemânatică - prindere cu mâna îndemânatică

10.4.3. Proba pasare cu mâna neîndemânatică - prindere cu mâna neîndemânatică

10 .4.4. Proba pasa pe la spate

7

10.4. 5 . Proba pasa peste umăr

10.5. Analiza indicilor înregistraţi la proba de aruncare la poartă printr-un cerc, la grupa experiment şi

grupa control

10.5.1. Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-9m.

10.5. 2.Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-6m

10.5. 3. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -9m.

10.5.4. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -6m.

10.5. 5.Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -9m.

10.5.6. Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -6m

10.5.7. Aruncare la poartă cu întoarcere spre dreapta prin cercul de gimnastică

10.5.8. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată, prin cercul de gimnastică

10.5.9. Viteza de reacție în condiții de motricitate specifică

10.6. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele de laborator-aparatul PSISELTEVA

10.6.1.Timpul de reacție simplu

10.6.2.Timpul de reacție de discriminare

10.6.3. Timp de decizie

10.6.4. Timp de reacție la alegere

10.6.5.Coordonare mână-picior (viteza lentă)

10.6.6. Coordonare mână-picior (viteza rapidă)

10.6.7.Coordonare mână-picior (autotempo)

10.6.8.Coordonare mână-picior timp reacție vigilență)

CAPITOLUL XIAnaliza corelativă a parametrilor motrici specifici cu parametri înregistrati prin

aparatul PSISELTEVA

11.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice și testele efectuate pe aparatul

PSISELTEVA la grupa experiment

11.1.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - dribling și testele efectuate pe aparatul


11.1.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - pase și testele efectuate pe aparatul


11.1.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - aruncările la poartă printr-un cerc și

testele efectuate pe aparatul PSISELTEVA la grupa experiment

11.1.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - viteza de reactie și testele efectuate pe

aparatul PSISELTEVA la grupa experiment


PSISELTEVA la grupa control

11.2.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- dribling și testele efectuate pe aparatul


8

11.2.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- pase și testele efectuate pe aparatul


11.2.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- aruncarea la poartă și testele efectuate

pe aparatul PSISELTEVA la grupa control

11.2.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- viteza de reacție și testele efectuate pe

aparatul PSISELTEVA la grupa control

11.3. Analiza profilului sportivelor handbaliste asupra cărora s-a intervenit în experimentul pilot

CAPITOLUL XII CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introduction

PART I PSYCHOMOTRIC APPROACH IN SPORTS TRAINING OF JUNIOR HANDBALL FOR

GIRLS AGED BETWEEN 12 AND 14

CHAPTER I Motivational aspects of approaching the research theme and the treatment of

psychomotricity in handball at national and international level

1.1. Topicality of the research theme

1.2. Reasons for choosing the theme

1.3. Purpose and overall objectives of the research

1.4. Research tasks

1.5. Topicality of studied issue at national and international level

CHAPTER II Theoretical concept of sports training

2.1. The concept of sports training

2.2. The factors of sports training

2.1.1. Physical training

2.1.2. Technical training

2.1.3. Tactical preparation

2.1.4. Psychological preparation

2.1.5. Theoretical preparation

2.1.6. Artistic training

CHAPTER III Motric capacity

3.1. The concept of motric capacity

3.2. Conditional and coordinative capacities

3.2.1.Coordonative capacities

9

3.2.1.1. Balance capacity

3.2.1.2. Reaction capacity

3.2.1.3. Kynestesical diferentiation capacity. Proprioception

3.2.1.4. Coordination capacity

3.3. Motrical and psychomotrical skills

CHAPTER IV Psychomotricity in handball sports activity

4.1. Defining the concept of psychomotricity

4.2. Psychomotric components

4.2.1.Basic motric conduct

4.2.1.1. Ocular-motor coordination

4.2.1.2. Static and dynamic balance

4.2.1.3. General dynamic coordination

4.2.2.Neuromotric conduct

4.2.2.1.Muscle tonus

4.2.2.2.Proprioceptive sensations

4.2.3. Perceptive driving conduct

4.2.3.1. Body scheme

4.2.3.2. Laterality

4.2.3.3. Spatial-temporal organization (orientation)

4.3. Psychomotric goals

CHAPTER V Handball in systemic concept

5.1. Conceptual dimensions of handball

5.1.1. General characteristics of the sports game – handball

5.2. Trends in developing handball at a national level

5.3. The contents of handball

5.4. The model of the handball player drafted by F.R.H.

5.5.Psychomotricity in handball

5.5.1.Personal contributions regarding the identification of psychomotrical aspects in handball game

5.5.2. The psychomotrical model of specialized player as a goalkeeper

5.5.3. The psychomotrical model of specialized player for the 6 m line

5.5.4. The psychomotrical model of specialized player for the 9 m line

CHAPTER VI Puberty and adolescence – age peculiarities

PART II PRELIMINARY RESEARCH ON THE IMPLEMENTATION OF A PSYCHOMOTRIC

TRAINING MODEL AND INVESTIGATIONS INTO SPECIALISTS’ OPINIONS IN THIS

DIRECTION

10

CHAPTER VII The operational methodological framework of preliminary research

7.1. Research premises

7.2. Preliminary research objectives

7.3. Preliminary research tasks

7.4. Research hypotheses

7.5. Research methods

7.6. Research organization

7.7. Sociological survey on the treatment of psychomotricity at junior level in handball

7.7.1. Questionnaire Presentation

7.8. Analysis and interpretation of data collected after applying the questionnaire

CHAPTER VIII Pilot study on the implementation of a psychomotricity training model in sports

training for junior handball players aged between 12 and 13

8.1. Operational research approach

8.2. Subjects

8.3. Research protocol

8.4. Place and conditions of carrying out the pilot experiment

8.5. Applied control tests

8.6. Description of tests and control tests applied in pilot experiment

8.7. Analysis and interpretation of data collected at laterality tests

8.7.1. Analysis of the results recorded at practical tests highlighting manual, podal, visual and auditory at

the experimental and control group

8.8. Analysis and interpretation of data collected at tests and trials

8.8.1.Analysis of data recorded at the indices of anthropometric measurements

8.9.Analysis of data recorded at the evaluation indices of psychomotricity level specific to handball

8. 9.1. Analysis of indices registered at the static balance assessment test - Flamingo test

8.9.2. Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m.

8.9.2.1.Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m., in the experimental

group

8.9.2.2. Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m., in the control group.

8.9.2.3. Comparative analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m.,

between the experimental and the control group.

8.9.3. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test

8.9.3.1. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the experimental

group

8.9.3.2. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the control group

8.9.3.3. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the experimental

group

11

8.9.4. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of

the goal

8.9.4.1. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of

the goal in the experimental group


the goal in the control group


the goal between the experimental and the control group

8.10. Preliminary research conclusions

PART III INTERVENTION ON PSYCHOMOTRICITY COMPONENTS IN SPORTS TRAINING

FOR JUNIOR HANDBALL PLAYERS III AGED BETWEEN 12 AND 13 BASIC EXPERIMENT

CHAPTER IX– Operational research approach

9.1. Assumptions and interrogative assertions

9.2. Research goals

9.3. Purpose and research tasks

9.4. Research hypotheses

9.6. Research organization

9.6.1. Place and conditions for carrying out the experimental research

9.6.2. Stages for conducting basic experimental research

9.6.3 Duration of the basic experiment

9.6.4. Applied control tests

9.6.5. Description of tests and control tests used in the experiment

9.7. Research methods

9.8. Program proposed for psychomotricity education to junior handball players III

CHAPTERX Analysis and interpretation of data recorded in the experiment

10.1. Analysis and interpretation of data recorded in the anthropometric measurements

10.2. Analysis and interpretation of data recorded in specific motricity tests

10.2.1. Balance test - Flamingo

9.2.2. Balance test on Wobble board

10.3. Analysis of the indices recorded at the dribbling through cones test on 20m at the experiment and

control group

10.3.1. Dribbling through cones test 20m. with preferred/skilful hand

10.3.2.Dribbling through cones test 20m. with non-preferred/unskilled hand

10.3.3. Dribbling through cones test 20m. alternatively with preferred/skilful hand

10.4. Analysis of the indices registered at the clamping – passing test in the experimental and control

group

12

10.4.1. Gripping with two hands test, passing with preferred hand in 30 seconds

10.4.2. Passing with preferred/skilful hand test – catching with skilful hand

10.4.3. Passing with clumsy hand test – catching with clumsy hand

10.4.4. Passing in the back test

10.4. 5. Passing over the shoulder test

10.5. Analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle in the experimental and control

group

10.5.1. Shot on goal running through the gymnastics circle-9m.

10.5. 2. Shot on goal running through the gymnastics circle-6m.

10.5. 3. Shot on goal with added steps through the gymnastics circle-9m.

10.5.4. Shot on goal with added steps through the gymnastics circle-6m.

10.5. 5. Shot on goal jumping through the gymnastics circle-9m.

10.5.6. Shot on goal jumping through the gymnastics circle-6m

10.5.7. Shot on goal turning rightwards, through the gymnastics circle

10.5.8. Shot on goal turning on the preferred side, through the gymnastics circle

10.5.9. Quick off the mark under specific motricity conditions

10.6. Analysis and interpretation of data recorded at lab tests – PSISELTEVA testing machine

10.6.1. Simple reaction time

10.6.2.Discrimination reaction time

10.6.3. Decision time

10.6.4.Reaction time by choice

10.6.5.Hand-foot coordination (slow speed)

10.6.6. Hand-foot coordination (high speed)

10.6.7. Hand-foot coordination (self-tempo)

10.6.8. Hand-foot coordination (reaction time vigilance)

CHAPTER XI Correlative analysis of the specific motor parameters with parameters recorded by

PSISELTEVA testing machine

11.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests and the tests conducted on

PSISELTEVA testing machine in the experimental group

11.1.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests - dribling and the tests conducted

on PSISELTEVA testing machine in the experimental group

11.1.2. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – passing and the tests conducted

on PSISELTEVA testing machine in the experimental group

11.1.3. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – shot on goal through a circle

and the tests conducted on PSISELTEVA testing machine in the experimental group

11.1.4. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – reaction speed and the tests

conducted on PSISELTEVA testing machine in the experimental group

13

11.2. Correlative analysis between the averages of specific motor tests and the tests conducted on

PSISELTEVA testing machine in the control group

11.2.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests - dribling and the tests conducted

on PSISELTEVA testing machine in the control group

11.2.2. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – passing and the tests conducted

on PSISELTEVA testing machine in the control group

11.2.3. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – shot on goal and the tests

conducted on PSISELTEVA testing machine in the control group

11.2.4. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – reaction speed and the tests

conducted on PSISELTEVA testing machine in the control group

11.3. Analysis of the profile of handball players over which it was intervened in the pilot experiment

CHAPTER XII CONCLUSIONS

BIBLIOGRAPHY

APPENDICES

14

INTRODUCERE

Evoluţia spectaculoasă a handbalului la nivel mondial ne determină să afirmăm că jocul este într-o

evoluţie continuă în care se regăsesc aspecte de mare tehnicitate, grefate pe o bază de calităţi motrice şi

psihomotrice lucrate la nivel inalt, o tactică ce se impune printr-o apărare agresivă şi un atac dezvoltat cu mare

rapiditate şi forţă, cu finalizări din execuţii tehnice acrobatice, ambidextre, din poziţii uneori nefireşti, din

rotaţii (întoarceri, piruete) spre dreapta sau spre stânga, din echilibru precar, şi toate în condiţii de adversitate.

Federaţia Română de Handbal are elaborate modele de selecţie şi pregătire la nivelul categoriilor de

vârstă şi de participare în competiţii, care vizează date ale dezvoltării morfo-funcţionale, competenţele motrice

şi tehnico-tactice, însă nu se evidenţiază în acest moment un model de pregătire psihomotrică, sau spunem noi,

modelul de pregătire nu cuprinde și componentele psihomotricității.

Psihomotricitatea reprezintă un aspect esenţial ce nu trebuie neglijat în antrenamentul sportiv al

handbalistelor. La această oră, tehnica în jocul de handbal a atins limite apropiate perfecţiunii. Aşa cum

subliniam, procedeele tehnice s-au diversificat deosebit de mult: se execută pase cu mâna dreaptă şi cu mâna

stîngă, spre dreapta sau stânga, pe la spate, peste umăr, din piruete şi din plonjon. Se execută aruncări la poartă

cu întoarceri, pe la spate şi printre picioare, din săritură cu întoarcere în faza de zbor, din plonjon lateral,

aruncări cu efecte imprimate mingii care ocolesc portarul sau adversarul. Conducerea mingii se realizează cu

mâna dreaptă şi cu mâna stângă și este acum completată de driblingul printre picioare (preluat din baschet) şi

exemplele nu se opresc aici. Evoluţia jocului merge din ce în ce mai departe şi cu o rapiditate din ce în ce mai

mare.

În vederea asigurării unei pregătiri corespunzătoare încă de la începători şi aici ne referim în special la

îmbunătățirea jocului, deci a execuției corecte a procedeelor tehnice, trebuie avută în vedere abordarea

pregătirii calităților motrice alături și inseparabil de cele psihomotrice.

Astfel, în viziune sistemică, acestea se pot proiecta, educa, monitoriza şi valorifica în procesul de

antrenament din jocul de handbal, la nivelul junioarelor IV şi III.

Tema încearcă să aducă în atenţie atât mijloacele de pregătire ale componentelor psihomotricităţii, care

pot fi concentrate într-un model de pregătire, dar şi modalităţi de evaluare a acestora, corespunzător nivelului de

practicare a jocului de handbal

15

PARTEA I

ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂȚII IN ANTRENAMENTUL SPORTIV DIN JOCUL DE

HANDBAL FETE JUNIOARE 12-14 ANI

CAPITOLUL I

ASPECTE MOTIVAȚIONALE ALE ABORDĂRII TEMEI DE CERCETARE ȘI PROBLEMATICA

TRATĂRII PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN JOCUL DE HANDBAL LA NIVEL NAŢIONAL ŞI

INTERNAŢIONAL

1.1. Motivaţia alegerii temei

Studierea literaturii de specialitate, oportunitatea vizionării meciurilor de handbal masculin și feminin din

Liga națională, Champions League, EHF Cup, au determinat extragerea unor concluzii care determină

diferențele între evoluția echipelor de top de la nivel mondial și echipele noastre.

Aria tehnicii jocului s-a extins foarte mult, apărând noi procedee, pe care jucatorii de performanţa le

executa cu înaltă măiestrie.1

Așa cum se observă, execuțiile tehnice de mare finețe și exactitate presupun alături de viteză și forță,

coordonare, echilibru, ambidextrie, orientare spațială și temporală, simțul mișcărilor segmentare și a

întregului corp în spațiul delimitat și nu în ultimul rând viteza de reacție.

Dacă în acest moment, specialiștii domeniului s-au edificat asupra tendințelor jocului de handbal și au

început să abordeze în pregătire alături de calități motrice și pe cele psihomotrice, la modul primar, intuitiv, nu

putem afirma că există model de pregătire și evaluare a acestor abilități.

Iată de ce, cercetarea de față se axează pe intervenție în antrenamentul sportivelor handbaliste de nivel III în

vederea abordării și educării componentelor psihomotricității cu un model de prgătire elaborat și adaptat

nivelului de vârstă și pregătire și în același timp cu elaborarea unui sistem de evaluare a acestora.

1.2. Scopul şi obiectivele generale ale cercetării

În ideea în careîn jocul de handbal alături de calitățile motrice de bază: viteza, forța, rezistența, îndemânare,

se manifestă cu precădere calitățile psihomotrice și anume, coordonarea statică și dinamică, lateralitatea, schema

corporală, timpul de reacție simplu și rapid, orientarea spațială și temporală, ideomotricitatea, considerăm

necesară abordarea în antrenamntul sportiv din jocul de handbal a acestor calități încă de la debutul pregătirii, în

același timp cu evaluarea acestora, atât pe parcursul unui macrociclu, cât și la selecția inițială și nu numai.

În acest sens, putem exprima faptul că, scopul cercetării este acela de a interveni în antrenamentul sportiv

din handbal, la nivelul junioarelor III, pe direcția dezvoltării/educării componentelor psihomotricității, având ca

rezultantă creșterea performanțelor tehnico-tactice.

1.3.Sarcinile cercetării Pe baza obiectivelor cercetării au fost determinate mai multe sarcini, astfel:

1. Identificarea conceptelor care definesc şi delimitează noțiunea de psihomotricitate;

2. Investigații privind stadiul actual de cunoaştere al temei;

1Balint E.(2006) - Instruirea copiilor şi juniorilor în conţinutul jocului de handbal, Ed.Universităţii Transilvania

Braşov, pg.7

16

3. Desfășurarea unei anchete sociologice privind opinia specialiștilor asupra rolului și importanței

conţinutului pregătirii psihomotrice la nivelul handbalistelor de 12-14 ani;

4. Elaborarea unor noi programe de instruire direcționate spre ameliorarea dimensiunilor pregătirii

psihomotrice;

5. Elaborarea unei programări a antrenamentului sportivelor în care să se regăsească distinct

componentele psihomotricității;

6. Intervenție printr-un studiu pilot în antrenamentul handbalistelor junioare, 12-13 ani, cu un program

axat pe dezvoltarea/educarea componentelor psihomotricității;

7. Aplicarea programelor elaborate asupra unei grupe de experiment 12-13 ani şi interpretarea rezultatelor

obţinute,comparativ cu o grupă de control;

8. Analiza și interpretarea datelor obținute;

9. Extragerea de concluzii orientative pentru experimentul longitudinal ameliorativ propriu-zis.

10. Elaborarea și aplicarea unui program de dezvoltare/ educare a componentelor psihomotricității la o

grupa experiment de 13-14 ani și compararea rezultatelor cu cele obținute la o grupă control

11. Testarea subiecților cu ajutorul aparatului PSISELTEVA; realizaea unui studiu comparativ între datele

înregistrate în laborator și testele de tehnicitate specifică

12. Extragerea de concluzii

CAPITOLUL II

CONCEPTUL TEORETIC ALANTRENAMENTULUI SPORTIV

2.1. Conceptul de antrenament sportiv

Antrenamentul sportiv este legat indisolubil, printr-o relație de intercondiționare cu noțiunea de sport,

competiție sportivă, performanță sportivă.

În procesul de antrenament sportiv se realizează pregătirea pentru evoluţia în competiţiile sportive,

indeplinindu-se dezideratul principal de valorificare în aceasta, a potențialului performanțial al individului-

a capacității de performanță.

Cârstea Gh2(1997) defineste antrenamentul sportiv ca “proces instructiv-educativ, desfaşurat sistematic şi

continuu gradat, de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice şi psihice intense, în scopul

obţinerii de rezultate înalte într-una din formele de practicare competitivă a exerciţiilor fizice”.

2.2. Factorii antrenamentului sportiv

2.1.1.Pregătirea fizică

Pregătirea fizică este poate cel mai important“ingredient al antrenamentului sportiv in atingerea marii

performanţe”3 Astfel, numeroși autori Nicu A,4 Pradet,5 Simion,.6, Ionescu- Bondoc7 ,sunt în unanimitate de

2Cârstea, Gheorghe – (1997) Educaţia fizică - teorie şi metodică, A.N.E.F.S, Bucuresti 3 Bompa,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Național de formare și

perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA, p.48-50. 4 Nicu,A, (1993) Antrenamentul sportiv modern,Edit.Editis, București, p.225 5 Pradet,M.(2000) Pregătirea fizică, Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, București, uz intern, p.17-24 6Simion Gh., Mihăilă I., Stănculescu G. (2011) Antrenament sportiv Concept sistemic, Ovidius University

Press, Constanța, p.118 7 Ionescu-Bondoc, D.,(2008) Bazele antrenamentului sportive – Note de curs, Ed.Universitatii Brasov, pg 65

17

acord că în esență pregătirea fizică se axează pe pregătirea calităților fizice ale sportivilor realizând în același

timp, mărirea potențialului bimotric al organismului acestora.

“Intr-un program de pregătire organizat, pregătirea fizică se dezvoltă in următoarea succesiune: 1. pregătire

fizică generală (PFG); 2. pregătire fizică specifică (PFS); 3. un nivel inalt al calităţilor biomotrice” afirma

Bompa, 8 iar Pradet, clasifică modalitățile de pregătire fizică în: 1. Pregăirea fizică generalizată (PFG); 2.

Pregătirea fizică auxiliară (PFA), 3. Pregătirea fizică specifică (PFS)

2.1.2. Pregătirea tehnică

“Aspectele esenţiale ale antrenamentului sportiv modern, cărora se adresează pregătirea sportivului

reliefează: tehnica de execuţie, tehnica aplicată, capacitatea de integrare a tehnicii într-un anumit sistem tactic,

capacitatea de efort, activitatea psihică, teoretică, artistică, precum şi activitatea biologică a sportivului pentru

concurs.”9

„Tehnica, într-o ramură de sport, cuprinde totalitatea acţiunilor motrice executate ideal din punct de

vedere al eficienței acestora.”10

Însă, îmbrățișăm concepția acelorași autori,care sintetizează și alte opinii, conform căreia” tehnica

reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de spot, efectuate rațional și economic, în

vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”

2.1.3. Pregătirea tacticăeste în accepțiunea lui A. Nicu, 11“valorificarea complexă, adecvată și eficientă a

pregătirii tehnice și fizice a sportivilor, a echipei sau echipajului în desfășurarea concursului, în concordanță cu

condițiile concrete de adversitate și cu obiectivele de performanță (victorie, puncte, record, loc, calificare,etc.)

prestabilite.”

Componentele tacticiiDintre aceste grupe, grupa a 4-a atribuie pregătirii tactice cea mai mare pondere, astfel

că, pregătirea pentru competiție a determinat elaborarea unei concepții de joc care la rândul său a inclus planul

de joc și sistemul de joc.

Concepția tactică însumează ansamblul de idei, principii, reguli, norme elaborate în vedere

participării în competiție cu succes.

Planul tactic se referă la un ansamblu de măsuri care se iau în perspectiva participării în plină

formă la competiție și în același timp de contracarare a punctelor forte ale adversarului și de a

le valorifica pe cele slabe.

Sistemul de joc se referă la modul de așezare a sportivilor în joc, pe posturi, compartimente,

linii, etc. și este specific numai jocurilor sportive.

2.1.4. Pregătirea psihologică

8 Bompa,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Național de formare și

perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA,p.48-50. 9Simion Gh., Mihăilă I., Stănculescu G. (2011) Antrenament sportiv Concept systemic, Ovidius University

Press, Constanța, p.123 10Dragnea, A., Teodorescu, S., M., (2002), Teoria sportului, Edit. FEST, Bucureşti, p.281 11 Nicu,A, (1993) Antrenamentul sportiv modern,Edit.Editis, București, p.269

18

Dacă la ora aceasta putem afirma că în competițiile sportive, echipele, sportivii au ajuns la o egalizare a

performanțelor, departajarea făcându-se la nivel de subtilități tehnice și rezultatul final ține cont de alți factori ai

pregătirii, cum ar fi rezistența psihică, voința, ambiția, inteligența și creativitatea, recunoaștem cu

responsabilitate astfel, că pregătirea psihologică este determinantă în obținerea succesului, a performanței

supreme.

