c oN4 pr gxul Ne1 o Nar, M uzsar,, cuRTEA D o rraN ses cA" TARGovrsrE

MARIA-VENERA NANUTE SCU

ME$TE$UG, ARTA, DoCUMENTCaHI,ELE DrN Tenn RonnANuescA

(srcorElE XIV - XVII)

EI}ITUR,A

CETATXAr:x $CAUN

CUPRINS

CWANT INAINTE ........9

INTRODUCERE ............r1

CAPITOLUL IIsroRIcuL cERcETARItoR INsrAtATr[E DE iNcArnr iN slepul ROMANESC............r5

r. Soba de cahle in Transilvania.............. .........................r5

z. Soba de cahle in Moldova .........................16

3. Soba de cahle in Jara RomAneasce................. ............r8

a. Evolulia instalafilor de incilzit (pietrare, vetre, cuptoare) .........r8

b. Soba de cahle in regedinlele voievodale - centre administrativ-politice .......21

c. Soba de cahle in mediul urban; case de tArgovefi.... .....................27

d. Soba de cahle la Cu4ile boiereqti.... .......46

e. Instalagiile de incilzit in mediul rural: vetre, cuptoare, sobe............ ..............4o

f. Soba de cahle in edificii de cult gi anexe ministiregti. ................ ................,...43

g. Soba de cahle in ceti;i ...........52

CAPITOLUL ilMATERIATE $I PROCEDEE TEHNICE DE PRODUCEREA CAHTELORATELIERE- ME$TERI............... .........57

II. r. Materiale gi procedee tehnice ...............57

II. z. Ate1iere................. ..............68

II. 3. Meqteri.................. ..............7o

CAPITOLUT IIITTPOLOGTA $r CRONOLOGTA CAHTELOR DrN TARA ROMANEASCA............ .....,.73

Tip I. CAHLE - OALA ................73

I. A. Cahle-oali cu deschiderea circulari(corpcvasicilindric,tronconic,bitronconic)........... ...........73

L B. Cahle-oal5 cu deschiderea lobati (corp tronconic) .......... ...................72

