Anul al XCIX-lea Nr. 21 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 15 Mariié 1936

SKDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA1 m m & V , BfMÂDA LUNG A N r. 6.

Talefon 226 à&onsment anual 200 lei.Pentru stroinătate 500 leL Pentru su tc rită ţi 600 lei.Anunţuri, reolame, după ta rif.

Din bugetul general al armatei care se cifrează Ia suma de 4 miliarde 397.585. SCO k i mini sterului aviaţiei i s’a fixat de­finitiv îa buget 514 423.471 Ici, sumă dintre csre eproape Jumă­tate va fi cheltuită în cursul acestui txerciţiu numai pe comen­zile noi de avioane de bombardament şi vânătoare.

Mia M ii la taBucureşt*, 13 Martie 1936.

în ciclul de conferinţe des* pre doctrinele partidelor poli« tice, organizate de »FundaţiaI. G. Duca“, a ţinut eri o con­ferinţă în sala fundaţiei Dalles d-l Dr. Voicu Niţescu fost ministru despre „ ideologia Fron* tufui Românesc“.

Conferenţiarul a fost prezen­tat numeroasei asistenţe de că* tră d*l dr. Vaier Roman, subse­cretar de stat la Ministerul Muncii în calitate de preşedinte al „Fundaţiei I. G. Duca“. De faţă erau numeroşi bărbaţi po­litici ş i conducători ai „Fr. Rom.“ în frunte cu d-l dr. Alex. Vaida-Voevod şi un număr mere de studenţi.

In partea primă a conferinţei sale d*l dr. V. Niţescu a făcuto expunere concisă asupra ori­ginel mişcării „Fr. Românesc* în legătură cu discuţiile progra­mului partidului na Jionti l-ţără­nesc şi cu conferinţele d-lui Al. Vaida-Voevod ţinute în diferitele centre ale ţării, până la istorica întrunire din 12 Mai 1935 din sala dela Eforie când „Frontul Românesc“ s’a constituit în sem* nul lozîncei „Numerus vala­chicus“.

In partea a doua a conferin­ţei, urmărită cu un deosebit in­teres, d-l dr, V. Nifescu arată principiile cari stau la baza »Frontului Românesc“, pe cari le redăm în résumât:

Su fial care « încăUit poporul nostru, a fost tradiţia, graţie că­reia a reuşit să şi păstreze limba şi integralitatea vieţii sale spi rituale.

Intenţionat, străinii au căutat să falsifice adevărurile istorice. Numai marele nostru istoric Ni colae larga, a reuşit să supli nea9că acest lapsus, reuşind să facă cunoscut în toată lumea, adevărata istorie a poporului

Neamul nostru ere dreptul la respectul tuturor şi g lorii carea lui este o datorie a noastră.

Alt element, care stă la baza fiinţei »Frontului Românesc* este credinfa noastră strămoşească. E j a ocrotit în decursul veacu­rilor poporul nostru, fetind pe români de desnaţîonalizare.

Bisericuţa mică de lemn a fost cetatea neobişnuită, care a salvat sufletul credinciosului dela piere.

Cultul celor morţi este viu ia noi, iar păstrarea credinţei stră­moşeşti este suprema datorie a tuturor românilor. Cine este re* ligios, nu este naţional, — spun adversarii noştri A trăi ca naţio­nal este ceva cât se poate de firesc iar, cei ceri ocărăsc na­ţionalismul sunt duşmani ai nea* muiui ş i ai ţării, căci naţionalis­mul şi credinţa se ident fică cu sufletul ş i viaţa românului.

»Frontul Românesc* respectă credinţa care este unul din su­porturile de bază ale ţării noastre.

Unul dintre titlurile »Frontului Românesc* este educaţia. Ea trebue să corespundă unei che­mări care să creieze suflete vi­guroase, sănătoase şi înţelepte.

Educaţia noastră trebue să aibâ yi jâ ca sufletul sănătos adus dela ţară în zidurile şcolii să nu se risipească, ş i să nupiardă.

T r bue să înlăturăm impo tul un.r prodiSâ exterioare, cere ne amen'nţa simţământul naţio* nai cu atrofierea, cu pieirea.

De trei ori laudă presei noas tre naţiona iste, care, cu totste greutăţile ce le întâmpină, ştie «i este hotărâtă să apere inte* resele naţionale.

Fiindcă numai prin culiură se pot alimenta idealurile de viaţă ele naţiei »Frontul Românesc* are în programul său înlăturarea analfabetismului.

Acesta este unul dintre moti­vele determinante ale constituirii »Frontului Românesc*.

Mr.jorit&tea bogăţiilor ţării sunt in mâinile străinilor cari la por* ţile întreprinderilor lor, stabilesc

j »numerus nultus* pentru români. Problema cea mai importantă

esie: ce facem cu atâţia tineri cu diplome ş i fără posibilitate de existentă ?

In nici o lege nu se prevăd privilegii pentru vre o minoritate. Ţara s’a închegat numai prin majoritatea care dă garanţie de existenţă şi perpetuitate a Patriei,

Noi înţelegem să utilizăm toate forţele de Stat şi tot ce înseamnă orgonizgţla „Frontului Româ­nesc* ca să îniărim elementul naţional şi să 1 ridicăm cel pu­ţin la un nivel cu minoritarii. Trebue să stabilim »Numerus valachicus- în toate inireprin derile ceri exploatează avutul românesc, pentrucă în România M sre iobagii de altădată să se simtă şi ei români.

Apărarea naţională este una dintre cele mai intime griji ale »Frontului Românesc*.

Ţărle ce n’au avut armată, şi au pierdut independenţa,

Românul n’a fost niciodată os 11 rolului şl situaţiei de ostaş.

C j o apărare naţională bine organizata, un Stat nu are ne- voe să recurgă ia ajutoarele ar­matelor străine.

»Frontul Românesc* nu este un partid. Experienţa făcută cu partidele politice în ţara noas­tră după rfisboiu, nu este satis făcătoare. In partide, mentalita' tea de club nu contribue Ia formarea unei conştiinţe morale. Este o mare greşaiă să ne Im- părţim în grupuleţe ce se sfâşie între ele în deliciul celor cari din af ră urmăresc revizuirea tratatelor,

»Frontul Românesc* înseamnă solidaritatea românilor, grija cei mare pentru păstrarea uni- tăţii nationale.

Problema sănătăţii poporului menit pieirii din cauza inferio* tăţii în care se găseşte din punct de vedere medical şi mai ales primatul muncii naţionale, sunt supremele necesităţi afir­mate de »Frontul Românesc*.

Împotriva tuturor interneţiona* lismelor ş i capitalismului Inter* naţional, opunâniune tradiţia, vigoarea şi solidaritatea noastră,

avem credinţa că »Frontul Ro­mânesc* va reuşi să asigure primatul muncii naţionale.

După cum enum te ţâri eu f scismu), hitlerismul şi cornu* nismul specific lor, noi avem românismul specific nouă, cu nădejdea fermă Intr’un viitor de mai bine.

»Frontul Românesc* cere Sta* tutui să aibă grija tineretului

nostru. Tineretul [nostru trebue îndrumat astfel ca sufletul lui să rămână cald şi să stea în treg în serviciul neamului ş i al ţării. Sâ se înfrăţească entuzias mul tineretului cu experienţa celor bătrâni şi ne vom ajunge scopul.

Veacul acesta este veacul na­ţionalismului, el va birui.

Germania în faţa EuropeiRealităţile, tratatele, pacea.

In momentul când vor apare aceste rânduri, semnatarii pac tului dela Locarno din anul1925 — Franţa, Anglia, Itaiia, ş i Belg!a — îş i vor fi spus cu?ântui, constetând violarea e* videntă a tratatului dela Locarno de cătră Germania, iar L'ga Na­ţiunilor se va ífla "întrunită în pakiul »Foreign O.f ce* din Londra, spre a lua atitudine f ţă de unui din cele mai impoitante evenimente politice c xterne, dela război încoace: denunţarea din partea .Germaniei a pactului io* cern an şi reocuparea militară a R^naniei.