2.1.5. Pregătirea teoretică

Dobândirea şi aplicarea cunoştinţelor teoretice curente sunt aspecte importante pentru accelerarea

dezvoltării deprinderilor şi calităţilor sportivilor, ca şi pentru motivaţia pregătirii lor.Simultan cu pregătirea

fizică, tehnică, tactică, psihologică, antrenorii trebuie să-i familiarizeze pe sportivi cu teoria pregătirii sportive.

Aceștia trebuie să deprindă cunoștințe privind regulamentele şi normele care guvernează sportul ales; modul de

realizare a tehnicii sportului respectiv, biomecanica mișcării, calităţile biomotrice;probleme ale planificării;

adaptarea organismului la efort; probleme legate de igienă, medicație, alimentație, oboseală, stress, pregătire

psihologică, etc

2.1.6. Pregătirea artisticăreprezintăîn accepțiunea noastrăeducarea sportivilor în planul realizării actelor motrice

în mod estetic, expresiv, cu fluiditate, cursivitate, și care să realizeze o imagine artistică, plastică. Această

pregătire o regăsim îndeosebi în sporturile de expresivitate: gimnastica artistică, ritmică, aerobică, acrobatică,

patinaj artistic, înot sincron, sărituri în apă și mai nou în sporturi pe zăpadă. În marea majoritate această

pregătire utilizează elemente din baletul clasic și modern, din dans modern și popular, jazz gymnastics, dans

sportiv și se execută în prezența acompaniamentului muzical.

CAPITOLUL III

CAPACITATEA MOTRICĂ

3.1. Conceptul de capacitate motrică

Din punct de vedere al motricității umane, Epuran, M. 200512 face afirmația conform căreia capacitatea

motrică este o reacție complexă a individului la stimulii ambianței, în structura acesteia fiind cuprinse aptitudini

psihomotrice și aptitudini motrice sportive, influențate și structurate diferit, în funcție de gradul maturizării

funcțiilor (perceptive, intelectuale etc), de exersare (antrenare) și de factorii motivaționali și de voință ai

sportivului. Acesta consideră că aptitudinea psihomotrică face referire la „înzestrarea naturală, psihofizică a

sportivului”, exprimată în randamentul sau performanța acestuia, în timp ce aptitudinea motrică sportivă include

totalitatea calităților motrice (reprezentate de viteză, forță, rezistență, mobilitate,etc.)

Capacitatea motrică cuprinde următoarele componente și ar fi rezultanta plurifactorială a acestora:

- Componente stabile cum ar fi: aptitudini, calități motrice, deprinderi motrice, structuri

operaționale, cunoștințe, experiență;

12Epuran,M.(2005).Metodologiacercetăriiactivităţilorcorporale.Ed.FEST,Bucureşti,p.379

19

- Componente de stare, cum ar fi: motivație, stări emoționale care pot favoriza, reduce, sau bloca

exprimarea capacității motrice;

3.2. Capacitățile condiționale și coordinative

Tudor V. (1999)13 din cercetările efectuate asupra mai multor teorii sublinia următoarele: ”Capacităţile

condiţionale se fundamentează pe eficienţa metabolică a muşchilor şi aparatelor, în timp ce capacităţile

coordinative sunt determinate de aptitudinea de reglare şi organizare a mişcării.

Din grupa capacităţilor condiţionale fac parte: forţa, rezistenţa, viteza. Factorii limitativi la această

grupă sunt legaţi de cantitatea de energie disponibilă în muşchi şi de mecanismele care îi reglează (enzime,

viteză şi forţa contracţiei unităţii motrice).

Capacitățile coordinativesunt condiţionate de capacitatea de recepţie şi prelucrare a informaţiei

dobândite prin intermediul analizatorilor implicaţi în mişcare (tactil, kinestezic, vestibular, optic, acustic) şi în

elaborarea deprinderilor motrice. ”

3.2.1. Capacităţile coordinative

Capacitățile coordinative sunt prezentate în lucrarea lui Tudor Virgil, ca fiind sinonime cu

îndemânarea, dexteritatea și iscusința și au rolul de a coordona sigur şi economic acţiunile motrice în situaţiile

posibile (stereotipe) şi imprevizibile (adaptare) şi de a determina învăţarea relativ rapidă a gesturilor sportive

(Frey, 1977 dupăTudor,14). Hirtz (1978), face distincția dintre abilităţi (definite ca fiind acte de gesturi concrete

consolidate, parţial automatizate) și capacităţile coordinative considerate ca reprezentând condiţiile consolidate

de generalitate, adică fundamentale ale performanţei omului în legătură cu o întreagă serie de acte gestuale.

Autorul își finalizează raționamentul considerând că poate defini capacitatea de coordonare, ca fiind o calitate

psihomotrică, bazată pe corelaţia dintre sistemul nervos central şi musculatura scheletică, în timpul efectuării

unei mişcări.

Realizând o trecere în revistă a literaturii de specialitate, Tudor citându-i pe Blumme și Manno

(1982), prezintă o clasificare a capacităților coordinative, după cum urmează:

Capacitatea de direcție și control, care are drept componente: (1) Capacitatea de a lega și

combina mișcările; (2) Capacitatea de diferențiere; (3) Capacitatea de echilibru; (4) Capacitatea de orientare; (5)

Capacitatea de ritm; (6) Capacitatea de reacție; (7) Capacitatea de transformare.

13Tudor, V., (1999) - Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare - componente ale capacităţii motrice, Ed.R.A.I.Bucureşti, p.

5Tudor, V., (1999) –idem 4, p.

20

Fig. Nr.1 Fundamentele capacităţii de coordonare

(Hirtz, Rubensame, Wagner, 1972, apud Tudor V., )

Capacităţile coordinative sunt de neconceput fără factorii fizici ai performanţei: forţa, viteza,

rezistenţa şi implicarea lor complexă în realizarea mişcării și de asemenea, fără capacitățile intermediare, care se

situează la jumătatea drumului, între grupa capacităţilor condiţionale şi cea a capacităţilor coordinative, cum

sunt supleţea şi viteza de reacţie simplă (R. Manno, 1987, 1992)15.

Performanța sportivă este optimă, atunci când se realizează o combinație adecvată între capacitățile

coordinative, cele condiționale și cele intermediare.

3.2.1.1.Capacitatea de echilibru

Echilibrul este aptitudinea omului de a menţine, într-o poziţie controlată, cu ajutorul mişcărilor

compensatorii, corpul propriu sau un alt corp sau obiect, într-o poziţie stabilă16. Pentru menţinerea echilibrului,

corpul nu rămâne niciodată fixat într-o poziţie, ci în permanenţă sunt efectuate mişcări compensatorii de mică

amplitudine. În situaţii simple, obişnuite, echilibrul corpului şi orientarea lui în spaţiu se asigură prin

colaborarea mai multor simţuri: simţului echilibrului şi al orientării mişcărilor corpului în spaţiu, cu simţul

kinestezic, vizual şi tactil. În actele motrice complexe și cu grad sporit de dificultate, când corpul se află în

poziţii neobişnuite, echilibrarea şi orientarea sunt lipsite în cea mai mare măsură de informaţiile celorlalte

simţuri și de repere.

Se disting trei forme de echilibru, cărora le corespund trei forme de aptitudini:

(1) echilibrul static, aptitudinea de a menţine o poziţie determinată;

(2) echilibrul dinamic, aptitudinea de a păstra echilibrul în timpul unei mişcări;

15Tudor, V., - Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare - componente ale capacităţii motrice,

Ed.R.A.I.Bucureşti, p.35 16Epuran, M., (2013) – Motricitate și psihism în activitățile corporale. Prolegomene la o metateorie a activităților

corporale, Volumul 2, Editura Fest, București, p. 518

Capacitățile coordinative

(îndemânarea)

Capacitatea de analiză

Repertoriul de gesturi

Capacitate crescută de

învățare motrică

Stăpânirea (controlul

asupra) actelor motrice

Factorii fizici ai performanței

21

(3) echilibrul obiectelor, aptitudinea de a menţine în poziţie un corp străin sau un obiect.

3.2.1.2.Capacitatea de reacție

Capacitatea de reacţie conform lui Mihai Epuran17, permite reacţia la stimuli prin acţiuni motrice

adecvate, ca răspuns la un anumit semnal. Se deosebesc forme simple, de reacţie la semnale prevăzute şi

cunoscute prin mişcări prevăzute deja şi univoce şi forme complexe, în care stimulii sunt necunoscuţi, iar gama

răspunsurilor posibile, foarte largă. Forma simplă a capacității de reacție se pretează mai puţin la antrenament

decât forma complexă, care depinde considerabil de învăţare, şi deci de experienţă.

Timpul de reacție este un concept generic care include mai multe tipuri sau modalități de reacție,

influențate de expertiza sau măiestria sportivă a practicantului, de vârsta acestuia și de tehnicile mentale

utilizate.

Tipul de reacție simplu presupune alegerea de către sportiv, a unui singur răspuns la un stimul unic și

descrie intervalul scurs între cele două moment, apariția stimulului și respectiv elaborarea răspunsului.

Timpul de reacție disjunctiv este relevant pentru cea mai mare parte a activităților în care sportivul se

confruntă cu prezența unor stimuli complecși, pentru care există mai multe variante de răspuns.

Timpul de reacție discriminatoriu corespunde situațiilor în care sportivul trebuie să elaboreze

răspunsuri la stimulii relevanți (auditivi, vizuali sau de altă natură) și să-i ignore pe cei perturbatori. Cu alte

cuvinte, în acest tip de situație este esențială discriminarea rapidă între stimuli, în sport fiind frecvente situațiile

în care adversarii încearcă să se inducă în eroare unul pe celălalt prin fente și mișcări înșelătoare, fiecare

încercând să contracareze mișcările celuilalt și să-și asigure o serie de avantaje și inițiativa în teren.

Timpul de reacție complex, numit uneori și compuseste prezent în situațiile în care, pentru doi sau mai

mulți stimuli, sportivul angajează două sau mai multe răspunsuri, într-o succesiune rapidă sau chiar simultan.

3.2.1.3.Capacitatea de diferențiere kinestezică. Propriocepția

Împreună cu senzaţiile de echilibru, senzațiile kinestezice alcătuiesc grupa senzaţiilor proprioceptive,

în care sunt reflectate excitaţiile produse în interiorul organismului şi în special în muşchi.Excitanţii specifici ai

receptorilor analizatorului motor, adică al proprioceptorilor, sunt constituiţi de contracţiile muşchilor, presiunile

şi tracţiunile exercitate asupra tendoanelor şi articulaţiilor, determinate de mişcările specifice unei activităţi

oarecare sau activităţii sportive.

Propriocepția este definită în lucrarea lui Ellis Cashmore18, ca fiind „simțul mișcării”, cu referire la

stimulii produși și percepuți în interiorul organismului, în această categorie fiind incluse procesele senzoriale

realizate la nivelul analizatorilor. Simțul mișcării este implicat în furnizarea de informații cu privire la poziția,

orientarea și mișcarea corpului, tensiunea, presiunea și tracțiunea exercitate la nivelul articulațiilor, mușchilor,

tendoanelor etc.

Axinte (2010)19, realizând o trecere în revistă a cercetărilor în domeniu, arată că simțul proprioceptiv

poate suferi „pierderi” sau deprecieri periodice în timpul creșterilor bruște în înălțime și în greutate, mai cu

seamă în perioada pubertății și a adolescenței. Creșterea masei musculare, prin apelul la steroizi anabolizanți sau

17Epuran, M., (2013) – Motricitate și psihism în activitățile corporale. Prolegomene la o metateorie a activităților

corporale, Volumul 2, Editura Fest, București, p. 590 18 Cashmore, E., (2008) - Sport and Exercise Psychology - The Key Concepts pp. 346-347 19Axinte, A., (2012) – Balance fit for balanced kids, at http://home.eurohandball.com/ehf_files/Publikation/WP

22

la dietele drastice de slăbire, prin practicarea intensă a body-building-ului, pot influența de asemenea precizia,

acuratețea și amplitudinea actelor motrice. Este nevoie în aceste stadii ale dezvoltării, de adecvarea imaginii

corporale și a schemei corporale la „noile coordonate” și la concentrarea atenției în mai mare măsură, asupra

evoluțiilor tehnice ale sportivului.

Propriocepția poate fi influențată și de starea de oboseală a sportivului, de unele afecțiuni, care

determină distorsiuni în mărimea părților corpului și a segmentelor, fenomen ceea ce pare a implica stimularea

anormală a zonei parietale a cortexului parietal, care are rolul de a integra informațiile provenite din diferite

părți ale corpului (Ehrsson H, Kito T, Sadato N, Passingham R, Naito E., 2005, apud Axinte, 2010). În

concluzie, simțul proprioceptiv este adesea nesesizat, deoarece ființele umane se adaptează la stimuli care

acționează continuu și permanent, ceea ce se poate numi „obișnuire” sau „desensibilizare” sau adaptare.

În concluzie, autorul (Axinte, coord. 2010), susține importanța antrenării propriocepției, ca fiind

decisivă pentru prevenirea accidentărilor și de asemenea, în cazul producerii acestora, pentru reducerea

severității efectelor și a perioadei de recuperare

3.2.1.4.Capacitatea de coordonare

Coordonarea este definită de către Marta Bon20 ca fiind abilitatea unei persoane de a realiza cu eficiență

sarcini motrice complexe. Caracteristicile bunei coordonări ale mișcărilor, constau în a fi cât mai performant, la

momentul oportun și cu un maximum de precizie. Actele motrice în condițiile unei coordonări optime, ar urma

să fie executate cât se poate de corect, fără consumuri inutile de energie și fără mișcări parazite. Influența

moștenirii ereditare este mare în ceea ce privește coordonarea, antrenarea aducând o îmbunătățire de maximum

20%, semnificativă dacă se produce în timpul copilăriei. Cercetările au demonstrat faptul că dezvoltarea

coordonării în timpul stadiilor de dezvoltare corespunzătoare, poate influența și nivelul inteligenței copiilor

antrenați. În antrenamentul destinat dezvoltării coordonării, li se vor da copiilor de vârstă preșcolară, ocazia de a

se confrunta cu numeroase și diverse tipuri de mișcări, aceasta fiind perioada în care se pot înregistra cele mai

mari progrese. Dintre toate abilitățile de care depinde succesul în sport în general și în handbal în special,

coordonarea este cea care este în cea mai mare măsură relaționată cu activitatea sistemului nervos central,

progresul acesteia fiind influențat de fiecare mișcare nou învățată de către sportivi, în timp, aceasta fiind

executată într-un timp din ce în ce mai scurt și cu un nivel superior de măiestrie.

3.3.Aptitudinile motrice și psihomotrice

”În sport se porneşte de la premisa că înzestrarea aptitudinală este hotărâtoare, numai că ei i se adaugă

factorii instructivi-educativi şi sociali-organizatorici care-i asigură maxima dezvoltare.

Aptitudinile sunt sisteme de procese fizice şi psihice organizate în mod original pentru a permite

efectuarea cu rezultate înalte a activităţii.în structura personalităţii, ele constituie latura de eficienţă a acesteia. În

activitatea individului, aptitudinile prezintă o anumită constanţă şi organizare selectivă a componentelor

cognitive, afective, motivaţionale şi executorii.” Astfel, aptitudinile conferă un nivel superior comportamentului

sportivului, însă trebuie privite din unghiul complexității și varietății componentelor acestora de ordin: somatic,

fiziologic, și psihologic.

20 Bon, Marta - Improving strength without losing coordination, at http://home.eurohandball.com/ehf_files/ Publikation/WP,

http://home.eurohandball.com/ehf_files/%20Publikation/WP

23

Autorii Rață,G. &Rață,B.C. fac o recenzie a conceptelor privitoare la noțiunile de aptitudine, calitate și

capacitate, utilizate în sport și educație fizică și care de-a lungul timpului s-au denumit calități fizice, motrice,

biomotrice, capacități motrice, psihomotrice, sau în ultimul timp, abilități motrice, aptitudini motrice ,

psihomotrice, sportive.

În urma analizei efectuate, autorii prezintă ca părere proprie ”noțiunea de calitate motrică este sinonimă

cu noțiunea de aptitudine motrică și cu cea de aptitudine psihomotrică, înțelegând prin aceasta însușirea sau

predispoziția omului de a executa acte și acțiuni motrice cu parametri de viteză, de forță, de rezistență, de

mobilitate sau de coordonare, având la bază mecanismele psihice, fiziologice, biochimice și biomecanice”21

Manifestarea concretă a aptitudinilor motrice are două laturi distincte: ”latura exterioară care se vede și

este reprezentată de acțiunile motrice care se execute cu parametri de forță, viteză, rezistență, îndemânare și

latura internă care nu se vede și nu se percepe și aici aceeași autori specifică procesele intime metabolice,

fiziologice, biochimice, psihice,etc. Astfel, aceștia precizează:

”Noțiunea de aptitudine motrică sau psihomotrică nu poate fi tratată decât în concordanță cu cea de

capacitate motrică, care la rândul ei în educația fizică și sporteste însoțită de termeni ca motrică, psihică,

psihomotrică”.

CAPITOLUL IV

PSIHOMOTRICITATEA ÎN ACTIVITATEA SPORTIVĂ HANDBALISTICĂ

4.1. Definirea conceptului de psihomotricitate

Epuran, M. (2013 p.480)22 citându-l pe Lafon, (1963, p.499) pornind de la definiția psihomotricităţii la

baza căreia stă postulatul unităţii psihosomatice a individului conform căreia „rezultatul integrării interacţiunii

educaţiei şi maturizării sinergiei şi conjugării funcţiilor motrice şi psihice, nu numai în ceea ce priveşte mişcările

şi expresiile observabile, dar şi în ceea ce le determină şi însoţesc (voinţă, afectivitate, nevoi, impulsuri)”

aprecizează că specialiştii care au investigat aceată problematică sunt unanim de acord că „înţelegerea ei este

condiţionată de abordarea fiinţei umane ca unitate a două laturi: psihică şi motrică”.

Același autor se referă la psihomotricitate din perspectiva în care aceasta trebuie privită sub aspectul

“dezvoltării globale a individului, care vizează ansamblul componentelor motrice în relaţia acestora cu

activitatea cerebrală, cu viaţa psihică în general, cu manifestările de natură afectivă şi intelectuală. Accentul este

pus pe interacţiunile dintre funcţiile psihice (cognitive şi socio-afective) şi cele motrice (senzori-motrice)” și în

același timp sublinază faptul că psihomotricitatea poate fi privită ca “aptitudine condiţională a reglărilor

adaptive şi de fineţe a comportamentului individului”.

21Rață,G., Rață,B.C. (2006) – Aptitudinile în activitatea motrică, Ed. EduSoft, Bacău, pg.18. 22Epuran, M. (2013) Motricitate și psihism în activitățile corporale,prolegomenela o metateorie a activităților corporale,vol.II,Ed.FEST

Bucuresti, p.480

24

4.2. Componentele psihomotricităţii

După M. Epuran citat de E. Grosu,(2002)23 elementele componente ale psihomotricităţii sunt:

- schema corporală;

- lateralitatea;

- rapiditatea mişcărilor;

- coordonarea dinamică segmentară şi generală;

- coordonarea statică – echilibrul;

- coordonarea perceptiv - motrică (percepţia spaţiului, ritmului şi a mişcărilor proprii);

- ideomotricitatea ca sinteza dinamică a schemei corporale şi a coordonărilor perceptiv - motrice cu

sarcina motrică.

Realitatea a arătat că între componentele psihomotricităţii există multiple legături şi relaţii de

interdependenţă. Componentele psihomotricităţii nu numai că depind unele de altele sau se influenţează

reciproc, ele se şi presupun reciproc, existând unele prin altele.

1. Conduitele motrice de bază

Acestea sunt mai mult sau mai puţin instinctive şi cuprind: coordonarea oculo-motorie,

echilibrul static şi dinamic şi coordonarea dinamică generală.

2. Conduitele neuromotrice

Acestea sunt strâns legate de maturizarea sistemului nervos şi includ: proprioceptivitatea şi

tonusul muscular.

3. Structurile şi conduitele perceptiv- motrice

Acestea sunt legate de inteligentă şi cuprind: schema corporală, lateralitatea şi orientarea

spaţio- temopoală.

4.2.1.Conduitele motrice de bază

4.2.1.1. Coordonarea oculo-motorie

Coordonarea oculo-motorie sau mai corect coordonarea senzorio-motrică este o coordonare complexă

determinată de legăturadintre câmpurile senzoriale şi cele motorii.

Coordonarea ochi-mână (oculo-manuală) este cea mai importantă, pentru că permite controlul şi

perfecţionarea gesturilor. Datorită legăturii dintre ochi şi mână se realizează structurarea mediului înconjurător

şi se perfecţionează orientarea spaţială.

4.2.1.2. Echilibrul static şi dinamic

Simţul echilibrului permite aprecierea poziţiei segmentelor corporale şi a poziţiei corpului în spaţiu.

Fiind un simţ complex, el se dezvoltă major în primul an de viaţă, dar se şi perfecţionează de-a lungul vieţii.

M. Epuran (1976) citat de C. Albu şi colab.(2006) a delimitat trei categorii de senzaţii şi anume:

23Grosu, E, P, (2002), Psihomotricitate şi gimnastica educativă, (vol I), Ed. G.M.I., Cluj-Napoca485 p.)

25

- senzaţiade verticalitate şi de înclinare a corpului va informa asupra poziţiei capului şi a corpului în

funcţie de verticală;

- senzaţia de mişcare rectilinie care apare la începutul şi sfârşitul unei mişcări

- senzaţiade rotaţie care apare la începutul şi sfârşitul unei mişcări sau când apare o acceleraţie sau un

început de frânare.

Simţul echilibrului (aprecierea poziţiei corpului în spaţiu) este determinat de funcţionalitatea

analizatorilor vestibular, vizual şi chinestezic, dar mai este influenţat de simţul tactil şi de sistemul muscular.

a. Echilibrul static şi controlul postural

Echilibrul static şi controlul postural se obţin în urma contracţiei grupelor musculare ale trunchiului, în

raport cu poziţia capului.

Postura corporală poartă amprenta fiecărui individ în parte şi este influenţată de gradul de maturizarea

sistemului nervos, de nivelul de coordonare al sistemului vestibular, al sensibilităţii proprioceptive şi de

analizatorul vizual.

Echilibrul static şi controlul postural se dezvoltă treptat, pe măsură ce sistemul nervos se mielinizează

şi se perfecţionează.

b. Echilibrul dinamic

Mersul reprezintă o modalitate de deplasare în care se păstrează permanent contactul cu solul, pe când

în alergare şi în salt corpul rămâne pentru un moment suspendat. dupăR.Ducroquet, citat de A. Albu şi C.

