mihaela st proiect
-
Upload
halcu-razvan -
Category
Documents
-
view
233 -
download
0
Transcript of mihaela st proiect
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 1/29
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice
Catedra de sisteme biotehnice
- Proiect la disciplina Sisteme de transport ±
Conducator proiect: David Mihaela
Student: Maria Mihaela
Grupa: 733
2010-2011
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 2/29
Tema de proiect la disciplina Sisteme de Transport
y Titlul temei
Transportorul pneumatic
y Cerinte initiale pentru proiect
Capacitatea de lucru: 1 kg/s
Materialul de lucru: f aina
Lungimea : 20 m
y Memoriul de calcul
Studiul solutiilor constructive similare
Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru transportorul pneumatic
Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici
Calculul de dimensionare
y Materialul grafic
Ansamblul general in doua proiectii;
Desene de subansamblu;
Desene de executie .
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 3/29
1.Studiul solutiilor constructive similare ale transportorului pneumatic
1.1 Consideratii generale
1.1.1 Destinatie, constructie, clasificare
Transportoarele pneumatice asigura transportul materialelor in vrac, cu granulatie mica,pe orice
directie si orice traseu, pe distante relativ mari, pana la 2 km pe orizontala si 100 m pe verticala.
Transportul se efectueaza pe o conducta prin care circula un amestec de material si aer ca agent de
transport, datorita diferentei de presiune realizat la capetele acesteia.Ajuns la destinatie, amestecul dematerial si aer este separat astfel incat materialul transportat este depozitat intr-un buncar sau alt mijloc de
receptie, iar aerul, dupa ce a fost curatat de praf, este evacuat in atmosfera. Ele prezinta simplitate
constructiva si de exploatare, asigura racirea materialului in timpul transportului, asigura capacitati de
lucru mari de pana la 300t /h, dar necesita un consum ridicat de energie.
Un transportor pneumatic se compune din : dispozitivul de alimentare care asigura amestecul
material-aer, conductele care asigura traseul de transport, sisitemul de separare si curatire plasat la punctul
de descarcare, cu rolul de a separa materialul transportat de aer si ventilatorul care produce diferenta de
presiune necesara transportului.
Dupa destinatie transportoarele pneumatice pot fi independente sau subansamble ale unor masini
agricole.
Transportarea pneumatica este bazata pe exploatarea aerului din atmosfera pentru transportarea
cerealelor pe un furtun (teava). Din cauza aceasta factorii care actioneaza asupra aerului, si anume
temperatura si presiunea atmosferica, influenteaza productivitatea. Caracteristicile mentionate sunt
efectuate luand in consideratie presiunea atmosferica si temperatura de 20 ºC .Productivitatea
transportorului depinde de pozitia furtunului si de natura produsului transportat.Productivitatea (grau cu
greutatea hectolitica 750kg/m3, umiditatea 14%, impuritati 3% ) lungimea furtunului fexibil pana la 3 m.:
Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart in:
y instalatii prin aspiratie;
y instalatii prin refulare;
y instalatii mixte.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 4/29
Fig.1.Instalatie de transport pneumatic prin aspiratie
La transportoarele pneumatice prin aspiratie (fig1) transportul materialului se realizeaza cu un
exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca acesta se aria in intregime sub depresiune.
Exhaustorul 5, montat dupa punctui final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar)
aspiratiei curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este aspirat impreuna cu
aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea
ultimelor granule antrenate de aer se face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura,
marimea granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui
pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc.
la distante de pana la 120 m.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 5/29
Fig.2 .Instalatie de transport pneumatic prin refulare
La transportoare pneumatice prin refulare (fig2) transportul materialului se obtine datorita
curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui initial al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a
materialului. Materialul este alimentat din buncarul 3 si este transportat de curentui de aer in silozul de
descarcare 4. Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si in filtrul cu saci 6. Presiunea aerului
este de 2...5 bar, iar distanta de transport ajunge la 300 m.
