METODE VARIATE N ABORDAREA SCRIS-CITITULUI " Copiii pot sa nvete aproape orice, daca sunt pusi n situatia sa se joace, sa ncerce, sa atinga, sa auda, sa vada si sa simta informatia" (Jane Huston) 1. "Ce pregatim: copilul pentru scoala sau scoala pentru copil?" "Generatii ntregi de copii au fost supuse torturii liniutelor, cerculetelor,bastonaselor spre stnga si spre dreapta, precum si silabisirii nesfrsite de felul: ma-me-mi-mo-mu. Ramne, de necontestat, munca uriasa pe care o investesc cadrele didactice din gradinite si din scoala primara n aceste exercitii; irosirea pretioasei trude este determinata, nsa, de conceptia si de metodele utilizate"afirma M. Dumitrana.10 Aceeasi autoare pornea de la criticile prejudecatilor n nvatarea scris-cititului, facute de E. Ferreire si A.Teberoski (" Sistemele scrierii n dezvoltarea copilului "), care au dus la schimbari esentiale n educatie, n numeroase tari. Una din afirmatiile de baza, care este n conflict cu teoria si practica de la noi, este aceea ca procesele nvatarii nu depind exclusiv de metode; respectiv metoda poate sa ajute, ori sa mpiedice, dar nu creeaza nvatare. Teme de reflectie La ce s-a referit M. Dumitrana n ultimul pasaj: " metoda poate sa ajute, ori sa mpiedice, dar nu creeaza nvatare" (cu 17517p1520r 1.1. Metoda traditionala nvatarea scris-cititului n tara noastra se face simultan, (cu mici exceptii) printr-o singura referire stricta la nvatarea mecanismelor scris-cititului)?

metoda- fonetica, analitico-sintetica. Aceasta datorita faptului ca limba romna este o "limba fonetica". Metoda consta n concentrarea initiala asupra recunoasterii literelor si a corespondentei dintre grafeme si foneme, naintea citirii cuvintelor n ntregime.11 Mai specific12: - metoda trebuie sa fie fonetica deoarece scrierea (de mna si de tipar) este n concordanta cu pronuntia; - se pleaca de la desprinderea unei propozitii din vorbire, se delimiteaza cuvintele, se desparte cuvntul vizat n silabe si apoi fiecare silaba n sunete, dupa care se realizeaza drumul invers, de la sunet la silaba, cuvnt si propozitie- ceea ce denota ca metoda e analitico-sintetica. Copilul nu poate nvata dect pas cu pas, "ndeplinind ceea ce i se spune sa faca, iar daca totusi nvata un lucru sarind etapele prescrise de metodica, o face pe riscul lui." Cu alte cuvinte, nu are de ales. Teme de reflectie n experienta dvs. didactica ati avut elevi care au deprins mecanismele cititului fara a parcurge etapele metodei fonetice, analitico-sintetice? Ce strategii de diferentiere ati utilizat cu acestia? 10 Revista nvatamntul primar nr.1/1998 11 nvatarea n scoala, D. Ausubel, F. Robinson 12 Metodica predarii limbii romne la clasele I-IV 13 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural

Interesante puncte de vedere ridica si scrisul. n perioada preabecedara acesta se prezinta elevilor sub forma liniutelor, bastonaselor, crligelor etc., semne care nu au nici un nteles pentru ei, deci, nu i intereseaza. Reprezentarea lor nu poate determina un impuls motor spontan, din aceasta cauza actiunea ceruta necesita un efort de vointa. n timp, acesta se transforma n oboseala (copilul scrie practic "cu ntreg corpul", impulsul motor de la creier ajungnd nu numai la mna care scrie, ci si la cealalta mna si la muschii membrelor inferioare) si ia forma plictiselii si a suferintei. Un ansamblu de sentimente depresive nsoteste aceste sfortari, ducnd la scrierea unor litere imperfecte, pe care nvatatorii le corecteaza cu rosu, deprimnd si mai mult copilul, prin dezvaluirea continua a erorii facute. Nentelegnd, nsa lipsa de ratiune a metodei, unii nvatatori dau ca sarcina efectuarea de pagini ntregi cu liniute ... si apoi se mira ca elevii lor nu iubesc scoala. De-a lungul timpului petrecut n nvatamnt, am auzit, nu o data, si parinti care optau pentru un anumit nvatator, cntarind competenta acestuia, n functie de cantitatea de teme data pentru acasa. " Avnd o ocupatie (teme multe), copiii nu au timp sa faca prostii ", este una dintre conceptii care denota o necunoastere a psihologiei vrstelor (si pe buna dreptate, pentru ca nu exista o "scoala a parintilor"). n spatele acestei conceptii se ascunde, totusi, de multe ori, usurarea pe care o simt parintii ca sunt lasati sa-si vada de treburile lor, fara a fi nevoiti sa se ocupe de timpul liber al copiilor, dar si credinta ca acestia nvata mai mult daca scriu mai mult (lucru total eronat).

Este datoria noastra sa explicam parintilor ce se ntmpla cu copiii lor, dar nainte de aceasta trebuie sa ntelegem noi, sa ne completam cunostintele n domeniul psiho-pedagogic si sa privim fiecare elev asa cum este - o fiinta unica. n concluzie, esecurile ntmpinate n nvatarea scris-cititului se pot datora uneori si faptului ca metoda pe care o folosesc unii elevi n nvatare, nu este cea promovata de nvatator. Urmarind comportamentele copiilor care nvata sa scrie si sa citeasca, etapele pe care acestia le parcurg, mecanismele folosite, vom preveni situatiile problema. Daca este nevoie, " trebuie sa iesim din litera metodei n care ne-am specializat ani de-a rndul si sa folosim metode nonstandard". (G. Iaurum13) 1.2. Alte metode Copiii comunica impresii despre lucrurile care i intereseaza; ei au totdeauna ceva n minte despre care sa vorbeasca, pentru ca vin n contact cu o multime de materiale si fapte. Cititul si scrisul pot fi predate pe aceasta baza- ca rezultat al dorintei sociale a copilului de a-si mpartasi experienta si de a recepta n schimb experientele altora, orientate totdeauna prin contactul cu faptele si fortele care determina adevarul comunicat. a) Metoda globala sau "priveste si spune" Este folosita n lume din anul 1930. Consta n memorarea vocabularului, la vederea acestuia. nvatatorul scrie pe cartonase cuvinte uzuale, cuvinte care denumesc obiecte cu care elevii lucreaza zi de zi, care le sunt aproape, care au semnificatie pentru ei, care i intereseaza. Atunci cnd vorbesc despre

obiect, le este prezentat si cartonasul cu numele respectiv, n mod repetat, pna este retinut. 13 nvatarea citit-scrisului n medii culturale bilingve, 2003 ceas 14 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural Cnd copiii au memorat un numar mai mare de cuvinte, le introduc n procesul de citire a cartilor. Deoarece la noi aceasta metoda nu se foloseste, nu dispunem nici de resursele materiale necesare, respectiv de carticele mici, cu povestiri interesante si atractive pentru copii, n care sa se regaseasca corespondenta cuvnt-obiect. si totusi, un nvatator cu experienta si imaginatie va putea sa identifice modalitati de aplicare a acesteia. Metoda fonetica, analitico-sintetica si metoda globala nu se exclud nici din punct de vedere teoretic, nici n practica. De altfel, adeptii primei metode recomanda n mod obisnuit citirea dintr-o data a cuvintelor comune, urmarind astfel sa stimuleze interesul, ncrederea si motivatia cititorilor ncepatori, iar adeptii celei de-a doua metode introduc diverse niveluri de analiza fonica, dupa ce elevii au dobndit o oarecare cursivitate n citire. Tema de reflectie Exista, dupa parerea dvs., dovezi clare n favoarea concentrarii din plin asupra uneia dintre cele doua metode (fonetica, analitico-sintactica si globala), cu excluderea celeilalte, n primele stadii ale cititului?

