MIMM - antreprenoriat.docx

7/29/2019 MIMM - antreprenoriat.docx

http://slidepdf.com/reader/full/mimm-antreprenoriatdocx 1/6

Samoilă Teodora, gr. 1304



Ce este Antreprenoriatul? Fiind un concept multidisciplinar, studierea antreprenoriatului necesită cunoaştereadiversităţii teoriilor referitoare la acesta. Dreptul roman cunoştea noţiunea de„antreprenor”, desemnând o activitate, îndeosebi comercială. Antreprenor era consideratarendaşul, precum şi persoana care gestiona construcţia proprie.

Antreprenoriatul (practica antreprenorială sau „entrepreneurship”) este procesul deidentificare a oportunităţilor, pregătirea resurselor necesare pentru fructificareaoportunităţilor şi crearea unei noi afaceri cu scopul de a furniza produsele/serviciiletrebuinciose clienţilor şi de a obţine profit.

Cuvântul este de provenienţă franceză de laverbul „entreprendre” similar cu „toundertake, în limba engleză”. Este important de

reţinut în conexiune cu atribuţileantreprenoriale că notele de conţinut aleverbului acoperă o plajă largă de semnificaţii pornind de la „a trece la o acţiune” şi trecând prin „a accepta o provocare” , „a face o promisiune” , „a lua un angajament” , „a prelua o responsabilitate” , „a intra într -un

aranjament contractual” , „a garanta ceva” şi „a accepta o sarcină” .

Joseph Schumpeter (economist austriac, 1934)

spunea: „În antreprenoriat există o înţelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip decomportament, care include: 1) iniţiative;2) organizarea şi reorganizarea mecanismelor socioeconomice;

3) acceptarea riscului şi a eşecului”. Antreprenoriatul ca subiect de discuție șianaliză a fost introdus de economiști în secolul al XVIII – lea și a continuat să atragăinteresul economiștilor în secolul al XIX-lea.

Una din multiplele definiții propuse este următoarea: „un proces prin care

indivizi și grupuri mobilizează un ansamblu unic de resurse pe care le utilizează pentru a crea valoare și a exploata oportunitățile existente pe piață.”

Definiția propusă are mai multe implicații:

1. Antreprenoriatul este un proces, o serie de activități și nu o activitate extraordinară sausupranaturală destinată doar unor oameni predestinați. Activitățile antreprenoriale implicăo serie de competențe și abilități care pot fi învățate și pot fi aplicate oricăror contexte

Activitatea de antreprenoriat esteo activitate independentă,desfăşurată pe propriul risc şiorientată spre obţinerea profituluica urmare a utilizării bunurilor,vinderii mărfurilor, executăriilucrărilor sau prestării serviciilor

de către persoanele înregistrate înaceastă calitate, în modul stabilitde lege. Activitate de

antreprenoriat pot desfăşura atât persoanele juridice, cât şi cetăţenii(persoanele fizice).



organizaționale (poți să fii antreprenor inclusiv ca angajat). De asemenea, aceste activitățitrebuie analizate pentru a învăța din greșeli și pot fi îmbunătățite în permanență;

2. Antreprenoriatul este o activitate care împlică mai mulți actori și nu doar antreprenorul.Acesta nu acționează izolat, ci trebuie să identifice colaboratori, să-i motiveze și să-icoordoneze către realizarea propriei viziuni asupra afacerii pe care a inițiat -o;

3.

Antreprenorul trebuie să creeze valoare pentru el și pentru societate, deoarece în cazcontrar își pierde motivația pentru activitatea desfășurată, își pierde clienții și implicitrațiunea de a acționa ca antreprenor;

4. Activitatea antreprenorială implică inovare în cele mai variate forme: ca mod demobilizare și utilizare a resurselor, ca mod de servire a clienților, de obținere a produselor, de identificare și satisfacere a nevoilor de pe piață;

5. Activitatea antreprenorială vizează exploatarea diferitelor oportunități de către cei caresunt deschiși și pregătiți să le întâmpine, adică de către antreprenori.

