TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!

ALI

NARE

jo

acĂ

S U R â S U R I

pove

Şti

AlinTări

Iubi

re

cuvi n t e de laudă

AFEC

ţIU

NE

Z

âMBETE

SU

RPR

IZE

îMBR

ăţ

Işă

RI

A T E NŢ

I E

GRIJ

ă

S

ăR

UT

ăR

I

ÎNGRIJIRE

AJUT

OR

TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!Arată-Mi că Mă

iubeşti,

Trimite-MĂ

la ŞcoalĂ!

CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ

MINI-GHID ZEPviziune - activităţi -

resurse

Editura VANEMONDE ISBN 978-973-1733-46-3

SPRIJIN PENTRU ELEVII ÎN RISC DE ABANDON şCOLAR PRIN ABORDAREA ZONE PRIORITARE DE EDUCAţIE (ZEP)

Lucrare tipărită în 2000 de exemplare cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România.

TE IUBESC!

BRAVO!

BRAVO!

Ghid elaborat de Institutul de Științe ale Educației în cadrul campaniei de participare școlară „Hai la Şcoală!”Coordonator din partea UNICEF: Luminiţa Costache

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMini ghid ZEP: viziune, activităţi, resurse /

Ciprian Fartuşnic (coord.), Magdalena Balica, Şerban Iosifescu, .... - Bucureşti: UNICEF, Vanemonde, 2013ISBN 978-973-1733-46-3

I. Fartuşnic, CiprianII. Balica, MagdalenaIII. Iosifescu, Şerban

37(498)

AUTORI: Ciprian Fartușnic (coord.), Magdalena Balica, Șerban Iosifescu, Marcela Marcinschi Călineci, Ligia Sarivan, Daniela Stoicescu, Speranța Țibu

Foto: Institutul de Științe ale Educației

TE IUBESC!

BRAVO!

BRAVO!

Institutul de Științe ale Educației

Layout și DTP: Dan Glăvan

Editura VANEMONDE e-mail: vanemonde@gmail.com

ISBN 978-973-1733-46-3

Noi am lansat o provocare

Şi vĂ ÎncurajĂm.

soluŢiile Şi entuziasmul

vĂ aparŢin!

CuprinsCAPITOLUL 1.Context

CAPITOLUL 2.Viziunea ZEP

CAPITOLUL 3.�IdentiFIcarea�timpurie�a�riscului�de�abandon�şcolar

CAPITOLUL 4.�Profilul�copiilor�în�risc�major�de�abandon�şcolar

CAPITOLUL 5. Ce pot face profesorii pentru şi�cu�elevii�în�risc�de�abandon?

CAPITOLUL 6. Ce�intervenţii�pot�iniţia�în�şcoala�mea?

CAPITOLUL 7. Implicarea�părinţilor

CAPITOLUL 8. platforma zep

CAPITOLUL 9. Managementul�activităţilor�ZEP�din�şcoala�mea

pag. 6

pag. 7

pag. 8

pag. 9

pag. 10

pag. 13

pag. 15

pag. 19

pag. 21

4

4

În acest mini-ghid veţi găsi cele mai importante idei care stau la baza proiectului ZEP, implementat de Institutul de Știinţe ale Educaţiei cu sprijinul financiar al Reprezentanţei

UNICEF în România începând cu anul școlar 2003-2004.De asemenea, Ghidul poate fi o resursă utilă care să inspire activităţile specifice ZEP

din școlile cuprinse acum în reţea sau pentru cele care vor dori să participe la acest program în anii viitori.

5

5

În fiecare an, în România peste 16% dintre copiii care au intrat în școală abandonează sistemul de educaţie înainte de a finaliza învăţământul obligatoriu, iar an de an mii de copii nu au șansa de a se înscrie la școală. Abandonul școlar este un fenomen complex, cu multiple cauze, factori de influenţă și contexte despre care credem adesea că nu avem puterea de a le schimba. Ca oameni de școală, avem însă obligaţia morală și profesională de a crede în menirea educaţiei și a învăţării, de a face tot ce stă în puterea noastră, în fiecare zi, mereu mai bine și mai aproape de nevoile reale ale copiilor.

În paginile care urmează vei face cunoștinţă cu viziunea Proiectului ZEP - un proiect curajos și inovativ care pune în centru copiii din zonele defavorizate aflaţi în risc de abandon școlar. Valorificând rezultatele activității în cele peste 200 de școli în care acest proiect a fost implementat, oferim profesorilor, părinţilor, și membrilor comunităţii idei, resurse, practici și ocazii de învăţare menite să sprijine eforturile de zi cu zi pentru o școală mai bună în care bucuria de a învăţa este o realitate pentru fiecare copil. În acest mini-ghid vei găsi cele mai importante idei care stau la baza proiectului ZEP, implementat de Institutul de Știinţe ale Educaţiei, cu sprijinul financiar al Reprezentanţei UNICEF în România, începând cu anul școlar 2003-2004. De asemenea, Ghidul poate fi o resursă utilă care să inspire activităţile specifice ZEP din școlile cuprinse acum în reţea sau pentru cele care vor dori să participe la acest program în anii viitori.

Dacă citești aceste rânduri înseamnă că te afli printre miile de cadre didactice, părinţi,inspectori și cercetători preocupaţi de șansa la educaţie a fiecărui copil, de starea lor de bine acasă, la școală sau în comunitate.

Introducere

6

Ce�este�ZEP?

