161MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CENEI

Sediul consiliului local: Cenei nr. 133,telefon: 0256/366101, fax: 0256/366416;Coordonate geografice:45°42′55″ lat. N;20°54′02″ long. E;Repere istorice:-1250 - prima atestare documentară aCeneiului, sub nu me le de Chunej;-1332 - 1337 - dijmele papaleconsemnează posesiunea Cheney; -1696 - lângă Cenei are loc o bătălie întrearmata otomană şi cea a habsburgilor;-1720 - locuitorii sunt români şi sârbi, aşe -zaţi cam în acelaşi timp;-1776 - este construită şcoala din Cenei;-1801-1820 - au loc colonizări cu populaţiecroată prin strădania familiei Vuchetici, fiindîntemeiat satul Ceneiul Croat;-localitatea mixtă româno-sârbă de pînăatunci Cenei devine Ceneiul sârbesc;-1848 - sunt colonizate familii de germani;-31 mai 1877 - s-a născut la Cenei pictorulStefan Jäger (d. 16.03.1962);-1920 - s-au unificat primăriile separate pâ -nă atunci, croată şi sârbească, iar localita -te ase numeşte de acum Cenei;-1924 - Ceneiul, afat după primul războimondial în componenţa Regatului sârbilor ,croaţilor şi slovenilor, trece definitiv încomponenţa României Mari;- 10 mai 1944 - se naşte la Bobda Tiberiu

Ciurciu, membru al lotului naţional de auto-mobilism (1984-1988), vicecampion naţio nalîntre anii 1985-1987; -5 februarie 1945 - se naşte la BobdaGheor ghe Jurma, prozator, poet, critic şi is - to ric literar; -15 septembrie 1947 - se naşte la Bobdascriitorul Ioan Ardeleanu;-7 iunie 1955 - se naşte la Cenei AidaVoştinaru, jurna list la Radio Timişoara;-21 septembrie 1957 - se naşte la Ceneioctavia Nedelcu, prof. univ. dr., filolog;-2002 - comuna Cenei avea 2 754 de lo cu -i tori;-2007-2008 - apare publicaţia „Cronica Ce -

neiului” (redactori Virginia Szabo, Ra dos -lav Popov);- 2010 - este realizat un nou parc de joacăpentru copii;Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 -total:2 901 de persoane, dintre care:

- masculină = 1 445 de persoane- feminină = 1 456 de persoaneNumărul lo cu in ţelor la 1 ia nua rie 2010:1107 Sa te com po nen te: Ce nei şi Bobda (1266,Popht);Instituţii şcolare:- Şcoală cu clasele I-VIII:Cenei; Şcoală cu clasele I-IV: Bobda; Gră -diniţe cu program normal: Cenei şi Bobda;Instituţii sanitare: Cabinete medicale:Cenei (trei) şi Bobda; Farmacii umane:Cenei (două); Cabinet sa ni tar-veterinar:Cenei;Instituţii culturale: Cămine culturale: Ceneişi Bobda; Bibli o tecă: Cenei (fondată în anul1962);Baze sportive şi de agrement:- Terenuri de fotbal: Cenei şi Bobda;Biserici: Biserici ortodoxe române: Cenei(1997) şi Bobda (1864); Biserică ortodoxăsârbă: Cenei (sec. XVIII); Biserici romano-catolice: Cenei (1896) şi Bobda; Bisericipenticostale: Cenei şi Bobda; Bisericibaptiste: Cenei 2006) şi Bobda;Ruga şi alte manifestări cultural-religi oa -se: Hramul bisericii ortodoxe sârbe: Cenei(26 iulie); Hramul bisericii ortodoxe româneîn localităţile: Bobda (Rusalii) şi Cenei (15au gust - Sfânta Maria Mare); Kirchweih,Cenei (prima du mi nică din luna septembrie);Cetăţeni de onoare: Marianne ChristinaPaola Herbold, Hans Robert Herbold ,Agnes Unipan, Spasoie GrahovatI.

