MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE · PDF filesugari, copii: pierderea apetitului, ......
Transcript of MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE · PDF filesugari, copii: pierderea apetitului, ......
Tabla de materii
Vitaminele Definiţie. Caracteristici generale ale vitaminelor.
Vitaminele liposolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare
Vitaminele hidrosolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare
Sărurile minerale Clasificare. Rolurile în organism
Calciul
Fosforul
Magneziul
Sodiul
Potasiul
Clorul
Fierul
1.VITAMINELE
Definiţie
Vitaminele sunt substanţe organice, cu greutate moleculară mică, active în doze reduse, fără valoareenergetică intrinsecă, care ajung în organism prin aport exogen, biosinteza endogenă a unora fiind insuficientă pentru a asigura promovarea creşterii, menţinerea vieţii şi a capacităţii de reproducere.
Clasificarea vitaminelor în funcţie de
solubilitate:
vitamine hidrosolubile (grupul B şi vitamina C)
Vitaminele B: Tiamina (B1), Riboflavina (B2),
Niacina (B3- PP), Acidul Folic, Vitamina B6
(Piridoxina), Vitamina B12, Biotina, Acidul
pantotenic
vitamine liposolubile (A,D,E,K)
Caracteristicile de bază ale vitaminelor
liposolubile
solubile în grăsimi şi solvenţii acestora
sursa alimentară de bază o reprezintă
alimentele grase
sunt absorbite din tubul digestiv în
prezenţa bilei, în limfă şi circulă în curentul
sanguin legate de cărăuşi proteici
Caracteristicile de bază ale vitaminelor
liposolubile
sunt depozitate în lipidele tisulare, mai ales la nivel hepatic
surplusul de aport ridică riscul hipervitaminozei, cu manifestări toxice datorate tezaurizării excesive
deficitul de aport duce la folosirea iniţială a rezervelor depozitate, iar semnele hipovitaminozei apar tardiv
au acţiune asemănătoare hormonilor, participând la procesele anabolice din organism
Caracteristicile de bază ale vitaminelor
hidrosolubile
sunt solubile în apă, pierzându-se uşor din alimente prin spălare excesivă sau prin menţinere îndelungată în apă, iar în organismul uman prin transpiraţii patologice, deosebit de abundente şi repetate
sunt absorbite uşor din tubul digestiv în prezenţa acidului clorhidric din sucul gastric, direct în sânge unde circulă liber, nelegate
în mod obişnuit nu suferă tezaurizare semnificativă în organism, excesul fiind preluat de lichidele extracelulare, transportat pe cale sanguină şi eliminat prin urină. Semnele hipovitaminozei apar rapid
catalizează procesele care eliberează energia din proteine, glucide şi din lipide, fiind cofermenţi ai enzimelor.
Vitamina A(axeroftol)
Retinol in regnul animal
Caroteni in regnul vegetal
Vitamina A : roluri
facilitează vederea crepusculară, intrând în constituţia pigmenţilor retinieni (rodopsinei);
indispensabilă pentru funcţionalitatea ţesuturilorepiteliale (cornee, piele, mucoasă respiratorie, digestivă)
rol trofic tegumentar şi muscular,
rol în creştere: proteinogeneză, osteogeneză, odontogeneză
rol în reproducere
rol anticanceros
rol antioxidant
Vitamina A : caracteristici sensibilă la lumină şi la căldură, aer
Carenţa : hemeralopie (orbul găinilor), xeroftalmia (uscarea şi îngroşarea corneei), hipercheratoză foliculară, tulburări de creştere, osificare
Excesul : ← suplimente vitaminice
sugari, copii: pierderea apetitului, stagnare în greutate, prurit
femei gravide : malformaţii
adulţi : cefalee, greaţă, vărsături, dureri osoase, musculare, amenoree, căderea părului
Vitamina A : surse alimentare
Retinol: ficat, lapte integral, smântână, unt, gălbenuş de ou.