b) Metoda Montessori14 Explicata pe larg n lucrarea Descoperirea copilului , metoda ni se pare deosebit de utila, deoarece pune accentul pe folosirea a ct mai multe canale de receptionare a informatiilor (pipait, vaz, auz etc.) Cercetarile asupra memoriei, n conditiile unei atentii voluntare, cu un grad optim de concentrare arata ca, n general, n urma unei activitati de nvatare retinem: - 10% din ceea ce citim; - 20% din ceea ce auzim; - 30% din ceea ce vedem; - 50% din ceea ce vedem si auzim n acelasi timp; - 80% din ceea ce spunem; - 90% din ceea ce spunem si facem n acelasi timp. Prezentam n continuare "drumul" experimentat de Maria Montessori, n "Casa dei bambini"(Casa copiilor), considernd ca nu exista o simultaneitate absoluta a celor doua acte si ca scrisul precede cititul. Pasul I: dezvoltarea mecanismului scrisului, sub doua aspecte: mecanismele motricitatii - mnuirea instrumentului cu care se scrie (autoarea sustine ca acest lucru se nvata "fara efort", "n chip natural" n jurul vrstei de 4 ani) Cea dinti greutate a scolarilor nu este att aceea de "a tine condeiul n mna", ct cealalta, concomitenta, de a "tine mna usoara", suspendata, fara a apasa. Pentru formarea unei mini usoare, recomanda exercitii de pregatire indirecta si directa. Exercitii de pregatire indirecta:

- jocuri cu forme geometrice, pe care copiii sa le introduca n suporturile corespunzatoare, tinndu-le de butonul de prindere cu trei degete; - nmuierea vrfului degetelor n apa calduta si realizarea efortului "de a tine mna suspendata, ridicnd-o usor"; - jocuri cu incastre (pipairea diferitelor contururi si potrivirea formelor n cadrurile corespunzatoare) 14 Descoperirea copilului, 1977 15 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural Exercitii de pregatire directa: - desenul - copiii contureaza cu sabloanele figura pe care doresc sa o coloreze; cu ajutorul creioanelor, coloreaza complet figura trasata, fara a depasi conturul (prin acest exercitiu repeta miscarile care ar fi necesare pentru a trasa multe pagini de liniute; cu toate acestea nu obosesc, pentru ca actioneaza liber, n sensul dorit si obtin ceva concret) - exercitii de pipaire a literelor (se dau cartonase netede, pe care sunt lipite literele alfabetului, decupate din hrtie smirgheluita; culoarea fondului difera de culoarea literelor, pentru a le evidentia pe cele din urma); "pipaind traseul acestor litere n directia pe care o urmeaza scrisul, se fixeaza miscarea relativa a minii si a bratului, care devin apte sa reproduca semnul pe care ochiul l-a privit ndelung. Semnul alfabetic se memoreaza astfel, pe doua cai: prin privire si prin atingere." - trasarea formei fiecarei litere a alfabetului n parte . asocierea senzatiei vizuale si tactil-musculare cu sunetul (se ncepe cu vocalele si

