Mesajul Foren 2014 Ro

MESAJUL FOREN 2014

Sinteze. Concluzii. Recomandări

Coordonator: Gheorghe BĂLAN Colectiv de elaborare: Victor VERNESCU

Nicolae GOLOVANOV Virgil MUSATESCU Elena RATCU Vasile RUGINA Alexandru PATRUTI Nicolae ILIAŞ Călin VILT Dragoş GABOR Constantin CĂPRARU Colaboratori: Silvia PRUNDIANU Elena PAVEL Violeta PERA Adina ZAFIU Editori: Elena RATCU

Victor VERNESCU

MESAJUL FOREN 2014

Sinteze. Concluzii. Recomandări

Editura AGIR Bucureşti, 2014

COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI ASOCIAŢIA GENERALĂ A INGINERILOR DIN ROMÂNIA Copyright © Editura AGIR şi CNR-CME, 2014 Editură recunoscută de CNCSIS Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii AGIR şi CNR-CME Editura A.G.I.R. Calea Victoriei, nr. 118, sector 1, 010093 Bucureşti; Tel.: 4021-316.89.92, 4021-316.89.93 (redacţie) 4021-319.49.45 (difuzare); Fax: 4021-316.89.92 e-mail: [email protected]; www.agir.ro; www.edituraagir.ro Îngrijire editorială: Ioan Ganea Mihaela Mariuţă Coperta: Ion Marin Bun de tipar: 01.09.2014 ISBN: 978-973-720-541-4 Imprimat în România

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României RATCU, ELENA Mesajul Foren 2014. Sinteze, concluzii, recomandări / Elena Ratcu, Victor Vernescu; coord.: Gheorghe Bălan. – Bucureşti: Editura A.G.I.R., 2014 Bibliogr. ISBN 978-973-720-541-4

I. Vernescu, Victor II. Bălan, Victor (coord.)

620.9

CUPRINS

PREAMBUL ................................................................................................. 7 SINTEZE EVENIMENTE IMPORTANTE ............................................. 9

Sesiunea de deschidere FOREN 2014 .................................................. 9

Ziua regională a energiei ....................................................................... 12

Keynote Adresses .................................................................................. 15

KA 1: Pieţe de energie ................................................................... 15

KA 2: Resurse globale de energie .................................................. 17

Trilema Energiei ................................................................................... 20

Round Table Forum (RTF) ................................................................... 23

RTF 1: Energia nucleară ................................................................ 23

RTF 2: Smart Grids ........................................................................ 25

RTF 3: Surse regenerabile de energie ............................................ 26

RTF 4: Combustibili fosili ............................................................. 29

Work Study Sessions (WSS)................................................................. 31

WSS 1: Cooperarea regională ........................................................ 31

WSS 2: Eficienţa energetică .......................................................... 33

WSS 3: Resurse şi tehnologii energertice ...................................... 34

Întâlnirea regională CME ...................................................................... 35

SINTEZE SESIUNI DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE (DS) .............. 38

DISCUSSION SESSIONS (DS) ........................................................... 38

DS 1: Politici naţionale şi politici energetice ................................. 38

DS 2: Pieţe de energie .................................................................... 39

DS 3: Energia nucleară şi surse regenerabile ................................. 41

DS 4: Petrol şi gaze ........................................................................ 42

DS 5: Cărbune şi tehnologii curate ................................................ 44

CNR-CME: „90 de ani de brand energetic românesc“ ......................... 46

6 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei

WORKSHOP VLER .................................................................................. 49

Declaraţia VLER ................................................................................... 50

LUCRĂRI PREMIATE............................................................................. 53

EXPO FOREN 2014 ................................................................................... 56

FOREN ÎN DATE ŞI CIFRE .................................................................... 61

MESAJE, CONCLUZII, RECOMANDĂRI ........................................... 63

Mesaje cheie .......................................................................................... 63

Concluzii şi recomandări ...................................................................... 66

Politici energetice ........................................................................... 68

Piaţa de energie .............................................................................. 70

Securitatea energetică .................................................................... 71

Eficienţa energetică ........................................................................ 73

Surse de energie ............................................................................. 74

Finanţarea investiţiilor ................................................................... 75

CONCLUZIA GENERALĂ

PRIVIND ORGANIZAREA FOREN 2014 ............................................. 77

MULŢUMIRI ............................................................................................. 79

PREAMBUL

Sub auspiciile Consiliului Mondial al Energiei – London Office şi organizate de către Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), în perioada 22 – 26 iunie 2014 s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările Forumului Regional al Energiei din Europa Centrală şi de Est – FOREN 2014, cu tema „Energia de mâine – de la viziune la realitate“.

Subiectele de conţinut, evenimentele principale organizate, ţintele către care au fost orientate scopurile şi concluziile Forumului au fost stabilite încă din luna martie 2013, la Întâlnirea Regională de la Bucureşti a reprezen-tanţilor Comitetelor Naţionale Membre ale CME din Europa Centrală şi de Est şi în cadrul dialogurilor bilaterale ale acestora cu Secretariatul Executiv al Comitetului Naţional Român pe întreaga perioadă de pregătire.

Pentru prima oară în cele 12 ediţii de organizare tradiţională la fiecare doi ani a FOREN la Neptun – România şi ca o încercare de ridicare a standardului acestuia, ediţia a 12-a a Forumului Regional – FOREN 2014 a fost organi-zată la Bucureşti, în monumentalul edificiu al Palatului Parlamentului României. Deşi s-a sperat într-o participare mai numeroasă, mizându-se pe condiţiile superioare ale capitalei României privind amplasamentul, capa-cităţile de organizare şi cazare, FOREN 2014 a înregistrat totuşi o scădere a numărului de participanţi la toate evenimentele sale: sesiuni ştiinţifice (cinci la număr), evenimente importante (14), Mese Rotunde corporative şi standuri expoziţionale.


Principalele probleme ale regiunii central şi est-europene privind energia de mâine au fost dezbătute la lucrările FOREN 2014 de către 730 participanţi, dintre care 93 participanţi din străinătate care au reprezentat: factori de decizie din industria energetică de stat şi privată, reprezentanţi ai conducerii executive şi membri ai Comitetelor Naţionale ale CME din regiunea central şi est europeană, înalte oficialităţi din cadrul autorităţilor guvernamentale, locale şi de reglementare, decidenţi din marile companii şi firme energetice din ţară şi din străinătate, reprezentanţi marcanţi ai mediului academic şi educaţional, investitori şi dezvoltatori, experţi de prestigiu din cadrul institutelor de cercetare-dezvoltare, ITC etc. Un număr de 180 vorbitori invitaţi au prezentat idei, opinii şi puncte de vedere la cele 26 de evenimente din programul FOREN 2014.

În cadrul unor sesiuni speciale, organizate în cadrul FOREN 2014, s-a analizat un număr important de teme, precum:

Cele mai bune politici pentru securitatea, alimentarea şi utilizarea energiei. Energia de mâine a Europei Centrale şi de Est (Ziua regională a Energiei);

Pieţele de energie în 2014 (KA 1); Resurse globale de energie: scenarii energetice globale şi perspective

regionale (KA 2); Rolul stake-holderilor în rezolvarea trilemei energiei: analizarea

programelor strategice la nivel european şi regional (Conferinţa Trilema Energiei);

Energia nucleară: cerinţe, avantaje, riscuri (RTF1); Soluţii inteligente pentru asigurarea securităţii energetice (RTF 2); Surse regenerabile de energie şi dezvoltarea sustenabilă în regiune

(RTF 3); Combustibili fosili şi dezvoltarea sustenabilă în regiune (RTF 4); Cooperarea regională între organizaţiile ştiinţifice şi universităţi

(WSS 1); Eficienţa energetică – politici, măsuri, cele mai bune practici (WSS 2); Resurse energetice şi tehnologii; centrale electrice pe combustibili

fosili (WSS 3);

Au fost de asemenea organizate reuniunile Grupelor de Studii ale Consiliului Mondial al Energiei:

World Energy Trilemma, World Energy Resources, Knowledge Network (KN) on Hydropower.

SINTEZA EVENIMENTELOR IMPORTANTE

SESIUNEA DE DESCHIDERE FOREN 2014 Deschiderea lucrărilor FOREN 2014 a avut loc în ziua de 22 iunie

2014 la Ateneul Român şi a reunit peste 400 de participanţi, printre care reprezentanţi ai Guvernului României, oficialităţi din executivul Consiliului Mondial al Energiei şi un mare număr de invitaţi de marcă din ţară şi din străinătate.

În salutul său adresat participanţilor la FOREN 2014, domnul Iulian Iancu, preşedintele CNR-CME, a subliniat că evenimentul are loc într-un moment tensionat în sectorul energie din Europa, determinat de evenimentele din Ucraina şi, în context, de problemele privind aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia. Astfel, apare necesară redefinirea politi-cilor energetice ale UE prin schimbarea structurii mix-ului energetic, regândirea modului de utilizare a cărbunelui şi a energiei nucleare, precum şi implicarea mai intensă a factorului diplomatic pentru rezolvarea problemelor din domeniul energie. Politica diplomaţiei nu poate fi, în prezent, desprinsă de politica energetică, în condiţiile în care practic toate ţările care dispun de surse de energie fosilă se află în stare de conflict. Deşi Uniunea Europeană are soluţii pe termen scurt şi mediu, trebuie căutate şi soluţii pe termen lung. Se consideră faptul că dezvoltarea tehnologică este singura ce poate oferi o soluţie sustenabilă pentru asigurarea securităţii energetice pentru viitor. Sursele regenerabile, deşi importante pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic, nu vor putea acoperi necesarul de energie pentru viitor din cauza unor condiţii tehnice, financiare, tehnologice particularizate. Cercetarea ştiinţifică va oferi noi soluţii şi idei pentru obţinerea energiei necesare dezvoltării economice.

Domnul Iancu a evocat, în cuvântul său şi momentul aniversar celebrat anul acesta de către Comitetul Naţional Român care împlineşte 90 de ani de la înfiinţare, prin actul de participare al eminenţilor profesori Constantin Buşilă şi Constantin Budeanu la Conferinţa

10 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Mondială a Energiei, în anul 1924, la Webley – Londra, CNR devenind astfel membru fondator al CME chiar de la înfiinţarea organizaţiei mondiale a energiei.

Domnul Răzvan Nicolescu, ministru delegat pentru energie, a menţionat că FOREN ar trebui să păstreze spiritul de la Neptun – locul tradiţional de desfăşare al precedentelor 11 ediţii ale FOREN: „Evenimentul are loc într-un moment important în care se produc mutări importante pe agenda europeană a sectorului energetic, dar şi în România unde se află în curs de elaborare strategia energetică a ţării şi începe listarea pe Bursa de Valori a Societăţii Comerciale Electrica SA“, a subliniat vorbitorul.

„Strategia energetică în context european trebuie să ia în considerare securitatea în alimentarea cu energie a ţării, în condiţiile eşecului proiectului Nabucco. Astfel, va trebui să ne bazăm pe sursele noastre interne, cu reconsiderarea cărbunelui şi a energiei nucleare – având în vedere o relativ redusă dependenţă de importuri de resurse energetice, posibilitatea de creştere a producţiei interne, precum şi posibilitatea de a beneficia de prezenţa unor importante conducte de transport de gaze din Sud Estul Europei. Un rol important în asigurarea securităţii energetice a UE îl va avea construcţia pieţei unice de energie electrică, edificarea unei politici energetice comune, realizarea infrastructurii necesare şi stabilirea de reglementări comune. Desigur că nu trebuie uitată problema alimentării cu energie a utilizatorilor vulnerabili“ a mai adăugat domnul Răzvan Nicolescu.

Mesajul doamnei Elena Nekhaev, Director de Programe în cadrul CME, transmis în numele Oficiului Central CME din Londra (London Office) subliniază chiar de la început aprecierea potrivit căreia CNR-CME este cel mai activ Comitet Membru al CME care, după 90 de ani de activitate, este din ce în ce mai puternic. În alocuţiunea sa, doamna Nekhaev a declarat: „Mi s-a cerut să fac o scurtă prezentare privind tema acestui Forum: „Energia de mâine – de la viziune la realitate“.

Mă voi axa pe două cuvinte: mâine şi realitate. Prima mea observaţie este: de ce mâine? Se

pare că atunci când vorbim despre energie, vorbim deseori despre viitorul ei, despre ziua de mâine, despre anii ce vor veni. Dar când vorbim despre viitor, trebuie să nu uităm că în sectorul energetic, care necesită intervale lungi de timp pentru realizarea proiectelor, mâine sau

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 11 viitor înseamnă prezent. O centrală electrică şi un terminal GNL care se construiesc astăzi vor funcţiona timp de 20/30/40 de ani. Energia de mâine este prezentă astăzi şi această oportunitate de a remodela sectorul energetic pe care o avem acum este unică. Este important să reţinem acest lucru când luăm deciziile în prezent. Aceste decizii reprezintă viitorul!

Următoarea observaţie este despre realitate. Realitatea este că energia reprezintă unul din puţinele domenii care sunt cu adevărat globale, în special în sensul disponibilităţii energiei sau a securităţii energetice, a importanţei economice şi sociale şi a implicaţiilor producţiei şi utilizării energiei, emisiilor, a consumului de apă, utilizării terenului şi încălzirii globale. Energia este indispensabilă omenirii. Societatea noastră s-ar opri fără energie, iar dezvoltarea economică şi socială nu poate continua fără accesul la energie suficientă, sigură, curată şi abordabilă.

Resursele globale de energie, în special combustibilii fosili, rămân abun-dente, suficiente pentru a satisface cererea în creştere de servicii energetice timp de zeci de ani de acum înainte. În acelaşi timp însă, distribuţia geogra-fică a principalelor resurse energetice prezintă o imagine dezechilibrată: regiunile cu cea mai mare cerere de energie şi resursele energetice se află în regiuni diferite ale lumii. Acest lucru se remarcă mai ales la petrol, unde principalele centre de consum se află în America de Nord şi Europa, în vreme ce principalele rezerve sunt concentrate în Orientul Mijlociu, cu Arabia Saudită care controlează circa 20% din resursele globale de petrol. Altă realitate este că 1,3 miliarde de oameni din lume nu au acces la energie în prezent. Este ruşinos pentru comunitatea globală a sectorului energetic! O altă realitate este aceea că nivelul energiei utilizate va creşte enorm în următorii ani. Şi acest lucru este important, deoarece această creştere va avea loc în special în ţările în curs de dezvoltare, cu India şi China în frunte. Aceste două ţări au economii bazate pe cărbune, doar China consumând mai mult cărbune în prezent decât restul lumii”, a subliniat doamna Nekhaev.

De asemenea, în cadrul ceremoniei de deschidere FOREN 2014 domnul Maricel Popa, Secretar de Stat la Ministerul Economiei, a subliniat că energia este prezentă în orice sector al economiei şi are impact asupra dezvoltării industriale, asupra nivelului de trai, a numărului locurilor de muncă, a potenţialului concurenţial al economiei din România şi din plan internaţional. Sectorul energie a cunoscut o evoluţie deosebit de dinamică şi în prezent se confruntă cu noi probleme determinate de situaţia alimentării cu gaze din Rusia. „Este necesară alegerea unui mix energetic adecvat care să includă

12 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei sursele regenerabile, dar şi resursele fosile, inclusiv cărbune şi energia nucleară pentru a asigura securitatea în alimentarea cu energie a utilizatorilor“, a subliniat vorbitorul.

La rândul său, domnul Radu Podgorean, Secretar de Stat la Ministerul de Externe, a reliefat faptul că în prezent se desfăşoară evenimente dramatice cu efecte importante asupra domeniului energiei. Conflictele din Ucraina, Orientul Mijlociu, Irak etc. impun o nouă abordare a proble-melor de alimentare cu energie a Europei, cu accent pe valorificarea surselor interne şi pe investiţii în explorarea şi exploatarea de noi surse de energie. Asigurarea alimentării cu energie determină stabilitatea economică şi dezvoltarea societăţii în ansamblu şi trebuie să se bazeze pe mai multe soluţii, dintre care cele mai importante sunt creativitatea,

cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehno-logică, fără a neglija orice fel de resursă de energie. Accesul la resursele energe-tice este în prezent un punct central pe agenda diplomatică. Rezolvarea proble-melor din sectorul energie poate asigura calea spre stabilitate, iar România poate avea un rol important prin resursele ţării,

dar şi prin specialiştii pe care îi are. În acest sens, cu siguranţă, lucrările FOREN vor aborda cele mai importante teme şi pot să aducă noi contribuţii la dezvoltarea sectorului energetic.

Prin mesajul transmis Forumului de primul-ministru al României, acesta şi-a exprimat aprecierea pentru colaborarea existentă între comitetele naţionale membre ale CME din regiunea centrală şi sud-est europeană, precum şi pentru preocupările crescute ale companiilor energetice din România privind stabilizarea pieţei de energie şi modernizarea tehnologiilor de producţie în contextul mondial de protejare a mediului.

ZIUA REGIONALĂ A ENERGIEI

În cadrul evenimentului Ziua regională a Energiei cu tema „Cele mai bune politici privind securitatea, alimentarea şi consumul de energie; energia de mâine a Europei Centrale şi de Est“, desfăşurat în data de 24 iunie 2014 şi moderat de domnul Einari Kisel, manager regional pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei, s-au analizat câteva probleme actuale cu care se confruntă Europa şi care necesită noi soluţii pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie, în fapt o nouă politică energetică.

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 13

În intervenţia sa, domnul Einari Kisel a subliniat faptul că în viitor aportul specialiştilor în domeniul energiei va fi din ce în ce mai important pentru a se elabora politici sustenabile pentru asigurarea cu energie a economiilor din Europa. Trebuie luate în consideraţie atât situaţia actuală de pe piaţa de energie, cât şi soluţiile care pot asigura în viitor necesarul de energie, accesibilitatea la energie în condiţii de limitare a poluării mediului ambiant.

Domnul Cristoph Frei, secretarul general al Consiliului Mondial al Energiei, s-a referit în continuare la importantele schimbări actuale în aco-perirea necesarului de energie pentru economiile din Europa, determinate de evenimentele din Ucraina şi la efectele posibile ale acestora asupra securită-ţii în alimentarea cu energie. În acest sens, este necesară, a precizat dl. Frei, elaborarea unei noi strategii, pe baza scenariilor de dezvoltare a statelor Europei, a necesarului de energie în creştere şi având în vedere utilizarea de noi surse de energie. Realizarea pieţei unice europene prin cuplarea pieţelor naţionale şi a celor regionale poate asigura creşterea securităţii în alimentarea cu energie, accesibilitatea la energia modernă şi dezvoltarea economiilor din Europa. Realizarea acestor deziderate necesită elaborarea unor politici adecvate care să asigure nivelul necesar de investiţii, cooperare şi colaborare între ţări, conştientizarea politicienilor privind necesitatea abordării profesionale a problemelor din domeniul energie. România, prin politica sa în domeniul energiei, este parte a acestei probleme şi poate avea contribuţii importante la rezolvarea ei.