Acum când raporturile dint.e statele europene sunt atât de ncclare, când interesele lor par a tinde în diferite direcţii, când cp'niile, soluţiile ş i combinaţiile bărbaţilor politici ne prezintă o adevărată reţea complicată din care abia poţi observa axa prin­cipală şi ieşirea spre liman, este absolut necesar să nu ne pier­dem în amănunte, să nu ne lă săm seduşi de patimi sau de Judecăţi lăturalnice, ci să privim cu och>ul ager realitatea în faţă, să scoatem în evidenţă liniile mari ale situaţiei şi sâ tragem concluziile log ce, cari se des- prind din analiza tuturor împre jurèrilor operante.

Pentru rezolvarea problemei ce ne*am pus, trebue să stabi­lim 3 mari principii în baza că­rora să putem opera, şi anume: j principiul respectării tratatelor, J principiul realităţilor date ş i l principiul păcii, fără de cari nu \ se poate soluţion» durabil ş i temeinic nici* o problemă capi* taiă internaţională.

Fiind nevoe să caracterizăm aceste pr.ncipii, vom constata:

1. Principiul respectării trata­telor este sacru în sine, der din cauza evoluţiei ş i a vieţii în continuă refacere, el nu ere va­loarea eternităţii.

2. Principiul realităţilor daţe este adeseori coercitiv şi ţi im­pune să ţii neapărat seamă de el.

3. Principiul păcii este singu­rul ce posede valoarea eterni­tăţii ş i care trebue să fie călău­zitor în toate actele intern aţio* nele, ş i hotărâtor în toate cazu­rile când salvarea păcii ar pre­cumpăni bilanţul unui conflict armat, fără ca vre*un popor să sufere sau să fie dis'rus pe ne* dreptul.

In urma tratatului de pace delà Versailles din 28 Iunie 1919, care a trasat, pe bună dreptate, noile hotare dintre popoare, Germania s’a simţit grav lovită, Ea s’a svârcolit aproape tot tim­pul în crize economice, finan

ciare, sociale şi politice, mai muit decât oricare alt stat S’a omis a se pacifica Germania, pe timpul lui Stresemann. Con­secinţa a fost, că acest popor, care nu a putut suporta, pe*o durată prea lunga, jugul econo­mic şi cel naţional, prin restrân­gerea liberté ţiior ei, s’a inehic* gat, ca urmare socîai-psihică, într’o formidabilă forţă unitară, cu un dinamism de esenţă ex* plosită, atât înlăuntru, cât şi In afară. Astfel s’a ridicai Adolf Hitler ş i s’a născut naţional-so etatismul german, cu două obiec* tive: regenerarea naţională ş! nimicirea obstacolelor dinlăuntru (distrugerea comunismului ş i in f ângerea forţei evreeşti), ş i re­dobândirea egaitaţii de drepturf, a libertăţii şi prestigiului în afară.

Iată factorii realităţii Germa­niei, puşi în faţa tratatelor.

Dacă aceste realităţi ş i cur* sul pe care l-au iuat ar fi fost înţelese la timp, nu am fi avut de înregistrat actul arbitrar ger­man din 16 Mirtie 1935, al re introducerii serviciului m litar cbiigatar, şi nici actul recent al repudierii tratatului locarnian şi el reocupării militare a Rena* niei. Aceasta este evident. O

I constatăm fără a o mai co­menta.

In cazul de faţă am avut de*a face cu realităţile statului ger­man, această formidabiâ şi im» portantă foiţă, din acţiunile că­reia s'ar putea naşte oricând, prin anumite contacte, scântei, ce ar putea duce foarte uşor, la un nou război mondial.

lata deci ineficacitatea trata­telor faţă de imperativul unor real.tăţi, produse de evoluţie, adeseori în fierbere, a forţelor pol tice.

Constatăm deci: tratatele, cu inviolabilitatea ior, trebue să cedeze în faţa unor atari rea­lităţi, cari ameninţă pacea po­poarelor. Căci pacea ş i progre- su l — materiei ş i mai ales moral — este singurul ţel, sin­gurul ideal spre care trebue să tindem.

Germania şi-a urmet calee, impusă de realităţile ei, de cari nu s’a ţinut cont, sau nu au fost îndeajuns înţelese de cairă res­tul Europei. Ea a violat trata­tele de pace. Este adevărat Dar n’a mcălcet ter torii sfrăine !

Ş i să nu uităm un lucru. Ger­mania a det lovitura de graţie desirébalérii şi comunismului di* solvent.

Care ar fi datoria bărbaţilor de stat întruniţi la Londra ?

Să l-aă cont în primul rând de faptul, că un tratst durabil de pace nu poate să iasă de­cât din timp de pace. dintr’un spirit pacific şi din colaborarea unor naţiuni libere pe voinţa ş i pe patrimoniul ior.

Pacea lumii nu poate fi tur­burată de ambiţia nici uneia din naţiuni şi la crdarea ei va tre­bui sâ domine spiritul creşti­nesc.

I. A l. Bran-Lemeny.

Studenţii comunişti din Cluj

Am semnalat în numărul tre­cut faptul durero?, că Societa­tea stulenţilor ingineri agronomi din Cluj s’a văzut nevoită să escludă pe câţiva membri a săi, dovediţi că, batjocurind in­stituţii ş i sentimente naţionale, preamăresc ideile comuniste şi pe propagi torii acestora.

E dureros. Cu atât mai dure* ros, cu cât în aceste vremuii de sbucium şi luptă naţională, se găsesc chiar în sânul studenţi- mei române, tineri atât de streini de vigoarea ş i datoria cu care tineretul datorează neamului ior.

Am publicat în numărul tre* eut al ziarului nostru numele celor escluşl. Cu toată durerea, ce ne*a încercat, câad am con­statat că printre aceştia figu resză şi câţiva fii ai Braşovulu. Ai cetăţii berdului naţional, care în 1848 a strigat neamului său »DeşteaptS-te Române*.

Acestora. — nu le mai amin­tim numele ! — şi leagănului lor se adresează finalul scrisorii, pe care Societatea studenţilor ingi neri agronomi o publică în cauză, şi care se termină astfel :

»Societatea studenţilor ingi- neri*agronomi Cluj şi*a făcut

datoria. Cu durere constată însă câ biserica Sf. Nicolae din Bra­şov mai trimite încă subvenţii lunare în bani celor cari »se murdăresc* pe ea, — şl doar biserica a fost înştiinţată3.

Orice comentar e de prisosi Faptul povesteşte clar prin sine însuşi ş i prin gravitatea ce o prezintă.

Cei cu simţ şi judecată româ­nească nu mai au nevoe de iar muriri I

SESIUN EA PARLAMEN­TARA a fost prelungită pânS la 15 Aprilie a. c. Textul buge­tului va fi depus azi pe Biroul Camerei.

Direcţiunea generală a căi­lo r ferate a anulat reducerea de 50 la sută pentru vizitarea sta- ţiunilor de sporturi de iarnă în­cepând de Marţi 10 Martie, cu excepţia staţiunilor de pe Valea Prahovei, pentru care reducerea se acordă tot timpul anului.

Călători’*, cari se găsesc în staţiunile de sporturi de iarnă co bilete cumpărate înainte de10 Martie a. c. se vor putea înapoia cu aceste bilete cel mai târziu în ziua de 16 Martie a«c. orele 24.