apoi cu consoanele; autoarea considera ca nu trebuie sa se urmeze o regula speciala n nvatarea consoanelor, pentru ca foarte adesea curiozitatea copilului pentru un anumit semn grafic duce la nvatarea consoanei dorite); se prezinta litera: " Acesta este i !"; imediat se da cartonasul pentru pipaire cu degetul aratator al minii drepte pe hrtia smirgheluita, n sensul scrierii; . recunoasterea literelor, cnd se indica sunetul:" Da-mi-l pe i !"; daca un copil nu poate sa recunoasca semnele privindu-le, este invitat sa le atinga (unul din principiile fundamentale si originale ale metodei Montessori consta n a nu spune copilului ca a gresit; materialul este astfel confectionat, nct eroarea devine sesizabila si copilul se autocontroleaza); . pronuntarea sunetului care corespunde semnelor alfabetice: " Ce este acesta ?" activitatea propriu-zisa a inteligentei . cnd copilul cunoaste cteva vocale si consoane, nvatatoarea face o demonstratie practica de formare a cuvintelor, cu ajutorul alfabetarului: pronunta, de exemplu cuvntul mar, apoi analizeaza sunetele, separndu-le m...a...r; n timp ce pronunta sunetele, asaza pe masa, n ordinea corespunzatoare, literele; copiii si vor forma singuri cuvintele dorite, exercitiul aparnd ca un fel de autodictare (practic se face o asociere a imaginilor auditive cu cele vizuale); . "cine poate nu numai sa formeze cuvintele dupa dictare, ci si sa cuprinda n gnd, instantaneu, ntreaga lor alcatuire, corespunzatoare- deci, poate sa pastreze n memorie un cuvnt si semnele

va putea sa si scrie, pentru ca poate face cu ochii nchisi miscarile necesare pentru a scrie litere si mnuieste aproape inconstient instrumentul cu care scrie"; Maria Montessori a observat ca, din

acest moment, scrisul se va dezvolta exploziv; . doar atunci cnd copiii ncep sa scrie spontan. nvatatoarea poate sa intervina n perfectionarea formei. 16 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural Pasul II: dezvoltarea mecanismelor cititului: Scrisul l ajuta pe copil sa interpreteze mecanic asocierea sunetelor cu literele ce compun cuvntul pe care l vede scris. De aici, nsa, pna la citirea cuvntului, autoarea foloseste metoda globala: pregateste biletele pe care sunt scrise cuvinte cunoscute copiilor (eventual care denumesc obiecte prezente n sala de clasa); copiii sunt pusi sa traduca ncet, n sunete, cuvntul scris; ritmul se grabeste treptat, pna se ghiceste cuvntul scris, n acest moment apare satisfactia data de ntelegerea rostului acestui exercitiu si interesul pentru el; dupa ce copilul a citit, asaza biletelul nempaturit lnga obiectul al carui nume l poarta si exercitiul s-a terminat (se poate numi jocul de-a cititul ). Dar ntre a sti sa citesti cuvintele si a prinde sensul unei carti, poate exista aceeasi departare ca aceea dintre a sti sa pronunti un cuvnt si a sti sa rostesti un discurs. n cadrul acestei metode, experienta a demonstrat ca citirea logica trebuie sa fie precedata de compunerea mesajelor cu ajutorul limbajului scris. Tot pe biletele se scriu enunturi cu referire la diverse

actiuni concrete: "Cnta!" sau "Deschide fereastra!". Dupa ce citesc n gnd mesajele, copiii se grabesc sa ndeplineasca actiunea, ntelegnd n final puterea limbajului. c) Metoda lingvistica integrala A cunoscut o larga raspndire n ultimii ani, n Occident. Copiii nvata sa citeasca cu ajutorul povestilor, poeziilor, cntecelor, ghicitorilor etc. Textele respective, selectate n functie de particularitatile de vrsta si semnificatia lor, sunt prezentate sub forma unor Carti Uriase. nvatatorul citeste, marcnd cu un aratator fiecare cuvnt, iar copiii urmaresc cu privirea cuvintele indicate. Continutul cartilor poate fi studiat n amanunt, n grup sau individual, deoarece exista si carti mici, cu acelasi text, pentru fiecare elev. Citit-scrisul se predau integrat, copiii fiind ntrebati ce doresc sa scrie. Textul de la care s-a pornit, poate oferi numeroase puncte de plecare, n functie de interesul celor mici. d) Metoda naturala (Freinet) Copiii spun scurte texte, legate de experienta lor zilnica. nvatatorul le scrie si le afiseaza n clasa. Ele vor constitui memoria colectiva. Metoda se bazeaza pe faptul ca, materialele cu sens (fraze, texte, date, scheme) care au o anumita semnificatie, creeaza o stare afectiva pozitiva si vor fi mai usor memorate dect cele fara sens (textele din abecedarele de la noi nu au nici un fel de legatura cu ceea ce gndesc sau simt elevii; Ana are mere- si ce daca?) n urma cercetarilor efectuate, Guilford a constatat ca: - pentru memorarea a 15 silabe fara sens sunt necesare aproximativ 20 de repetitii; - pentru 15 cuvinte separate- 8 repetitii;