I. C. Cahle-oal5 cu deschiderea rectangulari(a. corp tronconic; b. corp tronconic qi picior cilindric) ..........78

Tip II. CAHLE - PAHAR (corp tronconic).......... ............8o

II. A. Cahle-pahar cu deschiderea circulare. ............... ..............8o

II. B. Cahle-pahar cu deschiderea lobati.. ..............gr

II. C. Cahle-pahar cu deschiderea rectangulari.......... ..............8r

Tip III. CAHLE CONVEXE ........8r

6 | Maria-Venerq. Rddulescu

Tip IV. CAHLE - DISC........ .......82

IV. r. Cahle-disc pentru coronament.................. . . ........ 83

IV. z. Cahle-disc pentru camera de ardere Fi/sau de incilzire ........... g3

TipV. CAHLE-TRAFORATE ....................... 87

V. r. Cahle-traforate, pentru coronament................. ........ BB

V. z. Cahle-traforate pentru camera de incilzire ............. 9r

TipM. CAHLE - PLACA ...-.......e3

VI. r. Cahle-placd pentru coronament.................. .............94

VI. z. Cahle-placi pentru camera de ardere Fi/sau de incilzire .........96

VI. z. A. Cahle-placi firi sistem de montare ..............96

M. z. B. Cahle-placi cu corp de montare tronconic .....................96

VI. z. C. Cahle-placi cu corp de montare semicilindric ............... ...................97

VI. z. D. Cahle-placi cu sistem de montare ,,rumpd" ..... ...............97

TipMI. CAHLE PENTRU CORNI$A ..........98

Tip MII. CAHLE PENTRU MUCHIE ..........es

Tip IX. CAHLE CU MIJLOC CIRCUT {R CONCAV.. ..............,........99

Tip X. CAHLE PENTRU ANCADRAMENT........... ........ roo

X. A. Cahle-torsadi..... .................. rol

X. B. Cuie ceramice.... ................... ror

X. C. Cahle-p1aci......... .................1o2

SOCLURI.. ............... ro2

OLANE PENTRU EVACUAREA FUMULUI. .................ro3

CAPACE PENTRU FUMURI.... ....................ro3

TIPARE CERAMICE ..................1o3

PLANTE I -)O(XW ........1o5

CAPITOLUL ryORNAMENTICA ...................r4r

IV. r. Compoziqii inspirate din eposul cavaleresc.. ,.......r42

a. Scene de turnir.... .............r42

b. Cavalerul cu mantie ........r43

c. Ogteanul valah, sf. sec. XIV - sec. XUL......... ......r44

IV. z. Scene de gen........ .............r5o

IV. 3. Portrete............... ..............r52

a. Portretul voievodului Petru Cercel........ ...............r52

b. Portretul unei prinfese..... ..................r53

c. Portret de copil, cu casci (Marcu Cercel ?) ............... .............L54

d. Efigii de opteni .................r55

MegteEug, artd, document: cahlele din fara Romineascd. (secolele XIV - n4D I ZIV. 4. Scene de vAnitoare................. .....................156

IV. 5. Subiecte biblice qi povestiri hagiografice................. .....r57

a. Nagterea MAntuitorului .............. ...,....r57

b. Sfrntul Mare Mucenic Gheorghe.............. ............L57

c. Sfhntul Mare Mucenic Dimitrie................. ............t64

d. Sfingii impira;i Constantin qi Elena...... .................165

IV.6. Simboluri creqtine ....................165

IV. 7. Legenda Sfhntului Rege Ladislau ...............168

IV. B. Decor inspirat din hera1dic5................. ......LT

a. Leii rampanli-afrontagi...... ..................r7r

b. Grifonul. .........r73

c. Stema oraqului Bragov....... ..,...............L77

d. Stema oraqului Sibiu.......... .................L77

e. Acvila bicefal5 incoronati. ..................17g

IV. 9. Cetatea cu turnulefe ............ .......................183

IV. ro. Mascaron in cartug octogonal.. .................rg5

IV. rr. Decor inspirat din 1iteratur5............... .......r85

IV. rz. Motive decorative zoomorfe .....................rgg

IV. 13. Motive decorative vegetale..... ...................1g9

IV. r4. Motive decorative geometrice ..................191

IV. r5. Decor inspirat din arhitecturi................ ......................r92

PLAN$E )OOCWI - XCVIII.... ............198

CAPITOTUL VRECONSTITUIRI GRAFICE DE SOBE .....................26o

LISTA FIGURrLOR................ ...........265

CONCLU2II................ ....266

srovE TILES oF wAtt-acHIA - t4tn - rfh centuries - - Abstract ....26g

LISTA IOCAIITATrLOR......... .......274

CATATOG SELECTIV. ......................276

ABREVIERI ................. ......................338

BIBTIOGRAFIE ............ ,...................34r

INDICE TOPONIMIC............... ......86r

PL{N$E XCIX - CLVIII ....................t6+

LISTA PL{N$8IOR................ ..........425

CAPITOLUL IISToRT cul cERCETART Lo R TNSTATATTTLE n n iNcnLzrr

iN smlrul RowrANusc

1. Soba de cahle in Transilvania

ele mai vechi cahle de pe teritoriul romAnesc sunt atestate in Transilvania. La Sighigoara

(jud. Mureq), in timpul cercetirii arheologice a ruinelor unei locuinfe de lemn, cu piwi;i,de la sfhrqitul secolului al XIII-lea, atribuiti unor colonigti germani, s-a constatat existenla

unei instalalii de incilzit ce folosea cahle-oali, ,,ingropate in lutul pere;ilor sobei"'. in prima jumitate a

secolului al XIV-lea, sobele construite din cahle-oal5 gi cahle-pahar erau folosite la reqedinfa fortificatia voievozilor maramuregeni de la Cuhea'. incepAnd cu secolul al XV-lea, cet5flle, castelele nobiliare sau