Sistemul ZEP – Zone Prioritare de Educație a apărut încă din anii ‘70, ca o politică educațională de discriminare pozitivă a școlilor situate în zone cu un nivel redus de dezvoltare economică și socială, cu deficit important de capital educațional la nivelul comunității.

Conform acestei abordări, școala reprezintă cea mai importantă resursă de dezvoltare a comunității, iar educația este cea mai valoroasă investiție pentru viitorul copiilor aflați în situație de dezavantaj socio-economic și cultural.

În țări ca Marea Britanie sau Franța, sistemul ZEP a fost implementat într-un număr important de școli și funcționează în diferite forme și în prezent. Alte țări precum Portugalia, Belgia, Cipru sau Grecia au implementat, în ultimii, ani măsuri similare de politică educațională.

ZEP în România În România, prima școală ZEP a fost pilotată în Giurgiu în anul 2003, la inițiativa Institutului

de Științe ale Educației, cu sprijinul financiar al Reprezentanței UNICEF în România. În 2009, proiectul a fost extins în alte 5 școli din județul Călărași. Începând cu anul 2010, proiectul ZEP a devenit o componentă importantă a campaniei UNICEF cu privire la reducerea abandonului

școlar.De atunci, an de an, rețeaua școlilor ZEP

s-a extins: 38 de școli din 16 județe în 2010 și 103 școli din 37 de județe în 2011. În anul școlar 2012-2013 în proiect s-au alăturat alte 93 de școli din 34 de județe, ajungând astfel la o rețea de peste 200 de școli ZEP active în întreaga țară.

Școlile care fac parte din programul ZEP în România sunt situate în comunități cu un număr ridicat de familii afectate de sărăcie și șomaj, au un număr ridicat de elevi în situații de risc de abandon, absenteism școlar accentuat și rezultate școlare slabe.

CAPITOLUL 1 Context

Dacă ești deja parte a proiectului ZEP,

cel mai probabil, povestea aceasta

îți sună cunoscut. Dacă auzi pentru

prima dată despre acest proiect,

iar școala ta se încadrează în acest

profil, probabil că ți-am stârnit deja

curiozitatea de a citi mai departe aceste

rânduri, nu-i așa?

De asemenea, în comunitățile în care se află școala există încă un număr ridicat de copii și tineri care nu au avut șansa să se înscrie niciodată la școală sau care au abandonat prematur studiile, înainte de a finaliza măcar nivelul învățământului obligatoriu.

6

7

CAPITOLUL 2 Viziunea ZEP

Oricât de slabe rezultate

ar avea la învățătură și cu

oricât de multe dificultăți

s-ar confrunta, în orice

copil există un potențial

uriaș de devenire.

Descoperă-l cu răbdare și

ajută-l să crească!

Abordarea�pozitivă Nu de puține ori, cadrele didactice, părinții sau alți membri ai comunităților situate în zone

dezavantajate pun eșecul școlar pe seama condițiilor dificile de trai ale familiilor copiilor (sărăcia, șomajul, nivelul scăzut de educație al părinților etc.), diferite de situația altor școli de la centru sau de la oraș. Fără a minimiza sau a ignora aspectele problematice, abordarea ZEP pornește de la premisa fundamentală conform căreia în orice comunitate, în orice familie, în orice școală și în orice clasă există un potențial nebănuit de dezvoltare, ceva merge bine, ceva poate fi construit, oricât de dificil ar părea să meargă lucrurile la un moment dat.Aceeași abordare se poate aplica fiecărui copil. Pornind de la aceste premise, abordarea ZEP se concentrează astfel pe descoperirea potențialului de dezvoltare și pe maximizarea șanselor ca acesta să se poată manifesta.

Abordarea�integrată�a�intervenţiilorAbandonul școlar este un fenomen complex, cu multiple cauze și factori de influență. Școala

nu este singura instanță care poate face ceva pentru reducerea abandonului școlar și cu siguranță nu poate face totul. Fără sprijinul real al comunității, al părinților sau al specialiștilor, eforturile cadrelor didactice sunt adesea zădărnicite, nu puțini profesori din școlile ZEP ajungând să creadă că școala nu poate schimba situația de acasă a copiilor. De cealaltă parte, mulți părinți aflați în nevoie și-au pierdut încrederea că școala mai reprezintă o șansă reală pentru spargerea cercului vicios în care se proiectează la nesfârșit condițiile dificile de trai.

Multe dintre politicile și măsurile educaționale adresate copiilor din zone dezavantajate nu au avut efectul scontat, tocmai pentru că s-au concentrat asupra unei singure dimensiuni a problematicii abandonului școlar, pierzând din vedere influența celorlalte. Abordarea ZEP, ca parte a Campaniei Naționale UNICEF Hai la Școală!, promovează o intervenție integrată, la care participă un număr important de parteneri: Ministerul Educației, Agenția Împreună, Holt România, CRIPS. Fiecare dintre aceste organizațiile participă cu intervenții specifice la nivel individual, dar și la nivelul școlii, al familiei și al comunității.

7

8

CAPITOLUL 3 IdentiFIcarea timpurie a riscului�de�abandon�şcolar

Este mai dificil să aduci un copil la școală după ce acesta a simțit

gustul amar al eșecului. Eforturile școlilor ZEP se concentrează

mai ales pe măsurile de prevenire a abandonului școlar,

intervenind prin acțiuni de susținere și potențare a experiențelor

de învățare ale copiilor, utilizând abordări didactice inovative

care să stimuleze motivația învățării și bucuria succesului, oricât

de mic ar părea acesta la prima vedere. Institutul de Științe ale

Educației pune la dispoziția școlilor o echipă de specialiști pe

domenii specifice, precum și o rețea de facilitatori județeni care

asistă școlile ZEP în implementarea activităților.