Albu24(1999)

La copilul mic, mersul se realizează prin jocul articulaţiilor sagitale.

În timpul mersului, segmentele corporale se află într-o poziţie aproape de echilibru şi acestea vor putea

fi mobilizate fără inerţie, în orice direcţie.

Conform opiniei lui R. Ducroquet citat de aceeași autori, mersul se realizează în patru faze (timpi):

elan, oscilaţie, recepţie şi sprijin unilateral.

Un echilibru dinamic corect este extrem de important pentru dezvoltarea coordonărilor dinamice

generale. S-a demonstrat de-a lungul timpului că există o legătură între problemele echilibrului static şi dinamic

şi stările de anxietate şi insecuritate. Lupta pentru menţinerea echilibrului consumă energie, oboseşte psihicul şi

reduce atenţia.

4.2.1.3. Coordonarea dinamică generală

Mişcările coordonate necesită asocierea factorilor motorii şi senzoriali şi presupun control, echilibru,

eficienţă şi armonie (în timp şi spaţiu). Calitatea S.N.C., acuitatea oraganelor de simţ şi experienţa motrică

anterioară influenţează valoarea capacităţii de coordonare.

Mişcările coordonate pot fi automate, conştiente, dar pot fi şi nepercepute conştient.

Coordonarea mişcărilor se dezvoltă treptat, prin multiple şi permanente repetări, ceea ce conduce

progresiv la execuţia unor mişcări precise şi automate. Perfecţionarea se realizează pe principiul încercării şi

erorii, prin învăţarea din greşeli şi corectarea acestora.

Coordonarea mişcărilor se dezvoltă în funcţie de influenţa a patru factori:

- caracteristicile structurale ale mişcării;

24Albu, C., Albu,A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare, Ed. Spiru Haret, Iaşi,pp70-73

26

- dinamica mişcărilor (ritm, flexibilitate şi simetrie);

- particularităţile psihice (reprezentarea mentală a unui gest) urmată de execuţia acestuia cu precizie;

- factorii generali (reprezentaţi de elementele psihomotricităţii, mai ales echilibrul, simţul kinestezic şi

orientarea spaţio-temporală). 25

4.2.2.Conduitele neuromotrice

4.2.2.1.Tonusul muscular

Tonusul muscular este o stare de semicontracţie în care se găseşte un muşchi în repaus

Tonusul muscular se dezvoltă pe măsură ce sistemul nervos se maturizează.

După H. Mamo citat de A. Albu activitatea tonică musculară se împarte în:

- tonusul de repaus;

- tonusul de postură

- tonusul de atitudine

- tonusul de comportament

La copii, dezvoltarea completă a tonusului muscular se face etapizat.Această funcţie depinde de centrii

nervoşi care nu ajung la maturizare simultan. Astfel, între aceşti centri pot să apară decalaje de maturizare, iar

persistenţa diferenţelor dintre ei depinde de individ. Din acest motiv s-au evidenţiat tipuri motorii şi

psihomotorii diferite. Relaţiile existente între manifestările tonusului şi psihic, sunt legate prin intermediul

echilibrului, a atitudinilor, a centrilor nervoşi, etc.

4.2.2.2. Senzaţiile proprioceptive

Simţul kinestezic informează scoarţa despre poziţia părţilor corpului, mobilitatea articulară, rezistenţa

întâlnită la mişcare 26.

Prin intermediul analizatorului kinestezic se realizează permanent controlul asupra poziţiei corpului,

ceea ce permite executarea unor acte motrice complexe.

Mobilitatea segmentelor corporale creşte cu vârsta şi este influenţată de experienţa motrică şi gradul de

pregătire.

De asemenea, simţul kinestezic intervine în cadrul mişcărilor statice, unde asigură adaptarea efortului

la solicitări.

Rezistenţa ce trebuie învinsă în timpul executării actelor motrice permite compararea a două greutăţi şi

deosebirea tracţiunilor exercitate asupra segmentelor corporale.

Senzaţiile kinestezice sunt senzaţii musculo-articulare foarte importante, deoarece oferă informaţii

despre contracţiile muşchilor, presiunile sau tracţiunile exercitate asupra articulaţiilor şi tendoanelor, care

asigură reflexele tonice de postură şi caracterul coordonat al mişcărilor.

Sensibilitatea corpului este denumită sensibilitate proprioceptivă, iar cea dirijată spre exterior este

exteroceptivă ale cărei organe sunt simţurile. Acestor două forme de sensibilitate le corespund activităţi

musculare deosebite, dar legate între ele.

25Ifrim, M. (1986).Antropologie motrică. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 26Epuran, M. (1976).Psihologia educaţiei fizice. Edit. Sport-Turism, Bucureşti,p193

27

Sensibilitatea proprioceptivă este legată de reacţiile de echilibru şi de atitudini, ambele bazate pe

contracţia tonică a muşchilor. Se pare că există o legătură şi un fenomen de reciprocitate între tonusul muscular

şi sensibilitatea corespunzătoare.

4.2.3.Conduitele perceptiv- motrice

4.2.3.1. Schema corporală

Schema corporalăeste imaginea complexă pe care fiecare persoană o are despre propriul corp şi care îi

permite acesteia aprecierea relaţiei existente între segmentele corporale şi a raporturilor corpului cu mediul

înconjurător.

Referitor la această noţiune, Arcan, (1980)27 introduce două elemente: imaginea de sine (reprezentarea

mentală a propriului corp) şi perceptia de sine (cunoaşterea corpului în relaţie cu spaţiul şi obiectele

înconjurătoare).

Schema corporală este elementul de bază al dezvoltării psihice a copilului, deoarece face legătura

dintre senzaţii şi primele impresii legate de mediul înconjurător.

Schema corporală reprezintă corpul real al unei persoane, pe care se va structura imaginea inconştientă

a corpului (de natură psihologică) .

4.2.3.2. Lateralitatea

Lafoncitat de V. Grigore,28 (2001) defineşte lateralitatea ca fiind „inegalitatea funcţională a jumătăţii

drepte sau stângi a corpului” şi corespunde diferenţei de dezvoltare şi repartizare a funcţiilor emisferelor

cerebrale. Pentru dreptaci funcţiile limbajului sunt localizate în emisfera stângă.

În originea lateralităţii sunt implicaţi factori diferiţi (funcţionali, sociali, socio-culturali), iar evoluţia

lateralităţii depinde de factorul ereditar, dar şi de cel cultural.

Lateralitatea reprezintă dominanta unei părţi a corpului şi se manifestă în timpul executării unor gesturi

care necesită fidelitate. Ea nu nu trebuie confundată cu cunoaşterea noţiunilor de dreapta şi stânga. Pe de altă

parte, cunoşterea acestor noţiuni este strâns legată de lateralitate, dar şi de structura spaţială.

Corpul uman prezintă o asimetrie morfologică şi una funcţională.Asimetria morfologică se referă la

distribuţia organelor interne, iar asimetria funcţională (lateralitate) implică folosirea cu precădere a unui anumit

ochi, membru superior şi membru inferior.

4.2.3.3. Organizarea (orientarea) spaţio- temporală

Percepţia corporală constituie punctul de plecare în construirea noţiunilor abstracte cum sunt spaţiul şi

timpul. Atâta timp cât nu există un individ care să le conceapă mental şi un corp care să le perceapă aceste

noţiuni nu există. Deci percepţia timpului şi a spaţiului se formează pe parcursul experienţelor trăite de copil.

Organizarea spaţială este strâns legată de cunoaşterea schemei corporale, de coordonarea oculo-

motorie, de echilibrul static şi dinamic şi a noţiunii de dreapta-stânga. Receptorii kinestezici oferă informaţii

legate de poziţia segmentelor corporale în spaţiu, astfel dezvoltându-se spaţiul intern al corpului.După realizarea

27Arcan, P., Ciumageanu, D., (1980) Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timisoara 28Grigore, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, Bucureşti, (194 p.) p.43

28

percepţiei propriului corp, se poate cunoaşte spaţiul extern prin care se iniţiază relaţia dintre propriul corp şi

mediul înconjurător şi/sau anturaj.

Potrivit opiniei lui C. Albu şi colab.29(2006) structura spaţială se formează până la 8 ani, în patru etape.

- etapa cunoaşterii noţiunilor spaţiale (sus/jos, în faţă/în spate, mare/mic) (2-4 ani);

- etapa orientării în spaţiu – se dezvoltă noţiunile de stânga-dreapta (4-5 şi ½ ani);

- etapa organizării spaţiale- copilul îşi organizează spaţiul de joc în funcţie de dorinţele proprii (5-6

ani);

- etapa înţelegereii complexe a relaţiilor spaţiale- se dezvoltă noţiunile de simetrie, opoziţie, inversare

(6-8 ani).

Orientarea în spaţiu este complet dezvoltată la vârsta de 12-14 ani 30.

Organizarea temporală

După De Meur (1988, p. 15) citat de C. Albu şi colab., (2006) structura temporală reprezintă

posibilitatea unei persoane de a acţiona în funcţie de succesiunea unor evenimente, de durata acestora.

Măsurarea timpului nu este un element înnăscut, ci depinde de dezvoltarea proceselor cognitive, de

reprezentarea de sine şi de dezvoltarea imaginaţiei. Această noţiune se află în legătură cu spaţiul intern (spaţiul

anatomic şi neurofiziologic al corpului)

Noţiunea de timp, fiind abstractă se învaţă cu dificultate

Structurarea orientării temporale are patru etape:

- etapa de ordine şi succesiune (începând de la 4 ani);

- etapa de percepţie a duratei intervalelor;

- etapa înţelegerii fenomenului revenirii ciclice al unor perioade;

- etapa dezvoltării ritmului (care cuprinde noţiunile de ordine, succesiune, durată şi alternanţă).

Începând de la 4-5 ani copilul percepe ritmul impus de o anumită activitate 57

Timpul este imaterial, dar poate fi exprimat prin sunet. Sunetul accentuat la intervale regulate de timp

se transformă în tempo, iar sunetul care se repetă la intervale neregulate devine ritm31.

4.3. Obiectivele psihomotricităţii

Conform opiniei autorilor A. Albu şi C. Albu32 (1999) obiectivele psihomotricităţii se împart în.

- obiective generale

- obiective particulare

Obiectivele generale vizate sunt:

- cunoaşterea şi înţelegerea elementelor componente ale psihomotricităţii

- cunoaşterea şi înţelegerea instrumentelor cu ajutorul cărora se acţionează (pentru dezvoltarea

psihomotricităţii)

- cunoaşterea, înţelegerea şi stăpânirea comportamentelor de bază ale psihomotricităţii

29Albu, A. Albu, T. L. Vlad, I. Iacob, (2006), Psihomotricitatea, Institutul European, Iaşi, (256 p.) p 33 30Grigore, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, Bucureşti, (194 p.) p.48 31Lapierre, A., (1976)„ La reeducation physique ” Editura J.B. Baillere – Paris 32Albu, C., Albu,A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare, Ed. Spiru Haret, Iaşi,p7

29

- identificarea precoce a tulburărilor de psihomotricitate

- creşterea potenţialului psihomotric al copilului

Obiectivele particulare vizate sunt:

- dezvoltarea chinesteziei, a percepţiei complexe a mişcării

- dezvoltarea capacităţii de mişcare a organismului

- evaluarea potenţialului psihomotric al copilului

- dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor motrice de bază şi aplicative

- dezvoltarea corespunzătoare a calităţilor motrice de bază

În concluzie, problematica psihomotricităţii în ansamblul ei, are ca ţintă atât copiii cu o dezvoltare

normală, cât şi copiii cu dificultăţi în stabilirea relaţiei cu sine şi cu mediul înconjurător.

CAPITOLUL V

JOCUL DE HANDBAL ÎN CONCEPT SISTEMIC

5.5. Psihomotricitatea în handbal

5.5.1.Contribuţii personale privind identificarea aspectelor psihomotricităţii în jocul de handbal

Analiza jocului și a manifestărilor care servesc la desfășurarea acestuia în vederea obținerii de

preformanțe superioare, a condus la identificarea următoarelor componente ale psihomotricității:

Coordonarea

controlul posturii corporale

sportivul handbalist trebuie să păstreze în timpul jocului o încordare permanentă, un control al

tonusului muscular deosebit în orice activitate motrică statică: este vorba de poziția de bază de

apărare, de zidul efectuat la aruncările de la 9m., sau de la alte distanțe, la aruncarea de la 7m.,

poziția corpului pe piciorul de bază trebuie să fie cât mai fixă chiar dacă brațul execută

dinamic fente, uneori poziția de apărare a portarului la aruncările de la7m.

echilibrul static presupune încordarea musculară care trebuie controlată în sensul evitării unor

dezechilibrări, căderi, alunecări, care în confruntarea cu adversarul, în special cu apărarea pot

conduce la ratări și acțiuni nefinalizate. Tot în acest context și pentru apărători un echilibru

perfect nu va da posibilitate atacantului să pătrundă spre poartă.

Echilibrul static și controlul postural oferă jucătorului de handbal posibilitatea execuțiilor

tehnico-tactice eficiente, învingerea agresivității, atenuarea împingerilor, tragerilor, a

intențiilor de dezechilibrare, a faulturilor intenționate sau neintenționate. Fără un bun echilibru

și un bun control postural acțiunile de atac, fentele, evitările, aruncările la poartă nu ar fi

posibile.

COORDONAREA STATICĂ

ECHILIBRU

POSTURA

30

echilibrul dinamic se manifestă în realizarea tuturor acțiunilor motrice deplasări în mers,

alergare, pași adăugați, încrucișați, depășiri, sărituri, plonjoane, rostogoliri, etc., toate acestea

fiind realizate cu ajutorul bunei funcționalități a anlizatorilor vizual, auditiv, tactil și

chinestezic.

prin senzațiile de verticalitate, de mișcare rectilinie și de rotație se asigură execuții coordonate

segmentar și intersegmentar.

coordonarea membrelor superioare-ambidextria se regăsește în jocul de handbal în execuțiile

în condiții de manevrare a mingii, în dribling, la prindere – pasare: jucăorul prinde cu ambele

mîini-pasează cu mâna preferată sau nepreferată, prinde cu o mână și pasează/aruncă cu

cealaltă mână.

coordonarea membrelor inferioare-ambipodalitatea: un sportiv complet și complex la ora

actuală sare de pe loc de pe ambele picioare, pivotează pe piciorul preferat, dar și pe cel

nepreferat, iar în coordonare cu brațul poate executa săritură cu aruncare la poartă și de pe un

picior și de pe celălalt (este adevărat că acest lucru este mai rar, dar se remarcă în ultimul timp

și astfel de execuții).

Coordonarea ochi-mână, ochi-picior, mână-picior sunt din cele mai importante și asigură în

joc: viteza actului motric, corectitudinea lui, eficacitatea. Se apreciază traiectoria mingii,

direcția, distanța, viteza acesteia, astfel încât procedeele tehnice din pase, dribling, aruncări să

fie executate cu maximă precizie.

COORDONAREA DINAMICĂ

ECHILIBRU DINAMIC

COORDONAREA

MEMBRELOR

SUPERIOARE

COORDONAREA

MEMBRELOR

INFERIOARE

COORDONAREA

OCHI-

MÂNĂ/PICIOR

COORDONAREA MEMBRELOR

SUPERIOARE CU CELE

INFERIOARE

COORDONAREA PERCEPTIV-MOTRICĂ

PERCEPȚII DE SPAȚIU

PERCEPȚII DE TIMP

31

Spațiul în care se desfășoară jocul impune deplasare pe toată suprafața 40m./20m.dar și

delimitări restrictive: semicercul de la 6 m. și linia de 9m., linia de aruncare de la 7m.,

spațiul de intrare-ieșire din joc. Jucătorul se poate deplasa rectiliniu, pe diagonale scurte

sau lungi, pe lungimea terenului, pe lățimea acestuia, pe o traiectorie curbilinie, pe

semicerc, etc. În timpul jocului jucătorul se poate manifesta motric la diferite înălțimi:

joase (plonjon), medii (poziția de apărare) înalte ( blocaje) și foarte înalte (fază de zbor în

săritură).

Jocul de handbal cere din partea jucătorului nu numai percepții specializate privind

mișcările sale în desfășurarea acestuia, ale segmentelor corpului său și a corpului în

întregime, dar presupune sesizarea mișcărilor segmentare, ale poziționării și deplasărilor

corpului în întregime atât ale coechipierilor cât și ale adversarilor și ale portarului.

Jucătorul cu percepții specializate poate manifesta în joc aptitudini care să-i dea

posibilitatea de apreciere a distanțelor față de coechipier, față de adversar, de apreciere a

distanței față de minge, astfel ca să poată veni în întâmpinarea ei, a traiectoriei și a vitezei

acesteia.

jocul de handbal se desfășoară într-un timp impus, atât din punct de vedere al desfășurării

reprizelor și al jocului în întregime, cât și din punct de vedere al atacului până la limita

pasivului.

Ritmul de joc este impus de condițiile de mai sus, de desfășurarea în timp și spațiu dar și

de capacitatea de viteză și coordonare.

PERCEPȚII DE RITM

RAPIDITATEA MIȘCĂRILOR

PERCEPȚII DE MIȘCARE

VITEZA DE REACȚIE

VITEZA DE EXECUȚIE

32

viteza de execuție a mișcărilor simple fără minge și cu minge: prindere-pasare,

dribling, aruncări la poartă, sau fenta de aruncare, depășiri, pivotare cu aruncare,etc.

se cere în joc timpi de reacție foarte buni atât la mișcările coechipierilor, pentru

pasele venite în viteză, neașteptate, la intercepții, dar și la mișcările adversarilor, în

cazul apărării, la breșele care se produc astfel încât să se profite de oportunitatea

pătrunderii/apropierii de semicercul de 6m. și valorificării punctului.

Reacțiile se cer la la stimuli sonori, vizuali, temporali, la deplasarea mingii,

adversarului, coechipierului, la distanțe, traiectorii, etc.

reprezentarea mentală a propriului corp este importantă în handbal tocmai datorită

condițiilor de joc, a multiplelor deplasări, inter-relații care se creează în condiții de

colaborare sau adversitate, etc.; sportivul trebuie să posede conștiința limitelor

propriului corp.

perceptia de sine (cunoaşterea corpului în relaţie cu spaţiul şi obiectele

înconjurătoare) se manifestăîn jocul de handbal față de o multitudine de elemente,

cum ar fi: spațiul, adversarii, coechipierii, portarul, mingea, spectatorii, etc.

SCHEMA CORPORALĂ

IMAGINEA DE SINE

PERCEPȚIA DE SINE

LATERALITATEA

DOMINANȚĂ LATERALĂ

DREAPTA

DOMINANȚĂ LATERALĂ

STÂNGA

33

execuțiile tehnice din jocul de handbal cer ambidextrie și ambipedestrie; prinderea se

efectuează cu două mâini; pasa se poate executa cu mâna preferată / îndemânatică,

sau cu mâna nepreferată / neândemânatică; execuții virtuoase se realizează din

prindere cu o mână, mutarea mingii și aruncare la poartă cu cealaltă mână;

întoarcerea pivotului în vederea aruncării la poartă se poate face spre dreapta sau spre

stânga, pe piciorul de suport sau pe celălalt, driblingul se exectă cu o mână si cu

cealaltă;

manifestarea ideomotricității în jocul de handbal se realizează prin:

organizarea schemei corporale şi conduitei perceptiv-motrice cu sarcina motrică.

evaluarea posibilităţii de execuţie a unor elemente tehnice de mare spectaculozitate (aruncare

la poartă din piruetă în faza de zbor

reprezentări mentale ale execuțiilor tehnice și a schemelor tactice

5.5. 2. Modelul psihomotric al jucătoarei specializată pe postul de portar

Ultimului apărător, sau primului apărător, portarului, în ultimii ani i-a crescut rolul în directă corelație

cu numărul și diversificarea tot mai mare a aruncărilor spre poartă.

În corelație directă cu acțiunile principale cu care trebuie să se confrunte portarul am prefigurat profilul

aptitudinilor motrice și psihomotrice ale acestui post:

IDEOMOTRICITATEA

Aptitudini motrice

viteză de reacție;

viteză de execuție și de deplasare în spațiul porții;

forță generală și specifică;

forța explozivă membre inferioare și superioare;

mobilitate articulară și elasticitate musculară

coordonare motrică;

rezistență de joc specifică;

Aptitudini senzoriale:

percepție vizuală specializată:

vedere periferică;

echilibru;

percepția mișcării corpului în spațiu și a segmentelor

acestuia;

percepții legate de spațiu,timp, ritm

perceptii și senzații legate de greutate, grosimi, mărimi

34

5 .5. 3. Modelul psihomotric al jucătoarei de la semicercul de 6m.

Jucătoarea de pe semicercul de 6 m. se identifică prin evoluții spectaculoase executate din apropierea

porții, din poziții dificile, cu unghiuri închise, din plonjon, de pe loc, sau cu spatele la poartă. Prinderea mingii

venită de la coechipier poate găsi jucătoarea de la 6 m. în poziții dificile, în dezechilibrare, în luptă directă cu

adversarul, iar evitarea acestuia și prinderea mingii în vederea finalizării impune un timp de reacție mic, o

orientare spațială deosebită, prin aprecierea distanței și traiectoriei mingii și a vitezei cu care este trimisă, prin

acționarea din unghiuri închise (în situația extremei), echilibru dinamic, coordonare neuro-motorie deosebită

(pivotul prinde și aruncă cu o singură mână), viteză de execuție și deplasare mare (lansarea pe contraatac).33

Ținând cont de caracteristicile comportamentului tehnico-tactic al jucătorului de pe semicercul de la

6m.am elaborat modelul psihomotric:

33Cuesta, G., (1991), Balonmano, Spanish Handball Federation, Madrid,p55

Aptitudini psihomotrice:

coordonarea statică -echilibru

coordonareochi-mână,ochi-picior, mână–picior;

lateralitate

ambidextrie

viteză de reacție

timp de decizie

orientare spațială, temporală,

schema corporală

kinestezie

Aptitudini motrice

viteză de deplasare


viteză de execuție;


forța explozivă membre inferioare și superioare;

suplețe;



echilibru


percepție vizuală specializată:vedere periferică;

percepție auditivă biaurală;

echilibru dinamic;


acestuia;

percepții legate de spațiu,timp, ritm;

percepții legat de mărimi, grosimi, greutăți;

35

5.5.4. Modelul psihomotric al jucătoarei de la 9m.

Din punctul de vedere al aptitudinilor motrice și psihomotrice jucătoarea de la 9m., interul se diferențiază de

celelalte jucătoare prin forța generală, la care se adaugă o foarte bună forță de aruncare și săritura în înalțime cu

un elan scurt de unu, doi sau trei pași,34

2Acsinte A., Alexandru E., (2000).Handbal. De la iniţiere la marea performanţă, Editura MediaTM, Bacău,

3Negulescu.I,( 2000),Handbal Tehnica jocului, Editura ANEFS, Bucureşti 34Barabaş N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de handball. Cluj-Napoca: FEFS.


coordonarea static și dinamică-echilibru;


lateralitate;

ambidextrie;


viteza de execuție;

orientare spațială, temporală, ritmică;

schema corporală;

kinestezie;


percepție vizuală specializată:vedere periferică;

percepție auditivă biaurală;

echilibru dinamic;


acestuia;

percepții legate de spațiu,timp, ritm;

percepții legat de mărimi, grosimi, greutăți;

Aptitudini motrice

viteză de deplasare


viteză de execuție;


forța explozivă membre inferioare și

superioare;

suplețe;



echilibru

36

PARTEA aII-a

CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI MODEL DE PREGĂTIRE

PSIHOMOTRICĂ ȘI INVESTIGAȚII PRIVIND OPINIILE SPECIALIȘTILOR ÎN ACEASTĂ

DIRECȚIE

CAPITOLUL VI

CADRUL METODOLOGIC OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII PRELIMINARE

6.1. Premisele cercetării

Aplicarea unui chestionar care să investigheze părerile specialiştilor, poate determina nivelul de

aplicare şi de antrenare a componentelor psihomotricităţii la echipele de pe plan naţional, interesul

manifestat de către antrenori dezvoltării psihomotricităţii, necesitatea elaborării unui model de selecţie

şi pregătire a începătorilor

Pregătirea sportivă în jocul de handbal trebuie orientată în vederea antrenării componentelor

psihomotricităţii alături de calităţile motrice, deprinderile motrice de bază şi specifice, de pregătirea

tehnică, tacică, teoretică şi psihologică.