Ilaş Gabriel primarCiurdar Ioan Ciprian viceprimarArdelean Mircea-Florin, consilier PSDBaia Adrian-Claudiu, consilier PNLMagiar Eugen, consilier PDLMilovan Milan, consilier USR

Ozlanti Rozalia, consilier UDMRPapp Mihai, consilier PDLPop Mircea-Vasile, consilier PNLStrăuţ Romulus-Marinel, consilier PNLŞtefanov Alexandra, consilier PDLVălcăneanţ Mihai-Gheorghe, consilier PDL

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CENEI

162MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CENEI

ŞTEFAN JäGERS-a născut la 31 mai

1877 la Ce nei. Su pra nu -mit şi „pictorul şvab”, Jä -ger este cu nos cut pen trupicturile sale care des criuis toria, viaţa, tra di ţiileger manilor din Ba nat.Şte fan Jäger (foto 3) afost fiul băr bierului FranzJä ger (foto 1) şi al Magda -lenei Schuller (foto 2) dinCe nei. La vârs ta de 12 ani,în anul 1889, a fost dat laşcoa la privată pen tru bă -i eţi “Franz Wiesz ners” dinTimi şoara. Li ceul îl face laSeghedin între anii 1893-1895), un de şi-a des co -perit pasiunea pen trupictură.

La vârsta de 18 anistudiază la o şcoală deartă din Bu dapesta şi estein fluenţat de pictori fai moşiai vremii, ca Ede Balló sau

Bertalan Szé kely. Du pă moartea ta tălui(1910), Ştefan Jäger gă seş te o sluj bă de tu -tor la o fa mi lie bogată din Bu da pesta. Pri -mele pic turi i-au fost cerute de ga leria priva -tă „Almásy” din Bu dapesta. Pri meş te diferitecomenzi pentru icoane şi altare în ora şe leArad, Jazowa etc.

La începutul secolului XX, Jäger era dejabine cunoscut. În 1906 pictează prima sama re lu crare, „Colonizarea şvabilor” („DieEin wan derung der Schwaben”), co man -

dată de sa tul bănăţean Căr piniş (atunci,Gertj a nosch). Şva bii de aici au strâns baniprin che tă pentru plata lucrării. Pen tru aceas -tă pictură, Jäger întreprinde o călătorie înGer mania, unde vizitează nume roa se locali -tăţi, printre care Ulm, Stut tgart şi Nürnberg,pen tru a ob ser va obiceiurile şi costumele po -pu lare ale strămoşilor şvabi.

După terminarea studiilor, Jäger călăto reş -te în Germania, Austria şi Italia. În 1910 sesta bi leş te de fi nitiv la Jimbolia (Hat z feld), lo -ca litate im portantă a şva bi lor bă nă ţeni. Vape trece res tul vie ţii aici. Între 1914 şi 1918luptă pe frontul din Dal ma ţia. Du pă răz boi, seîntoarce la Jim bo lia. Devine faimos în totBanatul, acum fiind nu mit „pictorul şvab”.

Ştefan Jäger trece la cele veşnice la 16mar tie 1962. Este în mormântat la Jimbolia,lân gă mama sa Magdalena, decedată în1927. Nu a fost niciodată că să torit şi nu aavut urmaşi. În pre zent, există un muzeudedicat pictorului la Jimbolia. Lucră rile sa lere flectă infinita bo găţie a vie ţii bănă ţenilor:sărbători, tra diţii, ca se şi grădini, sce ne demuncă. Pictează şi sărbătoarea Kirch wei-ului, în toate detaliile acesteia, iar pei sajelesale arată, spun criticii, „o cu noaş te reprofundă a natu rii şi a ritmului celor patruano timpu ri”.

Faimoasa lucrare a lui Ştefan Jäger:„Die Einwanderung der Schwaben ins

Banat“ - „Emigrarea şvabilor în Banat“.

IoAN ARDELEANUPoetul şi eseistul Ioan Ardeleanu s-a născut la 15 septembrie 1947, la Bobda.Urmează liceul la Timişoara, apoi Facultatea de Filologie la Univer sitatea deVest (1972). A fost profesor la Lugoj între 1972-1990, manager între anii 1990-2004; redactor-şef al revistei „Banatul" (2004-2007). Colaborează la revistele„Orizont", „Poezia", „Ulysse", „Limba şi literatura română", „Forum studenţesc",„Reflex", „Cuvinte româneşti", „Cafeneaua lite rară" etc. A publicat volumele:„Cunoaşterea umbrei, poeme“, 2002; „Cenzură, poeme“, 2002; „Cuvintele scribului“,poeme, 2002; „Palia de la orăştie“. „orizont cultu ral şi realitate lingvistică“, 2003;„Liniştea zilei“, poeme, 2003; „Afloriment“, poeme, 2005; „Grădina lui Akademos“,2006; „Purpură“, poeme, 2007; „Cuvintele scribului şi alte poeme“, Antologie, aparat cri -tic şi cuvânt înainte de Lucian Alexiu, postfaţă de Graţiela Benga, 2007. Este men ţionat în„Dicţionar bibliografic“, de Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, 2007.

163MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CENEI

Dr. octavia Nedelcu s-a năs cut la 21septembrie 1957 în Ce -nei. A ur mat Ll ceul la Jimbolia, Facultatea de Limbi şi Li te raturi străine,Universitatea din Bucureşti (secţia sârbo-croa tă-fran ceză). Doctor înFilologie sud-slavă şi lingvistică balcanică. Re dac tor la editura Kriteriondin Bucureşti, profesor universitar la Fa cul tatea de Limbi şi Literaturi

străine, Catedra de Limbi şi Literaturi sla ve, Secţia de Filologie sârbă şi croată, Mem bru alAsociaţiei Slaviştilor din România. A publicat numeroase articole de speciali tate, esteautoare de programe şcolare, a tra dus în limba română o seamă de cărţi din literatura sârbă.Este autoarea volu me lor „Tradiţie şi inovaţie în opera lui Mi loš Crnjanski“ (teză dedoctorat), mo no grafie literară; „Dušan Vasiljev. Iza brane pesme“ (prefaţă, îngrijire, se lec -ţie); „Mi hai Eminescu. opere alese“ (ediţie bi ling vă); îngrijire, selecţie, „Istoria literaturiisârbe vechi“; „Ghid de conversaţie româno-sârb“ etc.

Luca Ştefan s-a născut în 24 august 1959la Ce nei. În 17 decembrie 1989 a fost îm -puşcat în braţul drept şi în torace. Poves -teşte Luca Ştefan: „Duminică după masă,era în 17 decembrie 1989, împreună cu ne -vasta (Luca Georgeta), am ieşit pe CaleaGirocului. Pe stradă era multă lume care seperinda în sus şi în jos. În intersecţia dintreCalea Giro cului şi Ştefan Plăvăţ (acum LiviuRe breanu) erau vreo 6-7 tramvaie blocate.Un tractor cu roţile dez um flate şi cu pari înremorcă bloca jumătate din şoseaua carevine dinspre Spitalul Ju deţean. Vizavi depoş ta din Calea Gi ro cului erau patru tancuriaban donate, cu bu toa iele de motorină spar -te. Pe jos era plin de motorină.(...)

Am ajuns pe la strada Ştefan Stâncăatunci când a început să se tragă, cred cădinspre tancuri. Se auzeau gloanţele cumloveau stâlpii şi blocurile. Pe strada ŞtefanPlăvăţ, dintr-o maşină Car paţi de armată, au

în ce put să sară sol daţi care imediat luau po -ziţie de tra gere pe bur tă, cu faţa spre tancuri.Ne aflam între două gru puri de soldaţi: ceicare sări seră din ma şi nă, aflaţi lângă florărie,între se ma foare, şi cei din zona tancurilor.Lumea a început să fugă, să se adăpos -tească. Ne vasta a mers înainte. Deodată amvăzut-o ghemu in du-se cu mâna la ochi şispunându-mi: „Fa ne, nu mai văd!”. Când amvrut să o ajut, am simţit o căldură puternicăpe corp şi pe picior şi am văzut că sunt plinde sânge. Am căzut. Încercând să mă ridicam simţit o durere puternică şi mi-am pierdutcunoştinţa. Soţia, după ce şi-a revenit (dinricoşeu, nişte schije de la un glonte i-au intratîn ochi), vă zând că eu sunt la pământ, a ce -rut oamenilor prezenţi ajutor, dar, pe mo -ment, nimeni n-a avut curajul să iasă dinbloc. După câteva minute, o femeie a aju -tat-o pe soţie să mă târască în casa scărilor,unde am primit primul ajutor”.

ÎMPUŞCAT ÎN DECEMBRIE 1989

DE LA BoBDA-N CAPITALĂ

IZVoRUL DIN ALTARPe la mijlocul secolului al XV-lea, în zona aşezării Cenei era

un codru întins iar în mijlocul acestuia se găsea un izvortămăduitor. Spre a aminti minunile făcute de apa acestuia, niştecă lugări au zidit o bisericuţă botezată Mănăstire. Au făcut-o înaşa fel încât izvorul să fie cuprins în altar. În perioada interbelică(sec. XX) veneau credincioşii de departe să se tămăduiască,spă lându-şi părţile bolnave ale trupului cu apa izvorului şi rugându-se zile şi nopţi. Poves tescoamenii că dovada puterii izvorului din altar erau cârjele schilozilor care s-au vindecat,păstrate în podul bise ricuţei Mănăstire, aflată în cimitirul localităţii Cenei, un lăcaş de cultacope rit cu şindrilă, cu o lungime neobişnuit de mare, turnul fiind un simplu suport de clopot.