Focalizarea pe�cauze�şcolare

Sărăcia, șomajul, condițiile dificile de trai reprezintă cel mai adesea cauze importante ale absenteismului și abandonului. Se întâmplă însă ca acestor cauze să li se adauge și factori descurajanți care provin din modul în care sunt organizate și funcționează astăzi sistemele de educație. Și acest lucru se manifestă nu doar în România. Multe alte țări se confruntă cu rate ridicate ale absenteismului și abandonului școlar. Cercetările arată că adâncirea complexității fenomenului de abandon, este determinată adesea de cauze școlare precum:

curriculum școlar puțin flexibil, centrat pe informație și standarde unice care permit cu greu adaptarea învățării la nevoi specifice de învățare ale copiilor;

sisteme unice de evaluare a performanțelor școlare, care ierarhizează elevii, fără a evidenția progresul individual înregistrat în contexte specifice; neadaptarea sistemelor de formare a cadrelor didactice la nevoile de personalizare și indivi-dualizare a învățării în contexte variate;

funcționalitatea redusă a unor forme flexibile de educație, care să permită participarea școlară a unor categorii de copiii aflați în situații speciale; precaritatea unor sisteme de recunoaștere a muncii cadrelor didactice care lucrează în condiții speciale; alocarea nediferențiată a resurselor educaționale în raport cu nevoi specifice.

8

9

Sprijin�relevant,�specializat�şi�la�timpÎn calitatea sa de inițiator și partener în proiectul ZEP, Institutul de Științe ale Educației își

concentrează sprijinul specializat oferit școlilor ZEP asupra cauzelor școlare ale absenteismului și abandonului. Sprijinul oferit de ISE se concentrează asupra a 3 componente importante:

CAPITOLUL 4 Profilul copiilor în risc major de abandon�şcolar

Fiecare caz de copil care

abandonează școala este o

combinație unică de factori.

Există însă categorii de cauze

care apar cu o frecvență mai

ridicată în comparație cu altele.

Putem creiona astfel profiluri ale

copiilor în cel mai mare risc de a

părăsi școala înainte a finaliza

măcar învățământul obligatoriu.

Cine sunt copiii în risc major de abandon școlar? La prima vedere, toți copiii care învață într-o școală situată într-un mediu dezavantajat socio-economic. Cu toate acestea, o analiză mai atentă ne indică faptul că există un risc major în cazul unor elevi care cumulează mai mulți factori de risc. Un studiu realizat pe un esantion de 1647 de copii identificați de școlile ZEP 2012/2013 într-o astfel de situație următoarele concluzii:

• Cei mai mulți elevi (peste 80%) provin din familii cu nivel redus de studii: jumătate dintre aceștia au părinți cu studii primare sau fără studii iar o treime au părinți cu studii gimnaziale;

• peste 40% dintre elevi au 4 frați sau mai mulți.• peste 15% nu locuiesc cu părinții, fiind crescuți de rude sau alte persoane.• Mai mult de o pătrime dintre acești elevi (28%) au părinți sau rude care muncesc într-o altă

localitate sau în străinătate.• Unul din cinci elevi din această categorie are o întârziere de cel puțin 2 ani față de vârsta teoretică

a clasei.• Doar unul din trei elevi din această categorie reușește să aibă o frecvență zilnică la școală.• La finalul anului aproape 30% dintre acești copii rămân corijenți, dintre aceștia aproape 25% nu

reușesc să promoveze, fiind declarați repetenți.

management educațional (asistarea directorilor din școlile ZEP la formularea planurilor de dezvoltare școlară); formarea cadrelor didactice pentru utilizarea unor abordări didactice flexibile, adaptate nevoilor copiilor din școlile ZEP; consilierea părinților, astfel încât aceștia să devină parteneri reali în educația copiilor și în activitățile școlii.

9

10

CAPITOLUL 5

Ce pot face profesorii pentru�şi�cu�elevii�în�risc� de�abandon?Să�oferim�copiilor�ţinte�de�învăţare�pe�care�aceştia� să�le�poate�înţelege�şi�atinge.� „Cum?�Dar�aceşti�elevi�nu�ştiu�nimic,�chiar�nimic!“

Doar pentru că nu am reuşit să pornim acum o lună într-o drumeţie, nu înseamnă că nu vom mai putea purcede la respectiva drumeţie niciodată. Important e să ştim unde vrem să ajungem şi să ne adaptăm pasul în funcţie de: condiţiile meteo, teren, grupul de drumeţi... Cu cât ţinta pe care o vedem e mai apropiată, cu atât parcurgerea drumului va fi mai simplă, mai ales pentru drumeţul neexperimentat.

Pentru orice obiectiv de referinţă sau competenţă din programa şcolară există un nivel minimal de la care putem începe construcţia „ştiinţei“ elevului şi de la care putem face un început de drum!

Copiii în risc de abandon nu sunt la acelaşi nivel de performanţă cu acela prescris la nivel teoretic pentru clasa în care sunt înmatriculaţi. Lor le putem oferi însă exersări foarte simple

• Mai puțin de 30% dintre elevii în risc major beneficiază de activități de învățare remedială sau participă activ la diferite activități extra-școlare.

• În opinia actorilor școlari, trei elevi din patru aflați în situație majoră de risc au o motivație redusă pentru învățare, cei care au dificultăți în a face față cerințelor școlare având o pondere asemănătoare.