Elaborarea unui model de pregătire şi evaluare a componentelor psihomotricităţii încă de la vârsta

junioratului va asigura obţinerea de performanţe superioare atât la nivelul echipei cât şi la nivel

individual.

Realizarea pregătirii psihomotrice în antrenamentul sportiv al începătorilor poate constitui un avantaj

performanţial.

6.2. Obiectivele cercetării preliminare

Analiza opiniei specialiştilor –antrenori din handbal privind necesitatea existenţei unui sistem de

selecţie şi pregătire care să vizeze componentele psihomotricităţii la nivelul junioratului

Intervenţie în antrenamentul sportiv al junioarelor handbaliste de 12-13 ani cu un program pilot

elaborat în vederea antrenării componentelor psihomotricităţii

Analiza şi interpretarea datelor înregistrate în urma experimentului preliminar şi reorientarea şi

completarea testelor şi a sistemelor de acţionare în vederea bunei desfăşurări a experimentului de bază.


coordonarea dinamică-echilibru;


lateralitate;

ambidextrie;


viteza de execuție;

orientare spațială, temporală, ritmică;

schema corporală;

kinestezie;

37

6.3. Sarcinile cercetării preliminare

Documentarea ştiinţifică;

Elaborarea ipotezelor de cercetare;

Stabilirea etapelor de cercetare;

Anchetă sociologică aplicată specialiştilor domeniului prin aplicarea unui chestionar;

Elaborarea unui plan de pregătire a handbalistelor junioare în care să se regăsească antrenarea

psihomotricităţii;

Selecţia şi aplicarea sistemelor de acţionare propuse în vederea antrenării psihomotricităţii

Elaborarea unui sistem de evaluare a sportivelor şi aplicarea în testare iniţială şi în testarea finală

Prelucrarea şi interpretarea datelor.

Elaborarea concluziilor cercetării preliminare.


Aplicarea unui chestionar care să investigheze părerile specialiştilor în handbalul juvenil poate

conduce la depistarea nivelului de antrenare a componentelor psihomotricității și implicit depistarea

interesului manifestat de către antrenori pentru educarea psihomotricității.

Aplicarea în antrenamentul sportiv al junioarelor 12-13 ani a unui program special conceputși

programatde antrenare a unor componente ale psihomotricităţii va conduce la obținerea de indici

superiori ai nivelului de dezvoltare a acestora.

6.5. Metode de cercetare

Metodele utilizate în vederea realizării cercetării preliminare au fost:

Metoda studiului bibliografic

Metoda observaţiei

Metoda anchetei

Metoda experimentului

Metode de prelucrare şi interpretare a datelor

Metoda grafică şi metoda întabelării


Studiul sociologic s-a desfăşurat sub formă de anchetă, prin aplicarea unui chestionar la un număr de

46 antrenori specialişti în jocul de handbal din cluburile sportive şcolare din oraşele Constanţa, Medgidia,

Cernavoda, Năvodari, Ovidiu, Tulcea, Slobozia, Galaţi, Iaşi, Ploiesti, Plopeni, Calarași, Brăila de la echipele de

seniori H.C.M.Constanţa, U.M.C. Tomis Constanța, H.C.M. Călăraşi şi C.S.M. Bucureşti, arbitrii şi cadre

didactice universitare cu specializarea handbal care au activat fie ca sportivi, fie ca antrenori.

Chestionarul elaborat a avut în vedere investigarea părerii antrenorilor privind abordarea în

antrenamentul sportiv a componentelor psihomotricităţii, modalitatea de programare a acestor componente pe

38

parcursul unui macrociclu, modalităţi de evaluare a acestor componente şi existenţa unui model elaborat de

federaţia de specialitate.

Chestionarul a fost structurat pe baza a 8 întrebări închise şi 5 deschise.

6.7. Anchetă sociologică privind tratarea psihomotricității la nivelul junioratului în handbal

6.7.1. Prezentarea Chestionarului

Chestionarul aplicat a avut următoarea structură:

Iniţialele numelui şi prenumelui: _ _ Vârsta: _ _ ani

Categoria sportivă antrenată (încercuiţi): Sexul (încercuiţi): M / F

a) Liga naţională; b) Divizia B; c) Juniori Vechimea în antrenorat: _ _ ani

CHESTIONAR DE OPINII

Stimată doamnă / Stimate domn,

Vă adresez rugămintea de a răspunde la întrebările din chestionarul de mai jos, elaborat în vederea

îndeplinirii obiectivelor şi verificarii ipotezelor tezei de doctorat, cu titlul”Intervenții moderne în antrenamentul

sportiv pentru educarea psihomotricității la handbalistele junioare III”.

Sarcina dvs este aceea de a marca răspunsurile corespunzătoare opiniilor si experienţei accumulate în

domeniul handbalului de performanţă. În speranţa că veţi avea amabilitatea de a mă sprijini în demersul pe care-

l întreprind, vă mulţumesc şi vă doresc succes în activitatea profesională.

1. În ce măsură se consideră că următoarele aptitudini psihomotrice sunt importante în antrenamentul de

handbal?

a. echilibrul static şi dinamic

în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură

b. coordonarea dinamică segmentară şi generală


c. orientarea spaţială


d. ambidextria


e. coordonarea ochi-mână


f. rapiditatea şi precizia mişcărilor (actelor motrice)

Pornind de la definirea psihomotricității ca fiind o combinare a motricității cu

procesele cognitive/intelectuale ale sportivului și de la faptul că interdependența

acestor componente(atât pe plan neurofiziologic cât și psihologic) influențează

performanța acestuia, sunteți rugat/ă să încercuiți răspunsurile care corespund

opiniilor dvs.

39


Altele.Care?

Enumeraţi: ..................................................................................... .........

2. Aptitudinile psihomotrice (enumerate mai sus) sunt mai importante în handbal decât aptitudinile motrice

generale, deoarece sunt mai rafinate şi presupun un grad mai mare de manifestare a funcţiilor perceptive şi

intelectuale

dezacord total 1 2 3 4 5 acord total

3. Consider că în handball contează :

a. Pregătirea fizică


b. Pregătirea tehnică


c.Pregătirea tactică


d. Pregătirea psihologică


e. Pregătirea psihomotrică


f. Pregătirea teoretică


4. Consider că dezvoltarea psihomotricităţii ar trebui să ocupe un loc central în antrenamentul de handbal


5. În prezent, pentru a obţine performanţe sportive deosebite în handball, este nevoie de o capacitate

psihomotrică „peste medie”


6. Consider că în sistemul naţional de selecţie a handbalistelor / handbaliştilor, ar trebui incluse teste de

evaluare a capacității psihomotrice


7.În ce măsură, prin tipul antrenamentelor, urmăriţi dezvoltarea componentelor psihomotricităţii ?


8. Exprimaţi procentual ponderea antrenamentului de psihomotricitate în ansamblul pregătirii în handbal a

juniorilor de 12-14 ani, într-un ciclu annual.

40

………………………………………………………………………………

9. Prin dezvoltarea psihomotricităţii, se asigură învăţarea corectă a deprinderilor motrice specifice.


10. Ce consideraţi că lipseste sistemului românesc de selecţie în handbal?

………………………………………………………………………………

11. Ce consideraţi că lipseşte sistemului românesc de pregătire în handbal?

………………………………………………………………………………

12. Federația Română de Handbal oferă model de pregătire psihomotrică? (linie metodică).

………………………………………………………………………………

13. Dacă da, atunci enumerați componentele care se regăsesc în modelul de pregătire.

………………………………………………………………………………

6.8. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate în urma aplicării chestionarului

Tabel nr.1Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 1.

Întrebarea 1 2 3 4 5

1a. echilibrul

static şi

dinamic

Nr. Prof. 0 0 1 35 10

% 0 0 2,17 76,08 21,73

1b.coordonarea

dinamică

segmentară şi

generală

Nr. Prof. 0 0 1 2 43

% 0 0 2,17 4,34 93,47

1c. orientarea

spaţială

Nr. Prof. 0 2 4 32 8

% 0 4,34 8,69 69,56 17,39

1d.ambidextria Nr. Prof. 0 0 0 1 45

% 0 0 0 2,17 97,82

1e.coordonarea

ochi-mână

Nr. Prof. 0 0 0 1 45

% 0 0 0 2,17 97,82

1f. rapiditatea

şi precizia

mișcărilor

Nr. Prof. 0 0 0 7 39

% 0 0 0 15,21 84,78

41






2 Nr. Prof. 0 3 8 33 2

% 0 6,52 17,39 71,73 4,34


3a.Pregătirea fizică Nr. Prof. 0 0 36 8

% 0 0 4,34 78,26 17,39

3b.Pregătirea

tehnică

Nr. Prof. 0 0 1 4 41

% 0 0 2,17 8,69 89,13

3c.Pregătirea

tactică

Nr. Prof. 0 0 1 5 40

% 0 0 2,17 10,86 86,95

3d.Pregătirea

psihologica

Nr. Prof. 0 2 2 30 12

% 0 4,34 4,34 65,21 26,08

3e.Pregătirea

psihomotrică

Nr. Prof. 0 0 3 13 30

% 0 0 6,52 28,26 65,21

3f.Pregătirea

teoretică

Nr. Prof. 2 2 12 12 18

% 4,34 4,34 26,08 26,08 39,13


4 Nr. Prof. 0 5 16 10 15

% 0 10,86 34,78 21,73 32,60


5 Nr. Prof. 0 0 0 2 44

% 0 0 0 4,34 95,65

42


Tabel nr.7 Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 7.



10.Ce consideraţi că lipseste sistemului românesc de selecţie în handbal?

Răspunsurile antrenorilor s-au referit în general la aspecte privind evaluarea sportivilor (lipsa probelor de

control) în vederea realizării unei selecții adecvate.

11. Ce consideraţi că lipseşte sistemului românesc de pregătire în handbal?

Repondenții s-au referit la probleme financiare, lipsa competițiilor, lipsa bazei materiale, altele.Doar 6

repondenți s-au referit la aspectele legate de pregătirea psihomotrică.Presupunem că realitatea din teren, directă,

mai puțin favorabilă în acest moment, influențează și își pune amprenta asupra răspunsurilor acestora.

12. Federația Română de Handbal oferă model de pregătire psihomotrică? (linie metodică).

100% din specialiștii investigați au răspuns -NU

13. Dacă da, atunci enumerați componentele care se regăsesc în modelul de pregătire.Nu a fost cazul


6 Nr. Prof. 0 0 2 4 40

% 0 0 4,34 8,69 86,95


7 Nr. Prof. 0 0 0 16 30

% 0 0 0 34,78 65,21


8 Nr. Prof. 35 6 4 1 0

% 76,08 13,04 8,69 2,17 0%


9 Nr. Prof. 0 0 1 18 27

% 0 0 2,17 39,13 58,69

43

CAPITOLUL VII

STUDIU PILOT PRIVIND ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂŢII ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV

LA HANDBALISTELE JUNIOARE 12-13 ani

7.1. Demersul operațional al cercetării

Cercetarea preliminară s-a bazat pe un experiment de tip ameliorativ care a avut în vedere dezvoltarea

psihomotricităţii handbalistelor junioare 12-13 ani. Sportivele selecţionate în vederea realizării cercetării s-au

constituit în grupă experiment şi grupă control.

7.2. Subiecţii

Sportivele handbaliste, componente ale grupei experiment reprezintă echipa Clubului Sportiv Şcolar

Nr.1 Constanţa (n=18)– antrenor prof. D. R., iar grupa control a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv

Şcolar Medgidia(n=18)– antrenor prof. A. G..

7.3. Protocolul cercetării

Cerectarea s-a desfăşurat pe o perioadă de 11 luni, din luna august 2013 până în luna iunie 2014.

Tabel nr.10 Tabel centralizator cu volumul efectuat in macrociclul 2013-2014

7.4. Locul şi condiţiile desfăşurării experimentului pilot

Cercetarea s-a desfășurat în cadrul Clubului Sportiv Școlar nr.1 Constanța, în sala Liceului cu program

special Albatros Constanța pentru grupa experiment și în cadrul Clubului Sportiv Școlar Medgidia, în sala de

sport a clubului pentru grupa control. Ambele echipe au beneficiat de condiții optime de antrenament,

similare.Testările au respectat condițiile de cercetare și s-au aplicat în aceleași perioade, la aceleași ore, cu

subiecții odihniți și apți din punct de vedere medical.

7.5. Probele de control aplicate

S-au aplicat ambelor grupe experiment și de control următoarele probe și măsurători:

Masuratori antropometrice

Talia

Greutatea

Anvergura

Perioade Nr.microcicluri Nr.antrenamente Total ore Total ore alocate

cercetarii

Pregătitoare 29 săptămâni 196 409 40min/antr =130

Precompetitională 9 săptămâni 54 106 20min/antr = 18

Competițională 4 săptămâni 20 40+18meciuri 10min/antr = 3.33

Tranziție 6 săptămâni 12 24 60min/antr = 12

Vacanțe 2 săptămâni *** ***

TOTAL 50 282 579+18meciuri 163.33h.

44

Indice proporționalitate

Probe de determinare a lateralității membrelor superioare

Probe de determinare a lateralității membrelor inferioare

Probe de determinare a preferinței ocular

Proba de determinare a preferinței auditive

Probe de verificare a nivelului de psihomotricitate

Echilibru static și dinamic

Proba Flamingo

Proba de echilibru pe wobbleboard

Dribbling printre jaloane 20 m –

cu mâna preferată

cu mâna nepreferată

alternativ cu mâna dr și mâna stg.

Prindere pasare 30 sec

Prindere cu doua maini-pasare cu mâna îndemanatică

Pasare cu mâna dr -prindere cu mâna dr

Pasare cu mâna stg -prindere cu mâna stg

Aruncare la poartă prin cercul de gimnastică-10 încercări

Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 6 m

Aruncare la poartă cu pasi adaugati de la semicercul 6 m

Aruncare la poartă din saritură de la semicercul de6 m

7.5.Analiza datelor înregistrate la indicii de evaluare a nivelului de psihomotricitate specifice jocului de

handbal

7.5.1.Analiza indicilor înregistrați la proba de evaluare a echilibrului static- Proba Flamingo și wobble

board

Tabel nr.11 Tabel cu indicii înregistrați la testul Flamingo

La grupa expriment valorile înregistrate de la testarea inițială la testarea finală indică un progres de

2,128 min., semnificativ statistic la pragul de p<0,0005. La grupa control remarcăm aceeași evoluție pozitivă, de

la testarea inițială la testarea finală, diferența între medii fiind semnificativă statistic la p<0.0005.

Analiza comparativă a rezultatelor celor două grupe, experiment și control, scoate în evidență

superioritatea grupei experiment, diferența între medii fiind semnificativă statistic la pragul de semnificație

NR CRT TESTUL FLAMINGO (sec.)

Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL

Testari T,I, T,F, T,I, T,F,

x+s 0,365+ 0,204 2,493+ 0,521 0,25+0,079 1,106+0,279

Cv% 55,89 20,899 31,6 25,226

T dependent 20,99 15,026

P p<0,0005 p<0,0005

T independent 9,957 p<0,0005

45

p<0.0005.ceea ce întărește faptul că sistemele de acționare care au fost aplicate pentru educarea acestei abilități

au fost extrem de efficient.

Tabel nr.12 Tabel cu indicii înregistrați la proba de echilibru pe wobble board

NR CRT TESTUL WABLEBOARD (sec.)


Testari T.I. T.F. T.I. T.F.

x+s 0,274+ 0,116 3,189+ 0,832 0,187+0,047 1,577+0,409

Cv% 42,336 26,09 25,134 25,935


P p<0.0005 p<0.0005

T independent 7.377 p<0.0005

Testul de echilibru propus să se desfășoare pe o suprafață instabilă – wobble board a produs modificări

în evoluția acestei abilități, modificări pozitive relevate de progresul realizat de la prima testare la testarea

finală. Astfel, de la o medie de x+s=0,274+ 0,116min., se ajunge la media de x+s=3,189+ 0,832min., după cum

se vede o diferență semnificativă la p<0.0005 la grupa controlse înregistrează, deasemenea, o evoluție pozitivă,

diferența între medii fiind semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005. La analiza comparativă

între grupe se remarcă faptul că diferența între acestea, la testarea finală, este în favoarea grupei experiment,

pragul de semnificație certificând acest lucru ( p<0,0005).

7.5.2.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între

grupa experiment și grupa control

Tabel nr.13 Dribling printre jaloane pe 20 m -experiment-control

Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între grupa

experiment și grupa control ne indică faptul că programul propus și aplicat grupei experiment este net superior,

iar diferențele între mediile celor două grupe analizate la testarea finală sunt net superioare grupei experiment, la

pragurile de semnificație de p<0.0005

Dribling cu mâna

preferată/dr (sec.)

Dribling cu mâna

nepreferată/stg.(se

c.)

Dribling

alternativ cu

mâna stg. şi

mâna dr. (sec.)

TF TF TF

Gr.experiment(n=18) 6,435+0,573 6,516+0,537 6,012

Gr.control (n=18) 7,152±0,45 7,259±0,454 7,032

Test t Student

independent

4,175

4,483

6,166

Pragul de semnificație p<0.0005

p<0.0005

p<0.0005

46

7.5.3.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare, între grupa experiment

și grupa control

Tabel nr.14. Prindere pasare 30 sec.experiment-control

Analiza comparativă între cele grupe scoate în evidență eficiența programului propus de noi. Se

observă că la primele trei probe grupa experiment este net superioară, iar diferența între medii, la testarea finală,

este semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005.

7.5.4.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în

dreptul porții între grupa experiment și grupa control

Tabel nr.15. Aruncare la poartă prin cerc.- experiment-control

7.6. Concluzii asupra cercetării preliminare

1. Ancheta sociologică efectuată prin aplicarea unui chestionar la repondenți specialiști în jocul de handbal a

evidențiat faptul că

Nu există un sistem de selecție care să cuprindă și componenta psihomotrică, în situația în care

handbalul se caracterizează în special prin coordonarea dinamică, viteza de execuție,

ambidextrie/ambilateralitate, diversitate în execuția spre o parte sau alta, etc.

Nu există un model de pregătire/linie metodică care să vizeze și să cuprindă acest factor important al

pregătirii în antrenamentul sportivelor handbaliste.

Prindere cu două

mâini-pasare cu

mâna preferată

(nr.repetări/ 30sec.)

Pasare cu mâna

preferată -prindere

cu mâna preferată

(nr.repetări 30sec.)

Pasare cu mâna.

nepreferată, prindere

cu mâna nepreferată

(nr.repetări 30sec.)

TF TF TF

Gr.experiment

(n=18) 19,722 16,778±2,264 15,278±3,34

Gr.control

(n=18) 16,889 11,889±2,139 10,167±2,662

Test t

independent

3,976

6,66

5,077

Nr reușite din 10

aruncări

Aruncare la

poartă din

alergare de la

semicercul de 6

m

Aruncare la

poartă cu pasi

adaugati de la

semicercul de 6 m

Aruncare la

poartă din

saritura de la

semicercul de 6

m

TF TF TF

Gr.experiment(n=18) 6.667 7.056 7.056

Gr.control(n=18) 4.333 4.278 4.667

Test "t" Student

independent

4,455

6,974

3,968

P p<0.0005

p<0.0005

p<0.0005

47

Nu există probe de evaluare psihomotrică în afara uneia singure –dribling printre jaloane care verifică

coordonarea bimanuală.

Specialiștii afirmă faptul că alocă timp pentru pregătirea diferitelor componente ale psihomotricității

dar există o neconcordanță între ceea ce afirmă că alocă în antrenament și faptul că aceștia acordă punctaj

maxim sau submaximal aproape tuturor componentelor psihomotricității.

Niciunul dintre repondenți nu a denumit și alte componente ale psihomotricității ceea ce convinge că

psihomotricitatea este practicată, aplicată într-o oarecare măsură, dar mai puțin cunoscută teoretic. În discuțiile

cu antrenorii atunci când li s-a cerut rezolvarea chestionarului s-a remarcat faptul că unii au dorit denumirea

componentelor si unii au asociat-o cu pregătirea psihologică.

Toti speciliștii sunt de accord cu importanța pregătirii psihomotrice

2. Probele de motricitate au scos în evidență:

Grupa experiment a progresat de la o testare la cealaltă la toate probele

Grupa control a progresat și ea; trebuie să subliniem faptul că la această vârstă se lucrează oricum

pentru elementele și procedeele tehnico-tactice necesare jocului. Echipa de control care a reprezentat grupa

control s-a calificat până la turneul semifinal.

Analiza comparativă între grupa experiment și grupa control a scos în evidență faptul că diferența între

medii de la testarea inițială la testarea finală este în favoarea grupei experiment la toți indicatorii cercetați, cu o

semnificație statistic puternică.

Grupa experiment s-a calificat la turneul final

PARTEA aIII-a

INTERVENȚIE ASUPRA COMPONENTELOR PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN ANTRENAMENTUL

SPORTIV LA HANDBALISTELE JUNIOARE III- 13-14 ANI

EXPERIMENTUL DE BAZĂ

CAPITOLUL IX

DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII

9.1. Premise şi aserţiuni interogative

Am pornit in cercetarea noastră de la constatările obținute în primul rând, prin vizionarea unor meciuri

de elită, în campionate naționale și internaționale, fapt favorizat de locația în care echipa campioană a României

(H.C.M. Constanța) își desfășoară antrenamentele și de fapul că am urmărit antrenori de top, de nivel

internațional, care au condus antrenamente și lecții practice deosebite. Remarca principală a fost aceea că jocul

de handbal de înalt nivel se bazează pe o foarte mare viteză și detentă într-o simbioză deplină cu o coordonare

specializată, cu echilibru, schemă corporală, orientare spațială și temporală, cu viteză de reacție, decizie și

anticipare.

