MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ... · Constantin PEHOIU Univ. „Valahia”...
Transcript of MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ... · Constantin PEHOIU Univ. „Valahia”...
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTURI MONTANE
ȘCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ
INTERVENŢII MODERNE ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU
EDUCAREA PSIHOMOTRICITĂŢII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III (12-14
ANI)
MODERN APPLICATIONS IN SPORTS TRAINING FOR THE EDUCATION OF
PSYCHOMOTRICITY TO JUNIOR HANDBALL PLAYERS III (12-14 YEARS OLD)
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
PROF.UNIV.DR. IONESCU BONDOC DRAGOŞ
AUTOR:
Drd. DAMIAN ROXANA
2015
2
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) .............................................
Vă facem cunoscut că la data de 11.12.2015 ora 10, corp Q, etajul I, sala 7 a Facultătii
de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, D-na Damian Roxana va susţine public teza de
doctorat cu titlul:
INTERVENŢII MODERNE ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU
EDUCAREA PSIHOMOTRICITĂŢII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III (12-14
ANI)
învederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor în educaţie fizică şi sport.
În conformitate cu H.G. nr. 567/2005, privind conferirea titlurilor ştiinţifice în
România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de a comunica în scris
observaţiile dumneavoastră la adresa de e-mail: [email protected] şi de a participa
la susţinerea publică a tezei.
Componenţa comisiei de doctorat
Ordin nr. 7706/04.11.2015
PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. Ioan TURCU
DECAN- Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi
Montane,Univ. “Transilvania” din Braşov
CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. Dragoş BONDOC - IONESCU
ŞTIINŢIFIC: Univ. “Transilvania” din Braşov
REFERENȚI: Prof. univ. dr. Ion MIHĂILĂ
Univ. din Piteşti
Prof. univ. dr. Constantin PEHOIU
Univ. „Valahia” din Târgovişte
Prof. univ. dr. Alexandru ACSINTE
Univ. “Vasile Alecsandri” din Bacău
3
CUPRINS
Introducere
PARTEA I ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂȚII IN ANTRENAMENTUL SPORTIV DIN JOCUL
DE HANDBAL FETE JUNIOARE 12-13 ANI
CAPITOLUL I Aspecte motivaţionale ale abordării temei de cercetare şi problematica tratării
psihomotricităţii în jocul de handbal la nivel naţional şi internaţional
1.1.Actualitatea temei de cercetare
1.2.Motivaţia alegerii temei
1.3.Scopul şi obiectivele generale ale cercetării
1.4.Sarcinile cercetării
1.5.Actualitatea problematicii studiate la nivel național şi internaţional
CAPITOLUL II Delimitări conceptuale aleantrenamentului sportiv
2.1 Conceptul de antrenament sportiv
2.2. Factorii antrenamentului sportiv
2.1.1.Pregătirea fizică
2.1.2. Pregătirea tehnică
2.1.3. Pregătirea tactic
2.1.4. Pregătirea psihologică
2.1.5. Pregătirea teoretică
2.1.6. Pregătirea artistic
CAPITOLUL III CAPACITATEA MOTRICĂ
3.1. Conceptul de capacitate motrică
3.2. Capacitățile condiționale și coordinative
3.2.1. Capacităţile coordinative
3.2.1.1.Capacitatea de echilibru
3.2.1.2.Capacitatea de reacție
3.2.1.3.Capacitatea de diferențiere kinestezică. Propriocepția
3.2.1.4.Capacitatea de coordonare
3.3.Aptitudinile motrice și psihomotrice
4
CAPITOLUL IV Psihomotricitatea în activitatea sportivă
4.1. Definirea conceptului de psihomotricitate
4.2. Componentele psihomotricităţii
4.2.1.Conduitele motrice de bază
4.2.1.1. Coordonarea oculo-motorie
4.2.1.2. Echilibrul static şi dinamic
4.2.1.3. Coordonarea dinamică generală
4.2.2.Conduitele neuromotrice
4.2.2.1.Tonusul muscular
4.2.2.2.Senzaţiile proprioceptive
4.2.3.Conduitele perceptiv- motrice
4.2.3.1. Schema corporală
4.2.3.2. Lateralitatea
4.2.3.3. Organizarea (orientarea) spaţio- temporală
4.3. Obiectivele psihomotricităţii
CAPITOLULV Jocul de handbal în concept sistemic
5.1. Dimensiunile conceptuale ale jocului de handbal
3.1.1. Caracteristici generale ale jocului sportiv - handbal
5.2.Tendinţe privind dezvoltarea jocului de handbal pe plan naţional
5.3. Conţinutul jocului de handbal
5.4. Modelul jucătorului de handbal elaborat de F.R.H.
5.5. Psihomotricitatea în handbal
5.5.1.Contribuţii personale privind identificarea aspectelor psihomotricităţii în jocul de handbal
5.5. 2. Modelul psihomotric al jucătoarei specializată pe postul de portar
5.5. 3. Modelul psihomotric al jucătoarei de la semicercul de 6m.
5.5.4. Modelul psihomotric al jucătoarei de la 9m.
CAPITOLUL VI Perioada pubertăţii şi adolescenţa - particularităţi de vârstă
PARTEA a II-a CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI MODEL DE
PREGĂTIRE PSIHOMOTRICĂ ŞI INVESTIGAŢII PRIVIND OPINIILE SPECIALIŞTILOR ÎN
ACEASTĂ DIRECŢIE
CAPITOLUL VII Cadrul metodologic operaţional al cercetării preliminare
7.1.Premisele cercetării
7.2. Obiectivele cercetării preliminare
7.3. Sarcinile cercetării preliminare
7.4. Ipotezele cercetării
5
7.5. Metode de cercetare
7.6. Organizarea cercetării
7.7. Anchetă sociologică privind tratarea psihomotricității la nivelul junioratului în handbal
7.7.1. Prezentarea Chestionarului
7.8. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate în urma aplicării chestionarului
CAPITOLUL VIII Sudiu pilot privind implementarea unui model de pregătire a psihomotricităţii în
antrenamentul sportiv la handbalistele junioare 11-12 ani
8.1. Demersul operaţional al cercetării
8.2. Subiecţii
8.3. Protocolul cercetării
8.4. Locul şi condiţiile desfăşurării experimentului pilot
8.5. Probele de control aplicate
8.6. Descrierea testelor și probelor aplicate în experimentul pilot
8.7. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate la testele de determinare a lateralității
8.7.1. Analiza rezultatelor înregistrate la testele practice de evidenţiere a preferinţei manuale, podale,
oculare şi auditive la grupa experiment şi la grupa martor
8.8. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate la testele și probele de control
8.8.1. Analiza datelor inregistrate la indicii măsurătorilor antropometrice
8.9. Analiza datelor înregistrate la indicii de evaluare a nivelului de psihomotricitate specifice jocului de
handbal
8. 9.1.Analiza indicilor înregistrați la proba de evaluare a echilibrului static- Proba Flamingo
8.9.2. Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m.
8.9.2.1.Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20m., în cadrul grupei
experiment
8.9.2.2.Analiza indicilor înregistrați la proba dribling printre jaloane pe 20 m., în cadrul grupei control
8.9.2.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între
grupa experiment și grupa control
8. 9.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare
8.9.3.1. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare în cadrul grupei
experiment
8.9.3.2.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare în cadrul grupei control
8.9.3.3.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere - pasare în cadrul grupei
experiment
8.9.4.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în
dreptul porții
8.9.4.1. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în
dreptul porții la grupa experiment
6
8.9.4. 2.Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în
dreptul porții la grupa control
87.9.4.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut
în dreptul porții între grupa experiment și grupa control
8.10. Concluzii ale cercetării preliminare
PARTEA aIII-a INTERVENŢIE ASUPRA COMPONENTELOR PSIHOMOTRICITĂŢII ÎN
ANTRENAMENTUL SPORTIV LA HANDBALISTELE JUNIOARE III- 12-13 ANI EXPERIMENTUL
DE BAZĂ
CAPITOLUL IX - Demersul operaţional al cercetării
9.1. Premise şi aserţiuni interogative
9.2.Obiectivele cercetării
9.3. Scopul şi sarcinile cercetării
9.4. Ipotezelecercetării
9.6. Organizarea cercetării
9.6.1. Locul şi condiţiile de desfăşurare ale cercetării experimental
9.6.2.Etapele de desfăşurare a cercetării; Duratele de desfăşurarea a cercetării experimentale
9.6.3.Etapele de desfăşurare a cercetării; Duratele de desfăşurarea a cercetării experimentale
9.6.4. Probele de control aplicate
9.6.5.Descrierea testelor şi a probelor de control aplicate în experiment
9.7. Metodele de cercetare
9.8.Programul propus pentru educarea psihomotricităţii la handbalistele junioare III
CAPITOLUL X Analiza și interpretarea datelor înregistrate în experiment
10.1. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la măsurătorile antropometrice
10.2. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la probele de motricitate specifică
10.2.1. Proba de echilibru- Flamingo
10.2.2. Proba de echilibru pe Wobble board
10.3. Analiza indicilor înregistraţi la proba dribling printre jaloane pe 20m.la grupa experiment şi grupa
control
10.3.1. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna preferată/ îndemânatică
10.3.2. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna nepreferată/neîndemânatică
10.3.3. Proba dribling printe jaloane 20m. alternativ cu mâna preferată/ îndemânatică
10.4. Analiza indicilor înregistraţi la proba de prindere- pasare la grupa experiment şi grupa control
10.4.1.Proba prindere cu două mâini, pasare cu brațul preferat în 30 sec.
10.4.2. Proba pasare cu mâna îndemânatică - prindere cu mâna îndemânatică
10.4.3. Proba pasare cu mâna neîndemânatică - prindere cu mâna neîndemânatică
10 .4.4. Proba pasa pe la spate
7
10.4. 5 . Proba pasa peste umăr
10.5. Analiza indicilor înregistraţi la proba de aruncare la poartă printr-un cerc, la grupa experiment şi
grupa control
10.5.1. Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-9m.
10.5. 2.Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-6m
10.5. 3. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -9m.
10.5.4. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -6m.
10.5. 5.Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -9m.
10.5.6. Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -6m
10.5.7. Aruncare la poartă cu întoarcere spre dreapta prin cercul de gimnastică
10.5.8. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată, prin cercul de gimnastică
10.5.9. Viteza de reacție în condiții de motricitate specifică
10.6. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele de laborator-aparatul PSISELTEVA
10.6.1.Timpul de reacție simplu
10.6.2.Timpul de reacție de discriminare
10.6.3. Timp de decizie
10.6.4. Timp de reacție la alegere
10.6.5.Coordonare mână-picior (viteza lentă)
10.6.6. Coordonare mână-picior (viteza rapidă)
10.6.7.Coordonare mână-picior (autotempo)
10.6.8.Coordonare mână-picior timp reacție vigilență)
CAPITOLUL XIAnaliza corelativă a parametrilor motrici specifici cu parametri înregistrati prin
aparatul PSISELTEVA
11.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - dribling și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - pase și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - aruncările la poartă printr-un cerc și
testele efectuate pe aparatul PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - viteza de reactie și testele efectuate pe
aparatul PSISELTEVA la grupa experiment
11.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa control
11.2.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- dribling și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa control
8
11.2.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- pase și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa control
11.2.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- aruncarea la poartă și testele efectuate
pe aparatul PSISELTEVA la grupa control
11.2.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice- viteza de reacție și testele efectuate pe
aparatul PSISELTEVA la grupa control
11.3. Analiza profilului sportivelor handbaliste asupra cărora s-a intervenit în experimentul pilot
CAPITOLUL XII CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Introduction
PART I PSYCHOMOTRIC APPROACH IN SPORTS TRAINING OF JUNIOR HANDBALL FOR
GIRLS AGED BETWEEN 12 AND 14
CHAPTER I Motivational aspects of approaching the research theme and the treatment of
psychomotricity in handball at national and international level
1.1. Topicality of the research theme
1.2. Reasons for choosing the theme
1.3. Purpose and overall objectives of the research
1.4. Research tasks
1.5. Topicality of studied issue at national and international level
CHAPTER II Theoretical concept of sports training
2.1. The concept of sports training
2.2. The factors of sports training
2.1.1. Physical training
2.1.2. Technical training
2.1.3. Tactical preparation
2.1.4. Psychological preparation
2.1.5. Theoretical preparation
2.1.6. Artistic training
CHAPTER III Motric capacity
3.1. The concept of motric capacity
3.2. Conditional and coordinative capacities
3.2.1.Coordonative capacities
9
3.2.1.1. Balance capacity
3.2.1.2. Reaction capacity
3.2.1.3. Kynestesical diferentiation capacity. Proprioception
3.2.1.4. Coordination capacity
3.3. Motrical and psychomotrical skills
CHAPTER IV Psychomotricity in handball sports activity
4.1. Defining the concept of psychomotricity
4.2. Psychomotric components
4.2.1.Basic motric conduct
4.2.1.1. Ocular-motor coordination
4.2.1.2. Static and dynamic balance
4.2.1.3. General dynamic coordination
4.2.2.Neuromotric conduct
4.2.2.1.Muscle tonus
4.2.2.2.Proprioceptive sensations
4.2.3. Perceptive driving conduct
4.2.3.1. Body scheme
4.2.3.2. Laterality
4.2.3.3. Spatial-temporal organization (orientation)
4.3. Psychomotric goals
CHAPTER V Handball in systemic concept
5.1. Conceptual dimensions of handball
5.1.1. General characteristics of the sports game – handball
5.2. Trends in developing handball at a national level
5.3. The contents of handball
5.4. The model of the handball player drafted by F.R.H.
5.5.Psychomotricity in handball
5.5.1.Personal contributions regarding the identification of psychomotrical aspects in handball game
5.5.2. The psychomotrical model of specialized player as a goalkeeper
5.5.3. The psychomotrical model of specialized player for the 6 m line
5.5.4. The psychomotrical model of specialized player for the 9 m line
CHAPTER VI Puberty and adolescence – age peculiarities
PART II PRELIMINARY RESEARCH ON THE IMPLEMENTATION OF A PSYCHOMOTRIC
TRAINING MODEL AND INVESTIGATIONS INTO SPECIALISTS’ OPINIONS IN THIS
DIRECTION
10
CHAPTER VII The operational methodological framework of preliminary research
7.1. Research premises
7.2. Preliminary research objectives
7.3. Preliminary research tasks
7.4. Research hypotheses
7.5. Research methods
7.6. Research organization
7.7. Sociological survey on the treatment of psychomotricity at junior level in handball
7.7.1. Questionnaire Presentation
7.8. Analysis and interpretation of data collected after applying the questionnaire
CHAPTER VIII Pilot study on the implementation of a psychomotricity training model in sports
training for junior handball players aged between 12 and 13
8.1. Operational research approach
8.2. Subjects
8.3. Research protocol
8.4. Place and conditions of carrying out the pilot experiment
8.5. Applied control tests
8.6. Description of tests and control tests applied in pilot experiment
8.7. Analysis and interpretation of data collected at laterality tests
8.7.1. Analysis of the results recorded at practical tests highlighting manual, podal, visual and auditory at
the experimental and control group
8.8. Analysis and interpretation of data collected at tests and trials
8.8.1.Analysis of data recorded at the indices of anthropometric measurements
8.9.Analysis of data recorded at the evaluation indices of psychomotricity level specific to handball
8. 9.1. Analysis of indices registered at the static balance assessment test - Flamingo test
8.9.2. Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m.
8.9.2.1.Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m., in the experimental
group
8.9.2.2. Analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m., in the control group.
8.9.2.3. Comparative analysis of indices registered at the dribbling through cones sample on 20m.,
between the experimental and the control group.
8.9.3. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test
8.9.3.1. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the experimental
group
8.9.3.2. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the control group
8.9.3.3. Comparative analysis of indices registered at the clamping – passing test in the experimental
group
11
8.9.4. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of
the goal
8.9.4.1. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of
the goal in the experimental group
8.9.4.2. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of
the goal in the control group
8.9.4.3. Comparative analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle supported in front of
the goal between the experimental and the control group
8.10. Preliminary research conclusions
PART III INTERVENTION ON PSYCHOMOTRICITY COMPONENTS IN SPORTS TRAINING
FOR JUNIOR HANDBALL PLAYERS III AGED BETWEEN 12 AND 13 BASIC EXPERIMENT
CHAPTER IX– Operational research approach
9.1. Assumptions and interrogative assertions
9.2. Research goals
9.3. Purpose and research tasks
9.4. Research hypotheses
9.6. Research organization
9.6.1. Place and conditions for carrying out the experimental research
9.6.2. Stages for conducting basic experimental research
9.6.3 Duration of the basic experiment
9.6.4. Applied control tests
9.6.5. Description of tests and control tests used in the experiment
9.7. Research methods
9.8. Program proposed for psychomotricity education to junior handball players III
CHAPTERX Analysis and interpretation of data recorded in the experiment
10.1. Analysis and interpretation of data recorded in the anthropometric measurements
10.2. Analysis and interpretation of data recorded in specific motricity tests
10.2.1. Balance test - Flamingo
9.2.2. Balance test on Wobble board
10.3. Analysis of the indices recorded at the dribbling through cones test on 20m at the experiment and
control group
10.3.1. Dribbling through cones test 20m. with preferred/skilful hand
10.3.2.Dribbling through cones test 20m. with non-preferred/unskilled hand
10.3.3. Dribbling through cones test 20m. alternatively with preferred/skilful hand
10.4. Analysis of the indices registered at the clamping – passing test in the experimental and control
group
12
10.4.1. Gripping with two hands test, passing with preferred hand in 30 seconds
10.4.2. Passing with preferred/skilful hand test – catching with skilful hand
10.4.3. Passing with clumsy hand test – catching with clumsy hand
10.4.4. Passing in the back test
10.4. 5. Passing over the shoulder test
10.5. Analysis of indices registered at the shot on goal test by a circle in the experimental and control
group
10.5.1. Shot on goal running through the gymnastics circle-9m.
10.5. 2. Shot on goal running through the gymnastics circle-6m.
10.5. 3. Shot on goal with added steps through the gymnastics circle-9m.
10.5.4. Shot on goal with added steps through the gymnastics circle-6m.
10.5. 5. Shot on goal jumping through the gymnastics circle-9m.
10.5.6. Shot on goal jumping through the gymnastics circle-6m
10.5.7. Shot on goal turning rightwards, through the gymnastics circle
10.5.8. Shot on goal turning on the preferred side, through the gymnastics circle
10.5.9. Quick off the mark under specific motricity conditions
10.6. Analysis and interpretation of data recorded at lab tests – PSISELTEVA testing machine
10.6.1. Simple reaction time
10.6.2.Discrimination reaction time
10.6.3. Decision time
10.6.4.Reaction time by choice
10.6.5.Hand-foot coordination (slow speed)
10.6.6. Hand-foot coordination (high speed)
10.6.7. Hand-foot coordination (self-tempo)
10.6.8. Hand-foot coordination (reaction time vigilance)
CHAPTER XI Correlative analysis of the specific motor parameters with parameters recorded by
PSISELTEVA testing machine
11.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests and the tests conducted on
PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests - dribling and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.2. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – passing and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.3. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – shot on goal through a circle
and the tests conducted on PSISELTEVA testing machine in the experimental group
11.1.4. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – reaction speed and the tests
conducted on PSISELTEVA testing machine in the experimental group
13
11.2. Correlative analysis between the averages of specific motor tests and the tests conducted on
PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.1. Correlative analysis between the averages of specific motor tests - dribling and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.2. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – passing and the tests conducted
on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.3. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – shot on goal and the tests
conducted on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.2.4. Correlative analysis between the averages of specific motor tests – reaction speed and the tests
conducted on PSISELTEVA testing machine in the control group
11.3. Analysis of the profile of handball players over which it was intervened in the pilot experiment
CHAPTER XII CONCLUSIONS
BIBLIOGRAPHY
APPENDICES
14
INTRODUCERE
Evoluţia spectaculoasă a handbalului la nivel mondial ne determină să afirmăm că jocul este într-o
evoluţie continuă în care se regăsesc aspecte de mare tehnicitate, grefate pe o bază de calităţi motrice şi
psihomotrice lucrate la nivel inalt, o tactică ce se impune printr-o apărare agresivă şi un atac dezvoltat cu mare
rapiditate şi forţă, cu finalizări din execuţii tehnice acrobatice, ambidextre, din poziţii uneori nefireşti, din
rotaţii (întoarceri, piruete) spre dreapta sau spre stânga, din echilibru precar, şi toate în condiţii de adversitate.
Federaţia Română de Handbal are elaborate modele de selecţie şi pregătire la nivelul categoriilor de
vârstă şi de participare în competiţii, care vizează date ale dezvoltării morfo-funcţionale, competenţele motrice
şi tehnico-tactice, însă nu se evidenţiază în acest moment un model de pregătire psihomotrică, sau spunem noi,
modelul de pregătire nu cuprinde și componentele psihomotricității.
Psihomotricitatea reprezintă un aspect esenţial ce nu trebuie neglijat în antrenamentul sportiv al
handbalistelor. La această oră, tehnica în jocul de handbal a atins limite apropiate perfecţiunii. Aşa cum
subliniam, procedeele tehnice s-au diversificat deosebit de mult: se execută pase cu mâna dreaptă şi cu mâna
stîngă, spre dreapta sau stânga, pe la spate, peste umăr, din piruete şi din plonjon. Se execută aruncări la poartă
cu întoarceri, pe la spate şi printre picioare, din săritură cu întoarcere în faza de zbor, din plonjon lateral,
aruncări cu efecte imprimate mingii care ocolesc portarul sau adversarul. Conducerea mingii se realizează cu
mâna dreaptă şi cu mâna stângă și este acum completată de driblingul printre picioare (preluat din baschet) şi
exemplele nu se opresc aici. Evoluţia jocului merge din ce în ce mai departe şi cu o rapiditate din ce în ce mai
mare.
În vederea asigurării unei pregătiri corespunzătoare încă de la începători şi aici ne referim în special la
îmbunătățirea jocului, deci a execuției corecte a procedeelor tehnice, trebuie avută în vedere abordarea
pregătirii calităților motrice alături și inseparabil de cele psihomotrice.
Astfel, în viziune sistemică, acestea se pot proiecta, educa, monitoriza şi valorifica în procesul de
antrenament din jocul de handbal, la nivelul junioarelor IV şi III.
Tema încearcă să aducă în atenţie atât mijloacele de pregătire ale componentelor psihomotricităţii, care
pot fi concentrate într-un model de pregătire, dar şi modalităţi de evaluare a acestora, corespunzător nivelului de
practicare a jocului de handbal
15
PARTEA I
ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂȚII IN ANTRENAMENTUL SPORTIV DIN JOCUL DE
HANDBAL FETE JUNIOARE 12-14 ANI
CAPITOLUL I
ASPECTE MOTIVAȚIONALE ALE ABORDĂRII TEMEI DE CERCETARE ȘI PROBLEMATICA
TRATĂRII PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN JOCUL DE HANDBAL LA NIVEL NAŢIONAL ŞI
INTERNAŢIONAL
1.1. Motivaţia alegerii temei
Studierea literaturii de specialitate, oportunitatea vizionării meciurilor de handbal masculin și feminin din
Liga națională, Champions League, EHF Cup, au determinat extragerea unor concluzii care determină
diferențele între evoluția echipelor de top de la nivel mondial și echipele noastre.
Aria tehnicii jocului s-a extins foarte mult, apărând noi procedee, pe care jucatorii de performanţa le
executa cu înaltă măiestrie.1
Așa cum se observă, execuțiile tehnice de mare finețe și exactitate presupun alături de viteză și forță,
coordonare, echilibru, ambidextrie, orientare spațială și temporală, simțul mișcărilor segmentare și a
întregului corp în spațiul delimitat și nu în ultimul rând viteza de reacție.
Dacă în acest moment, specialiștii domeniului s-au edificat asupra tendințelor jocului de handbal și au
început să abordeze în pregătire alături de calități motrice și pe cele psihomotrice, la modul primar, intuitiv, nu
putem afirma că există model de pregătire și evaluare a acestor abilități.
Iată de ce, cercetarea de față se axează pe intervenție în antrenamentul sportivelor handbaliste de nivel III în
vederea abordării și educării componentelor psihomotricității cu un model de prgătire elaborat și adaptat
nivelului de vârstă și pregătire și în același timp cu elaborarea unui sistem de evaluare a acestora.
1.2. Scopul şi obiectivele generale ale cercetării
În ideea în careîn jocul de handbal alături de calitățile motrice de bază: viteza, forța, rezistența, îndemânare,
se manifestă cu precădere calitățile psihomotrice și anume, coordonarea statică și dinamică, lateralitatea, schema
corporală, timpul de reacție simplu și rapid, orientarea spațială și temporală, ideomotricitatea, considerăm
necesară abordarea în antrenamntul sportiv din jocul de handbal a acestor calități încă de la debutul pregătirii, în
același timp cu evaluarea acestora, atât pe parcursul unui macrociclu, cât și la selecția inițială și nu numai.