• Aproape 15% dintre elevii din această categorie se confruntă cu diferite probleme de sănătate și 21% sunt identificați ca având cerințe educative speciale (cu sau fără dosar).

• Peste 37% au dificultăți de comunicare cu colegii și profesorii, 15% manifestă un comportament deviant.

Pe ani de studii, există o distribuție relativ constantă a elevilor în risc, cu un maxim înregistrat în cazul clasei a II-a, a V-a și a VI-a.

Învăţarea începe întotdeauna

undeva. Ca atunci când pornim

la un drum, şi atunci când

învăţăm pornim de undeva,

avem un punct de plecare.

Clasa 1

Clasa 2

Clasa 3

Clasa 4

Clasa 5

Clasa 6

Clasa 7

Clasa 8

9,0 % 13,0 %

12,4 %14,1 %

13,8 %10,6 %

12,9 %14,0 %

10

11

Dacă vom avea ca punct de

pornire nevoile elevilor şi dacă

în cadrul sarcinilor de lucru vom

organiza reţeaua conceptuală

a disciplinei pe care o predăm,

elevii ajung să înveţe fără efort,

orientaţi de forma produsului la

care ştiu că trebuie să ajungă.

pentru aceleaşi direcţii de formare în care se antrenează şi colegii lor. Doar că aceste exerciţii sunt mult mai uşoare, inteligibile şi le oferă o şansă de succes. Dacă vor avea succes, vor fi motivaţi să vină la şcoală, chiar va începe să le placă la şcoală. DVD-urile editate de UNICEF conţin asemenea sarcini simple, elementare. Vă sfătuim să le încercaţi la clasă şi să ne povestiţi cum a fost, pe pagina ZEP3 de pe platforma noastră de învăţare http://training.ise.ro/.

Nici materia, nici manualul, nici programa nu reprezintă subiectul învăţării. Dacă vom construi lecţii pentru copii, atunci „materia“ va deveni inteligibilă.

Ce ar fi de făcut? Să oferim un punct de acces în fiecare lecţie care să fie clar copiilor, să fie compatibil cu

experienţele lor. Să nu începem prin oferirea unei definiţii, enumerarea unor concepte, care nu se leagă de ceea ce trăiesc elevii. Altfel spus, învăţarea de la şcoală trebuie să fie „trasă“ din viaţa copiilor, pentru viaţă.

Să evităm exemplele standard (acelea pe care le-am auzit şi noi atunci când am fost elevi!). Să aducem exemple actuale, din realitatea şcolii, a vieţii, a timpului pe care îl trăiesc copiii.

Să folosim manualul în mod flexibil, ca pe un set de resurse de învăţare pe care le putem oferi elevilor în funcţie de un context specific în care ne aflăm.

Să realizăm proiecte cu elevii, din care să rezulte produse semnificative, care să le dea bucuria implicării şi a împlinirii.

Ce�proiecte�putem�face�cu�elevii?�

Afişe, albume, drumeţii, concursuri, serbări, petreceri, cărţi uriaşe sau cărticele etc. - fiecare dintre acestea aducând un context motivant pentru conceptele pe care le avem de predat (de la regula de trei simplă, perimetru, volum şi până la relatarea imaginativă şi scrierea funcţională, trecând prin istorie orală, orientarea în spaţiu, lucrul mecanic şi câte şi mai câte.)

Să�construim�o�şcoală�în�care�se�învaţă�-� Cu�bucurie!

Iată o provocare pentru fiecare: Cum să fie şcoala?Şcoala trebuie să fie serioasă şi disciplinată în timp (ore fixe în orar – învățăm mate de la 11

la 12, geogra de la 12 la 13 etc.), în spaţiu (elevii stau la locul lor!) şi relaţional (elevii nu vorbesc neîntrebaţi).

OARE? Așa să fie?Această abordare - la care am fost şi noi supuşi ca elevi - produce foarte puţină comunicare şi

la fel de puţină învăţare autentică. DAR: Învăţarea presupune angajare într-un context (o minte în alertă pentru a rezolva o problemă

provocatoare!)

11

Proiectul nu este doar pentru

finalul unei unităţi de învăţare.

Poate deveni strategia obişnuită

prin care îi implicăm pe elevi

în învăţare. Pe platformă şi pe

DVD-uri veţi găsi exemple de

proiecte de succes.

12

Învăţarea presupune o finalitate (elevul înţelege pentru ce face un anume lucru /vs/ clişeul păgubos: „Dar de ce să fac tema, doamna?“).

De multe ori un joc de copii produce mai multă învăţare (presupunând transfer în noi situaţii) decât ora de română. De ce? pentru că oferă contextul, angajarea şi scopul necesare pentru alerta minţii!

Rezultă că şcoala în care se învaţă cu adevărat: aparţine elevilor - rezultatele învăţării lor sunt înrămate şi afişate periodic în spaţiul clasei; oferă deschideri spre viaţă, dincolo de uşa clasei; propune ocazii de ludic serios - vă invităm să parcurgeţi DVD-urile care prezintă cluburi

extracurriculare şi să vizitaţi forumurile aferente de pe platformă; se bucură de o atmosferă destinsă, securizantă; este deschisă sugestiilor, nevoilor de cunoaştere ale elevilor; promovează parteneriatul între profesori, elevi, comunitate.

12

13

Afişând rezultatele activităţii

desfăşurate, le oferim copiilor

oportunitatea de a vorbi şi

gândi despre munca lor în

trecut şi de a face planuri pentru

ceea ce doresc să facă în viitor.