Cercetarea experimentală de bază, propriu-zisă, s-a bazat pe câteva aserțiuni interogrative, care au

constat în:

48

1. Este necesar un sistem de selecție al sportivilor bazat și pe componentele psihomotricității?

2. Este necesară pregătirea componentelor psihomotricității încă de la inițiere?

3. Performanța sportivă crește în măsura în care se pune accent pe antrenabilitatea psihomotricității?

Astfel, din aceste considerente putem afirma că elaborarea unui model de pregătire care să cuprindă

componentele psihomotricității și elaborarea și aplicarea unei baterii de teste care evaluează aceste

componente va determina realizarea unui profil complet, actual, al sportivului handbalist în integralitatea lui.

Elaborarea modelului de pregătire psihomotrică la nivel de junioare III, alături de modelul de pregătire

motrică, tehnico-tacică, psihologică și teoretică va contribui la obținerea de prformanțe sportive superioare.

9.2. Obiectivele cercetării experimentale de bază

Obiectivul primordial al cercetării experimentale propriu-zise este acela de a interveni în procesul de

antrenament la nivelul handbalistelor junioare III cu un model de pregătire psihomotrică. Avem în vedere în

acest sens, creșterea performanțelor sportive în jocul de handbal.

Un alt obiectiv al cercetării experimentale este acela de elaborare a modelului de pregătire și evaluare a

componentelor psihomotricității la nivelde junioare și diseminarea acestuia către federația de specialitate.

9.3. Scopul şi sarcinile cercetării experimentale de bază

Scopul cercetării experimentale este de a verifica eficienţa unui model de pregătire al psihomotricității

la nivel de juniori III în jocul de handbal.

Sarcinile cercetării constau în:

Identificarea sistemelor de acționare pentru educarea componentelor psihomotricității

Stabilirea perioadei destinate cercetării experimentale de tip ameliorativ şi elaborarea unui plan de

pregătire

Identificarea grupurilor de subiecţi şi distribuţia acestora în grupuri de experiment şi control

Elaborarea, identificarea şi aplicarea testelor/probelor de control

Recoltarea, prelucrarea şi analiza datelor înregistrate

Emiterea de concluzii şi propuneri


Aplicarea în antrenamentul sportiv a unui model de pregătire axat pe educarea componentelor

psihomotricității și care se bazează pe sisteme de acționare moderne, la sportivele handbaliste-

junioare III va conduce la performanțe sportive superioare.

Intervenția programată în antrenamentul sportiv din handbal cu un sistem de mijloace special

selecţionate şi sistematizate se va corela pozitiv cu indici superiori ai pregătirii motrice şi tehnice a

jucătoarelor de handbal.

9.5. Prezentarea subiecţilor cercetării

Eşantionul investigat a cuprins un număr de 36 de sportivi, împărţiţi în 2 grupe – experiment (N = 18)

şi de control (N =18).

49

Grupa experiment a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv Școlar Nr.1 Constanța, antrenor

D. R.

Grupa control a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv Școlar Medgidia antrenor G. A.

Vârsta sportivelor celor două grupe se încadrează la categoria – junioare 13-14ani.


9.6.1. Locul şi condiţiile de desfăşurare ale cercetării experimentale

Experimentul s-a desfăşurat la echipa de junioare handbaliste ale Clubului Sportiv Școlar Nr.1

Constanța, care a constituit grupa de experiment şi la echipa Clubului Sportiv Școlar Medgidia care a constituit

grupa de control. Antrenamentele s-au desfăşurat în sala Liceului „Albatros” Constanţa la grupa experiment şi în

sala Clubului Sportiv Mdgidia la grupa control. Condiţiile de desfăşurare ale cercetării au îndeplinit standardele

cerute în vederea realizării experimentului ştiinţific.

9.6.2.1. Etapele de desfăşurare a cercetării experimentale de bază

Etapa a-III-a 2014-2015

Experimentul de bază privind pregătirea echipei de handball junioare 12-13 ani şi participarea în

campionatul național

Selecţionarea grupelor de cercetare şi efectuarea de măsurători antropometrice şi fiziologice

Elaborarea sistemului de pregătire pe componente ale psihomotricității

Elaborarea planului de pregătire sportivă-junioare III-handbal

Elaborarea, selecţionarea şi aplicarea testelor/probelor de control în vederea evaluării capacităţii

psihomotrice a jucătoarelor de handbal

Efectuarea testelor de laborator- laboratorul de psihologie

Analiza și interpretarea datelor înregistrate in laborator și pe teren

Elaborarea de concluzii pentru experimentul propriu-zis

9.6.3.Durata experimentului de bază

Cercetarea s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni, din luna iulie 2014 până în luna iunie 2015.

Tabel nr. 16 Tabel centralizator cu volumul efectuat in macrociclul 2014-2015

Perioade Nr.microciclur

i

Nr.antrenament

e

Total ore Total ore alocate

cercetarii

Pregătitoare 19 săptămâni 137 287 40min/antr =91,33

Precompetitională 14 săptămâni 90 180 20min/antr = 30

Competițională 8 săptămâni 40 80+17meciuri 10min/antr = 6,66

Tranziție 6 săptămână 12 36 60min/antr =12

Vacanțe 2 săptămâni *** ***

TOTAL 49 279 583+17meciuri 139.93h.

50

9.6.4. Probele de control aplicate

S-au aplicat ambelor grupe experiment și de control următoarele probe și măsurători:

Masuratori antropometrice

Talia

Greutatea

Anvergura

Probe de laborator

Testul timp reacţie simplu « TRS »

Testul timp reacţie de discriminare TRD

Testul timp reacţie la alegere (timp reacṭie stimuli complecși) « TRSC »

Timp de decizie

Test de apreciere a abilităţii de coordonare mână-picior - autotempo“RCMV”

Test de apreciere a abilităţii de coordonare mână-picior- starea de vigilenṭӑ. “RCMV”

Probe de verificare a nivelului de psihomotricitate

Echilibru static și dinamic

Proba Flamingo

Echilibru pe wobble board

Dribbling printre jaloane 20 m –

Cu mâna preferată (dominantă)

Cu mâna nepreferată(nondominantă)

Alternativ cu mâna preferată și mâna nepreferată

Prindere pasare 30 sec

Prindere cu doua mâini-pasare cu mâna preferată

Pasare cu mâna preferată-prindere cu aceeași mână

Pasare cu mâna nepreferată -prindere cu aceeași mână

Pasa pe la spate

Pasa peste umar

Aruncare la poarta prin cercul de gimnastica-10 încercări

Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 9m

Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 6m

Aruncare la poartă cu pași adaugati de la semicercul de 9 m

Aruncare la poartă cu pași adaugati de la semicercul de 6 m

Aruncare la poartă din săritură de la semicercul de 9 m

Aruncare la poartă din săritură de la semicercul de 6 m

Aruncare la poartă cu întoarcere spre dr/stg

Proba -viteza de reacție specifică

51

9.8. Programul propus pentru educarea psihomotricității la handbalistele junioare III

Programul aplicat în faza a doua a cercetării au inclus exerciții propuse care au avut în vedere

educarea/dezvoltarea componentelor psihomotrice, și au cuprins:

Exerciții executate fără minge/ cu minge

Exerciții executate cu minge mai ușoară/grea (mingi din material plastic minge medicinală)

Exerciții executate cu mingii de diferite dimensiuni (tenis, fotbal, baschet)

Exerciții executate individual/cu partener

Exercitii executate cu coechipier/adversar

Exerciții executate contra-timp – a contat nr.repetari în unitate de timp

Exerciții executate în viteză maximă- s-a evaluat timpul

Exerciții executate în condiții variate de sol (nisip, coritan, parchet)

Exerciții executate în condiții limitate spațial (sală, semicerc de 6m. de 9m., de pe poziții diferite față

de poartă, ar. prin cerc, alte ținte)

Exerciții executate în condiții diverse de echilibru (de pe bancă, bossu, wobble board)

Exerciții executate în condiții de rotații

Exerciții executate în condiții de manualitate/ lateralitate diversă: cu mâna preferată, cu mâna

nepreferată, cu ambele mâini.

CAPITOLUL X

ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ÎNREGISTRATE ÎN EXPERIMENT

10.2. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la probele de motricitate specifică

10.2.1. Proba de echilibru- Flamingo

Tabel nr. 17 Tabel centralizator cu mediile grupelor experiment și control la proba de echilibru Flamingo

NR CRT TESTUL FLAMINGO



x+s 2.493±0.521 4.293±0.642 0.741±0.348 0.919±0.282

Cv% 20.899 14.955 46.964 30.686

T dependent 14.977 3.233

P p<0.0005 p<0.005


La proba de echilibru, în cadrul gupei experiment se remarcă o evoluție pozitivă, de la testarea inițială

la testarea finală, cu 1.8min. Grupa control evoluează și ea dar cu 0.17min. De remarcat este faptul că la

testarea finală, analiza comparativă a scos în evidență faptul că diferența între mediile celor două grupe este

semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005 în favoarea grupei experiment ceea ce confirmă

eficacitatea exercițiilor de echilibru practicate.

52

10.2.2. Proba de echilibru pe Wobble board

Tabel nr. 18 Tabel centralizator cu mediile grupelor experiment și control la proba de echilibru pe Wobble

board

NR CRT TESTUL WABLEBOARD



x+s 3.189±0.832 5.224±0.909 1.577±0.409 1.618±0.384

Cv% 26.09 17.4 25.935 23.733


P p<0.0005 p>0.05


Și la această probă în care echilibrul este testat pe o suprafață mobilă, instabilă, cerând din partea

subiecților în plus, concentrare pe postură, chinestezie, ideomotricitate, justifică orientarea antrenorului de a

aplica sisteme de acționare legate de această componentă prin rezultatele net superioare ale grupei experiment

față de grupa control. Astfel, aceasta de la testarea inițială la testarea finală progresează cu

2.035min.(p<0.0005.)față de grupa control, care de la o testare la alta prezintă o creștere de 0,041min., diferența

între medii nefiind semnificativă statistic la p>0.05.

Analiza comparativă dintre cele două grupe, la testarea finală, evidențiază avantajul grupei experiment,

astfel că, diferența între medii este semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005.

10.3. Analiza indicilor înregistraţi la proba dribling printre jaloane pe 20m.

10.3.1. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna preferată/ îndemânatică

Tabel nr. 19 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de dribling cu mâna preferată

NR CRT Dribling cu mânapreferată (sec.)



x+s 6.424+0.572 6.091+0.566 7.152+0.45 7.075+0.471

Cv% 8.904 9.292 6.292 6.657


P p<0.0005 p<0.0005


Analiza comparativă scoate în evidență superioritatea programului aplicat grupei experiment față de

grupa control care a exersat și ea aceste procedee tehnice (p<0.0005.).

53

10.3.2. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna nepreferată/neîndemânatică

Tabel nr. 20 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de dribling cu mâna

nepreferată

NR CRT Dribling cu mâna nepreferată (sec.)



x+s 6.516+0.537 6.138+0.545 7.259+0.454 7.209+0.465

Cv% 8.241 8.879 6.254 6.45


P p<0.0005 p<0.005


Comparația între grupe ne oferă o imagine a eficienței programului propus de noi, astfel că diferența

între grupe de la testarea inițială la testarea finală are semnificație statistică la p<0.0005 în favoarea grupei

experiment

10.3.3. Proba dribling printe jaloane 20m. alternativ cu mâna preferată/ îndemânatică

Tabel nr.21 Tabel centralizator cu mediile grupa experiment și control la proba de dribling alternativ-20m.

NR CRT Dribling alternativ cu mâna preferată şi mâna nepreferată (sec.)



x+s 6.012+0.566 5.627+0.505 7.032+0.415 6.953+0.423

Cv% 9.415 8.975 5.902 6.084


P p<0.0005 p<0.0005


Analiza comparativă între gupe scoate în evidență faptul că deși amble grupe progresează, grupa

experiment are avantajul introducerii variabilei independente care se dovedește a fi oportun implmentată,

progresul fiind evident față de grupa control. Diferența între medii la testarea finală este semnificaivă statistic la

pragul de semnificație p<0.0005.

În general, se constată o îmbunătățire a timpilor de viteză pe 20m.execuția fiind realizată în condiții de

lateralitate și ambidextrie specifică jocului de handbal, la ambele grupe. Nu trebuie să neglijăm faptul co și

grupa control lucrează pentru perfecționare, însă, variabila independent aplicată grupei experiment a situat-o pe

aceasta în avantaj față de grupa control..

10.4. Analiza indicilor înregistraţi la proba de prindere- pasare la grupa experiment şi grupa control

10.4.1.Proba prindere cu două mâini, pasare cu mâna preferată în 30 sec

54

Tabel nr. 22 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu două mâini

pasare cu mâna preferată/îndemânatică în30 sec.

Analiza comparativă între medii ne indică faptul că variabila independentă a creat superioritate grupei

experiment față de grupa control.(p<0.0005). sistemele de acționare propuse au condus la un progres mai mare

la grupa experiment. Trebuie să specificăm faptul că și grupa control își antrenează și utilizează aceleși procedee

tehnice și reprezintă o adversară redutabilă a echipei noastre.

10.4.2. Proba pasare cu mâna îndemânatică - prindere cu mâna preferată/îndemânatică

Tabel nr. 23Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu mâna

îndemânatică pasare cu mâna preferată în 30 sec.

NR CRT Pasare cu mâna îndemânatică - prindere cu mâna preferată

(nr. repetări 30sec.)



x+s 16.611±2.033 20.333±2 11.889±2.139 12.667±1.847

Cv% 12.239 9.836 17.991 14.581


P p<0.0005 p>0.05


Comparația între grupe arată că programul propus și aplicat grupei experiment a fost deosebit de

eficient și remarcăm și pragul de semnificație de p<0.0005.

10.4.3. Proba pasare cu mâna neîndemânatică - prindere cu mâna nepreferată/neîndemânatică

Tabel nr.24 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu mâna

nepreferată pasare cu mâna nepreferată în 30 sec.

NR CRT Pasare cu mâna nepreferată - prindere cu mâna nepreferată




x+s 15.278±3.34 19±2.951 10.167±2.662 10.833±2.684

Cv% 21.862 15.532 26.183 24.776


P p<0.0005 p>0.05


NR CRT Prindere cu două mâini - pasare cu mâna preferată




x+s 19.72±2.16 23.611±1.97 16.889±2.111 17.944±1.984

Cv% 10.973 8.365 12.499 11.057


P p<0.0005 p<0.0005


55

Se remarcă la această probă, deosebit de dificilă la această vârstă și la acest nivel de pregătire că

programul implementat în antrenamntul sportive al handbalistelor – junioare III destinat educării componentelor

psihomotricității a fost eficient și a condus la un progres semnificativ (p<0.0005).

10.4.4. Proba pasa pe la spate

Tabel nr.25 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de pasare pe la spate în 30 sec.

NR CRT Pasă pe la spate (nr. repetări 30 sec.)



x+s 12.556±3.276 16.611±3.051 10±1.815 10.278±2.164

Cv% 26.091 18.367 18.15 21.055


P p<0.0005 p>0.05


Analiza comparativă între grupe indică diferențele între grupe la pregătirea acestor procedee de pasare

în favoarea grupei experiment. Se remarcă încă odată eficiența exercițiilor selecționate, elaborate, corect dozate

și aplicate în cercetarea de față

10.4. 5 . Proba pasa peste umăr

Tabel nr.26 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de pasare peste umăr în 30 sec.

NR CRT Pasă peste umăr(nr. repetări 30 sec.)



x+s 8.5±2.706 11.944±2.508 6.5±1.917 7.167±2.203

Cv% 31.835 20.998 29.492 30.738


P p<0.0005 p>0.05


De la testarea inițială la testarea finală, grupa experiment obține o îmbunătățire de 3.444 rep/30sec.

Diferența între medii este semnificativă statistic la pragul de smnificație p<0.0005. Se observă totuși o lipsă

totală de omogenitate, performanțele variind mult de la o sportivă la alta.Grupa control nu prezintă progres și

deci nici semnificație statistică. Variabiliatea datelor este deasemenea foarte mare și indică lipsa omogenității.

10.5. Analiza indicilor înregistraţi la proba de aruncare la poartă printr-un cerc, la grupa experiment şi

grupa control

10.5.1. Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-9m.

56

Tabel nr.27 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă prin

cercul de gimnastică-9m.

NR CRT Aruncare la poartă din alergare de la 9 m (nr reusite din 10

încercări)



x+s 5.2± 1.43 7.833± 1.42 2.33+1.188 3.222+1.437

Cv% 27.518 18.192 50.922 44.6


P p<0.0005 p>0.05


Analiza comparativă între grupe evidențiază programul propus ca fiind eficient și bine structurat, mai

ales că probele nu sunt foarte facil de executat.

10.5. 2.Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-6m.

Tabel nr.28Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartădin

alergare prin cercul de gimnastică - 6m.

NR CRT Aruncare la poartă din alergare de la 6 m (nr.reusite din 10

încercări)



x+s 6.667± 1.847 8.778± 1.353 4.333+1.237 4.722+1.406

Cv% 27.704 15.414 28.548 29.776


P p<0.0005 p>0.05


Analiza mediior grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă prin cercul de gimnastică

de la 6m. evidențiază grupa experiment care prezintă o creștere a acestora și care prezintă semnificați

statisticălap<0.0005. Grupa control nu prezintă îmbunătățiri semnificative ale mediilor (p>0.05). Variabilitatea

datelor este foarte mare, deci ambele grupe sunt neomogene.

10.5. 3. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -9m.

Tabel nr. 29Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu pași

adăugați prin cercul de gimnastică - 9m.

NR CRT Aruncare la poartă cu pași adăugați de la 9 m (din 10 încercări)



x+s 4.722±1.994 7.556±1.199 2.83+1.886 3.278+1.965

Cv% 42.228 15.868 66.573 59.945


P p<0.0005 p<0.005


Analiza comparativă între cele două grupe pune în evidență faptul că grupa experiment este net

superioară în ceea ce privește performanța obținută la această probă, că programul aplicat a fost eficient și a

produs efecte positive.( p<0.0005).

57

10.5.4. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -6m.

Tabel nr. 30 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu pași

adăugați prin cercul de gimnastică - 9m.

NR CRT Aruncare la poartă cu pași adăugați de la 6 m (din 10 încercări)

Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA MARTOR


x+s 7.056±1.305 8.944±0.99 4.278+1.074 4.833+1.383

Cv% 18.495 11.158 25.105 28.616


P p<0.0005 p<0.005


Ambele grupe prezintă semnificație de la testarea inițială la testarea finală, însă cel mai important lucru

este că variabila independentă aplicată grupei de experiment a produs modificări pozitive mult mai

semnificative decât la cealaltă grupă (p<0.0005).Coeficientul de varuiabilitate ne indică o lipsă a omogenității

pentru ambele grupe.

10.5. 5.Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -9m.

Tabel nr. 32 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă din

săritură prin cercul de gimnastică - 9m.

NR CRT Aruncare la poartă din săritură de la 9 m (din 10 încercări)



x+s 5.5±2.149 8.16±71.425 2.33+1.534 2.83+1.383

Cv% 39.073 17.448 65.752 48.818


P p<0.0005 p>0.005


Analizând grupele, clar se evidențiază grupa experiement prin numărul de reușite din 10 încercări

realizate la testarea finală. Diferența între mediile celor două grupe de 5,33 este semnificativă statistic la pragul

de semnificație de p<0.0005.

10.5.6. Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -6m

Tabel nr. 32 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă din

săritură prin cercul de gimnastică - 6m.

NR CRT Aruncare la poartă din săritură de la 6 m (din 10 încercări)



x+s 7.056±1.92 10 ±1.305 4.66+1.68 5.27+1.526

Cv% 27.268 14.591 35.997 28.912


P p<0.0005 p<0.005


La această probă, de aruncare la poartă din săritură de pe semicercul de 6m. sau de semicercul de 9 m.

după cum se vede în tabelele centralizatoare creșterile mediilor de la o testare la alta nu sunt spectaculoase.

Avem în vedere dificultatea probei, faptul că sarcina de a înscrie gol din acțiunea de săritură, numai prin cercul

suspendat, coordonarea impusă, mișcarea perturbatoare, în general condițiile de execuție dificile nu oferă ocazia

58

realizării unui progress mare.Astfel grupa experiment are o creștere a mediei de 3,878 aruncări, iar grupa control

de 0,667, (de nici o aruncare). Diferența între mediile celor două grupe este semnificativă statistic la pragul de

p<0.0005.

10.5.7. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea nepreferată prin cercul de gimnastică

Tabel nr. 33 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu

întoarcere spre partea nepreferată

NR CRT Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea nepreferată

(reusite/10 încercări)



x+s 5.667+ 1.815 7.944+ 1.434 4.111+ 1.711 4.389+1.42

Cv% 32.028 18.051 41.62 32.354


P p<0.0005 p>0.05


Analiza mediilor grupelor din cercetare evidențiază grupa experiment cu un progres care subliniază

eficiența programului propus de noi. Variabilitatea datelor la ambele echipe este mare deci se remarcă o

omogenitate mică

10.5.8. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată, prin cercul de gimnastică

Tabel nr.34 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu

întoarcere spre partea preferată

NR CRT Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată (din 10

încercări)



x+s 6.556+ 1.79 8.5+1.465 3.833+ 1.917 4.444+ 1.723

Cv% 27.303 17.235 50.013 38.771


P p<0.0005 p<0.005


Această probă se execută în condiții de preferință a piciorului de suport și de aruncare pe brațul

preferat.Condițiile de exersare ale grupei experiment au condus la realizarea unui progress semnificativ statistic

la grupa de experiment.(p<0.0005).

10.5.9. Viteza de reacție în condiții de motricitate specifică

Tabel nr.35 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de viteză de reacție

NR CRT Viteza de reacție (nr. reușite din 10 încercări)



x+s 1.889+ 0.9 5.556+ 1.199 1.833+0.618 3.444+0.784

Cv% 47.644 21.58 33.715 22.764


P p<0.0005 p<0.0005


La această probă de control cu grad sporit de dificultate, grupa experiment obține performanțe mult

îmbunătățite la testarea finală față de testarea inițială, semnificația statistică atestând acest progress (p<0.0005).

59

Grupa de control obține și ea o îmbunătățire a indicilor la testarea finală față de testarea inițială (p<0.0005). Deși

ambele grupe își îmbunătățesc performanțele, grupa experiment prezintă avantajul (față de grupa experiment)

unui program special conceput în vederea educării psihomotricității.(p<0.0005).