In cazul transportoarelor pneumatice mixte (fig.3) pe prima portiune a conductei aflata intre
moara cu ciocane (4) si ventilatorul (5) transportul materialului se face prin aspiratie, iar pe restul
conductei(intre ventilator si ciclonul (8)) transportul materialului se face prin refulare.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 6/29
Datorita depresiunii create de ventilatorul (5) si datorita faptului ca viteza curentului de aer este
mai mare decat viteza de plutire a materialului macinat, acesta este absorbit din moara cu ciocane (4) si
refulat in ciclonul (8) unde are loc separarea materialului de aer deoarece in ciclon, viteza curentului de
aer scade sub viteza de plutire a materialului, materialul este evacuat din ciclon cu ajutorul ecluzei (6) la
sistemul de insacuire. Aerul este curatat de praf in filttrul cu panza (7) si apoi evacuat in atmosfera, iar
impuritatile sunt colectate intr-un sac.
Fig.3. Transportorul pneumatic al morii MC-3
Transportoarele pneumatice mixte se folosesc pentru transportul materialului din mai multe locuri
in locuri diferite, pe distante mari.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 7/29
1.1.2 Principalele avantaje si dezavantaje ale instalatiilor de transport pneumatic :
Avantaje :
y independenta fata de neuniformitatea formelor de relief local ;
y distante de transport si debite ridicate ;
y simplitate constructiva si de exploatare ;
y lipsa pieselor in miscare ;
y conditii igienice de lucru ;
y lipsa pierderilor de material pe traseul de transport
Dezavantaje :
y consumul ridicat de energie ;
y posibilitatea transportului numai a materialelor cu granulatie mica.
1.2 Solutii constructive ale transportoarelor pneumatice
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 8/29
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat paie IMP-2
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat si amestecat furaje DI-37
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 9/29
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-38
Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-55M
Transportorul pneumatic al morii MC-1-sorb;2-filtru ;3-motor ;4-moara cu ciocane;5-ventilator;6-
ecluza;7-filtru de panza;8-ciclon;
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 10/29
Calculul vitezei curentului de aer
Pentru determinarea vitezei de transport a materialului este necesara cunoasterea proprietatilor
fizici-mecanice ale materialului si in primul rand viteza de plutire a acestuia.
Viteza de plutire a particulelor de material de forma sferica se poate calcula cu relatia :
Vp (m/s) (6.1)
In care :
d ± diametrul particulei de material de forma sferica , m;
m ± densitatea materialului, Kg/m3
a ± densitatea aerului in conditii normale de presiune si temperature, Kg/m3
Coeficientul de presiune ³k´ depinde de numarul lui Reynolds.
Valoarea sa pentru corpuri sferice este data in lucrarea [12].
Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de diametrul sfereiechivalente dec si de factorul de forma k f . Notand cu ³V´ volumul particulei de forma oarecare, atunci :
dec = 1.24 (m) (6.2)
in acest caz coeficientul de presiune ³k´ al aerului asupra particulei trebuie multiplicat cu factorul de
forma K f .Relatia de calcul a vitezei de plutire devine:
Vp (m/s) (6.3)
Avand numarul lui Reynolds din nomograma in anexa 46 se poate determina viteza de plutire
cunoscand natura si dimensiunea particulei.