ANTREPRENORIATUL ASTĂZI:

Crearea de noi firme – subliniind motivele creării de noi firme, motivarea de aface acest lucru, caracteristicile environamentale și imporntanța contextului,caracteristicile personale și psihologice a antreprenorilor, caracteristicilemanageriale ale antreprenorilor vs. Manageri. (McClelland 1961; Gartner 1985)

Organizații în curs de dezvoltare – focusare pe resursele noilor firme fondate(Bird 1988; Katz and Gartner 1988)

Joint ventures și cercetări internaționale – se referă la colaborarea firmelor antreprenoriale, incluzând francizele, precum și studii naționale si trans-culturale(Johanson and Vahlne 1977; Hornaday et al. 1985; Hamel 1991; Lane and Lubatkin 1998)

Antreprenoriatul și economia – se focusează pe ratele de creștere, longevitate șifirme noi fondate, capital de risc și finanțarea start-up-urilor (Baumol 1968; Bates

1990; Porter 1998)

Teoria Push-Pull – sau interpretarea sa în conceptualizarea bazată pe oportunitățiversus conceptualizarea bazată pe necesități a antreprenoriatului – ne oferă unimportant punct de plecare pentru dezvoltarea teoriei antreprenoriatului vis-a-vis

de considerațiile economice.

Importanța Antreprenoriatului Importanța antreprenoriatului și inovării în afaceri a fost un subiect căruia i s-a acordat o

atenție sporită în ultimii ani.

Istoric vorbind, economiștii au asociat antreprenoriatul cu orientarea spre profit,investițiile de capital și cu riscul (cantillon, 1755; Say, 1803; Schumpeter 1934),

susținând punctul de vedere cum că ar fi responsabil de expansiunea economică (Weber,1930; Schumpeter, 1965; Cole, 1965).



Pentru mulți, puterea antreprenoriatului și importanța sa în menținerea și creștereaeconomiei este de necontestat. În majoritatea lucrărilor de specialitate, antreprenoriatuleste văzut ca „motorul” care conduce economia a celor mai multe națiuni, creând noiindustrii, noi locuri de muncă și bogăție. S-a dicutat ca noile inovări în afaceri sunt cheiaregenerării economice și că prin procesul de antreprenoriat bazele industriei sunt

reînnoite și structurile economice sunt menținute. Cu toate acestea, este de o importanțăvitală ca antreprenoriatul și noile inovări în afaceri să fie încurajate pentru ca economiilesă poată continua să crească și să prospere.

ANTREPRENORIATUL CA DOMENIU DE CERCETARE

Cercetarea în domeniul antreprenoriatului cuprinde studiul procesului de apariţie a uneifirme noi, axându-se asupra originilor şi caracteristicilor ideilor de afaceri. Interesul pecare societatea a început să-l acorde antreprenoriatului şi firmelor mici are un impact

puternic şi în mediul academic. În cadrul universităţilor, au apărut programe doctoralespecializate în antreprenoriat (FINKLE şi DEEDS, 2001).

ANTREPRENORIATUL CA FENOMEN ECONOMIC

Antreprenoriatul ca fenomen economic se referă în general la procesul prin care sedescoperă şi se implementează noi oportunităţi. Oportunitatea antreprenorială existăatunci când „bunuri noi, servicii, material brut sau metode organizaţionale pot fiintroduse pe piaţă şi vândute la un preţ mai mare decât preţul lor de producţie”(SARASVATHY, 2003).

Conform autorilor ACS et al. (2009) antreprenoriatul oferă o unică şi valoroasăcontribuţie la creşterea economică prin răspândirea şi comercializarea cunoştinţelor şi aideilor care altfel ar rămâne necunoscute. AUDRETSCH şi THURIK (2001) subliniazăfaptul că „antreprenoriatul a devenit un motor al creşterii economice şi al dezvoltării

sociale în întreaga lume”.