- pentru 15 cuvinte legate n fraza - numai 3 repetitii. e) Metoda functionala consta n scrierea si citirea de texte functionale, strns legate de interesele micilor scolari- afise, scrisori, reclame, retete etc.(G.Iaurum15) Ce tehnici si procedee folosim la clasa pentru stimularea motivatiei si prentmpinarea dificultatilor de scriere-citire? Nu trebuie sa asteptam ca elevii sa aiba probleme n activitatea de scris-citit. Este mai usor sa prevenim, dect sa corectam. De aceea, perioada preabecedara este cea mai potrivita pentru a face ct mai atractiv contactul cu cartea si cu scoala, n general. 15 nvatarea citit-scrisului n medii culturale bilingve, 2003 17 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural "Totul depinde de calitatea experientei avute, iar aceasta are doua aspecte. Exista un aspect imediat, agreabil sau dezagreabil si exista de asemenea influenta sa asupra experientelor ulterioare. Efectul unei experiente nu este vizibil la suprafata. Acest lucru ridica n fata educatorului o problema. Obligatia sa este sa pregateasca acel gen de experiente care, ntruct nu inspira repulsie elevului, ci mai curnd l angajeaza n activitate, sa fie totusi mai mult dect imediat agreabile, pentru ca ele promoveaza experiente viitoare dezirabile. Fiecare experienta traieste n continuare n experientele ulterioare."16 2. Activitati desfasurate n perioada preabecedara17: 2.1.1. Folosirea cartilor cu poze (fara cuvinte sau cu cuvinte putine), prin care se urmareste dezvoltarea capacitatilor vizuale. nvatatorul sau un elev pasionat de lectura, care cunoaste continutul

cartii, spune povestea folosind drept suport imaginile acesteia. Copiii sunt invitati apoi sa rasfoiasca (singuri sau n grup) cartea, sa observe cu atentie imaginile, sa raspunda la ntrebari, sa povesteasca selectiv momentele care i-au impresionat etc. Obiective atinse: cu ajutorul lor, copiii care nu au fost la gradinita si nu au luat contact cu cartile acasa, nvata sa le manevreze (observa alcatuirea unei carti, afla despre titlu si autor, nvata cum se dau paginile, cum sa se orienteze ntr-o pagina etc.) observa cum sunt folosite ilustratiile n structurarea unei povesti; nvata ordinea secventiala a acestora; mpartasind bucuria unei carti bune, cu colegii, prietenii (daca n familie nu este posibil), nvata sa iubeasca lectura; este cea mai buna modalitate de dezvoltare a motivatiei pentru citit. Recomandari: Cartile prezentate n aceasta perioada trebuie sa aiba formate diferite, atractive (vezi exemplele de mai jos), ca sa strneasca curiozitatea viitorilor cititori. Ilustratiile sunt sugestive, culorile sunt combinate cu gust. Nu sunt prezente elemente discriminatorii, este ncurajata diversitatea culturala. n conditiile predarii simultane si nu numai, foarte utile sunt cartile uriase. Cu alte cuvinte, daca suntem atenti observatori, vom gasi cartea potrivita, pentru copilul potrivit, n momentul potrivit. si atunci se va produce scnteia... 2.1.2. "E vremea povestilor"- poate fi un moment distinct n fiecare zi, copiii mai mari povestind