Vitezxa de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor instalatii special. Astfel, in
tabelul 6.1 sunt indicate vitezele de plutire ale catorva material agricole
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 11/29
Vitezele de plutire ale unor material agricole
Tabelul 6.1
Materialul Vp (m/s) Materialul Vp (m/s)
Grau 9-11.5 Grau si stav 5.5-7.5
Secara 8.5-10 Grau vatamat 5.7-7.5
Orz 8.5-11 Faina 8.1
Ovaz 8-9 Paie de grau 12-19
Porumb 12.5-14 Paie de secara 6.4-8.4
Mei 10-12 Paie de ovaz 7-8.7
Mazare 15.5-16.5 Pleava de orz 0.67-3.1Fasole 12.5-14 Pleava de ovaz 0.67-3.1
Soia 17-20 Pleava de orez 0.84-4.2
Canepa 8-11 Neghina 7-9
In 5.2 Paie tocate (�100mm) 3.5-4.25
Pentru transportul materialelor prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza mai mare decat
viteza de plutire si anume :
Va = Vp (6.4)
In care :
= 1.25 ± 1.5 pentru seminte;
= 1.25 ± 2.5 pentru paie sau fan;
Valorile maxime ale lui se iau in cazul conductelor vertical si cu coturi.
Calculul consumului de aer
Cantitatea de aer necesara transportului materialului , in unitatea de timp este data de relatia
Qa =
(m3/s) (6.5)
Unde:
Q ± capacitatea de transport, Kg/s;
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 12/29
± concentratia amestecului;
Pa = 1.24 Kg/m3
densitatea aerului.
Cercetarile experimentale recomanda urmatoarele valori pentru concentratia amestecului.
a) Pentru transportoare pneumatic cu refulare:- De joasa presiune = 0.2 ± 0.3
- De medie presiune = 0.4-0.5
- De inalta presiune = 10-40
b) Pentru transportoare cu aspiratie:
- De joasa si medie presiune = 3-5
- De inalta presiune = 10-55.
Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului
Presiunea totala Ht necesara pentru transportul pneumatic al materialului poate fi considerate o
suma de presiuni dinamice Hd si a tuturor pierderilor de presiune static Hst ce au loc pe traseul pe care se
efectueaza transportul:
Ht = Hd + � Hst (N/m2) (6.6)
Presiunea dinamica se determina din conditia ca materialul introdus in conducta sa aiba viteza
nula pe directia de transport dupa care este adus la viteza Vm iar aerul la viteza Va. Rezulta:
Hd = (N/m2) (6.7)
Unde:
= 0.65-0.85
Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical Hv se calculeaza cu relatia:
Hv = Pa g h (1+) (N/m2) (6.8)
unde h este inaltimea de ridicare a materialului,m.
Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de material cu peretii conductei , a
frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce Hf se pot determina cu relatia:
Hf = am (N/m2) (6.9)
Unde:
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 13/29
am ± coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului;
l ± lungimea conductei,m;
d ± diametrul conductei ,m.
am = (1.2-1.5) a
unde :
a ± coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului :
a =0.0124 + (6.11)
Pierderile locale de presiune Hl se calculeaza cu relatia:
Hl = � (6.12)
unde este coeficientul de rezistenta locala.
Valorile lui , pentru o serie de situatii intalnite frecvent in practica, sunt date in tabelul 6.2 [1].
Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului va fi:
Ht = Hd + Hv + Hf + Hl (6.13)
Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul transportoarelor pneumatic cu
aspiratie 0 se poate calcula cu relatia:
0 = 3(1+) am (6.14)
Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon c ,respective in filtru f sunt :c =
1.5-3;
f =5.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 14/29
Calculul si constructia partilor component ale transportoarelor pneumatic
Conductele
La proiectarea conductelor se recomanda , alegerea, unui traseu de transport cu un numar minim
de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii rezistentelor suplimantare locale, uzurii si a cresterii
consumului de energie.
Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de transport,etc. Si poate fi determinat cu relatia :
d = (m) (6.15)
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 15/29
fig (6.3)
Sisteme de imbinare a conductelor :
a) Cu flanse
b) Cu mufe
c) Telescopic
Conductele se confectioneaza din table de otel , in tronsoane de 1 pana la 2 m. lungime, imbinate prin
flanse,mufe sau sisteme telescopic (fig 6.3)
In anexele 47-49 sunt prezentate conductele transportorului pneumatic al microfabricii de nutreturicombinate fabricate la Arad.