Pagfcia 2 rOAZETA TRANSteVAWH Hr 21- MW

illax Auşxiita scumpii fie ru l cu 50 la su ti

Cetim îa »„SoliaPentru alegerile dè derulaţi

dfn Hunedoara şi Mehedinţi ma- rile fabrici ş i întreprinderi Jido­veşti au dat milioane grele ca să reuşească naţional t&răniştii. Se spune, că ôingur Max Auşnit, finul d'iui Madgearu, a dat în acest scop suma de 4 milioane Lei.

E lucru de ştiut că Jidan'i n-au dat aceste sume numai aşa de f oiri de măr.

E i şi-au făcut înainte "so­coteala cum să scoată aceşti bani pe spinarea noastră. Ş i iată că abia au trecut 2 săptămâni dela alegeri ş i cetim ptin z*are câ fabricele ge fie r au scumpit produşi le cu 50 la sută, N ic i na sa poate o mai mare ş i mai neruşinată speculă ca aceasta, tocmai acum tn preajma primă verii, când ţăranul t te epe munca câmpului ş i are neooe de atâtea ş i qtâtea unelte pentru gospo dăria lu i., lată un păcat strigător 1» cer, pe care îl ere parti iu i national* (ărănesc. care sprijineşte aceste carteluri jidoveşti ş i primeşte banii lor, apăsând pe bîetut Ro mân.

Românii conştient! deci şi în­ţelegători se vor înregimenta în t Frontul Românesc“ de sub con* ducerea d lor Vaida-Vo vod şi Dr, Aurel Viad, cari au în pro­gram desfiinţarea acestor trus­turi şi carteluri şi luptă contra streinilor cari ne exploatează fără milă şi ne au luai toate bo* găţUle.

Dacă ar fi învins Germania

Londra (Raior) — La di­neul anual dat de asociaţia con­servatoare din Cambridge, d 1 Austen Chamberlain a ţinut un discurs în care a declarat între altele :

Din nou ne întrebăm dacă e» xiştă vre*un tratat încheiat cu Oermanh, care să reprezinte altceva decât ,u'n petec de hâr­tie*.

Oratorul a declarat apoi că se face prea mult caz de «pa­cea dictată* la Versailles

Credeţi că cond»ţiunile ar fi fost mai putiß riguroase pen ru învinşi, dacă Germania ar fi fost victorioasă?—a întrebat oratorul Pentru a ilustra această teză, d l Chamberlain a amintit con difiunile de pace impuse Româ­niei de Germina,

Locarno nu a fost nicidecum un pact dictat, ci a fost sugerat de Germania însăşi.

D 1 Chamberlain a amintit a- poi reafismarea din partea d-lui Hitlera fidelităţii sa le Ja ifrata: tul nogociai liber, în opoziţie cp „O ktatul*Tşi*:% subliniat că şi zona .de feonftera Belgiei a fost reocupală de argata ilier* mană, deşii guvernul german nu pretinde a, protesta decât împo triva semnării pactului franeór rus.

Bisericeşti

Conferinţa deprimăvară

a preoţimii din tractul Bran

S’a ţinut în zHn de 11 Martie a* c. în parohia Râşnov.

După serviciul divin cu sf. Li* tughie înainte sfinţită, orânduit in zilele de post, s’a ţinut me* ditaţia înainte de mărturisire, de păr. I. Lasou. A urmat apoi măr­turisirea tuturor preoţilor din pro* topopia4, prezenţi.

Dup) acestea păr. f. Scurtu a { nui o meditaţie înainte de comunicare, fdupţ care preoţii s’au împărtăşit cu Trupul şi Sân­gele Mântuitorului.

La ora 10 a. m. a urmat con­ferinţa în Căminul cultural din loc.

P. C. Păr, protopop Vasile Stoicanea deschide şedinţa şi în cuvinte luminate arată impor­tanta convenirilor preoţeşti ş i în- ş'rue câteva eveninunte impor* t nte, cari interesează îndeosebi preofi mea.

Părintele N Gogonea din Râş­nov face un raport despre actl vit-tea Cercurilor religioase din protopopiat, arătând deosebita Însemnătate a acestora pentru inden.narea credincioşilor la o viată mai creştinească.

Preotul Al. Florea din Vlădeni face o amănunţită dare de sea­mă asupra activité}ii societăţilor culturale din fiecare parohie a protopopiatului, evidentând de osebita sârguinţă a multor preoţi, în ce priveşte orânduirea vletei păstoriţilor lor, prin soc. Sft. Gheorghe*, „Oastea Domnului*, „Reuniunea de femei* şi »Ca sete culturale*. Frumoasele rea* lizări făcute de unii în această privinţa, obliga pe to|3 preoţii ca să activeze cât mai mult în ca* drul acestor societăţi pentru bi­nele ş i p opâşirea credincioşi lor.

Conferinţele au fost declarate ca foarte bine lucrate

După unele ordine privitoare la reglementarea anumitor ch s t uni parohiale, şedinţa se ridică la oreie 1 p. m.

P r . Al. E .

+ G. IbrăileanuUn apostol al culturii ş i de*

mocraţiei, un maestru al literi- lor româneşti şi un mare inte­lectual al societăţii noastre, a trecut dincolo de acest ocean de frământări umane trecătoare— a trecut în lumea veşniciei, a acelei veşnicii, ce pune ca* pi* durerilor fizice şi morale şi oricărui sbucium trecător dm viajă, care pune capăt mizeriei, suferinţei abundente, binelui, iu* birei, mărirei ş i gloriei, aşa de puţin luate în seamă toate în această luptă terestră perma­nentă, sub imperiul fizic-stoma- cal, cari cer adăpost şi hrană.

Profesorul G. Ibrăileanu a murit.

A plecat dintre noi la 11 crt. un creator din critica literară românească. S’a stins din viată un nure om al iiterilor româ­neşti. G. Ibrăileanu, profesorul dë limbă şi literatură română dèla facultatea de litere din Iaşi, ne-a părăsit.

Cât de rari sunt asemenea oameni în societate şi cât de mult li se simte lipsa când o

părăsesc dintr’o înaltă poruncă divină, o observăm cu toţii nu­mai după ce nu mai activează, după ce suflul gândirei lor u- nice, oarecum, nu mai adiează.

Ce crudă*i soarta I Cât de nemiloasă şi dureroasă este ea câ'e odată !

Să pierzi un om care îş i în* ch;nă toată via)a, inteligenta şi puterea de muncă numai socie­tăţii şi binelui comun, care in­sufla hrană sufletească tineie* tului dornic de cultură, dela catedră, verbal, şi dela „Viata Românească“ şi alle reviste şi scrieri, în scris, şi care corecta sau îndrepta pe calea frumosului şi adevărului pe scriitori, ori scotea în evidentă creaţia, ge­nialitatea şi meritele lor,— e prea crud.

E prea puţin 65 de ani pen­tru un om cu asemenea atitu­dini, cu asemenea calităţi. Ş i jtotuş o boală nemiloasă şii lungă l-a răpus. Câtă nedrep­tate! Ş i trebue să ne resem* năm, totuş.

Fizionomia îmbinată cu mo*

Despre congresul funcţionari lor Camerelor de muncă, care a avui loc zilele trecute la Era* şov, primim un raport mai lung, din care refinem următoarele :

înainte de a se întră în or­dinea de zi congres! $tii au fost satufati în mod căiduros de d-1 G Curcă, preşedintele Camerei de muncă din Braşov şi de d-1 inspector general al Muncii Dr. N. Popea, dorindu-le succes în acţiunea pentru revindicarea drep­turilor lor.

D I Mărgărint, preşedfn'ele Camerei de muncă din I şi, d l 4. Popesiu, consilier la Camera de muncă din Bucureşti şi d l D r. Al. Bodor (Cluj) arată ro­lul important pe care îl au func­ţionarii Camerelor de mu ică în activitatea acestor Camere.