Aspectele legate de dezvoltarea sectorului energie şi protecţia mediului ambiant au fost principalele subiecte abordate de doamna Elena Nekhaev, director de program la Consiliul Mondial al Energiei. „Creşterea necesarului de energie în Europa în următorii ani trebuie să fie însoţită de soluţii eficiente pentru limitarea poluării mediului ambiant, susţinerea tehnologiilor cu emisii reduse de CO2, creşterea nivelului securităţii în alimentarea cu energie“, a menţionat doamna Nekhaev.

Domnul Miodrag Mesarovic, secre-tarul general al Comitetului Membru al CME din Serbia s-a referit la necesitatea abordării în comun a problemelor de energie din Europa. Securitatea alimentării cu energie impune cooperarea, dezvoltarea reţelelor transfrontiere pentru interconec-tare, cuplarea pieţelor de energie. Realizarea de noi magistrale de energie, continuarea studiilor pentru punerea în valoare a unor noi surse de energie,

14 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei un management adecvat al surselor actuale şi politici energetice comune, permit realizarea obiectivelor de asigurare a securităţii energetice în următorii ani.

În intervenţia sa, domnul Viorel Gafiţa, CEO Romelectro – România, s-a referit la faptul că asigurarea securităţii energetice pentru următorii ani impune utilizarea unui mix energetic complex din care nu pot fi înlăturate cărbunele şi energia nucleară, cel puţin în condiţiile României. Un rol important îl poate avea creşterea eficienţei energetice în toate etapele lanţului energetic, începând de la producere şi până la utilizare. România are suficiente resurse de asigurare a necesarului de energie pentru dezvoltarea economică a ţării, dar trebuie abordate simultan şi problemele legate de poluarea mediului ambiant. Problema nu este numai de resurse ci şi de utilizarea judicioasă a acestora. Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile datorată în special legislaţiei avantajoase şi a politicii de susţinere a acestora a determinat o pondere importantă a lor în balanţa de energie a ţării, dar nu a fost suficient corelată cu situaţia reală a sistemului energetic, determinând unele distorsiuni pe piaţa de energie.

În alocuţiunea sa, domnul Mihkel Härm, secretarul general al Comitetului Membru CME din Estonia, a pus accentul pe aspectele legate de securitatea energetică şi elaborarea de reglementări adecvate care să asigure o cooperare corectă între furnizorii şi utilizatorii de energie. Industria este dependentă de mai mulţi factori: calitatea şi cantitatea energiei furnizate, preţul energiei, predictibilitate şi securitate în alimentarea cu energie. În general, dezvoltarea economică este dependentă de o dezvoltarea sustenabilă a sectorului energie.

Aspectele legate de dezvoltarea pieţei naţionale de energie în contextul edificării pieţei europene şi problemele distribuitorilor legate de funcţio-narea pieţelor de energie au fost prezentate de domnul Toni Volpe, CEO la Enel România. Asigurarea securităţii alimentării cu energie a utilizatorilor necesită şi creşterea nivelului tehnologic al operatorilor din sistemul energetic, reglementări clare şi predictibile, colaborare între participanţii de pe piaţa de energie. Un rol important îl au investiţiile în sectorul energie şi existenţa unor reglementări care să permită recuperarea cheltuielilor efectuate, a mai arătat vorbitorul.

Sistemul energetic al Rusiei şi problemele specifice ale acestuia au fost prezentate pe larg de către domnul Victor Molodyuk, reprezentantul Comitetului Naţional CME din Rusia. Ca unul dintre cele mai dezvoltate sisteme energetice din lume, sistemul din Rusia urmăreşte realizarea unei pieţe competitive pe baza unui mix energetic complex ce cuprinde surse nucleare, hidro, cărbune, gaz metan şi surse regenerabile. În prezent este în curs dezvoltarea unei pieţe competitive de energie termică. Structura pieţei de energie electrică şi funcţionarea sa au impus elaborarea unor reglementări care asigură în prezent o derulare corespunzătoare a activităţilor specifice.


Domnul Eric Stab, CEO la GDF SUEZ Energy România, a subliniat importanţa problemelor din sectorul energie pentru dezvoltarea economică a României.

Preşedintele Comitetului Membru CME din Letonia, domnul Namejs Zeltins, a arătat faptul că eficienţa energetică este una dintre preocupările importante ale specialiştilor din Letonia pentru asigurarea securităţii energetice, a accesibilităţii la energie şi limitarea poluării mediului ambiant. Acoperirea necesarului de energie al ţării impune, în acelaşi timp, şi o utilizare maximă a resurselor locale, dar şi investiţii importante în structura energetică şi în dezvoltarea pieţelor zonale de energie.

Din partea Comitetului Membru CME din Polonia, doamna Lidia Gawlik a prezentat a aspectele importante ale politicilor în domeniul energiei în Polonia. Cu bogate resurse de cărbune, Polonia îşi concentrează atenţia pe rezolvarea problemelor de mediu. Odată cu dezvoltarea studiilor privind gazele din şisturi gazeifere, se iau în consideraţie schimbări în politica energetică a ţării cu accent pe modificarea ponderii cărbunelui în balanţa energetică. Desigur că şi în industria cărbunelui apar modificări tehnologice care, împreună cu investiţiile necesare, trebuie analizate la elaborarea strategiei privind securitatea energetică a ţării.

În încheiere, domnul Cristoph Frei a prezentat o amplă şi documentată lucrare privind „Energia în tranziţie. Navigarea printre incertitudini“. Rezolvarea problemelor privind dezvoltarea energetică, asigurarea secu-rităţii energetice şi a accesibilităţii la energia modernă, limitarea poluării mediului ambiant impun considerarea şi depăşirea unui mare număr de incertitudini şi a efectelor acestora asupra preţurilor, nivelului investiţiilor, dezvoltării surselor regenerabile, eforturilor pentru creşterea eficienţei ener-getice etc. Aceste incertitudini trebuie să fie identificate, trebuie evaluată influenţa lor şi stabilite acţiunile necesare, iar toate acestea trebuie să stea la baza celor mai probabile scenarii privind acoperirea necesarului de energie până în anul 2050.

KEYNOTE ADDRESS

KA 1: Pieţele de energie în 2014

Desfăşurată în ziua de 23 iunie 2014, sesiunea KA 1 a avut ca subiect „Pieţele de Energie în anul 2014: dezvoltare şi progres spre integrare europeană prin transparenţă şi integritate“. Evenimentul a abordat problemele cele mai importante care stau în faţa specialiştilor în domeniu pentru a construi etapele necesare integrării pieţelor de energie naţionale într-o piaţă unică europeană. Astfel, au fost evidenţiate cadrul legislativ al

16 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei pieţei interne de energie, modelul ţintă al pieţei interne europene de energie, aspectele legate de alocarea capacităţilor şi managementul congestiilor, cerinţele generale pentru cuplarea pieţelor prin preţ, viziunea pe termen lung a UE privind piaţa unică europeană, realizarea schemei funcţionale a pieţei pentru ziua următoare.

Piaţa internă europeană de energie bazată pe un algoritm unic impune cu-noaşterea în profunzime a situaţiei actuale din diferitele ţări şi a mecanismelor de cuplare prin preţ. Cunoaşterea Foii de Parcurs pentru cuplarea transregio-nală a pieţelor pentru ziua următoare şi concretizarea acestor cerinţe asigură

realizarea obiectivului ca piaţa internă europeană de energie electrică să fie funcţională până la sfârşitul anului 2014, a arătat domnul Victor Ionescu, director general OPCOM, în intervenţia sa. Modelul ţintă urmă-reşte realizarea pieţei transfrontiere intrazilnice cu un algoritm specific de funcţionare. Procesele de dezvoltare a pieţelor sunt, în prezent, în curs de desfăşurare.

Doamna Nina Grall, reprezentant al Comunităţii Europene, s-a referit în luarea sa de cuvânt, la integrarea pieţelor de energie în regiunea a 8-a, în care România are un rol important pentru realizarea obiectivelor privind extinderea pieţelor din sud-estul Europei pentru asigurarea premiselor reali-zării pieţei unice europene. În context, trebuie clar implementată noţiunea de piaţă europeană şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană. Atingerea obiectivelor regiunii a 8-a necesită cunoaşterea în amănunt a situaţiei din sud-estul Europei cu posibilitatea antrenării Ucrainei şi a Republicii Moldova. Realizarea pieţei unice europene necesită eforturi naţionale şi realizarea, într-o primă etapă, a pieţelor regionale, cu desfiin-ţarea unor modele de piaţă depăşite şi adoptarea de reglementări ale pieţelor moderne.

Operatorul pieţei de energie electrică din România, OPCOM, depune eforturi pentru integrarea în regiunea a 8-a şi a răspuns pozitiv la cererea Ungariei de cuplare în zona Central-Europeană. De asemenea, OPCOM susţine Macedonia, Serbia şi Croaţia pentru realizarea etapelor necesare privind integrarea în piaţa regională de energie electrică.

Aspectele legate de planul de integrare a pieţei Baltice de energie au fost prezentate de domnul Mihkel Härm, secretar general al Comitetului Membru al CME din Estonia. Procesul de interconectare a pieţelor din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia şi Danemarca la care au o contribuţie importantă guvernele, opinia publică, operatorii de sistem, companiile energetice şi Comisia Europeană va permite scoaterea din izolare energetică a Estoniei, cu dezvoltarea infrastructurii energetice şi

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 17 realizarea unei importante conexiuni la piaţa NordPool. Pentru dezvoltarea pieţei de gaz şi asigurarea funcţionalităţii acesteia sunt necesari noi furnizori, alternativi.

Domnul ambasador Traian Chebeleu, secretar general al Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre (BSEC), a subliniat că problemele de dezvoltare sustenabilă, care includ şi eforturile pentru realizarea unei pieţe unice de energie electrică în zona Mării Negre, se află şi pe agenda economică a BSEC. Integrarea pieţelor din această zonă este un proces de lungă durată care necesită o pregătire aprofundată, armonizare legislativă, cooperare şi coordonare cu organismele UE. În prezent, s-a început cu examinarea aspectelor care trebuie să fie rezolvate şi elaborarea cadrului legislativ necesar procesului de integrare. Studiile efectuate, care iau în considerare un proces pe termen lung, vor permite diseminarea ideilor, armonizarea acestora şi corelarea în timp a legislaţiilor foarte diferite din cele 12 ţări ale BSEC.

KA 2: Resurse globale de energie

Lucrările sesiunii KA 2 „Resurse

globale de energie – scenarii energetice globale şi perspective regionale“ s-au desfăşurat în ziua de 26 iunie 2014. Aspectele privind resursele naturale au relevat faptul că România dispune de o largă diversitate de resurse naturale şi o bogată tradiţie în valorificarea acestora. Cărbunele, în principal lignitul, reprezintă o importantă resursă primară care a asigurat şi asigură un suport energetic important pentru dezvoltarea economiei ţării. Resursele geotermale încep să fie mai bine valorificate, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – ANRM acordând mai multe licenţe pentru exploatarea acestora. Pentru creşterea producţiei de ţiţei se continuă explorarea resurselor din Marea Neagră şi au fost acordate concesii de explorare unor firme importante, pentru diferite perimetre offshore. De asemenea, se continuă activitatea de cercetare pentru evaluarea rezervelor de gaze din argile gazeifere.

În prezent, în România se acţionează simultan pe trei direcţii importante: − în domeniul minier: se urmăreşte descoperirea şi dezvoltarea de noi

zăcăminte şi se fac eforturi pentru elaborarea unui cadru legislativ adecvat proceselor specifice acestor activităţi.

− în domeniul petrolier: se acordă atenţie activităţii de reglementare, prin consolidarea sistemului de reglementare fiscală şi de redevenţe.

− activităţile legate de reglementarea privind stocarea CO2 se află pe agenda de lucru a ANRM.


Specialiştii români au acumulat o bogată experienţă în domeniu, ceea ce permite abordarea cu profesionalism a problemelor specifice dezvoltării sustenabile. Tradiţia este desigur un avantaj, dar poate fi şi un dezavantaj determinat de faptul că resursele cele mai accesibile au fost exploatate astfel încât, în prezent, este necesară refacerea fondului prin punerea în valoare de noi resurse. În acest sens, prezenţa unor investitori strategici este importantă şi necesară pentru descoperirea şi exploatarea de noi zăcăminte.

Domnul Valentin Kunev, director la Balkan and Black Sea Petroleum Association (BBSPA), a realizat o amplă analiză privind preţurile la purtătorii de energie şi situaţia purtătorilor de energie în zona Balcanilor. Conform analizei domnului Kunev, în ultimii ani, preţul la ţiţei a fost destul de stabil, în special datorită apariţiei pe piaţa purtătorilor de energie a gazelor din argile gazeifere. Perturbaţiile politice din zonele cu resurse importante de energie (Orientul Mijlociu, Africa de Nord) pot avea influenţe asupra preţurilor la petrol, dar reducerea cererii de energie pe piaţa internaţională, determinată şi de faptul ca Statele Unite ale Americii au devenit practic independente de sursele de energie din exterior datorită abundenţei gazelor din argile gazeifere, a menţinut preţurile practic stabile.

Producţia de ţiţei a cunoscut o creştere în SUA, dar scăderi în Libia, Venezuela şi Brazilia. Producţia de gaze a cunoscut o creştere globală de 1,1%, cu creşteri semnificative în Canada, însă cu reducere a producţiei în Norvegia. În zona Balcanilor, Albania şi Serbia au cunoscut o creştere a producţiei de gaze, în timp ce în Ungaria şi Croaţia asistăm la o reducere, iar în România şi Bulgaria producţia a rămas practic constantă. În Bulgaria nu este admisă exploatarea gazelor din argile gazeifere. Prin valorificarea noilor resurse de gaze, România ar putea deveni exportator de gaze începând cu anul 2019.

În Ucraina au fost anulate toate planurile iniţiale şi se aşteaptă o nouă abordare energetică. Firma Chevron îşi continuă activitatea de prospectare. În Turcia s-a aprobat o nouă lege a petrolului care permite concesionarea de loturi pentru explorare şi exploatare. Pentru atragerea de noi investiţii şi noi tehnologii, România elaborează o nouă lege a petrolului în care sunt diferenţiate exploatările offshore de cele onshore.

Asigurarea securităţii în alimentarea cu gaze a zonei Balcanilor necesită dezvoltarea infrastructurii de gaze, realizarea legăturilor transfrontiere, unificarea reglementărilor la nivelul interconectărilor, folosirea integrală a capacităţilor de transport, utilizarea posibilităţilor de fluxuri revers. Marile proiecte de infrastructură din regiune vor determina o puternică creştere a tranzitului de energie prin această zonă, cu posibilitatea accesului la piaţa de gaze a Europei.

Potenţialul important al resurselor geotermale din România de circa 7106 GJ/an, echivalent cu 167 mii tep, cu rezerve de joasă entalpie, cu


temperaturi uneori până la 130C, este situat în special în zona de vest a ţării, cu ape termale cantonate în gresii. De asemenea, există importante surse termale în zona Bucureşti, situate la circa 2000 m adâncime, oferind temperaturi de 70C … 120C.

Actualele tehnologii, cu forare de până la 4000 de metri, pot ajunge în zona rocilor uscate fierbinţi, oferind posibilitatea obţinerii de temperaturi de până la 150C a apei extrase. În prezent, investiţiile în explorare sunt reduse, apele termale fiind folosite numai în scop balnear.

Potenţialul termic al surselor geotermale poate fi bine valorificat ca energie termică. Valorificarea pentru energie electrică este incertă. Este necesară stimularea investiţiilor pentru ca potenţialul termic al apelor termale să contribuie la rezolvarea problemelor de încălzire a localităţilor.

Obiectivul de trecere la utilizarea de energie „verde“ este de dorit, dar acest lucru nu se poate face foarte repede. O parte dintre ideile promovate în România sunt determinate de exportul de la ONG-urile transnaţionale care cultivă unele interese particulare, folosesc tehnici de manipulare, propa-gandă şi chiar sume mari de bani. În acest fel, discuţia publică în domeniul energiei este puternic contaminată şi blochează orice dialog realist. Este clar faptul că ONG-urile din România sunt finanţate de organisme cu interese specifice, în primul rând de concurenţă.

Este exacerbat dreptul de proprietate, fără a fi pus în corelare cu interesul public, astfel încât accesul la teren pentru necesităţi de prospectare este aproape imposibil. În realitate, statul are dreptul să cunoască resursele subsolului şi să le valorifice în interes public.

Atenuarea tensiunilor sociale, la rândul lor, necesită un dialog continuu, cu multă răbdare, prezentând în mod profesional, corect şi clar problemele care apar în domeniul energie.

În intervenţia sa, domnul Alexandru Pătruţi, director Romaqua Group, a apreciat că aspectele pre-zentate sunt reale, fiind prima dată când acestea se discută în cadrul FOREN. În prezent, accesul la teren a devenit practic imposibil deşi prospecţiunile sunt puţin invazive. Explorarea este descurajată din cauza unei legislaţii necorespunzătoare, în sfidarea preve-derilor constituţionale privind dreptul şi proprietatea statului asupra bogăţiilor subsolului.

Aspectele specifice industriei de gaze naturale, tendinţele, pieţele şi efectele au fost analizate în detaliu de doamna Eugenia Gusilov, director la România Energy Center-ROEC, care a arătat că se preconizează o creştere a necesarului de energie al omenirii cu peste 50% până în anul 2050, iar necesarul de energie electrică va creşte cu circa 90% până în anul 2040. Acoperirea necesarului de energie

20 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei primară va fi asigurată în primul rând de gazele naturale. Ucraina şi România se bazează, pentru viitor, pe resursele din Marea Neagră. Uniunea Europeană urmăreşte reducerea dependenţei de gazele din Rusia, dar acest lucru nu este posibil pe termen scurt. Din acest punct de vedere, Europa de Sud-Est este cea mai vulnerabilă.

TRILEMA ENERGIEI: Rolul stake-holderilor în rezolvarea trilemei energiei

Lucrările sesiunii Trilema Energiei:

„Rolul stake-holderilor în rezolvarea trilemei energiei: analizarea progra-melor strategice la nivel european şi regional“ s-au desfăşurat în dimineaţa zilei de 25 iunie 2014 şi au fost moderate de doamna Sandra Winkler, director de politici energetice la Consiliul Mondial al

Energiei. S-a avut în vedere analiza echilibrului celor trei vectori ale trilemei energetice: securitatea energetică, accesibilitatea la energie şi mediul ambiant. Eforturile pentru rezolvarea acestor aspecte trebuie să aibă în vedere importanţa fiecăreia dintre cele trei laturi, dar şi necesitatea de a stabili priorităţi şi direcţii de acţiune specifice. În prezent, Europa se confruntă cu probleme privind securitatea în alimentarea cu energie care vor trebui rezolvate atât pe termen scurt, pentru acoperirea necesarului de energie pentru iarna următoare, dar şi pe termen mediu şi lung.