Dispozitive de alimentare
Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele pneumatic este aceea a alimantarii
conductei de transport cu material.Rolul unui alimentator este acela de a introduce materialul pe
conducta,rezultand un ameste omogen si de o anumita concentratie.Posibilitatea de a regal concentratia
amestecului este importanta,deoarece pentru fiecare transportor si material exista o concentratie maxima la
care transportorul se face cu suficienta siguranta si pentru care consumul specific de energie este minim.
Pentru transportoarele pneumatic cu aspiratie sau mixte se pot folosi pilnii de alimentare simple fixate
in dreptul orificiului de alimentare a conductei de transport,prin care se face alimentarea cu aer si material.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 16/29
Transportoarele pneumatic cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb (fig. 6.4) in cazul materialelor
in vrac. Acestea permit introducerea in conducta de transport a materialelor sub forma de praf, boabe ,
bucati.
Constructia dispozitivului de alimentare tip sorb (fig 6.4)
Diametrul interior al sorbului ³d I´ la transportul graului se poate determina cu relatia:
di =(0.024-0.025) (m) unde Q este capacitatea de transport , t/h.
Diametrul interior al conductei exterioare de este : de = (m) (6.17) unde ³s´este grosimea peretilor conductei interioare, m.
Diametrul exterior al conductei interioare dc in zona de alimentare este :
dc = (m) (6.18)
Inaltimea partii tronconice hc este:
hc = (6.19)
unde : = 10 -12 grade este unghiul la centru facut de generatoarele partii tronconice.
Diamentrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia:
Di = dc -2s (m) (6.20)
Diametrul maxim De se allege din considerente constructive.
Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia:
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 17/29
he = 0.75 hc (m) (6.21)
Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :
h= (0.9 - 1.1)m (6.22)
Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere locala de presiune,care se poate determina cu relatia:
Ho= (mm H2O) (6.23) in care este coeficientul pierderilor:
= (6.24)
Relatia (6.24) este valabila pentru :
=1.65-3.65 si Re=60000-125000
Va ± viteza aerului in conducta, m/s.
La transportoarele pneumatic cu refulare de inalta presiune se folosesc dispositive de alimentare
tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.2 mm.
La transportoarele pneumatic cu refulare de joasa presiune se folosesc dispositive de alimentare cu
ejectie.
Dispositive de descarcare
Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a separa componentele
acestui :material,aer,praf.Cele mai utilizate dispositive sunt cicloanele(anexa50)
Ciclonul este foarmat din doua conducte cilindrice.conducta exterioare (1) are capetele tronconice
iar conducta interioara (2) este deschisa la ambele capete,capatul superior fiind prevazut cu un sistem de
micsorare a pierderilor de presiune si de protective impotriva agentilor atmosferici (3).
Legatura intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta (4).Amestecul patrunde
tangential in spatial inelar dintre cei doi cilindri avand o miscare de rotatie si o viteza de avans
descendenta. Datorita suprapresiunii din ciclon aerul este evacuate in atmosfera sau in dispozitivul de
curatire iar materialul este colectat la baza ciclonului.
Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereal si macinisuri sa fie :
v I = (11-16) m/s (6.25)
sectiunea de intrare a materialului in ciclon Si este : vac
Si = (m2) (6.26)
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 18/29
Diametrul conductei interioare D2 se calculeaza cu relatia :
D2 = (m) (6.27) in care vac este viteza aerului evacuate prin conducta central, m/s;
vac = (0.6-0.7) vi < v p (6.28)
celelalte dimensiuni ale ciclonului se allege constructive in functie de D2 astfel (vezi notatiile din anexa
50)
H1 = 1.25 D2 (m) (6.29)
H2 = 1.35 D2 (m) (6.30)
H3 = 0.25 D2 (m) (6.31)
In anexa 50 este prezentat sistemul de separare tip ciclon al microfabricii de nutreturi concentrate
tip Arad.