Caroteni: morcovi, roşii, caise, pepeni
Raţia :
- copii 2000 – 4000UI
- adulţi 4000 -5000 UI
- gravide 6000 UI
1UI = 0,3μg retinol
0,6 μg βcaroteni
Vitamina D : calciferol
D2 – ergocalciferol
UV
ergosterol din vegetale (ciuperci, drojdii)
D3 – colecalciferol
UV
7-dehidrocst
(piele)
cst (intestin subţire )
Vitamina D: roluri
favorizează absorbţia digestivă a Ca şi P
şi reabsorbţia tubulară a Ca
mineralizarea osoasă
(antirahitică, anti osteomalacie)
troficitatea musculară
protecţie faţă de agenţii infecţioşi
Vitamina D: caracteristici
-sensibilă la lumină şi stabilă la căldură-necesar crescut la copii
Carenţa :
copii – rahitism
adult – osteomalacie
vârstnici – osteoporoză
Excesul : - hipercalcemie, hipercalciurie, depuneri de Ca la nivel renal (litiază) sau al vaselor mari (stenoză aortică), -cefalee, tulburări digestive, poliurie, polidipsie
Vitamina D: surse alimentare
Ulei din ficat de peşte, ton, sardină,
somon, unt, gălbenuş de ou, lapte gras,
frişcă
fortificarea alimentelor (lapte, margarină)
Raţia : (UI)
- sugari, copii < 7 ani : 400
- copii > 7 ani : 100 – 200
- adulţi : 100
- femei gravide : 600
Femei care alăptează: 600 – 800
Vitamina E ( tocoferol): roluri
menţine structura şi funcţionalitatea organelor de reproducere (vit. antisterilitate)
asigură troficitatea : sist. muscular (rol antidistrofic), neuronilor şi vaselor capilare
scade oncogenitatea unor subst, chimice
creşte imunitatea organismului prin protejarea leucocitelor
rol antioxidant la nivel celular (protejează ac. graşi, vit. A)
Vitamina E : caracteristici
- sensibilă la căldură, aer şi mediu alcalin
-stabilă în mediu acid.
Carenţa : ← bl. asoc. cu malabsorbţia grăsimilor
tulburări în păstrarea sarcinii, în
ovogeneza/spermatogeneză
leziuni degenerative ale fibrelor musculare
anemie macrocitară
leziuni tegumentare
Viatmina E : surse alimentare- alimente vegetale (surse principale ):
Gr. VII - uleiuri vegetale din germeni de cereale,
Gr. V- pâine neagră, fasole, mazăre,
Gr. IV - fructe cu coajă tare (alune, nuci, migdale) legume verzi (varză, salată),
- alimente animale (surse secundare) : unt, ficat, gălbenuş de ou, brânză grasă
Raţia : 10 – 30 mg / zi
Vitamina K
K1 - fitochinona (plante verzi)
K2 - farnochinona (flora intestinală)
K3 – menadiona (produs farmaceutic)
Vitamina K: roluri
contribuie la sinteza hepatică a unor
factori de coagulare (vitamina
antihemoragică) : II – protrombina; VII –
proconvertina; IX – Christmas; X – Stuart
- Power
Vitamina K: caracteristici
stabilă la căldură
instabilă la lumină şi aer
Carenţă :
nou-născut – vit. K străbate greu bariera fetoplacentară + lipsa florei intestinale după naştere
aport alimentar
alterarea florei intestinale
tulburări de absorbţie
stări patologice : obstrucţie biliară, sd. de malabsorbţie
Vitamina K: surse alimentare
- surse principale : legume verzi
(salată, spanac, lobodă, urzici, ceapa
verde)
- surse secundare: ficat, gălbenuş de
ou, carne, brânzeturi
Raţia : 2 mg / zi
VITAMINA
B1 (tiamina)
Roluri
metabolismului glucidic (oxidare) şi al
cetoacizilor
transmiterea influxului nervos
integritatea morfofuncţională a sist.
nervos
Caracteristici
- sensibilă la căldură, mediu alcalin
Carenţa : - alimente rafinate : orez decorticat,
zahăr, făină albă, lapte praf)
- consum de ceai (factori antitiaminici -
polifenoli)
- consum de produse marine crude ( conţin
tiaminază)
- alcoolismul cronic.
- stări patologice : infecţii cronice , b. digestive
Clinic : iniţial tonusului nervos periferic
(iritabilitate, oboseală, nevralgii, crampe
musculare, manif digestive)
stadii avansate – boala beri-beri :
polinevrită + tulburări cardiovasculare
la etilici + manifestări neuro-psihice
(encefalopatia Wernicke şi
sd.Korsakoff)
Hipovitaminoza B1 Bl. Beri-beri: forma uscată: predomină manifestările neuropatiei
periferice – parestezii ale membrelor inferioare, dureri musculare,
exagerarea şi ulterior abolirea reflexelor osteotendinoase, slăbiciune
musculară, în faze terminale paralizia membrelor şi atrofie
musculară.
Forma umedă de beri-beri: (edematoasă): predomină
simptomatologia cardiovasculară: dureri precordiale, palpitaţii,
edeme (initial la membrele inferioare), cianoză, scăderea TA
La etilici: →encefalopatia Wernicke (confuzie, ataxie, oftalmoplegie)
→ sdr. Korsakoff (amnezie retrogradă, confabulaţie,
reducerea capacităţii de memorare)
sugarii ← alimentaţia lacto-făinoasă prelungită şi nediversificată
→ anorexie, vărsături, paloare, anxietate, edeme, convulsii
Surse alimentare
drojdia de bere, germenii cerealelor, fasole şi mazăre uscată, carne de porc, viscere (ficat, inimă).