Echilibrarea celor trei vectori ai Trilemei Energiei impune o analiză de detaliu a situaţiei actuale şi mai ales elaborarea de scenarii privind viitorul sectorului energiei. O atenţie deosebită trebuie acordată utilizării eficiente a energiei având în vedere faptul că cea mai ieftină energie este cea pe care nu trebuie să o folosim sau pe care reuşim să o economisim. Totuşi criza din ultimii ani a condus la o reducere importantă a cererii de energie, cu efecte negative asupra eficienţei sistemelor de transport şi de distribuţie. Se caută soluţii pentru creşterea necesarului de energie odată cu creşterea economică şi cu eficientizarea sistemelor de transport şi de distribuţie a energiei. Trebuie atent monitorizate schimbările profunde pe piaţa globală a gazelor naturale şi progresele făcute în dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

Domeniul resurselor regenerabile, eolian şi fotoelectric, a cunoscut investiţii importante care au condus la o pondere ridicată a energiei generată din aceste surse în balanţa energetică a ţării. În prezent limita

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 21 maximă de penetrare a acestor surse este atinsă astfel că în viitor se va continua în special cu valorificarea biomasei sustenabile şi a surselor hidro mici.

Apare din ce în ce mai imperativă unirea tuturor autorităţilor de reglementare într-un reglementator unic în Europa.

În intervenţia sa, domnul Konstantin Stamenov, membru în condu-cerea Comitetului Membru Bulgar al CME, a subliniat necesitatea reindus-trializării ţărilor din Europa de Est astfel încât aportul industriei să reprezinte cel puţin 20% din PIB-ul la nivel european. Costul energiei va avea un rol important în asigurarea competitivităţii produselor europene. Situaţia actuală în care costul energiei a crescut continuu, dar necesarul de energie a scăzut nu este sustenabilă pentru viitorul industriei europene şi a determinat intervenţia marilor utilizatori de energie pentru corectarea preţurilor. Preţurile la energie trebuie să fie sustenabile, acceptabile şi să contribuie la menţinerea competitivităţii produselor europene. Dezvoltarea economică necesită creşterea nivelului exportului, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice, continua inovare a produselor.

Utilizarea gazului metan are o importanţă deosebită în realizarea obiectivelor legate de reducerea emisiilor de CO2. Un rol important în asigurarea necesarului de gaze îl are stocarea, atât la nivel de producător, dar şi în nume propriu, la nivel de utilizatori. Se consideră că există posibilitatea de a stoca 80% din gazul necesar pe durata iernii.

În cuvântul său, profesorul emerit Aureliu Leca a punctat cele opt aspecte importante ale stării actuale ale sistemului de energie din România care prezintă o importanţă deosebită pentru acest sector, astfel:

a) sectorul energie este o infrastructură strategică cu o importanţă deosebită în economia unei ţări. Importanţa sa trebuie să fie permanent în atenţia decidenţilor politici;

b) sectorul energie are o inerţie mare, de 4 ani… 15 ani, din momentul adoptării deciziilor privind proiectul şi până la finalizarea acestuia, iar orice amânare conduce la creşterea costurilor;

c) sectorul energie are o pondere importantă în poluarea mediului ambiant, astfel încât centralele care funcţionează cu cărbune trebuie fie închise, fie să se ia decizii privind măsurile necesare de depoluare care sunt însă foarte costisitoare;

d) dezvoltarea sectorului energie necesită investiţii foarte mari, dificil de obţinut. Până în prezent acest sector a fost puternic subvenţionat;

e) sectorul energie necesită un cadru instituţional precum şi unul legislativ adecvate şi o strategie corelată cu acestea;

f) eficienţa energetică ar trebui considerată o importantă resursă de energie primară. Din păcate, România nu are cultura şi educaţia necesare în domeniul eficienţei energetice. Deoarece accesul la resurse devine din ce în

cristina

Highlight

22 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei ce mai dificil, reducerea pierderilor pe traseul producere, transport, distribuţie şi utilizare este esenţial pentru asigurarea necesarului de energie;

g) trebuie făcută o distincţie clară între factura de energie electrică şi preţul energiei. Preţul rezultă pe baza unor reguli economice şi nu trebuie să includă aspecte sociale. Eliminarea componentei sociale din preţurile actuale ale energiei este un proces dureros dar care va trebui asumat. Reducerea facturii la energie se poate face şi prin reducerea pierderilor şi o utilizare raţională a acesteia.

h) atingerea obiectivului privind creşterea eficienţei energetice depinde de legislaţie, de reglementări şi de voinţa politică.

Actuala criză în domeniul energiei este de fapt o criză de tranziţie şi are mai multe dimensiuni:

tehnologică, determinată de schimbări importante în structura de producere a energiei electrice;

ecologică, uneori exagerată; economică, datorată costurilor importante de dezvoltare; etică, prin nivelul de accesibilitate al tuturor la energia modernă; legislativă, prin reglementările şi structura instituţională necesare.

Sectorul energie trebuie să depăşească o serie de provocări importante determinate de: dezvoltarea producţiei de gaze din şisturi gazeifere; dumping, determinat de produsele ieftine realizate în China; dependenţa de gazele din Rusia.

Sursele regenerabile de energie sunt caracterizate de o puternică variabilitate ceea ce se reflectă în volatilitatea preţurilor la energia electrică. În aceste condiţii, este foarte dificil de rezolvat în mod adecvat problemele economice. Preţurile la energia electrică au crescut din cauza implementării masive a surselor regenerabile de energie, dar de fapt populaţia României plăteşte investitorilor străini fără a beneficia de produsul acestor investiţii. Este necesară o nouă construcţie şi noi paradigme în politica de concurenţă la nivelul UE. Schema actuală de sprijin pentru marii utilizatori de energie electrică este de fapt un ajutor de stat pentru aceştia prin trecerea costurilor pe seama micilor utilizatori de energie, fără a încuraja eficienţa energetică.

Noua strategie energetică trebuie să fie gândită în context global, trebuie să se bazeze pe eficienţa energetică şi pe sursele regenerabile de energie, fiind necesară o politică unitară, în conformitate cu politica la nivelul UE.

În analiza problemelor din domeniul energie (o infrastructură strategică cu o importanţă deosebită în dezvoltarea sustenabilă a economiei unei ţări) trebuie să existe şi politici robuste de mediu. În acest sens, un rol important îl au decidenţii care trebuie să aibă în vedere faptul că sectorul energie necesită investiţii mari, derulate pe durate mari de timp şi dezvoltă pieţe

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 23 integrate. Noua strategie energetică la nivelul Europei trebuie să fie gândită în context global, să se bazeze pe eficienţa energetică şi pe sursele regene-rabile de energie şi să aibă un caracter unitar la nivelul Uniunii Europene.

Este necesar să se pună în evidenţa preocupări pentru creşterea nivelului energiei electrice utilizate prin dezvoltarea sistemelor de încălzire electrică, realizarea sistemelor de alimentare a automobilelor electrice, dotarea cu bucătării electrice ş.a. În România există posibilităţi imense, încă neutilizate, pentru creşterea cantităţii de energie electrică utilizată. Trebuie acordată atenţie producţiei descentralizate de energie electrică pentru a asigura reducerea pierderilor în drumul de la producere la utilizare.

Dezvoltarea în continuare a surselor regenerabile de energie trebuie făcută în mod sustenabil, fără a scoate teren din circuitul agricol.

Asigurarea securităţii energetice necesită dezvoltarea infrastructurii, utilizarea mai intensă a surselor neconvenţionale, creşterea eficienţei energetice pe tot fluxul energetic de la producere la utilizare. România poate oferi multe răspunsuri la problemele privind alimentarea cu energie a Europei prin coridoarele sigure pe care le poate oferi.

ROUND TABLE FORUM

RTF1: Energia Nucleară

Masa Rotundă la nivel de Forum (RTF1) „Energia nucleară – cerinţe, avantaje şi riscuri“ s-a desfăşurat în ziua de 23 iunie 2014 în sala Al. I. Cuza a Palatului Parlamentului.

Primul panel, cu tema „Energia nucleară în contextul Politicii Europene pentru Energie 2030“ a adus în atenţie importanţa energiei nucleare din perspectiva politicii şi a strategiei energe-tice europene pentru anul 2030, corelată cu specificul naţional şi necesităţile pe termen lung de eficientizare, securitate în aprovizionare, decarbonarea şi independenţa energetică ale României.

Pornind de la premisa că stabilirea mix-ului energetic este prerogativul statelor membre, pe baza disponibilităţii resurselor, în România energia nucleară va juca un rol important în realizarea unui mix energetic echilibrat, capabil să îndeplinească standardele asumate de statul român pentru asigurarea securităţii în furnizare, ţintelor de mediu şi dezvoltării capacităţilor indigene în vederea diversificării şi reducerii gradului de dependenţă de importuri.


Dublarea producţiei de energie nucleară, prin finalizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, facilitează asigurarea securităţii în furnizare, asigură atingerea ţintelor de mediu, reduce gradul de dependenţă energetică, energia nucleară fiind singura sursă în bandă, la un factor de capacitate de peste 80%, capabilă să răspundă necesităţilor de sistem, de consum şi interesului utilizatorului prin accesibilitatea preţului şi efectul de hedging asupra preţurilor la combustibilii convenţionali. De asemenea, dezvoltarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 implică dezvoltarea industriei pe orizontală şi crearea, pe cale de consecinţă, unui număr important de locuri de muncă.

Problemele majore de avut în vedere în industria nucleară sunt prezervarea resursei umane şi încurajarea leadership-ului, formarea şi menţinerea elitelor acesteia fiind şi secretele bunelor rezultate pe plan internaţional ale celor două unităţi nucleare de la CNE Cernavodă.

România are bune perspective în privinţa ciclului combustibilului nuclear, având resursele necesare pentru a acoperi cele două unităţi existente de la Cernavodă pe durata de viaţă, inclusiv extinderea acesteia, iar o politică inteligentă, de combinare a resurselor interne cu cele din import, provenite din pieţe nesupuse factorilor politici, reprezintă soluţia de a acoperi necesarul de surse primare celorlalte două unităţi care se vor construi la Cernavodă.

Preocupările pentru reactoarele nucleare din generaţia a IV-a ne asigură menţinerea energiei nucleare în mix-ul energetic al ţării şi într-un orizont îndepărtat ducând mai departe rolul energiei nucleare în asigurarea securităţii energetice a României şi a Europei.

Dintre concluziile RTF 1 pe termen apropiat şi mediu se menţionează următoarele:

energia nucleară va juca un rol important în România pentru asigu-rarea securităţii în alimentarea cu energie electrică, atingerea obiectivelor de mediu şi pentru reducerea gradului de dependenţă de importuri;

realizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă poate avea un rol important pentru dezvoltarea economică a ţării, prin dezvoltarea industriei pe orizontală şi crearea de noi locuri de muncă;

este necesară dezvoltarea unor mecanisme specifice de finanţare care să permită atragerea investitorilor pentru realizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă;

menţinerea şi pregătirea personalului de specialitate pentru centrala nucleară trebuie să stea în atenţia factorilor responsabili;

aspectele privind deşeurile radioactive şi depozitarea finală a acestora, cu accent într-o primă etapă pe Depozitul Final de Deşeuri Slab şi Mediu Active, trebuie abordate împreună cu programe clare şi transparente pentru limitarea îngrijorărilor unei părţi a populaţiei privind riscurile energiei nucleare.


RTF 2: Soluţii inteligente pentru furnizarea de energie

Moderată de profesorul emerit dr. ing. Mircea Eremia, profesorul asociat dr. ing. Horia Câmpeanu – UPB, dr.ing. Mircea Martiş – director general ASRO, dr. ing. Dan Bordea – Director Teletrans şi drd. ing. Călin Vilt – consilier CNR-CME, Masa Rotundă RTF 2 a debutat cu o cuprinză-toare prezentare a conceptului teoretic de reţele inteligente realizată de profesorul Mircea Eremia, care a făcut o trecere în revistă a conceptului şi a soluţiilor de reţele inteligente adoptate pe plan internaţional, subliniind tendinţele tehnologice în etapele de dezvoltare.

Implicarea standardizării în dezvol-tarea Smart Grids a fost prezentată de Mircea Martiş, care a făcut o amplă ana-liză a angajării organismului naţional de standardizare în asimilarea standardelor necesare introducerii acestui concept în România. Domnul Martiş a făcut cunoscut stadiul la zi al problematicii, cu noile instrumente de standardizare – Mapping Tool, activităţile de cercetare din cadrul proiectului internaţional STARGRID, arhitecturi de referinţă, punctele de vedere ale industriei şi rezultatele preliminare ale sondajului de opinie care a evaluat nivelul de conştientizare al noilor concepte tehnologice, evaluarea impactului standardizării, feedback-ul comitetelor de standardizare, bunele practici şi soluţiile tehnologice, lacunele de standardizări/reglementări, problematica de interoperabilitate, nevoia de implicare a CERT.ro, precum şi aspecte privind „cyber security“, comunicare şi costuri.

În lucrarea sa „Smart Grids-Oportunităţi şi riscuri“, domnul Dan Bordea, a abordat întreaga problematică a volumului de date la nivelul SEN, generarea distribuită, noile generaţii de EMS-SCADA, business continuity, evaluările probabilistice ale unor evenimente de tip blackout, analizele post-mortem, coordonarea şi interoperabilitatea şi cyber security.

Domnul Stelian Gal, preşedintele CRE, a prezentat lucrarea „Smart City Sibiu – Eficiency and Sustenability“, cu proiectul pilot propus pentru realizarea acestui concept în România.

„Rolul contoarelor de energie electrică moderne în sistemele de telemăsurare şi telegestiune utilizate în România“ a fost analizat de doamna Eugenia Zaharovits din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală, care a adus în atenţia participanţilor exigenţele legii în introducerea mijloacelor moderne şi inteligente de măsurare în cadrul SEN, avantajele şi dezavan-tajele ce trebuie avute în vedere în implementarea contorizării inteligente, acţiune care se află în faza proiectelor pilot.


În continuarea lucrărilor a urmat o amplă prezentare „Trends in PV technologies and Market“ realizată de profesorul dr. fiz. Laurenţiu Fara din cadrul UPB, care a stârnit un interes deosebit, fiind unul dintre subiectele foarte actuale, atât în plan internaţional, cât şi în România. Au fost prezentate evoluţiile tehnologiilor fotoelectrice în lume din anul 1970 şi tendinţele până în 2050, randamentele pe tipuri de tehnologii, costurile de fabricaţie şi instalare, piaţa internaţională şi cea din România. Prezentarea a pus în faţa auditoriului o fotografie relevantă a schimbărilor din piaţa de produse fotoelectrice din punctul de vedere al capacităţilor instalate, al scăderii spectaculoase a preţurilor ca urmare a apariţiei noilor tehnologii, amintindu-se că Italia, România şi Grecia au cele mai puternice dezvoltări cu capacităţi puse în funcţiune, de 1,4 GW, respectiv puţin peste 1 GW. A fost analizată tendinţa până în 2018, cu o foarte pertinentă analiză de piaţă şi de capacitate de absorbţie a energiei produse în sistemele ţărilor UE în mai multe scenarii, în funcţie de ţintele stabilite. Punctul de interes l-a reprezentat analiza schemelor suport la nivelul UE pentru implementarea acestor tehnologii, desprinzându-se concluzia necesităţii susţinerii imple-mentării unor asemenea sisteme de puteri mici la utilizatori individuali cu sisteme tarifare de tip feed-in tariff pentru cointeresarea micilor utilizatori în reducerea facturilor lor de energie şi a educării în spiritul conservării şi eficienţei energetice.

În cadrul discuţiilor ce au urmat, la care a participat şi domnul Iulian Iancu – preşedintele CNR-CME, a avut loc un interesant şi util schimb de opinii între specialiştii în reţele inteligente, prezenţi în sală. Discuţiile au reliefat necesitatea dezvoltării în continuare a acestui concept în România. Masa Rotundă RTF-2 pe subiectul Reţele inteligente a constituit o conti-nuare a meselor rotunde din anii 2010 şi 2012 pe aceeaşi temă depăşind, la fel ca şi precedentele, cu mult timpul alocat, fiind făcută o utilă trecere în revistă a realizărilor şi neîmplinirilor în implementarea acestui concept tehnologic revoluţionar în România.

RTF 3: Surse regenerabile de energie

În ziua de 23 iunie 2014 s-au desfăşurat lucrările Mesei Rotunde RTF-3, cu tema „Surse regenerabile de energie şi dezvoltare sustenabilă în Europa Centrală şi de Est“, care a abordat, în principal, aspecte ale dezvoltării sistemelor de energie electrică în prezenţa surselor regenerabile de energie. În timpul lucrărilor s-a relevat că România şi-a îndeplinit angajamentul de a dezvolta sursele regenerabile de energie, în acest sens fiind de remarcat eforturile tehnice şi financiare ale statului român pentru

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 27 atragerea investitorilor şi asigurarea condiţiilor de conectare a acestor surse în sistemul energetic public. În cadrul dezbaterilor au fost evidenţiate princi-palele probleme determinate de impactul energiei din surse regenerabile. Între acestea se înscriu: reţeaua de transport nu are suficientă capacitate pentru a transfera energia din zonele excedentare în momentele de producţie maximă a surselor regenerabile de energie (în special sursele eoliene); reţeaua de interconexiune cu sistemele vecine nu are capacitate suficientă pentru perioadele de excedent în sistem; echilibrarea producţiei din sursele regenerabile cu variabilitate ridicată se face dificil şi cu costuri mai mari decât în cazul producţiei clasice; reţeaua de distribuţie este insuficient pre-gătită pentru integrarea surselor distri-buite. Sunt situaţii în care reţeaua de distribuţie transportă energia de la medie tensiune spre înaltă tensiune şi în unele cazuri spre reţeaua de transport, ceea ce duce la regimuri neeconomice; produ-cătorii de energie din surse regenerabile sunt surprinşi de modificarea schemei de sprijin şi îşi pun problema dacă să mai continue investiţiile; producătorii clasici sunt afectaţi de preţul energiei electrice influenţat de producătorii beneficiari ai schemelor de sprijin.

Analiza financiară pentru justificarea sustenabilităţii surselor regene-rabile de energie a fost dezvoltată pentru cazul concret al investiţiei într-o instalaţie fotoelectrică pentru alimentarea sistemului de iluminat cu LED-uri pentru un imobil al Academiei Române, evidenţiindu-se necesarul anual de energie, modul în care poate fi obţinut cu ajutorul panourilor fotoelectrice, modul în care se rezolvă aspectele legate de variabilitatea sursei de energie. Pe baza datelor stabilite, calculul economic cuprinde necesarul de investiţii şi modul cum pot fi acoperite costurile, analiza de risc a investiţiei, nivelul economiei realizate. Analiza tehnică şi economică completă poate fi deo-sebit de utilă investitorilor în domeniul surselor regenerabile de energie ca o procedură ştiinţifică pentru evaluarea unui proiect privind implementarea acestor surse.

În cadrul dezbaterilor, profesorul dr. Guenther Brauner de la Univ. Tehnologică din Viena, vicepreşedinte al WEC Austria, a făcut o amplă analiză a schimbărilor în structura surselor de energie din Europa şi a modului de acoperire în prezent a necesarului de energie electrică în Europa, apoi a subliniat că deşi la nivelul UE se pune un accent deosebit pe creşterea ponderii energiei electrice obţinută din surse regenerabile, sunt ţări care au o strategie proprie bazându-se pe cărbune sau surse nucleare. De asemenea, au fost analizate şi efectele producţiei cu variabilitate ridicată asupra funcţio-nării sistemelor publice de energie electrică. Pentru viitor puterea sistemelor

28 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei electroenergetice va creşte, dar sistemele de generare distribuită nu vor putea acoperi necesarul de energie electrică, astfel că vor fi necesare sisteme clasice flexibile de producere însoţite de noi sisteme de stocare a energiei electrice. Sistemele clasice de acumulare prin pompare nu pot face faţă dezvoltării masive a surselor variabile.