In practica se urmareste sa se afle ,pentru un anumit ciclon si o anumita viteza de intrare,diametrul
minim al particulelor care se separa.Pentru aceasta se defineste marimea ajutatoare S* care pentru Va =
constant are expresia :
S* = (6.32) in care este vascozitatea cinematic a aerului , m2/s
Valoarea marimii S* se determina din nomograma prezentata in figura 6.5 care a fost ridicata
pentru Pa=1.2 Kg/m2, =0.165*10-4
,p= 1atm,=15 grade. Cunoscand Va si Pm se traseaza dreapta (1)
care intersecteaza dreapta (I) in punctual 0. Cunoscand raza ³r´ se traseaza dreapta (2) care trece prin
0.Prelungind dreapta(2) se obtine S*.
Cunoscand valoarea S* si determinand valoarea vitezei Vm din ipoteza ca in timpul :
t= (s) (6.33)
Nomograma pentru determinarea lui S* Fig 6.5
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 19/29
Fig 6.5
particula ar ajunge pe peretele ciclonului. Cu ajutorul diagramei Vm-S*-D (fig 6.5 se determina diametrul
minim al particulelor separate. Se admite ca ³l´ este drumul parcurs de particular la o rotatie cimpleta.
Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite distante ³s´ de paretele
exterior.Folosind diagram din figura 6.6 se gaseste marimea ajutatoare S* pentru doua puncte extreme
avand r min respective r max adica S2* si S1 * . Cunoscand timpul ³t´ se calculeaza viteza medie a particulei la
care aceasta va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si anume :
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 20/29
vm = (m/s) (6.34) in care S1 este distant de la limita interioara a zonei studiate la peretele
exterior al ciclonului ,m.
pentru studiu se imparte latimea ³b´ a curentului de aer si material in mai multe zone.
Avand vm si media intre S1 * si S2 * se gaseste pe diagram Vm-S*-d diametrul minim al particuleidin zona studiata , care se va separa in ciclon. Pe baza valorii dmin determinate pentru fiecare zona a
curentului se determina parcursul total de separare cu ajutorul metodei grafice prezentate in figura 6.7.
Astfel se masoara dmin pentru fiecare zona analizata in cadranul I.In cadranul II se gaseste
caracteristica marimii materialului supus analizei granulometrice.Din cadranul III rezulta gradul de
separare.Pentru aceasta se imparte suprafata hasurata planimetrata A(m2) la abscisa obtinuta in cadranul
III.
Fig 6.7 Metoda grafica
pentru determinarea gradului de separare.
Dispozitive de curatire
Dispozitivele de curatire au rolul de a indeparta praful din aer.Din punct de vedere constructive
ele pot fi : filtru cu apa,filtru cu panza, sau fultru centrifugal(ciclon de praf).Pe langa purificarea aerului
filtrele trebuie sa opuna rezistenta minima la trecerea aerului.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 21/29
La filtrele cu panza amestecul aer-praf se introduce intr-o tabulatura din panza.Sub actiunea
presiunii create aici,aerul trece prin stratul de panza si este evacuate in atmosfera, iar praful este retinut
urmand a fi evacuate periodic.
Filtrele centrifugal au principiul de functionare identic cu cel al cicloanelor.Calculul acestuia este
analog cu calculul ciclonului.
In figura 6.8 este reprezentata constructia filtrului centrifugal iar in tabelul 6.3 sunt date
principalele dimensiuni ale acestuia.
La sistemele de transport cu aspiratie , filtrul se monteaza inaintea ventilatorlui iar la celel cu
refulare se monteaza dupa ciclon.
Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal.
Tabelul 6.3.