locuinlele din mediul urban transilvan vor fi, in marea lor majoritate, incilzite cu sobe, decorate cuplici de teracoti, nesmilEuite sau smilfuite, inscriind o diversitate de forme constructive gi un vastrepertoriu iconografic. in cel de al XV-lea veac se inscriu cahlele de la Hunedoarar ca gi cele de lacetatea cnezial5 de la Miliiegtia (jud. Hunedoara). Ornamentele unora dintre aceste piese (cavalerul inturnir, grifonul, leul pizind copacul) au avut ca sursi de inspira;ie cahlele ce au impodobit la jumitateasecolului al XVlea sobele palatului regal din cetatea Buda (Ungaria)5. Cahlele de la Roqiau (jrd. Sibiu),provenind din reqedinfa greavilor saqi de la sfhrgitul secolului al XV-lea pi din prima jumitate asecolului al XVI-lea, ca pi cele din locuinlele de oriqeni de la Bistrip? (jud. Bistrip-Nisiud), dinsecolele XV-XVI, sunt rezultatul miiestriei meqterilor sagi. Comanditarii acestor piese dovedeau opredileqie pentru subiectele religioase: Sfrntul Cristofor, Buna Vestire, inchinarea magilor, Iisus qi

Samariteana, Judecata lui Pilat, PlAngerea lui Iisus, invierea, Adorafia Sfintei Dorotheea, incoronareaFecioarei, Sfinfii Petru gi Pavel.

Din seria cercetirilor qi descoperirilor arheologice mai menfionim teracotele de la CetateaFigiraq8 (jud. Bragov), din sec. XIV-XVII, de la Feldioarae (jud. Braqov) - in incinta cetifii unde au fostsesizate urmele unui atelier de olar qi teracote din sec. XVI-XVII, de la Hirman" (jud. Braqov), din sec.

XV-XVI, de la Cetatea Chioar" (jud. Maramureg), de la Alba Iulia" (jud. Alba), din sec. XV-XVII, de laCluje- (jud. Cluj), din sec. XV, de la Ministirea Vaca'a (jud. Hunedoara), din sec. XWI, de la Geoagiu

'Popa, Baltag r98o, p. 40, 44, fig. S/g-t.' PopatgV, p.67r-679, fig. r/b-h, fig. z a-f .3 Slitineanu 1958, p. r9o, fig. 76; Vitigianu rgsg,p.754-755, fig.7zr.a Eskenasy, Rusu r98r, p.n-rq, fig. 8; Eskenasy, Rusu rg8z,p.53-93,fig.rc12.5Holl1958, fig.74,8r.u Negler 1967,p. r45-15o, fig. r-r3.7 BitrAna, Bitrina 1993, p. 43-52, fig. t8.u Iliescu, Pugcagu r97o, p. n-r6, fig. r-zo; Popescu tg73, p.7o-74; Pugcagu r98o, p. 2,2,3-2z., fig.t-Zg;Popescu 1983-1984,p.479-482.e Marcu tgg2a, p. z7-39, fig. rz4.'o DumitrachergTg, p.4r8, fig.7-8." Iosipescu, Ursu, Ursu Lg7g,p.339."Anghel 1967,p.366369, Pl. II; Marcu Istrate zoo9,fig.33r-4o5.'r Mitrofan 1965, p. 662, fig. Sl3.

16 | Maria-Venerq Rddulescu

Bii'5 (jud. Hunedoara), din sec. XVII, de la Vad'6 (jud. Hunedoara), din sec. XV-XVI, de la Ministireadominicani de la Vinp de Jos'7 (jud. Alba), din sec. XV-XVI q.a.

Cahlele produse in atelierele secuieqti au fost publicate intr-o lucrare de ansamblu'8, in rapoartede sipituri'e, sau in studii separate'o.

in secolul al XVII-lea, remarcabile prin frumuselea qi caracterul particular al decorului, cu motivegeometrice gi vegetale, gi al smalplui alb de cositor, albastru-cobalt, galben, verde, brun, sunt cahleleexecutate de meqterii ceramigti habani, stabili;i la Vin;u de Jos".

Informafii privind teracotele pentru sobe, lucrate in ateliere transilvane, ne parvin qi prinprezentarea colecfiilor unor muzee ca cele de la Cluj", Brukenthal din Sibiu'3, Sighigoara'a, Deva giHunedoara':, Oradea'6, Sfrntul Gheorghe'7, TArgu Mureg'8.