În ce priveşte funcţionarea centralelor fotoelectrice în reţelele de medie tensiune, calculele privind variaţiile de tensiune şi pierderile de putere activă au arătat faptul că: variaţia tensiunii este cu atât mai mare cu cât distanţa de la bara staţiei la PCC este mai mare şi cu cât puterea generată este mai mare; funcţionarea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile conectate în reţeaua de medie tensiune duce, în general, la creşterea pierde-rilor de putere în reţelele de distribuţie, ajungând la o creştere, de până la de 5 ori faţă de cazul în care aceste surse nu ar funcţiona; dispecerizarea acestor producători ar permite o monitorizarea mai atentă a parametrilor de funcţionare a acestora şi limitarea efectelor asupra reţelei de medie tensiune.

Prezentarea surselor geotermale din Europa şi din România a evidenţiat potenţialul important al acestor surse cu temperaturi între 40°C şi 120°C pentru utilizări precum încălzirea localităţilor, balneologie, încălzirea serelor, activităţi în industrie (uscarea cerealelor, prelucrarea lemnului, prelucrarea ceramicii etc.). Creşterea nivelului de utilizare a apelor geotermale necesită atât unele modificări legislative cât şi rezolvarea unor aspecte tehnice şi tehnologice.

Din analiza aprofundată a impactului surselor regenerabile asupra reţelelor electrice de distribuţie s-a desprins concluzia că utilizarea eficientă a surselor intermitente într-o reţea de energie electrică se bazează de obicei pe ideea că aceste surse înlocuiesc combustibilul care ar fi consumat altfel prin centralele electrice bazate pe combustibili fosili. Agregarea surselor de generare distribuită cu sursele clasice şi eventual cu utilizatorii, cu gestio-narea mijloacelor de stocare de către operatorul de distribuţie va fi benefică pentru eficienţa energetică a activităţii operatorului de distribuţie, prin realizarea centralelor virtuale de putere (VPP). Pentru monitorizarea calităţii energiei electrice în reţeaua de distribuţie au fost montate un mare număr de analizoare cu posibilitatea de transmitere la distanţă a datelor înregistrate. În aceste condiţii se simte nevoia elaborării unei platforme care să integreze toate soluţiile de monitorizare a calităţii energiei electrice şi alarmare în cazul depăşirii limitelor admise. O atenţie deosebită trebuie acordată stabi-lirii gradului admis de penetrare, evaluării pierderilor în prezenţa surselor de generare distribuită şi alegerii schemei reţelei astfel ca prezenţa acestor surse să nu determine efecte negative asupra eficienţei reţelei de distribuţie. Studiile efectuate au arătat că distribuitorul de energie electrică obţine bene-ficii de pe urma penetrării generării distribuite, determinate de reducerea pierderilor active, doar în cazul în care aceasta produce sub 23% din energia utilizată în zonă, iar sursele sunt optimal distribuite în reţea.


RTF 4: Combustibilii fosili

Masa Rotundă la nivel de Forum RTF-4 „Combustibilii fosili şi dezvoltarea sustenabilă în regiune“ şi-a desfăşurat lucrările în ziua de 26 iunie, ultima zi a FOREN 2014. Dezbaterile au evidenţiat necesitatea cunoaşterii profunde a proce-selor specifice instalaţiilor de foraj, preo-cuparea pentru instruirea continuă a perso-nalului, dotarea adecvată a sectorului de execuţie. Toate acestea îmbinate au permis ICPE ACTEL realizarea unor echipamente de înalt nivel tehnologic, cu fiabilitate ridicată şi dotate cu sisteme de comandă şi control care asigură un management optim al sistemelor. O altă problemă analizată în cadrul evenimentului a fost rolul gazelor naturale în promovarea şi dezvoltarea surselor regenerabile de energie. Variabilitatea puterii generată de sursele regenerabile impune existenţa unor surse de rezervă bazate pe combustibili fosili, de cele mai multe ori gazul metan, ca fiind combustibilul care determină cea mai redusă poluare a mediului ambiant în procesul de ardere în centralele electrice, dar şi flexibilitate relativ ridicată a grupului generator pentru a asigura compensarea producţiei surselor regenerabile de energie.

Existenţa unei infrastructuri corespunzătoare pentru gaz natural în România, posibilitatea utilizării în viitor a resurselor din Marea Neagră dar şi eventualele resurse de gaze din argile gazeifere pot sta la baza realizării unui sistem energetic în care gazele naturale pot avea o contribuţie importantă la asigurarea siguranţei în funcţionare a sistemului energetic în prezenţa surselor regenerabile de energie cu variabilitate ridicată. Pe de altă parte, având în vedere variabilitatea în aprovizionarea cu produse petroliere şi variabilitatea consumului acestor produse, securitatea în alimentarea cu energie a utilizatorilor impun dezvoltarea unor importante mijloace de stocare. La realizarea şi la gestionarea acestora trebuie luate în consideraţie efectele probabile asupra mediului ambiant, atât în funcţionare normală cât şi în cazul unor accidente.

Din punct de vedere tehnologic, realizarea unor prospecţiuni seismice pentru depistarea de noi resurse, creşterea adâncimii de forare, dezvoltarea tehnologiilor pentru forare în zone greu accesibile impun o reconsiderare continuă a resurselor de petrol şi evaluarea acestora din punct de vedere al posibilităţilor economice şi tehnice de valorificare. Datele prezentate în cadrul lucrărilor RTF-4 au reliefat existenţa acestor resurse în România, nivelul lor probabil, soluţii practice pentru valorificarea acestora, dar şi

cristina

Highlight

30 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei dificultăţile tehnice şi legislative care trebuie depăşite. Studiile privind cunoaşterea acestor resurse trebuie să fie însoţite de realizarea de echipa-mente şi tehnologii pentru explorarea şi exploatarea lor. Dezvoltarea de noi tehnologii în domeniul rafinării, dar şi exigenţele din ce în ce mai ridicate ale utilizatorilor şi responsabililor de mediu au stimulat continuarea de studii pentru obţinerea de produse cu caracteristici superioare şi cu nivel mai redus de poluare în procesele de utilizare. Desigur că, în acest sens, un rol important îi revine învăţământului superior în domeniu, prin amplele programe de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, dar şi prin pregătirea viitorilor specialişti.

Lucrările prezentate în timpul dezbaterilor precum şi intervenţiile participanţilor la discuţii au fost de un ridicat nivel ştiinţific şi cu multe concluzii practice. Din păcate, printre participanţii la lucrările mesei rotunde, cei din mediul decizional şi cei ai factorilor de maximă importanţă din industria de profil nu au avut o pondere importantă.

Este necesară existenţa unui organism pentru coordonarea industriei de ţiţei şi gaze din România. În acest sens s-a stabilit ca în agenda din luna august 2014 a CNR-CME să se includă o întâlnire cu toţi factorii respon-sabili din această industrie, cel puţin cu cei prezenţi la masa rotundă.

Evoluţia industriei de ţiţei şi gaze din România se poate aprecia analizând direcţia şi dinamica ei de dezvoltare. În general această direcţie este tributară situaţiei moştenite. Dinamica poate fi coordonată şi dirijată la nivel naţional şi aici trebuie intervenit pentru o evoluţie pozitivă, eficientă. În urma discuţiilor din cadrul mesei rotunde pot fi puse în evidenţă următoarele concluzii şi recomandări principale:

Întâlnirea între specialiştii din cercetare, explorare, constructori de echipamente de foraj, stocare şi transport, producţie, contractori de foraj, exploatare combustibili fosili este foarte utilă pentru consolidarea industriei de profil şi dezvoltarea sustenabilă şi responsabilă în zonă;

Siguranţa şi securitatea operaţiunilor din industria de petrol şi gaze, standardele şi sistemele de management ale contractorilor trebuie să fie compatibile cu condiţiile specifice şi de protejare a mediului ambiant;

Este necesară o mai bună colaborare între învăţământul superior de specialitate (UPG – Ploieşti, Facultăţile de Geologie ale Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Institutul de Mine din Petroşani) cu actorii importanţi din sectorul de industrie ţiţei şi gaze, exploatări miniere pentru o mai bună legătură a acestora cu practica, dar şi pentru asigurarea unor specialişti de valoare pentru viitor, aşa cum şi-a propus şi programul Viitorii Lideri Energeticieni din România – VLER, din cadrul CNR-CME;

Deoarece domeniul ţiţei şi gaze este relativ nou în preocupările CNR-CME, pregătirea FOREN 2016 ar trebui demarată încă de pe acum, după un program minuţios care trebuie bine stabilit în cadrul Consiliului Ştiinţific al CNR-CME.


WORK STUDY SESSIONS (WSS)

Cele trei Ateliere de lucru de tipul „Workshop Study Session – WSS“

au reprezentat o secţiune distinctă în cadrul FOREN 2014 şi au analizat trei teme distincte, descrise în cele ce urmează:

WSS 1: „Cooperarea regională între

organizaţiile ştiinţifice şi universităţi“

WSS 1 a avut loc în ziua de 23 iunie şi a debutat cu lucrarea doamnei profesor Ecaterina Andronescu „Trendence Graduate Barometer 2013 – Romanian Business Edition“. Lucrarea conţine rezultatele unui studiu statistic la nivel european realizat printre studenţii din ani terminali, maste-ranzi şi doctoranzi cu privire la experienţa lor universitară şi aşteptările pe care aceştia le au privind încadrarea în piaţa muncii. Au fost prezentate distinct valori procentuale pentru Universitatea Politehnica Bucureşti (UPB), pentru România, precum şi valori medii la nivel european. Impresionează (şi uneori surprinde) optimismul/idealismul respondenţilor din cadrul UPB. Astfel, 100% dintre aceştia declară că pentru ei este mai importantă împlinirea profesională decât salariul şi apreciază că studiile efectuate le oferă o pregătire optimă pentru piaţa muncii (procentele la nivel european fiind de 52% şi respectiv 46%). Doar 50% îşi fac griji pentru viitoarea carieră profesională (la nivel naţional – 70% şi la nivel european – 62%). 85,2% dintre respondenţii din UPB consideră că există o legătură strânsă a cursurilor teoretice cu practica şi că universitatea pe care au urmat-o are o reputaţie importantă în rândul angajatorilor (la nivel european: 55,6% şi respectiv 58,7 %).

Tendinţa de căutare a unui loc de muncă în străinătate are un caracter general, ponderea celor care îşi declară această intenţie fiind de 28,6 % în cadrul UPB şi de 30,0 % la nivel european. Pe de altă parte, 29,7% dintre absolvenţii Universităţii Politehnica nu doresc să-şi schimbe domiciliul la angajare. În timp ce la nivel european doar 12,5 % ar condiţiona să rămână acasă.

Companiile multinaţionale (Oracle, OMV Petrom, Vodafone, Raiffeisen Bank, Procter & Gamble etc.) sunt angajatorii cei mai atractivi pentru absolvenţii UPB.


„O poveste de succes pentru cercetarea academică şi industrială – consorţiul de cercetare în maşini hidraulice al Universităţii Laval“ a fost prezentată de profesorul asociat Gabriel Dan Ciocan de la Universitatea Laval (Canada). Rezultatele obţinute au fost foarte utile atât pentru industrie, cât şi pentru universitate (dezvoltarea bazei materiale, publicarea de lucrări ştiinţifice etc.). Ele au justificat continuarea cercetărilor în cadrul unei noi etape, pentru grupurile mai recente.

„Parteneriatul PETROM Grup cu mediul academic“ a făcut obiectul lucrării prezentate de domnul Cristian Secoşan. Petrom a iniţiat şi dezvoltat parteneriate cu Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, Universitatea Politehnica Bucureşti, Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti, cu Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti etc. Pregătirea profesională a salariaţilor a fost şi este o preocupare constantă: în ultimii şapte ani au participat la cursuri profesionale 13.800 salariaţi, numărul orelor de curs ridicându-se la 240.000.

Lucrarea „Rolul cooperării ştiinţifice între companiile producătoare de echipamente, universităţi şi institute de cercetare“, prezentată de domnul Dumitru Manea de la ALSTOM ACS România, a cuprins un volum bogat de informaţii privind cercetarea ştiinţifică la nivelul companiei multina-ţionale pe care o reprezintă şi care este activă în 100 de ţări. S-a reţinut faptul că în ultimul exerciţiu financiar compania a alocat 733 milioane de euro activităţilor de cercetare şi dezvoltare.

În cadrul atelierului, doamna Gloria Popescu (ISPE) a prezentat lucrarea „Interdisciplinaritate – consolidarea conexiunii între CDI şi mediul de afaceri“, redactată de un colectiv din cadrul ISPE Bucureşti. Dintre dificultăţile înregistrate în derularea proiectelor, au fost prezentate printre altele: lipsa de resurse, în special cele financiare, dar şi umane cu calificări de excelenţă; costuri administrative mari; lipsa garanţiilor pentru credite bancare; dificultatea evaluării valorii de piaţă a activităţilor CDI, înainte de succesul comercial; lipsa culturii inovative la nivelul managementului IMM-urilor, al întreprinderilor mari şi din industrie; politica întreprinderii este mai puţin preocupată de cercetare şi mai mult focalizată pe comer-cializarea rezultatelor şi pe profit; dificultatea identificării şi integrării în consorţii naţionale/internaţionale; parteneriatele de tradiţie deja constituite sunt greu de pătruns.

Ca recomandări au fost relevate: crearea unui fond de finanţare CDI care să asigure corespondenţa H 2020 cu FSI, asigurând astfel conexiunea între CDI şi piaţă; participarea naţională la programele de co-finanţare (ex. ERA.NET Co-Fund CCS); iniţierea unui mecanism inovativ financiar de sprijin pentru industria care investeşte în CDI.

Doamna Daniela Scripcariu – CEO şi doamna Camelia Tătărău – HR Development Manager la firma Tractebel Engineering SA au prezentat lucrarea „Planuri de dezvoltare a carierei profesionale în sectorul energetic“.


Profesorul dr. ing. Florin Tănăsescu, în lucrarea sa „Probleme actuale ale energeticii versus nevoia de a găsi, prin cooperare regională, soluţii din partea şcolii, instituţiilor de cercetare şi asociaţiilor profesionale“ a subliniat faptul că este necesară promovarea unui program de cercetare-dezvoltare pe termen mediu şi lung, cu obiective şi termene de realizare, în care componenta internaţională să aibă un rol important. Unirea eforturilor financiare în interesul comun poate conduce la rezolvarea mai rapidă a unor probleme, în special de interconectare.

Domnul Minti Harry, în lucrarea „De la energia fosilă la energia de mâine“ a abordat o gamă foarte diversă de probleme începând cu formarea universului şi structura sa actuală, formarea sistemului solar şi apariţia vieţii pe Pământ, erele geologice etc. şi până la descrierea în termeni medicali a modului în care organismul uman preia în beneficiu propriu energia din alimente (şi care, la rândul său, este energie de sorginte solară).

WSS 2: „Eficienţa energetică – politici, măsuri, cele mai bune practici“

În cadrul WSS 2, care s-a desfăşurat în

ziua de 24 iunie, au fost prezentate lucrările: „Eficienţa energetică, biomasa şi încălzirea centralizată“ – autor Cătălin Dragostin, director SC Energy Serv, „Proiecte de eficienţă energetică prin ENERGOBIT ESCO“ – autor Tudor Alexandru Socea, „Rolul şi locul ICPE ACTEL în dezvoltarea soluţiilor eficiente cu convertoare statice de putere“ – autor Ion Potârniche, director general ICPE ACTEL, „Piaţa de eficienţă energetică din România – o piaţă de 5 miliarde de euro“ – autori Corneliu Rădulescu, director DRAEE şi Corneliu Rotaru, director DMPEE, ambii din cadrul ANRE. Au mai fost de asemenea prezentate lucrările „Lecţii învăţate din programele de eficienţă energetică ale BERD în România“ realizată de un colectiv de specialişti de la Tractebel Engineering condus de doamna Daniela Scripcariu, „Sistemul de management energetic (EnMS) OVM Petrom“, autor Mădălin Apostol, managerul departamentului de proiecte speciale de la PETROM; „Transpunerea Directivei 27/2012 privind eficienţa energetică“, autor Corneliu Rădulescu, director general ANRE; „Politici de reducere a consumului de energie în clădiri“, autor Serban Danciu, country manager în cadrul Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE); „Dalkia – partener local în domeniul eficienţei energetice“, autor Lavinia Săniuţă.


Rapoartele prezentate şi discuţiile din cadrul WSS 2 au evidenţiat câteva idei, concluzii şi recomandări deosebit de clare şi importante. Astfel, având în vedere performanţele actuale din România, mai mult decât pentru alte ţări, eficienţa energetică reprezintă un mijloc important pentru dezvoltarea sustenabilă. Eficienţa energetică consolidează securitatea alimentării cu energie, reduce necesarul de energie primară, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod viabil, îmbună-tăţeşte competitivitatea industriei, rentabilizează investiţiile, asigură dezvoltarea economică, creează noi locuri de muncă şi conduce la facturi de energie suportabile. Pentru a răspunde rapid provocărilor din domeniul eficienţei energetice, România trebuie să adopte legi stabile, previzibile, în mod transparent şi uşor de implementat care să atragă investiţii importante şi să asigure punerea în aplicare a reglementărilor aprobate. Trebuie îmbunătăţită colaborarea inter-instituţională la nivelul autorităţilor guvernamentale competente; trebuie pus în aplicare procesul de consultare între acestea şi mediul de afaceri, mediul academic şi utilizatori. Deciziile trebuie să se bazeze pe studii de impact (analize cost-beneficiu), iar rezultatele studiilor de impact trebuie să fie supuse consultării publice.

WSS 3: „Resurse si tehnologii energetice – centrale electrice

curate pe combustibili fosili“

WSS 3 a avut loc în ziua de 25 iunie 2014, în prezenţa doamnei Elena Nekhaev, director de programe în cadrul Consiliului Mondial al Energiei şi a domnului Patrick Weckes de la Mitsubishi Hitachi Powers Systems Europe care a şi prezentat raportul: „Tehnologii cu înaltă eficienţă pentru centralele electrice“ cu referire la istoria realizărilor/proiectelor firmei sale în ultimele decenii (după 1955), precum şi proiectele în curs de realizare, cu informaţii convingătoare privind evoluţia parametrilor tehnici şi cu numeroase exemplificări.