Tipul H mm
DI mm D2 mm D3 mm Masa kg
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 22/29
CD 935 200 50. 45 100 9-20
60 9 24
220 50
10.1355
240 70 10 84
250 80 60 12.15
60 50 13 0 1350
260 80 65 13.95
90 70 100 14.47
300 80 15 34
90 75 1562
320 17 21
100 80 130 17 29
360 120 95 20.25
360 HO 90 100 21 54
CD 1045 250 70 50 130 12,90
60 13,27
260 80 65 13.49
90 75 1544
300 80 1600
100 85 160 1904
320 1913
110 90 130 21.06
350 95 2179
130 100 21 89
380 140 113 1S0 23.97
400 150 119 2539
131 25.75
550 190 143.5 36.95
200 150 240 3871
Ventilatoare
Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatic sunt ventilatoare centrifugal de medie
presiune (100-250mm H2O) si inalta presiune (>350mm H2O). Rotorul cu palete radiale sau inclinate
inapoi fata de sensul de rotatie (pentru presiune inalta) se roteste intr-o carcasa sub forma de spirala.
Aspiratia aerului se faceaxial, pe o singura parte (fig. 6.9) sau pe alte parti ale rotorului (fig. 6.10).
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 23/29
Dimensiunile ventilatoarelor sunt tipizate fiind indicate in anexa 54.
Ventilatoarele se aleg din anexa 53 sau din diagram prezentata in figura 6.11.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 24/29
Astfel pentru capacitatea de lucru(m3/h) si presiunea H (mm H2O) date rezulta ventilatorul
necesar.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 25/29
De mentionat ca ventilatorul dublu aspirant se alege din diagrama pentru jumatate din capacitatea
de lucru utila. Puterea necesara pentru aspirare va fi dublul puterii rezultate din diagrama.
La montarea ventilatorului in instalatia de transport pneumatic se recomanda ca inainte sau dupa
ventilator ,dup ace permite constructia sa se monteze o clapeta de inchidere,deoarece pornirea
ventilatorului trebuie facuta fara debit de aer.
Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia :
P= (Kw) ; in care t este randamentul hydraulic al ventilatorului, Qa se masoara in
kg/s,iar Ht in N/m2.
In anexa 51 sunt prezentate pozitiile gurilor de aspiratie , de refulare ale ventilatoarelor centrifugale
monoaspirante pentru transportul pneumatic,conform STAS 2376-77. In anexa 52 este prezentata
constructia ventilatorului V-3600.
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 26/29
a) Calculul vitezei curentului de aer
v p=8,1 [m/s]
va=* v p=1.4*8,1=11,34 [m/s]=1.4
b) Calculul consumului de aer
Qa= =
=0,161
a=1,24 kg/m3
µ=5 ± aspiratie de joasa si medie presiune
Q=1 [kg/s]
c)Presiunea necesara pentru transportul materialului
*alegem=0,65-0,85
Hd=
v H =
l=L-h=20-10=10
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 27/29
=0.02 pierdere locala de presiune la intrarea in difuzor
=0.16 - pierdere la intrarea in cot
=5 pierdere locala de presiune la filtru
d)Calculul si constructia partilor component de transportoarelor
pneumatic
d1) conductele
d2)dipozitiv de dimentare
Alegem
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 28/29
d3) dispositive de descarcare
Alegem
=0.6*13<8.1(A) 7.8<8.1
H1=0.1*D2=0.1*0.145=0.0145m
H2=1.25*D2=0.181m
H3=1.35*D2=0.0905m
H4=0.25*D2=0.039m
d4) dispositive de curatire
Din tabelul 6.3.
Alegem principalele dimensiuni ale filtrului dentrifugal :
D2=145mm
D=550mm
D1=200mm
D3=240mm
m=38.71 kg
H=1045mm
Tipul CD
8/4/2019 mihaela st proiect
http://slidepdf.com/reader/full/mihaela-st-proiect 29/29
d5) Alegerea ventilatorului
H=200 mm col H2O
Motor
Simbol ventilator -59E