CAPITOLUL 6 Ce�intervenţii�pot�iniţia� în�şcoala�mea?Experienţe�inovative�pentru�o�şcoală�PrietenoasăPrezentăm mai jos exemplul unei școli cu clasele I-X din județul Dâmbovița. Primii pași s-au făcut în sălile de clasă: s-au scos ușile dulapurilor clasice și s-au tăiat pe jumătate, pentru a fi în raza de acțiune a copiilor; s-au așezat

resursele la îndemână, în corpurile obținute și s-au grupat pe arii de interes; s-au creat zone tematice: Cine sunt eu?, Biblioteca noastră, Ludotecă etc.; s-au construit elementele de identitate ale colectivului: mascota, motto, imnul clasei, reguli,

responsabilități, calendarul zilelor de naștere, jurnalul clasei etc.

Apoi s-a intervenit în afara clasei, pe holuri : S-a renunțat la brâul de vopsea și s-a zugrăvit totul în alb pentru a fi ușor de întreținut. Au fost decorați pereții cu lucrările realizate de elevi, valorificându-se întreaga suprafață. Fiecare învățător/diriginte împreună cu colectivul de elevi a primit

în gestionare o anumită zonă, astfel încât toți elevii școlii să se vadă. Au fost puse plante și în afara claselor.

Toate aceste schimbări s-au întâmplat în timp și în spatele lor se află multe ore de formare a oamenilor școlii. Pe parcursul reconstrucției ei au avut de urmărit atitudinea elevilor și de formulat argumente în favoarea expunerii după standarde clare a produselor acestora. S-au conturat următoarele aspecte PRO: Lucrările învăluie copiii cu frumuseţea pe care ei înşişi au

creat-o; creaţiile vorbesc despre interesele şi nevoile lor, despre profilul lor.

Modalităţile de exprimare, oricât de stângace sau naive, dacă sunt apreciate, influențează sentimentele și creează o imagine de sine pozitivă.

13

Intrând în orice unitate școlară

te aștepți să te întâmpine o

imagine prietenoasă în care poți

identifica cu ușurință elemente

culturale specifice. Se știe că

ambientul claselor, al școlii, în

general, dezvăluie nu numai

opțiunea estetică sau ergonomică

promovată de școală, cât mai ales

o viziune pedagogică.

Poate că e un efort, dar cu

siguranță merită să strângi

laolaltă echipe formate din

oamenii școlii, elevi, părinți și alți

membri ai comunității pentru a

crea o școală prietenoasă.

Pot fi construite cu ajutorul copiilor zone tematice: Cine sunt eu?, Biblioteca noastră, Ludotecă etc.Împreună cu copii se pot construi elementele de identitate ale colectivului: mascota, motto, imnul clasei, reguli, responsabilități, calendarul zilelor de naștere, jurnalul clasei etc.

14

Când copiii ştiu că ideile şi munca lor este valorizată, se afirmă; ei ştiu că pot învăţa, că e loc pentru mai bine. Informaţiile obţinute prin proiecte şi explorări, sub forma colajelor de tot felul sau a diverselor obiecte realizate, îi motivează pe copii să înveţe. Prin expunerea lucrărilor, familia şi ceilalţi membri ai comunităţii au o imagine clară asupra procesului instructiv-educativ care se desfăşoară în şcoală.

Desigur, trebuie să fie respectate nişte standarde în expunere, fiindcă trebuie să recunoaștem că, de regulă, vizualul e bombardat de kitsch-uri și nu există o preocupare clară la noi pentru a estetic și funcțional. Un produs ar trebui:

să fie înrămat (dacă permite); să conţină o etichetă cu prenumele şi numele autorului; să conţină informaţii despre tematica abordată şi despre data când s-a realizat; dacă este posibil, să ofere interpretarea în cuvinte de către copil a rezultatului muncii sale.

Ce spun acum educatorii şi�elevii�despre�şcoala�lor? că nu mai țin minte cum a fost înainte și nici n-ar mai vrea să-și reamintească; că se simt bine, vin de drag și nu se grăbesc să plece acasă; că s-au schimbat în bine atitudini; s-au îmbunătățit relații ; că mai sunt doar câțiva pași spre întregirea conceptului de Școală - inima comunității.

14

15

CAPITOLUL 7 Implicarea�părinţilorDe�valoare�în�activităţile� cu�părinţii…

Părinţii reprezintă o resursă importantă pentru şcoală, în ceea ce priveşte educaţia copiilor. Modul în care şcoala reuşeşte să-i atragă pe părinţi constituie certitudinea pentru copii mai bine pregătiţi în planul achiziţiilor cognitive, emoţionale şi comportamentale. Pentru a fi de succes, în parteneriatul şcoală- familie, fiecare părinte este de dorit să fie considerat unic, diferit, special. Activităţile cu părinţii derulate de facilitatori sau reprezentanţi ai şcolilor se bazează în primul rând pe încredere, principiu de bază în procesul de consiliere. Prin lucrul în echipă, părinţii exersează abilităţi şi atitudini, mai mult decât cunoştinţe, explorează propriul potenţial în susţinerea copiilor. În acelaşi timp, părinţii sunt invitaţi, prin exerciţii creative, să descopere cu mult curaj visurile şi opţiunile legate de educaţia şi cariera copiilor. Solicitarea părinţilor de a-şi exprima scopurile şi obiectivele de viaţă, de a construi planuri de acţiune pentru independenţă şi responsabilitate, de a fi implicaţi în luarea deciziilor prin analiza alternativelor/ opţiunilor sunt reale oportunităţi de învăţare şi participare la educaţie.