Fortificarea produselor cerealiere, a laptelui praf şi a produselor zaharoase cu tiamina
Raţia (OMS):0,6 mg / 1000 Kcal
Vitamina PP (B3) Niacina
Roluri
reacţii oxido-reducere eliberarea
energiei din moleculele de G, P, L şi alcool
etilic
(rol antipelagros)
Vitamina PP (B3) Niacina
Caracteristici:
Prezintă stabilitate.
Sinteză endogenă din TRP în prezenţa vit.
B2 şi B6
Carenţa: pelagră (3D)-dermatită, diaree,
demenţa
Vitamina PP (B3) Niacina
Surse alimentare:
Drojdie, ficat, carne, peşte, lapte, cereale (excepţie porumbul!)
Fortificarea cu niacină a făinii, fulgilor de cereale, a pastelor făinoase şi a biscuiţilor
Endogenă: sinteza niacinei din triptofan în prezenţa vitaminelor B2 şi B6 (60 mg TRP→1 mg PP)
Raţia : 5 mg /1000 kcal (OMS: 6,6 echiv./1000 kcal).
Vitamina B12
Ciancobalamina
Roluri
Hematopoeză
troficitate neuronală
troficitatea mucoasei tubului digestiv
sinteza ADN, ARN.
Caracteristici
Carenţa : - risc major de carenţă la
vegetarieni.
anemie megaloblastică + leucopenie
+trombocitopenie
Surse alimentare:
Numai în alimente de origine animală !!!! (Ficat, carne, lapte, ouă, peşte, crustacee).
Fortificarea fulgilor de cereale cu B12!!!!
Raţia : adulţi 2 μg / zi
copii 0,5 -1,5 μg/ zi
femei gravide–3 μg/zi
Vitamina C (acidul ascorbic)
Roluri
- respiraţia celulară (agent reducător biologic), antioxidant
- formarea colagenului
- antiinfecţios, antitoxic
- creşte HDL-colesterolul.
- creşte abs. Fe (din vegetale)
- integritatea osului şi dinţilor
- oboseala şi stressul.
Caracteristici
Sensibilă la căldură, mediu alcalin,
oxigen, lumină, metale (Cu, Fe).
Carenţa : anemie, tulburări de
cicatrizare, mineralizarea scheletului,
astenie, scăderea capacităţii de apărare
faţă de infecţii; scorbut
SĂRURILE MINERALE
Clasificare:
Macroelementele (Na, K, Ca, Mg, P) –
se găsesc în cantităţi mari în organism
Microelementele sau oligoelementele
(Fe, Zn, I, Se, Mn, Cu, Cr, Mo) – se
găsesc în cantităţi reduse
Principalele roluri ale bioelementelor în organism:
rol plastic, intrând în structura tuturor celulelor, ţesuturilor şi a lichidelor interstiţiale
reglează balanţa hidrică a organismului, prin menţinerea echilibrului dintre apa intracelulară şi cea extracelulară
menţin presiunea coloid-osmotică şi echilibrul acido-bazic
reglează permeabilitatea membranelor celulare, intervenind în procesele de transport transmembranar
modulează activitatea enzimelor, hormonilor şi a vitaminelor, participând astfel la multiple reacţii biochimice, anabolice şi catabolice. Unele săruri minerale intră în structura unor enzime
intervin în contracţia musculară şi în reactivitatea sistemului nervos
CALCIU
ponderea cea mai mare în organism – 1100 – 1500 g
- 99% în oase şi dinţi ( + P – rol
plastic)
- 1% în ţesuturi moi (roluri biologice)
Roluri în organism :
plastic – intră în structura oaselor şi dinţilor
intervine în coagularea sângelui
activează enzime : tripsina, labfermentul, FA,
colinesteraza
activează factorul intrinsec Castle absorbţia
vit. B12 în intestin
contracţia musculară
reglarea permeabilităţii capilare
efecte simpaticomimetice (antagonic K – acţ.
parasimpaticomimetică)
excitabilitatea neuromusculară (+ Mg)
Absorbţia Ca la nivelul duodenului şi jejunului sub influenţa
factori favorizanţi ai absorbţiei:
aciditatea gastrică normală,
vit. D,
lactoza,
acidul lactic,
acidul citric,
aminoacizi,
săruri biliare
factori care utiliz.