În acest sens, putem exprima faptul că, scopul cercetării este acela de a interveni în antrenamentul sportiv
din handbal, la nivelul junioarelor III, pe direcția dezvoltării/educării componentelor psihomotricității, având ca
rezultantă creșterea performanțelor tehnico-tactice.
1.3.Sarcinile cercetării Pe baza obiectivelor cercetării au fost determinate mai multe sarcini, astfel:
1. Identificarea conceptelor care definesc şi delimitează noțiunea de psihomotricitate;
2. Investigații privind stadiul actual de cunoaştere al temei;
1Balint E.(2006) - Instruirea copiilor şi juniorilor în conţinutul jocului de handbal, Ed.Universităţii Transilvania
Braşov, pg.7
16
3. Desfășurarea unei anchete sociologice privind opinia specialiștilor asupra rolului și importanței
conţinutului pregătirii psihomotrice la nivelul handbalistelor de 12-14 ani;
4. Elaborarea unor noi programe de instruire direcționate spre ameliorarea dimensiunilor pregătirii
psihomotrice;
5. Elaborarea unei programări a antrenamentului sportivelor în care să se regăsească distinct
componentele psihomotricității;
6. Intervenție printr-un studiu pilot în antrenamentul handbalistelor junioare, 12-13 ani, cu un program
axat pe dezvoltarea/educarea componentelor psihomotricității;
7. Aplicarea programelor elaborate asupra unei grupe de experiment 12-13 ani şi interpretarea rezultatelor
obţinute,comparativ cu o grupă de control;
8. Analiza și interpretarea datelor obținute;
9. Extragerea de concluzii orientative pentru experimentul longitudinal ameliorativ propriu-zis.
10. Elaborarea și aplicarea unui program de dezvoltare/ educare a componentelor psihomotricității la o
grupa experiment de 13-14 ani și compararea rezultatelor cu cele obținute la o grupă control
11. Testarea subiecților cu ajutorul aparatului PSISELTEVA; realizaea unui studiu comparativ între datele
înregistrate în laborator și testele de tehnicitate specifică
12. Extragerea de concluzii
CAPITOLUL II
CONCEPTUL TEORETIC ALANTRENAMENTULUI SPORTIV
2.1. Conceptul de antrenament sportiv
Antrenamentul sportiv este legat indisolubil, printr-o relație de intercondiționare cu noțiunea de sport,
competiție sportivă, performanță sportivă.
În procesul de antrenament sportiv se realizează pregătirea pentru evoluţia în competiţiile sportive,
indeplinindu-se dezideratul principal de valorificare în aceasta, a potențialului performanțial al individului-
a capacității de performanță.
Cârstea Gh2(1997) defineste antrenamentul sportiv ca “proces instructiv-educativ, desfaşurat sistematic şi
continuu gradat, de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice şi psihice intense, în scopul
obţinerii de rezultate înalte într-una din formele de practicare competitivă a exerciţiilor fizice”.
2.2. Factorii antrenamentului sportiv
2.1.1.Pregătirea fizică
Pregătirea fizică este poate cel mai important“ingredient al antrenamentului sportiv in atingerea marii
performanţe”3 Astfel, numeroși autori Nicu A,4 Pradet,5 Simion,.6, Ionescu- Bondoc7 ,sunt în unanimitate de
2Cârstea, Gheorghe – (1997) Educaţia fizică - teorie şi metodică, A.N.E.F.S, Bucuresti 3 Bompa,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Național de formare și
perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA, p.48-50. 4 Nicu,A, (1993) Antrenamentul sportiv modern,Edit.Editis, București, p.225 5 Pradet,M.(2000) Pregătirea fizică, Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, București, uz intern, p.17-24 6Simion Gh., Mihăilă I., Stănculescu G. (2011) Antrenament sportiv Concept sistemic, Ovidius University
Press, Constanța, p.118 7 Ionescu-Bondoc, D.,(2008) Bazele antrenamentului sportive – Note de curs, Ed.Universitatii Brasov, pg 65
17
acord că în esență pregătirea fizică se axează pe pregătirea calităților fizice ale sportivilor realizând în același
timp, mărirea potențialului bimotric al organismului acestora.
“Intr-un program de pregătire organizat, pregătirea fizică se dezvoltă in următoarea succesiune: 1. pregătire
fizică generală (PFG); 2. pregătire fizică specifică (PFS); 3. un nivel inalt al calităţilor biomotrice” afirma
Bompa, 8 iar Pradet, clasifică modalitățile de pregătire fizică în: 1. Pregăirea fizică generalizată (PFG); 2.
Pregătirea fizică auxiliară (PFA), 3. Pregătirea fizică specifică (PFS)
2.1.2. Pregătirea tehnică
“Aspectele esenţiale ale antrenamentului sportiv modern, cărora se adresează pregătirea sportivului
reliefează: tehnica de execuţie, tehnica aplicată, capacitatea de integrare a tehnicii într-un anumit sistem tactic,
capacitatea de efort, activitatea psihică, teoretică, artistică, precum şi activitatea biologică a sportivului pentru
concurs.”9
„Tehnica, într-o ramură de sport, cuprinde totalitatea acţiunilor motrice executate ideal din punct de
vedere al eficienței acestora.”10
Însă, îmbrățișăm concepția acelorași autori,care sintetizează și alte opinii, conform căreia” tehnica
reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de spot, efectuate rațional și economic, în
vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”
2.1.3. Pregătirea tacticăeste în accepțiunea lui A. Nicu, 11“valorificarea complexă, adecvată și eficientă a
pregătirii tehnice și fizice a sportivilor, a echipei sau echipajului în desfășurarea concursului, în concordanță cu
condițiile concrete de adversitate și cu obiectivele de performanță (victorie, puncte, record, loc, calificare,etc.)
prestabilite.”
Componentele tacticiiDintre aceste grupe, grupa a 4-a atribuie pregătirii tactice cea mai mare pondere, astfel
că, pregătirea pentru competiție a determinat elaborarea unei concepții de joc care la rândul său a inclus planul
de joc și sistemul de joc.
Concepția tactică însumează ansamblul de idei, principii, reguli, norme elaborate în vedere
participării în competiție cu succes.
Planul tactic se referă la un ansamblu de măsuri care se iau în perspectiva participării în plină
formă la competiție și în același timp de contracarare a punctelor forte ale adversarului și de a
le valorifica pe cele slabe.
Sistemul de joc se referă la modul de așezare a sportivilor în joc, pe posturi, compartimente,
linii, etc. și este specific numai jocurilor sportive.
2.1.4. Pregătirea psihologică
8 Bompa,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Național de formare și
perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA,p.48-50. 9Simion Gh., Mihăilă I., Stănculescu G. (2011) Antrenament sportiv Concept systemic, Ovidius University
Press, Constanța, p.123 10Dragnea, A., Teodorescu, S., M., (2002), Teoria sportului, Edit. FEST, Bucureşti, p.281 11 Nicu,A, (1993) Antrenamentul sportiv modern,Edit.Editis, București, p.269
18
Dacă la ora aceasta putem afirma că în competițiile sportive, echipele, sportivii au ajuns la o egalizare a
performanțelor, departajarea făcându-se la nivel de subtilități tehnice și rezultatul final ține cont de alți factori ai
pregătirii, cum ar fi rezistența psihică, voința, ambiția, inteligența și creativitatea, recunoaștem cu
responsabilitate astfel, că pregătirea psihologică este determinantă în obținerea succesului, a performanței
supreme.
2.1.5. Pregătirea teoretică
Dobândirea şi aplicarea cunoştinţelor teoretice curente sunt aspecte importante pentru accelerarea
dezvoltării deprinderilor şi calităţilor sportivilor, ca şi pentru motivaţia pregătirii lor.Simultan cu pregătirea
fizică, tehnică, tactică, psihologică, antrenorii trebuie să-i familiarizeze pe sportivi cu teoria pregătirii sportive.
Aceștia trebuie să deprindă cunoștințe privind regulamentele şi normele care guvernează sportul ales; modul de
realizare a tehnicii sportului respectiv, biomecanica mișcării, calităţile biomotrice;probleme ale planificării;
adaptarea organismului la efort; probleme legate de igienă, medicație, alimentație, oboseală, stress, pregătire
psihologică, etc
2.1.6. Pregătirea artisticăreprezintăîn accepțiunea noastrăeducarea sportivilor în planul realizării actelor motrice
în mod estetic, expresiv, cu fluiditate, cursivitate, și care să realizeze o imagine artistică, plastică. Această
pregătire o regăsim îndeosebi în sporturile de expresivitate: gimnastica artistică, ritmică, aerobică, acrobatică,
patinaj artistic, înot sincron, sărituri în apă și mai nou în sporturi pe zăpadă. În marea majoritate această
pregătire utilizează elemente din baletul clasic și modern, din dans modern și popular, jazz gymnastics, dans
sportiv și se execută în prezența acompaniamentului muzical.
CAPITOLUL III
CAPACITATEA MOTRICĂ
3.1. Conceptul de capacitate motrică
Din punct de vedere al motricității umane, Epuran, M. 200512 face afirmația conform căreia capacitatea
motrică este o reacție complexă a individului la stimulii ambianței, în structura acesteia fiind cuprinse aptitudini
psihomotrice și aptitudini motrice sportive, influențate și structurate diferit, în funcție de gradul maturizării
funcțiilor (perceptive, intelectuale etc), de exersare (antrenare) și de factorii motivaționali și de voință ai
sportivului. Acesta consideră că aptitudinea psihomotrică face referire la „înzestrarea naturală, psihofizică a
sportivului”, exprimată în randamentul sau performanța acestuia, în timp ce aptitudinea motrică sportivă include
totalitatea calităților motrice (reprezentate de viteză, forță, rezistență, mobilitate,etc.)
Capacitatea motrică cuprinde următoarele componente și ar fi rezultanta plurifactorială a acestora:
- Componente stabile cum ar fi: aptitudini, calități motrice, deprinderi motrice, structuri
operaționale, cunoștințe, experiență;
12Epuran,M.(2005).Metodologiacercetăriiactivităţilorcorporale.Ed.FEST,Bucureşti,p.379
19
- Componente de stare, cum ar fi: motivație, stări emoționale care pot favoriza, reduce, sau bloca
exprimarea capacității motrice;
3.2. Capacitățile condiționale și coordinative
Tudor V. (1999)13 din cercetările efectuate asupra mai multor teorii sublinia următoarele: ”Capacităţile
condiţionale se fundamentează pe eficienţa metabolică a muşchilor şi aparatelor, în timp ce capacităţile
coordinative sunt determinate de aptitudinea de reglare şi organizare a mişcării.
Din grupa capacităţilor condiţionale fac parte: forţa, rezistenţa, viteza. Factorii limitativi la această
grupă sunt legaţi de cantitatea de energie disponibilă în muşchi şi de mecanismele care îi reglează (enzime,
viteză şi forţa contracţiei unităţii motrice).
Capacitățile coordinativesunt condiţionate de capacitatea de recepţie şi prelucrare a informaţiei
dobândite prin intermediul analizatorilor implicaţi în mişcare (tactil, kinestezic, vestibular, optic, acustic) şi în
elaborarea deprinderilor motrice. ”
3.2.1. Capacităţile coordinative
Capacitățile coordinative sunt prezentate în lucrarea lui Tudor Virgil, ca fiind sinonime cu
îndemânarea, dexteritatea și iscusința și au rolul de a coordona sigur şi economic acţiunile motrice în situaţiile
posibile (stereotipe) şi imprevizibile (adaptare) şi de a determina învăţarea relativ rapidă a gesturilor sportive
(Frey, 1977 dupăTudor,14). Hirtz (1978), face distincția dintre abilităţi (definite ca fiind acte de gesturi concrete
consolidate, parţial automatizate) și capacităţile coordinative considerate ca reprezentând condiţiile consolidate
de generalitate, adică fundamentale ale performanţei omului în legătură cu o întreagă serie de acte gestuale.
Autorul își finalizează raționamentul considerând că poate defini capacitatea de coordonare, ca fiind o calitate
psihomotrică, bazată pe corelaţia dintre sistemul nervos central şi musculatura scheletică, în timpul efectuării
unei mişcări.
Realizând o trecere în revistă a literaturii de specialitate, Tudor citându-i pe Blumme și Manno
(1982), prezintă o clasificare a capacităților coordinative, după cum urmează:
Capacitatea de direcție și control, care are drept componente: (1) Capacitatea de a lega și
combina mișcările; (2) Capacitatea de diferențiere; (3) Capacitatea de echilibru; (4) Capacitatea de orientare; (5)
Capacitatea de ritm; (6) Capacitatea de reacție; (7) Capacitatea de transformare.
13Tudor, V., (1999) - Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare - componente ale capacităţii motrice, Ed.R.A.I.Bucureşti, p.
5Tudor, V., (1999) –idem 4, p.
20
Fig. Nr.1 Fundamentele capacităţii de coordonare
(Hirtz, Rubensame, Wagner, 1972, apud Tudor V., )
Capacităţile coordinative sunt de neconceput fără factorii fizici ai performanţei: forţa, viteza,
rezistenţa şi implicarea lor complexă în realizarea mişcării și de asemenea, fără capacitățile intermediare, care se
situează la jumătatea drumului, între grupa capacităţilor condiţionale şi cea a capacităţilor coordinative, cum
sunt supleţea şi viteza de reacţie simplă (R. Manno, 1987, 1992)15.
Performanța sportivă este optimă, atunci când se realizează o combinație adecvată între capacitățile
coordinative, cele condiționale și cele intermediare.
3.2.1.1.Capacitatea de echilibru
Echilibrul este aptitudinea omului de a menţine, într-o poziţie controlată, cu ajutorul mişcărilor
compensatorii, corpul propriu sau un alt corp sau obiect, într-o poziţie stabilă16. Pentru menţinerea echilibrului,
corpul nu rămâne niciodată fixat într-o poziţie, ci în permanenţă sunt efectuate mişcări compensatorii de mică
amplitudine. În situaţii simple, obişnuite, echilibrul corpului şi orientarea lui în spaţiu se asigură prin
colaborarea mai multor simţuri: simţului echilibrului şi al orientării mişcărilor corpului în spaţiu, cu simţul
kinestezic, vizual şi tactil. În actele motrice complexe și cu grad sporit de dificultate, când corpul se află în
poziţii neobişnuite, echilibrarea şi orientarea sunt lipsite în cea mai mare măsură de informaţiile celorlalte
simţuri și de repere.
Se disting trei forme de echilibru, cărora le corespund trei forme de aptitudini:
(1) echilibrul static, aptitudinea de a menţine o poziţie determinată;
(2) echilibrul dinamic, aptitudinea de a păstra echilibrul în timpul unei mişcări;
15Tudor, V., - Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare - componente ale capacităţii motrice,
Ed.R.A.I.Bucureşti, p.35 16Epuran, M., (2013) – Motricitate și psihism în activitățile corporale. Prolegomene la o metateorie a activităților
corporale, Volumul 2, Editura Fest, București, p. 518
Capacitățile coordinative
(îndemânarea)
Capacitatea de analiză
Repertoriul de gesturi
Capacitate crescută de
învățare motrică
Stăpânirea (controlul
asupra) actelor motrice
Factorii fizici ai performanței
21
(3) echilibrul obiectelor, aptitudinea de a menţine în poziţie un corp străin sau un obiect.
3.2.1.2.Capacitatea de reacție
Capacitatea de reacţie conform lui Mihai Epuran17, permite reacţia la stimuli prin acţiuni motrice
adecvate, ca răspuns la un anumit semnal. Se deosebesc forme simple, de reacţie la semnale prevăzute şi
cunoscute prin mişcări prevăzute deja şi univoce şi forme complexe, în care stimulii sunt necunoscuţi, iar gama
răspunsurilor posibile, foarte largă. Forma simplă a capacității de reacție se pretează mai puţin la antrenament
decât forma complexă, care depinde considerabil de învăţare, şi deci de experienţă.
Timpul de reacție este un concept generic care include mai multe tipuri sau modalități de reacție,
influențate de expertiza sau măiestria sportivă a practicantului, de vârsta acestuia și de tehnicile mentale
utilizate.
Tipul de reacție simplu presupune alegerea de către sportiv, a unui singur răspuns la un stimul unic și
descrie intervalul scurs între cele două moment, apariția stimulului și respectiv elaborarea răspunsului.
Timpul de reacție disjunctiv este relevant pentru cea mai mare parte a activităților în care sportivul se
confruntă cu prezența unor stimuli complecși, pentru care există mai multe variante de răspuns.
Timpul de reacție discriminatoriu corespunde situațiilor în care sportivul trebuie să elaboreze
răspunsuri la stimulii relevanți (auditivi, vizuali sau de altă natură) și să-i ignore pe cei perturbatori. Cu alte
cuvinte, în acest tip de situație este esențială discriminarea rapidă între stimuli, în sport fiind frecvente situațiile
în care adversarii încearcă să se inducă în eroare unul pe celălalt prin fente și mișcări înșelătoare, fiecare
încercând să contracareze mișcările celuilalt și să-și asigure o serie de avantaje și inițiativa în teren.
Timpul de reacție complex, numit uneori și compuseste prezent în situațiile în care, pentru doi sau mai
mulți stimuli, sportivul angajează două sau mai multe răspunsuri, într-o succesiune rapidă sau chiar simultan.
3.2.1.3.Capacitatea de diferențiere kinestezică. Propriocepția
Împreună cu senzaţiile de echilibru, senzațiile kinestezice alcătuiesc grupa senzaţiilor proprioceptive,
în care sunt reflectate excitaţiile produse în interiorul organismului şi în special în muşchi.Excitanţii specifici ai
receptorilor analizatorului motor, adică al proprioceptorilor, sunt constituiţi de contracţiile muşchilor, presiunile
şi tracţiunile exercitate asupra tendoanelor şi articulaţiilor, determinate de mişcările specifice unei activităţi
oarecare sau activităţii sportive.
Propriocepția este definită în lucrarea lui Ellis Cashmore18, ca fiind „simțul mișcării”, cu referire la
stimulii produși și percepuți în interiorul organismului, în această categorie fiind incluse procesele senzoriale
realizate la nivelul analizatorilor. Simțul mișcării este implicat în furnizarea de informații cu privire la poziția,
orientarea și mișcarea corpului, tensiunea, presiunea și tracțiunea exercitate la nivelul articulațiilor, mușchilor,
tendoanelor etc.
Axinte (2010)19, realizând o trecere în revistă a cercetărilor în domeniu, arată că simțul proprioceptiv
poate suferi „pierderi” sau deprecieri periodice în timpul creșterilor bruște în înălțime și în greutate, mai cu
seamă în perioada pubertății și a adolescenței. Creșterea masei musculare, prin apelul la steroizi anabolizanți sau
17Epuran, M., (2013) – Motricitate și psihism în activitățile corporale. Prolegomene la o metateorie a activităților
corporale, Volumul 2, Editura Fest, București, p. 590 18 Cashmore, E., (2008) - Sport and Exercise Psychology - The Key Concepts pp. 346-347 19Axinte, A., (2012) – Balance fit for balanced kids, at http://home.eurohandball.com/ehf_files/Publikation/WP
22
la dietele drastice de slăbire, prin practicarea intensă a body-building-ului, pot influența de asemenea precizia,
acuratețea și amplitudinea actelor motrice. Este nevoie în aceste stadii ale dezvoltării, de adecvarea imaginii
corporale și a schemei corporale la „noile coordonate” și la concentrarea atenției în mai mare măsură, asupra
evoluțiilor tehnice ale sportivului.
Propriocepția poate fi influențată și de starea de oboseală a sportivului, de unele afecțiuni, care
determină distorsiuni în mărimea părților corpului și a segmentelor, fenomen ceea ce pare a implica stimularea
anormală a zonei parietale a cortexului parietal, care are rolul de a integra informațiile provenite din diferite
părți ale corpului (Ehrsson H, Kito T, Sadato N, Passingham R, Naito E., 2005, apud Axinte, 2010). În
concluzie, simțul proprioceptiv este adesea nesesizat, deoarece ființele umane se adaptează la stimuli care
acționează continuu și permanent, ceea ce se poate numi „obișnuire” sau „desensibilizare” sau adaptare.
În concluzie, autorul (Axinte, coord. 2010), susține importanța antrenării propriocepției, ca fiind
decisivă pentru prevenirea accidentărilor și de asemenea, în cazul producerii acestora, pentru reducerea
severității efectelor și a perioadei de recuperare
3.2.1.4.Capacitatea de coordonare
Coordonarea este definită de către Marta Bon20 ca fiind abilitatea unei persoane de a realiza cu eficiență
sarcini motrice complexe. Caracteristicile bunei coordonări ale mișcărilor, constau în a fi cât mai performant, la
momentul oportun și cu un maximum de precizie. Actele motrice în condițiile unei coordonări optime, ar urma
să fie executate cât se poate de corect, fără consumuri inutile de energie și fără mișcări parazite. Influența
moștenirii ereditare este mare în ceea ce privește coordonarea, antrenarea aducând o îmbunătățire de maximum
20%, semnificativă dacă se produce în timpul copilăriei. Cercetările au demonstrat faptul că dezvoltarea
coordonării în timpul stadiilor de dezvoltare corespunzătoare, poate influența și nivelul inteligenței copiilor
antrenați. În antrenamentul destinat dezvoltării coordonării, li se vor da copiilor de vârstă preșcolară, ocazia de a
se confrunta cu numeroase și diverse tipuri de mișcări, aceasta fiind perioada în care se pot înregistra cele mai
mari progrese. Dintre toate abilitățile de care depinde succesul în sport în general și în handbal în special,
coordonarea este cea care este în cea mai mare măsură relaționată cu activitatea sistemului nervos central,
progresul acesteia fiind influențat de fiecare mișcare nou învățată de către sportivi, în timp, aceasta fiind
executată într-un timp din ce în ce mai scurt și cu un nivel superior de măiestrie.
3.3.Aptitudinile motrice și psihomotrice
”În sport se porneşte de la premisa că înzestrarea aptitudinală este hotărâtoare, numai că ei i se adaugă
factorii instructivi-educativi şi sociali-organizatorici care-i asigură maxima dezvoltare.
Aptitudinile sunt sisteme de procese fizice şi psihice organizate în mod original pentru a permite
efectuarea cu rezultate înalte a activităţii.în structura personalităţii, ele constituie latura de eficienţă a acesteia. În
activitatea individului, aptitudinile prezintă o anumită constanţă şi organizare selectivă a componentelor
cognitive, afective, motivaţionale şi executorii.” Astfel, aptitudinile conferă un nivel superior comportamentului
sportivului, însă trebuie privite din unghiul complexității și varietății componentelor acestora de ordin: somatic,
fiziologic, și psihologic.
20 Bon, Marta - Improving strength without losing coordination, at http://home.eurohandball.com/ehf_files/ Publikation/WP,
23
Autorii Rață,G. &Rață,B.C. fac o recenzie a conceptelor privitoare la noțiunile de aptitudine, calitate și
capacitate, utilizate în sport și educație fizică și care de-a lungul timpului s-au denumit calități fizice, motrice,
biomotrice, capacități motrice, psihomotrice, sau în ultimul timp, abilități motrice, aptitudini motrice ,
psihomotrice, sportive.
În urma analizei efectuate, autorii prezintă ca părere proprie ”noțiunea de calitate motrică este sinonimă
cu noțiunea de aptitudine motrică și cu cea de aptitudine psihomotrică, înțelegând prin aceasta însușirea sau
predispoziția omului de a executa acte și acțiuni motrice cu parametri de viteză, de forță, de rezistență, de
mobilitate sau de coordonare, având la bază mecanismele psihice, fiziologice, biochimice și biomecanice”21
Manifestarea concretă a aptitudinilor motrice are două laturi distincte: ”latura exterioară care se vede și
este reprezentată de acțiunile motrice care se execute cu parametri de forță, viteză, rezistență, îndemânare și
latura internă care nu se vede și nu se percepe și aici aceeași autori specifică procesele intime metabolice,
fiziologice, biochimice, psihice,etc. Astfel, aceștia precizează:
”Noțiunea de aptitudine motrică sau psihomotrică nu poate fi tratată decât în concordanță cu cea de
capacitate motrică, care la rândul ei în educația fizică și sporteste însoțită de termeni ca motrică, psihică,
psihomotrică”.