Lucrarea: „Asigurarea flexibilităţii în operare la termocentrala cu ciclu combinat Brazi – 24 de luni de la punerea în funcţiune“, prezentată de domnul Alexandru Dănuţ Popescu, a subliniat că centrala de la Brazi are o capacitate instalată de 860 MW şi o eficienţă de 57%, fiind proiectată să funcţioneze în

regim de bază. Condiţiile de pe piaţa energiei şi mediul de reglementare au impus însă funcţionarea centralei în regim flexibil. Acest lucru a fost determinat de necesitatea balansării producţiei de energie eoliană şi a avut un impact important (şi negativ) din punct de vedere tehnic şi economic,

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 35 prin creşterea numărului de defecte la echipamente, afectarea gradului de oboseală al materialelor, reducerea duratei de viaţă, reducerea valorilor indicatorilor de disponibilitate şi scăderea eficienţei tehnice şi economice în exploatare.

Ca o concluzie, domnul Dan Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Craiova a subliniat faptul că principiile şi regle-mentările care guvernează piaţa energiei electrice din România defavo-rizează total funcţionarea centralelor termoelectrice, mai ales a celor pe cărbune. În numeroase documente oficiale se insistă asupra rolului strategic al cărbunelui indigen (lignit). Au fost realizate lucrări importante de reteh-nologizare (cu costuri la fel de importante), iar performanţele centralelor au crescut. Promovarea surselor regenerabile (în particular a energiei eoliene), în contextul scăderii consumului şi a necesităţii funcţionării CNE Cernavodă pune centralele pe cărbune într-o situaţie de netă inferioritate. Astfel, produ-cătorii de energie din surse eoliene vând energia electrică produsă la preţuri derizorii, întrucât îşi recuperează costurile cu ajutorul certificatelor verzi. Energia electrică produsă în regim variabil este preluată întotdeauna de sistem, indiferent de situaţia consumului în momentul respectiv. Astfel, centralele termoelectrice au ajuns sa aibă rol de reglaj al graficului de sarcină a sistemului, ceea ce reprezintă o anomalie tehnică şi economică.

ÎNTÂLNIREA REGIONALĂ A COMITETELOR MEMBRE ALE CME DIN REGIUNEA CENTRALĂ ŞI

EST EUROPEANĂ

În ziua de 24 iunie, CNR-CME a organizat Întâlnirea Regională a Comi-tetelor Membre WEC din Europa Centrală şi de Est, întâlnire care are loc în fiecare an, la iniţiativa CNR-CME, pentru consolidarea cooperării regionale între comitetele membre ale CME din această parte a Europei.

Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa unui mare număr de personalităţi din conducerea executivă a Consiliului Mondial al Energiei, atât în calitate de moderatori, cât şi de vorbitori: domnii Cristoph Frei – Secretar General al CME, Leonhard Birnbaum – vicepreşedinte CME pentru Europa, Einari Kisel – manager CME pentru Europa, Slav Slavov – manager dezvoltare regională ş.a. Din partea Comitetelor naţionale membre au participat

36 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei reprezentanţi din Austria (Robert Kobau – secretar), Letonia (Namej Zeltins – preşedinte), Estonia (Mihkel Härm – secretar), Bulgaria (Konstantin Stamenov – membru), Polonia (Lidia Gawlik – membru), Rusia (Tatiana Namonova – secretar, Victor Molodyuk – membru, Andrey Dokukin – membru), Cehia (Petr Veselsky – secretar), Serbia (Miodrag Mesarovic – secretar, Nicola Tomasovic – membru), România (Gheorghe Bălan – director executiv, Virgil Muşatescu, Elena Ratcu, Victor Vernescu – consilieri, Violeta Pera – membru secretariat executiv, Luminiţa Durău şi George Popescu – membri VLER). De asemenea la întâlnire au mai participat reprezentanţi din următoarele ţări, în calitate de invitaţi: EAU (Matar Al Neyadi, Rashed Al Alili, Fatima Al Foora), Brazilia (Felipe Dias, Gabriella Motta), Federaţia Rusă (Yury Sentiurin-secretar de stat, Nadezda Lyubovskaya – Ministerul Energiei, Zahanna Seliverststova, Artem Alekseev, Nikita Koroteec – Operatorul de transport al energiei electrice).

Scopul întâlnirii a avut ca ţinte: lan-sarea unor mesaje din partea domnilor Leonhard Birnbaum şi Christoph Frei către participanţi, ideea principală a acestor mesaje fiind sublinierea impor-tanţei cooperării regionale şi utilizarea tuturor mijloacelor statutare în acest sens; discuţii şi aprecieri asupra felului în care

comitetele naţionale membre ale CME din regiunea central şi est europeană şi-au îndeplinit angajamentele luate în cadrul întâlnirii regionale anterioare, desfăşurate în Bucureşti, în 20-21 martie 2013 şi agreate printr-un Protocol de Colaborare; convenirea, prin dezbatere, asupra posibilităţilor de îmbună-tăţire a cooperării între comitetele naţionale membre din regiune; prezen-tarea opiniilor asupra viitorului forum regional, FOREN 2016, în mod special legate de:

propuneri şi discuţii privind tema forumului; propuneri şi discuţii privind „Main Events – Evenimentele

Importante“ ale Forumului; participanţii la FOREN 2016. În cadrul întâlnirii, reprezentanţii a trei comitete naţionale membre ale

CME (Brazilia, Rusia, Emiratele Unite) au prezentat ofertele pentru găzduirea Adunării Generale CME din 2019.

Din concluziile întâlnirii se reţin, printre altele: 1. Participanţii au admis că întâlnirea s-a dovedit utilă şi trebuie consi-

derată ca o etapă superioară în dialogul continuu între comitetele naţionale membre CME din Regiune. În acest sens s-au identificat o serie de mijloace şi modalităţi de colaborare.


2. Comitetul Membru Român va coordona acţiunea de identificare a temei principale a viitorului Forum Regional (FOREN 2016) şi a princi-palelor evenimente ale acestuia, în cadrul unui proces colectiv de agreere de către ţările din regiune şi acceptate de către WEC – London Office.

3. Toate aceste aspecte vor fi discutate în cadrul viitoarei întâlniri regionale care va avea loc în anul 2015. Data exactă a acestei întâlniri se va stabili în funcţie de evenimentele CME ale anului viitor, în mod special Adunarea Generală de la Istanbul.

Delegaţia Comitetului Naţional Român a avansat, în cadrul discuţiilor, două propuneri de teme pentru FOREN 2016 şi anume: „Livrarea sigură şi sustenabilă de energie pentru regiunea centrală şi de est a Europei“ şi „Sinergii între ţările din Regiune pentru pieţe sustenabile de energie“, iar subiectele pentru Evenimentele Importante să se refere la:

(1). mix-ul optim de combustibil pentru Regiune, în mod special locul şi rolul energiei nucleare, al surselor regenerabile, al gazului din surse neconvenţionale, al cărbunelui şi al eficienţei energetice;

(2). tehnologii moderne/avansate (3). politici naţionale pentru promovarea dezvoltării sustenabile a secto-

rului energiei (4). pieţe de energie, liberalizare versus reglementare (5). scheme/mecanisme financiare adecvate.

SESIUNI DE COMUNICĂRI TEHNICE (Discussion Sessions – DS)

Accentul principal în Programul Forumului este pus, ediţie de ediţie, pe Secţiunile Ştiinţifice, cinci la număr, fiecare înglobând în medie 29-31 lucrări ştiinţifice, dezbătute în câte cinci grile de timp.

DS 1: „Politici naţionale şi obiective pentru integrarea în

politica energie – mediu a Uniunii Europene. Surse de energie convenţionale şi regenerabile. Mecanisme Financiare“

Având în vedere Directivele Uniunii Europene în domeniul energie-

mediu în cadrul secţiunii s-au dezbătut următoarelor subiecte preferenţiale: Scenarii energetice; Securitatea aprovizionării cu energie; Energia şi Mediul; Accesibilitatea energiei; Tehnologii pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energie.

Din dezbaterea celor 22 referate prezentate s-au desprins o serie de concluzii de actuală oportunitate şi deosebită importanţă economică.

Participanţii au convenit, sintetic, asupra faptului că politica Uniunii Europene în domeniul energiei pentru perioada până în 2020 se bazează pe trei obiective fundamentale, pentru care sunt propuse pachete separate de reformă legislativă şi de reglementare şi anume: Sustenabilitate, Competiti-vitate, Siguranţa în alimentarea cu energie. Aceste trei obiective acoperă întreaga gamă de preocupări şi necesităţi ale societăţii moderne, pornind de la preocuparea pentru schimbările climatice prin reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES) la un nivel care să limiteze efectul de încălzire globală la doar 2°C în plus faţă de temperaturile din era pre-industrială, asigurarea implementării efective a pieţei interne de energie şi, ceea ce nu poate şi nu trebuie neglijat, reducerea vulnerabilităţii în privinţa importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize energetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor. UE este tot mai conştientă de vulnerabilitatea sa prin dependenţa de importurile de energie primară şi de şocurile pe care aceasta le poate produce asupra securităţii energetice. În luările de cuvânt, participanţii, români şi străini au subliniat necesitatea adoptării unei noi politici energetice comune.

Constatând şi evocând faptul că în prezent sectorul energetic din România se confruntă cu dificultăţi majore, participanţii au accentuat

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 39 necesitatea adoptării rapide a unei strategii energetice pe termen lung, transguvernamental, care să contribuie la consolidarea acestuia pentru a evita apariţia unei crize energetice.

Între dificultăţile cu care se confruntă sectorul energetic, dezbaterile au evidenţiat: un cadru instituţional, legislativ şi de reglementare imperfect, instabil şi netransparent, eficienţa energetică scăzută şi pierderile mari de energie în domeniul clădirilor şi sistemelor de termoficare, dezvoltarea dezechilibrată a utilizării surselor regenerabile de energie, situaţia gravă a sistemelor de încălzire centralizată, efectele economice şi sociale ale liberalizării preţurilor energiei. Toate acestea impun perfecţionarea cadrului instituţional prin crearea unor instituţii dedicate planificării strategice, eficienţei energetice, izolării termice a clădirilor, sistemelor de cogenerare şi încălzire centralizată, protecţiei sociale.

S-a relevat, de asemenea, că dezvoltarea viitoare a sectorului energie pe principiile de securitate a alimentării, trebuie realizată prin utilizarea tuturor tehnologiilor care permit apelarea la resurse de energie primară indigenă (huilă, lignit, surse regenerabile), precum şi la tehnologii nucleare.

Pornind de la realitatea că sunt încă multe zone neelectrificate, vorbi-torii au accentuat că electrificarea rurală este o altă problemă importantă în România, ce trebuie urgent rezolvată, inclusiv prin utilizarea resurselor locale şi a tehnologiilor moderne.

DS 2: „Pieţele de energie – pieţe şi planificare. Rolul operatorilor de transport şi de distribuţie în piaţa de energie“

Participanţii la dezbateri au evidenţiat că piaţa de energie electrică din

România este mediul prin care se realizează tranzacţiile de cumpărare şi vânzare a energiei electrice, atât pentru tranzacţiile angro, cât şi pentru vânzările en detaile. Transelectrica şi OPCOM au rol esenţial în asigurarea funcţionării sigure şi stabile a sistemului energetic din România în condiţiile derulării tuturor schimburilor de energie pe baza mecanismelor pieţei. Aceste entităţi economice operează piaţa de echilibrare şi gestionează asigurarea serviciilor de sistem care să permită realizarea în timp real a echilibrului dintre producţia şi energia electrică utilizată.

Integrarea pieţelor de energie electrică la nivelul UE şi cerinţa conectării la reţelele electrice a unui tot mai mare număr de centrale electrice care valorifică resurse energetice regenerabile eoliene, solare, biomasă, hidroenergiei necesită creşterea gradului de informatizare şi automatizare a funcţionării sistemelor energetice interconectate pe arie largă la nivelul întregului teritoriu al UE.


Conceptul de reţele electrice inteligente – Smart Grids este menit să permită asigurarea interoperabilităţii între toate domeniile de activitate din sectorul energetic: producerea, transportul, distribuţia, furnizarea şi utilizarea energiei electrice, piaţa de energie electrică mediul de tranzacţionare care să asigure concurenţa şi să conducă la stabilirea celor mai bune preţuri, domeniul serviciilor conexe sectorului energiei, de mentenanţă, proiectare, operare a sistemelor energetice interconectate şi de operare a pieţelor de energie electrică.

De asemenea, în cadrul DS 2 s-au abordat raporturile dintre piaţa regională de energie electrică şi rolul şi funcţiile operatorilor de transport şi distribuţie în piaţa liberalizată. Au fost de asemenea prezentate lucrări cu caracter de informare, în special cele referitoare la prezentarea cadrului legislativ şi de reglementare a pieţei de energie electrică, precum şi lucrări cu caracter ştiinţific şi de cercetare din domeniile analizei comportării siste-melor electroenergetice în condiţii de piaţă şi din domeniul tehnologiilor şi echipamentelor actuale şi de perspectivă privind reţelele electrice de transport şi de distribuţie.

Autorii de lucrări au analizat modelarea funcţionării pieţelor de energie electrică şi a diferitelor componente ale acestora, modelele de prognoză şi rolul şi importanţa acestora pentru siguranţa funcţionării în exploatarea sistemelor energetice în condiţiile integrării producţiei de energie electrică din resurse regenerabile. De asemenea, au fost abordate o serie de teme de mare actualitate şi importanţă referitoare la securitatea cibernetică a infrastructurilor critice industriale din categoria cărora fac parte şi reţelele electrice de transport şi de distribuţie.

Pe baza materialelor prezentate şi din dezbaterile participanţilor pot fi puse în evidenţă următoarele concluzii şi recomandări:

marii utilizatori industriali sunt afectaţi de creşterile de preţuri finale ca urmare a suportării certificatelor verzi incluse în factură; prezenţa surselor regenerabile în reţeaua de distribuţie necesită o atentă analiză a evoluţiei pierderilor active din reţea şi a indicatorilor de calitate a energiei electrice;

există un potenţial important al energiei geotermale pentru a fi valorificat ca sursă de încălzire dar şi ca o componentă a centralelor de cogenerare;

sursele regenerabile de energie au un rol important în asigurarea dezvoltării sustenabile a economiei;

studiile efectuate pentru îmbunătăţirea sistemelor componente ale centralelor solare pot avea un rol important în asigurarea unei ponderi sporite a acestor surse în mix-ul energetic al ţării;

prezenţa surselor de generare distribuită în reţelele de medie tensiune şi dezvoltarea sistemelor de măsurare inteligentă necesită elaborarea unui nou model de reţea şi un nou model de afaceri.


DS 3: „Energia nucleară şi

surse regenerabile de energie“ În cadrul celor cinci grile de timp avute la dispoziţie un număr de 119

autori au prezentat 46 lucrări, cu participarea a 40 de entităţi din ţară şi din străinătate (din sectoarele de producere şi de distribuţie a energiei electrice, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, regii autonome, centre univer-sitare, institute ale Academiei Române). Între participanţi şi autori s-a remarcat numărul sporit al tinerilor absolvenţi ai învăţământului universitar românesc, care au dat dovadă de profesionalism în elaborarea lucrărilor dar şi în susţinerea acestora în plenul Secţiunii.

Pe parcursul desfăşurării lucrărilor s-a demonstrat că atât energia nucleară, cât şi energia provenită din surse regenerabile oferă soluţii la problemele energetice ale Uniunii Europene, răspunzând celor trei cerinţe ale politicii energetice formulate în „Iniţiativa 20-20-20”: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, promovarea unui mix energetic care să includă cel puţin 20% energie din resurse energetice regenerabile şi creşterea eficienţei energetice cu 20%. Secţiunea de comunicări a cuprins două subiecte preferenţiale dedicate energiei nucleare şi trei subiecte asociate energiei produse din surse regenerabile.

Din lucrările şi dezbaterile susţinute în plen, s-au desprins cel puţin trei mesaje de importanţă majoră:

1) Trebuie accelerate operaţiunile pentru punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă pentru asigurarea unui mix energetic echilibrat şi sustenabil la nivel naţional. România dispune de infrastructura şi de potenţialul tehnic şi uman pentru derularea întregului ciclu nuclear (prelucrarea materialului fisionabil, fabricarea elementelor combustibile CANDU, operarea centralelor nucleare, tratarea şi depozitarea deşeurilor radioactive), cu suport ştiinţific şi tehnic, de cercetare şi inginerie tehno-logică de peste 40 de ani.

2) Pentru noile obiective nucleare România trebuie să introducă noi concepte de reactoare cu neutroni rapizi, de generaţia a IV-a, în conformitate cu strategia europeană pentru tehnologii energetice, în vederea asigurării securităţii energetice la nivel naţional şi european pe termen mediu şi lung, având în vedere beneficiile asociate accesului şi contribuţiei la dezvoltarea unei tehnologii de vârf, a racordării cercetării româneşti la priorităţile cercetării europene.

3) Exploatarea şi utilizarea resurselor regenerabile trebuie să se facă în acord cu strategia naţională.


DS 4: „Petrol şi gaze – surse convenţionale

şi neconvenţionale“ Dezbaterile s-au desfăşurat în cadrul a cinci paneluri, având înscrise un

total de 30 de lucrări transmise din ţară şi din străinătate, dintre care 24 au fost prezentate/susţinute în plen. Majoritatea lucrărilor au abordat probleme de mare importanţă şi actualitate privind explorarea, evaluarea, exploatarea, procesarea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia hidrocarburilor, respectiv ţiţei/gaze şi, în special, gaze naturale din zăcăminte convenţionale şi neconvenţionale. Lucrările au abordat probleme fundamentale, teoretice, tehnologice, practice/industriale, economice, legislative precum: studii/ cercetări geologice şi geofizice complexe privind structurile/zăcămintele cu potenţial ridicat de gaze naturale neconvenţionale (argile gazeifere – shale gas şi roci dure – tight gas) şi convenţionale, de pe teritoriul României (onshore), respectiv din platforma continentală a Mării Negre (offshore). De asemenea, au fost abordate şi aspecte privind unele structuri/formaţiuni geologice, convenţionale şi neconvenţionale, de ţiţei/gaze. Au fost puse în evidenţă tehnici, tehnologii, utilaje şi scule specifice pentru forarea sondelor şi exploatarea zăcămintelor convenţionale şi neconvenţionale de gaze naturale şi, respectiv ţiţei, inclusiv pentru sondele orizontale de lungime mare. Unele lucrări au analizat în profunzime problemele privind fracturarea hidraulică din punct de vedere al utilajelor, metodelor şi tehnologiilor de realizare, cât şi al impactului pe care acest procedeu îl are asupra mediului (aer, apă, sol, faună, floră, climă, seismicitate, radiaţii s.a.), precum şi asupra comunităţilor locale. Au fost analizate şi problemele privind reabilitarea zăcămintelor mature de ţiţei şi gaze, în vederea creşterii factorului final de recuperare al hidrocarburilor din acestea; înmagazinarea în depozite subterane, transportul şi distribuţia gazelor naturale, inclusiv interconectarea sistemelor de transport dintre România şi ţările vecine; aspecte ecologice, impactul asupra mediului şi eventuale riscuri în cadrul exploatării hidrocar-burilor în general şi al gazelor naturale în special, din cadrul zăcămintelor naturale convenţionale şi neconvenţionale. Au fost propuse strategii tehnico – economice şi impactul economic, la nivel naţional şi local al exploatării gazelor naturale din zăcăminte convenţionale şi neconvenţionale; s-au discutat aspecte legislative naţionale, europene şi internaţionale, privind exploatarea hidrocarburilor în general şi mai ales a gazelor naturale şi a ţiţeiului din zăcăminte neconvenţionale, precum şi cele legate de mediu şi protecţia acestuia.