digestiv
P (raport Ca/P
subunitar),
acid oxalic,
acid fitic,
exces de grăsimi,
hipoaciditate gastrică
Carenţa de calciu
lipsa aportului– gr. I lipsa Ca + lipsa factorilor care favorizează absorbţia intestinală (lactoza)
absorbţiei : boli (pancreatita cr., duodenita cr., lambliază)
deficitul de lactoză, carenţa vit D
exces alimentar de oxalaţi, fitaţi şi fosfaţi
excreţie urinară - nefropatii, acidoza metabolică
nevoi - sarcină şi alăptare
Carenţa de calciu
deficitul de vit. D – prin aport
absorbţie
intestinală
boli grave hepato-
renale (deficit de formare a metaboliţilor activi
ai vit D)
secreţiei de parathormon –
hipoparatiroidism, alcoolism (hipoMg), diaree
cronică
absorbţia digestivă şi renală a Ca
Consecinţe :
modificări în structura şi funcţionalitatea tisulară
excitabilitatea neuromusculară
permeabilitatea membranelor celulare
Spt: spasmofilie, tetanie şi convulsii la copii + tahicardie, astenie, cefalee, lipotimie, insomnii, capacităţii de concentrare
Excesul de Ca :
• hipervitaminoze D (mobilizarea Ca din oase cu
osteoliză)
• hipersecreţie de parathormon - resorbţia Ca
din ţesut osos, intestin, filtrat glomerular
• la bolnavii ulceroşi (lapte + alcalinizante cu Ca)
– hipercalcemie tranzitorie
Surse alimentare
Gr. I – lapte şi produse lactate – cant.
de Ca + factori favorizanţi ai absorbţiei
Conserve din peşte în sos tomat
Raţia zilnică : - adult : 400-500mg/ zi
FIERUL
- în organismul adultului 4 – 5 g din care :
65% - fierul hemic din Hb, mioglobină şi
feroenzime
Restul (35%) – fierul nehemic din
feritină, transferină, hemosiderină
Feritina şi hemosiderina: forme de depozit
ale Fe din ficat, splină, măduva osoasă
Transferina– formă de transport a Fe
Roluri
intră în structura Hb, mioglobinei, enzime
implicate în respiraţia celulară
rol trofic pentru tegument şi mucoase
contribuie la secreţia gastrică
rezistenţa la infecţii
asigură o funcţionalitate hepatică normală
Absorbţia fierului :
la nivelul duodenului şi jejunului
CUD 5-10% (adult) 20% (copii, femei gravide,
carenţaţi)
CUD este favorizatde :
forma Fe - bivalentă mai absorbabilă decât cea trivalentă
pH-ul normal al sucului gastric
vitamina C : reduce Fe trivalent bivalent
CUD este :
hipoclorhidrie
rezecţie gastrică
acid oxalic
acid fitic
taninuri
fosfaţi
grăsimi
celuloză
Raţia zilnică :
se absoarbe numai 10% din Fe ingerat
nevoia organismului este de 10 ori
mai mare decât nevoia reală
copii 7- 15 mg/zi
adulţi : - bărbaţi 10-15 mg
- femei 15 -25 mg 20 – 40
mg în ultimul trimestru de sarcină
Carenţa de Fe:
aport alimentar : alimente rafinate, sărace în Fe
necesarului fiziologic : sugari, copii, femei în perioada fertilă
pierderi de sânge : fiziologice / patologice
boli : malabsorbţie, pierderea transferinei în sd. nefrotic, hemoliza vasculară cu hemoglobinurie
Clinic : anemie feriprivă microcitară – tegumente şi mucoase palide , rezistenţei organismului la agresiuni
Grupuri populaţionale cu risc : copii, adolescenţi, femei în perioada fertilă, vârstnici, persoane infestate parazitar.
Excesul de Fe (supraîncărcarea organismului): - rară, prin
absorbţia excesivă a Fe: în ciroză, insuficienţă pancreatică, etilism cronic
aport excesiv de Fe: transfuzii masive, terapie cu Fe
Clinic : hemosideroză = supraîncărcarea cu Fe fără leziuni tisulare
hemocromatoză = supraîncărcarea cu Fe cu leziuni tisulare
Surse alimentare de Fe:
carnea roşie, viscerele, mezelurile, peştele,
gălbenuşul de ou
legume verzi, soia, caise, curmale, stafide,
prune uscate, nuci, alune, migdale
cerealiere (pâine neagră)– Fe cu absorbţie
! laptele şi produsele lactate sunt alimente
sărace în fier care favorizează instalarea
anemiei feriprive
!! spanacul – Fe în cantitate şi absorbţie
- valenţele alcaline ale laptelui
inhibă absorbţia Fe