CAPITOLUL IV
PSIHOMOTRICITATEA ÎN ACTIVITATEA SPORTIVĂ HANDBALISTICĂ
4.1. Definirea conceptului de psihomotricitate
Epuran, M. (2013 p.480)22 citându-l pe Lafon, (1963, p.499) pornind de la definiția psihomotricităţii la
baza căreia stă postulatul unităţii psihosomatice a individului conform căreia „rezultatul integrării interacţiunii
educaţiei şi maturizării sinergiei şi conjugării funcţiilor motrice şi psihice, nu numai în ceea ce priveşte mişcările
şi expresiile observabile, dar şi în ceea ce le determină şi însoţesc (voinţă, afectivitate, nevoi, impulsuri)”
aprecizează că specialiştii care au investigat aceată problematică sunt unanim de acord că „înţelegerea ei este
condiţionată de abordarea fiinţei umane ca unitate a două laturi: psihică şi motrică”.
Același autor se referă la psihomotricitate din perspectiva în care aceasta trebuie privită sub aspectul
“dezvoltării globale a individului, care vizează ansamblul componentelor motrice în relaţia acestora cu
activitatea cerebrală, cu viaţa psihică în general, cu manifestările de natură afectivă şi intelectuală. Accentul este
pus pe interacţiunile dintre funcţiile psihice (cognitive şi socio-afective) şi cele motrice (senzori-motrice)” și în
același timp sublinază faptul că psihomotricitatea poate fi privită ca “aptitudine condiţională a reglărilor
adaptive şi de fineţe a comportamentului individului”.
21Rață,G., Rață,B.C. (2006) – Aptitudinile în activitatea motrică, Ed. EduSoft, Bacău, pg.18. 22Epuran, M. (2013) Motricitate și psihism în activitățile corporale,prolegomenela o metateorie a activităților corporale,vol.II,Ed.FEST
Bucuresti, p.480
24
4.2. Componentele psihomotricităţii
După M. Epuran citat de E. Grosu,(2002)23 elementele componente ale psihomotricităţii sunt:
- schema corporală;
- lateralitatea;
- rapiditatea mişcărilor;
- coordonarea dinamică segmentară şi generală;
- coordonarea statică – echilibrul;
- coordonarea perceptiv - motrică (percepţia spaţiului, ritmului şi a mişcărilor proprii);
- ideomotricitatea ca sinteza dinamică a schemei corporale şi a coordonărilor perceptiv - motrice cu
sarcina motrică.
Realitatea a arătat că între componentele psihomotricităţii există multiple legături şi relaţii de
interdependenţă. Componentele psihomotricităţii nu numai că depind unele de altele sau se influenţează
reciproc, ele se şi presupun reciproc, existând unele prin altele.
1. Conduitele motrice de bază
Acestea sunt mai mult sau mai puţin instinctive şi cuprind: coordonarea oculo-motorie,
echilibrul static şi dinamic şi coordonarea dinamică generală.
2. Conduitele neuromotrice
Acestea sunt strâns legate de maturizarea sistemului nervos şi includ: proprioceptivitatea şi
tonusul muscular.
3. Structurile şi conduitele perceptiv- motrice
Acestea sunt legate de inteligentă şi cuprind: schema corporală, lateralitatea şi orientarea
spaţio- temopoală.
4.2.1.Conduitele motrice de bază
4.2.1.1. Coordonarea oculo-motorie
Coordonarea oculo-motorie sau mai corect coordonarea senzorio-motrică este o coordonare complexă
determinată de legăturadintre câmpurile senzoriale şi cele motorii.
Coordonarea ochi-mână (oculo-manuală) este cea mai importantă, pentru că permite controlul şi
perfecţionarea gesturilor. Datorită legăturii dintre ochi şi mână se realizează structurarea mediului înconjurător
şi se perfecţionează orientarea spaţială.
4.2.1.2. Echilibrul static şi dinamic
Simţul echilibrului permite aprecierea poziţiei segmentelor corporale şi a poziţiei corpului în spaţiu.
Fiind un simţ complex, el se dezvoltă major în primul an de viaţă, dar se şi perfecţionează de-a lungul vieţii.
M. Epuran (1976) citat de C. Albu şi colab.(2006) a delimitat trei categorii de senzaţii şi anume:
23Grosu, E, P, (2002), Psihomotricitate şi gimnastica educativă, (vol I), Ed. G.M.I., Cluj-Napoca485 p.)
25
- senzaţiade verticalitate şi de înclinare a corpului va informa asupra poziţiei capului şi a corpului în
funcţie de verticală;
- senzaţia de mişcare rectilinie care apare la începutul şi sfârşitul unei mişcări
- senzaţiade rotaţie care apare la începutul şi sfârşitul unei mişcări sau când apare o acceleraţie sau un
început de frânare.
Simţul echilibrului (aprecierea poziţiei corpului în spaţiu) este determinat de funcţionalitatea
analizatorilor vestibular, vizual şi chinestezic, dar mai este influenţat de simţul tactil şi de sistemul muscular.
a. Echilibrul static şi controlul postural
Echilibrul static şi controlul postural se obţin în urma contracţiei grupelor musculare ale trunchiului, în
raport cu poziţia capului.
Postura corporală poartă amprenta fiecărui individ în parte şi este influenţată de gradul de maturizarea
sistemului nervos, de nivelul de coordonare al sistemului vestibular, al sensibilităţii proprioceptive şi de
analizatorul vizual.
Echilibrul static şi controlul postural se dezvoltă treptat, pe măsură ce sistemul nervos se mielinizează
şi se perfecţionează.
b. Echilibrul dinamic
Mersul reprezintă o modalitate de deplasare în care se păstrează permanent contactul cu solul, pe când
în alergare şi în salt corpul rămâne pentru un moment suspendat. dupăR.Ducroquet, citat de A. Albu şi C.
Albu24(1999)
La copilul mic, mersul se realizează prin jocul articulaţiilor sagitale.
În timpul mersului, segmentele corporale se află într-o poziţie aproape de echilibru şi acestea vor putea
fi mobilizate fără inerţie, în orice direcţie.
Conform opiniei lui R. Ducroquet citat de aceeași autori, mersul se realizează în patru faze (timpi):
elan, oscilaţie, recepţie şi sprijin unilateral.
Un echilibru dinamic corect este extrem de important pentru dezvoltarea coordonărilor dinamice
generale. S-a demonstrat de-a lungul timpului că există o legătură între problemele echilibrului static şi dinamic
şi stările de anxietate şi insecuritate. Lupta pentru menţinerea echilibrului consumă energie, oboseşte psihicul şi
reduce atenţia.
4.2.1.3. Coordonarea dinamică generală
Mişcările coordonate necesită asocierea factorilor motorii şi senzoriali şi presupun control, echilibru,
eficienţă şi armonie (în timp şi spaţiu). Calitatea S.N.C., acuitatea oraganelor de simţ şi experienţa motrică
anterioară influenţează valoarea capacităţii de coordonare.
Mişcările coordonate pot fi automate, conştiente, dar pot fi şi nepercepute conştient.
Coordonarea mişcărilor se dezvoltă treptat, prin multiple şi permanente repetări, ceea ce conduce
progresiv la execuţia unor mişcări precise şi automate. Perfecţionarea se realizează pe principiul încercării şi
erorii, prin învăţarea din greşeli şi corectarea acestora.
Coordonarea mişcărilor se dezvoltă în funcţie de influenţa a patru factori:
- caracteristicile structurale ale mişcării;
24Albu, C., Albu,A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare, Ed. Spiru Haret, Iaşi,pp70-73
26
- dinamica mişcărilor (ritm, flexibilitate şi simetrie);
- particularităţile psihice (reprezentarea mentală a unui gest) urmată de execuţia acestuia cu precizie;
- factorii generali (reprezentaţi de elementele psihomotricităţii, mai ales echilibrul, simţul kinestezic şi
orientarea spaţio-temporală). 25
4.2.2.Conduitele neuromotrice
4.2.2.1.Tonusul muscular
Tonusul muscular este o stare de semicontracţie în care se găseşte un muşchi în repaus
Tonusul muscular se dezvoltă pe măsură ce sistemul nervos se maturizează.
După H. Mamo citat de A. Albu activitatea tonică musculară se împarte în:
- tonusul de repaus;
- tonusul de postură
- tonusul de atitudine
- tonusul de comportament
La copii, dezvoltarea completă a tonusului muscular se face etapizat.Această funcţie depinde de centrii
nervoşi care nu ajung la maturizare simultan. Astfel, între aceşti centri pot să apară decalaje de maturizare, iar
persistenţa diferenţelor dintre ei depinde de individ. Din acest motiv s-au evidenţiat tipuri motorii şi
psihomotorii diferite. Relaţiile existente între manifestările tonusului şi psihic, sunt legate prin intermediul
echilibrului, a atitudinilor, a centrilor nervoşi, etc.
4.2.2.2. Senzaţiile proprioceptive
Simţul kinestezic informează scoarţa despre poziţia părţilor corpului, mobilitatea articulară, rezistenţa
întâlnită la mişcare 26.
Prin intermediul analizatorului kinestezic se realizează permanent controlul asupra poziţiei corpului,
ceea ce permite executarea unor acte motrice complexe.
Mobilitatea segmentelor corporale creşte cu vârsta şi este influenţată de experienţa motrică şi gradul de
pregătire.
De asemenea, simţul kinestezic intervine în cadrul mişcărilor statice, unde asigură adaptarea efortului
la solicitări.
Rezistenţa ce trebuie învinsă în timpul executării actelor motrice permite compararea a două greutăţi şi
deosebirea tracţiunilor exercitate asupra segmentelor corporale.
Senzaţiile kinestezice sunt senzaţii musculo-articulare foarte importante, deoarece oferă informaţii
despre contracţiile muşchilor, presiunile sau tracţiunile exercitate asupra articulaţiilor şi tendoanelor, care
asigură reflexele tonice de postură şi caracterul coordonat al mişcărilor.
Sensibilitatea corpului este denumită sensibilitate proprioceptivă, iar cea dirijată spre exterior este
exteroceptivă ale cărei organe sunt simţurile. Acestor două forme de sensibilitate le corespund activităţi
musculare deosebite, dar legate între ele.
25Ifrim, M. (1986).Antropologie motrică. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 26Epuran, M. (1976).Psihologia educaţiei fizice. Edit. Sport-Turism, Bucureşti,p193
27
Sensibilitatea proprioceptivă este legată de reacţiile de echilibru şi de atitudini, ambele bazate pe
contracţia tonică a muşchilor. Se pare că există o legătură şi un fenomen de reciprocitate între tonusul muscular
şi sensibilitatea corespunzătoare.
4.2.3.Conduitele perceptiv- motrice
4.2.3.1. Schema corporală
Schema corporalăeste imaginea complexă pe care fiecare persoană o are despre propriul corp şi care îi
permite acesteia aprecierea relaţiei existente între segmentele corporale şi a raporturilor corpului cu mediul
înconjurător.
Referitor la această noţiune, Arcan, (1980)27 introduce două elemente: imaginea de sine (reprezentarea
mentală a propriului corp) şi perceptia de sine (cunoaşterea corpului în relaţie cu spaţiul şi obiectele
înconjurătoare).
Schema corporală este elementul de bază al dezvoltării psihice a copilului, deoarece face legătura
dintre senzaţii şi primele impresii legate de mediul înconjurător.
Schema corporală reprezintă corpul real al unei persoane, pe care se va structura imaginea inconştientă
a corpului (de natură psihologică) .
4.2.3.2. Lateralitatea
Lafoncitat de V. Grigore,28 (2001) defineşte lateralitatea ca fiind „inegalitatea funcţională a jumătăţii
drepte sau stângi a corpului” şi corespunde diferenţei de dezvoltare şi repartizare a funcţiilor emisferelor
cerebrale. Pentru dreptaci funcţiile limbajului sunt localizate în emisfera stângă.
În originea lateralităţii sunt implicaţi factori diferiţi (funcţionali, sociali, socio-culturali), iar evoluţia
lateralităţii depinde de factorul ereditar, dar şi de cel cultural.
Lateralitatea reprezintă dominanta unei părţi a corpului şi se manifestă în timpul executării unor gesturi
care necesită fidelitate. Ea nu nu trebuie confundată cu cunoaşterea noţiunilor de dreapta şi stânga. Pe de altă
parte, cunoşterea acestor noţiuni este strâns legată de lateralitate, dar şi de structura spaţială.
Corpul uman prezintă o asimetrie morfologică şi una funcţională.Asimetria morfologică se referă la
distribuţia organelor interne, iar asimetria funcţională (lateralitate) implică folosirea cu precădere a unui anumit
ochi, membru superior şi membru inferior.
4.2.3.3. Organizarea (orientarea) spaţio- temporală
Percepţia corporală constituie punctul de plecare în construirea noţiunilor abstracte cum sunt spaţiul şi
timpul. Atâta timp cât nu există un individ care să le conceapă mental şi un corp care să le perceapă aceste
noţiuni nu există. Deci percepţia timpului şi a spaţiului se formează pe parcursul experienţelor trăite de copil.
Organizarea spaţială este strâns legată de cunoaşterea schemei corporale, de coordonarea oculo-
motorie, de echilibrul static şi dinamic şi a noţiunii de dreapta-stânga. Receptorii kinestezici oferă informaţii
legate de poziţia segmentelor corporale în spaţiu, astfel dezvoltându-se spaţiul intern al corpului.După realizarea
27Arcan, P., Ciumageanu, D., (1980) Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timisoara 28Grigore, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, Bucureşti, (194 p.) p.43
28
percepţiei propriului corp, se poate cunoaşte spaţiul extern prin care se iniţiază relaţia dintre propriul corp şi
mediul înconjurător şi/sau anturaj.
Potrivit opiniei lui C. Albu şi colab.29(2006) structura spaţială se formează până la 8 ani, în patru etape.
- etapa cunoaşterii noţiunilor spaţiale (sus/jos, în faţă/în spate, mare/mic) (2-4 ani);
- etapa orientării în spaţiu – se dezvoltă noţiunile de stânga-dreapta (4-5 şi ½ ani);
- etapa organizării spaţiale- copilul îşi organizează spaţiul de joc în funcţie de dorinţele proprii (5-6
ani);
- etapa înţelegereii complexe a relaţiilor spaţiale- se dezvoltă noţiunile de simetrie, opoziţie, inversare
(6-8 ani).
Orientarea în spaţiu este complet dezvoltată la vârsta de 12-14 ani 30.
Organizarea temporală
După De Meur (1988, p. 15) citat de C. Albu şi colab., (2006) structura temporală reprezintă
posibilitatea unei persoane de a acţiona în funcţie de succesiunea unor evenimente, de durata acestora.
Măsurarea timpului nu este un element înnăscut, ci depinde de dezvoltarea proceselor cognitive, de
reprezentarea de sine şi de dezvoltarea imaginaţiei. Această noţiune se află în legătură cu spaţiul intern (spaţiul
anatomic şi neurofiziologic al corpului)
Noţiunea de timp, fiind abstractă se învaţă cu dificultate
Structurarea orientării temporale are patru etape:
- etapa de ordine şi succesiune (începând de la 4 ani);
- etapa de percepţie a duratei intervalelor;
- etapa înţelegerii fenomenului revenirii ciclice al unor perioade;
- etapa dezvoltării ritmului (care cuprinde noţiunile de ordine, succesiune, durată şi alternanţă).
Începând de la 4-5 ani copilul percepe ritmul impus de o anumită activitate 57
Timpul este imaterial, dar poate fi exprimat prin sunet. Sunetul accentuat la intervale regulate de timp
se transformă în tempo, iar sunetul care se repetă la intervale neregulate devine ritm31.
4.3. Obiectivele psihomotricităţii
Conform opiniei autorilor A. Albu şi C. Albu32 (1999) obiectivele psihomotricităţii se împart în.
- obiective generale
- obiective particulare
Obiectivele generale vizate sunt:
- cunoaşterea şi înţelegerea elementelor componente ale psihomotricităţii
- cunoaşterea şi înţelegerea instrumentelor cu ajutorul cărora se acţionează (pentru dezvoltarea
psihomotricităţii)
- cunoaşterea, înţelegerea şi stăpânirea comportamentelor de bază ale psihomotricităţii
29Albu, A. Albu, T. L. Vlad, I. Iacob, (2006), Psihomotricitatea, Institutul European, Iaşi, (256 p.) p 33 30Grigore, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, Bucureşti, (194 p.) p.48 31Lapierre, A., (1976)„ La reeducation physique ” Editura J.B. Baillere – Paris 32Albu, C., Albu,A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare, Ed. Spiru Haret, Iaşi,p7
29
- identificarea precoce a tulburărilor de psihomotricitate
- creşterea potenţialului psihomotric al copilului
Obiectivele particulare vizate sunt:
- dezvoltarea chinesteziei, a percepţiei complexe a mişcării
- dezvoltarea capacităţii de mişcare a organismului
- evaluarea potenţialului psihomotric al copilului
- dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor motrice de bază şi aplicative
- dezvoltarea corespunzătoare a calităţilor motrice de bază
În concluzie, problematica psihomotricităţii în ansamblul ei, are ca ţintă atât copiii cu o dezvoltare
normală, cât şi copiii cu dificultăţi în stabilirea relaţiei cu sine şi cu mediul înconjurător.
CAPITOLUL V
JOCUL DE HANDBAL ÎN CONCEPT SISTEMIC
5.5. Psihomotricitatea în handbal
5.5.1.Contribuţii personale privind identificarea aspectelor psihomotricităţii în jocul de handbal
Analiza jocului și a manifestărilor care servesc la desfășurarea acestuia în vederea obținerii de
preformanțe superioare, a condus la identificarea următoarelor componente ale psihomotricității:
Coordonarea
controlul posturii corporale
sportivul handbalist trebuie să păstreze în timpul jocului o încordare permanentă, un control al
tonusului muscular deosebit în orice activitate motrică statică: este vorba de poziția de bază de
apărare, de zidul efectuat la aruncările de la 9m., sau de la alte distanțe, la aruncarea de la 7m.,
poziția corpului pe piciorul de bază trebuie să fie cât mai fixă chiar dacă brațul execută
dinamic fente, uneori poziția de apărare a portarului la aruncările de la7m.
echilibrul static presupune încordarea musculară care trebuie controlată în sensul evitării unor
dezechilibrări, căderi, alunecări, care în confruntarea cu adversarul, în special cu apărarea pot
conduce la ratări și acțiuni nefinalizate. Tot în acest context și pentru apărători un echilibru
perfect nu va da posibilitate atacantului să pătrundă spre poartă.
Echilibrul static și controlul postural oferă jucătorului de handbal posibilitatea execuțiilor
tehnico-tactice eficiente, învingerea agresivității, atenuarea împingerilor, tragerilor, a
intențiilor de dezechilibrare, a faulturilor intenționate sau neintenționate. Fără un bun echilibru
și un bun control postural acțiunile de atac, fentele, evitările, aruncările la poartă nu ar fi
posibile.
COORDONAREA STATICĂ
ECHILIBRU
POSTURA
30
echilibrul dinamic se manifestă în realizarea tuturor acțiunilor motrice deplasări în mers,
alergare, pași adăugați, încrucișați, depășiri, sărituri, plonjoane, rostogoliri, etc., toate acestea
fiind realizate cu ajutorul bunei funcționalități a anlizatorilor vizual, auditiv, tactil și
chinestezic.
prin senzațiile de verticalitate, de mișcare rectilinie și de rotație se asigură execuții coordonate
segmentar și intersegmentar.
coordonarea membrelor superioare-ambidextria se regăsește în jocul de handbal în execuțiile
în condiții de manevrare a mingii, în dribling, la prindere – pasare: jucăorul prinde cu ambele
mîini-pasează cu mâna preferată sau nepreferată, prinde cu o mână și pasează/aruncă cu
cealaltă mână.
coordonarea membrelor inferioare-ambipodalitatea: un sportiv complet și complex la ora
actuală sare de pe loc de pe ambele picioare, pivotează pe piciorul preferat, dar și pe cel
nepreferat, iar în coordonare cu brațul poate executa săritură cu aruncare la poartă și de pe un
picior și de pe celălalt (este adevărat că acest lucru este mai rar, dar se remarcă în ultimul timp
și astfel de execuții).
Coordonarea ochi-mână, ochi-picior, mână-picior sunt din cele mai importante și asigură în
joc: viteza actului motric, corectitudinea lui, eficacitatea. Se apreciază traiectoria mingii,
direcția, distanța, viteza acesteia, astfel încât procedeele tehnice din pase, dribling, aruncări să
fie executate cu maximă precizie.
COORDONAREA DINAMICĂ
ECHILIBRU DINAMIC
COORDONAREA
MEMBRELOR
SUPERIOARE
COORDONAREA
MEMBRELOR
INFERIOARE
COORDONAREA
OCHI-
MÂNĂ/PICIOR
COORDONAREA MEMBRELOR
SUPERIOARE CU CELE
INFERIOARE
COORDONAREA PERCEPTIV-MOTRICĂ
PERCEPȚII DE SPAȚIU
PERCEPȚII DE TIMP
31
Spațiul în care se desfășoară jocul impune deplasare pe toată suprafața 40m./20m.dar și
delimitări restrictive: semicercul de la 6 m. și linia de 9m., linia de aruncare de la 7m.,
spațiul de intrare-ieșire din joc. Jucătorul se poate deplasa rectiliniu, pe diagonale scurte
sau lungi, pe lungimea terenului, pe lățimea acestuia, pe o traiectorie curbilinie, pe
semicerc, etc. În timpul jocului jucătorul se poate manifesta motric la diferite înălțimi:
joase (plonjon), medii (poziția de apărare) înalte ( blocaje) și foarte înalte (fază de zbor în
săritură).
Jocul de handbal cere din partea jucătorului nu numai percepții specializate privind
mișcările sale în desfășurarea acestuia, ale segmentelor corpului său și a corpului în
întregime, dar presupune sesizarea mișcărilor segmentare, ale poziționării și deplasărilor
corpului în întregime atât ale coechipierilor cât și ale adversarilor și ale portarului.
Jucătorul cu percepții specializate poate manifesta în joc aptitudini care să-i dea
posibilitatea de apreciere a distanțelor față de coechipier, față de adversar, de apreciere a
distanței față de minge, astfel ca să poată veni în întâmpinarea ei, a traiectoriei și a vitezei
acesteia.
jocul de handbal se desfășoară într-un timp impus, atât din punct de vedere al desfășurării
reprizelor și al jocului în întregime, cât și din punct de vedere al atacului până la limita
pasivului.
Ritmul de joc este impus de condițiile de mai sus, de desfășurarea în timp și spațiu dar și
de capacitatea de viteză și coordonare.
PERCEPȚII DE RITM
RAPIDITATEA MIȘCĂRILOR
PERCEPȚII DE MIȘCARE
VITEZA DE REACȚIE
VITEZA DE EXECUȚIE
32
viteza de execuție a mișcărilor simple fără minge și cu minge: prindere-pasare,
dribling, aruncări la poartă, sau fenta de aruncare, depășiri, pivotare cu aruncare,etc.
se cere în joc timpi de reacție foarte buni atât la mișcările coechipierilor, pentru
pasele venite în viteză, neașteptate, la intercepții, dar și la mișcările adversarilor, în
cazul apărării, la breșele care se produc astfel încât să se profite de oportunitatea
pătrunderii/apropierii de semicercul de 6m. și valorificării punctului.
Reacțiile se cer la la stimuli sonori, vizuali, temporali, la deplasarea mingii,
adversarului, coechipierului, la distanțe, traiectorii, etc.
reprezentarea mentală a propriului corp este importantă în handbal tocmai datorită
condițiilor de joc, a multiplelor deplasări, inter-relații care se creează în condiții de
colaborare sau adversitate, etc.; sportivul trebuie să posede conștiința limitelor
propriului corp.
perceptia de sine (cunoaşterea corpului în relaţie cu spaţiul şi obiectele
înconjurătoare) se manifestăîn jocul de handbal față de o multitudine de elemente,
cum ar fi: spațiul, adversarii, coechipierii, portarul, mingea, spectatorii, etc.
SCHEMA CORPORALĂ
IMAGINEA DE SINE
PERCEPȚIA DE SINE
LATERALITATEA
DOMINANȚĂ LATERALĂ
DREAPTA
DOMINANȚĂ LATERALĂ
STÂNGA
33
execuțiile tehnice din jocul de handbal cer ambidextrie și ambipedestrie; prinderea se
efectuează cu două mâini; pasa se poate executa cu mâna preferată / îndemânatică,
sau cu mâna nepreferată / neândemânatică; execuții virtuoase se realizează din
prindere cu o mână, mutarea mingii și aruncare la poartă cu cealaltă mână;
întoarcerea pivotului în vederea aruncării la poartă se poate face spre dreapta sau spre
stânga, pe piciorul de suport sau pe celălalt, driblingul se exectă cu o mână si cu
cealaltă;
manifestarea ideomotricității în jocul de handbal se realizează prin:
organizarea schemei corporale şi conduitei perceptiv-motrice cu sarcina motrică.
evaluarea posibilităţii de execuţie a unor elemente tehnice de mare spectaculozitate (aruncare
la poartă din piruetă în faza de zbor
reprezentări mentale ale execuțiilor tehnice și a schemelor tactice
5.5. 2. Modelul psihomotric al jucătoarei specializată pe postul de portar
Ultimului apărător, sau primului apărător, portarului, în ultimii ani i-a crescut rolul în directă corelație
cu numărul și diversificarea tot mai mare a aruncărilor spre poartă.