Au fost, de asemenea, discutate şi Concluziile raportului CENTGAS privind gazele naturale din argile gazeifere versus recomandările Comisiei Europene privind exploatarea acestor gaze (gazele de şist/shale gas) pentru cazul României. Un număr de 16 specialişti care au lucrat la raportul CENTGAS privind gazele naturale din argile gazeifere, întocmit sub coordonarea CNR – CME, au prezentat lucrări în cadrul acestei secţiuni, iar şase specialişti au prezentat lucrări pe aceeaşi temă la alte secţiuni sau în cadrul meselor rotunde şi al workshop-urilor.

Principala concluzie care a rezultat din lucrările şi discuţiile celor cinci paneluri este aceea că în ultimii 25 – 35 de ani, producţia de hidrocarburi (ţiţei şi gaze) din România a scăzut dramatic, la circa un sfert faţă de maximele istorice, din cauza atât declinului natural al zăcămintelor mature aflate în exploatare de foarte mult timp, cât şi reducerii extrem de mari a investiţiilor, respectiv a lucrărilor de prospectare/explorare pentru descoperirea şi valorificarea unor zăcăminte noi. Rata de înlocuire a rezervelor (RIR) în perioada ultimilor 20 de ani a devenit şi continuă să fie subunitară, între 0,4... 0,8. Mişcarea anuală a fondului de rezerve dovedite şi producţie s-a înscris pe o traiectorie descrescătoare.

Privitor la gazele naturale, de la maximul istoric atins în anul 1986, de peste 36 mld.m3 s-a ajuns în anul 2013 la circa 9 mld. m3, deci la un sfert faţă de un consum industrial şi casnic de aproximativ 14 mld. m3, diferenţa fiind acoperită prin import din Federaţia Rusă. Situaţia este mult mai gravă în ceea ce priveşte producţia de ţiţei, care a scăzut îngrijorător, ajungând să acopere doar 30% ... 40% din necesarul intern, acesta fiind prelucrat integral de către OMV Petrom în Rafinăria Brazi. Diferenţa de ţiţei necesară consumului intern se importă din alte ţări (Rusia, Kazakstan ş.a.), fiind prelucrat în principal în rafinăriile Petrotel Lukoil Teleajen şi Rompetrol Rafinare Petromidia Năvodari. În aceste condiţii, se impune de urgenţă dezvoltarea masivă a investiţiilor pentru lucrările de explorare/evaluare şi apoi de exploatare a unor noi zăcăminte de gaze naturale, atât conven-ţionale, în special offshore din Marea Neagră, cât şi neconvenţionale, respectiv din argile gazeifere (gaze de şist/shale gas) şi roci dure (tight gas), cu precădere onshore.

Pentru ţiţei trebuie demarate urgent lucrări de explorare şi ulterior de exploatare a unor zăcăminte convenţionale şi neconvenţionale, la adâncimi mari (peste 3000 m ... 4000 m), precum şi stimularea, prin tehnologii moderne, a zăcămintelor mature aflate în exploatare, pentru creşterea, cât mai mult posibil, a factorului de recuperare/cantităţii de ţiţei extrase din acestea. Se impune, de asemenea, dezvoltarea, completarea şi modernizarea reţelelor/ conductelor pentru transportul şi distribuţia hidrocarburilor şi, în mod cu totul special, a gazelor naturale, inclusiv interconectările cu ţările vecine, precum şi

44 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei creşterea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor în vederea creşterii siguranţei energetice naţionale, din acest punct de vedere.

În ansamblu, s-a apreciat că legislaţia românească actuală pentru sectorul minier în general şi pentru industria de petrol şi gaze în special, precum şi cea referitoare la protecţia mediului sau din alte domenii apropiate/complementare, acoperă în totalitate şi domeniul explorării şi exploatării gazelor naturale şi a ţiţeiului din zăcăminte neconvenţionale. Trebuie totuşi făcute unele îmbunătăţiri, precizări, particularizări şi/sau completări, mai ales pentru cazul zăcămintelor neconvenţionale de hidro-carburi şi sectorul off shore.

Se impune luarea unor măsuri urgente la nivel parlamentar, guverna-mental şi local, pentru stimularea şi dezvoltarea rapidă a investiţiilor, respectiv a lucrărilor de explorare şi exploatare a ţiţeiului şi a gazelor naturale, domeniu vital pentru economia naţională şi pentru societatea românească în ansamblu. Pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei din România, balanţa energetică reprezintă un punct sensibil, prin deficitul de aport al unor purtători de energie.

Trebuie, în acelaşi timp, desfăşurată o campanie mediatică amplă şi complexă prin toate canalele media, precum şi prin contacte directe, pentru explicarea şi informarea ştiinţifică corectă atât a populaţiei, cât şi a ONG-urilor privind importanţa vitală pentru România de a explora, exploata şi valorifica gazele naturale şi ţiţeiul din zăcăminte convenţionale şi neconvenţionale, cu respectarea strictă a tehnologiilor specifice, a legilor şi reglementărilor naţionale, europene şi internaţionale, pentru evitarea apariţiei oricărui risc major din punct de vedere tehnic/tehnologic, atât pentru populaţie, cât şi pentru mediul ambiant.

Remarcabil este faptul ca marea majoritate a lucrărilor prezentate au avut un ridicat nivel ştiinţific şi tehnico – ingineresc, au abordat probleme de mare importanţă şi actualitate pentru industria de petrol şi gaze, cu propuneri şi concluzii originale, extrem de importante şi utile.

În premieră, o lucrare din cadrul acestei secţiuni a prezentat o evaluare cantitativă a resurselor de gaze neconvenţionale (shale gas, tight gas, coal bad methane) cantonate în subsolul României, resurse estimate pe baza datelor actuale şi în conformitate cu metodologiile internaţionale de calcul.

DS 5 : „Cărbune şi tehnologii curate pentru cărbune“ DS 5 a cuprins cinci paneluri în care au fost prezentate 16 lucrări dintr-un

total de 23 de lucrări cuprinse în program. Principalele probleme abordate s-au referit la: tehnologii moderne de extragere şi valorificare a cărbunelui; reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi a noxelor de la termocentralele pe

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 45 cărbune; captarea, stocarea şi depozitarea dioxidului de carbon în formaţiuni geologice; extragerea şi valorificarea gazului metan din zăcământul de cărbune din Valea Jiului; rolul combustibililor fosili în mix-ul energetic; tehnologii inovative şi eficiente pentru termocentralele pe cărbune; studiu comparativ al energeticii pe cărbune între România, Grecia şi Anglia.

Dintre cele mai importante concluzii şi recomandări ale lucrărilor şi discuţiilor se reţin:

în mineritul carbonifer subteran din România se obţin indicatori tehnico-economici modeşti, ca urmare, în primul rând, a dotării tehnice învechite şi a lipsei investiţiilor;

dacă în tehnologiile actuale de extragere şi valorificare a cărbunelui nu se vor produce schimbări radicale, costul materiilor prime şi al energiei electrice va trebui să crească puternic şi în acelaşi timp este posibil să crească pericolul unor crize locale şi chiar regionale;

drumul transformărilor radicale al tehnologiilor de extragere, procesare şi utilizare eficientă a cărbunelui este unul singur: înlocuirea vechilor metode şi mijloace tehnologice de producţie cu altele mai noi, chiar bazate pe alte principii; în viitorul apropiat vor trebui să se extragă din subsol numai componentele utile, deci extragerea trebuie să se „contopească“ cu prelucrarea în subsol, astfel încât să se ajungă de la extragerea la nivel de masă fragmentată (extragerea cu „bucata“) la extra-gerea la nivel de „ion, moleculă, atom“;

există deja posibilităţi reale de brichetare a lignitului; proiectul integrat pentru captarea dioxidului de carbon de la

Termocentrala Paroşeni şi utilizarea acestuia pentru creşterea gradului de extragere a metanului din straturile de cărbune (în special „virgine“) din Valea Jiului trebuie susţinut şi generalizat.

Participanţii au atras atenţia că restrângerea drastică sau chiar lichidarea activităţii miniere în bazinele Valea Jiului şi Oltenia au afectat şi afectează un număr de persoane de 8...10 ori mai mare decât efectivele disponibilizate de la obiectivele respective. De aceea, zăcămintele de cărbune trebuie să fie considerate strategice, fiind în fapt o mare bogăţie naţională, cu un rol deosebit în asigurarea securităţii energetice, mai ales în situaţii de criză. Pentru asigurarea securităţii energetice a ţării este nevoie de o prognoză ştiinţifică care să definească sarcini economice şi termene de îndeplinire a lor, cu luarea în considerare a posibilităţii zăcămintelor, capacităţii de producţie, preţurilor pe piaţa mondială, cerinţelor interne şi externe. Este nevoie şi de o prognoză a scenariilor defavorabile.


Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei: 90 de ani de brand energetic românesc

(Seminar)

În data de 24 iunie 2014 s-a desfăşurat, în sala Drepturile Omului, seminarul „CNR-CME: 90 de ani de brand energetic românesc“.

În cadrul evenimentului, vicepreşedintele Asociaţiei Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, domnul Dan Ioan Gheorghiu, a prezentat câteva date istorice şi a subliniat între altele: „Consiliul Mondial al Energiei – World Energy Council este cea mai mare organizaţie mon-dială cu activitate în domeniul energiei şi al mediului. Înfiinţată în anul 1924, organizaţia are în prezent comitete membre în aproape 100 de ţări ale lumii (96 în 2013), Comitetul Naţional Român al CME (CNR-CME)

fiind unul dintre membrii fon-datori. De-a lungul timpului, Consiliul Mondial al Energiei şi-a păstrat statutul de organizaţie non-guvernamentală şi non-profit, ceea ce i-a confirmat încă o dată obiectivitatea şi realismul cu care

a întocmit toate programele pe care le-a derulat. În cele nouă decenii de activitate, Consiliul Mondial al Energiei şi-a menţinut şi dezvoltat rolul de principală organizaţie mondială în domeniul energiei”. Vorbind despre nobila iniţiativă a scoţianului Daniel Dunlop, care lucra în industria britanică a energiei electrice, de a mobiliza specialiştii şi guvernele din marea majoritate a ţărilor lumii pentru a pune în centrul preocupărilor aportul pentru refacerea economiilor distruse de prima conflagraţie mondială a secolului al XX-lea, vorbitorul a reprodus îndemnurile vizionarului scoţian: „oamenii de ştiinţă, inginerii şi economiştii care şi-au pus la dispoziţie cunoştinţele şi talentul pentru realizarea unor maşini şi mijloace de distrugere în timpul primului război mondial, ar putea şi ar trebui/au obligaţia să contribuie la reconstrucţia industriei energetice din Europa, industrie grav afectată de efectele războiului, dar de care depinde repunerea pe picioare a economiilor ţărilor respective“.

Delegaţia României participantă în anul 1924, la Wembley – Londra, la conferinţa inaugurală şi de constituire a Consiliului Mondial al Energiei a fost compusă din profesorii Constantin D. Buşilă şi Constantin I. Budeanu care, întorşi în ţară, au convins guvernul liberal şi pe regele Ferdinand de a înfiinţa o organizaţiei profesională, componentă a Conferinţei Mondiale a Energiei, actualul CME. În felul acesta, România s-a constituit ca membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, ajungând acum la vârsta de 90 de ani de activitate continuă.


CNR, din 1997, şi-a dobândit personalitate juridică, prin constituire ca ONG neguvernamental şi non-profit. În finalul alocuţiunii sale, vicepreşedintele Dan Gheorghiu a spus: „În prezent, activitatea acestei Asociaţii profesionale a crescut an de an , ajungând să cuprindă peste 140 de membri colectivi din mediul de producţie şi de distribuţie, mediul academic şi universitar din toate laturile energiei: petrol, gaze, cărbune, nuclear, hidro şi al energiei electrice, dar şi din domeniul protecţiei mediului şi al surselor regenerabile de energie. Ca recunoaştere a prestigiului pe plan naţional şi regional, din anul 2012 Forumul energiei organizat de CNR-CME o dată la doi ani a fost ridicat la nivel de Forum Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Iată că, acum, la cea de a 90-a aniversare a existenţei sale, CNR-CME se află la un nou examen: lucrările celei de a 12-a ediţie a Forumului regional al energiei, eveniment tehnico-ştiinţific şi expoziţional care a cunoscut, ediţie de ediţie, acumulări calitative de înalt prestigiu“.

În intervenţia sa, domnul Cristoph Frei, secretar general al CME, a felicitat Comitetul Membru din România pentru succesele obţinute în cei 90 ani de activitate, pentru reuşitele sale privind dezvoltarea comunităţii de specialişti, pentru construcţia unui sistem energetic puternic şi adaptat cerinţelor secolului al XXI-lea. Atât la congresul de înfiinţare, cât şi la celelalte congrese ale CME au fost abordate cele mai importante teme legate de electrificarea industrială şi rezidenţială. (Domnia sa a citat, în context, chiar şi definiţia leninistă a comunismului ca sumă între socialism şi electrificare).

Se poate spune că CME a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea economică globală, la creşterea nivelului civilizaţiei umane şi la coagularea eforturilor pentru acoperirea necesarului de energie al societăţii în dezvoltare. Situaţia actuală, deosebit de complexă, pe piaţa globală de energie impune dezvoltarea unei noi strategii în domeniul energiei şi a unor noi modele de utilizarea a acesteia. În toţi aceşti ani, Comitetul Membru Român a fost alături de CME pentru analizarea problemelor privind energia pe plan mondial şi elaborarea de soluţii sustenabile pentru acoperirea necesarului de energie al unei societăţi cu o dezvoltare impresionantă. Domnul Frey a apreciat aportul sectorului energie la dezvoltare economică a ţării. În context, a urat succese comunităţii de specialişti din domeniul energie din România.

La rândul său, domnul Leonhard Birnbaum, vicepreşedinte pentru Europa al CME a subliniat faptul că CNR-CME este unul din membrii de bază ai Consiliului Mondial al Energiei. Prezenţa timp de 90 de ani în activitatea Consiliului Mondial al Energiei este apreciată prin participarea sa activă şi prin activitatea desfăşurată în ţară pentru rezolvarea problemelor din domeniul energie. Participarea activă a marilor personalităţi ştiinţifice

48 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei din domeniu la activitatea Comitetului Membru Român a avut un rol important în dezvoltarea sectorului energetic, astfel că în prezent România are un sistem energetic puternic ce poate asigura necesarul de energie pentru dezvoltarea economică a ţării. Domnia sa a adresat cele mai calde felicitări membrilor CNR-CME mărturisindu-şi aprecierea că specialiştii din România vor asigura şi pe viitor managementul adecvat al schimbărilor din acest domeniu deosebit de dinamic al oricărei economii.

În cadrul Seminarului, a fost lansată lucrarea Monografică „CNR-CME – 90 de ani de brand energetic în România”. În numele autorilor, Monografia

CNR-CME a fost prezentată de domnul Victor Vernescu – consilier CNR-CME şi autorul principal al lucrării.

În partea a doua a Seminarului a fost acordată medalia jubiliară şi volumul Monografiei CNR-CME, atât cel complet în limba română, cât şi compendiul în limba engleză

unor personalităţi marcante din domeniul energie. Medalia jubiliară are pe avers efigia lui Constantin Buşilă, iar pe revers o imagine ce sugerează naşterea CNR-CME.

Au primit volumele şi medalia jubiliară: a) Personalităţi ale CME care au participat la

activităţile CNR-CME din cadrul FOREN 2014: Christoph Frei – secretar general, Elena Nekhaev – director de program, Slav Slavov – manager pentru dezvoltare regională, Einar Kisel – manager regional pentru Europa, Leonhard Birnbaum – vicepreşedinte pentru Europa, Sandra Winkler, Yuri Senturin.

b) Membri fondatori ai Asociaţiei CNR-CME: Iosif Constantin Bilegan, Mircea Cârdu, Dan-Ioan Gheorghiu, Florin Teodor Tănăsescu, Ioan Jelev, Virgil Muşatescu, Teodor-Ovidiu Pop, Ionuţ Purica, Gabriel Popescu, Artemiu Vanca, Anton Vlădescu, Mircea Tarţa, Corneliu Rotaru.

c) Preşedinţi şi secretari generali ai CNR-CME: Aureliu Leca, Victor Vaida, Iulian Iancu, Jean Constatinescu, Vasile Rugină, Gheorghe Bălan.

d) Personalităţi ale CNR-CME: acad. Prof.dr. Marius Sabin Peculea, doamna Hermina Albert, domnul prof.dr. Miron Laurenţiu Goia;

e) Autorii Monografiei CNR-CME: Victor Vernescu, Elena Ratcu, Nicolae Golovanov, Magdalena Cuciureanu.

WORKSHOP VLER: Viitorii Lideri Energeticieni ai României

Un moment deosebit în desfăşurarea FOREN 2014 l-a reprezentat Atelierul de Lucru organizat de membrii programului Viitorii Lideri în Energie din România (VLER), iniţiat şi coordonat de CNR-CME.

Evenimentul, organizat în ziua de 26 iunie 2014, a avut ca temă „Energia într-o lume în schimbare“ şi s-a desfăşurat sub principiul: „Cheia schimbării se află în mâna tinerei generaţii“.

Moderatorii evenimentului, Elena Ratcu, consilier CNR-CME şi manager al Programului VLER şi conferenţiar dr. Lucian Toma, şef Program VLER au subliniat printre altele: „Lumea este în schimbare, energia este în schimbare, noile tehnologii avansează în ritm galopant, ne schimbă viaţa şi ne influenţează viitorul. Cheia schimbării se află în mâna generaţiilor de azi şi de mâine, iar viitorul energiei aparţine tinerilor ce pot oferi soluţii concrete şi viabile provocărilor uriaşe cu care se confruntă în prezent sectorul energetic, precum şi răspunsuri pertinente celor trei mari probleme ale trilemei energiei de azi (securitatea alimentării cu energie, schimbările climatice şi inegalitatea socială) identificate de Consiliul Mondial al Energiei. Tinerii, cu implicarea, determinarea şi capabilităţile lor, pot reinventa energia prin implementarea noilor tehnologii. Avem nevoie de energie, avem nevoie de tineri, avem nevoie de responsabilizarea lor prin implicare directă şi pe termen lung în realizarea de investiţii sustenabile pentru mari proiecte energetice. Viitorii Lideri Energeticieni ai României – VLER – pot transforma visele în realitate. Generaţia VLER capătă din ce în ce mai mult contur şi începe să devină o voce sonoră în peisajul energeticii româneşti“.