Trecânduse la ordinea zilei, se primeşte propunerea ca des- baterile să fie condu se de un birou compus din d 1 D. Manea Secretarul Camerei de muncă Braşov, ca preşedinte şi d 1 Pe­tru Gal ca secretar,

Constatât du se că la congres iau parte 37 deiegaf, avâid mandate a 167 funcţiona t ai Camerelor de muncă, se deli­berează asupra statutelor. In baza acestora congresul holăreşle în unanimitate înfiinţarea „\socia* ţiei funct onorilor Camerelor de Muncă* din Români*, cu sediul în Bucureşti Str. Povernei 6.

După formarea comtetulut central, acesta alege din sânul său următorul comitet de con ducere : Mircea lonescu Bucu* reşti, preşedinte ; Aurel D Ma- nea- Braşov şi Vas. Perianu- Constanta vice preşedinţi, Aurel IUescu Bucureşti secretar, Marin D Paşaloga casier.

Comisia de c<neori:dna E i- qeaia Nezzetti prezidentă. Teodor Bindea Cluj şi Ion Rotaru laşi, membrii. Ca încheiere congresul a votat următoarea metiune :

»Asociaţia funcţionarilor Ca merelor de muncă* din Româ­nia îş i îndreaptă gândurile şi speranţa lor cătră actualii con ducători ai Msnisterufui Muncii, pe cari îi roagă respectuos să binevoiască a le cibrfica situa tta în senzul stabilizării funcţiu­nilor pe cari le deţin, pentru ct> scâpân iu i de griji cu privare la starea lor nesigura de p ni a- cu tiv să poată fi şi mai de fo­los instituţiilor pe cari le ser­vesc.-

Această moţiune se va p?e zinta d iui Ioan Ni stor, ministru al muncii, din partea unti dele gătii de patru.

h - e —f

NOTE DE DRUM.

Dela marea Jamboree internaţională a cercetaşilor se­n io ri din Suedia (Ingarö).

de Nie. CSpfiţână-Turcu,cercetaş senior.

— Urmare. —D r e s d a

Ultimele salutări se pierd în urma trenului. D l insp Ne* delcu în compartimentul nostru ne reaminteşte de cele 4 zile petrecute la Berlin ne reamin­tea de toate «xcursiile făcute, de toate întâmpiérUe şi în fiinţa noastră eram fericiţi. Trei ore şi jumătate până la Dresda unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Germaniei, ni le petreceam pe la geamurile compartimen­telor, privind afară. Urmăream pământul german în drumul nos­tru şi ne miram de putina re­coltă a ţării, căci oraşele şi sa tele erau foarte apropiata unele de altele şi deci recolta era natural să fie sít bă.

La ora 7 Va seara suntem în Dresda. Ai i c i şt la Berlin «e primesc reprezentării crg. H i­tler J îrge' care ne conduseiâ ia sediul lor.

A doua zi vizităm oraşul Dresda care cu câţiva ani în*in tea secolului el 13 leit, a fost un set de păstori, astăzi însă, devenind unul dir.tre cele mai curate oraşe din Europa.

Din strada Johan George a jungem în fata primăriei care de jur împrejur este ornată cu statuete, iar în várfal ei o sta­tuie mare turită. in apropiere se afli o catedrală în f t* că­reia este s i tuia Jui B snarvk. Vizităm fostul palat, clădit a* cum 300 de ani de August cel tare, astăzi transformat în mu zeu* Atei se găseşte cefebra pictură a lui Rafael »Madona*. In interiorul acestui palat este monumentul unui rege al Sex - nt« i şi mai multe baz-nuri cu apă. Deasemenea vedem baia zisă a ntnfeicr unde pe vre­muri sultanul privea curtezanele lui cun făceau baie, iar de jur împrejur este ornamtn'ată cu nu- duri temen ine, din piatră dăltuită

Inir’o stradă pe un părete în­treg vedem un tablou de pic tură reprezentând prinţii şi re gii Saxoniei dela începutul dom­niei lor, Podul August pe sub care trece râu! E ba ce des­parte oraş al în două, are im­portanţa iitorică că pe el a tie eut Napoleon cu armatele sale în drum spre Rusia.

Vizităm Notre Dame-ul aces­tui oraş care a fost clădită în secolul al 18 lea de renumitul

destia a aceluia, care a fost G. Ibrăileanu, profesorul, criticul şi scriitorul, îi da oarecum aspec* tul unui apostol sau a unui fi­losof, deşi personalitatea lui era anihilată de blândeţă în primul rând.

In 1930 umblând pe la Iaşi şi stând dc vorbă în faţa hotelului »Continental* cu un amic în­târziat cu examenele pe la fa­cultate. trece prin faţa noastră în tovărăşia unui alt domn, un omuleţ cu pălăria în mână, cu barbă şi părul sburlit în cap, dar zimbitor, îmbrăcat foarte modest. In acel moment, amicul meu mă face atent, spunându- mi: »iată profesorul ş i temerarul critic Ibrăileanu“.

Atunci l-am văzut pentru prima oară şi am stat de vorbă cu el prin romanul „Adela“, ultima sa operă — mi se pare — şifmi-am zis: »Genialitatea este în inte­rior, în el şi creerul lui, — ea nici nu se[obsearvă şi nici nu se manifestă în exterior*.

Născut la Roman în 1870 din părinţi armeni, G. Ibrăileanu a rămas orfan înainte de şcoală; astfel a fost crescut de un unchi

al său efr ist. Şcolile le-a făcut la Roman, pe urmă la Bârlad, apoi la universitatea din Iaşi, unde a ajuns pe urmă profeso­rul facultăţ i pe care o absol­vise, ş i care îl îndoliază astăzi.

După absolvirea facultăţii de litere din Iaşi, activează aci în literatură prin revista »Eveni­mentul Vremii* sub pseudoni­mul Cezar Vraja, apoi face pe ziaristul. Lucrează pe rând la »Noua revistă română“ de sub conducerea d-lui Rădulescu- Motru; ta »Curentul Nou“ dela Galaţi, de sub conducerea luiH. Sanielevici şi pe urmă se fixează la. revista »Viaţa Româ­nească“ din Iaşi, a cărei baze le-a pus la 1906 împreună cu C. Stere, cu care a fest numit deodată în postul de profesor de limba română la liceul in­ternat din Iaşi, cu 13 ani mai înainte, la 1893.

In »Viaţa Românească* semna cu pseudonimul Nicanor.

G. Ibrăileanu lasă societăţii operele: „Scriitorii Români şi Streinii“, „Curente Literare“, »Spiritul Critic“, »Ediţia Critică a lui Eminescu“, »Privind Viaţa-, »După Răsboiu“ (colecţia! de

architect Gaorg Bîhr. In fafa acestei biserici protestante se gSseşte monumentul lui Martin Luther reformatorul religiei pro­testante.

După mssă vizităm o şcoalS a tineretului ,H tler lange“ de unde pornesc aşezămintele con­cepţiei h tieriite şi geneza ei. In actafctă şcoală pe iâ gă ma­terii e cari se predau îi» orice iiceu, sunt z le dedice tâ instruc- t»fi si pregátírti militare.

U iifjrm a lor obligatorie este cea h tteristă fiind obligat fie­care să şi-o procure. înscrierea în a emenea şcoli costă 15S mărci pe trimestru. Sunt dealt­fel şi bursieri. După absotvirea aceste) şcoli pot urma şcoa’a mil.taiă sau pot rjunge func­ţionari superiori în instituţiile de stât.

Câte o şco'la poate adăposti 270 de tineri cari se divid tn grupe de câte 90 inşi. Şcoli de felul acesta sunt îa tjete ora­şele Germaniei şi primesc or- d>ne dm cî ddi cancelarul Hitler.

Pe străzi sunt lipita afişe mari cu sfaturi că :

— Na eunpäröti dela Jidani. Cine cumpără dela ei sunt tră­dătorii neamului E i sunt neno­rocirea noastră.