În corelație directă cu acțiunile principale cu care trebuie să se confrunte portarul am prefigurat profilul
aptitudinilor motrice și psihomotrice ale acestui post:
IDEOMOTRICITATEA
Aptitudini motrice
viteză de reacție;
viteză de execuție și de deplasare în spațiul porții;
forță generală și specifică;
forța explozivă membre inferioare și superioare;
mobilitate articulară și elasticitate musculară
coordonare motrică;
rezistență de joc specifică;
Aptitudini senzoriale:
percepție vizuală specializată:
vedere periferică;
echilibru;
percepția mișcării corpului în spațiu și a segmentelor
acestuia;
percepții legate de spațiu,timp, ritm
perceptii și senzații legate de greutate, grosimi, mărimi
34
5 .5. 3. Modelul psihomotric al jucătoarei de la semicercul de 6m.
Jucătoarea de pe semicercul de 6 m. se identifică prin evoluții spectaculoase executate din apropierea
porții, din poziții dificile, cu unghiuri închise, din plonjon, de pe loc, sau cu spatele la poartă. Prinderea mingii
venită de la coechipier poate găsi jucătoarea de la 6 m. în poziții dificile, în dezechilibrare, în luptă directă cu
adversarul, iar evitarea acestuia și prinderea mingii în vederea finalizării impune un timp de reacție mic, o
orientare spațială deosebită, prin aprecierea distanței și traiectoriei mingii și a vitezei cu care este trimisă, prin
acționarea din unghiuri închise (în situația extremei), echilibru dinamic, coordonare neuro-motorie deosebită
(pivotul prinde și aruncă cu o singură mână), viteză de execuție și deplasare mare (lansarea pe contraatac).33
Ținând cont de caracteristicile comportamentului tehnico-tactic al jucătorului de pe semicercul de la
6m.am elaborat modelul psihomotric:
33Cuesta, G., (1991), Balonmano, Spanish Handball Federation, Madrid,p55
Aptitudini psihomotrice:
coordonarea statică -echilibru
coordonareochi-mână,ochi-picior, mână–picior;
lateralitate
ambidextrie
viteză de reacție
timp de decizie
orientare spațială, temporală,
schema corporală
kinestezie
Aptitudini motrice
viteză de deplasare
viteză de reacție;
viteză de execuție;
forță generală și specifică;
forța explozivă membre inferioare și superioare;
suplețe;
coordonare motrică;
rezistență de joc specifică;
echilibru
Aptitudini senzoriale:
percepție vizuală specializată:vedere periferică;
percepție auditivă biaurală;
echilibru dinamic;
percepția mișcării corpului în spațiu și a segmentelor
acestuia;
percepții legate de spațiu,timp, ritm;
percepții legat de mărimi, grosimi, greutăți;
35
5.5.4. Modelul psihomotric al jucătoarei de la 9m.
Din punctul de vedere al aptitudinilor motrice și psihomotrice jucătoarea de la 9m., interul se diferențiază de
celelalte jucătoare prin forța generală, la care se adaugă o foarte bună forță de aruncare și săritura în înalțime cu
un elan scurt de unu, doi sau trei pași,34
2Acsinte A., Alexandru E., (2000).Handbal. De la iniţiere la marea performanţă, Editura MediaTM, Bacău,
3Negulescu.I,( 2000),Handbal Tehnica jocului, Editura ANEFS, Bucureşti 34Barabaş N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de handball. Cluj-Napoca: FEFS.
Aptitudini psihomotrice:
coordonarea static și dinamică-echilibru;
coordonareochi-mână,ochi-picior, mână–picior;
lateralitate;
ambidextrie;
viteză de reacție;
viteza de execuție;
orientare spațială, temporală, ritmică;
schema corporală;
kinestezie;
Aptitudini senzoriale:
percepție vizuală specializată:vedere periferică;
percepție auditivă biaurală;
echilibru dinamic;
percepția mișcării corpului în spațiu și a segmentelor
acestuia;
percepții legate de spațiu,timp, ritm;
percepții legat de mărimi, grosimi, greutăți;
Aptitudini motrice
viteză de deplasare
viteză de reacție;
viteză de execuție;
forță generală și specifică;
forța explozivă membre inferioare și
superioare;
suplețe;
coordonare motrică;
rezistență de joc specifică;
echilibru
36
PARTEA aII-a
CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI MODEL DE PREGĂTIRE
PSIHOMOTRICĂ ȘI INVESTIGAȚII PRIVIND OPINIILE SPECIALIȘTILOR ÎN ACEASTĂ
DIRECȚIE
CAPITOLUL VI
CADRUL METODOLOGIC OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII PRELIMINARE
6.1. Premisele cercetării
Aplicarea unui chestionar care să investigheze părerile specialiştilor, poate determina nivelul de
aplicare şi de antrenare a componentelor psihomotricităţii la echipele de pe plan naţional, interesul
manifestat de către antrenori dezvoltării psihomotricităţii, necesitatea elaborării unui model de selecţie
şi pregătire a începătorilor
Pregătirea sportivă în jocul de handbal trebuie orientată în vederea antrenării componentelor
psihomotricităţii alături de calităţile motrice, deprinderile motrice de bază şi specifice, de pregătirea
tehnică, tacică, teoretică şi psihologică.
Elaborarea unui model de pregătire şi evaluare a componentelor psihomotricităţii încă de la vârsta
junioratului va asigura obţinerea de performanţe superioare atât la nivelul echipei cât şi la nivel
individual.
Realizarea pregătirii psihomotrice în antrenamentul sportiv al începătorilor poate constitui un avantaj
performanţial.
6.2. Obiectivele cercetării preliminare
Analiza opiniei specialiştilor –antrenori din handbal privind necesitatea existenţei unui sistem de
selecţie şi pregătire care să vizeze componentele psihomotricităţii la nivelul junioratului
Intervenţie în antrenamentul sportiv al junioarelor handbaliste de 12-13 ani cu un program pilot
elaborat în vederea antrenării componentelor psihomotricităţii
Analiza şi interpretarea datelor înregistrate în urma experimentului preliminar şi reorientarea şi
completarea testelor şi a sistemelor de acţionare în vederea bunei desfăşurări a experimentului de bază.
Aptitudini psihomotrice:
coordonarea dinamică-echilibru;
coordonareochi-mână,ochi-picior, mână–picior;
lateralitate;
ambidextrie;
viteză de reacție;
viteza de execuție;
orientare spațială, temporală, ritmică;
schema corporală;
kinestezie;
37
6.3. Sarcinile cercetării preliminare
Documentarea ştiinţifică;
Elaborarea ipotezelor de cercetare;
Stabilirea etapelor de cercetare;
Anchetă sociologică aplicată specialiştilor domeniului prin aplicarea unui chestionar;
Elaborarea unui plan de pregătire a handbalistelor junioare în care să se regăsească antrenarea
psihomotricităţii;
Selecţia şi aplicarea sistemelor de acţionare propuse în vederea antrenării psihomotricităţii
Elaborarea unui sistem de evaluare a sportivelor şi aplicarea în testare iniţială şi în testarea finală
Prelucrarea şi interpretarea datelor.
Elaborarea concluziilor cercetării preliminare.
6.4. Ipotezele cercetării
Aplicarea unui chestionar care să investigheze părerile specialiştilor în handbalul juvenil poate
conduce la depistarea nivelului de antrenare a componentelor psihomotricității și implicit depistarea
interesului manifestat de către antrenori pentru educarea psihomotricității.
Aplicarea în antrenamentul sportiv al junioarelor 12-13 ani a unui program special conceputși
programatde antrenare a unor componente ale psihomotricităţii va conduce la obținerea de indici
superiori ai nivelului de dezvoltare a acestora.
6.5. Metode de cercetare
Metodele utilizate în vederea realizării cercetării preliminare au fost:
Metoda studiului bibliografic
Metoda observaţiei
Metoda anchetei
Metoda experimentului
Metode de prelucrare şi interpretare a datelor
Metoda grafică şi metoda întabelării
6.6. Organizarea cercetării
Studiul sociologic s-a desfăşurat sub formă de anchetă, prin aplicarea unui chestionar la un număr de
46 antrenori specialişti în jocul de handbal din cluburile sportive şcolare din oraşele Constanţa, Medgidia,
Cernavoda, Năvodari, Ovidiu, Tulcea, Slobozia, Galaţi, Iaşi, Ploiesti, Plopeni, Calarași, Brăila de la echipele de
seniori H.C.M.Constanţa, U.M.C. Tomis Constanța, H.C.M. Călăraşi şi C.S.M. Bucureşti, arbitrii şi cadre
didactice universitare cu specializarea handbal care au activat fie ca sportivi, fie ca antrenori.
Chestionarul elaborat a avut în vedere investigarea părerii antrenorilor privind abordarea în
antrenamentul sportiv a componentelor psihomotricităţii, modalitatea de programare a acestor componente pe
38
parcursul unui macrociclu, modalităţi de evaluare a acestor componente şi existenţa unui model elaborat de
federaţia de specialitate.
Chestionarul a fost structurat pe baza a 8 întrebări închise şi 5 deschise.
6.7. Anchetă sociologică privind tratarea psihomotricității la nivelul junioratului în handbal
6.7.1. Prezentarea Chestionarului
Chestionarul aplicat a avut următoarea structură:
Iniţialele numelui şi prenumelui: _ _ Vârsta: _ _ ani
Categoria sportivă antrenată (încercuiţi): Sexul (încercuiţi): M / F
a) Liga naţională; b) Divizia B; c) Juniori Vechimea în antrenorat: _ _ ani
CHESTIONAR DE OPINII
Stimată doamnă / Stimate domn,
Vă adresez rugămintea de a răspunde la întrebările din chestionarul de mai jos, elaborat în vederea
îndeplinirii obiectivelor şi verificarii ipotezelor tezei de doctorat, cu titlul”Intervenții moderne în antrenamentul
sportiv pentru educarea psihomotricității la handbalistele junioare III”.
Sarcina dvs este aceea de a marca răspunsurile corespunzătoare opiniilor si experienţei accumulate în
domeniul handbalului de performanţă. În speranţa că veţi avea amabilitatea de a mă sprijini în demersul pe care-
l întreprind, vă mulţumesc şi vă doresc succes în activitatea profesională.
1. În ce măsură se consideră că următoarele aptitudini psihomotrice sunt importante în antrenamentul de
handbal?
a. echilibrul static şi dinamic
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
b. coordonarea dinamică segmentară şi generală
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
c. orientarea spaţială
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
d. ambidextria
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
e. coordonarea ochi-mână
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
f. rapiditatea şi precizia mişcărilor (actelor motrice)
Pornind de la definirea psihomotricității ca fiind o combinare a motricității cu
procesele cognitive/intelectuale ale sportivului și de la faptul că interdependența
acestor componente(atât pe plan neurofiziologic cât și psihologic) influențează
performanța acestuia, sunteți rugat/ă să încercuiți răspunsurile care corespund
opiniilor dvs.
39
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
Altele.Care?
Enumeraţi: ..................................................................................... .........
2. Aptitudinile psihomotrice (enumerate mai sus) sunt mai importante în handbal decât aptitudinile motrice
generale, deoarece sunt mai rafinate şi presupun un grad mai mare de manifestare a funcţiilor perceptive şi
intelectuale
dezacord total 1 2 3 4 5 acord total
3. Consider că în handball contează :
a. Pregătirea fizică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
b. Pregătirea tehnică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
c.Pregătirea tactică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
d. Pregătirea psihologică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
e. Pregătirea psihomotrică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
f. Pregătirea teoretică
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
4. Consider că dezvoltarea psihomotricităţii ar trebui să ocupe un loc central în antrenamentul de handbal
dezacord total 1 2 3 4 5 acord total
5. În prezent, pentru a obţine performanţe sportive deosebite în handball, este nevoie de o capacitate
psihomotrică „peste medie”
dezacord total 1 2 3 4 5 acord total
6. Consider că în sistemul naţional de selecţie a handbalistelor / handbaliştilor, ar trebui incluse teste de
evaluare a capacității psihomotrice
dezacord total 1 2 3 4 5 acord total
7.În ce măsură, prin tipul antrenamentelor, urmăriţi dezvoltarea componentelor psihomotricităţii ?
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
8. Exprimaţi procentual ponderea antrenamentului de psihomotricitate în ansamblul pregătirii în handbal a
juniorilor de 12-14 ani, într-un ciclu annual.
40
………………………………………………………………………………
9. Prin dezvoltarea psihomotricităţii, se asigură învăţarea corectă a deprinderilor motrice specifice.
în foarte mică măsură 1 2 3 4 5 în foarte mare măsură
10. Ce consideraţi că lipseste sistemului românesc de selecţie în handbal?
………………………………………………………………………………
11. Ce consideraţi că lipseşte sistemului românesc de pregătire în handbal?
………………………………………………………………………………
12. Federația Română de Handbal oferă model de pregătire psihomotrică? (linie metodică).
………………………………………………………………………………
13. Dacă da, atunci enumerați componentele care se regăsesc în modelul de pregătire.
………………………………………………………………………………
6.8. Analiza şi interpretarea datelor înregistrate în urma aplicării chestionarului
Tabel nr.1Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 1.
Întrebarea 1 2 3 4 5
1a. echilibrul
static şi
dinamic
Nr. Prof. 0 0 1 35 10
% 0 0 2,17 76,08 21,73
1b.coordonarea
dinamică
segmentară şi
generală
Nr. Prof. 0 0 1 2 43
% 0 0 2,17 4,34 93,47
1c. orientarea
spaţială
Nr. Prof. 0 2 4 32 8
% 0 4,34 8,69 69,56 17,39
1d.ambidextria Nr. Prof. 0 0 0 1 45
% 0 0 0 2,17 97,82
1e.coordonarea
ochi-mână
Nr. Prof. 0 0 0 1 45
% 0 0 0 2,17 97,82
1f. rapiditatea
şi precizia
mișcărilor
Nr. Prof. 0 0 0 7 39
% 0 0 0 15,21 84,78
41
Tabel nr.2Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 2.
Tabel nr.3Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 3.
Tabel nr.4Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 4.
Tabel nr.5Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 5.
Întrebarea 1 2 3 4 5
2 Nr. Prof. 0 3 8 33 2
% 0 6,52 17,39 71,73 4,34
Întrebarea 1 2 3 4 5
3a.Pregătirea fizică Nr. Prof. 0 0 36 8
% 0 0 4,34 78,26 17,39
3b.Pregătirea
tehnică
Nr. Prof. 0 0 1 4 41
% 0 0 2,17 8,69 89,13
3c.Pregătirea
tactică
Nr. Prof. 0 0 1 5 40
% 0 0 2,17 10,86 86,95
3d.Pregătirea
psihologica
Nr. Prof. 0 2 2 30 12
% 0 4,34 4,34 65,21 26,08
3e.Pregătirea
psihomotrică
Nr. Prof. 0 0 3 13 30
% 0 0 6,52 28,26 65,21
3f.Pregătirea
teoretică
Nr. Prof. 2 2 12 12 18
% 4,34 4,34 26,08 26,08 39,13
Întrebarea 1 2 3 4 5
4 Nr. Prof. 0 5 16 10 15
% 0 10,86 34,78 21,73 32,60
Întrebarea 1 2 3 4 5
5 Nr. Prof. 0 0 0 2 44
% 0 0 0 4,34 95,65
42
Tabel nr.6Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 6.
Tabel nr.7 Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 7.
Tabel nr.8Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 8.
Tabel nr.9Tabel centralizator cu raspunsurile la intrebarea 9.
10.Ce consideraţi că lipseste sistemului românesc de selecţie în handbal?
Răspunsurile antrenorilor s-au referit în general la aspecte privind evaluarea sportivilor (lipsa probelor de
control) în vederea realizării unei selecții adecvate.
11. Ce consideraţi că lipseşte sistemului românesc de pregătire în handbal?
Repondenții s-au referit la probleme financiare, lipsa competițiilor, lipsa bazei materiale, altele.Doar 6
repondenți s-au referit la aspectele legate de pregătirea psihomotrică.Presupunem că realitatea din teren, directă,
mai puțin favorabilă în acest moment, influențează și își pune amprenta asupra răspunsurilor acestora.
12. Federația Română de Handbal oferă model de pregătire psihomotrică? (linie metodică).
100% din specialiștii investigați au răspuns -NU
13. Dacă da, atunci enumerați componentele care se regăsesc în modelul de pregătire.Nu a fost cazul
Întrebarea 1 2 3 4 5
6 Nr. Prof. 0 0 2 4 40
% 0 0 4,34 8,69 86,95
Întrebarea 1 2 3 4 5
7 Nr. Prof. 0 0 0 16 30
% 0 0 0 34,78 65,21
Întrebarea 1 2 3 4 5
8 Nr. Prof. 35 6 4 1 0
% 76,08 13,04 8,69 2,17 0%
Întrebarea 1 2 3 4 5
9 Nr. Prof. 0 0 1 18 27
% 0 0 2,17 39,13 58,69
43
CAPITOLUL VII
STUDIU PILOT PRIVIND ABORDAREA PSIHOMOTRICITĂŢII ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV
LA HANDBALISTELE JUNIOARE 12-13 ani
7.1. Demersul operațional al cercetării
Cercetarea preliminară s-a bazat pe un experiment de tip ameliorativ care a avut în vedere dezvoltarea
psihomotricităţii handbalistelor junioare 12-13 ani. Sportivele selecţionate în vederea realizării cercetării s-au
constituit în grupă experiment şi grupă control.
7.2. Subiecţii
Sportivele handbaliste, componente ale grupei experiment reprezintă echipa Clubului Sportiv Şcolar
Nr.1 Constanţa (n=18)– antrenor prof. D. R., iar grupa control a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv
Şcolar Medgidia(n=18)– antrenor prof. A. G..
7.3. Protocolul cercetării
Cerectarea s-a desfăşurat pe o perioadă de 11 luni, din luna august 2013 până în luna iunie 2014.
Tabel nr.10 Tabel centralizator cu volumul efectuat in macrociclul 2013-2014
7.4. Locul şi condiţiile desfăşurării experimentului pilot
Cercetarea s-a desfășurat în cadrul Clubului Sportiv Școlar nr.1 Constanța, în sala Liceului cu program
special Albatros Constanța pentru grupa experiment și în cadrul Clubului Sportiv Școlar Medgidia, în sala de
sport a clubului pentru grupa control. Ambele echipe au beneficiat de condiții optime de antrenament,
similare.Testările au respectat condițiile de cercetare și s-au aplicat în aceleași perioade, la aceleași ore, cu
subiecții odihniți și apți din punct de vedere medical.
7.5. Probele de control aplicate
S-au aplicat ambelor grupe experiment și de control următoarele probe și măsurători:
Masuratori antropometrice
Talia
Greutatea
Anvergura
Perioade Nr.microcicluri Nr.antrenamente Total ore Total ore alocate
cercetarii
Pregătitoare 29 săptămâni 196 409 40min/antr =130
Precompetitională 9 săptămâni 54 106 20min/antr = 18
Competițională 4 săptămâni 20 40+18meciuri 10min/antr = 3.33
Tranziție 6 săptămâni 12 24 60min/antr = 12
Vacanțe 2 săptămâni *** ***
TOTAL 50 282 579+18meciuri 163.33h.
44
Indice proporționalitate
Probe de determinare a lateralității membrelor superioare
Probe de determinare a lateralității membrelor inferioare
Probe de determinare a preferinței ocular
Proba de determinare a preferinței auditive
Probe de verificare a nivelului de psihomotricitate
Echilibru static și dinamic
Proba Flamingo
Proba de echilibru pe wobbleboard
Dribbling printre jaloane 20 m –
cu mâna preferată
cu mâna nepreferată
alternativ cu mâna dr și mâna stg.
Prindere pasare 30 sec
Prindere cu doua maini-pasare cu mâna îndemanatică
Pasare cu mâna dr -prindere cu mâna dr
Pasare cu mâna stg -prindere cu mâna stg
Aruncare la poartă prin cercul de gimnastică-10 încercări
Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 6 m
Aruncare la poartă cu pasi adaugati de la semicercul 6 m
Aruncare la poartă din saritură de la semicercul de6 m
7.5.Analiza datelor înregistrate la indicii de evaluare a nivelului de psihomotricitate specifice jocului de
handbal
7.5.1.Analiza indicilor înregistrați la proba de evaluare a echilibrului static- Proba Flamingo și wobble
board
Tabel nr.11 Tabel cu indicii înregistrați la testul Flamingo
La grupa expriment valorile înregistrate de la testarea inițială la testarea finală indică un progres de
2,128 min., semnificativ statistic la pragul de p<0,0005. La grupa control remarcăm aceeași evoluție pozitivă, de
la testarea inițială la testarea finală, diferența între medii fiind semnificativă statistic la p<0.0005.
Analiza comparativă a rezultatelor celor două grupe, experiment și control, scoate în evidență
superioritatea grupei experiment, diferența între medii fiind semnificativă statistic la pragul de semnificație
NR CRT TESTUL FLAMINGO (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T,I, T,F, T,I, T,F,
x+s 0,365+ 0,204 2,493+ 0,521 0,25+0,079 1,106+0,279
Cv% 55,89 20,899 31,6 25,226
T dependent 20,99 15,026
P p<0,0005 p<0,0005
T independent 9,957 p<0,0005
45
p<0.0005.ceea ce întărește faptul că sistemele de acționare care au fost aplicate pentru educarea acestei abilități
au fost extrem de efficient.
Tabel nr.12 Tabel cu indicii înregistrați la proba de echilibru pe wobble board
NR CRT TESTUL WABLEBOARD (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 0,274+ 0,116 3,189+ 0,832 0,187+0,047 1,577+0,409
Cv% 42,336 26,09 25,134 25,935
T dependent 15,999 14,885
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 7.377 p<0.0005
Testul de echilibru propus să se desfășoare pe o suprafață instabilă – wobble board a produs modificări
în evoluția acestei abilități, modificări pozitive relevate de progresul realizat de la prima testare la testarea
finală. Astfel, de la o medie de x+s=0,274+ 0,116min., se ajunge la media de x+s=3,189+ 0,832min., după cum
se vede o diferență semnificativă la p<0.0005 la grupa controlse înregistrează, deasemenea, o evoluție pozitivă,
diferența între medii fiind semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005. La analiza comparativă
între grupe se remarcă faptul că diferența între acestea, la testarea finală, este în favoarea grupei experiment,
pragul de semnificație certificând acest lucru ( p<0,0005).
7.5.2.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între
grupa experiment și grupa control
Tabel nr.13 Dribling printre jaloane pe 20 m -experiment-control
Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de dribling printre jaloane pe 20m., între grupa
experiment și grupa control ne indică faptul că programul propus și aplicat grupei experiment este net superior,
iar diferențele între mediile celor două grupe analizate la testarea finală sunt net superioare grupei experiment, la
pragurile de semnificație de p<0.0005
Dribling cu mâna
preferată/dr (sec.)
Dribling cu mâna
nepreferată/stg.(se
c.)
Dribling
alternativ cu
mâna stg. şi
mâna dr. (sec.)
TF TF TF
Gr.experiment(n=18) 6,435+0,573 6,516+0,537 6,012
Gr.control (n=18) 7,152±0,45 7,259±0,454 7,032
Test t Student
independent
4,175
4,483
6,166
Pragul de semnificație p<0.0005
p<0.0005
p<0.0005
46
7.5.3.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba de prindere – pasare, între grupa experiment
și grupa control
Tabel nr.14. Prindere pasare 30 sec.experiment-control
Analiza comparativă între cele grupe scoate în evidență eficiența programului propus de noi. Se
observă că la primele trei probe grupa experiment este net superioară, iar diferența între medii, la testarea finală,
este semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005.
7.5.4.3. Analiza comparativă a indicilor înregistrați la proba aruncare la poartă printr-un cerc susținut în
dreptul porții între grupa experiment și grupa control
Tabel nr.15. Aruncare la poartă prin cerc.- experiment-control
7.6. Concluzii asupra cercetării preliminare
1. Ancheta sociologică efectuată prin aplicarea unui chestionar la repondenți specialiști în jocul de handbal a
evidențiat faptul că
Nu există un sistem de selecție care să cuprindă și componenta psihomotrică, în situația în care
handbalul se caracterizează în special prin coordonarea dinamică, viteza de execuție,
ambidextrie/ambilateralitate, diversitate în execuția spre o parte sau alta, etc.