celor mici. Povestirea poate fi nsotita de gesturi, mimica, dramatizare cu papusi pe mna etc.. Acum este momentul ca ei sa afle ca, n alte tari, exista meseria de povestitor. Sunt oameni talentati, care pot intra 16 idem 17 Bibliografie "Reading Activities", 1991 18 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural cu usurinta n pielea oricarui personaj literar, facnd cunoscuta lumea povestilor, celor mici, care nu stiu nca sa citeasca. Recomandari: Este bine ca n coltul cu biblioteca sa se afle o lista cu ultimele aparitii n domeniul "carte pentru copii"; aceasta lista se va completa periodic. Copiii trebuie sa fie la curent cu noutatile. n felul acesta vor putea descoperi subiecte sau domenii incitante. 2.1.3. Povesti din puzzle Exista n comert asemenea jocuri, prin care, cu imagini din povestile cele mai ndragite de catre copii, se pot forma puzzle-uri. Daca nu avem astfel de jocuri, le putem confectiona chiar noi. Cu ajutorul elevilor mai mari, desenam personaje sau scene din povesti (desenele trebuie sa fie foarte clare, pentru a fi refacute cu usurinta). Taiem apoi coala de desen n forme neregulate si solicitam pe cei mici sa potriveasca bucatile, astfel nct sa ajunga la desenul initial. Pornind de la scena sau personajul respectiv, copiii pot spune ntreaga poveste sau numai momentele importante, pot caracteriza personajele

principale, pot schimba finalul povestii etc. 2.1.4. "Piramida povestilor"-se realizeaza din cuburi, care au desenate pe fetele lor povesti. Copiii trebuie sa aseze imaginile n ordine, astfel nct n vrful piramidei sa se gaseasca sfrsitul povestii. 2.15. Jocuri didactice prin care se urmareste dezvoltarea atentiei si a capacitatii de observare a diferentei dintre forme. Este foarte important ca elevii sa sesizeze diferentele dintre forme aparent identice. Aceasta abilitate i va ajuta sa nu confunde litere asemanatoare: n-m, d-b-p sau t-f. Iata cteva exemple de astfel de jocuri: a) Gaseste diferenta ! Se prezinta copiilor cartonase pe care este desenat acelasi obiect, cu mici modificari (un catel cu coada n stnga, n dreapta, n sus etc.); ei trebuie se precizeze diferenta. b) se prezinta desene putin mai complicate si se spune copiilor ca trebuie sa gaseasca "n" diferente. c) Careul cuvintelor! Desi copiii nu stiu sa citeasca, li se prezinta cartonase pe care sunt scrise cu litere de tipar, cuvinte asemanatoare: Pe o coala mare sau pe tabla se deseneaza un careu n care se scriu aceste cuvinte, dar si cteva n plus. Ei trebuie sa suprapuna cartonasele date n casutele corespunzatoare din careu (vezi desenul). cal lac loc cor car arc rac 19 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural

rac cal arc calc cra car lac cor loc d) Cutiuta cu surprize. Este vorba de cutii de chibrite, n care se pun mici obiecte; pe cutie si n interiorul cutiei se scrie numele obiectului (vezi desenul). Copiii mai mari, copiii care stiu sa citeasca sau cadrul didactic i pot ajuta pe cei mai mici sa faca corespondenta ntre cuvntul scris si surpriza din cutiuta. Se amesteca surprizele si copiii trebuie sa le puna la loc, n cutiuta corespunzatoare. Recomandari: Jocul poate fi complicat treptat, pe masura ce copiii ndeplinesc foarte bine prima sarcina. Se pot amesteca si cutiile desfacute si obiectele, cerinta fiind de aceasta data dubla: ei trebuie sa potriveasca fiecare capac la fiecare cutie si apoi sa puna surpriza n cutie. e) Litere, cuvinte gemene. Se folosesc alfabetarele clasice si cartonase cu cuvinte formate din trei sau patru litere; se lucreaza individual, cu copiii care au probleme de atentie. nvatatorul asaza n fata copilului doua cartonase cu aceeasi litera si unul cu o litera asemanatoare (vezi desenul). Copilul trebuie sa nlature cartonasul care nu se potriveste cu celelalte. Se poate juca si n grup, pe puncte, crescnd dificultatea cuvintelor. f) Cnta-ti numele! Pe cartonase se scriu numele copiilor, cu litere de tipar. Fiecare si tine cartonasul, astfel nct numele lui sa poata fi citit de catre colegi. Pe o melodie usoara, cunoscuta de toti, nvatatoarea ntreaba