A doua zi viz täm galeria de picturi aie celebrităţilor arthtice ca: Reínbradt, Rubens, Vandeth ş R fiel.

M ii vizităm colecţia de o* biecte s.luptate î i sidef pre­cum şt oiţe c h ift i de valoare.

— Vu urma. —

M U L Ţ U M I R E Stimate Domn,

Ţin a Vă face cunoscut cS sunt foarte mulţumit de efectul minunat, pe care*l au aceste Tablete Togal asupra feluritelor ră celi, dovedindu se ca un bun calmant.

Bucureşti, 24 Sept. 1932.L. Florescu.

Haine pentru bărbaţi

pregăteşte ieftin ş i la modă, după model,

MA R K Ó- croitor pvntru bărbaţi Braşoo Str. Lungă 16

articole şi esseuri), »Adela*, ro" man, i atâtea articole şi cro* nici literare din »Viaţa Româ" nească* şi alte părţi.

Pe lângă operele enumerate, de pe urma lui Ibrăileanu se pare c’a mai rămas o seamă de manuscrise ce vor constitui o- pere însemnate după ce vor vedea lumina tiparului.

Ştirea morţii lui G. Ibrăileanu a făcut o adâncă impresie în toate cercurile româneşti, a cu­noscuţilor scriitorului şi admira­torilor lui de pe întinsul ţării.

O vorbă de mângâiere trimi­tem familiei îndurerate şi celor din apropierea aceluia care a fost G. ibrăileanu, iar noi avem un moment de piozitate, gân- dindu-ne la groapa ce primeşte în ea, pentru eternitate, corpul profesorului, criticului şi scriito­rului a cărui frumoasă amintireo păstrăm, rugând Atotputernicul să i scurteze şi uşureze calea către împărăţia Lui — în lumea dreptăţii, fericirei şi nemurirei.

V. P. Rogoz.

Cefciji şi răspândiţiGazeta Transilvaniei

Sr . 21 1956 OAZETA TRANSn.VANIBIr Pm fl*»

P in pnblic*).

Răspuns unor calomnii

Domnule Director,Ziarul maghiar »Népújság*

ică în No. 52 din 22 Fe* işrie unele calomnii la a- sa mea» pe cve le*ar fi fă-

eut- anii „pensionari directori de |jipaiî*r »revizoriéi inspectori* ca „martori salvatori* la Cur* teade A sei în desbaterea pro cesului condamnatului N. Sper- chei. Dacă este a le văr a t ce pobiiefi ziarul numit, aceşti martori salvatori* ar fi deci a

wt, sab Dreptare de jurământ, # condamnatul respectiv meste aijul dintre cei mal cinstiţi ş i èani înuâlălori, un exemolu de rnncâ, cinste, punctualitate sârguinfâ ş i conştiinţă*.

Dici m?aloatoriim, al căror «pine îl publică, — spre onoa tea lor — „Népújság*, s-ar fi mărginit ca să salveze pe »co* legal lorm, puteau să-şt facă de cép, i*er fi privit. Pentru*că insă aceşi'a cu o vădită intenţie au mai s p js ră eu sunt mun bucla- coş, un certăreţ, putini îioăfă- tori mai sunt aşa *ră i Ca mine, éeslarâsid că nu pot mânca ş i forrni până nu fac cuioa rău*, mă văd silit a i provoca se pre­cizie publice când şi ce bu- ciucuri şi răutăţi am făcut. Mă mai văd silit să arăt că aceşti «satn tori* n’au lăsat nici o armă în registrele de inspecţii afe şcoalei noastre despre ca* lificalivele ce le fac, pentru că

ii nu aveau căderea, »inspec- * fiind scurt timp la raino*

fitad, iar subrevizorul fiind de hcelarie. Ia reg strele proce­

selor verbale ele şcoalei noas* se găsesc de inspectorii şi

oltorii tn drept alte aprecieri. pol e bine să se ştie, că tofl iţeşti „martori salvatori* îmi artă de mult o ură neîmpă-

Côl&, pentrucă unuia nu i-am dat atenţia pretinsă, neputând res pecld volumul de iut, ci spiri* 4a|; alfti au fost deiăturati la propunerea mea din consiliul èfincii iavë)ëtorilor, unul căzând ş l din »subre vizor*, conittui şcolar j jdetâan ş i din director al şcoalei primare No. 1 Bra* for, îa urma anchetelor avute nai primind în scris ş i adver* taenlul din partea ministe rolul; altul a fost condamnet zi* iele trecute la 5000 lei amendă şTch itueii pentrucă m’a calom* «lat (constructor technic); altu1, mititel de tot, e busumflat ca a'a ajuns acum 12 ani »direc­tor tn locul meu, pentrucă — vezi doamne — inventase »sa* voitul* nişte betigaşe de socotit; şi/ cel din urmă e supărat foc că am fost numit eu director ia Iştioala de ucenici in locul lui. Pe când toti o menii cinstiţi, (idtre cari desigur sunt şi aceşti «tapăruntfti pensionari*) etc. în íeréazá faptele Imorale sanefio* säe de Tribunal, aceşti 9mar« iori saloatori* ooesc să arate m exemplu de înaltă moralitate cântând nu numai să-l saloeze pe condamnat dar să mă pone griascâ ş i apese pe mme, care mă văd acum nevoit să w*răt ce fapte rele am făcut, ce »in* ftigator* ş i »'ău învèfâtor ş l a same:

1. Funcţionez, cu toată rău­tatea mea, la aceaşi şcoală de aproape 40 ani ca înosdir.

2. Am fost dese rânduri ales membru In consiliul comunal ş i Relegat al comunei S&tilung In jftfente cauze.

S. Am fost ales ş i reales pre­şedintele Asociaţiei învăţătorilor din oraşul ş i judeţul Braşov 1924—1930).4. Sunt preşedintele Cercului

Cultural al învăţătorilor din Să- cele în care calitate am orga* lisat şi condus jubileul de 50 a&i al Conferinţei învăţătorilor dt« Săcele.

*) Pentru cele cuprinse Irubrici răspunde autorul.

în această

5. Am fost în mai multe rân* duri ales membru în sinodul protopopesc şi în comitetul şco* iar judeţean»

6. La topte inspecţiile şcolare am fost notat ca m foarte binem şi Jaude*.

7. Am fost însuşi numit ins pect r şcolar al Judeţelor Bra- şoy, Făgăraş, Ciuc, Treiscaune, Odorheiu, Prahova şi Buzău (fără să am cumnat pe vre un ministru). In această calitate posed nu numai, aprobări dar şi mulţumiri , din partea Ministerului Instrucţiunii.

8 In calitate de director al şcoalei de ucenici posed mul­ţumirea Ministerului Muncii.

9. In prezent sunt reprezen­tantul Ministerului Intructiunii î i Comitetul Cursurilor premili* tare.

10 Duşmanii mei au pro* vocii mai multe anchete con* tra mea, al căror rezultat a fost că: posed Diploma Medaliei de Onoarea dela Uniunea Cerne­rilor Agricole din Ronânia;Me- dalia dela Camera de Agricul­tură Braşov; Diploma de Onoa­re cu Medalia aviaţiei.

11. Posed »RSsplbti Muncii cl.I. pentru învăţământ*.

12. Coroana României cava­ler.

13. »Ordinul Meritul Agricol** cavaler.

14. In timpul războiu’ui am făcut servicii reale la spitale, am format o şcoală primară în comuna Oruskoie* Ucraina, am fost propagandist cultural cu centrul Ismail; reprezent intui cenzurei Comisariatului Basa­rabiei pentru Ismail şi posed mulţumirile autorităţilor despre activitatea mea de pe unde am fost.

Iată pentru cari motive n'am putut dormi ş i mâaca până ce n’am făcut cuiva vre un rău. Vom vedea însă ce vor mai zice şi alfli ş i mai ales Justifia care va fi sesizată.