Nu există un model de pregătire/linie metodică care să vizeze și să cuprindă acest factor important al
pregătirii în antrenamentul sportivelor handbaliste.
Prindere cu două
mâini-pasare cu
mâna preferată
(nr.repetări/ 30sec.)
Pasare cu mâna
preferată -prindere
cu mâna preferată
(nr.repetări 30sec.)
Pasare cu mâna.
nepreferată, prindere
cu mâna nepreferată
(nr.repetări 30sec.)
TF TF TF
Gr.experiment
(n=18) 19,722 16,778±2,264 15,278±3,34
Gr.control
(n=18) 16,889 11,889±2,139 10,167±2,662
Test t
independent
3,976
6,66
5,077
Nr reușite din 10
aruncări
Aruncare la
poartă din
alergare de la
semicercul de 6
m
Aruncare la
poartă cu pasi
adaugati de la
semicercul de 6 m
Aruncare la
poartă din
saritura de la
semicercul de 6
m
TF TF TF
Gr.experiment(n=18) 6.667 7.056 7.056
Gr.control(n=18) 4.333 4.278 4.667
Test "t" Student
independent
4,455
6,974
3,968
P p<0.0005
p<0.0005
p<0.0005
47
Nu există probe de evaluare psihomotrică în afara uneia singure –dribling printre jaloane care verifică
coordonarea bimanuală.
Specialiștii afirmă faptul că alocă timp pentru pregătirea diferitelor componente ale psihomotricității
dar există o neconcordanță între ceea ce afirmă că alocă în antrenament și faptul că aceștia acordă punctaj
maxim sau submaximal aproape tuturor componentelor psihomotricității.
Niciunul dintre repondenți nu a denumit și alte componente ale psihomotricității ceea ce convinge că
psihomotricitatea este practicată, aplicată într-o oarecare măsură, dar mai puțin cunoscută teoretic. În discuțiile
cu antrenorii atunci când li s-a cerut rezolvarea chestionarului s-a remarcat faptul că unii au dorit denumirea
componentelor si unii au asociat-o cu pregătirea psihologică.
Toti speciliștii sunt de accord cu importanța pregătirii psihomotrice
2. Probele de motricitate au scos în evidență:
Grupa experiment a progresat de la o testare la cealaltă la toate probele
Grupa control a progresat și ea; trebuie să subliniem faptul că la această vârstă se lucrează oricum
pentru elementele și procedeele tehnico-tactice necesare jocului. Echipa de control care a reprezentat grupa
control s-a calificat până la turneul semifinal.
Analiza comparativă între grupa experiment și grupa control a scos în evidență faptul că diferența între
medii de la testarea inițială la testarea finală este în favoarea grupei experiment la toți indicatorii cercetați, cu o
semnificație statistic puternică.
Grupa experiment s-a calificat la turneul final
PARTEA aIII-a
INTERVENȚIE ASUPRA COMPONENTELOR PSIHOMOTRICITĂȚII ÎN ANTRENAMENTUL
SPORTIV LA HANDBALISTELE JUNIOARE III- 13-14 ANI
EXPERIMENTUL DE BAZĂ
CAPITOLUL IX
DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII
9.1. Premise şi aserţiuni interogative
Am pornit in cercetarea noastră de la constatările obținute în primul rând, prin vizionarea unor meciuri
de elită, în campionate naționale și internaționale, fapt favorizat de locația în care echipa campioană a României
(H.C.M. Constanța) își desfășoară antrenamentele și de fapul că am urmărit antrenori de top, de nivel
internațional, care au condus antrenamente și lecții practice deosebite. Remarca principală a fost aceea că jocul
de handbal de înalt nivel se bazează pe o foarte mare viteză și detentă într-o simbioză deplină cu o coordonare
specializată, cu echilibru, schemă corporală, orientare spațială și temporală, cu viteză de reacție, decizie și
anticipare.
Cercetarea experimentală de bază, propriu-zisă, s-a bazat pe câteva aserțiuni interogrative, care au
constat în:
48
1. Este necesar un sistem de selecție al sportivilor bazat și pe componentele psihomotricității?
2. Este necesară pregătirea componentelor psihomotricității încă de la inițiere?
3. Performanța sportivă crește în măsura în care se pune accent pe antrenabilitatea psihomotricității?
Astfel, din aceste considerente putem afirma că elaborarea unui model de pregătire care să cuprindă
componentele psihomotricității și elaborarea și aplicarea unei baterii de teste care evaluează aceste
componente va determina realizarea unui profil complet, actual, al sportivului handbalist în integralitatea lui.
Elaborarea modelului de pregătire psihomotrică la nivel de junioare III, alături de modelul de pregătire
motrică, tehnico-tacică, psihologică și teoretică va contribui la obținerea de prformanțe sportive superioare.
9.2. Obiectivele cercetării experimentale de bază
Obiectivul primordial al cercetării experimentale propriu-zise este acela de a interveni în procesul de
antrenament la nivelul handbalistelor junioare III cu un model de pregătire psihomotrică. Avem în vedere în
acest sens, creșterea performanțelor sportive în jocul de handbal.
Un alt obiectiv al cercetării experimentale este acela de elaborare a modelului de pregătire și evaluare a
componentelor psihomotricității la nivelde junioare și diseminarea acestuia către federația de specialitate.
9.3. Scopul şi sarcinile cercetării experimentale de bază
Scopul cercetării experimentale este de a verifica eficienţa unui model de pregătire al psihomotricității
la nivel de juniori III în jocul de handbal.
Sarcinile cercetării constau în:
Identificarea sistemelor de acționare pentru educarea componentelor psihomotricității
Stabilirea perioadei destinate cercetării experimentale de tip ameliorativ şi elaborarea unui plan de
pregătire
Identificarea grupurilor de subiecţi şi distribuţia acestora în grupuri de experiment şi control
Elaborarea, identificarea şi aplicarea testelor/probelor de control
Recoltarea, prelucrarea şi analiza datelor înregistrate
Emiterea de concluzii şi propuneri
9.4. Ipotezele cercetării
Aplicarea în antrenamentul sportiv a unui model de pregătire axat pe educarea componentelor
psihomotricității și care se bazează pe sisteme de acționare moderne, la sportivele handbaliste-
junioare III va conduce la performanțe sportive superioare.
Intervenția programată în antrenamentul sportiv din handbal cu un sistem de mijloace special
selecţionate şi sistematizate se va corela pozitiv cu indici superiori ai pregătirii motrice şi tehnice a
jucătoarelor de handbal.
9.5. Prezentarea subiecţilor cercetării
Eşantionul investigat a cuprins un număr de 36 de sportivi, împărţiţi în 2 grupe – experiment (N = 18)
şi de control (N =18).
49
Grupa experiment a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv Școlar Nr.1 Constanța, antrenor
D. R.
Grupa control a fost reprezentată de echipa Clubului Sportiv Școlar Medgidia antrenor G. A.
Vârsta sportivelor celor două grupe se încadrează la categoria – junioare 13-14ani.
9.6. Organizarea cercetării
9.6.1. Locul şi condiţiile de desfăşurare ale cercetării experimentale
Experimentul s-a desfăşurat la echipa de junioare handbaliste ale Clubului Sportiv Școlar Nr.1
Constanța, care a constituit grupa de experiment şi la echipa Clubului Sportiv Școlar Medgidia care a constituit
grupa de control. Antrenamentele s-au desfăşurat în sala Liceului „Albatros” Constanţa la grupa experiment şi în
sala Clubului Sportiv Mdgidia la grupa control. Condiţiile de desfăşurare ale cercetării au îndeplinit standardele
cerute în vederea realizării experimentului ştiinţific.
9.6.2.1. Etapele de desfăşurare a cercetării experimentale de bază
Etapa a-III-a 2014-2015
Experimentul de bază privind pregătirea echipei de handball junioare 12-13 ani şi participarea în
campionatul național
Selecţionarea grupelor de cercetare şi efectuarea de măsurători antropometrice şi fiziologice
Elaborarea sistemului de pregătire pe componente ale psihomotricității
Elaborarea planului de pregătire sportivă-junioare III-handbal
Elaborarea, selecţionarea şi aplicarea testelor/probelor de control în vederea evaluării capacităţii
psihomotrice a jucătoarelor de handbal
Efectuarea testelor de laborator- laboratorul de psihologie
Analiza și interpretarea datelor înregistrate in laborator și pe teren
Elaborarea de concluzii pentru experimentul propriu-zis
9.6.3.Durata experimentului de bază
Cercetarea s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni, din luna iulie 2014 până în luna iunie 2015.
Tabel nr. 16 Tabel centralizator cu volumul efectuat in macrociclul 2014-2015
Perioade Nr.microciclur
i
Nr.antrenament
e
Total ore Total ore alocate
cercetarii
Pregătitoare 19 săptămâni 137 287 40min/antr =91,33
Precompetitională 14 săptămâni 90 180 20min/antr = 30
Competițională 8 săptămâni 40 80+17meciuri 10min/antr = 6,66
Tranziție 6 săptămână 12 36 60min/antr =12
Vacanțe 2 săptămâni *** ***
TOTAL 49 279 583+17meciuri 139.93h.
50
9.6.4. Probele de control aplicate
S-au aplicat ambelor grupe experiment și de control următoarele probe și măsurători:
Masuratori antropometrice
Talia
Greutatea
Anvergura
Probe de laborator
Testul timp reacţie simplu « TRS »
Testul timp reacţie de discriminare TRD
Testul timp reacţie la alegere (timp reacṭie stimuli complecși) « TRSC »
Timp de decizie
Test de apreciere a abilităţii de coordonare mână-picior - autotempo“RCMV”
Test de apreciere a abilităţii de coordonare mână-picior- starea de vigilenṭӑ. “RCMV”
Probe de verificare a nivelului de psihomotricitate
Echilibru static și dinamic
Proba Flamingo
Echilibru pe wobble board
Dribbling printre jaloane 20 m –
Cu mâna preferată (dominantă)
Cu mâna nepreferată(nondominantă)
Alternativ cu mâna preferată și mâna nepreferată
Prindere pasare 30 sec
Prindere cu doua mâini-pasare cu mâna preferată
Pasare cu mâna preferată-prindere cu aceeași mână
Pasare cu mâna nepreferată -prindere cu aceeași mână
Pasa pe la spate
Pasa peste umar
Aruncare la poarta prin cercul de gimnastica-10 încercări
Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 9m
Aruncare la poartă din alergare de la semicercul de 6m
Aruncare la poartă cu pași adaugati de la semicercul de 9 m
Aruncare la poartă cu pași adaugati de la semicercul de 6 m
Aruncare la poartă din săritură de la semicercul de 9 m
Aruncare la poartă din săritură de la semicercul de 6 m
Aruncare la poartă cu întoarcere spre dr/stg
Proba -viteza de reacție specifică
51
9.8. Programul propus pentru educarea psihomotricității la handbalistele junioare III
Programul aplicat în faza a doua a cercetării au inclus exerciții propuse care au avut în vedere
educarea/dezvoltarea componentelor psihomotrice, și au cuprins:
Exerciții executate fără minge/ cu minge
Exerciții executate cu minge mai ușoară/grea (mingi din material plastic minge medicinală)
Exerciții executate cu mingii de diferite dimensiuni (tenis, fotbal, baschet)
Exerciții executate individual/cu partener
Exercitii executate cu coechipier/adversar
Exerciții executate contra-timp – a contat nr.repetari în unitate de timp
Exerciții executate în viteză maximă- s-a evaluat timpul
Exerciții executate în condiții variate de sol (nisip, coritan, parchet)
Exerciții executate în condiții limitate spațial (sală, semicerc de 6m. de 9m., de pe poziții diferite față
de poartă, ar. prin cerc, alte ținte)
Exerciții executate în condiții diverse de echilibru (de pe bancă, bossu, wobble board)
Exerciții executate în condiții de rotații
Exerciții executate în condiții de manualitate/ lateralitate diversă: cu mâna preferată, cu mâna
nepreferată, cu ambele mâini.
CAPITOLUL X
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ÎNREGISTRATE ÎN EXPERIMENT
10.2. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la probele de motricitate specifică
10.2.1. Proba de echilibru- Flamingo
Tabel nr. 17 Tabel centralizator cu mediile grupelor experiment și control la proba de echilibru Flamingo
NR CRT TESTUL FLAMINGO
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 2.493±0.521 4.293±0.642 0.741±0.348 0.919±0.282
Cv% 20.899 14.955 46.964 30.686
T dependent 14.977 3.233
P p<0.0005 p<0.005
T independent 20.414 p<0.0005
La proba de echilibru, în cadrul gupei experiment se remarcă o evoluție pozitivă, de la testarea inițială
la testarea finală, cu 1.8min. Grupa control evoluează și ea dar cu 0.17min. De remarcat este faptul că la
testarea finală, analiza comparativă a scos în evidență faptul că diferența între mediile celor două grupe este
semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005 în favoarea grupei experiment ceea ce confirmă
eficacitatea exercițiilor de echilibru practicate.
52
10.2.2. Proba de echilibru pe Wobble board
Tabel nr. 18 Tabel centralizator cu mediile grupelor experiment și control la proba de echilibru pe Wobble
board
NR CRT TESTUL WABLEBOARD
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 3.189±0.832 5.224±0.909 1.577±0.409 1.618±0.384
Cv% 26.09 17.4 25.935 23.733
T dependent 12.134 0.578
P p<0.0005 p>0.05
T independent 15.504 p<0.0005
Și la această probă în care echilibrul este testat pe o suprafață mobilă, instabilă, cerând din partea
subiecților în plus, concentrare pe postură, chinestezie, ideomotricitate, justifică orientarea antrenorului de a
aplica sisteme de acționare legate de această componentă prin rezultatele net superioare ale grupei experiment
față de grupa control. Astfel, aceasta de la testarea inițială la testarea finală progresează cu
2.035min.(p<0.0005.)față de grupa control, care de la o testare la alta prezintă o creștere de 0,041min., diferența
între medii nefiind semnificativă statistic la p>0.05.
Analiza comparativă dintre cele două grupe, la testarea finală, evidențiază avantajul grupei experiment,
astfel că, diferența între medii este semnificativă statistic la pragul de semnificație p<0.0005.
10.3. Analiza indicilor înregistraţi la proba dribling printre jaloane pe 20m.
10.3.1. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna preferată/ îndemânatică
Tabel nr. 19 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de dribling cu mâna preferată
NR CRT Dribling cu mânapreferată (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.424+0.572 6.091+0.566 7.152+0.45 7.075+0.471
Cv% 8.904 9.292 6.292 6.657
T dependent 17.934 5.033
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 5.67 p<0.0005
Analiza comparativă scoate în evidență superioritatea programului aplicat grupei experiment față de
grupa control care a exersat și ea aceste procedee tehnice (p<0.0005.).
53
10.3.2. Proba dribling printe jaloane 20m. cu mâna nepreferată/neîndemânatică
Tabel nr. 20 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de dribling cu mâna
nepreferată
NR CRT Dribling cu mâna nepreferată (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.516+0.537 6.138+0.545 7.259+0.454 7.209+0.465
Cv% 8.241 8.879 6.254 6.45
T dependent 18.534 4.026
P p<0.0005 p<0.005
T independent 6.343 p<0.0005
Comparația între grupe ne oferă o imagine a eficienței programului propus de noi, astfel că diferența
între grupe de la testarea inițială la testarea finală are semnificație statistică la p<0.0005 în favoarea grupei
experiment
10.3.3. Proba dribling printe jaloane 20m. alternativ cu mâna preferată/ îndemânatică
Tabel nr.21 Tabel centralizator cu mediile grupa experiment și control la proba de dribling alternativ-20m.
NR CRT Dribling alternativ cu mâna preferată şi mâna nepreferată (sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.012+0.566 5.627+0.505 7.032+0.415 6.953+0.423
Cv% 9.415 8.975 5.902 6.084
T dependent 12.182 6.641
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 8.54 p<0.0005
Analiza comparativă între gupe scoate în evidență faptul că deși amble grupe progresează, grupa
experiment are avantajul introducerii variabilei independente care se dovedește a fi oportun implmentată,
progresul fiind evident față de grupa control. Diferența între medii la testarea finală este semnificaivă statistic la
pragul de semnificație p<0.0005.
În general, se constată o îmbunătățire a timpilor de viteză pe 20m.execuția fiind realizată în condiții de
lateralitate și ambidextrie specifică jocului de handbal, la ambele grupe. Nu trebuie să neglijăm faptul co și
grupa control lucrează pentru perfecționare, însă, variabila independent aplicată grupei experiment a situat-o pe
aceasta în avantaj față de grupa control..
10.4. Analiza indicilor înregistraţi la proba de prindere- pasare la grupa experiment şi grupa control
10.4.1.Proba prindere cu două mâini, pasare cu mâna preferată în 30 sec
54
Tabel nr. 22 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu două mâini
pasare cu mâna preferată/îndemânatică în30 sec.
Analiza comparativă între medii ne indică faptul că variabila independentă a creat superioritate grupei
experiment față de grupa control.(p<0.0005). sistemele de acționare propuse au condus la un progres mai mare
la grupa experiment. Trebuie să specificăm faptul că și grupa control își antrenează și utilizează aceleși procedee
tehnice și reprezintă o adversară redutabilă a echipei noastre.
10.4.2. Proba pasare cu mâna îndemânatică - prindere cu mâna preferată/îndemânatică
Tabel nr. 23Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu mâna
îndemânatică pasare cu mâna preferată în 30 sec.
NR CRT Pasare cu mâna îndemânatică - prindere cu mâna preferată
(nr. repetări 30sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 16.611±2.033 20.333±2 11.889±2.139 12.667±1.847
Cv% 12.239 9.836 17.991 14.581
T dependent 19.108 3.112
P p<0.0005 p>0.05
T independent 11.947 p<0.0005
Comparația între grupe arată că programul propus și aplicat grupei experiment a fost deosebit de
eficient și remarcăm și pragul de semnificație de p<0.0005.
10.4.3. Proba pasare cu mâna neîndemânatică - prindere cu mâna nepreferată/neîndemânatică
Tabel nr.24 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de prindere cu mâna
nepreferată pasare cu mâna nepreferată în 30 sec.
NR CRT Pasare cu mâna nepreferată - prindere cu mâna nepreferată
(nr. repetări 30sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 15.278±3.34 19±2.951 10.167±2.662 10.833±2.684
Cv% 21.862 15.532 26.183 24.776
T dependent 16.48 2.486
P p<0.0005 p>0.05
T independent 8.686 p<0.0005
NR CRT Prindere cu două mâini - pasare cu mâna preferată
(nr. repetări 30sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 19.72±2.16 23.611±1.97 16.889±2.111 17.944±1.984
Cv% 10.973 8.365 12.499 11.057
T dependent 13.399 6.174
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 8.589 p<0.0005
55
Se remarcă la această probă, deosebit de dificilă la această vârstă și la acest nivel de pregătire că
programul implementat în antrenamntul sportive al handbalistelor – junioare III destinat educării componentelor
psihomotricității a fost eficient și a condus la un progres semnificativ (p<0.0005).
10.4.4. Proba pasa pe la spate
Tabel nr.25 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de pasare pe la spate în 30 sec.
NR CRT Pasă pe la spate (nr. repetări 30 sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 12.556±3.276 16.611±3.051 10±1.815 10.278±2.164
Cv% 26.091 18.367 18.15 21.055
T dependent 19.718 0.838
P p<0.0005 p>0.05
T independent 7.183 p<0.0005
Analiza comparativă între grupe indică diferențele între grupe la pregătirea acestor procedee de pasare
în favoarea grupei experiment. Se remarcă încă odată eficiența exercițiilor selecționate, elaborate, corect dozate
și aplicate în cercetarea de față
10.4. 5 . Proba pasa peste umăr
Tabel nr.26 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de pasare peste umăr în 30 sec.
NR CRT Pasă peste umăr(nr. repetări 30 sec.)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 8.5±2.706 11.944±2.508 6.5±1.917 7.167±2.203
Cv% 31.835 20.998 29.492 30.738
T dependent 17.08 2.286
P p<0.0005 p>0.05
T independent 6.071 p<0.0005
De la testarea inițială la testarea finală, grupa experiment obține o îmbunătățire de 3.444 rep/30sec.
Diferența între medii este semnificativă statistic la pragul de smnificație p<0.0005. Se observă totuși o lipsă
totală de omogenitate, performanțele variind mult de la o sportivă la alta.Grupa control nu prezintă progres și
deci nici semnificație statistică. Variabiliatea datelor este deasemenea foarte mare și indică lipsa omogenității.
10.5. Analiza indicilor înregistraţi la proba de aruncare la poartă printr-un cerc, la grupa experiment şi
grupa control
10.5.1. Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-9m.
56
Tabel nr.27 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă prin
cercul de gimnastică-9m.
NR CRT Aruncare la poartă din alergare de la 9 m (nr reusite din 10
încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 5.2± 1.43 7.833± 1.42 2.33+1.188 3.222+1.437
Cv% 27.518 18.192 50.922 44.6
T dependent 12.088 2.973
P p<0.0005 p>0.05
T independent 9.667 p<0.0005
Analiza comparativă între grupe evidențiază programul propus ca fiind eficient și bine structurat, mai
ales că probele nu sunt foarte facil de executat.
10.5. 2.Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică-6m.
Tabel nr.28Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartădin
alergare prin cercul de gimnastică - 6m.
NR CRT Aruncare la poartă din alergare de la 6 m (nr.reusite din 10
încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.667± 1.847 8.778± 1.353 4.333+1.237 4.722+1.406
Cv% 27.704 15.414 28.548 29.776
T dependent 10.761 2.364
P p<0.0005 p>0.05
T independent 8.819 p<0.0005
Analiza mediior grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă prin cercul de gimnastică
de la 6m. evidențiază grupa experiment care prezintă o creștere a acestora și care prezintă semnificați
statisticălap<0.0005. Grupa control nu prezintă îmbunătățiri semnificative ale mediilor (p>0.05). Variabilitatea
datelor este foarte mare, deci ambele grupe sunt neomogene.
10.5. 3. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -9m.
Tabel nr. 29Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu pași
adăugați prin cercul de gimnastică - 9m.
NR CRT Aruncare la poartă cu pași adăugați de la 9 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 4.722±1.994 7.556±1.199 2.83+1.886 3.278+1.965
Cv% 42.228 15.868 66.573 59.945
T dependent 10.449 3.063
P p<0.0005 p<0.005
T independent 7.885 p<0.0005
Analiza comparativă între cele două grupe pune în evidență faptul că grupa experiment este net
superioară în ceea ce privește performanța obținută la această probă, că programul aplicat a fost eficient și a
produs efecte positive.( p<0.0005).
57
10.5.4. Aruncare la poartă cu pași adăugați prin cercul de gimnastică -6m.
Tabel nr. 30 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu pași
adăugați prin cercul de gimnastică - 9m.
NR CRT Aruncare la poartă cu pași adăugați de la 6 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA MARTOR
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 7.056±1.305 8.944±0.99 4.278+1.074 4.833+1.383
Cv% 18.495 11.158 25.105 28.616
T dependent 10.567 3.344
P p<0.0005 p<0.005
T independent 10.227 p<0.0005
Ambele grupe prezintă semnificație de la testarea inițială la testarea finală, însă cel mai important lucru
este că variabila independentă aplicată grupei de experiment a produs modificări pozitive mult mai
semnificative decât la cealaltă grupă (p<0.0005).Coeficientul de varuiabilitate ne indică o lipsă a omogenității
pentru ambele grupe.
10.5. 5.Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -9m.
Tabel nr. 32 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă din
săritură prin cercul de gimnastică - 9m.
NR CRT Aruncare la poartă din săritură de la 9 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 5.5±2.149 8.16±71.425 2.33+1.534 2.83+1.383
Cv% 39.073 17.448 65.752 48.818
T dependent 10.995 2.431
P p<0.0005 p>0.005
T independent 11.396 p<0.0005
Analizând grupele, clar se evidențiază grupa experiement prin numărul de reușite din 10 încercări
realizate la testarea finală. Diferența între mediile celor două grupe de 5,33 este semnificativă statistic la pragul
de semnificație de p<0.0005.
10.5.6. Aruncare la poartă din săritură prin cercul de gimnastică -6m
Tabel nr. 32 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă din
săritură prin cercul de gimnastică - 6m.
NR CRT Aruncare la poartă din săritură de la 6 m (din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 7.056±1.92 10 ±1.305 4.66+1.68 5.27+1.526
Cv% 27.268 14.591 35.997 28.912
T dependent 9.628 3.335
P p<0.0005 p<0.005
T independent 7.746 p<0.0005
La această probă, de aruncare la poartă din săritură de pe semicercul de 6m. sau de semicercul de 9 m.
după cum se vede în tabelele centralizatoare creșterile mediilor de la o testare la alta nu sunt spectaculoase.