Documentele de arhivi din secolul al XVI-lea menfioneazi organizarea in bresle a megterilor olaricare lucrau qi cahle'e, stabilindu-se baremuri pentru cantitatea gi calitatea mirfii, preful produselor pi

caracteristici ale instalafiilor de incilzit de tipul sobelor de cahle3o. Pe calea schimburilor comerciale,unele dintre aceste produse ajung in Muntenia. in alte cazuri, vorbim doar de circulagia unor tipare saude influen;ele artistice manifestate prin imitarea sau interpretarea unor motive decorative transilvanede citre meqterii de cahle de la sud de Munfii Carpafi. Teracotele descoperite in Transilvania suntprezentate in lucrarea de sintezi ,,Cahle din Transilvania gi Banat de la inceputuri pAni la r7oo",intocmiti de Daniela Marcu Istrate3'.

z. Soba de cahle in MoldovaCercetirile intreprinse la sfirgitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XXlea la Cetatea de

Scaun de la Suceava au avut ca rezultat descoperirea unui interesant material de ceramicimonumentali. Arhitectul austriac IGrl A. Romstorfer, conducitorul sipiturilor arheologice, va acordaatenlie acestui gen de piese pe care le va prezenta in lucrarea cu caracter monografic publicati in anulr9r3, in capitolul intitulat,,Pl5ci pentru decorafie gi pentru sobe"3'. Cataloagele muzeului origenesc dinSuceava33, studii de arti cu caracter generalsa sau lucriri consacrate studierii ceramicii romAnegtir5,ficeau cunoscute primele cahle descoperite in Moldova, menfionAndu-se atelierele care le produceau piinfluen;ele stilistice primite.

Cercetirile arheologice desfiqurate in a doua jumitate a secolului al XXJea qi publicarearapoartelor de sipituri, sau a unor lucriri monografice, au adus in circuitul qtiinfific un bogat fond de

'a Marcu r99zb, p. :169-:'94, fig. z-u.'5 Batariuc, Pescaru ry95-t996, p. 3gr- 4r7, fig. Z-rZ.'u Marcu ryg4, p. t57-171.

't Rusu 1998, p. 47-58, fig.84-t26.'o Benl<ri, Ughy 1984.

'e Molnar et alii ry78,p. uo, Pl. XIY ly+,Al lr, z.'o Ridulescu 2oo5, p. 33-.5;-." Bunta t97o, p. zor-226, Pl. IV; Bunta r9V, p. zr9-238, pl. VII, VIII; Bunta ryZg, p.z5t-269." DunSre 1958, p. :L64, :169, r7o, fig. z.'3 Roth r9o8, Pl. XXII/I-+."a Bielz 1942, p.z6o-262, fig. tlr-4."5 Marcu, Petrov 1993, p. 93-105, Pl. I-IV.'u Rusu t996a, p.143lr5c., fig. r-ro; Rusu r996b, p. rz5-t36, fig. r-rg.'7 Gazdary6g,p.z8r-286,frg. l, +.'o Zrinyt ry7 5, p. g1.-to2, Pl. XLVI I I-LV.'e Eichhorn r94o,p.78.ro Goldenberg 1958, p. 116-118; Goldenberg r98o, p. rg9-2o7.I'Marcu Istrate 2oo4.t' Romstorfer 1913,P.77-8t, fig.73-77,PL.V, VI, VII. Lucrarea are gi unele limite, sesizate ulterior de cercetitorii indomeniu.13 Peyersfeld r9ro, passim; Gassauer, Turturean t926, p. t.1-t4,2c,, nr. 64-79, zz5.ra Balq 1925, p. 288, fig. 38o, 38r; VStigianu 1959, p.727-729, fig. 6$,684.r5 sl5tineanu 1937,p.t35-142;idemr938a, p.4g-i5,PL.n,ry;idem1958, p.6r-rz4; Gassauer ry35,p.145-164,fig.7,ro-37,4o; Nicolescu 1958, p. 3537, frg. 7-9; Nicolesc u t964, p. 33r-333, fig. ZS-ZS.