Satulung, 6 Martie 1936.Vasile han.

ConvocareSocietatea mJunilor Bătrâni*

invită pe toti membrii săi laadunarea generală ordinarăcare se va finea Duminecă în 29 Martie a. c. în sala şcoalei bisericei Sft. Treimi de Pe Ta­cite, la ora 11 a. m.

Ordinea de zi :1. Deschiderea adunării.2. Raportul general.3. Raportul casierului.4. Raportul comisiei cenzură-

toare esmisă din partea adunării generale referitor la gestiunea anului 1935.

5. Aprobarea bugetului pe a* nul 1936.

6. Alegerea şergllor pentru sf. Paşti.

7. Alegerea comitetului ş i cen­zorilor pe durata de 3 ani.

8. Eventuale propuneri şi in terpeiăd.

NB Drept de vot în adunarea generală au numai acel mem brii, cari şi au plăM taxele a nuaíe. L*» caz că nu sunt pre* zenti în numărul recerut, adunarea se amână cu o oră mai târziu, tinându<se cu ori care număr de membri vor fi prezenţi.

Totodată se atrage atenţiunea membrilor a se prezenta în cor* pore la ora 9 a. m., la biserica 6fU Treimi de Pe Tocile, pentru a lua parte la parastasul ce se va face în memoria membrilor răposaţi.

Braşov, 9 Martie 1936.111 1—2 Comitetul.

De vânzaremobile în perfectă stare, dormitor şi sufragerie. Se pot vedea între orele 10 — 12 a. m. şi după masă 3 —5.

Str. Măcelarilor Nr. 4.105 2 -3

:im că şi Dvs. suntefidinfre aceia cari N U P O TFI B O L N A V I

C ondifiunea prima pentru bunul mers al afacerilor Dv. este continuita­

tea. Nici un moment de întrerupere, nici o clipa de răgaz. Şi cu toate aces­tea, organismul simte uneori necesita­tea absolută de a se recreea/ iar în­ceputurile de boli trebuiesc combătute, insă Dv. nu puteţi sta în casă, nu pu­teţi părăsi biroul, firma...

S O L U Ţ I A S A L V A T O A R Eîn această sltuaf'e este unică:

T E L E F O N U L

Grafie telefonului, puteţi dirija de a- casă, în timpul lipsei Dv., o întreprin­

dere cât de mare şi de complicata. Telefo­nul nu numai că vă scuteşte de neplăceri, dar vă scuteşte şi de primirea vizitelor. In schimb, prin vocea Dv. sunteţi acolo unde treburile vâ cheamă, la postul de conducere, graţie tele­fonului 1

Profitaţi de avanta- jiile acordate, pe du­rata de o lună de So­cietatea Română de Telefoane şi anume: FĂRĂ NICI O TAXĂ DE INSTALAŢIE şi C U POSIBILITA­TEA DE A PLĂTI ABONAMENTUL IN RATE LUNARE PU­TEŢI AVEA UN TE­LEFON. .

mi

ConvocareIn conform’tate cu art. 30 din

stntute, onor. d- ni ş i d ne, mem* bri ai Societăţii Costenilor »A* jutorul* din Braşov*Ş:heiu, con­form hotărârii comitetului din 27 Febr. 1936 vor tineadunarea generală ordinarăîn ziua de Duminecă 15 Martie a. c. ia orele 11 a. m. după ter­minarea parastasului în biserica Sft. Nicolae din Prund. In caz că numărul membrilor nu va fi cel prescris de statute, aduna­rea se amână pe ora 12 în a* ceea ş i zi, cu orice număr de membrii, cu următoarea

Ordine de z i : i. Cuvânt de d?sch dere el

d-lui preşedinte. 2. Raportul ge­neral. 3. Raportul casaruiui. 4 Reportul economului. 5. Ra portul bibliotecarului. 6. Vctarea proiectului de bjget pe 1936. 7. Cenzurarea socotelilor. 8. Dis­tribuirea diplomelor. 9. Diverse.

Se observă, că cont. art. 14

Idin statute, la adunarea gene­rală au drept de vot numai I membrii ş i membrele, cari au

! taxele achitate la curent.Toti d-nii ş i d-nele, membrii

sunt rupţi a lua parte la pa­rastas. întrunirea va fi la sediul societăţilor »Uniunea* din Prund, la orele 91/2 a. m. de unde vom pleca în corpore la biserică.

Pentru comitet:Secretar:

D . Cafanaş. 72 2—2

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 31.373—1936.Serv. economic.

Pentru arendarea pe timp de 5 ani a pământului arabil cu No. top. 10.742 în suprafaţă de 4 jugăre 464 st. p. situat lângă hotarul Bodulu’, se va tine în ziua de 20 Martie a. c., ora 12, la Primăria Braşov, o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate.

Conditlunile detailate se pot vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 4 Martie 1936. Comisia Interimară,

p. Preşedinte :D r. N. Stinghe.

p. Secretar General : 94 2—2 Dr. Popoolcl.

Io TÏQ117QPQ utl *oc de cas® *a Ju VdllMlU poziţie bună. In- ormafiuni la Nicolae Maniu, Va* ea Tei No. 6 .Braşov. 35 6—6

p. Preşedinte: V. lordache.

De vânzareun loc în Poiana Braşovului în extindere de 4 iugăre, fânajă şi pădure, la pozi)ie frumoasă. In formaţiuni la proprietar. Str. Podu Creţului No. 1.

42 3—3

E lucru ciudat :Am intrat murdar,Ş i am eşit curat!Ov. outeli ptr. pulini bani, a curéti (i vej>*i (a

Curăţătorie chimică şl b o tu g e rl* „ K R I S T A L Y "

BRAŞOV, Str. SFT. 10AN No i 1 Str. Bariţiu 28. «•* Str. I ţ l i i i M ula S&

ConvocareIn conformitate cu art. 25 dât

statute, domnii membri ai Aso ciatlunei pentru sprijinirea1) invă* ţăceilor români »Avram 'jlancu din Braşov, sunt invitaţi a lua parte la]adunarea generală ordinară,care se va ţinea Duminecă 22 Martie 1936, fora 3 p. m. tn lo* calul Asociafiunei din Braşov* Piaja Libertăţii No. 27 (vis â*vfat de Sfât) cu următoarea

Ordine de z i i1. Deschiderea adunării gene»

raie ordinare şi numirea a 5 verificatori.

2. Raportul general al corni* tetului pe anul expirat.

3. Raportul casierului pe a* nul expirat.

4. Raportul cenzorilor.5 Votarea bugetului pe anul

în curs.6. Alegerea comitetului cettf

zorilor pe durata de 3 anî.7. Diverse.In cazul când membrii nu « t

vor întruni în numărul recernf de statute pentru a aduce hot& râri valide, adunarea generală ordinară se amână cu o oră după care timp se va fine cet oricare număr de membri ş i cat aceeaşi ordine de z i,

Braşov, la 12 Martie 1956.Pentru comitet,

ss. Dumitru N. Căpăfină, preşedinte.

ss. George Aorigeanu* 110 1—2 secretar.

Reclama este sufletul <mH merţului. „Gazeta Tram fl* vaniei“ publică cele mal ieftine anunţuri şi reclame

HÉF

»agtaa 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr 21-193Í

Acţiunea „Frontului Românesc“.

Marea întrunire dela BacăuBucureşti, 12 Martie. — Mâne, Duminecă, are loc la Bacău

narea întrunire regionslä a Frontului Românesc, la care vor par lldpa ş i numeroese delegaţii din jud? tele limitrofe.

Astăzi pleacă din Bucureşti la Bacău conducătorul Frontului, <1*1 dr. A l. Vaida■ Voevod, însoţit de d*nii: dr. V. Niţescu, D . R, Joanifescu, C. Anghelescu şi alti fruntaşi bucureşteni.