Este necesar ca activităţile cu

părinţii să fie puternic centrate

pe nevoile acestora, identificate

prin: scurte chestionare, interviuri individuale, discuţii

de grup, întâlniri non-formale

sau informale.

Ce propunem în lucrul cu�părinţii?

Un puzzle generos de activităţi : ateliere de lucru, seminarii, evenimente educaţionale, lecţii obişnuite sau ore speciale, teme deosebite, festivaluri, zile dedicate, jocuri, concursuri, care:

să analizeze experienţele şi lucrurile importante din viaţa lor; să comunice mesaje personale, concrete; să adopte atitudini pozitive şi non-evaluative faţă de sine şi faţă de grup; să enumere paşii planurilor de acţiune pentru reuşita copiilor la şcoală şi în viaţă;

să-şi asume responsabilităţi pe termen scurt, mediu şi lung.

15

Această componentă este numită „Consilierea părinţilor”. Presupune un program educaţional simplu şi concret pentru împlinirea unor visuri ambiţioase, în care câştigătorii să fie copiii. Motivarea pentru învăţare şi recuperarea copiilor care absentează sau care sunt în risc de abandon şcolar este extrem de dificilă, iar rezultatele apar uneori pe termen lung. Dar nu renunţaţi!

16

16Ce�activităţi�am�dezvoltat�în�cadrul�componentei „Consilierea�părinţilor“?� Câteva�teme…

Analiza de nevoi. Formarea facilitatorilor şi responsabililor pentru consilierea părinţilor din şcoli Cum funcţionează Centrul de Resurse pentru părinţi (CRP)? Să ne cunoaştem!

Comunicăm împreună: părinți-profesori-copii-comunitate Cum organizăm evenimente educaționale? Să învăţăm mai bine! Motivaţi pentru educaţie. Respect pentru învăţare. Hai la şcoală! Tradiţii şi obiceiuri în viaţa noastră Decizii pentru şcoală, decizii pentru viaţă. Festivalul seminţelor Sănătate că-i mai bună decât toate. Reţete, reţete Zilele păcii. Multiculturalitatea există Drumul carierei. Bijuterii şi meserii Suntem o echipă. Gustăm succesul împreună!

Centrul�de�Resurse�pentru�Părinţi�(CRP)� în�şcoala�ZEP?�Spaţiu�autentic�de�învăţare�

Părinţii şi cadrele didactice înţeleg că, pentru a construi un CRP, este nevoie de a implica „toată” şcoala şi de a folosi „toate” resursele de care dispun şcoala şi comunitatea.

Profesorii, consilierii şcolari, managerii educaţionali, alţi părinţi ascultă nevoile părinţilor.

Părinţii şi cadrele didactice comunică, se respectă şi se sprijină unii pe alţii, muncesc împreună pentru binele copiilor.

Personalul şcolii observă abilităţile şi energia părinţilor implicaţi.

Obiectivele stabilite prin decizii comune urmăresc asigurarea succesului elevilor.

“Oricând vă aflaţi într-un impas, luaţi o hotărâre fermă şi sigură care să vă facă să mergeţi mai departe pentru că…, nu-i aşa? Nu poţi sări o prăpastie din 2 salturi mici.”

(D. L. George)

Un CRP este funcţional atunci când… • părinţii sunt implicaţi

în proiectarea şi operaţionalizarea activităţilor propuse;

• părinţii aleg şi dezvoltă activităţile în conformitate cu nevoile identificate;

• părinţii împreună cu cadrele didactice din şcoală participă la luarea deciziilor.

Posterul despre importanţa educaţiei a avut un succes deosebit în fiecare din şcolile ZEP. Părinţii s-au implicat activ în realizarea lui, prin lucru în echipă şi modalităţi creative (desen, pictură, modelaj, colaj, cuvinte cheie). Apoi l-au afişat cu bucurie în spaţiul special dedicat CRP. În toate activităţile cu părinţii au participat atât părinţi ai căror copii sunt în risc de abandon şcolar, cât şi părinţi care şi-au exprimat dorinţa de a fi prezenţi. De multe ori, cadrele didactice şi-au manifestat interesul de a fi implicate în activităţile propuse pentru a exersa abilităţi şi atitudini specifice lucrului cu părinţii.

17

17

Printre cele 15 domenii de intervenţie din oferta Centrului Naţional de Prevenire a Abandonului Şcolar SUA implicarea părinţilor ocupă un loc important. Cercetările recente subliniază că, pentru obţinerea succesului şcolar şi social, implicarea părinţilor este un factor fundamental(F. Schargel, 2003)

Cine�şi�ce�câştigă?� În atelierele de lucru organizate, de multe ori, părinţii au

conştientizat că pot influenţa învăţarea copiilor lor, pentru că ceea ce fac ei, felul în care se comportă şi acţionează, modul în care-i valorizează pe copii sunt mult mai importante decât veniturile, nivelul de educaţie şi cultură, etnie, statutul marital, numărul membrilor familiei etc.

Pentru a avea succes şi a crea un climat securizant şi pozitiv de învăţare, implicarea

părinţilor se focalizează pe ceea ce se petrece în şcoală, şi mai ales în clasă, pentru a ajuta la dezvoltarea copiilor ca

cetăţeni activi şi responsabili.