Avem în vedere dificultatea probei, faptul că sarcina de a înscrie gol din acțiunea de săritură, numai prin cercul
suspendat, coordonarea impusă, mișcarea perturbatoare, în general condițiile de execuție dificile nu oferă ocazia
58
realizării unui progress mare.Astfel grupa experiment are o creștere a mediei de 3,878 aruncări, iar grupa control
de 0,667, (de nici o aruncare). Diferența între mediile celor două grupe este semnificativă statistic la pragul de
p<0.0005.
10.5.7. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea nepreferată prin cercul de gimnastică
Tabel nr. 33 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu
întoarcere spre partea nepreferată
NR CRT Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea nepreferată
(reusite/10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 5.667+ 1.815 7.944+ 1.434 4.111+ 1.711 4.389+1.42
Cv% 32.028 18.051 41.62 32.354
T dependent 11.693 1.426
P p<0.0005 p>0.05
T independent 7.474 p<0.0005
Analiza mediilor grupelor din cercetare evidențiază grupa experiment cu un progres care subliniază
eficiența programului propus de noi. Variabilitatea datelor la ambele echipe este mare deci se remarcă o
omogenitate mică
10.5.8. Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată, prin cercul de gimnastică
Tabel nr.34 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de aruncare la poartă cu
întoarcere spre partea preferată
NR CRT Aruncare la poartă cu întoarcere spre partea preferată (din 10
încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 6.556+ 1.79 8.5+1.465 3.833+ 1.917 4.444+ 1.723
Cv% 27.303 17.235 50.013 38.771
T dependent 11.373 3.716
P p<0.0005 p<0.005
T independent 7.609 p<0.0005
Această probă se execută în condiții de preferință a piciorului de suport și de aruncare pe brațul
preferat.Condițiile de exersare ale grupei experiment au condus la realizarea unui progress semnificativ statistic
la grupa de experiment.(p<0.0005).
10.5.9. Viteza de reacție în condiții de motricitate specifică
Tabel nr.35 Tabel centralizator cu mediile grupei experiment și control la proba de viteză de reacție
NR CRT Viteza de reacție (nr. reușite din 10 încercări)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 1.889+ 0.9 5.556+ 1.199 1.833+0.618 3.444+0.784
Cv% 47.644 21.58 33.715 22.764
T dependent 32.07 9.796
P p<0.0005 p<0.0005
T independent 6.255 p<0.0005
La această probă de control cu grad sporit de dificultate, grupa experiment obține performanțe mult
îmbunătățite la testarea finală față de testarea inițială, semnificația statistică atestând acest progress (p<0.0005).
59
Grupa de control obține și ea o îmbunătățire a indicilor la testarea finală față de testarea inițială (p<0.0005). Deși
ambele grupe își îmbunătățesc performanțele, grupa experiment prezintă avantajul (față de grupa experiment)
unui program special conceput în vederea educării psihomotricității.(p<0.0005).
10.6. Analiza și interpretarea datelor înregistrate la testele de laborator-aparatul psiselteva
10.6.1.Timpul de reacție simplu
Tabel nr.36 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție simplu
Analiza comparativă între grupe ne arată o semnificație la un prag de p<0.014, ceea ce denotă că
programul propus și aplicat grupei experiment a fost eficient și a produs îmbunătățiri la nivelul timpului de
reacție. Coeficientul de variabilitate se încadrează la ambele grupe în limite normale și indică o omogenitate
crescută.
10.6.2.Timpul de reacție de discriminare
Tabel nr.37 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție de discriminare
Comparând statistic cele două grupe se remarcă avantajul grupei experiment, iar semnificația
statistică, prin pragul de semnificație confirmă acest lucru, p<0,002. Coeficientul de variabilitate se încadrează
în limitele unei omogenități crescute pentru ambele grupe, atât la testarea inițială cât și la testarea finală.
Testul timp reacţie simplu « TRS » sec.
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 26.28+2,53 25.00+1.455 26.58+1.64 26.14+1.38
Cv% 9.627 5.82 6.170 5.279
T dependent 2,152 1.999
P p<0.038 p>0.05
T independent 2.456 p<0.014
Media timpului de reactie de discriminare « TRD »
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 35.67+3.481 33.44+2.854 37,67+ 3,581 35,73+ 3,125
Cv% 9.758 8.534 9.506 8.746
T dependent 2,095 2,348
P p<0,044 p<0,032
T independent 3,389 p <0,002
60
10.6.3. Timp de decizie
Tabel nr.38 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de decizie
TIMP DE DECIZIE
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 9.72+1.214 7.22+1.282 10,33+2,181 9.61+1,942
Cv% 12.48 17.75 21.11 20.20
t dependent 2,309 1,773
P p<0,027 p>0,070
t independent 2.113 p<0,046
Analiza între grupe scoate în evidență că diferența între mediile celor două grupe, de la testarea finală
este semnificativă statistic în favoarea grupei experiment la p<0,046. Se remarcă faptul că ambele grupe
prezintă omogenitate a datelor înregistrate, variația față de medie fiind mică.
10.6.4. Timp de reacție la alegere
Tabel nr. 39 Tabel reprezentativ cu valorile timpului de reacție la stimuli complecși
Media timpului de reactie – testul Timp de reactie la alegere (timp
reactie stimuli complecsi) « TRSC »
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 71.00+7.178 67.22+4.596 72,22+4,796 71.63+4,631
Cv% 10.10 6.83 6.64 6.46
t dependent 2,131 1,456
p p<0,040 p>0,154
t independent 2,084 p<0,045
La analiza comparativă se observă că, grupa expriment este net suprioară la această probă, diferența
între mediile celor două grupe fiind semnificativă statistic p<0,045.
Variația datelor față de medie este mică, datele înregistrate prezentând o omogenitate bună, atât la testarea
inițială cât și la testarea finală
10.6.5.Coordonare mână-picior (viteza lentă)
Tabel nr.40 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /viteza lentă
Media timpului de reactie pentru Testul de reactivitate, coordonare
mana- picior, vigilenta « RCMV » (viteza lenta v1)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 1.286+0.223 1.054+0.167 1,454+0,167 1,221+0,135
Cv% 17,34 15,84 11,48 11,05
T dependent 2,271 2,016
P p<0,033 p<0,050
t independent 2,864 p<0,011
Media timpului de reacție pentru testul de reactivitate, coordonare mâna-picior, vigilența « RCMV »
(viteza lentă v1) este net mai bună la grupa experiment decât a grupei control, asfel că diferența între medii la
testarea finală este semnificativă statistic la p<0,011, deși ambele progresează de la testarea inițială la testarea
61
finală. Variabilitaea datelor se încadrează în limitele unei omogenități medii pntru amble grupe și pntru ambele
etape ale testării.
10.6.6. Coordonare mână-picior (viteza rapidă)
Tabel nr. 41 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /viteza rapidă
Media timpului de reactie pentru Testul de reactivitate, coordonare
mana- picior, vigilenta « RCMV » (viteza rapida v2)
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 1.001+0.096 0.918+0.039 1,1866+ 0,139 1,094+0,141
Cv% 9,59 4,24 11,71 3,74
t dependent 2,084 1,867
P p<0,045 p>0,071
t independent 2,428 p<0,021
Analiza comparativă între grupe reliefează fapul că grupa experiment își îmbunătățește indicii, iar
programul propus pentru ameliorarea componentelor psihomotricității a fost eficient,(p<0,021).
Coeficientul de variabilitate se încadrează în limite cuprinse între 0 și 10 ceea ce înseamnă că grupele sunt
omogene.
10.6.7.Coordonare mână-picior (autotempo)
Tabel nr.42 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /autotempo
Media timpului autotempo pentru Testul de reactivitate, coordonare
mâna- picior, vigilenta <<RCMV>>
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 45,196+5.102 40.658+4.202 47,938+6,208 45,275+5,941
Cv% 11,28 10,33 12,95 13,12
T dependent 2,773 2,868
P p<0,018 p<0,015
t independent 3,599 p<0,001
Coordonarea mână-picior vizată de acest test, prezintă indici superiori la testarea finală față de testarea
inițială atât la grupa experiment cât și la grupa control, diferențele între medii prezntând semnificație statistică.(
p<0,018 și p<0,015). Între grupe se observă o diferență statistică la p<0.001, ceea ce confirmă avantajul grupei
experiment față de grupa control și subliniază încă odată eficiența programului propus de noi.
62
10.6.8.Coordonare mână-picior timp reacție vigilență)
Tabel nr. 43 Tabel reprezentativ cu valorile testului de reactivitate, coordonare mână-picior /timp reacție-
vigilență
Media timpului de reacție- vigilență RCMV
Grupe GRUPA EXPERIMENT GRUPA DE CONTROL
Testari T.I. T.F. T.I. T.F.
x+s 69,768+5
.178
65.944+4.107 70,944+5,107 70,235+4,823
Cv% 7,42 6,22 7,19 6,86
T dependent 2,083 1,586
P p<0,045 p>0,122
t independent 2,126 p<0,042
Analiza comparativă între grupe arată, ca rezultantă pozitivă, faptul că sistemele de acționare propuse
și aplicate în antrenamentul handbalistelor junioare III a fost eficient.Coficientul de variabilitate indică
omogenitate a datelor la ambele grupe și pentru toate testările.
63
CAPITOLUL XI
ANALIZA CORELATIVĂ A PARAMETRILOR MOTRICI SPECIFICI CU PARAMETRI
ÎNREGISTRATI PRIN APARATUL PSISELTEVA
11.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
11.1.1. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - dribling și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
Tabel nr. 44 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – dribling la grupa
experiment
DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT T1 T2 T3
Media TRS
Pearson
Correlation ,771** ,750** ,795**
p ,000 ,000 ,000
Media TRD
Pearson
Correlation ,691** ,587* ,555*
p ,001 ,010 ,017
Coeficientul de adecvare TRD
Pearson
Correlation ,812** ,576* ,797**
p ,000 ,012 ,000
Timp de decizie
Pearson
Correlation ,848** ,722** ,864**
p ,000 ,001 ,000
Media TRSC
Pearson
Correlation ,770** ,523* ,715**
p ,000 ,026 ,001
Media RCMV (viteza lenta v1)
Pearson
Correlation ,733** ,607** ,810**
p ,001 ,008 ,000
Media RCMV (viteza rapida v2)
Pearson
Correlation ,556* ,513* ,556*
p ,017 ,029 ,017
Media autotempo coordonare
mana- picior, RCMV
Pearson
Correlation ,677** ,592** ,758**
p ,002 ,010 ,000
Medie timp de reacție
Vigilenta-RCMV
Pearson
Correlation ,701** ,588* ,582*
p ,001 ,010 ,011
Legenda:
T1.Dribling cu mâna îndemanatică
T2. Dribling cu mana neîndemânatică
T3. Dribling alternativ
corelație pefectă (p< 0.01) se remarcă la:
- proba de evaluare a timpului de reacție simplu cu toate procedeele de dribling
- timpul de decizie cu toate procedeele de dribling
**. Corelație semnificativă la p< 0.01 (2-tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2-tailed).
64
- vieza lentă și
- coordonarea mână-picior cu toate procedeele de dribling.
corelație pefectă (p< 0.01) mai întâlnim la:
- timpul de reacție de discriminare cu proba de dribling cu mâna îndemânatică
- coeficientul de adecvare TRD cu dribling cu mâna îndemanatică și dribling alternativ
- media timpului de reacție vigilența RCMV cu dribling cu mâna îndemânatică
corelație la p< 0.05 cu celelalte probe
11.1.2. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - pase și testele efectuate pe aparatul
PSISELTEVA la grupa experiment
Tabel nr.45 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – pase la grupa
experiment
DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT T4 T5 T3 T7 T8
Media TRS
Pearson
Correlation ,734** ,786** ,777** ,711** ,761**
p ,001 ,000 ,000 ,001 ,000
Media TRD
Pearson
Correlation ,516* ,564* ,473* ,567* ,505*
p ,028 ,015 ,048 ,014 ,033
Coeficientul de adecvare TRD
Pearson
Correlation ,595** ,811** ,694** ,765** ,788**
p ,009 ,000 ,001 ,000 ,000
Timp de decizie
Pearson
Correlation ,803** ,897** ,791** ,878** ,847**
p ,000 ,000 ,000 ,000 ,000
Media TRSC
Pearson
Correlation ,545* ,668** ,484* ,671** ,615**
p ,019 ,002 ,042 ,002 ,007
Media RCMV (viteza lenta v1)
Pearson
Correlation ,589* ,795** ,493* ,602** ,573*
p ,010 ,000 ,038 ,008 ,013
Media RCMV (viteza rapida v2)
Pearson
Correlation ,622** ,676** ,583* ,588* ,517*
p ,006 ,002 ,011 ,010 ,028
Media autotempo coordonare
mana- picior, RCMV
Pearson
Correlation ,453 ,651** ,445 ,575* ,496*
p ,059 ,003 ,065 ,013 ,036
Medie_tr_
vigilenta_RCMV
Pearson
Correlation ,632** ,594** ,761** ,618** ,705**
p ,005 ,009 ,000 ,006 ,001
Legenda:
T4 - Prindere cu doua mâini, pasare cu mâna îndemanatică în 30 de sec
T5 - Pasare cu mâna îndemanatică - prindere cu mâna îndemanatică
T6 - Pasare cu mâna neândemânatică - prindere cu mâna neîndemânatică
T7 - Pasa pe la spate
T8 – Pasa peste umăr
**. Corelație semnificativă la p< 0.01 (2-tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2-tailed).
65
11.1.3. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - aruncările la poartă printr-un cerc și
testele efectuate pe aparatul PSISELTEVA la grupa experiment
Tabel nr. 46 Corelatia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – aruncarea la
poartă la grupa experiment
DATE CORELATII GRUPA
EXPERIMENT T9 T10 T11 T12 T13 T14 T15
Media TRS
Pearson
Correlation ,763** ,748** ,721** ,612** ,716** ,728** ,672**
p ,000 ,000 ,001 ,007 ,001 ,001 ,002
Media TRD
Pearson
Correlation ,624** ,657** ,529* ,471* ,636** ,609** ,580*
p ,006 ,003 ,024 ,048 ,005 ,007 ,012
Timp de decizie
Pearson
Correlation ,828** ,796** ,791** ,620** ,724** ,848** ,763**
p ,000 ,000 ,000 ,006 ,001 ,000 ,000
Media TRSC
Pearson
Correlation ,727** ,730** ,754** ,561* ,707** ,564* ,620**
p ,001 ,001 ,000 ,015 ,001 ,015 ,006
Media RCMV
(viteza lenta v1)
Pearson
Correlation ,629** ,483* ,752** ,508* ,684** ,666** ,616**
p ,005 ,042 ,000 ,031 ,002 ,003 ,007
Media RCMV
(viteza rapida v2)
Pearson
Correlation ,653** ,403 ,518* ,642** ,533* ,833** ,581*
p ,003 ,097 ,028 ,004 ,023 ,000 ,011
Media autotempo
coordonare mana-
picior RCMV
Pearson
Correlation ,469* ,497* ,632** ,355 ,571* ,548* ,500*
p ,049 ,036 ,005 ,149 ,013 ,019 ,035
Medie_tr_
vigilenta_RCMV
Pearson
Correlation ,660** ,705** ,602** ,514* ,576* ,544* ,663**
p ,003 ,001 ,008 ,029 ,012 ,020 ,003
Legenda:
T9 - Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică 9 m
T10 - Aruncare la poartă din alergare prin cercul de gimnastică 6 m
T11 - Aruncare la poartă cu pași adaugați prin cercul de gimnastică 6 m
T12 - Aruncare la poartă din saritură prin cercul de gimnastică 9 m
T13 - Aruncare la poartă din saritură prin cercul de gimnastică 6 m
T14 - Aruncare la poartă cu întoarcere spre dreapta prin cercul de gimnastică
T15 - Aruncare la poartă cu întoarcere spre stânga prin cercul de gimnastică
**. Corelație semnificativă la p< 0.01 (2-tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2-tailed).
66
11.1.4. Analiza corelativă între mediile testelor motrice specifice - viteza de reacţie și testele efectuate pe
aparatul PSISELTEVA la grupa experiment
Tabel nr. 47 Corelaţia între testele de laborator și testele de evaluare a motricității specifice – test viteza de
reacție/eficacitate
DATE CORELATII GRUPA EXPERIMENT Viteza de reactie
Media
TRS
Pearson Correlation ,756**
p ,000
Media TRD Pearson Correlation ,597**
p ,009
Timp de decizie Pearson Correlation ,703**
p ,001
Media TRSC Pearson Correlation ,534*
p ,023
Media RCMV (viteza lenta
v1)
Pearson Correlation ,679**
p ,002
MediaRCMV (viteza rapida
v2)
Pearson Correlation ,459*
p ,045
Media autotempo
coordonare mana- picior,
RCMV
Pearson Correlation ,718**
p ,001
Medie_tr_
vigilenta_RCMV
Pearson Correlation ,663**
p ,003
Au fost expuse reprezentările grafice ale corelațiilor între timpul de decizie și procedeele tehnice de
aruncare la poartă în condiții solicitate de atenție, viteză de execuție, orientare spațială, reacție motrică rapidă,
coordonare ochi-mână, ochi-picior, chinestezie, etc.
Gradul de influențare a determinat și extragerea concluziei că programul elaborat și aplicat a produs
modificări pozitive, a produs progres la grupa experiment.
11.3. Analiza profilului sportivelor handbaliste asupra cărora s-a intervenit în experimentul pilot
Jucătoare de câmp
Analiza rezultatelor de la testările psihomotrice efectuate în laborator cu aparatul PSISELTEVA a
scos în evidență unele aspecte, astfel că, am selecționat ca reprezntative pentru cele mai eficiente răspunsuri pe
următoarele sportive: B.B., N.M., C.C., iar în comparație cu acestea pe sportiva I.I. cu cele mai slabe
răspunsuri.
Sportiva B.B. (extremă)Analiza rezultatelor la probele de laborator au scos în evidență faptul
căsportiva B.B. a înregistrat timpii cei mai buni la toate probele: timpul de reacție simplu, timpul de decizie,
**. Corelație semnificativă la p< 0.01 (2-tailed).
*. Corelație semnificativă la p < 0.05 (2-tailed).
67
timpul de reacție de dicriminare, timpul de reacție la stimuli complecși, autotempo,coordonare oci-mână și
mână-picior, vigilența.
La probele de motricitate specifică rezultate foarte bune a înregistrat la probele: dribling cu mâna preferată și cu
mâna nepreferată cel mai bun timp, la 4 probe din 5 la prindere – pasare a avut cele mai bun rezultate: la
prindere cu două mâini pasa cu mâna îndemânatică, la pasare cu mâna îndemânatică-prindere cu aceeași mână,
la prindere cu brațul neândemânatic- pasa cu accelași braț, și pasa pe la spate. La probele de aruncare la poartă
din cele 6 probe, la 4 din ele, la testarea finală a finalizat cu 10 reușite din 10 aruncări, iar la celelalte a finalizat
cu 9 reușite din 10. La aruncările cu întoarcere spre partea preferată și spre partea nepreferată a obținut 10
reușite din 10, iar la ultima 9 reușite din 10.
Evaluarea antrenorului asupra comportamentului din teren a sportivei B.B. este că aceasta este cu cea
mai bună coordonare, are un timp de reacție foarte bun, decizie, anticipare și viteză de execuție foarte bune. În
urma anului competițonal 2014-2015a fost selecționată la lotul național de junioare
Jucătoarea N.M. (inter stg) A ieșit la testele de laborator pe locul 2, cu timpi foarte buni și apropiați
de ai sportivei B.B. Cele mai bune valori le-a obținut la testele TRS, TRD, Timp de decizie, Timp de reacție la
stimuli complecsi. Valorile de la probele de motricitate specifică sunt deasemenea bune și apropiate de valorile
lui B.B. stfel, la testarea finală, are a doua valoare la driblingul alternativ, se încadrează pe a 5-a poziție la
driblingul cu mâna preferată, și la driblingul cu mâna nepreferată. La capitolul pase este apropiată de media
grupei, însă timpii nu sunt foarte buni, se observă o mișcare mai lentă la nivel de număr pase în unitate de timp.
La aruncările la poartă se situează pe o poziție bună, randamentul fiind submaximal la majoritatea probelor (
9reușite din 10).
Analiza comportamentului jucătoarei N.M. realizată de antrenor este că fiind de talie, jucătoarea este
mai lentă în mișcările de deplasare, a progresat la decizie (a obținut primul timp la decizie), are o problemă vis-a
-vis de brațul neândemânatic, însă este motivată și atentă. Jucătoarea este de talie și este în vizorul FRH.
Jucătoarea C.C. (centru) Rezultatele generale o situează pe locul 3 în ce privește testele psihomotrice
de laborator. Însă, la unele probe o devansează pe sportiva B.B.: la pasa – prindere cu două mâni pasare cu
brațul îndemânatic, se situează pe locul 1. La driblingul alternativ, la driblingul cu mâna îndemânatică, la
aruncarile la poartă are maximum de reușite la 4 din 6 probe. La egalitate cu B.B. se află la aruncările la poartă
din întoarceri și la pasele speciale pe la spate.
Postul în sine pe care joacă sportiva și sarcinile pe care trebuie să le execute se regăsesc și în testele de
psihomotricitate de laborator și în cele specifice.
Opinia antrenorului este că aceasta este o sportivă creativă, cu viteză de execuție, de decizie, acuitate
vizuală, bună coordonare, se întoarce cu ușurință spre partea preferată și spre partea nepreferată, simț dezvoltat
al orientării spațiale. Construiește cu ușurință jocul.
Jucătoarea I.I.( inter) are mai puțină experiență, (un an mai puțin de pregătire) și acest lucru s-a
reflectat în rezultatele obținute. Am selecțonat-o pentru analiză tocmai din perspectiva faptului că este o
jucătoare de talie, are potențial, este stângace și la câteva probe a avut indici egali cu media grupului, la câțiva
indici a fost chiar pe locul 2 din cele 18 sportive, (proba de prindere cu două mâini-pasa cu brațul îndmânatic) și
de remarcat că la majoritatea probelor procentul de reușite s-a apropiat de media grupului.
Opinia antrenorului este că sportiva este de perspectivă, are talie, coordonare bună îi lipsește acuratețea
în mișcare, viteza de decizie, timpul de reacție la stimuli complecși fiind mai mici.
68
Portari
Jucătoarea M.F. (portar) prezintă cei mai buni timpi de decizie, viteză de reacție la stimului simpli,
timpul de reacție de discriminare, coordonare, reacția la stimuli complecși. La portari sunt esențiale aceste
reacții rapide, timpi de decizie buni, coordonarea ochi-mână, mână-picior, simț kinestezic, orientare spațială,
temporală, adaptare la ritmul jocului.
Jucătoarea M.A. (portar) are și ea indici buni la probele de motricitate, probate prin cele de laborator.
Este ambițioasă, muncitoare, cu potențial, este de perspectivă, însă deocamdată M.F. deține supremația la
echipă.
11.4 Concluzii asupra cercetării experimentale
Sistemele de acționare propuse, care au vizat educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității s-au dovedit
oportun selecționate, aplicate și dozate.
Bateria de teste de motricitate specifică a fost formată din 18 teste de evaluare a nivelului de psihomotricitate în
condiții specifice jocului de handbal.
Astfel, grupa experiment în urma aplicării unei baterii de teste complexe progresează în mod evident de la
testarea inițială la testarea finală.
Grupa control, de la testarea inițială la testarea finală obține performanțe mai bune la probele care impliă
driblingul, și pasele cu două mâini, însă la pasele cu mâna preferată și cu mâna nepreferată, la pasele pe la spate
și peste umăr creșterile mediilor la final nu sunt semnificative statistic. Nesemnificație statistică s-a înregistrat și
la probele de aruncare la poartă printr-un cerc, din procedee tehnice uzuale handbalului. Proba complexă de
solicitare a vitezei de reacție a avut uun progres numai la grupa experiement, grupa control prezentând o lipsă de
semnificație statistică.
Probele specifice de psihomotricitate - de laborator au completat profilul psihomotric al sportivelor. De la
testarea inițială la testarea finală, grupa experiment la probele de laborator- sistemul PSISELTEVA înregistrează
imbunătățiri ale performanțelor. Astfel se îmbunătățește: Timpul de reacție simplu, Timp de reacţie de
discriminare, Timp de reacţie la alegere (timp reacṭie stimuli complecși), timp decizie, abilităţii de coordonare
mână-picior precum şi starea de vigilenṭӑ.