10.6. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele de laborator-aparatul psiselteva

10.6.1.Timpul de reacție simplu

Tabel nr.36 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție simplu

Analiza comparativă între grupe ne arată o semnificație la un prag de p<0.014, ceea ce denotă că

programul propus și aplicat grupei experiment a fost eficient și a produs îmbunătățiri la nivelul timpului de

reacție. Coeficientul de variabilitate se încadrează la ambele grupe în limite normale și indică o omogenitate

crescută.

10.6.2.Timpul de reacție de discriminare

Tabel nr.37 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție de discriminare

Comparând statistic cele două grupe se remarcă avantajul grupei experiment, iar semnificația

statistică, prin pragul de semnificație confirmă acest lucru, p<0,002. Coeficientul de variabilitate se încadrează

în limitele unei omogenități crescute pentru ambele grupe, atât la testarea inițială cât și la testarea finală.

Testul timp reacţie simplu « TRS » sec.

Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL


x+s 26.28+2,53 25.00+1.455 26.58+1.64 26.14+1.38

Cv% 9.627 5.82 6.170 5.279

T dependent 2,152 1.999

P p<0.038 p>0.05


Media timpului de reactie de discriminare « TRD »



x+s 35.67+3.481 33.44+2.854 37,67+ 3,581 35,73+ 3,125

Cv% 9.758 8.534 9.506 8.746


P p<0,044 p<0,032

T independent 3,389 p <0,002

60

10.6.3. Timp de decizie

Tabel nr.38 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de decizie

TIMP DE DECIZIE



x+s 9.72+1.214 7.22+1.282 10,33+2,181 9.61+1,942

Cv% 12.48 17.75 21.11 20.20

t dependent 2,309 1,773

P p<0,027 p>0,070

t independent 2.113 p<0,046

Analiza între grupe scoate în evidență că diferența între mediile celor două grupe, de la testarea finală

este semnificativă statistic în favoarea grupei experiment la p<0,046. Se remarcă faptul că ambele grupe

prezintă omogenitate a datelor înregistrate, variația față de medie fiind mică.

10.6.4. Timp de reacție la alegere

Tabel nr. 39 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție la stimuli complecși

Media timpului de reactie – testul Timp de reactie la alegere (timp

reactie stimuli complecsi) « TRSC »



x+s 71.00+7.178 67.22+4.596 72,22+4,796 71.63+4,631

Cv% 10.10 6.83 6.64 6.46


p p<0,040 p>0,154

t independent 2,084 p<0,045

La analiza comparativă se observă că, grupa expriment este net suprioară la această probă, diferența

între mediile celor două grupe fiind semnificativă statistic p<0,045.

Variația datelor față de medie este mică, datele înregistrate prezentând o omogenitate bună, atât la testarea

inițială cât și la testarea finală

10.6.5.Coordonare mână-picior (viteza lentă)

Tabel nr.40 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /viteza lentă

Media timpului de reactie pentru Testul de reactivitate, coordonare

mana- picior, vigilenta « RCMV » (viteza lenta v1)



x+s 1.286+0.223 1.054+0.167 1,454+0,167 1,221+0,135

Cv% 17,34 15,84 11,48 11,05


P p<0,033 p<0,050


Media timpului de reacție pentru testul de reactivitate, coordonare mâna-picior, vigilența « RCMV »

(viteza lentă v1) este net mai bună la grupa experiment decât a grupei control, asfel că diferența între medii la

testarea finală este semnificativă statistic la p<0,011, deși ambele progresează de la testarea inițială la testarea

61

finală. Variabilitaea datelor se încadrează în limitele unei omogenități medii pntru amble grupe și pntru ambele

etape ale testării.

10.6.6. Coordonare mână-picior (viteza rapidă)

Tabel nr. 41 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /viteza rapidă

Media timpului de reactie pentru Testul de reactivitate, coordonare

mana- picior, vigilenta « RCMV » (viteza rapida v2)



x+s 1.001+0.096 0.918+0.039 1,1866+ 0,139 1,094+0,141

Cv% 9,59 4,24 11,71 3,74


P p<0,045 p>0,071


Analiza comparativă între grupe reliefează fapul că grupa experiment își îmbunătățește indicii, iar

programul propus pentru ameliorarea componentelor psihomotricității a fost eficient,(p<0,021).

Coeficientul de variabilitate se încadrează în limite cuprinse între 0 și 10 ceea ce înseamnă că grupele sunt

omogene.

10.6.7.Coordonare mână-picior (autotempo)

Tabel nr.42 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /autotempo

Media timpului autotempo pentru Testul de reactivitate, coordonare

mâna- picior, vigilenta <<RCMV>>



x+s 45,196+5.102 40.658+4.202 47,938+6,208 45,275+5,941

Cv% 11,28 10,33 12,95 13,12


P p<0,018 p<0,015


Coordonarea mână-picior vizată de acest test, prezintă indici superiori la testarea finală față de testarea

inițială atât la grupa experiment cât și la grupa control, diferențele între medii prezntând semnificație statistică.(

p<0,018 și p<0,015). Între grupe se observă o diferență statistică la p<0.001, ceea ce confirmă avantajul grupei

experiment față de grupa control și subliniază încă odată eficiența programului propus de noi.

62

10.6.8.Coordonare mână-picior timp reacție vigilență)

Tabel nr. 43 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /timp reacție-

vigilență

Media timpului de reacție- vigilență RCMV



x+s 69,768+5

.178

65.944+4.107 70,944+5,107 70,235+4,823

Cv% 7,42 6,22 7,19 6,86


P p<0,045 p>0,122


Analiza comparativă între grupe arată, ca rezultantă pozitivă, faptul că sistemele de acționare propuse

și aplicate în antrenamentul handbalistelor junioare III a fost eficient.Coficientul de variabilitate indică

omogenitate a datelor la ambele grupe și pentru toate testările.

63

CAPITOLUL XI

ANALIZA CORELATIVĂ A PARAMETRILOR MOTRICI SPECIFICI CU PARAMETRI

ÎNREGISTRATI PRIN APARATUL PSISELTEVA



11.1.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - dribling și testele efectuate pe aparatul


Tabel nr. 44 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – dribling la grupa

experiment

DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT T1 T2 T3

Media TRS

Pearson

Correlation ,771** ,750** ,795**

p ,000 ,000 ,000

Media TRD

Pearson

Correlation ,691** ,587* ,555*

p ,001 ,010 ,017

Coeficientul de adecvare TRD

Pearson

Correlation ,812** ,576* ,797**

p ,000 ,012 ,000

Timp de decizie

Pearson

Correlation ,848** ,722** ,864**

p ,000 ,001 ,000

Media TRSC

Pearson

Correlation ,770** ,523* ,715**

p ,000 ,026 ,001

Media RCMV (viteza lenta v1)

Pearson

Correlation ,733** ,607** ,810**

p ,001 ,008 ,000

Media RCMV (viteza rapida v2)

Pearson

Correlation ,556* ,513* ,556*

p ,017 ,029 ,017

Media autotempo coordonare

mana- picior, RCMV

Pearson

Correlation ,677** ,592** ,758**

p ,002 ,010 ,000

Medie timp de reacție

Vigilenta-RCMV

Pearson

Correlation ,701** ,588* ,582*

p ,001 ,010 ,011

Legenda:

T1.Dribling cu mâna îndemanatică

T2. Dribling cu mana neîndemânatică

T3. Dribling alternativ

corelație pefectă (p< 0.01) se remarcă la:

- proba de evaluare a timpului de reacție simplu cu toate procedeele de dribling

- timpul de decizie cu toate procedeele de dribling

**. Corelație semnificativă la p< 0.01 (2-tailed).

*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2-tailed).

64

- vieza lentă și

- coordonarea mână-picior cu toate procedeele de dribling.

corelație pefectă (p< 0.01) mai întâlnim la:

- timpul de reacție de discriminare cu proba de dribling cu mâna îndemânatică

- coeficientul de adecvare TRD cu dribling cu mâna îndemanatică și dribling alternativ

- media timpului de reacție vigilența RCMV cu dribling cu mâna îndemânatică

corelație la p< 0.05 cu celelalte probe

11.1.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - pase și testele efectuate pe aparatul


Tabel nr.45 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – pase la grupa

experiment

DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT T4 T5 T3 T7 T8

Media TRS

Pearson

Correlation ,734** ,786** ,777** ,711** ,761**

p ,001 ,000 ,000 ,001 ,000

Media TRD

Pearson

Correlation ,516* ,564* ,473* ,567* ,505*

p ,028 ,015 ,048 ,014 ,033

Coeficientul de adecvare TRD

Pearson

Correlation ,595** ,811** ,694** ,765** ,788**

p ,009 ,000 ,001 ,000 ,000

Timp de decizie

Pearson

Correlation ,803** ,897** ,791** ,878** ,847**

p ,000 ,000 ,000 ,000 ,000

Media TRSC

Pearson

Correlation ,545* ,668** ,484* ,671** ,615**

p ,019 ,002 ,042 ,002 ,007

Media RCMV (viteza lenta v1)

Pearson

Correlation ,589* ,795** ,493* ,602** ,573*

p ,010 ,000 ,038 ,008 ,013

Media RCMV (viteza rapida v2)

Pearson

Correlation ,622** ,676** ,583* ,588* ,517*

p ,006 ,002 ,011 ,010 ,028

Media autotempo coordonare

mana- picior, RCMV

Pearson

Correlation ,453 ,651** ,445 ,575* ,496*

p ,059 ,003 ,065 ,013 ,036

Medie_tr_

vigilenta_RCMV

Pearson

Correlation ,632** ,594** ,761** ,618** ,705**

p ,005 ,009 ,000 ,006 ,001

Legenda:

T4 - Prindere cu doua mâini, pasare cu mâna îndemanatică în 30 de sec

T5 - Pasare cu mâna îndemanatică - prindere cu mâna îndemanatică

T6 - Pasare cu mâna neândemânatică - prindere cu mâna neîndemânatică

T7 - Pasa pe la spate

T8 – Pasa peste umăr



65

11.1.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - aruncările la poartă printr-un cerc și

testele efectuate pe aparatul PSISELTEVA la grupa experiment

Tabel nr. 46 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – aruncarea la

poartă la grupa experiment

DATE CORELATII GRUPA

EXPERIMENT T9 T10 T11 T12 T13 T14 T15

Media TRS

Pearson

Correlation ,763** ,748** ,721** ,612** ,716** ,728** ,672**

p ,000 ,000 ,001 ,007 ,001 ,001 ,002

Media TRD

Pearson

Correlation ,624** ,657** ,529* ,471* ,636** ,609** ,580*

p ,006 ,003 ,024 ,048 ,005 ,007 ,012

Timp de decizie

Pearson

Correlation ,828** ,796** ,791** ,620** ,724** ,848** ,763**

p ,000 ,000 ,000 ,006 ,001 ,000 ,000

Media TRSC

Pearson

Correlation ,727** ,730** ,754** ,561* ,707** ,564* ,620**

p ,001 ,001 ,000 ,015 ,001 ,015 ,006

Media RCMV

(viteza lenta v1)

Pearson

Correlation ,629** ,483* ,752** ,508* ,684** ,666** ,616**

p ,005 ,042 ,000 ,031 ,002 ,003 ,007

Media RCMV

(viteza rapida v2)

Pearson

Correlation ,653** ,403 ,518* ,642** ,533* ,833** ,581*

p ,003 ,097 ,028 ,004 ,023 ,000 ,011

Media autotempo

coordonare mana-

picior RCMV

Pearson

Correlation ,469* ,497* ,632** ,355 ,571* ,548* ,500*

p ,049 ,036 ,005 ,149 ,013 ,019 ,035

Medie_tr_

vigilenta_RCMV

Pearson

Correlation ,660** ,705** ,602** ,514* ,576* ,544* ,663**

p ,003 ,001 ,008 ,029 ,012 ,020 ,003

Legenda:

T9 - Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică 9 m

T10 - Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică 6 m

T11 - Aruncare la poartă cu pași adaugați prin cercul de gimnastică 6 m

T12 - Aruncare la poartă din saritură prin cercul de gimnastică 9 m

T13 - Aruncare la poartă din saritură prin cercul de gimnastică 6 m

T14 - Aruncare la poartă cu întoarcere spre dreapta prin cercul de gimnastică

T15 - Aruncare la poartă cu întoarcere spre stânga prin cercul de gimnastică



66

11.1.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - viteza de reacţie și testele efectuate pe

aparatul PSISELTEVA la grupa experiment

Tabel nr. 47 Corelaţia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – test viteza de

reacție/eficacitate

DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT Viteza de reactie

Media

TRS

Pearson Correlation ,756**

p ,000

Media TRD Pearson Correlation ,597**

p ,009

Timp de decizie Pearson Correlation ,703**

p ,001

Media TRSC Pearson Correlation ,534*

p ,023

Media RCMV (viteza lenta

v1)


p ,002

MediaRCMV (viteza rapida

v2)

Pearson Correlation ,459*

p ,045

Media autotempo

coordonare mana- picior,

RCMV


p ,001

Medie_tr_

vigilenta_RCMV


p ,003

Au fost expuse reprezentările grafice ale corelațiilor între timpul de decizie și procedeele tehnice de

aruncare la poartă în condiții solicitate de atenție, viteză de execuție, orientare spațială, reacție motrică rapidă,

coordonare ochi-mână, ochi-picior, chinestezie, etc.

Gradul de influențare a determinat și extragerea concluziei că programul elaborat și aplicat a produs

modificări pozitive, a produs progres la grupa experiment.

11.3. Analiza profilului sportivelor handbaliste asupra cărora s-a intervenit în experimentul pilot

Jucătoare de câmp

Analiza rezultatelor de la testările psihomotrice efectuate în laborator cu aparatul PSISELTEVA a

scos în evidență unele aspecte, astfel că, am selecționat ca reprezntative pentru cele mai eficiente răspunsuri pe

următoarele sportive: B.B., N.M., C.C., iar în comparație cu acestea pe sportiva I.I. cu cele mai slabe

răspunsuri.

Sportiva B.B. (extremă)Analiza rezultatelor la probele de laborator au scos în evidență faptul

căsportiva B.B. a înregistrat timpii cei mai buni la toate probele: timpul de reacție simplu, timpul de decizie,



67

timpul de reacție de dicriminare, timpul de reacție la stimuli complecși, autotempo,coordonare oci-mână și

mână-picior, vigilența.

La probele de motricitate specifică rezultate foarte bune a înregistrat la probele: dribling cu mâna preferată și cu

mâna nepreferată cel mai bun timp, la 4 probe din 5 la prindere – pasare a avut cele mai bun rezultate: la

prindere cu două mâini pasa cu mâna îndemânatică, la pasare cu mâna îndemânatică-prindere cu aceeași mână,

la prindere cu brațul neândemânatic- pasa cu accelași braț, și pasa pe la spate. La probele de aruncare la poartă

din cele 6 probe, la 4 din ele, la testarea finală a finalizat cu 10 reușite din 10 aruncări, iar la celelalte a finalizat

cu 9 reușite din 10. La aruncările cu întoarcere spre partea preferată și spre partea nepreferată a obținut 10

reușite din 10, iar la ultima 9 reușite din 10.

Evaluarea antrenorului asupra comportamentului din teren a sportivei B.B. este că aceasta este cu cea

mai bună coordonare, are un timp de reacție foarte bun, decizie, anticipare și viteză de execuție foarte bune. În

urma anului competițonal 2014-2015a fost selecționată la lotul național de junioare

Jucătoarea N.M. (inter stg) A ieșit la testele de laborator pe locul 2, cu timpi foarte buni și apropiați

de ai sportivei B.B. Cele mai bune valori le-a obținut la testele TRS, TRD, Timp de decizie, Timp de reacție la

stimuli complecsi. Valorile de la probele de motricitate specifică sunt deasemenea bune și apropiate de valorile

lui B.B. stfel, la testarea finală, are a doua valoare la driblingul alternativ, se încadrează pe a 5-a poziție la

driblingul cu mâna preferată, și la driblingul cu mâna nepreferată. La capitolul pase este apropiată de media

grupei, însă timpii nu sunt foarte buni, se observă o mișcare mai lentă la nivel de număr pase în unitate de timp.

La aruncările la poartă se situează pe o poziție bună, randamentul fiind submaximal la majoritatea probelor (

9reușite din 10).

Analiza comportamentului jucătoarei N.M. realizată de antrenor este că fiind de talie, jucătoarea este

mai lentă în mișcările de deplasare, a progresat la decizie (a obținut primul timp la decizie), are o problemă vis-a

-vis de brațul neândemânatic, însă este motivată și atentă. Jucătoarea este de talie și este în vizorul FRH.

Jucătoarea C.C. (centru) Rezultatele generale o situează pe locul 3 în ce privește testele psihomotrice

de laborator. Însă, la unele probe o devansează pe sportiva B.B.: la pasa – prindere cu două mâni pasare cu

brațul îndemânatic, se situează pe locul 1. La driblingul alternativ, la driblingul cu mâna îndemânatică, la

aruncarile la poartă are maximum de reușite la 4 din 6 probe. La egalitate cu B.B. se află la aruncările la poartă

din întoarceri și la pasele speciale pe la spate.

Postul în sine pe care joacă sportiva și sarcinile pe care trebuie să le execute se regăsesc și în testele de

psihomotricitate de laborator și în cele specifice.

Opinia antrenorului este că aceasta este o sportivă creativă, cu viteză de execuție, de decizie, acuitate

vizuală, bună coordonare, se întoarce cu ușurință spre partea preferată și spre partea nepreferată, simț dezvoltat

al orientării spațiale. Construiește cu ușurință jocul.

Jucătoarea I.I.( inter) are mai puțină experiență, (un an mai puțin de pregătire) și acest lucru s-a

reflectat în rezultatele obținute. Am selecțonat-o pentru analiză tocmai din perspectiva faptului că este o

jucătoare de talie, are potențial, este stângace și la câteva probe a avut indici egali cu media grupului, la câțiva

indici a fost chiar pe locul 2 din cele 18 sportive, (proba de prindere cu două mâini-pasa cu brațul îndmânatic) și

de remarcat că la majoritatea probelor procentul de reușite s-a apropiat de media grupului.

Opinia antrenorului este că sportiva este de perspectivă, are talie, coordonare bună îi lipsește acuratețea

în mișcare, viteza de decizie, timpul de reacție la stimuli complecși fiind mai mici.

68

Portari

Jucătoarea M.F. (portar) prezintă cei mai buni timpi de decizie, viteză de reacție la stimului simpli,

timpul de reacție de discriminare, coordonare, reacția la stimuli complecși. La portari sunt esențiale aceste

reacții rapide, timpi de decizie buni, coordonarea ochi-mână, mână-picior, simț kinestezic, orientare spațială,

temporală, adaptare la ritmul jocului.

Jucătoarea M.A. (portar) are și ea indici buni la probele de motricitate, probate prin cele de laborator.

Este ambițioasă, muncitoare, cu potențial, este de perspectivă, însă deocamdată M.F. deține supremația la

echipă.

11.4 Concluzii asupra cercetării experimentale

Sistemele de acționare propuse, care au vizat educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității s-au dovedit

oportun selecționate, aplicate și dozate.

Bateria de teste de motricitate specifică a fost formată din 18 teste de evaluare a nivelului de psihomotricitate în

condiții specifice jocului de handbal.

Astfel, grupa experiment în urma aplicării unei baterii de teste complexe progresează în mod evident de la

testarea inițială la testarea finală.

Grupa control, de la testarea inițială la testarea finală obține performanțe mai bune la probele care impliă

driblingul, și pasele cu două mâini, însă la pasele cu mâna preferată și cu mâna nepreferată, la pasele pe la spate

și peste umăr creșterile mediilor la final nu sunt semnificative statistic. Nesemnificație statistică s-a înregistrat și

la probele de aruncare la poartă printr-un cerc, din procedee tehnice uzuale handbalului. Proba complexă de

solicitare a vitezei de reacție a avut uun progres numai la grupa experiement, grupa control prezentând o lipsă de

semnificație statistică.

Probele specifice de psihomotricitate - de laborator au completat profilul psihomotric al sportivelor. De la

testarea inițială la testarea finală, grupa experiment la probele de laborator- sistemul PSISELTEVA înregistrează

imbunătățiri ale performanțelor. Astfel se îmbunătățește: Timpul de reacție simplu, Timp de reacţie de

discriminare, Timp de reacţie la alegere (timp reacṭie stimuli complecși), timp decizie, abilităţii de coordonare

mână-picior precum şi starea de vigilenṭӑ.

Grupa experiment s-a calificat la turneul final, a disputat finala și a câștigat medalia de argint

69

CAPITOLUL XII

CONCLUZII

În urma cercetării și aplicării programului propus de noi la grupa experiment putem afirma că ipotezele

cercetării s-au confirmat. Se desprinddin cercetarea de față următoarele:

Ca urmare a studiilor efectuate pe direcția psihomotricității, desprindem și îmbrățișăm părerile autorilor Epuran,

Holdevici, Tonița, conform cărora, referindu-se la pregătirea fizică aceștia precizau faptul că ea “ este limitată la

dezvoltarea aptitudinilor, anumite calități, motrice clasice, ale vitezei, forței, rezistenței sau îndemânării. În

instruirea copiilor și adolescenților trebuie în mod obligatoriu considerat un întreg complex aptitudinal

psihomotric, în care sunt integrate: chinestezia, schema corporală, lateralitatea, echilibrul static și dinamic,

orientarea corpului în spațiu, coordonarea generală și segmentară, percepțiile spațio-temporale ale mișcărilor,

simțul ritmului, viteza de reacție, de repetiție și de anticipare, controlul fin al mișcărilor, etc. Ne dăm ușor

seama că dacă la vârsta de creștere s-ar pune accentul pe dezvoltarea acestor aptitudini, calitățile motrice s-ar

putea dezvolta și perfecționa la alt nivel calitativ și cantitativ.”

Marea performanță, în momentul de față, nu semai poate rezuma la însușirea unor elemente și procedee tehnice

care sunt așezate într-o schemă tactică, iar calitățile fizice educate nu se mai pot aborda la modul singular,

particular, individual, ci numai într-o deplină interdependență cu cele psihomotrice, cu calitățile moral volitive

cu trasăturile puternice de personalitate, etc.

Una din tendințele moderne de dezvoltare a handabalului românesc este pe direcția ameliorării psihomotricității

de mare nivel pentru că la nivelul tehnicii s-a ajuns la execuții din ce în ce mai acrobatice.

Așa cum se observă, execuțiile tehnice de mare finețe și exactitate presupun alături de viteză și forță,

coordonare, echilibru, ambidextrie, orientare spațială și temporală, simțul mișcărilor segmentare și a întregului

corp în spațiul delimitat și nu în ultimul rând viteza de reacție. Cele mai mutecercetări în domeniul dezvoltării

aptitudinilor din handbal se referă la analize și meta-analize în ceea ce privește datele antropometrice și fizice,

și aici ne referim la investigații privind viteza pe 20m., 30m., sau 40m., testul Cooper, forța abdominală, a

flexorilor palmari, detenta pe verticală și orizontală, viteza de aruncare a mingii și identificăm doar un singur

test de coodonare bimanuală : dribling printre jaloane. În foarte puține studii mai întâlnim proba de tapping.