Meqtegug, artd, document: cahlele din fara Romineqscd (secolele XIV - XWI) | ryceramice monumentali in care se inscriu gi cahlele. intr-o lucrare de sintezi asupra rezultatelorcercetirilor de la Baia36 (jud. Suceava), autorii studiului concluzionau ce, pentru spafiul geografic alMoldovei, tn acest centru urban sunt descoperite primele locuinfe de origeni care foloseau sobe decahle, inci din ultimele decenii ale secolului al XIV-1ea37. in secolul al XV-lea, in acelaqi orap, locuinqelede or5geni se remarcau prin rafinamentul qi realizarea artistici a pieselor folosite la decorareainstalapilor de inc5lzit38.

La Suceava, cercetirile reluate in anul r95r, la cetate qi pe platoul din fa;a cetiqii3e, continuate apoiin diferite zone ale oragului, au scos la lumini un bogat material de ceramici decorativi monu-mental5ao. Amintim sipiturile arheologice efectuate la "casa domniei" de pe CAmpul $an;urilora', laCurtea Domneasci, unde au fost descoperite cele mai vechi cahle de la Suceava, datate la sfhrpitul sec.

XIV- inceputul sec. XVa', la locuinfe de orlqeni, posibil de meqteri olari, din sec. XVar. Lucrareaconsacratd studierii sobei descoperiti in "casa domniei", instalafie de incilzit din perioada anilor r48o-r49fa, reprezinti un important pas in cercetarea cahlelor moldovene. Numirul mare qi variat al piese-lor a impus clasificarea lor pe criterii funqionale. Stabilirea categoriilor a avut in vedere forma gi rolulcahlei, in structura sobei, iar precizarea tipurilor s-a frcut dupi repertoriul decorativ. De dimensiuniimpunitoare, soba era compusi din soclu, cameri de ardere, cameri de incilzire, coronament, fiecaredin aceste registre volumetrice avAnd un specific aparte. incercarea de reconstituire grafici a permisincadrarea instalafiei de incllzit de la Suceava in grupa sobelor gotice tdrziitnformd de turn de cetateas.

Oragul Iaqi, importanti agezare urbani gi regedinfi domneasc5, a oferit gi in domeniul ceramiciimonumentale un valoros material de studiu, menlionat in contextul prezentirii cercetirilor arheolo-gice sau studiat separata6. Au fost interpretate motivele decorative, s-au formulat ipoteze privindinfluenlele artistice, s-a incercat clasificarea pieselor dupi forma lor gi, totodatS, datarea dupi acestecriterii. Au fost semnalate, de asemenea, ateliere de olari gi cuptoare de ars ceramica, inclusiv cahlele.

Materiale interesante a oferit pi cercetarea de la TArgu Trotug (jud. Baciu), unde s-a constatat cd

in perioada secolelor XVI-XVII, locuingele oriqenilor erau inzestrate cu sobe de cahleaT.

Cur;ile domnegti de la Piatra Neam;a8, Cotnariae, HArliu5o, Baciu5' gi Vaslui5' au fost inzestrate insecolele XV-XU cu fastuoase instala;ii de incilzit decorate cu cahle a ciror iconografie constituieexcepfionale documente istorice ale epocii.