Grupa experiment s-a calificat la turneul final, a disputat finala și a câștigat medalia de argint
69
CAPITOLUL XII
CONCLUZII
În urma cercetării și aplicării programului propus de noi la grupa experiment putem afirma că ipotezele
cercetării s-au confirmat. Se desprinddin cercetarea de față următoarele:
Ca urmare a studiilor efectuate pe direcția psihomotricității, desprindem și îmbrățișăm părerile autorilor Epuran,
Holdevici, Tonița, conform cărora, referindu-se la pregătirea fizică aceștia precizau faptul că ea “ este limitată la
dezvoltarea aptitudinilor, anumite calități, motrice clasice, ale vitezei, forței, rezistenței sau îndemânării. În
instruirea copiilor și adolescenților trebuie în mod obligatoriu considerat un întreg complex aptitudinal
psihomotric, în care sunt integrate: chinestezia, schema corporală, lateralitatea, echilibrul static și dinamic,
orientarea corpului în spațiu, coordonarea generală și segmentară, percepțiile spațio-temporale ale mișcărilor,
simțul ritmului, viteza de reacție, de repetiție și de anticipare, controlul fin al mișcărilor, etc. Ne dăm ușor
seama că dacă la vârsta de creștere s-ar pune accentul pe dezvoltarea acestor aptitudini, calitățile motrice s-ar
putea dezvolta și perfecționa la alt nivel calitativ și cantitativ.”
Marea performanță, în momentul de față, nu semai poate rezuma la însușirea unor elemente și procedee tehnice
care sunt așezate într-o schemă tactică, iar calitățile fizice educate nu se mai pot aborda la modul singular,
particular, individual, ci numai într-o deplină interdependență cu cele psihomotrice, cu calitățile moral volitive
cu trasăturile puternice de personalitate, etc.
Una din tendințele moderne de dezvoltare a handabalului românesc este pe direcția ameliorării psihomotricității
de mare nivel pentru că la nivelul tehnicii s-a ajuns la execuții din ce în ce mai acrobatice.
Așa cum se observă, execuțiile tehnice de mare finețe și exactitate presupun alături de viteză și forță,
coordonare, echilibru, ambidextrie, orientare spațială și temporală, simțul mișcărilor segmentare și a întregului
corp în spațiul delimitat și nu în ultimul rând viteza de reacție. Cele mai mutecercetări în domeniul dezvoltării
aptitudinilor din handbal se referă la analize și meta-analize în ceea ce privește datele antropometrice și fizice,
și aici ne referim la investigații privind viteza pe 20m., 30m., sau 40m., testul Cooper, forța abdominală, a
flexorilor palmari, detenta pe verticală și orizontală, viteza de aruncare a mingii și identificăm doar un singur
test de coodonare bimanuală : dribling printre jaloane. În foarte puține studii mai întâlnim proba de tapping.
România se evidențiază la aceste conferințe cu câteva studii care accentueazăorientarea țării noastre către
această „componentă a antrenamentului sportiv” - pregătirea psihomotrică (după părerea noastră).
Numeroși autori s-au preocupat de problema psihomotricității pe plan național și printre aceștia am aminti pe
Epuran M., Holdevici I., Horghidan V., Albu C., Albu A., Crețu T., și remarcăm deasemenea cercetările la
nivel național privind componentele psihomotricității cu referiri la domeniul sportiv, astfel, se evidențiază
lucrările în handbal ale autorilor Acsinte A., Baștiurea E., Mihăilă I., Badau D., în volei Croitoru D.,Niculescu
I., în gimnastică Damian M., Grigore V., Grosu E., etc.
Dacă în acest moment, specialiștii domeniului s-au edificat asupra tendințelor jocului de handbal și au început să
abordeze în pregătire alături de calități motrice și pe cele psihomotrice, la modul primar, intuitiv, nu putem
afirma că există model de pregătire și evaluare a abilităților psihomotrice.
70
CAPITOLUL XIII
ACTUALITATEA ȘI NOUTATEA CERCETĂRII, PROPUNERI ŞI DISEMINAREA
REZULTATELOR
12.1. Actualitatea şi noutatea cercetării
Evoluția jocului de handbal, atât pe plan național cât și pe plan internațional a determinat transformări
ale tehnicii și tacticii, care acum se defășoară într-o viteză de deplasare, de execuție, de reacție din ce în ce mai
mare, cu forță –detentă deosebită, cu o forță de șut care ajunge la zeci de km/h, cu o rezistență și o adaptare la
ritmul jocului foarte mare și toate acestea într-o acrobație a execuțiilor, într-o măiestrie a manifestării tehnico-
tactice, care presupune în spate, educarea unor abilități speciale.
Suplețea, mobilitatea, coordonarea, echilibrul, chinestezia, lateralitatea, ambidextria fac parte din ceea
ce am expus anterior- jocul modern și eficient.
Antrenamentul total trebuie să se axeze pe educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității în
jocul de handbal. În acest context, abordarea psihomotricității trebuie să se facă la vârstele junioratului.
Astfel, lucrarea prezintă noutate prin:
Modelul de pregătire psihomotrică elaborat și implementat la echipa de handbal –junioare III, 12-14 ani
Introducerea în cadrul planificării a componentei psihomotrice
Elaborarea unui sistem de evaluare a componentelor psihomotrice în condiții specifice de manifestare în jocul de
handbal
Validarea sistemelor de acționare și a progresului realizat prin testarea sportivelor cu aparatul PSISELTEVA-
(softul verifică viteza de reacție, de decizie, de execuție, coordonarea ochi-mână, mână-picior, viteza de reacție
la stimului sonori (sunete de intensități diferite), vizuali (culori, forme diferite), timpi diferiți de aparție,
rezistența la stress.
12.2. Propuneri
Specialiștii domeniului pot dezvolta cercetarea de față prin îmbogățirea acestui material cu noi sisteme
de acționare care să vizeze educarea/dezvoltarea componentelor psihomotricității.
Planificarea antrenorului modern trebuie să cuprindă și această componentă, în mod special la vârsta
junioratului.
Este de preferat ca tema de față să fie dezbătută, analizată și cercetată încontinuare de către specialiștii
domeniului în vederea realizării unui model de pregătire și evaluare la toate categoriile de participare în
competiții, construit și pe această componentă a pregătirii multilaterale a viitorului handbalist campion.
În urma cercetării de tip experimental și a rezultatelor obținute, propunem ca materialul elaborat să fie
prezentat în cadrul Comisiei Metodice din cadrul Federației Române de Handbal, la confrințe și în workshop-uri
de specialitate, în vederea diseminării și a dezbaterilor pe tema abordării psihomotricității în antrenamentul
sportiv din jocul de handbal.
71
12.3. Diseminarea rezultatelor
Diseminarea rezultatelor cercetării a fost realizată prin lucrări publicate și prin comunicări la conferințe
științifice internaționale:
DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative analysis of handball technical execution
and self-image to junior athletes aged 12-13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education and
Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2 Supplement, 2014, Romania p. 387
DAMIAN ROXANA, IONESCU-BONDOC DRAGOŞ The importance of preparation of psihomotric
components to junior handball players aged 11-12 years old/ Ovidius University Annals, Series Physical
Education and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2, 2015, Romania, p. 22
DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric training model for handball players –
juniors, level 3 / Ovidius University Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT
AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2 Supplement, 2015, Romania, p. 313
72
BIBLIOGRAFIE
1. ACHIM, ŞT., (2002), Planificarea în pregătirea sportivă, Edit. Ex Ponto, Bucureşti
2. ACSINTE A., ALEXANDRU E., (2000).Handbal. De la iniţiere la marea performanţă, Editura
MediaTM,Bacău,
3. ACSINTE, A.(2011)–Proprioceptive Training in Handball, EHF Scientific Conference Science and
Analytical Expertise in Handball(Scientific and practical approaches) 18-19 November 2011,Vienna, Austria
4. ACSINTE, ALEXANDRU, et al. (ROU/ESP). (2013) “Neuro-muscular Coordination and Balance
Skills Development in Young Female Handball Players”. 2 nd EHF Scientific Conference
5. ADAMS,G.R.,BERZONSKY,M.D.(2009),“Psihologiaadolescenţei.ManualulBlackwell”,Iaşi,Ed.Polirom
6. ALBU, A. ALBU, T. L. VLAD, I. IACOB, (2006), Psihomotricitatea, Institutul European, Iaşi.
7. ALBU, C., ALBU, A., (1999), Psihomotricitatea la vârsta de creştere şi dezvoltare, Ed. Spiru Haret,
Iaşi,
8. ALEXE, N., (1993) Antrenamentul sportiv modern , Edit. EDITIS, Bucureşti
9. ARCAN, P., CIUMAGEANU, D., (1980) Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timisoara
10. BALINT,E., (2006) Instruirea copiilor şi juniorilor în jocul de handbal, Ed. Universităţii Transilvania
din Brasov
11. BALINT,E., (2006) Bazele teoretico-metodice ale antrenamentului în jocul de handbal, Ed.
Universităţii Transilvania din Braşov
12. BARABAŞ N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de handball. Cluj-Napoca: FEFS.
13. BAŞTIUREA E., SÂRBU D., STAN Z. (2001)- Handbal pas cu pas, Editura Evrika, Brăila,
14. BOMPA, T., (2002), Teoria şi metodologia antrenamentului, Edit.Ex Ponto, Bucureşti.
15. BOMPA,T., (2002), Teoria şi metodologia antrenamentului-Periodizarea.Editura Ex Ponto, Bucureşti.
16. BOMPA, T., (2003), Performanţa în jocurile sportive.Teoria şi metodologia antrenamentului, Edit.Ex
Ponto, Bucureşti.
17. BOMPA, T., (2003 b), Totul despre pregătirea tinerilor campioni. Şcoala Naţională de Antrenori,
Edit. Ex Ponto, Bucureşti.
18. BOMPA,O.T. (2006) Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Centrul Național de
formare și perfecționare a antrenorilor, Școala Națională de Antrenori, Edit. TANA
19. BORGONO E.,(1988) Educazione psicomotoria nella scuola materna ed elementare,Edit.
Omega,Italia
20. BOTA, C., (2000), Ergofiziologie , Edit. Globus, Bucureşti.
21. BOTA, C., (1997), Fiziologia educaţiei fizice şi sportului – ergofiziologie, Editura Antim Ivireanul,
Râmnicu-Vâlcea.
22. BOTA M, (1982) Handbal– 500 exerciţii pentru învăţarea jocului – Editura Sport Turism, Bucureşti
23. BOTA, I., BOTA, M. (1990), Handbal. 500 exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-Turism,.
Bucureşti
73
24. BUDEVICI A., ȘUFARU C. (2004) Metodica pregătirii handbaliștilor junior, Chişinău: Ed. Valinex
S.A.,
25. CÂRSTEA, GH., (2000), Teoria şi Metodica Educaţiei Fizice şi Sportului, Edit. AN-DA, Bucureşti.
26. CÂRSTEA, GH. (1993) Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura Universul, Bucureşti.
27. CÂRSTEA, GHEORGHE (1997) – Educaţia fizică - teorie şi metodică, A.N.E.F.S,Bucuresti
28. CERCEL P. (1975) Calităţile motrice în handbal - Editura Sport Turism, Bucureşti
29. CERCEL PAUL, (1993), Curs de handbal, Ediţia a III-a, Editura Universităţii Al.I.Cuza,Iasi
30. CERGHIT I., (2006), Metode de invatamant, Ed. Polirom, Iasi.
31. COLIBABA-EVULEŢ, D., BOTA, L, (1998), Jocuri sportive, teorie şi metodică, Edit. Aldin,
Bucureşti.
32. CRATTY, B. (1979). Motricidad y Psiquismo en la education y el deporte. Asociacion Canaria de
psicologia del deporte.
33. CREŢU,T.(2009),“Psihologiavârstelor”,ediţiaaIII-arevăzutăşi adăugită,Iaşi,Ed.Polirom
34. CSUDOR, G., (1986), Instruirea echipelor şcolare, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.
35. CUESTA, G., (1991), Balonmano, Spanish Handball Federation, Madrid
36. D BÜSCH, J. SCHORER, J. PABST, BSTRAUSS, K.-D. PETERSEN,J. PFÄNDER,
P.SICHELSCHMIDT-Evaluation of the talent identification programme of the German handball federation -2
nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November,Vienna, Austria
37. DAMIAN, M. (2002) – Lateralitatea în gimnastica ritmică, importanţa şi căile de valorificare în
procesul de instruire, Teză de doctorat, A.N.E.F.S. Bucureşti
38. DAMIAN M., (2005),Manifestarea lateralității în gimnastica ritmică, Ovidius University Press,
Constanta
39. DAMIAN M., (2005) – Metodologia cercetării ştiinţifice in activitatile motrice, Editura „Ovidius”
University Press, Constanţa
40. DE MEUR A., STAES, L.(1988) Psychomotricite, Education et Reeducation, Ed. DeBoeck,
Bruxelles.
41. DEMETER A., (1981), Bazele Fiziologice Si Biochimice Ale Calitatilor Fizice, Ed. Sport Turism,
Bucuresti.
42. DRAGNEA, A., (1984), Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sport, Edit. Sport-Turism,
Bucureşti.
43. DRAGNEA, A. (1990) Teoria antrenamentului sportiv, Bucureşti.
44. DRAGNEA, A., (1996) – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
45. DRAGNEA, A., BOTA A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Edit. Didactică şi Pedagogică, R.A,
Bucureşti.
46. DRAGNEA, A., TEODORESCU, S., M., (2002), Teoria sportului, Edit.FEST, Bucureşti.
47. DRAGNEA, A., C. CĂLIMAN, N. CRISTEA-MIC (2014)-Orientarea metodică a pregătirii în
handbal.H.C.M.București
74
48. DRAGAN, A. (1994) Particularităţi de vârstă. Psihomotricitatea, note de curs, psihologie sportivă,
Bucureşti.
49. DRAGAN I.si colab., (1994), Medicina sportiva, Ed. Editis, Bucuresti.
50. DUGAS, D.M. (1983). Relationships among process and product variables in an experimental
teaching unit. Dissertation Abstracts International,
51. EPURAN, M., HORGHIDAN, V., (1970), Motivation in Sport. În: Contemporany Psychology of
Sport. The Athletika Institute, Washington, D.C.,
52. EPURAN, M. (1976). Psihologia educaţiei fizice. Edit. Sport-Turism, Bucureşti.
53. EPURAN, M., HOLDEVICI, I. (1980). Compendiu de psihologie pentru antrenori. Edit. Sport-
Turism, Bucureşti
54. EPURAN, M.,( 1990), Modelarea conduitei sportive. Ed. Sport-Turism, Bucureşti,
55. EPURAN, M., (1994), Modelarea pregătirii psihologice în sport, Edit. A.N.E.F.S, Bucureşti.
56. EPURAN, M., MAROLICARU. M., (1998) – Metodologia cercetării activităţilor corporale, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca.
57. EPURAN,M.,HOLDEVICI,I.,TONIȚA, (2001)-Psihologia sportului de performanță Teorie și
practică,Ed.FEST, București
58. EPURAN, M, (2002), Motricitate şi psihism, psihomotricitatea, Oradea, Facultatea de Educaţie Fizică
şi Sport
59. EPURAN, M. (2005). Metodologia cercetării activităţilor corporale. Bucureşti: Editura
RENNAISANCE
60. EPURAN, M., (2005) - Metodologia cercetării activităților corporale, editia a2-a, Ed. FEST,
București
61. EPURAN, M. (2013) Motricitate și psihism în activitățile corporale, prolegomene la o metateorie a
activităților corporale,vol.II,Ed.FEST Bucuresti.
62. FAMOSE, J., P., DURAND, M., (1988), Aptitudes et performance motrice. Edition “Revue E.P.S.”,
Paris,
63. FERRE J., LEROUX P., (1996), preparation aux brevetes d’etat d’educateur sportif, bases
physiologiques de l’entrainement, Ed. Amfora, Paris
64. FOX E.L., MATHEWS D. K., (1980), Interval training, Ed. Vigot, Paris.
65. FOX E.L., MATHEWS D. K., (1981), Bazele fiziologice ale exercitiilor fizice, CNEFS, Bucuresti,
traducere.
66. GAGEA A., (2006), Biomecanica analitica, ANEFS, Bucuresti.
67. GEORGESCU, A. (2011) Contributii privind particularitatile pregatirii fizice multilaterale la
handbalistele debutatnte 2011, Teza de doctorat, Pitesti
68. GEVAT, C., LARION, A. (2001), Atletism. Ed Ovidius University Press, Constanta.
69. GHERMANESCU, I. K, GOGALTAN, V., JIANU E., NEGULESCU, I., (1983), Teoria şi
metodica handbalului – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
70. GHERMANESCU ,I. K. (1977), Curs de handbal – I.E.F.S., Bucureşti,
75
71. GOGALTAN V. ( 1981), Teoria şi metodica bazei de masă a handbalului de performanţă – Curs
opţional, Bucureşti,
72. GRIGORE, V, (2001), Gimnastica artistică, Ed. SemnE, Bucureşti.
73. GRIGORE,V.(2001). Gimnastica artistică-
bazeleteoreticealeantrenamentuluisportiv.Edit.SemnE,Bucureşti
74. GROSU, E, P, (2002), Psihomotricitate şi gimnastica educativă, (vol I), Ed. G.M.I., Cluj-Napoca.
75. GUARALDI, G.P., RIGGERINI, C. (1980) – La lateralizzazione manuale in eta evolutiva, il
problema mancinismo nella scuola, în Prospettive in pediatria
76. HAHN, E. (1996). Antrenamentul sportiv la copii. M.T.S.- I.N.C.S., Bucureşti, nr. 104-105 (3-4),
77. HARRE D., (1973), Teoria antrenamentului, Ed . Stadion, Bucuresti.
78. HERMASSI, SOUHAIL-“Relationships between medicine ball explosive power test, throwing ball
velocity and maximal arm strength in team handball players”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific
and practical approaches, 22-23 November 2013,Vienna, Austria
79. HERMASS I, SOUHAIL (TUN). (2013) “Effect of a short term in-season muscular strength training
program with half back squat on repeated sprint ability and agility t-half test performance in elite handball
players”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November,Vienna,
Austria
80. HERMASSI, SOUHAIL, ROLAND VAN DEN TILLAAR (TUN/NED) (2013), “Relationship
Between Yo Yo Intermittent Recovery Test Performance and Selected Physical Abilities in Elite Juniors
Handball Players”. ”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23
November Vienna, Austria
81. HOHAN, E. (1996), Antrenamentul sportiv la copii. Sportul la copii şi juniori-uz intern, Bucureşti.
82. HORGHIDAN, V., (1993), Dezvoltarea capacităţii psihomotrice prin activităţi corporale. Teză de
doctorat, Universitatea Bucureşti,.
83. HORGHIDAN, V., (1997), Metode de psihodiagnostic. Bucureşti, EDP.
84. HORGHIDAN, V. (2000) – Problematica psihomotricităţii, Ed. Globus, Bucureşti
85. IFRIM, M. (1986). Antropologie motrică. Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
86. IGOROV-BOSI,M., HANTĂU,C.,CARACAȘ,V., (2014)- Fundamente științifice ale jocurilor
sportive-Handbal, curs universitar, Ed. BREN
87. IONESCU A., MAZILU V. (1986), – Creşterea normală şi dezvoltarea armonioasă a corpului,
Bucureşti.
88. IONESCU-BONDOC,D.,(2008) – Bazele antrenamentului sportiv – Note de curs, Ed. Universităţii
Transilvania din Braşov
89. JASTRZĘBSKI, ZBIGNIEW, AND URSZULA BOGDAŃSKA (POL),(2013)- “The Effect of
training Loads on the Physical Capacity and Fitness of Young Female Handball Players during the Three-Year
Training Cycle”. 2 nd EHF Scientific Conference Scientific and practical approaches, 22-23 November, 2013
Vienna, Austria
76
90. J.R. THOMAS & J.K. NELSON, (1996), Metodologia cercetării în activitatea fizică, Vol I,II, SDP-
CCPS, nr.375-389, Bucureşti.
91. KUNST- GHERMĂNESCU,I.,GOGÂLTAN,V.,JIANU,E.,NEGULESCU,I., (1983)-Teoria și
metodica Handbalului, Ed.Didactică și Pedagogică, București
92. KUNST- GHERMĂNESCU,I., (1978)- Handbal Tehnica și tactica jocului, Ed.Sport-Turism
93. LAPIERRE, A., (1976)„ La reeducation psysique ” Editura J.B. Baillere – Paris –;
94. MANNO, R., (1986) – Aprecierea calităţilor motrice la sportivii juniori, Roma.
95. MANNO, R., (1996), Les bases de l’entrainement sportif, MTS, CCPS, Bucuresti.
96. MAROTI, ŞT., MARCU, V., LEAH, C., (2000) – Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă,
Oradea,
97. MARCZINKA, ZOLTÁN (HUN). “Performance Analysis: A Way to Improve Coaching Methods in
Handball”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November
2013,Vienna, Austria
98. MASSENZ, M. SIMONETTA, E (2002) – La valutazione psicomotria, Ed. Franco Angeli, Milano.
99. MASSUC¸ I.FRAGOSO -A multidisciplinary approach of success in team-handball,in Apunts Med
Esport,2013;48(180):143---151
100. MASSUÇA, L.M. - The Relative Age Effect in Body Size and Success of World-Class Handball
Players, EHF Scientific Conference 2011 Science and Analytical Expertise in Handball(Scientific and practical
approaches) 18-19 November 2011,Vienna, Austria
101. MATEEV, L.P. (1984), Teoria şi Metodica Educaţiei Fizice, Editura Sport Turism, Bucureşti.
102. MATEUSZ ZUBIK, , B, D MICHAÁ SPIESZNY, A, B, D MARIUSZ SUMARA- in Central
European Journal of Sport Sciences and Medicine | Vol. 4, No. 4/2013: 53–62
103. MICHALSIK, L.B.; MADSEN, K. AND AAGAARD, P. -ActivityMatch Profile and Physiological
Demands in Female EliteTeam Handball, EHF ScientificConference 2011Science and Analytical Expertise in
Handball(Scientific and practical approaches) 18-19 November 2011,Vienna, Austria
104. MIHĂILĂ ION (2004), Handbal pregătire fizică specifică diferenţiată, Editura Valinex S.A.,ISBN
9975-9800-2-3, 158 pagini
105. MIHĂILĂ, I., (2006) –Handbal-optimizarea pregătirii fizice la echipele de juniori, Ed.Universitaria
Craiova
106. MITRA, G., MOGOŞ, A. (1977), Dezvoltarea calităţilor motrice, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
107. H. MOHAMED, R. VAEYENS, S.MATTHYS,M.MULTAEL,J. LEFEVRE, M.LENOIR, &
R.PHILIPPAERTS- Anthropometric and performance measures for the development of a talent detection and
identification model in youth handball , Journal of Sports Sciences, February 1st 2009; 27(3): 257–266
108. MORIGUCHI, TETSUSHI, et al. (JPN). “Features of Changes of Direction Sprint (CDS)
Performance in Elite Japanese Youth Women Handball Players: A Comparison of the Correlation Coefficient
Between CDS and Field Tests”. 2 nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23
November 2013,Vienna, Austria
109. MUNTEAN, A. (2006) - Psihologia dezvoltarii umane, Ana Muntean, Polirom, Iași
77
110. MURARU,A., ( 2008) Manualul antrenorului, Oradea
111. NEGULESCU, I., (1997), Contribuţii la ameliorarea selecţiei iniţiale şi a metodologiei de pregătire a
copiilor şi juniorilor în cadrul sistemului piramidal de organizare a handbalului de performanţă – Teză de
doctorat, Bucureşti,
112. NEGULESCU, I., (1998), Handbal-Argument pentru un debut timpuriu – Editura Universitas,
Bucureşti,
113. NEGULESCU C. IOAN, ( 2000), Handbal Tehnica jocului, Editura ANEFS, Bucureşti,
114. NICU A., (1993), Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucuresti.
115. NICU,A. (coordonator).(2002).EnciclopediaEducaţieiFiziceşiSportului.Edit.Aramis,Bucureşti,
116. PAPALIA,D.E;WENDKOSOLDS,S.;DUSKINFELDMAN,R.(2010),
“Dezvoltareaumană”,Bucureşti,Ed.Trei
117. PAPALIA, D., WENDKOS, S., FELDMAN, R., (2012) - Dezvoltarea umană, Editura Trei
118. PLATONOV N. V., (1991), L’ antrainement sportif, Theorie et methodologie, Ed. II, Edition Revue
E.P.S., Paris.
119. POKRAJAC B.Analysis, discussion, comparison, tendencies in modern handball. 2008, from
http://www. eurohandball.com/publications
120. POPESCU-NEVEANU, P., (1976, 1977), Psihologia generală (Vol I şi II), Ed. Universităţii
Bucureşti,.