România se evidențiază la aceste conferințe cu câteva studii care accentueazăorientarea țării noastre către

această „componentă a antrenamentului sportiv” - pregătirea psihomotrică (după părerea noastră).

Numeroși autori s-au preocupat de problema psihomotricității pe plan național și printre aceștia am aminti pe

Epuran M., Holdevici I., Horghidan V., Albu C., Albu A., Crețu T., și remarcăm deasemenea cercetările la

nivel național privind componentele psihomotricității cu referiri la domeniul sportiv, astfel, se evidențiază

lucrările în handbal ale autorilor Acsinte A., Baștiurea E., Mihăilă I., Badau D., în volei Croitoru D.,Niculescu

I., în gimnastică Damian M., Grigore V., Grosu E., etc.

Dacă în acest moment, specialiștii domeniului s-au edificat asupra tendințelor jocului de handbal și au început să

abordeze în pregătire alături de calități motrice și pe cele psihomotrice, la modul primar, intuitiv, nu putem

afirma că există model de pregătire și evaluare a abilităților psihomotrice.

70

CAPITOLUL XIII

ACTUALITATEA ȘI NOUTATEA CERCETĂRII, PROPUNERI ŞI DISEMINAREA

REZULTATELOR

12.1. Actualitatea şi noutatea cercetării

Evoluția jocului de handbal, atât pe plan național cât și pe plan internațional a determinat transformări

ale tehnicii și tacticii, care acum se defășoară într-o viteză de deplasare, de execuție, de reacție din ce în ce mai

mare, cu forță –detentă deosebită, cu o forță de șut care ajunge la zeci de km/h, cu o rezistență și o adaptare la

ritmul jocului foarte mare și toate acestea într-o acrobație a execuțiilor, într-o măiestrie a manifestării tehnico-

tactice, care presupune în spate, educarea unor abilități speciale.

Suplețea, mobilitatea, coordonarea, echilibrul, chinestezia, lateralitatea, ambidextria fac parte din ceea

ce am expus anterior- jocul modern și eficient.

Antrenamentul total trebuie să se axeze pe educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității în

jocul de handbal. În acest context, abordarea psihomotricității trebuie să se facă la vârstele junioratului.

Astfel, lucrarea prezintă noutate prin:

Modelul de pregătire psihomotrică elaborat și implementat la echipa de handbal –junioare III, 12-14 ani

Introducerea în cadrul planificării a componentei psihomotrice

Elaborarea unui sistem de evaluare a componentelor psihomotrice în condiții specifice de manifestare în jocul de

handbal

Validarea sistemelor de acționare și a progresului realizat prin testarea sportivelor cu aparatul PSISELTEVA-

(softul verifică viteza de reacție, de decizie, de execuție, coordonarea ochi-mână, mână-picior, viteza de reacție

la stimului sonori (sunete de intensități diferite), vizuali (culori, forme diferite), timpi diferiți de aparție,

rezistența la stress.

12.2. Propuneri

Specialiștii domeniului pot dezvolta cercetarea de față prin îmbogățirea acestui material cu noi sisteme

de acționare care să vizeze educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității.

Planificarea antrenorului modern trebuie să cuprindă și această componentă, în mod special la vârsta

junioratului.

Este de preferat ca tema de față să fie dezbătută, analizată și cercetată încontinuare de către specialiștii

domeniului în vederea realizării unui model de pregătire și evaluare la toate categoriile de participare în

competiții, construit și pe această componentă a pregătirii multilaterale a viitorului handbalist campion.

În urma cercetării de tip experimental și a rezultatelor obținute, propunem ca materialul elaborat să fie

prezentat în cadrul Comisiei Metodice din cadrul Federației Române de Handbal, la confrințe și în workshop-uri

de specialitate, în vederea diseminării și a dezbaterilor pe tema abordării psihomotricității în antrenamentul

sportiv din jocul de handbal.

71

12.3. Diseminarea rezultatelor

Diseminarea rezultatelor cercetării a fost realizată prin lucrări publicate și prin comunicări la conferințe

științifice internaționale:

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative analysis of handball technical execution

and self-image to junior athletes aged 12-13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education and

Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2 Supplement, 2014, Romania p. 387

DAMIAN ROXANA, IONESCU-BONDOC DRAGOŞ The importance of preparation of psihomotric

components to junior handball players aged 11-12 years old/ Ovidius University Annals, Series Physical

Education and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2, 2015, Romania, p. 22

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric training model for handball players –

juniors, level 3 / Ovidius University Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT

AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2 Supplement, 2015, Romania, p. 313

72

BIBLIOGRAFIE

1. ACHIM, ŞT., (2002), Planificarea în pregătirea sportivă, Edit. Ex Ponto, Bucureşti

2. ACSINTE A., ALEXANDRU E., (2000).Handbal. De la iniţiere la marea performanţă, Editura

MediaTM,Bacău,

3. ACSINTE, A.(2011)–Proprioceptive Training in Handball, EHF Scientific Conference Science and

Analytical Expertise in Handball(Scientific and practical approaches) 18-19 November 2011,Vienna, Austria

4. ACSINTE, ALEXANDRU, et al. (ROU/ESP). (2013) “Neuro-muscular Coordination and Balance

Skills Development in Young Female Handball Players”. 2 nd EHF Scientific Conference

5. ADAMS,G.R.,BERZONSKY,M.D.(2009),“Psihologiaadolescenţei.ManualulBlackwell”,Iaşi,Ed.Polirom

6. ALBU, A. ALBU, T. L. VLAD, I. IACOB, (2006), Psihomotricitatea, Institutul European, Iaşi.

7. ALBU, C., ALBU, A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare, Ed. Spiru Haret,

Iaşi,

8. ALEXE, N., (1993) Antrenamentul sportiv modern , Edit. EDITIS, Bucureşti

9. ARCAN, P., CIUMAGEANU, D., (1980) Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timisoara

10. BALINT,E., (2006) Instruirea copiilor şi juniorilor în jocul de handbal, Ed. Universităţii Transilvania

din Brasov

11. BALINT,E., (2006) Bazele teoretico-metodice ale antrenamentului în jocul de handbal, Ed.

Universităţii Transilvania din Braşov

12. BARABAŞ N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de handball. Cluj-Napoca: FEFS.

13. BAŞTIUREA E., SÂRBU D., STAN Z. (2001)- Handbal pas cu pas, Editura Evrika, Brăila,

14. BOMPA, T., (2002), Teoria şi metodologia antrenamentului, Edit.Ex Ponto, Bucureşti.

15. BOMPA,T., (2002), Teoria şi metodologia antrenamentului-Periodizarea.Editura Ex Ponto, Bucureşti.

16. BOMPA, T., (2003), Performanţa în jocurile sportive.Teoria şi metodologia antrenamentului, Edit.Ex

Ponto, Bucureşti.

17. BOMPA, T., (2003 b), Totul despre pregătirea tinerilor campioni. Şcoala Naţională de Antrenori,

Edit. Ex Ponto, Bucureşti.

18. BOMPA,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Național de

formare și perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA

19. BORGONO E.,(1988) Educazione psicomotoria nella scuola materna ed elementare,Edit.

Omega,Italia

20. BOTA, C., (2000), Ergofiziologie , Edit. Globus, Bucureşti.

21. BOTA, C., (1997), Fiziologia educaţiei fizice şi sportului – ergofiziologie, Editura Antim Ivireanul,

Râmnicu-Vâlcea.

22. BOTA M, (1982) Handbal– 500 exerciţii pentru învăţarea jocului – Editura Sport Turism, Bucureşti

23. BOTA, I., BOTA, M. (1990), Handbal. 500 exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-Turism,.

Bucureşti

73

24. BUDEVICI A., ȘUFARU C. (2004) Metodica pregătirii handbaliștilor junior, Chişinău: Ed. Valinex

S.A.,

25. CÂRSTEA, GH., (2000), Teoria şi Metodica Educaţiei Fizice şi Sportului, Edit. AN-DA, Bucureşti.

26. CÂRSTEA, GH. (1993) Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura Universul, Bucureşti.

27. CÂRSTEA, GHEORGHE (1997) – Educaţia fizică - teorie şi metodică, A.N.E.F.S,Bucuresti

28. CERCEL P. (1975) Calităţile motrice în handbal - Editura Sport Turism, Bucureşti

29. CERCEL PAUL, (1993), Curs de handbal, Ediţia a III-a, Editura Universităţii Al.I.Cuza,Iasi

30. CERGHIT I., (2006), Metode de invatamant, Ed. Polirom, Iasi.

31. COLIBABA-EVULEŢ, D., BOTA, L, (1998), Jocuri sportive, teorie şi metodică, Edit. Aldin,

Bucureşti.

32. CRATTY, B. (1979). Motricidad y Psiquismo en la education y el deporte. Asociacion Canaria de

psicologia del deporte.

33. CREŢU,T.(2009),“Psihologiavârstelor”,ediţiaaIII-arevăzutăşi adăugită,Iaşi,Ed.Polirom

34. CSUDOR, G., (1986), Instruirea echipelor şcolare, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.

35. CUESTA, G., (1991), Balonmano, Spanish Handball Federation, Madrid

36. D BÜSCH, J. SCHORER, J. PABST, BSTRAUSS, K.-D. PETERSEN,J. PFÄNDER,

P.SICHELSCHMIDT-Evaluation of the talent identification programme of the German handball federation -2

nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November,Vienna, Austria

37. DAMIAN, M. (2002) – Lateralitatea în gimnastica ritmică, importanţa şi căile de valorificare în

procesul de instruire, Teză de doctorat, A.N.E.F.S. Bucureşti

38. DAMIAN M., (2005),Manifestarea lateralității în gimnastica ritmică, Ovidius University Press,

Constanta

39. DAMIAN M., (2005) – Metodologia cercetării ştiinţifice in activitatile motrice, Editura „Ovidius”

University Press, Constanţa

40. DE MEUR A., STAES, L.(1988) Psychomotricite, Education et Reeducation, Ed. DeBoeck,

Bruxelles.

41. DEMETER A., (1981), Bazele Fiziologice Si Biochimice Ale Calitatilor Fizice, Ed. Sport Turism,

Bucuresti.

42. DRAGNEA, A., (1984), Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sport, Edit. Sport-Turism,

Bucureşti.

43. DRAGNEA, A. (1990) Teoria antrenamentului sportiv, Bucureşti.

44. DRAGNEA, A., (1996) – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

45. DRAGNEA, A., BOTA A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Edit. Didactică şi Pedagogică, R.A,

Bucureşti.

46. DRAGNEA, A., TEODORESCU, S., M., (2002), Teoria sportului, Edit.FEST, Bucureşti.

47. DRAGNEA, A., C. CĂLIMAN, N. CRISTEA-MIC (2014)-Orientarea metodică a pregătirii în

handbal.H.C.M.București

74

48. DRAGAN, A. (1994) Particularităţi de vârstă. Psihomotricitatea, note de curs, psihologie sportivă,

Bucureşti.

49. DRAGAN I.si colab., (1994), Medicina sportiva, Ed. Editis, Bucuresti.

50. DUGAS, D.M. (1983). Relationships among process and product variables in an experimental

teaching unit. Dissertation Abstracts International,

51. EPURAN, M., HORGHIDAN, V., (1970), Motivation in Sport. În: Contemporany Psychology of

Sport. The Athletika Institute, Washington, D.C.,

52. EPURAN, M. (1976). Psihologia educaţiei fizice. Edit. Sport-Turism, Bucureşti.

53. EPURAN, M., HOLDEVICI, I. (1980). Compendiu de psihologie pentru antrenori. Edit. Sport-

Turism, Bucureşti

54. EPURAN, M.,( 1990), Modelarea conduitei sportive. Ed. Sport-Turism, Bucureşti,

55. EPURAN, M., (1994), Modelarea pregătirii psihologice în sport, Edit. A.N.E.F.S, Bucureşti.

56. EPURAN, M., MAROLICARU. M., (1998) – Metodologia cercetării activităţilor corporale, Ed.

Risoprint, Cluj-Napoca.

57. EPURAN,M.,HOLDEVICI,I.,TONIȚA, (2001)-Psihologia sportului de performanță Teorie și

practică,Ed.FEST, București

58. EPURAN, M, (2002), Motricitate şi psihism, psihomotricitatea, Oradea, Facultatea de Educaţie Fizică

şi Sport

59. EPURAN, M. (2005). Metodologia cercetării activităţilor corporale. Bucureşti: Editura

RENNAISANCE

60. EPURAN, M., (2005) - Metodologia cercetării activităților corporale, editia a2-a, Ed. FEST,

București

61. EPURAN, M. (2013) Motricitate și psihism în activitățile corporale, prolegomene la o metateorie a

activităților corporale,vol.II,Ed.FEST Bucuresti.

62. FAMOSE, J., P., DURAND, M., (1988), Aptitudes et performance motrice. Edition “Revue E.P.S.”,

Paris,

63. FERRE J., LEROUX P., (1996), preparation aux brevetes d’etat d’educateur sportif, bases

physiologiques de l’entrainement, Ed. Amfora, Paris

64. FOX E.L., MATHEWS D. K., (1980), Interval training, Ed. Vigot, Paris.

65. FOX E.L., MATHEWS D. K., (1981), Bazele fiziologice ale exercitiilor fizice, CNEFS, Bucuresti,

traducere.

66. GAGEA A., (2006), Biomecanica analitica, ANEFS, Bucuresti.

67. GEORGESCU, A. (2011) Contributii privind particularitatile pregatirii fizice multilaterale la

handbalistele debutatnte 2011, Teza de doctorat, Pitesti

68. GEVAT, C., LARION, A. (2001), Atletism. Ed Ovidius University Press, Constanta.

69. GHERMANESCU, I. K, GOGALTAN, V., JIANU E., NEGULESCU, I., (1983), Teoria şi

metodica handbalului – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

70. GHERMANESCU ,I. K. (1977), Curs de handbal – I.E.F.S., Bucureşti,

75

71. GOGALTAN V. ( 1981), Teoria şi metodica bazei de masă a handbalului de performanţă – Curs

opţional, Bucureşti,

72. GRIGORE, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, Bucureşti.

73. GRIGORE,V.(2001). Gimnastica artistică-

bazeleteoreticealeantrenamentuluisportiv.Edit.SemnE,Bucureşti

74. GROSU, E, P, (2002), Psihomotricitate şi gimnastica educativă, (vol I), Ed. G.M.I., Cluj-Napoca.

75. GUARALDI, G.P., RIGGERINI, C. (1980) – La lateralizzazione manuale in eta evolutiva, il

problema mancinismo nella scuola, în Prospettive in pediatria

76. HAHN, E. (1996). Antrenamentul sportiv la copii. M.T.S.- I.N.C.S., Bucureşti, nr. 104-105 (3-4),

77. HARRE D., (1973), Teoria antrenamentului, Ed . Stadion, Bucuresti.

78. HERMASSI, SOUHAIL-“Relationships between medicine ball explosive power test, throwing ball

velocity and maximal arm strength in team handball players”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific

and practical approaches, 22-23 November 2013,Vienna, Austria

79. HERMASS I, SOUHAIL (TUN). (2013) “Effect of a short term in-season muscular strength training

program with half back squat on repeated sprint ability and agility t-half test performance in elite handball

players”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November,Vienna,

Austria

80. HERMASSI, SOUHAIL, ROLAND VAN DEN TILLAAR (TUN/NED) (2013), “Relationship

Between Yo Yo Intermittent Recovery Test Performance and Selected Physical Abilities in Elite Juniors

Handball Players”. ”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23

November Vienna, Austria

81. HOHAN, E. (1996), Antrenamentul sportiv la copii. Sportul la copii şi juniori-uz intern, Bucureşti.

82. HORGHIDAN, V., (1993), Dezvoltarea capacităţii psihomotrice prin activităţi corporale. Teză de

doctorat, Universitatea Bucureşti,.

83. HORGHIDAN, V., (1997), Metode de psihodiagnostic. Bucureşti, EDP.

84. HORGHIDAN, V. (2000) – Problematica psihomotricităţii, Ed. Globus, Bucureşti

85. IFRIM, M. (1986). Antropologie motrică. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

86. IGOROV-BOSI,M., HANTĂU,C.,CARACAȘ,V., (2014)- Fundamente științifice ale jocurilor

sportive-Handbal, curs universitar, Ed. BREN

87. IONESCU A., MAZILU V. (1986), – Creşterea normală şi dezvoltarea armonioasă a corpului,

Bucureşti.

88. IONESCU-BONDOC,D.,(2008) – Bazele antrenamentului sportiv – Note de curs, Ed. Universităţii

Transilvania din Braşov

89. JASTRZĘBSKI, ZBIGNIEW, AND URSZULA BOGDAŃSKA (POL),(2013)- “The Effect of

training Loads on the Physical Capacity and Fitness of Young Female Handball Players during the Three-Year

Training Cycle”. 2 nd EHF Scientific Conference Scientific and practical approaches, 22-23 November, 2013

Vienna, Austria

76

90. J.R. THOMAS & J.K. NELSON, (1996), Metodologia cercetării în activitatea fizică, Vol I,II, SDP-

CCPS, nr.375-389, Bucureşti.

91. KUNST- GHERMĂNESCU,I.,GOGÂLTAN,V.,JIANU,E.,NEGULESCU,I., (1983)-Teoria și

metodica Handbalului, Ed.Didactică și Pedagogică, București

92. KUNST- GHERMĂNESCU,I., (1978)- Handbal Tehnica și tactica jocului, Ed.Sport-Turism

93. LAPIERRE, A., (1976)„ La reeducation psysique ” Editura J.B. Baillere – Paris –;

94. MANNO, R., (1986) – Aprecierea calităţilor motrice la sportivii juniori, Roma.

95. MANNO, R., (1996), Les bases de l’entrainement sportif, MTS, CCPS, Bucuresti.

96. MAROTI, ŞT., MARCU, V., LEAH, C., (2000) – Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă,

Oradea,

97. MARCZINKA, ZOLTÁN (HUN). “Performance Analysis: A Way to Improve Coaching Methods in

Handball”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November

2013,Vienna, Austria

98. MASSENZ, M. SIMONETTA, E (2002) – La valutazione psicomotria, Ed. Franco Angeli, Milano.

99. MASSUC¸ I.FRAGOSO -A multidisciplinary approach of success in team-handball,in Apunts Med

Esport,2013;48(180):143---151

100. MASSUÇA, L.M. - The Relative Age Effect in Body Size and Success of World-Class Handball

Players, EHF Scientific Conference 2011 Science and Analytical Expertise in Handball(Scientific and practical

approaches) 18-19 November 2011,Vienna, Austria

101. MATEEV, L.P. (1984), Teoria şi Metodica Educaţiei Fizice, Editura Sport Turism, Bucureşti.

102. MATEUSZ ZUBIK, , B, D MICHAÁ SPIESZNY, A, B, D MARIUSZ SUMARA- in Central

European Journal of Sport Sciences and Medicine | Vol. 4, No. 4/2013: 53–62

103. MICHALSIK, L.B.; MADSEN, K. AND AAGAARD, P. -ActivityMatch Profile and Physiological

Demands in Female EliteTeam Handball, EHF ScientificConference 2011Science and Analytical Expertise in

Handball(Scientific and practical approaches) 18-19 November 2011,Vienna, Austria

104. MIHĂILĂ ION (2004), Handbal pregătire fizică specifică diferenţiată, Editura Valinex S.A.,ISBN

9975-9800-2-3, 158 pagini

105. MIHĂILĂ, I., (2006) –Handbal-optimizarea pregătirii fizice la echipele de juniori, Ed.Universitaria

Craiova

106. MITRA, G., MOGOŞ, A. (1977), Dezvoltarea calităţilor motrice, Editura Sport-Turism, Bucureşti.

107. H. MOHAMED, R. VAEYENS, S.MATTHYS,M.MULTAEL,J. LEFEVRE, M.LENOIR, &

R.PHILIPPAERTS- Anthropometric and performance measures for the development of a talent detection and

identification model in youth handball , Journal of Sports Sciences, February 1st 2009; 27(3): 257–266

108. MORIGUCHI, TETSUSHI, et al. (JPN). “Features of Changes of Direction Sprint (CDS)

Performance in Elite Japanese Youth Women Handball Players: A Comparison of the Correlation Coefficient

Between CDS and Field Tests”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23

November 2013,Vienna, Austria

109. MUNTEAN, A. (2006) - Psihologia dezvoltarii umane, Ana Muntean, Polirom, Iași

77

110. MURARU,A., ( 2008) Manualul antrenorului, Oradea

111. NEGULESCU, I., (1997), Contribuţii la ameliorarea selecţiei iniţiale şi a metodologiei de pregătire a

copiilor şi juniorilor în cadrul sistemului piramidal de organizare a handbalului de performanţă – Teză de

doctorat, Bucureşti,

112. NEGULESCU, I., (1998), Handbal-Argument pentru un debut timpuriu – Editura Universitas,

Bucureşti,

113. NEGULESCU C. IOAN, ( 2000), Handbal Tehnica jocului, Editura ANEFS, Bucureşti,

114. NICU A., (1993), Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucuresti.

115. NICU,A. (coordonator).(2002).EnciclopediaEducaţieiFiziceşiSportului.Edit.Aramis,Bucureşti,

116. PAPALIA,D.E;WENDKOSOLDS,S.;DUSKINFELDMAN,R.(2010),

“Dezvoltareaumană”,Bucureşti,Ed.Trei

117. PAPALIA, D., WENDKOS, S., FELDMAN, R., (2012) - Dezvoltarea umană, Editura Trei

118. PLATONOV N. V., (1991), L’ antrainement sportif, Theorie et methodologie, Ed. II, Edition Revue

E.P.S., Paris.

119. POKRAJAC B.Analysis, discussion, comparison, tendencies in modern handball. 2008, from

http://www. eurohandball.com/publications

120. POPESCU-NEVEANU, P., (1976, 1977), Psihologia generală (Vol I şi II), Ed. Universităţii

Bucureşti,.