36 Neamlu, Neamfu, Cheptea r98o (vol. I), t984 (vol. II).37 lbidem,vol. II, p. zz8.38 B;trana, BXtrAna r984-t985,p.L47-r72,fig.t-g; BitrAna, BItrAna rg87,p.ror, fig. r, z; BitrAna, Bltrana 1990, p. r7z-r78,frg.4,fig.7-rz.3e Mitrea et alii ry54, p. 257-288, fig. o, :16 Mitrea et alii 1955, p.753-764; Nestor et alii ry57, p.z3g341, fig. z; Nestor efaliit959,p.593-6o6,fig.6; V5tigianuetalii196r,p.6rT-625;Matei,Emandi1988, p.r4+,fig.zz,z5,z7lr.ao Nicorescu 1966, p.317-326.a' Popa ry6g, p. 43-66.a" Chigescu tg75, p. 247, 249, fig. 5.43 Matei, Emandi rg77,p.553-575, fig.z-g.aa Popa, Mirgineanu-Cirstoiu 1979.45 lbidem, p. r29-15o, fig.91.a6 Andronic, Neamfu 1964, p. +5, fig. 913-5, to, rr; Andronic, Neamfu, Dinu 1967, p. 237-246, fig. +S-Sr; Neamfu r97o,p. 697-703, fig. r; Neamfu tg74, p.3o9-13; Andronic, Neamfu, Cheptea r98o, p. 106,109, fig. 9, ro; Pugcagu, pugcagu 1983,p. zo-64, fig. n-r5, Pl. XVI; Andronic 1986.a7 Artimon 1982, p. r1o-n2, fig. :16116, fig. ry 1v5,7; Artimon 1983, p. 523, frg.9, ro; Artimon 1986-1987 b ,p.33o, frg.7-rz;Artimon 1989, p. 228,733, 335, fig. 2517, 8.a8 Matas5 1955, p.828-829, fig. 7l ,-2, fig. 8; Neamfu Lg6g, p. 234-238, fig. +-6.ae SlStineanu r938c, fig. 3-9,12, :r3, 18, zr Slitineanu 1939, p. 5, rt-r4.5o Slitineanu 1958, fig. 98.5'Antonescu t969, p.33r-342, fig. ro-rz; Artimon r986-r987a, p. 289-z9o; Artimon 1987, fig. n-r4.5'Andronic, Neamfu, Banu196z, p.97,fi1.rt,12,u4;Popescu :1928,p.63-69; Andronic, Popescu rg7g,p.tt9-rz8,fig.llS,9; Popescu rg7g, p.rz9-l;.8, frg. r, z; Andronic et alii 1979, p. to7-L17, fig.Z-Z; Andronic, Popescu r98o, p. tg7-2o5, fig. z-6;Popescu r98ra, p. 5o-55; Popescu r98rb, p. 287-288; Popescu r98r-r982, p, n-t34, fig. r-r8; Andronic, Popescu 1983-1984,p. zt3- 222, fig. r- S; Ridulescu zoo6, p. 83-roo, ftg. r- 4.

tB I Maria-Venera. Rddulescu

Cercetarea vechilor edificii de cult moldovenegti gi a anexelor ministiregti a avut ca rezultatdescoperirea urmelor unor instala;ii de incilzit decorate cu cahle. Amintim cercetirile de la vecheamlnistire a Humorului, cercetiri ce au frcut posibili o incercare de reconstituire grafici a sobei, data-bilS in a doua jumitate a secolului al XVlea. Aceasta prezenta, la fel ca qi cea de la Suceava, caracteris-ticile sobelor gotice tArzii in formi de turn de cetate53. Cercetiri cu rezultate importante in desco-perirea ceramicii monumentale decorative s-au desfigurat pi la ministirile Probota (jud. Suceava)5a,

Zamca (jud. Suceava)55, Moldovifa (com. Vatra Moldovi;ei, jud. Suceava)56 qi Bistri;a (jud. Neaml)57.

Cu4ile boiereqti, dar gi locuinfele mai evoluate din mediul rural folosesc, la rAndul lor, soba decahle. Amintim, printre altele, cahlele descoperite la $ipote-Iagi (jud. Iapi)58, Arbore (jud. Suceava)5e,

Vornicenii Mari-Tulova (jud. Suceava)6o, Spitireqti, punctul "La Hate" (jud. Suceava)6', Belinegticom.Grdmegti, jud. Suceava)6', Pirhiufi (com. CostAna, jud. Suceava)63, Todiregti (jud. Suceava)6a,

Negoegti65 9i Bornip66 (jud. Neaml).Varietatea repertoriului decorativ al cahlelor moldovenepti a permis aprofundarea studiului pe

teme iconografice precum elemente de facturi gotice67, viafa cavalereasce6s, evenimente de la CurteaDomneasc56e, subiecte religioaseTo, legenda eroului de frontierdT, motive animaliereT', teme heraldiceT3

etc. Cele mai valoroase cahle din Moldova sunt reunite in lucrarea ,,Cahle din Moldova medievali,secolele XIV-XVII", autor Paraschiva-Victoria BatariucTa.