A fi părinte presupune o investiţie afectivă, o relaţie ce se stabileşte între copil-părinte, care presupune autocunoaştere, comunicare şi feedback pozitiv, disciplină şi securitate emoţională, interacţiune constructivă cu copilul, de joc şi relaţionare socială, organizare şi petrecere a timpului liber, învăţare, rezolvare a conflictelor, practicarea unui stil de viaţă sănătos, susţinere şi acceptare necondiţionate (Shonkoff & Phillips, 2000).

Cel mai important este faptul că părinţii câştigă dacă se implică în programele iniţiate de şcoală: comunicarea eficientă cu proprii copii şi cu profesorii lor; responsabilitatea crescută a cooperării dintre şcoală şi părinţi; imagine de sine şi bucuria pentru reuşitele copiilor lor; aşteptări înalte şi încredere în succesele copiilor; asigurarea continuă a suportului pentru învăţare, indiferent de nivelul socio-economic; înţelegerea mai bună a intereselor copiilor şi a şcolii unde învaţă; identificarea soluţiilor educaţionale adecvate nevoilor copiilor lor; timp mai mult petrecut cu copiii, atât acasă, cât şi la şcoală; modalităţi concrete de ajutor pentru atingerea celor mai înalte standarde

pentru copiii lor, mai multe cunoştinţe şi abilităţi despre activităţile copiilor şi despre cum funcţionează şcoala şi sarcinile acesteia;

atitudine pozitivă faţă de şcoală, încredere şi respect faţă de profesori; petrecerea unui timp mai mare în activităţile propuse de şcoală.

Părinți implicați, elevi cu…• note mai mari la școală și

la teste ;• achiziții academice pe

termen lung; • atitudini și

comportamente apreciate;

• relații sociale mai bune ;• comportamente cu risc

scăzute;• emoții pozitive;• imagine de sine crescută;• încredere în sine;(Henderson, Nacy 1995).

În general, personalul şcolii şi părinţii participanţi la astfel de programe declară că se îmbunătăţesc rezultatele copiilor la şcoală (note, calificative, aprecieri), au o motivaţie crescută pentru învăţare, scade frecvenţa problemelor de comportament (agresivitate, violenţă).

Printre factorii abandonului şcolar invocaţi de părinţii cu care am lucrat se menţionează:• sărăcia;• motivaţia redusă pentru

activităţile şcolare; • rezultatele şcolare slabe; • lipsa unor condiţii minimale

de studiu acasă;• nefrecventarea grădiniţei; • motive familiale (agresivitate,

divorţ, alcoolism, închisoare, plecaţi la muncă în străină-tate, lipsa locurilor de muncă, şomaj etc.).

De asemenea, elevii participă mai activ la activităţile propuse de şcoală, prin: prezenţa la orele de curs, decorarea claselor şi a şcolii, implicarea în activităţi extraşcolare, evenimente educaţionale, tutoriat, voluntariat, peer-counselling etc.Comunicarea copiilor cu părinţii şi profesorii lor devine mai bună. Scade numărul de absenţe şi se reduce numărul întârzierilor copiilor. Aceştia vin cu plăcere la şcoală şi manifestă o atitudine pozitivă faţă de învăţare şi faţă de şcoală. Elevii se angajează cu fermitate în elaborarea calitativă a temelor de acasă. Relaţia părinţi-copii se optimizează, iar stima de sine creşte.

O resursă importantă în intervenţia specifică realizată de echipa responsabilă de consilierea părinţilor a fost broşura „Părinţii în şcoala mea”, care cuprinde o serie de activităţi şi fişe de lucru apreciate de părinţi.

Implementaţi componenta

Consilierea părinţilor în şcolile dvs. pentru părinţi mai implicaţi!

18

19

http://training.ise.roeste locul unde suntem întotdeauna

aproape!Platforma este spaţiul în care se

întâlnesc bune practici, interogaţii,

nedumeriri, feedback , învăţare

autentică şi, mai presus de toate,

oameni ai şcolii care poate nu vor

avea niciodată posibilitatea să se

vadă faţă în faţă. Fie că venim la „taifas“ educaţio-

nal şi servim o cafea virtuală pe

pagina ZEP3, fie că participăm la

componenta online a cursului de

formare, prin intermediul spaţiului

virtual putem să discutăm – deschis

şi viu – teme comune chiar dacă nu

ne-am auzit niciodată vocile.

Participă�activ�la�comunitatea online ZEP

O sursă importantă de informații dar și un spațiu în care de câțiva ani se conturează o adevărată comunitate de învățare este platforma proiectului, ce poate fi accesată la adresa http://training.ise.ro. În prezent în acest spațiu sunt peste 4000 de profesori înscriși, dintre care mai mult de jumătate au o prezență activă (postează mesaje, oferă feed-back, pun întrebări, încarcă fotografii etc.).

CAPITOLUL 8 Platforma ZEP

19

20

Găsiți în acest spațiu foarte multe idei despre cum ar putea arăta ora dumneavoastră astfel încât să lucrați mai eficient cu copiii în risc. De asemenea, găsiți exemple concrete de strategii didactice la diferite discipline, cât și sugestii de activități extra-curriculare. Dincolo de un portofoliu de activități, platforma este o invitație la comunicare, dezbatere, reflecție – activități insuficient prezente în întâlnirile cadrelor didactice, din păcate.