Congresul dela Timişoara.Din Timişoara se anunţă:In ziua de 29 Martie, ora 10

dimineaţa, va avea loc în gră dina fabricei de bere din lo:a*I i ta te un mare ongres regional ol Frontului Românesc, congres Ia care şi-au anunţat participa* rea d-nii: dr. Al. Vaida Voovod, dr. Aurel VJadf D. R. loaniţescu,Consi, Anghelescu, dr. Voi cu Nifescu, dr. Emil Hsţiegan, V.V. Tilea, etc. etc.

In vederea organizării acestui congres a avut ioc o importantă şedinţa a conducătorilor Fron* tului Românesc din Ttmiş Toron tal, şedinţă la care au participat Inire alţii şi d nîi: dr. Li?iu Ci glăreanu, Adrian Brudsriu, dr.Coriolan Baran, prot. Cioroianu,Pioni sie Moldovanu, dr. Aiex lancu, dr, Pavel Nicolae viei, dr.1 Munteanu, dr. MSrcuş, Nicolae Lăzărescu, dr. Neagoe, ion Je- beleanu, Dumitrescu, Pompiliu Serbescu, Iulian Dolga, Cimpo

ner iu, Docea, Baicu, T i er y, etc.Şedinţa a fost prezidată de

d*l Adrian Brudariu, vice-preş8 dintele organizaţiei. D sa a a rătat în câteva cuvinte rostul congresului insistând asupra ne c?sităfii ca fiecare fruntaş s i viziteze sectorul ce i s’a încre dinţat, aceasta fiind o admirabilă ocazie de inspectare a orgjni- zafiunUor comunale.

D l dr. Coriolan Băran, se creierul general al organizaţiei, a făcut un amplu expozeu asu­pra situaţiei organ'z ijiei.

Au mai luat cuvântul dând diferite lămuriri d oii: dr. Llviu Cigăreanu, dr. Mărcuş, dr. Pavel Nicolesevici, dr. Moldovan J m* bolia, Damitrescu, etc.

După prognosticurile făcute de unii fruntaşi ai Frontului, se pare că l i 29 Martie vor fi pre­zenţi în Timişoara peste 20.0C0 de bănăţeni, precum şi câteva suie de coruri şt fanfire.

P r e s t i g i u lfuncţionarilor publici

lntrun articol precedent pu­blicat In acest ziar, m am ocu pat de salarizarea funcţionarilor P ibllci în general şi a celor fi* nanei?ri în special, arătând tris­tele aspecte sub Icare se pre zlntă această problemă capitiiă atât pentru finanţele publice cât ş i pentru liniştea socială.

Am arătat că dft?rită faptului, I«» nu există un plan general de organizare a finanţelor pubiice, o continuitate de iu cru şi o sa­larizare omenească a acelora cari sunt însărcina (i cu menţî* nerea in mişcare a maşinei Sta­lului, am ejuns la falimentul mo* ral ş i financiar de ezf.

»Cu mizerabila s 'arizare li se poate cere funcţionarilor finan­ciari să lie geniali, să fie uşe de biserică?*—este întrebarea pe care şi a pus o fostul ministru de finanţe d*i Victor Slăvescu, cu ocazia unei conferinţe, ţinute la Galaţi.

Dar această întrebare şi-eu PUS'O rând pe rând io}i foştii miniştri de finanţe, merginindu se doar să elogieze munca ş! Jertfa pe care o depun In înde* plinirea oblige(lunilor ior, fără să procedeze Ce urgenţă la în ­dreptarea acestei stări de iu* cruri, pe motiv că visteria sta­tului este secat uită.

Dar nici un ministru de finanţe nu şi*a pus Intrebôrea: care este motivul „acestei secătuiri, când ştiut este că contribuabilul este încărcat cu atâtea impozite, în cât aproape că nu ie mai poate face faţă.

In zadar se agită toate cele­lalte categorii de funcţionari pu* bilei spre a li se îndulci situa* Pa, căci visleria statului este goală, tomnai datorită faptului, că nu există o bună rânduiala In administrarea banului pubiic.

Echilibrarea bugetelor prin re­ducerea salariilor şi majorarea impozitelor este o politică finan* dară, care îa olt mul timp s’a banalizat complect şi care lind aplicată peste măsură, a dat re* zuitate cu toiul contrare celor aşteptate.

Procedând la o verificare a salariilor primite de organele de control şi de percepere, consta­tăm câ ele sunt aşa de reduse, încât să nu ne mirăm că fiecare

caută să şi complecteze acel mi* nim de existentă, fără de care au poate trăi.

Această tristă situare a dus la desorganizarea administraţiei publice, Ta demoralizarea şi de căderea sufletească a funcţiona­rilor săi, punén da i în plus, în în penibila situaţie de a nu mai avea autoritatea necesară in e- xercitarea airibufiunilor lor.

Prin rolul neplăcut, pe care il au îa société te, au ajuns ca­tegoria de funcţionari cea mai neagreabilă din câte există.

Prudenta, tenacitatea şi munca prestată zilnic, câte 10—15 ore, fără sărbători, fără Dumineci şi fără concediu de odihnă, sunt cu totul desconsiderate de cei in drept.

In toată tara românească nu vom găsi un loc cât de mir, în care funcţionarul public şi în special cel financier să fie so cotit aşa cum ar merita. Peste întreaga t ră s’a întins aceeaşi perdea neruşinată de călcare in picioare a omului ş i a dreptu­rilor sale, de cătră politicianis­mul desmăţat, în faţa căruia nu există nimic sfânt, afară de e- lector.

Prin introducerea politicianis­mului interesat în funcţiunile pu> biice. funcţionarul trăieşte sub imperiul ameninţării, de a nu fi mutat sau de a nu rămâne pe drumuri împreună cu familia sa.

Dacă aceste sunt decorurile în faţa cărora funcţionarul finan­ciar şi fiscel este obligat să şi joace roiul pe scena socială, a- tunci este destul de explicit şi just, că printre aceşti sujbeşi desarmaţi sufleteşte şi morali­ceşte, să se mai găsească şi din

aceia a căror conştiinţă să fie mai anemică.

Pedepsirea sau înlăturarea funcţionarului incorect, din ser­viciu, este o măsură care cere mult tact. Pedepsele date tre* buiesc să fie drepte ţşi aplicate în cazuri mai uşoare cu toată discreţia, astfel ca publicul să nu-şi piardă şi putina încredere pe care o mai are în organele financiare.

D îcă pentru contribuabili, pu< blicarea sancţiunilor aplicete ce* lor vinovat!, constitue o oarecare satisfacţie după cum e ş i natu< ral, creiază în schimb o atmos­feră foarte nefavorabilă funcţio­narilor conşt incioşi şi deci şi Statului, punându t aproape în imposibilitatea morală de a şi mai putea îndeplini obligaţiunile sale ş i aceasta cu atât mai mu t cu cât am asistat în ultimul timp la ridicarea pedepselor aplicate şi repunerea Sn drepturi a celor condamnaţi.

Din analizarea acestor fapte se poete constata organizarea vicioasă pe care se sprijină Sta* tul nostru, având urmări dezas­truoase asupra autorităţii, mo* ralitătii ş i visieriel Statului, atât de necesară unei linişti so­ciale, fără de care nu poate e* xlsta prosperitate în economia naţională.

Numai printr’o legiuire fisca ă echitabilă, printr’o salarizare o menească a funcţionarilor săi, printr’un control sever şi o sanc­ţionare imediată a greşelilor, se poate asigura o desvoiiere a e- conomiei private, iar Statului, piin funcţionarii săi, autoritatea şi posibilităţile de plată, nece* sare unei funcţionări normale a maşinei sale, fără de care nu se poate vorbi de o linişte so* ciaiă şi de o bună organizate şi prosperare a gospodăriei sale.