Atelierul de lucru a adunat în jurul mesei de dezbateri peste 60 de tineri, cărora li s-au alăturat experţi de marcă în domeniul energeticii româneşti. Workshop-ul a beneficiat de salutul domnului Einari Kisel, coordonatorul regional pentru Europa Centrală şi de Est din cadrul Consiliului Mondial al Energiei, care a fost impresionat de modul de structurare al atelierului, de inteligenţa tinerilor participanţi, de eficienţa şi seriozitatea lucrului în echipă demonstrate în cursul evenimentului. Domnul Kisel a apreciat că Programul VLER este cel mai bine organizat program destinat tinerilor energeticieni dintre toate ţările membre ale Consiliului Mondial al Energiei din Europa centrală şi de Est şi că intenţionează generalizarea modului de lucru şi de structurare a acestuia la nivelul tuturor Comitetelor Membre ale Consiliului Mondial al Energiei.


Desfăşurat într-un stil modern, axat pe lucrul în echipă, atelierul de lucru a abordat patru din cele mai actuale subiecte energetice: 1) Smart Grids, 2) Dezvoltarea sustenabilă prin eficienţa energetică, 3) Energia, o afacere corectă, 4) Piaţa locurilor de muncă în energie şi formarea viitorilor energeticieni. Acestea au fost analizate şi dezbătute în mod interactiv de către toţi participanţii. Discuţiile au fost conduse de team-leaderii fiecăreia din cele patru echipe formate ad-hoc din toţi tinerii participanţi din sală care, pe baza unui intens brain-storming de 30 de minute, au identificat primele cele mai importante trei vulnerabilităţi şi trei posibile soluţii pentru fiecare subiect în parte, prezentându-le apoi auditorilor. Team-leaderii celor patru echipe, care sunt şi membri VLER (George Constantin, Mihai Vilt şi Florian Mihalce, Luminiţa Durău şi Livia Chiţu), împreună cu tinerii participanţi din sală au demonstrat un bun profesionalism, cunoaşterea contextului energetic la nivel naţional, european şi mondial, o capacitate de sinteză ieşită din comun, cunoaş-terea lucrului în echipă propriu workshop-urilor de nivel internaţional, curajul de a-şi expune şi susţine opiniile în public şi, ceea ce este cel mai important, au convins auditoriul că energetica româneasca are un viitor sigur în materie de lideri şi de dezvoltatori ai sistemului. Subiectele dezbătute, vulnerabilităţile şi soluţiile identificate reflectă percepţia tinerilor specialişti care activează în sectorul energie-mediu privind stadiul actual de dezvoltare şi modul în care ei înţeleg măsurile ce se impun pentru creionarea unui viitor energetic sustenabil. Mesajele transmise de generaţia VLER ar trebui să fie un bun semnal pentru energeticienii cu experienţă. Rezultatul workshop-ului invită la reflecţii.

Declaraţia VLER- FOREN 2014 Ca un corolar al participării tinerilor membri ai Programul VLER

al CNR-CME la FOREN 2014, a fost redactată „Declaraţia Viitorilor Lideri Energeticieni din România – VLER“, diseminată tuturor comite-telor membre ale CME din regiunea ECE şi promovată în mass-media. Mai jos se prezintă câteva fragmente din Declaraţia VLER-FOREN 2014, astfel:

Ca parte a Programului «Future Energy Leaders» din cadrul Consiliului Mondial al Energiei, CNR-CME a iniţiat şi coordonează Programul Viitorii Lideri Energeticieni ai României – VLER – şi acordă întregul său suport tinerilor angajaţi în sectorul energie-mediu, încurajând dezvoltarea noastră profesională, promovarea ideilor noi şi originale, îmbunătăţirea comunicării la nivel naţional şi internaţional, dezvoltarea

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 51 calităţilor noastre de potenţiali viitori lideri energeticieni care să participe la dialogul naţional şi global al CME şi contribuie la creionarea soluţiilor energetice pentru mâine.

FOREN 2014 ne-a oferit o excelentă oportunitate de a colabora împreună, de a lucra în echipă, de a ne susţine şi promova ideile noi şi de a participa la activităţile CNR-CME.

Cheia schimbării se află în mâna tinerei generaţii, este leitmotivul principal al Programului VLER.

Conjugându-ne eforturile în lunile care au precedat FOREN 2014, am reuşit să identificăm şi să concretizăm subiectele dezbătute în cadrul FOREN 2014, să abordăm un mod de lucru inedit în cadrul Workshop-ului VLER, să etalăm prototipuri inteligente în cadrul standului VLER de la Expo FOREN 2014 şi să elaboram mesajele VLER pe care dorim să le împărtăşim în cele ce urmează:

1. Smart Grids... Mai mult decât o reţea, mai complex decât un concept – o idee despre o lume în schimbare, puterea evoluţiei şi motivaţia unei noi generaţii. A crea o viziune şi a trece la acţiune. A ne uni pentru a izbândi. Un drum plin de speranţă şi aşteptări, fără cale de întoarcere. Mai puţin despre materiale şi tehnologii şi mai mult despre oameni, pentru că oamenii sunt energie şi energia naşte idei. Iar astăzi, mai mult ca oricând, ideile sunt invulnerabile.

2. Dezvoltarea sustenabilă prin eficienţă energetică este cea care ne poate aduce dezvoltare economică, crearea de locuri de muncă trecând la o economie cu emisii scăzute de carbon, contribuind la reducerea schimbării climatice şi protejând mediul. O viziune a investiţiilor pe termen lung în centralele de producere a energiei, în reţele electrice şi contoare inteligente şi în schimbarea comportamentului utilizatorului final nu poate decât să aducă echipamente performante din punct de vedere energetic şi oameni mai informaţi şi mai preocupaţi de creşterea eficienţei energetice şi de utilizarea eficientă a resurselor ţinând seama şi de protejarea mediului.

3. Pentru creionarea unui mediu economic solid, cu fundamente sănătoase, este nevoie de predictibilitate, responsabilitate, recunoaşterea culpabilităţii şi transparenţă în întreg procesul legislativ care determină viitorul industriei energetice. Factorii politici determină de multe ori viitorul acestei industrii ei afectând în mare măsură planurile investiţionale ale utilizatorilor individuali şi/sau industriali, precum şi planurile investiţionale ale producătorilor şi operatorilor de servicii de sistem. Piaţa de energie din România are nevoie de o viziune clară asupra poziţiei pe care doreşte să şi-o însuşească în piaţa energiei europeană/globală. Din

52 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei păcate, până la acest moment paşii făcuţi în acest domeniu au fost timizi, România nefiind capabilă să îşi asume rolul de lider regional. Din punctul nostru de vedere, pentru a putea atinge un asemenea nivel, avem nevoie de investiţii în cercetare/dezvoltare, de investiţii în sensul producerii de combustibili şi energie competitivă şi trebuie să creăm mecanismele prin care putem asigura un echilibru optim între cerere şi ofertă.

4. Atragerea, angajarea, încurajarea şi motivarea constantă a tinerilor bine pregătiţi profesional reprezintă condiţie sine-qua-non pentru dezvoltarea armonioasă a unei companii. Soluţia este aplicarea acestei politici la scară largă, la nivel de economie naţională. Pentru obţinerea unui capital uman valoros peste ani, este nevoie ca angajatorii să investească din timp în potenţialul tinerilor pentru a-i forma, a-i dezvolta şi a contribui astfel la eficientizarea afacerii proprii. Este nevoie de politici şi programe eficiente de integrare, dezvoltare şi retenţie a generaţiilor, formând din acestea o platformă de bune practici.

Generaţia VLER se declară pregătită să răspundă cu succes provocărilor actuale ale industriei energetice din România. Este nevoie doar ca mesajelor enunţate mai sus să li se acorde, la nivel superior de decizie, atenţia cuvenită.

LUCRĂRI PREMIATE

Ca la fiecare ediţie, şi în această ediţie a FOREN 2014 au fost acordate premii celor mai bune lucrări prezentate în cadrul sesiunilor de comunicări tehnice (DS).

Secţiunea de comunicări DS 1 Premiul I: lucrarea S1-1 „Un punct de vedere privind dificultăţile

majore şi şansele de comunicare ale sectorului energetic românesc“, autor: prof.em.dr.ing. Aureliu Leca

Premiul al II-lea: lucrarea S1-5 „The Influence of future EU Energy-Envileiment Policy on Polish Energy Sector by 2050“ autori: Gawlik Lidia şi Mokrzycki Eugeniusz, Mineral and Energy Economy Research Institute of the Polish Academy of Science, Poland

Premiul al III-lea: lucrarea (S1-2) „Priorităţi pentru Strategia Energetică a României“, autor dr.ing. Alexandru Valeriu Binig, Deloitte Consulting

Premiul pentru secţiunea Tineret: lucrarea S1-25 „Utilizarea biomasei agricole la producerea energiei electrice şi energiei termice în cogenerare“, autori: Roxana Cruceanu, Ioana Cristina Dima – ISPE

Secţiunea de comunicări DS 2 Premiul I: lucrarea S2-59 „Soluţie pentru îmbunătăţirea stabilităţii

sistemului electroenergetic: studii de caz cu privire la reţeaua de transport din România“, autori: drd. ing. Costel Constantin – Transelectrica, ing. Rădoi Cristian-Transelectrica, prof. em. dr. ing. Mircea Eremia, UPB, prof. dr. ing. Constantin Bulac – UPB

Premiul al II-lea: lucrarea S2-48 „Calitatea energiei electrice şi sursele regenerabile în piaţa de energie electrică din România“, autori: Carmen Stănescu şi Doina Ilişiu – Transelectrica, prof. dr. ing. Petru Postolache – UPB, Dorel Stănescu – filiala de distribuţie Transilvania Sud Braşov, Dan Apetrei şi Adela Vintea – Elasco Energie

Premiul al III-lea: lucrarea S2-12 „Informaţie şi măsurare în reţelele inteligente de energie”, autor. prof. dr. ing Mihaela Albu – UPB

Premiul pentru secţiunea Tineret: lucrarea S2-43 „Perspective de transport la tensiune continuă utilizând convertoare de tip VSC“, autori: Alisa Manoloiu – UPB, prof. dr. ing. Mircea Eremia – UPB


Secţiunea de comunicări DS 3 Premiul I: lucrarea S3-50 „Echipamente moderne de comutaţie

dezvoltate de ICPE – aplicaţii industriale“, autori: Alexandru Radulian şi Nicolae Mocioi, ambii ICPE

Premiul al II-lea: lucrarea S3-25 „Prezentarea proceselor specifice degradării generatorului de abur“, autor: Dumitra Lucan, ICN Piteşti

Premiul al III-lea: lucrarea S3-19 „O analiză bazată pe metoda elementelor finite aplicată la defectarea suporţilor conductei de by-pas a turbinei“, autori: Alexandru Gheorghiţă, Radu Bilegan, Ştefan Nicolici, CITON

Premiul pentru secţiunea Tineret: lucrarea S3-48 „Noua variantă constructivă a staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice pentru clădiri şi case inteligente“, autori: Bogdan Vărăticeanu, Paul Minciunescu, Viorel Stanciu, Constantin Nicolescu, ISPE

Secţiunea de comunicări DS 4 Premiul I: lucrarea S4-8 „Potenţialul de gaze de şist al unor

structuri din România (Shale Gas Potential of the Romanian Platform Units)“, autori: Atanasiu Nicolae, UPB; Brânzilă Mihai, Univ. Al. I. Cuza Iaşi; Seghedi Antoneta, GeoEcoMar Bucureşti; Tabără Daniel, Univ. Al. I. Cuza Iaşi

Premiul al II-lea: lucrarea S4-19 „Optimizarea conceptelor pentru exploatarea zăcămintelor mature de gaze (Optimization Concepts for Exploration at Mature Gas Fields)“, autori: Tătaru Argentina, Florinel Suţoiu, Sinescu Bogdan, SNGN ROMGAZ SA Mediaş

Premiul al III-lea: lucrarea S4-30 „Reabilitarea zăcămintelor mature de gaze prin urmărirea sondelor tubate (Mature Gas Fields Rehabilitation by Cased Hole Survey)“, autori: Dincă Ispasian, SNGN ROMGAZ SA Mediaş, Manciu Ion, SNGN ROMGAZ SA Mediaş, Tătaru Constantin, SNGN ROMGAZ SA Mediaş, Lulea George, SNGN ROMGAZ SA Mediaş.

Premiul pentru secţiunea Tineret: lucrarea S4-12 „Sonde sigure pentru gaze de şist şi exploatarea depozitului subteran pentru gaze (Secure Wells for Shale Gas and Underground Storage Gas Exploitation)“, autori: Mihail Gheorghiţoiu şi Bogdan Mureşean, SC AMROMCO Ploieşti.

Secţiunea de comunicări DS 5 Premiul I: lucrarea S5-14 „Teste preliminare efectuate la grupul

nr. 3 S.E. Rovinari pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot“, autori: Marius Bîzga – Rovinari TPP şi Popescu Ion – C.E. Oltenia.


Premiul al II-lea: lucrarea S5-3 „Scenarii bazate pe huila de Valea Jiului“, autori: Nicolae Iliaş, Iosif Andraş, Sorin-Mihai Radu, Iosif Gruneanţu, George Chiril, Florin Mârza, Eduard Mija, Inga Roşioru, Universitatea din Petroşani

Premiul al III-lea lucrarea S5-25 „Brichetarea lignitului o soluţie pentru obţinerea de combustibil ecologic“, autori: Daniel Antonie, Ionuţ Predoiu, Sorin Bălăcescu, Sucursala Divizia Minieră, CEO Tg. Jiu

Premiul pentru secţiunea Tineret: lucrarea „Cărbunele din Oltenia – soluţie sigură a energeticii româneşti“, autor: Ionuţ Predoiu.

EXPO FOREN 2014

Dacă în urmă cu doi ani, la ediţia FOREN 2012, organizatorii aveau un anume grad de scepticism în ce priveşte posibilitatea strângerii unui număr suficient de solicitanţi pentru ocuparea tuturor standurilor expoziţionale organizate (scepticism dovedit nerealist), la ediţia a 12-a, din 2014, beneficiind şi de un spaţiu

mai generos şi de un circuit al participanţilor net favorabil vizitării standurilor FOREN 2014 s-a înregistrat un oarecare recul, atât cu privire la numărul expozanţilor, cât şi cu privire la amploarea produselor şi serviciilor ofertate.

Pozitivă a fost, totuşi, structura produselor şi a serviciilor care au făcut obiectul fiecărui stand, anul acesta reprezentând, din acest punct de vedere, un salt calitativ atât al tehnologiilor şi al produselor expuse, cât şi al serviciilor puse la dispoziţia pieţei energetice şi de protecţie a mediului.

Expoziţia Tehnică FOREN 2014 a fost organizată în Sala Unirii din Palatul Parlamentului, asigurând pentru fiecare stand un plus de suprafaţă utilă, precum şi toate utilităţile necesare bunei funcţionări a echipamentelor expuse pe tot intervalul de cinci zile de desfăşurare a lucrărilor Forumului Regional al Energiei – FOREN 2014.

Ca un element de noutate, la deschiderea oficială a expoziţiei, în dimineaţa zilei de duminică 22 iunie 2014 a fost lansat Imnul Energiei, o inspirată creaţie muzicală care aparţine domnului Mihai Georgescu-Miţă şeful formaţiei Bere Gratis, imn ce a asigurat, în principal, fondul sonor al întregii manifestări, fiind reluat ca un leit motiv în fiecare pauză a lucrărilor Forumului.

Deschiderea expoziţiei a consemnat o amănunţită trecere în revistă a fiecărui stand expoziţional în parte, în prezenţa unor personalităţi politice şi profesionale din România şi din străinătate, dar şi a unui numeros public.

Ca de fiecare dată, Compania Transelectrica a surprins şi la această ediţie a EXPO FOREN 2014 printr-un stand cu totul original, realizat în tehnologie 3D şi care a reprezentat o noutate absolută în ceea ce priveşte concepţia creativă si realizarea tehnică. Standul Transelectrica a avut un

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 57 design arhitectural inedit, creat din policarbonat transparent, printat cu desene tehnice reprezentând imagini ale instalaţiilor şi produselor energetice. Ecranul de 3 metri înălţime a fost atracţia evenimentului, inserat cu folie de cristale nano pe care s-au proiectat printr-o tehnologie de vârf – realitate augmentată a activităţilor Transelectrica, precum şi preluarea de pe pagina de website a companiei (prin mijlocirea Dispecerului Energetic Naţional) a datelor SEN în timp real, şi anume structura producţiei de energie electrică (hidro, cărbune, nuclear, eolian, hidrocarburi, fotoelectrice, biomasă), nivelul de utilizare etc. În centrul standului s-a aflat sigla Transelectrica în format tridimensional luminată cu LED-uri, creând astfel o eleganţă deosebită şi o armonie perfectă a standului expo.

Un stand bine organizat şi cu informaţii complete, prezentate de un personal profesionalist a fost dezvoltat de Complexul Energetic Oltenia. Această apreciere a fost confirmată şi de faptul că standul era permanent vizitat de participanţii la FOREN şi/sau de persoane venite special pentru vizitarea expoziţiei tematice.

Un stand primitor şi cu informaţii diseminate într-un cadru prietenos a prezentat, şi în acest an, societatea Electrica în calitate de reprezentant al Electrica Grup (Electrica Furnizare, trei companii de distribuţie: Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Distribuţie Transilvania Nord, precum şi Electrica Serv).

Păstrând tradiţia pe care şi-a făurit-o prin prezenţa la toate celelalte unsprezece ediţii anterioare, firma SIEMENS a ţinut ca şi la această ediţie să „dea răspunsuri“ şi soluţii pentru tehnologiile şi echipamentele energe-tice. Standul său a ţinut să demonstreze capacitatea firmei de a se face necesar-utilă bunei funcţionări a oricărui sistem energetic, oricărei instalaţii electroenergetice.

Foarte reprezentativ pentru modul de adaptabilitate la piaţa de materiale energetice şi chiar cu posibilitatea de schimbare a profilului de producţie a fost standul organizat de SC Electromagnetica, unitate economică aflată într-o permanentă competiţie cu ea însăşi şi cu „suratele“ din piaţa de echipamente electrice şi electronice. Beneficiind de un management flexibil

58 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei şi inteligent care îmbină creativ experienţa cu tinereţea, Electromagnetica oferă pieţei şi scule şi matriţe, servicii de proiectare, subcontractare pentru produse şi subansambluri electronice, mase plastice şi matriţe, producţie şi furnizare de energie electrică din surse regenerabile. În noile condiţii ale industriei autohtone, Electromagnetica şi-a stabilit ca obiect de activitate soluţii de iluminat cu LED-uri, echipamente electrice şi electronice destinate furnizării şi distribuţiei energiei electrice în reţeaua de joasă tensiune, echipamente destinate transportului feroviar ş. a. cu care unitatea, ce şi-a sărbătorit de curând 80 de ani de existenţă, reuşeşte să spargă pe mai departe valurile transformărilor economice.

Vizitatorii Expoforen au putut găsi soluţii de servicii şi echipamente pentru industria energetică la standul ICPE ACTEL care a prezentat siste-me şi echipamente de comandă şi control, echipamente de excitaţie statică, soluţii de alimentare pentru transportul electric ş.a.

Un stand interesant şi atractiv a prezentat SMART, etalând performanţa şi gama de servicii în domeniul activităţilor de reparaţii şi întreţinere pentru instalaţiile de înaltă tensiune.