ANTREPRENORIATUL ÎN ȚĂRILE DEZVOLTATE

1. MIMM-urile sunt motorul oricărei economii, așadar ele sunt văzute ca și „rampăde lansare” pentru antreprenoriat, inovării în afaceri și creșterii economice. Elesunt roata după care fiecare economie este condusă deoarece companiile mari,multinaționalele si sectorul public nu sunt capabile să susțină traiul majorității populației în țările dezvoltate.

2. Micile afaceri oferă baza după care marile companii prosperă.

3. Din cauza constrângerilor bugetare și financiare, sectorul public nu a fost apte săfacă invesiții majore capabile să susțină creșterea economică în țările dezvoltate.

4. Firmele antreprenoriale sunt sursă de venit pentru guvernele naționale.



Etapele Antreprenoriatului 1. Identificarea oportunității

Cele 7 surse de oportunități identificate de Peter Drucker sunt: (1) evenimentele

neasteptate din activitatea noastră (succesul neașteptat al unei activități sau idei);eșecul neașteptat al unei activități); (2) discrepanțele care există între situațiacurentă și ceea ce se dorește; (3) posibilitatea de obține un bun sau serviciu într-un

mod mai rapid, mai eficient sau la o calitate superioară; (4) schimbări alestructurii unui sector sau a pieței în ansamblu sub acțiunea unor factori diverși (legislația, de ex.) ; (5) schimbări demografice (îmbătrânirea populației); (6)

schimbări ale stilului de viață și ale percepțiilor la nivelul grupului țintă; (7)apariția de noi cunoștințe și tehnologii.

2. Dezvoltarea conceptului de afacereConceptul afacerii trebuie să răspundă unei nevoi existente și să îndeplineascăurmătoarele criterii: să fie unic (să se diferențieze de celelalte similare), să fie

cuprinzător (să vizeze pe lângă produs/serviciu și variabile precum preț, promovare, distr ibuție), să fie fezabil (să poată fi dezvoltat la timp), să fiesustenabil (după implementare, conceptul trebuie să reziste suficient timp pe piață pentru a genera profitul vizat).

3. Determinarea resurselor necesarePrincipalele categorii de resurse sunt: antreprenorul (sănătate, timp, motivare),colaboratori, canale de distribuție, materii prime, resurse financiare, locații,licențe și brevete, utilaje și echipamente, capital social (relații).

4. Obținerea resurselor necesare regulă fundamentală pentru o afacere aflată la început este să nu investească înactive fixe, pentru a rămâne cât mai flexibilă să răspundă riscurilor care la începutsunt la nivel maxim. Antreprenorul trebuie să se concentreze asupra asigurăriifinanțării activității curente și pe termen lung. Ca regulă generală, antreprenoriiapelează mai ales la trei categorii de finanțatori ai noilor lor idei de afaceri:familie, prieteni și nebuni.

5. Implementarea și managementul afacerii Cu cât antreprenorul va ști să utilizeze mai eficient resursele de care dispune

pentru a obține rezultate care diferențiază firma sa, cu atâta va fi mai protejat deatacurile concurenței.

6. Culegerea rezultatelorImplică utilizarea rezultatelor obținute pentru a dezvolta afacerea, a diversifica șia ataca noi piețe sau pentru a o vinde la un preț bun. Această etapă implică

utilizarea resurselor utilizate pentru inițierea unui nou ciclu antreprenorial.



Bibliografie

1. Entrepreneurship: An International Introduction

De Dafna Kariv

2. Entrepreneurship

De Organisation for Economic Co-operation and Development

3. Entrepreneurship – concepts, Theory and Perspective

editat de Domingo Ribeiro,Salvador Roig, Alvaro Cuervo

4. Corporate Entrepreneurship & Innovation

De Michael H. Morris, Ph.D.,Donald F. Kuratko, Ph.D.,Jeffrey G. Covin

5. Entrepreneurship – Education and training

Colette Henry, Frances Hill, Claire Leitch

6. Entrepreneurship in Sub-Saharan Africa

De John O. Ogbor,Ph D John O Ogbor

MIMM - antreprenoriat.docx

Documents

Transcript of MIMM - antreprenoriat.docx