N. N. A.

Votarea reformei administrative

Camera terminând discuţia pe articole a proectului Refor­mei adm nistrative a votat în şedirţî de Mercur! întregul proiect, erre a întrunit 135 vo tur? din 142. i

După propunerea minisirulu Iuca HQ üat şi primit următoarea redactare o k xiului articolului 138 referitor la iimba desbaierilor în consiliile judeţene, munici­pale, orăşeneşti ş i rurale :

„Desbaterile în consiliile judeţene, municipale şi aie oraşelor, se fac în limba română.

In comunele rurale, con­silierii cari nu cunosc limba statului, vor folosi în dis- cutiuni limba lor*

»ln acest caz însă, pri­marul, care este obligat a cunoaşte limba română, va traduce sau pune să se traducă aceste cuvântări, ca astfel să fie înţelese de întreg consiliul şi inse­rate în procesul-verbal al şedinţei“.

„Procesele verbale vor fi redactate în limba ro­mână şi semnate de pre­şedintele şedinţei şi con­tra semnată de secretar“.

CIN EM A „ASTRA'Dela 12 M A RTIE

100£ film vorbit în limba germană. Câştigătorul premiului la marele concurs de filme

DAVID COPPERFIELDDupă renumitul roman de: C. DiCKENS

Cu: Freddie Bartholome w, Madge Ewans, Lewis Stone, Lionel Barry more.

Pace sau război

Conferinţele dela Londr;Violarea tratatului dela Locarno. Sforţări pentru menţine;

rea păcii Germania nu cedează.Londra, 14 Martie (Rador). — De alaltaeri începând deli

gaţii puterilor semnatare şi garante ale tratatului dela Locari sunt întruniţi la Londra. Un comunicat oficial publicat Joi sear constată că „s’a recunoscut de comun acord că reocuparea zi nei demilitarizate de cătră Germania consiitue o violare evl dentă a articolelor 42 ş i 43 din tratatul dela Versailles ş a pactului dela Locarno" şi că „Consiliul Societăţii Naţiunilor; sesizat de Franţa şi Belgia, întrunit la Londra, va avea să se pr% nunţe asupra acestei chestiuni'.

Eri, VinBri, la amiazi primii delegaţi ai Angliei, Franţei, Iii; liei şi Belgiei s’au reunit din nou în comitet restrâns.

Astăz!, Sâmbătă, d. a. se întruneşte Consiliul Societăţii Né ţiunilor pentru a se pronunţa.

Se fac mari sforţări pentru menţinerea păcii* Minisi trul de externe al Angliei a elaborat un proiect á pace, care va fi supus azi d» a* Societăţii Natiunilof spre discutare.

Germania nu cedează* Oficiosul cancelarului Hitlet tine să sublinieze că Germania nu va sufen nici «j ştirbire a drepturilor ei de suveranitate.

• •Nsw-Yo^k. (Radio). In urma ploilor recente se semnalează

în America mari inundaţii. In Indii călduri extraordinare, cărora au căzut victime 80 persoane.

Madrid, (Radio). Tulburările provocate de comunişti continui Două mari biserici au fost incendiate. I

Iii F O R M A Ţ I U N IM inisterul ju stiţie i a trimis

tuturor parchetelor din t^ă o circulară, prin care dispune să se menfie până la 1 Mai 1936 măsura suspendării executării mandatelor de arestare lansate împotriva sătenilor agricultori ş i muncitori manuali, condamnaţi până la şase lucii închisoare, precum şi acelea cari provin din amenzi, transformate îa în* ch soare până la 6 luni,

•Modificarea legii timbrului

Ministerul f nanţelor a întocmit un proect de &lege prin care se aduc uşoare modificări legii timbrului. !n acelaş timp, legea spectacolelor se modifică astfel că taxa pe spectacole se re­duce dela 22 la rsută la 16 la sută. Proectele se vor depun2 în parlament în cursul acestei săptămâni. •

Autorizarea importului din orice ţară a Europei Cu în cepere din 11 Martie Direcţia Reglementării Imperiului va eli­bera autorlzaţiuni de import din toate ţările Europei. S’a stabilit un coeficient pent u fiecare tară proporţional cu disponi bilul pe care 1 posedă Banca Nat onală în tara respectivă.

S. Sinod întrunit la Bucureşti a respins recursul preotului Trifa dela Sibiu,condamnat pen­tru schismă.

S’a admis hotărârea congre* suiu! i>aţional*bisericese de a se înfinfa la Timişoara o episco* pie.

Cercul re lig ios al preoţilor din oraşul Braşov, Dârste ş i Stupini, înv ia membrii să par­ticipe ia slujba în sobor ce se va (ine mâne Duminecă, 15 Mar­tie 1936 In biserica „Sf. Treime* de pe Tocile. Cu acest prilej va predica părintele Dr. N. Stinghe.

•Toate şcolile primare, ş i

secundare vor lua vacantă Sâmbăta 4 Aprilie la prânz.

Săptămâna vinului care trebuia să aibă loc între 22—29 Martie a fost amânată. Ea va avea Ioc in cadrul »Lunii Bucu reştilor". •

RECENZIILE despre concertul Con­servatorului „Astraw dat cu concur­sul distinsei prof. ANA VOILEANU* N ICO AR A şi despre interesanta con­ferinţă a d-lui director I. A. R. ION BAÖTAKI vor apare, din lipsă de spaţiu. în n-rul viitor. j

Succesul operei d-lui Geor* ge Enescu la Paris. — Drem& lirică »Oedipe* a fost repre­zentată Marţi seara la Operi din Paris în repet ţie generală Autorul, George Enescu, a fosf aclamct de s;la întreagă dup$ actul al doilea. D-i George R nescu a declarat prezentantuiuî Agenţiei Has : 1

Este cel mai frumos momenf al vieţii mele. De mai bine de| 20 de ani, pertiţiunea meak este terminată şi a cunoscu/ cele mai felurite vicisitudini br diferite capitale. Nu cutezam sâ sper într’o asemenea recom« pensă. Ce bucurie de a fi cu noscut această glorie în a doua patrie, Franţa. •

Conferinţe. Astăzi Ia ora 6 d. a, are ioc în sala liceului „Ş*guna* ronferiaţa d nei pro*; fesoare Valeria Căliman desprej »Oraşul ardelean în literatura: românească“.

Mâne, Duminecă, lia ora 1*4 în sala f iceuiui «Principesa Eiena* va conferenţia d l gene­ral i. r. Al. Cornătcanu despre »Naţiunile în faţi viitorului*.•

Conservatorul de muzică „Astraa-draşov aranjează in Àuia Honte rus, mâne Duminecă, 15 Martie 1936, ora 6 seara un, Concert de violoncel ş i pian,' executat de dnii: pref. August Moldrik, prof, Walter Schlandt,

Program: R. Strauss, Sonatas Fa mejor, L. Boccherin’, Sonata La major, R, Schumann, Adegio şi Allegro. •

Farmacii de serviciu. Delà: 14—28 Marte a. c. farmacia „La Àrap“, Piaţa Libertăţii 15! şi farmacia »La Turnu negru* Calea Victoriei 39.

Buletinul Politiei.Incercere de sinucidtre4

In seara de 13 Martie a. c., ser*? vitoarea Domokos Maria de 36| ani din comuna Ciumeni jud, Ciuc In serviciu în str. Regina Maria Nr. 33 a încercat sâ se sinucidă cu o soluţie otrăvitoare. In stare destul de gravă a fost internată în spital. >

rHot arestat. Organele po*

lijie i de pază au atestat pe im di?idul Barary Coloman, din Tg, Mureş, care în ziua de 13 Martie a. c. a farat un balot de pânză dintr’o şatră din pieta oraşului;

ffroffra ile »ÂâlRA* Braşov, — Sătura „Tipografi jf V let ; Branlsce Braso«*, Redactor*şef şi girant x Victor Brani ce