3. Soba de cahle in fara Romineasci

a. Evolufia instalafiilor de incilzit (pietrare, vetre, cuptoare)

Cercetirile intreprinse in scopul studierii civilizafiei materiale gi spirituale din spaliul romAnesc,

in secolele evului mediu timpuriu, au acordat o atenfie deosebiti habitatului. Tipul de ageziri,rispAndirea lor geograficS, construcfia locuinfelor gi amenajarea lor interioari, organizarea spafiuluidestinat gospodiriei, in funclie de preocupirile gi necesitStrile membrilor familiei, sunt cAteva dintrevastele probleme pe care gi le-au pus istoricii. Lipsa izvoarelor scrise a impus limitarea investiga;iilor lasipituri arheologice. Pentru spafiul geografic de care ne ocupim vom aminti doar cAteva dintrecercedrile care au sesizat locuinfe dotate cu instalafii de incilzit gi de pregitire a hranei, aparfinAndagezirilor de la sfrrgitul primului mileniu al erei noastre pi de la inceputul celui urmitor.

Localitatea Dridu (jud. Prahova) pistreazi vestigiile unei importante civilizalii din sec. X-XI.Cercetarea arheologici efectuati aici a constatat ci locuingele de tip bordei erau dotate cu ingenioase

53 Busuioc, Mirgineanu-CArstoiu r97 9, p. z8o-3o6, fig. tZ-"2.5a Nicolescu, Jipescu 1956, p. z9z-298; BitrAna, BitrAna 1977, p.2,c.5-229.55 Constantinescu 196r, p.363-37.56 Cantacuzino r97rb,p. 82, fig. 7, 8.57 BitrAna, BitrAna ry75b, p. 76, fig. +.s8 Mihail L9z9,p.r4r; Slitineanu 1958, fig.g".5e Oprea ry65,p.32g-j32, fig. r-6.uo Matei, Emandi ry9z,p.ro8-ro9, rr3,fig.:nl9.u' Bittana, Monoranu, Brtrana 1986, p. gr, fig.5; Rrdulescu zooob, fig. za; Ridulescu zoooc, fig. r.6' Batariuc rgg4b, p. 7j, fig. L7 I 9.ut lbidem,p.76-79, fig.lz, fig. zlt-4, fig.! +.uo Ibidem, fig. rl 5, fig. 3l z, 5.65 Popovici 1985, p. 268, fig.7lr-5.66 Popovici Lgg+, p.6-7; Popovici 1998, p. L65-L7g.ut Popescu r98ra, p. 50-55, fig.r, fig. 5-r5.uu Popescu 1979, p.r291 i9, fig. ,-+; Batariuc r986-r987a, p.r47-154,fig. r-1.un Ridules.u zoo6, p. 83-roo.7o BitrAna, Bitrina rg93,p.43-52; Batariucrgg4a,p. u5-135, fig. r-8.7 Artimon 1987, p.r, fig. nlr, z; BitrAna, Bitrana r99o, p. r7z-r78, fig. 4,7-tz; Batariuc :1993, p.7,75;Popoici 1998,p. t65-r79.7'Popescu r98rb, p. 287-288.7r Batariuc tgg5,p. jr7-327.7a Batariuc r99gb.

MeyteFug, artd., document: cahlele dinfara Romdneascd (secolele XIV - XWI) | ryinstalafii de incilzit, denumite, dupi materialul din care erau construite, ,,pietrare". Acestea puteauavea o inil;ime de cca. o,7o-o,8o m gi o laturi, la bazd, de cca. r m. Construirea se ficea firi liant,numai din bolovani, pietre mici de rAu, miiestrit aranjate, gi flagmente ceramice ce astupau goluriledintre pietre75.

Cercetirile arheologice de la Bucov-Tioca (jud. Prahova) au constatat existenfa vetrelor inbordeiele din sec. IX-X76. Sunt intilnite, destul de des, doui vetre in acelagi bordei, o vatri principali,intr-un col;, gi cealalti, secundarS, in mijlocul inciperii. Au fost descoperite, ins5, gi bordeie cu cAte treisau patru vetre. in preajma vetrei, perefii bordeiului au fost ciptuqi;i cu pietre de rAu, sistemconstructiv ce proteja perefii locuinfei de un eventual incendiu, in cazul cAnd aceptia ar fi fost ciptugiqicu lemn. O observafie interesanti s-a ficut in legiturd cu existenla cogurilor pentru evacuarea fumului,plasate pe mijlocul acoperiqurilor, coguri executate din impletituri de nuiele, lipiti cu lut, avAnd ca

element de protecfie pietre de rAu77.