Cercetătorii din echipa proiectului vă pot orienta pe platforma de învăţare. Aici veți avea acces la informații relevante privind proiectul, pe care le puteți descărca și consulta în școala dumneavoastră cât și resurse specifice fiecărei componente a proiectului: management educațional, didactici, consilierea/formarea părinților. De asemenea, accesul pe platformă vă va oferi posibilitatea de a comunica atât cu celelalte cadre didactice din rețeaua ZEP, cât și cu experții județeni, formatorii sau membrii echipei de proiect. Resurse digitale pentru activitățile ZEP: Pe platformă veţi regăsi:

forumuri de discuţii în care sunt împărtăşite experienţe din şcolile ZEP; documente relevante ale proiectului; resurse pentru profesori, directori şi părinţi; linkuri utile;

Nu în ultimul rând - pe platformă vă veţi regăsi!

Resursele digitale disponibile se extind şi se îmbogăţesc pe măsură ce participanţii îşi povestesc experienţele din şcoală. In acest spirit, UNICEF a editat un set de 8 DVD-uri - Resurse în sprijinul profesorilor care lucrează cu elevi în risc de abandon şcolar. Rod al colaborării dintre un grup de specialişti în didactici şi de profesori care lucrează în şcoli ZEP, seria de DVD-uri conţine soluţii concrete pentru diverse discipline şi pentru activităţi extracurriculare care să producă învăţare în rândul elevilor în risc de abandon şcolar.

20

21

Este nevoie de competențe speciale pentru a derula un proiect ZEP în școala mea? Un bun manager utilizează deja multe din intervențiile propuse de acest tip de proiect: apropie școala de părinți și de comunitate, încearcă să facă din școală un loc în care toți copiii se simt bine, sprijină procesul prin care experiențele de învățare propuse copiilor sunt relevante și valorifică achizițiile lor anterioare etc.

Experiența proiectului de până acum ne demonstrează că un lider de școală ZEP este o persoană care:

identifică la timp și în mod sistematic toți elevii în risc major de abandon înscriși într-un an școlar și încearcă să strângă cât mai multe informații despre factorii de risc cu care aceștia se confruntă (individuali, familiali, școlari); dezvoltă alături de toți actorii din școală și din comunitate, o strategie de monitorizare și de prevenire a absenteismului și abandonului școlar și planifică măsuri personalizate de intervenție pentru elevii identificați în risc major de abandon, parte a planului operațional și de dezvoltare instituțională;

CAPITOLUL 9

Managementul activităţilor�ZEP

21

22

încearcă să intervină rapid alături de actorii din școală și din comunitate în situațiile în care unii elevi încetează să mai frecventeze școala; se asigură că toate cadrele didactice primesc sprijin în activitățile de învățare organizate la nivelul clasei sau în cadrul activităților extra-curriculare, care au ca beneficiari copiii în risc major de abandon - fără timp și resurse adecvate, aceste activități nu pot avea rezultatele așteptate; conștientizează diferitele bariere/provocări cu care se confruntă actorii din școală care lucrează cu elevii în risc de abandon și propune noi intervenții, învățând din experiențele activităților derulate până acum; identifică nevoi de formare ale cadrelor didactice și personalului de sprijin pentru dobândirea unor noi competențe în lucrul cu copiii în risc major de abandon și cu părinții acestora (de exemplu, adaptare curriculară, dezvoltarea de noi materiale didactice, educație remedială, consilierea și informarea părinților etc.); facilitează participarea la formare a tuturor acestor actori; caută activ sprijin din partea unor organizații relevante, se implică în inițierea unor proiecte educaționale care pot atrage noi fonduri pentru activitățile care au ca grup țintă copiii în risc de abandon; învață din experiențele unor școli care se confruntă cu provocări similare și împărtășeste din propria experiență.

22

TE IUBESC!

BRAVO!

BRAVO!

Ghid elaborat de Institutul de Științe ale Educației în cadrul campaniei de participare școlară „Hai la Şcoală!”Coordonator din partea UNICEF: Luminiţa Costache

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMini ghid ZEP: viziune, activităţi, resurse /

Ciprian Fartuşnic (coord.), Magdalena Balica, Şerban Iosifescu, .... - Bucureşti: UNICEF, Vanemonde, 2013ISBN 978-973-1733-46-3

I. Fartuşnic, CiprianII. Balica, MagdalenaIII. Iosifescu, Şerban

37(498)

AUTORI: Ciprian Fartușnic (coord.), Magdalena Balica, Șerban Iosifescu, Marcela Marcinschi Călineci, Ligia Sarivan, Daniela Stoicescu, Speranța Țibu

Foto: Institutul de Științe ale Educației

TE IUBESC!

BRAVO!

BRAVO!

Institutul de Științe ale Educației

Layout și DTP: Dan Glăvan

Editura VANEMONDE e-mail: vanemonde@gmail.com

ISBN 978-973-1733-46-3

Noi am lansat o provocare

Şi vĂ ÎncurajĂm.

soluŢiile Şi entuziasmul

vĂ aparŢin!

TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!

ALI

NARE

jo

acĂ

S U R â S U R I

pove

Şti

AlinTări

Iubi

re

cuvi n t e de laudă

AFEC

ţIU

NE

Z

âMBETES

UR

PRIZ

E

îMBR

ăţ

Işă

RI

A T E NŢ

I E

GRIJ

ă

S

ăR

UT

ăR

I

ÎNGRIJIRE

AJUT

OR

TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!Arată-Mi că Mă

iubeşti,

Trimite-MĂ

la ŞcoalĂ!

CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ

MINI-GHID ZEPviziune - activităţi -

resurse

Editura VANEMONDE ISBN 978-973-1733-46-3

SPRIJIN PENTRU ELEVII ÎN RISC DE ABANDON şCOLAR PRIN ABORDAREA ZONE PRIORITARE DE EDUCAţIE (ZEP)

Lucrare tipărită în 2000 de exemplare cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România.