121. PRADET, M. (2000) Pregătirea fizică, Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport, București, uz
intern,
122. RATA G., RATA B., C., (2006), Aptitudinile in activitatea motrica, Ed. Edu Soft, Bacau.
123. RICHARD, J., RUBIO, L. (1995). La Therapie Psychomotricé. Paris: Ed. Masson
124. RIZESCU, C. (1997), Teoria antrenamentului sportiv. Note de curs FEFS, Constanţa.
125. RIZESCU, C. (2006) Handbal-Specializare, Edit.”Ovidius” University Press, Constanţa.
126. REBER, A., în Dicționar de psihologie The Penguin
127. SANTROCK,J.W.(2003),“Adolescence”,9th
edition,NewYork,McGrawHillCompanies
128. SÂNGIORZAN,L.,IONESCU-BONDOC,D.,(2006) Statistică aplicată în educatie fizică şi sport, Ed.
Valinex, Chişinău,pg 23
129. ŞCHIOPU,U.;VERZA,E.(1997),“Psihologiavârstelor.Ciclurilevieţii”,ediţiaa III-
arevizuită,Bucureşti,EDP
130. ȘCHIOPU, U., coord. (1997) – Dicționar de psihologie, Editura Babel, București
131. SHOUKEH, NART, A,et.all.-“A criterion-referenced test battery to assess overall ability in team
handball”in European Scientific Journal January 2013 edition vol.9, No.3 ISSN: 1857 – 7881 (Print) e - ISSN
1857- 7431
132. SIMION, GH., MIHAILA,I. STĂNCULESCU, G. (2011) Antrenament sportiv-Concept sistemic,
Ovidius University Press
133. SIMION, GH., (1999) – Metodologia cercetării activităţii omului în mişcare, Ed. Universităţii din
Piteşti.
78
134. SIMION, GH., (1999) – Metodologia omului în mişcare, Ed. Universităţii din Piteşti.
135. SIMION, G., AMZĂR, L. (2009) – Ştiinţa cercetării mişcării umane, Ed. Universităţii din Piteşti
136. SINGER, R. N., (1968), Motor learning and Human Performance. An application to Physical
Education Skills. Mc Millan, New York, London,
137. V.SRHOJ, N. ROGULJ, N. ZAGORAC AND R. KATI - A New Model of Selection in Women’s
Handball, Coll. Antropol. 30 (2006): pp.601–605.
138. THOMAS, R., (1995), Aptitudinile motrice. MTS, Buc,
139. THOMAS KEKES-SZABO, USATHSport Science and Technology Committee and Cristian Zaharia,
Head Coach, USATH Men’s Senior National Team-Minimum Fitness Requirements for USA Team Handball
Men’s Senior National Team, Men's National Program
140. TUDOS, S., (1987) – Elemente de statistica matematica aplicata, editura IEFS
141. TROFIN E., (1967) Handbal la copii şi juniori – Editura CNEFS, Bucureşti,
142. VAN DEN TILLAAR, ROLAND, et al. (NOR). “Comparison of Effects of 6 Weeks of Plyometrics
Training With Squat Training Upon Different Motor Abilities in Adolescent Handball Players”. 2 nd EHF
Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November 2013,Vienna, Austria
143. VĂRZARU, C. G, IGOROV M.A. (2013)- Statistical Model of the Wing Players who Participated in
theWomen’s European Handball Championship, Serbia 2012 ICSPEK 2013Procedia - Social and Behavioral
Sciences 117 ( 2014 ) p.123 – 128
144. VERHOSANSKI I.V., (1988), Antrenamentul eficient, Berlin.
145. VERHOSANSKI I.V., (1992), Un nou sistem de antrenament in sporturile ciclice, Roma, Scoala de
Sport.
146. VERZA,E.;VERZA,F.E.(2000),“Psihologiavârstelor”,Bucureşti,Ed.ProHumanitate
147. VILA, H.; RODRÍGUEZ, F.; FERNANDEZ, J. AND FERRAGUT, C. - Multidimensional
Evalutation of Handball Players: Talent Selection by Discriminant Analysis, EHF Scientific Conference 2011
Science and Analytical Expertise in Handball (Scientific and practical approaches) 18-19 November
2011,Vienna, Austria
148. VOICU, S., (2003) Handbal – tehnică şi tactică, Colecţie cursuri universitare, Ed. Universităţii de
Vest, Timisoara,
149. WEINECK, J. (1994). Entreinmento optimo. Barcelona: Editorial Hispano Europea, S.A.
150. WEINECH, J., (1983) - Manual d”entrainement sportif, Ed. Vigot, Paris.
151. WEINECH, J., (1992), Biologie du sport, Ed Vigot, Paris.
152. YOTOV, IVAN (BUL). “Optimization Processes in the Preparation of Female Handball Players”.
2nd EHF Scientific Conference 2013 Scientific and practical approaches, 22-23 November 2013,Vienna,
Austria
153. ZAPAN GH., (1984), Cunoasterea si aprecierea obiectiva a personalitatii, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti.
154. ZATIORSKI V.M., (2002).,Stiinta si practica antrenamentul de forta, MTS, INCS, Bucuresti.
155. ZLATE M., (2007), Introducere in psihologie, Ed. Pilirom. Iasi
79
156. *** ( 1973) Terminologia Educației Fizice și Sportului, Edit. Stadion, Comisia română de
terminologie
157. www.ehf.com
158. www.frh.ro
159. www.frh.roIstoria jocului - Palmares de onare 1936-2014
80
INTERVENTII MODERNE IN ANTRENAMENTUL SPORTIV PENTRU
EDUCAREA PSIHOMOTRICITATII LA HANDBALISTELE JUNIOARE III
(12-14ANI)
Conducator stiintific: Doctorand:
prof.univ.dr.BONDOC-IONESCU DRAGOS DAMIAN ROXANA
Rezumatul tezei
Tema tezei de doctorat se axează pe intervenție în antrenamentul sportivelor handbaliste
de nivel III în vederea abordării și educării componentelor psihomotricității cu un model de
prgătire elaborat și adaptat nivelului de vârstă și pregătire și în același timp cu elaborarea
unui sistem de evaluare a acestora. Scopul şi obiectivele generale ale cercetării se referă la
faptul că în jocul de handbal alături de calitățile motrice de bază: viteza, forța, rezistența se
manifestă cu precădere calitățile psihomotrice și anume, coordonarea statică și dinamică,
lateralitatea, schema corporală, timpul de reacție simplu și rapid, orientarea spațială și
temporală, ideomotricitatea, astfel, se consideră necesară abordarea în antrenamentul
sportiv din jocul de handbal a acestor calități încă de la debutul pregătirii, în același timp cu
evaluarea acestora. În acest sens, putem exprima faptul că, scopul cercetăriieste acela de a
interveni în antrenamentul sportiv din handbal, la nivelul junioarelor III, pe direcția
dezvoltării/educării componentelor psihomotricității. Antrenamentul sportiv a fost
direcționat pe dezvoltarea/educarea următoarelor componente ale psihomotricității:
coordonarea statică și dinamică- echilibrul static și dinamic, coordonarea intersegmentară,
lateralitatea,ambidextria, orientarea în spațiu și timp, schema corporală, timpul de reacție
simplu și rapid.. Programul propus are în vedere elaborarea unor sisteme de acționare care
cuprind execuții ale elementelor și procedeelor din tehnica specifică în condiții normale, în
condiții îngreunate, în condiții ușurate, cu aparate ajutătoare, pe teren variat, cu mingi de
diferite mărimi. S-a avut în vedere elaborarea unui plan de pregătire – macrocilu a
sportivelor handbaliste cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani, care au cuprins și componentele
de mai sus. Cercetarea s-a desfăşurat în două etape 2013-2014-cercetarea preliminară şi
81
etapa a doua, 2014-2015 – cercetarea de bază. Subiecţii au fost reprezentanţii a două echipe
de handbal, cu vârsta cuprinsă intre 12-14 ani.
Validarea rezultatelor obținute s-a realizat prin aplicarea sistemelor de acţionare asupra unei
grupe exprimentale(n=18) și compararea acestora cu cele obținute de o grupă de control
(n=18). În același timp s-au determinat corelațiile între probele de motricitate specifică
handbalului și testele de laborator efectuate cu aparatul PSISELTEVA. Validarea cercetării
va fi întărită de sistemele de acționare/exercițiile însine care se constituie în teste de verificare
a potențialului psihomotric. Prin investigațiile psihomotricității cu ajutorul aparatului
PSISELTEVA s-a urmărit determinarea timpului de reacție simplu, timpul de reacție de
discriminare, timpul de reacṭie la stimuli complecși, testul de reactivitate, timpul de decizie,
coordonarea mână- picior, vigilență. (softul verifică viteza de reacție, de decizie, de execuție,
coordonarea ochi-mână, mână-picior, viteza de reacție la stimului sonori (sunete de intensități
diferite), vizuali (culori, forme diferite), timpi diferiți de aparție, rezistența la stress. S-a
constat ca în urma analizei rezultatelor cercetării de bază s-au îndeplinit ipotezele de lucru
enumerate, constatandu-se ameliorări în obiectivizarea tehnicii şi asfel, confirmând ipoteza
cercetării experimentale constatative prin prelucrări statistico-matematice .
Astfel, lucrarea prezintă noutate prin: modelul de pregătire psihomotrică elaborat și
implementat la echipa de handbal –junioare III, 12-13 ani, prin introducerea în cadrul
planificării a componentei psihomotrice, elaborarea unui sistem de evaluare a componentelor
psihomotrice în condiții specifice de manifestare în jocul de handbal, validarea sistemelor de
acționare și a progresului realizat prin testarea sportivelor cu aparatul PSISELTEVA-
Modelul de pregătire şi evaluare va fi propus către Comisia Metodică a Federatiei Romane
de Handbal
In urma analizei cercetarii imi dau acceptul de sustinere publica a tezei.
Cuvinte cheie: handbal, antrenament psihomotric, echilibru, coordonare,
ambidextrie, lateralitate, orientare spaţială şi temporală, schema corporală, viteză de
reacţie, viteza de decizie, timpi de reactivitate.
82
MODERN APPLICATIONS IN SPORTS TRAINING FOR THE EDUCATION OF
PSYCHOMOTRICITY TO JUNIOR HANDBALL PLAYERS III (12-14 YEARS OLD)
Scientific coordinator: PhD candidate:
PhD Professor BONDOC-IONESCU DRAGOS DAMIAN ROXANA
Thesis Abstract
The PhD thesis focuses on the intervention in the training of junior handball players
III in order to approach and educate the psychomotricity components with a training model
developed and adapted to their age and training level and, at the same time, with the
development of a system for evaluation.The purpose and overall objectives of the research
refer to the fact that in handball, alongside the basic motor abilities such as speed, strength
and endurance, other psychomotor qualities are particularly revealed, namely static and
dynamic coordination, laterality, body scheme, simple and quick reaction time, spatial and
temporal orientation, ideomotricity, thus, it is considered necessary to address these
qualities from the very beginning of the handball sports training together with their
evaluation.In this respect, we can state that the aim of the research is to work on the
development/education of psychomotricity components in handball sports training at junior
level III. Sports training focused on the development/education of the following
psychomotricity components: static and dynamic coordination – static and dynamic balance,
intersegmentary coordination, laterality, ambidexterity, orientation in time and space, body
scheme, simple and quick reaction time.The proposed program envisages the development
of drive systems which include performances of elements and procedures of the specific
technique under normal, hampered, or eased conditions, with helpful devices, on a varied
field, with balls of different sizes. It was intended to develop a training plan – a macrocycle
of sportswomen handball players aged between 12 and 14 which also included the above
components. The research was conducted in two stages: the preliminary research between
2013-1014 and the basic research between 2014-2015. The subjects aged between 12 and 14
were members of two handball teams. The validation of the results was done by applying
the drive systems on an experimental group (n=18) and comparing them to those of a
control group (n=18). At the same time, there were determined the correlations between
specific motricity handball tests and lab tests carried out with PSISELTEVA testing device.
The validation of the research will be strengthened by the drive systems/exercises which are
83
considered as tests on psychomotric potential. By using the PSISELTEVA testing device
for psychomotricity investigations it was sought to determine the simple reaction time, the
discrimination reaction time, reaction time to complex stimuli, reactivity test, decision time,
hand-foot coordination, vigilance.The software checks the speed of reaction, decision
making and execution, hand-eye and hand-foot coordination, speed of reaction to auditory
stimuli (sounds of different intensities), visual stimuli (colours, different shapes), different
times of occurence, resistance to stress. It was found that after analyzing the results of the
basic research there have been accomplished the assumptions listed, finding out
improvements in technique objectivization, and thus confirming the hypothesis of the
experimental research by statistical and mathematical processing.
Therefore, the thesis shows great originality through the following features: developing
and implementing the psychomotor training model at the junior handball team III (12-13
years old), introducing thepsychomotor component within the planning, developing a system
to assess the psychomotor components under specific conditions in handball game, validating
the drive systems and progress by testing the handball players with PSISELTEVA testing
machine.
The training and evaluation model will be proposed to the Methodical Commission of
the Romanian Handball Federation
After analyzing the research I give permission for the public defence of the thesis.
Key words: handball, psychomotor training,balance, coordination, ambidexterity,
laterality, space and time orientation, body scheme, speed of reaction, speed of decision
making, reactivity time.
84
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume DAMIAN ROXANA
Locul actual de muncă CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR NR. 1 CONSTANŢA
Adresă loc de muncă Strada Nicolae Grigorescu nr.32
Telefon(oane) 0341801731 Mobil: 0720334041
Fax(uri)
E-mail(uri) [email protected]
Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 10.03.1984
Sex Feminin
Experienţa profesională
Perioada Septembrie 2009-prezent:
Funcţia sau postul ocupat Profesor Educatie Fizica si Sport- spec. Handbal
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Antrenor handbal
Coordonator proiecte si programe
Numele şi adresa angajatorului CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR NR. 1 CONSTANŢA
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Cadru didactic/Învăţământ preuniversitar /Educaţie Fizică şi Sport
Perioada 2008-2019
Funcţia sau postul ocupat Profesor Educatie Fizica si Sport
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Profesor Educatie Fizica si Sport
Sef catedra de Arte, Educatie Fizica si Sport
Membru in comisia T.S.U
Membru in comisia de educatie sanitara
Membru in comisia de educatie rutiera
Membru in comisia de Integrare Europeana
Membru in comisia de achizitii aparate si echipamente scolare
Numele şi adresa angajatorului Scoala nr. 23 “Constantin Brancoveanu” Constanta
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Cadru didactic/Învăţământ preuniversitar /Educaţie Fizică şi Sport
85
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Perioada 2009
Calificarea / diploma obţinuta Master in Educatie Fizica si Sport
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite
Masterat « Managementul bazelor de recuperare şi tratament şi al
activitătilor fizice în turism »
Numele şi tipul instituţiei de
învaţamânt / furnizorului de
formare
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea „Ovidius”Contanta
Perioada 2007
Calificarea / diploma obţinuta Profesor educatie fizica si sport
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite
Educatie Fizica si Sport –Specializarea Handbal
Numele şi tipul instituţiei de
învaţamânt / furnizorului de
formare
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea „Ovidius”Contanta
Perioada 2006
Calificarea / diploma obţinuta Bursa de studii
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite
Educatie Fizica si Sport
Numele şi tipul instituţiei de
învaţamânt / furnizorului de
formare
Universitatea Celtenham, Gloucestershire
Perioada 1999 - 2003
Calificarea / diploma obţinuta IBacalaureat
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite
Studii liceale
Numele şi tipul instituţiei de
învaţamânt / furnizorului de
formare
Liceul cu Program Sportiv Constanta
Perioada 1991 -1999
Calificarea / diploma obţinuta Studii primare si gimnaziale
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite
Studii primare si gimnaziale
Numele şi tipul instituţiei de
învaţamânt / furnizorului de
formare
Şcoala Generală Nr. 38, Constanţa
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e) Română
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la
conversaţie
Discurs oral Exprimare
scrisă
Limba engleză Cunoștințe
avansat
Cunoștințe
avansat
Cunoștințe
avansat
Cunoștințe
avansat
Cunoștințe
avansat
Limba franceză Cunoștințe
de bază
Cunoștințe de
bază
Cunoștințe de
bază
Cunoștințe
de bază
Cunoștințe
de bază
86
Competenţe şi abilităţi sociale
Competenţe şi aptitudini
organizatorice
Simţ practic, Putere de convingere, Iniţiativă, Comunicativ, Calităţi de
lider, Bun negociator, Abilități de comunicare verbală și
nonverbală ;Abilitatea de a munci în echipă; Empatic.
Ordinul şi medalia MERITUL SPORTIV clasa a II-a2004-
Acordata de presedintia Romaniei
Membru în comisiile de organizare a Conferințelor științifice
internaționale – FEFS Constanța 2002-prezent (conferință
acreditată CNCS) și a Congresului internațional Erasmus –
organizat de FEFS Constanta – 2005-2015
Experienta in organizarea de manifestări sportive, ştiinţifice şi de
a conduce grupuri sau structuri profesionale.
Membru în comisia de organizare a campionatelor universitare pe
ramuri de sport
Membră Editorial Board / Analele Universităţii „Ovidius”/
Seria Educaţie Fizică Şi Sport–/ „Science, Mouvement And
Health” Ovidius University Press; Issn 1234-7359- Rev.-B+
Membru în comitetul științific al ”2nd International Vocational
Schools Sympozium – University Adnan Menderez – Turcia
Membru în comitetul științific al ”2nd International Social
Science in Physical Education and Sport Congress – 31May-02
June, 2012, Ankara – Turcia
Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului
Abilitati de utilizare a computerului şi a aparaturii media
Cunoștințe de utilizare a pachetelor Office 2003-2007, Windows,
programme Word, Excel, Power point, Corel
Abilităţi de coordonare şi organizare a proiectelor
Permis (e) de conducere Categoria B -
Membru - Grant tip A, aprobat şi finanţat de CNCSIS,
”Dezvoltarea psihomotricităţii la copiii instituţionalizaţi
sănătoşi şi cu probleme speciale din centrele de plasament din
judeţul Constanţa” 2003-2004
Membru pentru FEFS, Universitatea Ovidius din Constanta -
Damian M. contract de cercetare încheiat cu Facultatea de
Ştiinţe Motorii “Carlo Bo”, Urbino, Italia,”Motoriamente” -
2004-2009
Membru in proiect eligibil nefinantat in”Exerciţiul fizic –
factor asociat în profilaxia şi tratamentul bolilor
cardiovasculare ” 2007 –2008
Membru proiect educational”Ziua sportului- campioni
speciali” la nivel national, 2014-in derulare.
DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative
analysis of handball technical execution and self-image to junior athletes
aged 12-13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education
and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2
Supplement, 2014, Romania p. 387
DAMIAN ROXANA, IONESCU-BONDOC DRAGOŞ The importance
of preparation of psihomotric components to junior handball players aged
11-12 years old/ Ovidius University Annals, Series Physical Education
and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2,
2015, Romania, p. 22
DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric
training model for handball players – juniors, level 3 / Ovidius University
Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT
AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2 Supplement, 2015, Romania, p. 313
Informaţii suplimentare
Programe/Proiecte
Nationale si
Internationale/Rol in
proiect
Lucrari publicate
87
Curriculum vitae Europass
Personal information
Surname / First name DAMIAN ROXANA
Current job SCHOOL SPORTS CLUB NO. 1 CONSTANŢA
Work address No. 32, Nicolae Grigorescu Street
Phone(s) 0341801731 Mobile: 0720334041
Fax(es)
E-mail(s) [email protected]
Nationality Romanian
Date of birth 10/03/1984
Sex Female
Professional experience
Period September 2009-present:
Position held Teacher of Physical Education and Sport - speciality Handball
Main activities and
responsibilities
Handball coach
Projects and programs coordinator
Name and address of the
employer
SCHOOL SPORTS CLUB NO. 1 CONSTANŢA
Type and field of activity Teacher /Pre-university education / Physical Education and Sport
Period 2008-2019
Position held Teacher of Physical Education and Sport
Main activities and
responsibilities
Teacher of Physical Education and Sport
Head of Department of Arts, Physical Education and Sport
Member of T.S.U committee
Member of the sanitary education committee
Member of the traffic education committee
Member of the European Integration committee
Member of the committee for purchasing school equipment
Name and address of the
employer
School no. 23 “Constantin Brancoveanu” Constanta
Type and field of activity Teacher /Pre-university education / Physical Education and Sport
88
Type and field of activity
Period 2009
Qualification / Degree MA in Physical Education and Sport
Main subjects / Professional skills
acquired
MA in « The Management of recovery, treatment and physical
activities centres in tourism »
Name and type of educational
institution / training provider
The Faculty of Physical Education and Sport , ”Ovidius” University of
Contanta
Period 2007
Qualification / Degree Teacher of Physical Education and Sport
Main subjects / Professional skills
acquired
Physical Education and Sport –Speciality Handball
Name and type of educational
institution / training provider
The Faculty of Physical Education and Sport , ”Ovidius” University of
Contanta
Period 2006
Qualification / Degree Scholarship
Main subjects / Professional skills
acquired
Physical Education and Sport
Name and type of educational
institution / training provider
Celtenham University, Gloucestershire
Period 1999 - 2003
Qualification / Degree Baccalaureate
Main subjects / Professional skills
acquired
High school studies
Name and type of educational
institution / training provider
High school Sports program, Constanta
Period 1991 -1999
Qualification / Degree Primary and secondary education
Main subjects / Professional skills
acquired
Primary and secondary education
Name and type of educational
institution / training provider
General School no. 38, Constanţa
Personal skills and competences
Mother tongue Romanian
Foreign Languages
Self-evaluation Comprehension Speaking Writing
Listening Reading Conversation Oral Written
English Proficiency Proficiency Proficiency Proficiency Proficiency
French Intermediate Intermediate Intermediate Intermediate Intermediate
89
Social skills and competencies
Organisational skills and
competences
Common sense, Power of persuasion, Initiative, Communicative,
Leadership skills, Good negotiator, Verbal and nonverbal communication
skills, Teamwork ability, Empathy.
Order and SPORTS MERIT Medal 2nd Class 2004 –
Awarded by the Romanian presidency
Member of the organizing committees of International Scientific
Conferences – FEFS Constanța 2002-present (indexed CNCS)
and the Erasmus International Congress – organized by FEFS
Constanta – 2005-2015
Experience in organizing sports and scientific events and leading
groups or professional structures.
Member of the organizing committee of university
championships by sport branches
Member of Editorial Board / Annals of ”Ovidius” University/
Series Physical Education and Sport / ”Science, Movement and
Health” Ovidius University Press; ISSN 1234-7359- Indexed
B+
Member of the scientific committee of "2nd International
Vocational Schools Sympozium – University Adnan Menderez –
Turkey
Member of the scientific committee of ”2nd International Social
Science in Physical Education and Sport Congress – 31May-02
June, 2012, Ankara – Turkey
Computer skills Computer use and media devices skills
Knowledge of Office packages use 2003-2007, Windows, Word,
Excel, Power point, Corel
Ability to coordinate and organize projects
Driving licence B Category
Member - Grant type A, approved and financed by CNCSIS,
”Developing psihomotricity to healthy institutionalized and
disabled children from placement centres in Constanţa
county” 2003-2004
Member for FEFS, Ovidius University of Constanta -Damian
M. Research contract with the Faculty of Motor Sciences
“Carlo Bo”, Urbino, Italy,”Motoriamente” -2004-2009
Member of the eligible unfunded project ”Physical exercise –
associated factor in the prevention and treatment of
cardiovascular diseases” 2007 –2008
Member of the educational project ”Sports Day – special
champions” at a national level, 2014 - ongoing.
Additional information
Programs/National
and International
Projects /Role in
project
90
DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Comparative
analysis of handball technical execution and self-image to junior athletes
aged 12-13 years / Ovidius University Annals, Series Physical Education
and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XIV, ISSUE 2
Supplement, 2014, Romania p. 387
DAMIAN ROXANA, IONESCU-BONDOC DRAGOŞ The importance
of preparation of psihomotric components to junior handball players
aged 11-12 years old/ Ovidius University Annals, Series Physical
Education and Sport /SCIENCE, MOVEMENT AND HEALTH Vol. XV,
ISSUE 2, 2015, Romania, p. 22
DAMIAN ROXANA, IONESCU BONDOC DRAGOS Psihomotric
training model for handball players – juniors, level 3 / Ovidius University
Annals, Series Physical Education and Sport / SCIENCE, MOVEMENT
AND HEALTH Vol. XV, ISSUE 2 Supplement, 2015, Romania, p. 313
Paper publications
91