La TArggoru Vechi (jud. Prahova), cercetirile arheologice au scos la lumini urmele unorlocuinle-bordei, din evul mediu timpuriu, inzestrate cu instalafii pentru incilzit qi pregitirea hranei. Oastfel de vatr5, amplasati citre mijlocul laturii de sud a unui bordei, din secolele XI-XII, avea formaunei potcoave, cu diametrul maxim de o,7o-o,8om; vatra era amenajati pe o platformi de lut crulat,inalti de o,ro m fagi de fundul bordeiului. De jur imprejurul vetrei s-a pistrat o gardini de lut, inalti deo,o8-o,to m gi groasi de o,ro-o,12 rrt, intiriti la exterior cu bolovani de rAu, arqi puternic de foculvetrei78. O alti locuin;5-bordei, din secolele X-XI, avea in col;ul de nord-est o vatrS-cuptor de formiovali, incadrati cu bolovani de carieriTe. in acelaqi sit arheologic au fost descoperite locuinle-bordei,din secolul al VIIIlea, inzestrate cu vetre amenajate direct pe podea, mirginite de pietre de rAu gi

fragmente de tegulae, provenind de la fostul castru roman din vecinitate (Legiunea XI Claudia)8'.in Bucuregti, in zona centralis'pi limitrofr a oragului, in fiecare bordei se afla un cuptor sau o

vatri, iar unele dintre aceste instalafii au cunoscut refaceri succesive. in Piafa Splaiului, in anul :1962, afost cercetat un bordei din secolele X-XI care avea in colqul de nord-est un cuptor cu bolti in formi decupol58'. Cercetirile arheologice de la Bineasa8s, de la Brinegti, pe malul lacului Pasireasa sau cele dela Pantelimontt (;ud. Ilfov), au pus in eviden{5 existenfa in locuinlele de tip bordei din secolele X-XI aunor cuptoare menajere de forml semicirculari sau ovali, amenaiate in blocuri de pimAnt crulat.

La Pietroasele (jud. Buziu), in anul zooz, in timpul cercetirii nivelului de locuire apar;inAndculturii Dridu (sec. IX-XI), au fost ficute interesante observa;ii asupra modului de construire a unuicuptor-pietrar, existent in una dintre locuinges6.

Agezarea din secolul al X-lea cercetati la Ileana-Podari (jud. Cil5ragi) a imbogi;it cu noi dateinformafiile privind instala;iile de incilzit. in col;ul de sud-vest al bordeiului nr. r se afla un ,,cuptor-sob5", aproximativ dreptunghiular, cu perefii lucragi din lut amestecat cu pleav6. Vatra de la bazacuptorului era acoperitd de o bolti ce se sprijinea pe perefii lateralisT. O vatr5-cuptor de formicirculari, cu diametrele de t,zo x r,t4 m, era sesizati in acelagi complex arheologic, dar in afaralocuin;elor88.

75 Nestor, Zaharia 1959a, p. 548-549, fig. r, z; Nestor, Zaharia r959b, p. 5g+-5g5; Nestor, Zaharia :1962, p. 66t-664;Zahariat967, p. 56-75, fi9. 29,30.76 Comga1978, p. r9, Pl. lUt;llllr;IYh,z;Ylz.77 lbidem,p.zz.t8 Popescu et alii ry59, p. 731, frg. S.7e Popescu et aliir96t,p.6+3, fig.5.to Diaconu, Constantines cu196z,p. 54r.8'Rosetti, Panait 1962, p.767-7V, fig.6.8'Panait r969a, p. 3o.8r Minucu-Adamegteanu ef a/ii zoo8d, p. 58-6o; Minucu-Adametteanu et alii zonb, p. t9t-1g2."a Minucu-Adamegteanu zooz, p.65.85 M;nucu-Adametteanu et alii zotb, p. zo6.86 Constantinescu ef alii 2oo3, p. ,34, pl"ng" 95.t' Zirr^tg5g, p. 5o3-5o4, fig. r, z.

"r lbidem,p.5o4.