121. PRADET, M. (2000) Pregătirea fizică, Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, București, uz

intern,

122. RATA G., RATA B., C., (2006), Aptitudinile in activitatea motrica, Ed. Edu Soft, Bacau.

123. RICHARD, J., RUBIO, L. (1995). La Therapie Psychomotricé. Paris: Ed. Masson

124. RIZESCU, C. (1997), Teoria antrenamentului sportiv. Note de curs FEFS, Constanţa.

125. RIZESCU, C. (2006) Handbal-Specializare, Edit.”Ovidius” University Press, Constanţa.

126. REBER, A., în Dicționar de psihologie The Penguin

127. SANTROCK,J.W.(2003),“Adolescence”,9th

edition,NewYork,McGrawHillCompanies

128. SÂNGIORZAN,L.,IONESCU-BONDOC,D.,(2006) Statistică aplicată în educatie fizică şi sport, Ed.

Valinex, Chişinău,pg 23

129. ŞCHIOPU,U.;VERZA,E.(1997),“Psihologiavârstelor.Ciclurilevieţii”,ediţiaa III-

arevizuită,Bucureşti,EDP

130. ȘCHIOPU, U., coord. (1997) – Dicționar de psihologie, Editura Babel, București

131. SHOUKEH, NART, A,et.all.-“A criterion-referenced test battery to assess overall ability in team

handball”in European Scientific Journal January 2013 edition vol.9, No.3 ISSN: 1857 – 7881 (Print) e - ISSN

1857- 7431

132. SIMION, GH., MIHAILA,I. STĂNCULESCU, G. (2011) Antrenament sportiv-Concept sistemic,

Ovidius University Press

133. SIMION, GH., (1999) – Metodologia cercetării activităţii omului în mişcare, Ed. Universităţii din

Piteşti.

http://www/

78

134. SIMION, GH., (1999) – Metodologia omului în mişcare, Ed. Universităţii din Piteşti.

135. SIMION, G., AMZĂR, L. (2009) – Ştiinţa cercetării mişcării umane, Ed. Universităţii din Piteşti

136. SINGER, R. N., (1968), Motor learning and Human Performance. An application to Physical

Education Skills. Mc Millan, New York, London,

137. V.SRHOJ, N. ROGULJ, N. ZAGORAC AND R. KATI - A New Model of Selection in Women’s

Handball, Coll. Antropol. 30 (2006): pp.601–605.

138. THOMAS, R., (1995), Aptitudinile motrice. MTS, Buc,

139. THOMAS KEKES-SZABO, USATHSport Science and Technology Committee and Cristian Zaharia,

Head Coach, USATH Men’s Senior National Team-Minimum Fitness Requirements for USA Team Handball

Men’s Senior National Team, Men's National Program

140. TUDOS, S., (1987) – Elemente de statistica matematica aplicata, editura IEFS

141. TROFIN E., (1967) Handbal la copii şi juniori – Editura CNEFS, Bucureşti,

142. VAN DEN TILLAAR, ROLAND, et al. (NOR). “Comparison of Effects of 6 Weeks of Plyometrics

Training With Squat Training Upon Different Motor Abilities in Adolescent Handball Players”. 2 nd EHF

Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November 2013,Vienna, Austria

143. VĂRZARU, C. G, IGOROV M.A. (2013)- Statistical Model of the Wing Players who Participated in

theWomen’s European Handball Championship, Serbia 2012 ICSPEK 2013Procedia - Social and Behavioral

Sciences 117 ( 2014 ) p.123 – 128

144. VERHOSANSKI I.V., (1988), Antrenamentul eficient, Berlin.

145. VERHOSANSKI I.V., (1992), Un nou sistem de antrenament in sporturile ciclice, Roma, Scoala de

Sport.

146. VERZA,E.;VERZA,F.E.(2000),“Psihologiavârstelor”,Bucureşti,Ed.ProHumanitate

147. VILA, H.; RODRÍGUEZ, F.; FERNANDEZ, J. AND FERRAGUT, C. - Multidimensional

Evalutation of Handball Players: Talent Selection by Discriminant Analysis, EHF Scientific Conference 2011

Science and Analytical Expertise in Handball (Scientific and practical approaches) 18-19 November

2011,Vienna, Austria

148. VOICU, S., (2003) Handbal – tehnică şi tactică, Colecţie cursuri universitare, Ed. Universităţii de

Vest, Timisoara,

149. WEINECK, J. (1994). Entreinmento optimo. Barcelona: Editorial Hispano Europea, S.A.

150. WEINECH, J., (1983) - Manual d”entrainement sportif, Ed. Vigot, Paris.

151. WEINECH, J., (1992), Biologie du sport, Ed Vigot, Paris.

152. YOTOV, IVAN (BUL). “Optimization Processes in the Preparation of Female Handball Players”.

2nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November 2013,Vienna,

Austria

153. ZAPAN GH., (1984), Cunoasterea si aprecierea obiectiva a personalitatii, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti.

154. ZATIORSKI V.M., (2002).,Stiinta si practica antrenamentul de forta, MTS, INCS, Bucuresti.

155. ZLATE M., (2007), Introducere in psihologie, Ed. Pilirom. Iasi

79

156. *** ( 1973) Terminologia Educației Fizice și Sportului, Edit. Stadion, Comisia română de

terminologie

157. www.ehf.com

158. www.frh.ro

159. www.frh.roIstoria jocului - Palmares de onare 1936-2014

http://www.frh.ro/

80

INTERVENTII MODERNE IN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU

EDUCAREA PSIHOMOTRICITATII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III

(12-14ANI)

Conducator stiintific: Doctorand:

prof.univ.dr.BONDOC-IONESCU DRAGOS DAMIAN ROXANA

Rezumatul tezei

Tema tezei de doctorat se axează pe intervenție în antrenamentul sportivelor handbaliste

de nivel III în vederea abordării și educării componentelor psihomotricității cu un model de

prgătire elaborat și adaptat nivelului de vârstă și pregătire și în același timp cu elaborarea

unui sistem de evaluare a acestora. Scopul şi obiectivele generale ale cercetării se referă la

faptul că în jocul de handbal alături de calitățile motrice de bază: viteza, forța, rezistența se

manifestă cu precădere calitățile psihomotrice și anume, coordonarea statică și dinamică,

lateralitatea, schema corporală, timpul de reacție simplu și rapid, orientarea spațială și

temporală, ideomotricitatea, astfel, se consideră necesară abordarea în antrenamentul

sportiv din jocul de handbal a acestor calități încă de la debutul pregătirii, în același timp cu

evaluarea acestora. În acest sens, putem exprima faptul că, scopul cercetăriieste acela de a

interveni în antrenamentul sportiv din handbal, la nivelul junioarelor III, pe direcția

dezvoltării/educării componentelor psihomotricității. Antrenamentul sportiv a fost

direcționat pe dezvoltarea/educarea următoarelor componente ale psihomotricității:

coordonarea statică și dinamică- echilibrul static și dinamic, coordonarea intersegmentară,

lateralitatea,ambidextria, orientarea în spațiu și timp, schema corporală, timpul de reacție

simplu și rapid.. Programul propus are în vedere elaborarea unor sisteme de acționare care

cuprind execuții ale elementelor și procedeelor din tehnica specifică în condiții normale, în

condiții îngreunate, în condiții ușurate, cu aparate ajutătoare, pe teren variat, cu mingi de

diferite mărimi. S-a avut în vedere elaborarea unui plan de pregătire – macrocilu a

sportivelor handbaliste cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani, care au cuprins și componentele

de mai sus. Cercetarea s-a desfăşurat în două etape 2013-2014-cercetarea preliminară şi

81

etapa a doua, 2014-2015 – cercetarea de bază. Subiecţii au fost reprezentanţii a două echipe

de handbal, cu vârsta cuprinsă intre 12-14 ani.

Validarea rezultatelor obținute s-a realizat prin aplicarea sistemelor de acţionare asupra unei

grupe exprimentale(n=18) și compararea acestora cu cele obținute de o grupă de control

(n=18). În același timp s-au determinat corelațiile între probele de motricitate specifică

handbalului și testele de laborator efectuate cu aparatul PSISELTEVA. Validarea cercetării

va fi întărită de sistemele de acționare/exercițiile însine care se constituie în teste de verificare

a potențialului psihomotric. Prin investigațiile psihomotricității cu ajutorul aparatului

PSISELTEVA s-a urmărit determinarea timpului de reacție simplu, timpul de reacție de

discriminare, timpul de reacṭie la stimuli complecși, testul de reactivitate, timpul de decizie,

coordonarea mână- picior, vigilență. (softul verifică viteza de reacție, de decizie, de execuție,

coordonarea ochi-mână, mână-picior, viteza de reacție la stimului sonori (sunete de intensități

diferite), vizuali (culori, forme diferite), timpi diferiți de aparție, rezistența la stress. S-a

constat ca în urma analizei rezultatelor cercetării de bază s-au îndeplinit ipotezele de lucru

enumerate, constatandu-se ameliorări în obiectivizarea tehnicii şi asfel, confirmând ipoteza

cercetării experimentale constatative prin prelucrări statistico-matematice .

Astfel, lucrarea prezintă noutate prin: modelul de pregătire psihomotrică elaborat și

implementat la echipa de handbal –junioare III, 12-13 ani, prin introducerea în cadrul

planificării a componentei psihomotrice, elaborarea unui sistem de evaluare a componentelor

psihomotrice în condiții specifice de manifestare în jocul de handbal, validarea sistemelor de

acționare și a progresului realizat prin testarea sportivelor cu aparatul PSISELTEVA-

Modelul de pregătire şi evaluare va fi propus către Comisia Metodică a Federatiei Romane

de Handbal

In urma analizei cercetarii imi dau acceptul de sustinere publica a tezei.

Cuvinte cheie: handbal, antrenament psihomotric, echilibru, coordonare,

ambidextrie, lateralitate, orientare spaţială şi temporală, schema corporală, viteză de

reacţie, viteza de decizie, timpi de reactivitate.

82

MODERN APPLICATIONS IN SPORTS TRAINING FOR THE EDUCATION OF

PSYCHOMOTRICITY TO JUNIOR HANDBALL PLAYERS III (12-14 YEARS OLD)

Scientific coordinator: PhD candidate:

PhD Professor BONDOC-IONESCU DRAGOS DAMIAN ROXANA

Thesis Abstract

The PhD thesis focuses on the intervention in the training of junior handball players

III in order to approach and educate the psychomotricity components with a training model

developed and adapted to their age and training level and, at the same time, with the

development of a system for evaluation.The purpose and overall objectives of the research

refer to the fact that in handball, alongside the basic motor abilities such as speed, strength

and endurance, other psychomotor qualities are particularly revealed, namely static and

dynamic coordination, laterality, body scheme, simple and quick reaction time, spatial and

temporal orientation, ideomotricity, thus, it is considered necessary to address these

qualities from the very beginning of the handball sports training together with their

evaluation.In this respect, we can state that the aim of the research is to work on the

development/education of psychomotricity components in handball sports training at junior

level III. Sports training focused on the development/education of the following

psychomotricity components: static and dynamic coordination – static and dynamic balance,

intersegmentary coordination, laterality, ambidexterity, orientation in time and space, body

scheme, simple and quick reaction time.The proposed program envisages the development

of drive systems which include performances of elements and procedures of the specific

technique under normal, hampered, or eased conditions, with helpful devices, on a varied

field, with balls of different sizes. It was intended to develop a training plan – a macrocycle

of sportswomen handball players aged between 12 and 14 which also included the above

components. The research was conducted in two stages: the preliminary research between

2013-1014 and the basic research between 2014-2015. The subjects aged between 12 and 14

were members of two handball teams. The validation of the results was done by applying

the drive systems on an experimental group (n=18) and comparing them to those of a

control group (n=18). At the same time, there were determined the correlations between

specific motricity handball tests and lab tests carried out with PSISELTEVA testing device.

The validation of the research will be strengthened by the drive systems/exercises which are

83

considered as tests on psychomotric potential. By using the PSISELTEVA testing device

for psychomotricity investigations it was sought to determine the simple reaction time, the

discrimination reaction time, reaction time to complex stimuli, reactivity test, decision time,

hand-foot coordination, vigilance.The software checks the speed of reaction, decision

making and execution, hand-eye and hand-foot coordination, speed of reaction to auditory

stimuli (sounds of different intensities), visual stimuli (colours, different shapes), different

times of occurence, resistance to stress. It was found that after analyzing the results of the

basic research there have been accomplished the assumptions listed, finding out

improvements in technique objectivization, and thus confirming the hypothesis of the

experimental research by statistical and mathematical processing.

Therefore, the thesis shows great originality through the following features: developing

and implementing the psychomotor training model at the junior handball team III (12-13

years old), introducing thepsychomotor component within the planning, developing a system

to assess the psychomotor components under specific conditions in handball game, validating

the drive systems and progress by testing the handball players with PSISELTEVA testing

machine.

The training and evaluation model will be proposed to the Methodical Commission of

the Romanian Handball Federation

After analyzing the research I give permission for the public defence of the thesis.

Key words: handball, psychomotor training,balance, coordination, ambidexterity,

laterality, space and time orientation, body scheme, speed of reaction, speed of decision

making, reactivity time.

84

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume DAMIAN ROXANA

Locul actual de muncă CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR NR. 1 CONSTANŢA

Adresă loc de muncă Strada Nicolae Grigorescu nr.32

Telefon(oane) 0341801731 Mobil: 0720334041

Fax(uri)

E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 10.03.1984

Sex Feminin

Experienţa profesională

Perioada Septembrie 2009-prezent:

Funcţia sau postul ocupat Profesor Educatie Fizica si Sport- spec. Handbal

Activităţi şi responsabilităţi

principale

Antrenor handbal

Coordonator proiecte si programe

Numele şi adresa angajatorului CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR NR. 1 CONSTANŢA

Tipul activităţii sau sectorul de

activitate

Cadru didactic/Învăţământ preuniversitar /Educaţie Fizică şi Sport

Perioada 2008-2019

Funcţia sau postul ocupat Profesor Educatie Fizica si Sport

Activităţi şi responsabilităţi

principale

Profesor Educatie Fizica si Sport

Sef catedra de Arte, Educatie Fizica si Sport

Membru in comisia T.S.U

Membru in comisia de educatie sanitara

Membru in comisia de educatie rutiera

Membru in comisia de Integrare Europeana

Membru in comisia de achizitii aparate si echipamente scolare

Numele şi adresa angajatorului Scoala nr. 23 “Constantin Brancoveanu” Constanta


activitate

Cadru didactic/Învăţământ preuniversitar /Educaţie Fizică şi Sport

85


activitate

Perioada 2009

Calificarea / diploma obţinuta Master in Educatie Fizica si Sport

Disciplinele principale studiate /

competenţe profesionale dobândite

Masterat « Managementul bazelor de recuperare şi tratament şi al

activitătilor fizice în turism »

Numele şi tipul instituţiei de

învaţamânt / furnizorului de

formare

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea „Ovidius”Contanta

Perioada 2007

Calificarea / diploma obţinuta Profesor educatie fizica si sport



Educatie Fizica si Sport –Specializarea Handbal



formare

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea „Ovidius”Contanta

Perioada 2006

Calificarea / diploma obţinuta Bursa de studii



Educatie Fizica si Sport



formare

Universitatea Celtenham, Gloucestershire

Perioada 1999 - 2003

Calificarea / diploma obţinuta IBacalaureat



Studii liceale



formare

Liceul cu Program Sportiv Constanta

Perioada 1991 -1999

Calificarea / diploma obţinuta Studii primare si gimnaziale



Studii primare si gimnaziale



formare

Şcoala Generală Nr. 38, Constanţa

Aptitudini şi competenţe

personale

Limba(i) maternă(e) Română

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la

conversaţie

Discurs oral Exprimare

scrisă

Limba engleză Cunoștințe

avansat

Cunoștințe

avansat

Cunoștințe

avansat

Cunoștințe

avansat

Cunoștințe

avansat

Limba franceză Cunoștințe

de bază

Cunoștințe de

bază

Cunoștințe de

bază

Cunoștințe

de bază

Cunoștințe

de bază

86

Competenţe şi abilităţi sociale

Competenţe şi aptitudini

organizatorice

Simţ practic, Putere de convingere, Iniţiativă, Comunicativ, Calităţi de

lider, Bun negociator, Abilități de comunicare verbală și

nonverbală ;Abilitatea de a munci în echipă; Empatic.

Ordinul şi medalia MERITUL SPORTIV clasa a II-a2004-

Acordata de presedintia Romaniei

Membru în comisiile de organizare a Conferințelor științifice

internaționale – FEFS Constanța 2002-prezent (conferință

acreditată CNCS) și a Congresului internațional Erasmus –

organizat de FEFS Constanta – 2005-2015

Experienta in organizarea de manifestări sportive, ştiinţifice şi de

a conduce grupuri sau structuri profesionale.

Membru în comisia de organizare a campionatelor universitare pe

ramuri de sport

Membră Editorial Board / Analele Universităţii „Ovidius”/

Seria Educaţie Fizică Şi Sport–/ „Science, Mouvement And

Health” Ovidius University Press; Issn 1234-7359- Rev.-B+

Membru în comitetul științific al ”2nd International Vocational

Schools Sympozium – University Adnan Menderez – Turcia

Membru în comitetul științific al ”2nd International Social

Science in Physical Education and Sport Congress – 31May-02

June, 2012, Ankara – Turcia

Competenţe şi aptitudini de

utilizare a calculatorului

Abilitati de utilizare a computerului şi a aparaturii media

Cunoștințe de utilizare a pachetelor Office 2003-2007, Windows,

programme Word, Excel, Power point, Corel

Abilităţi de coordonare şi organizare a proiectelor

Permis (e) de conducere Categoria B -

Membru - Grant tip A, aprobat şi finanţat de CNCSIS,

”Dezvoltarea psihomotricităţii la copiii instituţionalizaţi

sănătoşi şi cu probleme speciale din centrele de plasament din

judeţul Constanţa” 2003-2004

Membru pentru FEFS, Universitatea Ovidius din Constanta -

Damian M. contract de cercetare încheiat cu Facultatea de

Ştiinţe Motorii “Carlo Bo”, Urbino, Italia,”Motoriamente” -

2004-2009

Membru in proiect eligibil nefinantat in”Exerciţiul fizic –

factor asociat în profilaxia şi tratamentul bolilor

cardiovasculare ” 2007 –2008

Membru proiect educational”Ziua sportului- campioni

speciali” la nivel national, 2014-in derulare.

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative

analysis of handball technical execution and self-image to junior athletes

aged 12-13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education

and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2

Supplement, 2014, Romania p. 387

DAMIAN ROXANA, IONESCU-BONDOC DRAGOŞ The importance

of preparation of psihomotric components to junior handball players aged

11-12 years old/ Ovidius University Annals, Series Physical Education

and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2,

2015, Romania, p. 22

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric

training model for handball players – juniors, level 3 / Ovidius University

Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT


Informaţii suplimentare

Programe/Proiecte

Nationale si

Internationale/Rol in

proiect

Lucrari publicate

87

Curriculum vitae Europass

Personal information

Surname / First name DAMIAN ROXANA

Current job SCHOOL SPORTS CLUB NO. 1 CONSTANŢA

Work address No. 32, Nicolae Grigorescu Street

Phone(s) 0341801731 Mobile: 0720334041

Fax(es)

E-mail(s) [email protected]

Nationality Romanian

Date of birth 10/03/1984

Sex Female

Professional experience

Period September 2009-present:

Position held Teacher of Physical Education and Sport - speciality Handball

Main activities and

responsibilities

Handball coach

Projects and programs coordinator

Name and address of the

employer

SCHOOL SPORTS CLUB NO. 1 CONSTANŢA

Type and field of activity Teacher /Pre-university education / Physical Education and Sport

Period 2008-2019

Position held Teacher of Physical Education and Sport

Main activities and

responsibilities

Teacher of Physical Education and Sport

Head of Department of Arts, Physical Education and Sport

Member of T.S.U committee

Member of the sanitary education committee

Member of the traffic education committee

Member of the European Integration committee

Member of the committee for purchasing school equipment

Name and address of the

employer

School no. 23 “Constantin Brancoveanu” Constanta

Type and field of activity Teacher /Pre-university education / Physical Education and Sport

88

Type and field of activity

Period 2009

Qualification / Degree MA in Physical Education and Sport

Main subjects / Professional skills

acquired

MA in « The Management of recovery, treatment and physical

activities centres in tourism »

Name and type of educational

institution / training provider

The Faculty of Physical Education and Sport , ”Ovidius” University of

Contanta

Period 2007

Qualification / Degree Teacher of Physical Education and Sport


acquired

Physical Education and Sport –Speciality Handball



The Faculty of Physical Education and Sport , ”Ovidius” University of

Contanta

Period 2006

Qualification / Degree Scholarship


acquired

Physical Education and Sport



Celtenham University, Gloucestershire

Period 1999 - 2003

Qualification / Degree Baccalaureate


acquired

High school studies



High school Sports program, Constanta

Period 1991 -1999

Qualification / Degree Primary and secondary education


acquired

Primary and secondary education



General School no. 38, Constanţa

Personal skills and competences

Mother tongue Romanian

Foreign Languages

Self-evaluation Comprehension Speaking Writing

Listening Reading Conversation Oral Written

English Proficiency Proficiency Proficiency Proficiency Proficiency

French Intermediate Intermediate Intermediate Intermediate Intermediate

89

Social skills and competencies

Organisational skills and

competences

Common sense, Power of persuasion, Initiative, Communicative,

Leadership skills, Good negotiator, Verbal and nonverbal communication

skills, Teamwork ability, Empathy.

Order and SPORTS MERIT Medal 2nd Class 2004 –

Awarded by the Romanian presidency

Member of the organizing committees of International Scientific

Conferences – FEFS Constanța 2002-present (indexed CNCS)

and the Erasmus International Congress – organized by FEFS

Constanta – 2005-2015

Experience in organizing sports and scientific events and leading

groups or professional structures.

Member of the organizing committee of university

championships by sport branches

Member of Editorial Board / Annals of ”Ovidius” University/

Series Physical Education and Sport / ”Science, Movement and

Health” Ovidius University Press; ISSN 1234-7359- Indexed

B+

Member of the scientific committee of "2nd International

Vocational Schools Sympozium – University Adnan Menderez –

Turkey

Member of the scientific committee of ”2nd International Social

Science in Physical Education and Sport Congress – 31May-02

June, 2012, Ankara – Turkey

Computer skills Computer use and media devices skills

Knowledge of Office packages use 2003-2007, Windows, Word,

Excel, Power point, Corel

Ability to coordinate and organize projects

Driving licence B Category

Member - Grant type A, approved and financed by CNCSIS,

”Developing psihomotricity to healthy institutionalized and

disabled children from placement centres in Constanţa

county” 2003-2004

Member for FEFS, Ovidius University of Constanta -Damian

M. Research contract with the Faculty of Motor Sciences

“Carlo Bo”, Urbino, Italy,”Motoriamente” -2004-2009

Member of the eligible unfunded project ”Physical exercise –

associated factor in the prevention and treatment of

cardiovascular diseases” 2007 –2008

Member of the educational project ”Sports Day – special

champions” at a national level, 2014 - ongoing.

Additional information

Programs/National

and International

Projects /Role in

project

90

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative

analysis of handball technical execution and self-image to junior athletes

aged 12-13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education

and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2

Supplement, 2014, Romania p. 387

DAMIAN ROXANA, IONESCU-BONDOC DRAGOŞ The importance

of preparation of psihomotric components to junior handball players

aged 11-12 years old/ Ovidius University Annals, Series Physical

Education and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV,

ISSUE 2, 2015, Romania, p. 22

DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric

training model for handball players – juniors, level 3 / Ovidius University

Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT


Paper publications

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ... · Constantin PEHOIU Univ. „Valahia”...

Documents

Transcript of MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ... · Constantin PEHOIU Univ. „Valahia”...