Unde este Ana? Fetita care si-a auzit numele ridica cartonasul si raspunde cntnd Aici sunt! (n afara de faptul ca se retine forma numelor, copiii retin si faptul ca acestea se scriu cu litera initiala mare). cec foc toc toc 20 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural Recomandari: Jocul se poate complica. Copiii se asaza n cerc pe covor. nvatatoarea are la dispozitie cartonasele cu numele elevilor si o minge. Ridica un cartonas la ntmplare si ntreaba al cui este numele. Copilul care si recunoaste numele, primeste mingea. nvatatoarea continua sa arate cartonase cu nume. Mingea se rostogoleste de la un copil la altul, pe masura ce fiecare si recunoaste numele. g) sodronul alfabetului - se joaca afara, pe asfalt, la fel ca sodronul cu cifre, doar ca se deseneaza mai multe grile, cu diferite litere si, n timp, grupele de copii se schimba de la un sodron la altul. h) Puzzle din litere. Pe cartonase dreptunghiulare se scriu literele de tipar, una n stnga si cealalta n dreapta. Se separa literele cu o taietura neregulata. (vezi desenul). Se amesteca bucatile de carton. Fiecare copil trebuie sa potriveasca litera mare lnga cea mica. Odata familiarizati cu literele, se poate cronometra timpul. Sarcina devine mai complicata, daca lnga litera de tipar asezam litera de mna corespunzatoare. i) Domino cu litere. Se joaca n perechi sau n grup. Fiecare copil primeste 5 piese. Primul asaza o

piesa. Al doilea continua, daca are litera corespunzatoare, daca nu, trage un domino din piesele ramase n cutie. Cstiga cel care a terminat primul piesele. a AAU mmss RRR t ) Perechea potrivita! Se folosesc litere sau silabe din alfabetarele obisnuite. Se porneste cu un numar mai mic de litere. nvatatorul asaza cartonasele cu fata n jos si le amesteca. Copiii ntorc cte doua cartonase, ncercnd sa faca perechi din litera mare si litera mica. Cstiga cine a facut mai multe perechi. 2.1.6. Jocuri didactice folosite pentru prevenirea greselilor de pronuntie si dezvoltarea auzului fonematic- (pronuntia sunetelor influenteaza direct scrierea) . exercitii- poezii pentru copii, cu sau fara tlc . framntari de limba . versuri cu rima din folclorul copiilor . ghicitori cu rima . Cu ce sa ncep? Se asaza n fata copilului un obiect familiar si 5 cartonase cu litere din alfabetar. Dintre acestea, numai una corespunde sunetului cu care ncepe numele obiectului respectiv. Copilul trebuie sa identifice litera.

Jocul poate fi inversat: se aleg 5 obiecte al caror nume ncepe cu sunete diferite si o singura litera corespunzatoare. Copilul trebuie sa identifice obiectul. Aa 21 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural 3. Activitati desfasurate n perioada abecedara Este important sa se faca legatura ntre forma, numele si sunetul corespunzator literei. Pentru aceasta se vor folosi: - litere din diferite materiale (lemn, plastic, hrtie abraziva) - obiecte si imagini cu obiecte (a caror denumire ncepe cu diverse litere ale alfabetului) - materiale din care copiii si pot confectiona singuri litere (plastilina, argila, sfoara, srma, hrtie etc.) Pentru ca elevii sa retina litera, se folosesc toate resursele n acelasi timp: a) se prezinta imaginea sau obiectul, se denumeste, se izoleaza sunetul (se pot folosi versuri cu rima, care faciliteaza retinerea sunetului); b) se face corespondenta sunet-litera; se prezinta litera din alfabetar; c) se demonstreaza traseul literei; copiii urmeaza traseul pe litere confectionate din diverse materiale (att pentru litera de tipar, ct si pentru litera de mna); d) copiii si fac singuri litera, din diverse materiale, folosind diferite procedee. . dezlegarea cuvintelor ncrucisate (mbogateste vocabularul) . Joc "Scrabble" . jocuri didactice: "Daca nu e asa, cum e?", "Cum mai spunem n loc de...", "Eu spun una, tu spui multe!", "Eu spun multe, tu spui una!", "Ce s-ar fi ntmplat

daca nu venea lupul?" 4. Activitatilor desfasurate n perioada de consolidare si perfectionare a mecanismelor scriscititului Exista doua planuri de ntelegere a unui text citit: - a accede la sensul enuntului; - a prinde semnificatia lucrurilor care nu sunt spuse, ci presupuse. Va propunem un alt mod de abordare a textelelor literare, astfel nct sa oferiti copiilor sansa de a alege, de a participa activ la propria formare si de a dovedi ca au nteles ceea ce au citit. Pe doua coli de carton se realizeaza tabelul de mai jos (colorat si ct mai atractiv). Se afiseaza n clasa, la nivelul copiilor. Dupa familiarizarea cu textul si ntelegerea lui, elevii pot lucra individual, n perechi sau grup, optnd pentru una sau mai multe variante. Ce putem face dupa ce am citit un text literar? OPIUNI DESCRIERE Jurnalul cititorului Completeaza n jurnalul clasei sau n jurnalul personal titlul si autorul textului citit. Titlul Explica titlul. Ilustrarea textului Ilustreaza fragmentul preferat sau personajele. Benzi desenate Ilustreaza textul cu colegii, sub forma benzilor desenate. sezatoare literara Citeste unui coleg sau prieten: fragmentul preferat, alt fragment scris de acelasi autor etc. Semn de carte Realizeaza un semn de carte cu ntmplari din textul citit. Mima Mimeaza un personaj; solicita colegii sa ghiceasca despre cine este vorba.

Banca de cuvinte Selecteaza si scrie pe caiet: cuvinte formate din doua, trei, "n"silabe, cuvinte care denumesc fiinte etc. Afis Realizeaza un afis pentru acest text. 22 Recuperarea ramnerii n urma la lectura Seria nvatamnt Rural Reclama-radio Scrie textul unei reclame radio pentru aceasta carte. Personaje Scrie lista cu personajele prezente n text; scrie cteva cuvinte despre personajul preferat. Teatru Prezinta textul literar sub forma unei piese de teatru. Teatru de papusi Prezinta textul literar sub forma unei piese de teatru de papusi. Jucarie- mobil Realizeaza un mobil (cu diverse materiale si tehnici specifice abilitatilor practice) cu personajele, scenele din text. 5. Aplicatii 1. Identificati situatii concrete din activitatea pe care o desfasurati, n care sa folositi tehnici si procedee prezentate n acest capitol. 2. Gasiti avantajele si dezavantajele folosirii n clasa a unor planse mari pe care este scris textul de cititt din manual. 3. Inventati un exercitiu prin care sa se verifice daca elevul a nteles un cuvnt citit. 4. Inventati un exercitiu de crestere a ritmului lecturii. Schimba o litera cu alta nvatatorul alege anumite cuvinte care contin o litera care poate fi confundata cu acea pe care o

nvata elevul si i cere sa o schimbe pentru a obtine un cuvnt nou. i poate cere, pentru a verifica ntelegerea, asocierea cu un desen. De exemplu, la predarea literei s, se cere nlocuirea lui s cu s n cuvinte precum: sa, cos, las, plus, soc.