Prin tradiţie, aşa cum şi-a obişnuit clienţii tradiţionali, Energomontaj (SAEM) s-a prezentat şi la această ediţie cu un stand care, deşi mai puţin complex ca cele din incinta perimetrului Club-Bazin de la Neptun, dar cu un personal capabil să răspundă calificat, furnizând informaţii complete, a răspuns exigenţelor solicitărilor potenţialilor clienţi.

Dispuse pe acelaşi culoar şi parcă în oglindă şi-au prezentat serviciile şi ofertele de aparatură de măsurare şi control firmele ARC Braşov şi SEBA Dynatronic, aflate parcă într-o competiţie de complementaritate pusă în slujba propriilor beneficiari aflaţi cu prioritate în sistemul energetic.

General Turbo, lider în România pentru echipamente necesare centra-lelor nucleare, a prezentat, în standul propriu, soluţii şi echipamente de putere, diferite game de turbine, motoare electrice şi generatoare, oferte de servicii şi de antreprenoriat.

Într-un stand, redus la un singur modul, ALSTOM şi-a prezentat şi la această ediţie soluţiile proprii de infrastructură energetică cu experienţa deja dobândită în cele peste 100 de ţări în care a acţionat şi acţionează, beneficiind de profesionalismul a peste 92.000 de specialişti şi personal calificat de execuţie, ceea ce i-a permis să ajungă la cifre de afaceri de peste 127 miliarde de euro.

Adrem Invest s-a prezentat cu eleganţă şi persuasiune într-un stand inteligent conceput pentru ca, într-un spaţiu rezonabil, să acopere toată gama de servicii oferită de această firmă, de la procesele inginereşti la cele de

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 59 automatizări şi SCADA, de la servicii integrate la soluţii energetice din surse regenerabile şi la protecţia mediului.

Bine conceput şi operaţional s-a prezentat şi standul societăţii CONPET, societate aflată printre unităţile de sprijin al secretariatului executiv CNR pentru organizarea FOREN 2014.

Cu rigorile de calitate cu care deja şi-a obişnuit clienţii şi vizitatorii s-a prezentat şi de această dată firma Nova Industrial SA, impresionând prin profunzimea soluţiilor adoptate şi înaltul profesionalism al serviciilor asigurate clienţilor tradiţionali, conferind astfel siguranţă de piaţă şi lărgirea arealului potenţial de servicii şi beneficiari.

Schneider Electric România s-a prezentat şi în 2014 cu un stand bine articulat şi suficient de persuasiv cu soluţii moderne, eficiente şi flexibile în domeniul Smart Grids.

Un interesant stand, cu echipamente în funcţiune şi cu parametri de înaltă clasă de calitate a fost organizat de firma AEM Timişoara, ce se dovedeşte că rămâne lider de piaţă pentru aparatura de măsurare şi înregistrare în domeniul energetic. Asigurat cu personal calificat şi de aleasă amabilitate, în cadrul standului se puteau face demonstraţii în direct ceea ce a mărit gradul de atractivitate şi impactul asupra vizitatorilor, virtuali clienţi.

Standul realizat de Viitorii Lideri Energeticieni din România – VLER a reuşit ca în cel mai scurt timp să capteze atenţia specialiştilor de marcă. Realizat de studenţi din anii II si III ai Facultăţii de Energetică de la Univ. Politehnica Bucureşti, standul VLER a etalat o interesantă gamă de exponate şi prototipuri, realizate cu propriile lor forţe: bobina Tesla, centrala fotoelectrică, turbina eoliană cu ax vertical, sistemul de management al consumului, robotul Sumo, generatorul de curent electric, vehicul cu perna de aer, toate au surprins prin ingeniozitate şi demonstrează o bună pregătire a tinerilor viitori energeticieni.

Au beneficiat de standuri şi şi-au produs serviciile partenerii media ai CNR-CME, The Diplomat, Focus Energetic, Energynomics, Petroleum Review, precum şi prestigioasa editură cu profil tehnic AGIR.

Standuri bine organizate cu echipamente de ultimă generaţiue au prezentat şi firmele Axpo Energy, Scando Trading, Electroalfa, ERC Technic GmbH, Modpack System srl, Teletrans, Aplind-Triveni, Roxtec Ro srl, Enel România, Multigama Tech, Eximprod Grup.


Un stand special a fost organizat de Comitetul Naţional Membru din Emiratele Unite, fiind gestionat de o delegaţie din Abu-Dhabi pentru promovarea intenţiei de organizare în Emirate a celui de al 24-lea Congres al CME din 2019.

Un cuvânt de sincere mulţumiri trebuie adresat firmei DK Expo, partener de încredere al CNR-CME, care a demonstrat încă o dată înaltul său profesionalism şi servicii de calitate oferite cu mare disponibilitate, operativitate şi amabilitate organizatorilor şi firmelor expozante.

Echipa de organizare a FOREN 2014

FOREN 2014 ÎN DATE ŞI CIFRE Sesiunea de deschidere a FOREN 2014, Evenimentele Importante şi

toate sesiunile de comunicări tehnice din cadrul Forumului au fost moderate de personalităţi marcante din mediul academic, parlament, guvern, companii din domeniul energie-mediu din ţară şi din străinătate.

Peste 200 vorbitori de cel mai înalt nivel, printre care miniştri, lideri ai industriei energetice, experţi şi cercetători, reglementatori, personalităţi eminente din mediul academic şi reprezentanţi ai organismelor neguverna-mentale din ţară şi din străinătate au încercat şi, în parte au reuşit, să găsească răspunsuri la cele mai presante probleme tehnice cu care se confruntă în prezent industria regională a energiei.

Deşi condiţiile de spaţiu din sălile Palatului Parlamentului ofereau posibilităţi superioare de organizare, iar Secretariatul Executiv CNR-CME s-a străduit să păstreze la cotele ediţiei anterioare (FOREN 2012) preţul de închiriere a standurilor, totuşi expoziţia tematică de la ediţia FOREN 2014 nu a acoperit decât 48 de spaţii din cele 63 puse la dispoziţie de organizatori.

O situaţie similară s-a înregistrat în ocuparea grilelor de timp puse la dispoziţie pentru Mesele Rotunde corporatiste, din cele 32 puse la dispoziţie de organizatori fiind utilizate doar 14. Toate acestea, pe cale de consecinţă, s-au reflectat în situaţia financiară a întregului Eveniment. Foren 2014 a fost primul din cele 12 ediţii care nu s-a putut încadra în bugetul aprobat, încheindu-se cu o semnificativă sumă pe minus. Sintetic, situaţia este, aşa cum se prezintă în cele ce urmează.

Perioada efectivă de desfăşurare: 22 /26.06.2014 Locul: Palatul Parlamentului şi Ateneul Român Participanţi români: 730 (din care 241 plătitori de taxă de participare) Participanţi străini: 93 (din care 22 plătitori de taxă de participare) Vorbitori invitaţi la cele 26 de evenimente FOREN 2014: peste

180, din care: 4 evenimente importante: 32 vorbitori 4 Mese Rotunde la nivel de FORUM: 24 vorbitori 3 Workshop-uri cu teme luate din programul CME: 18 vorbitori 1 eveniment aniversar – CNR-CME la 90 de ani: 8 vorbitori 13 Mese Rotunde la nivel corporatist: 42 vorbitori 1 workshop Viitorii Lideri Energetici din România – VLER:

9 vorbitori


Organizarea a trei Grupe de Studii CME: Energy Trilema – 23.06.2014 Global Electricity Initiative – 24.06.2014 Performance of Generating Plants – 24.06.2014

Întâlnirea Regională a Comitetelor Membre CME din Europa Centrală şi de Est – 24.06.2014:

9 Comitete Membre CME (London Office) CNR-CME

Cinci Secţiuni de comunicări tehnice cu peste 150 de lucrări şi 20 de premii acordate

Expo FOREN 2014: 48 de standuri şi 32 firme din ţară şi din străinătate Sponsori FOREN 2014: 36 companii, membri colectivi ai CNR-CME Parteneri media: 14, cu peste 30 reprezentanţi media Activităţi Social Culturale: Coffee break: 22/26.06.2014 Masa oferită sponsorilor şi invitaţilor străini (21.06.2014): 36

participanţi Cocktail de Bun Venit – Ateneul Român (22.06.2014): peste

400 de participanţi Dinner Party McMonis (25.06.2014): 250 participanţi

Spectacol Muzical: Ateneul Român (22.06.2014): Lansarea Monografiei CNR-CME – 90 de ani Acordarea Medaliei jubiliare CNR – CME 90 de ani: 47 persoane Acţiuni suplimentare asociate FOREN 2014: Poiana lui Iocan Imnul Energiei Firma Gerovital Proiectul „Cele mai frumoase sate“ Organizarea de întâlniri între conducerea CNR-CME şi

delegaţii străine participante la FOREN 2014: cu delegaţiile din Abu Dhabi, Federaţia Rusă şi Banca Mondială

MESAJE, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI FOREN 2014

Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN 2014, cu tema „Energia de mâine – de la viziune la realitate“ organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, sub patronajul Consiliului Mondial al Energiei şi în colaborare cu Comitetele Naţionale Membre CME din Europa Centrală şi de Est a fost unanim apreciat de participanţii la evenimentele tehnice, expoziţionale şi sociale drept un eveniment reuşit. Prin conţinutul evenimentelor organizate, structura temelor abordate, concluziile şi recomandările desprinse, lista persoanelor participante, în linii mari FOREN – 2014 a fost, într-adevăr, un real succes. Faptul că lucrările premiate de la cele cinci secţiuni ştiinţifice au avut, în majoritate, autori tineri este deosebit de îmbucurător şi plin de speranţe pentru viitor.

FOREN 2014 a oferit participanţilor o analiză în profunzime a pro-blemelor energetice din zona central şi est europeană şi, de asemenea, o platformă de educaţie în domeniu, în măsura în care energia rămâne un subiect mereu actual în vieţile noastre ale tuturor.

Pe baza lucrărilor prezentate, a intervenţiilor şi discuţiilor din cadrul Evenimentelor Importante şi ale Sesiunilor de Comunicări din cadrul FOREN 2014 s-au desprins o serie de mesaje cheie, concluzii şi reco-mandări care vor fi transmise comunităţii energetice, factorilor de decizie, reprezentanţilor guvernamentali şi structurilor politice din ţară şi din regiu-nea central şi est europeană pentru analizare şi viitoare direcţii de acţiune.

MESAJE CHEIE Europa trebuie să uite de iluzia că va beneficia pe viitor de energie

ieftină. În schimb trebuie să-şi întărească instituţiile şi să se poziţioneze foarte bine la capitolul inovaţie pentru a atrage investiţii. Fiecare regiune a lumii are particularităţi diferite: Asia are forţă de muncă ieftină, spre exemplu, America de Nord are energie ieftină, Irakul are energie ieftină, Australia la fel, însă Europa nu are energie ieftină. Dacă nu avem energie ieftină şi forţă de muncă ieftină, atunci este nevoie de instituţii puternice şi de stabilitate politică pentru a putea atrage capitalul. La fel, avem nevoie de tehnologie şi inovaţie. La acest capitol, Europa se poate poziţiona foarte

64 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei bine. Deci, uitaţi de iluzia că Europa va avea energie ieftină, acest lucru nu se va întâmpla. Europa trebuie să aibă instituţii puternice şi trebuie să crească pe partea de inovaţie. (Christoph Frei, secretar general CME – Londra)

Evenimentul are loc într-un moment important în care au loc mutări

importante pe agenda europeană în sectorul energetic, dar şi în România unde este în curs de elaborare strategia energetică a ţării. (Răzvan Nicolescu – ministru delegat pentru Energie, România)

Lucrările prezentate în cadrul FOREN 2014 au un rol important în

definirea direcţiilor viitoare ale sectorului energie, acoperă un spectru larg de probleme, abordează cele mai importante subiecte ale prezentului şi oferă idei şi soluţii pentru dezvoltări în sectorul energie. Dezvoltarea economică nu poate fi separată de creşterea în continuare a necesarului de energie, astfel încât securitatea energetică va fi un punct important pe agenda CME, iar energia va avea o importanţă socială din ce în ce mai mare. (Elena Nekhaev – director de programe CME – Londra)

Industria energetică se află într-o etapă de redefinire a politicilor

energetice. Se impune o a treia revoluţie industrială, definită ca o combi-naţie între sursele regenerabile de energie şi societatea interconectată. Reindustrializarea este o necesitate geostrategică, ea fiind singurul proiect unificator din punct de vedere democratic şi politic. Dezvoltarea durabilă a României depinde de asigurarea unui echilibru optim între ponderea serviciilor şi a activităţilor industriale la formarea PIB. (Iulian Iancu, preşedintele CNR-CME)

Sectorul energie a cunoscut o evoluţie deosebit de dinamică. În

prezent se confruntă cu noi probleme determinate de situaţia alimentării cu gaze din Rusia. Este necesară alegerea unui mix energetic adecvat care să includă sursele regenerabile, dar şi resursele fosile, inclusiv cărbune şi energie nucleară pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie a utilizatorilor. (Maricel Popa, Secretar de Stat – Ministerul Economiei, România)

Conflictele din Ucraina, Orientul Mijlociu, Irak etc. impun o nouă

abordare a problemelor de alimentare cu energie a Europei, cu accent pe valorificarea surselor interne şi pe investiţii în explorarea şi exploatarea de noi surse de energie. Asigurarea alimentării cu energie determină stabilitatea economică şi posibilitatea dezvoltării şi trebuie să se bazeze pe mai multe soluţii, dar cele mai importante sunt creativitatea, cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică, fără a neglija orice resursă de energie.

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 65 Accesul la resursele energetice este, în prezent, un punct central pe agenda diplomatică. Rezolvarea problemelor din sectorul energie poate asigura calea spre stabilitate, iar România poate avea un rol important prin resursele ţării, dar şi prin specialiştii pe care îi are. (Radu Pogorean, Secretar de Stat – Ministerul Afacerilor Externe)

România se poziţionează foarte bine pe harta energetică a Europei,

însă trebuie să mai lucreze pentru îmbunătăţirea climatului investiţional. România are foarte multe resurse, este al patrulea producător de gaze din UE, are perspective îmbucurătoare pentru rezervele de gaze necon-venţionale, dar mai sunt lucruri de rezolvat. Este foarte important ca România să atragă investiţii, iar aici contează cât est de echilibrată. Din punctul de vedere al securităţii energetice, România este pe locul 9 din 129 de ţări, ceea ce este extraordinar. Însă, la climatul investiţional, România este pe locul 70, ceea ce arată că trebuie să îmbunătăţească climatul, să lucreze pe partea internă. Riscul politic contează în proporţie de 80% în deciziile de investiţie ale unei companii, astfel că echilibrul este foarte important. (Christoph Frei, Secretar General, CME – Londra)

Suntem obligaţi să susţinem cu toată puterea noastră generaţia care

preia responsabilitatea sistemului energetic. Viitorul energiei aparţine tinerilor care pot oferi soluţii concrete şi viabile provocărilor uriaşe cu care se confruntă în prezent domeniul energetic, respectiv securitatea alimentării cu energie, schimbările climatice şi inegalitatea socială. Viitorii Lideri Energeticieni ai României (VLER) pot transforma visul în realitate. Să avem încredere în ei! (Iulian Iancu – Preşedinte CNR-CME) Apreciem în mod deosebit buna comunicare şi legăturile create în

cadrul FOREN 2014 între specialiştii din domeniul surselor primare (petrol, gaze, cărbune) şi cei din domeniul energiei electrice. Concluziile şi recomandările FOREN 2014 vor fi de un real ajutor Departamentului Energie din cadrul Ministerului Economiei pentru elaborarea strategiei energetice aflate în curs de elaborare. (Mihai Albulescu – Secretar de Stat Ministerul Economiei, România)

Lucrările FOREN 2014 au reprezentat un important succes al

CNR-CME, apreciat în egală măsură de participanţii din ţară şi din străinătate, precum şi de reprezentanţii din conducerea executivă a Consiliului Mondial al Energiei de la London Office. Evenimentul arată implicarea profundă a specialiştilor din Europa Centrală şi de Sud-Est în analiza problemelor stringente ale energeticii româneşti, iar mesajul FOREN 2014 va reprezenta un important document de lucru pentru decidenţii politici şi economici. (Gheorghe Bălan, director general executiv – CNR-CME)


CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Lucrările prezentate, intervenţiile participanţilor, dezbaterile prilejuite de FOREN 2014 au oferit, atât explicit, cât şi implicit, un îndemn la reflecţii şi clarificări asupra viziunilor proprii ale participanţilor, care să furnizeze răspunsuri la dilemele majore ale prezentului şi ale viitorului energetic al UE şi al României.

Abordările sectoriale furnizate de mediul de afaceri, investitori şi producători au confirmat diviziunea între cei implicaţi în activităţi profita-bile şi neprofitabile – ambele cu vulnerabilităţi specifice.

A reieşit, de asemenea, o diferenţă de abordare între reprezentanţii mediului industrial, decidenţii politici, mediul academic şi specialiştii din cercetare-dezvoltare privind finanţarea, mecanismele de piaţă, rolul/ implicarea Statului, priorităţi.

Schimbarea recentă a paradigmei Uniunii Europene, cu deplasarea accentului de la angoasa emisiilor şi impactul de mediu la securitatea energetică va adăuga noi elemente dilematice la portofoliul problematicii strategiilor.

Atât problemele globale cât şi cele sectoriale, cel puţin cele referitoare la conturarea unor imagini clare ale situaţiei actuale şi la creionarea diferitelor viziuni – două componente esenţiale în orice demers strategic – au fost intens discutate şi bine argumentate atât în sesiunile plenare, cât şi în secţiunile tehnice, privitor la:

resurse şi infrastructură: clasice şi neconvenţionale; epuizabile şi regenerabile (respectiv inepuizabile); mix-ul energetic optim; resursa de bază (strategică); reînnoire, restructurare sau modernizare a infrastructurii, investiţii;

producţie, consum, cerere, mecanisme de piaţă: echitate sau competiţie, business pur sau internalizarea aspectelor sociale;

probleme majore: capacităţile de producţie în proporţie de 32% sunt mai vechi de 30

de ani; ponderea deja periculos de ridicată a capacităţilor pe resurse

regenerabile (4.500 MW cu tendinţă de creştere) şi subutilizarea capacităţii clasice instalate în absenţa unor soluţii viabile de stocare/reutilizare a energie produse. Acestea însă solicită investiţii ridicate şi prezintă vulnerabilitate economică. De asemenea, acestea distorsionează piaţa, după unele opinii, mai mult decât „protecţionismul“ clamat la adresa cărbunelui; disponibilitatea este aleatoare şi generează dificultăţi în sistemul de distribuţie, scurtcircuitează fonduri de sprijin exagerat de mari care ar putea fi reorientate către eficientizarea utilizării resurselor clasice.


Actuala structură a producătorilor cu capital de stat bazată pe resursă unică nu este favorabilă niciuneia din resursele „clasice“, avantajând sectoarele „oportuniste” din domeniul privat al „regenerabilelor“;

Aportul industriei româneşti la derularea investiţiilor străine în grupuri energetice pe surse regenerabile este de mărime apreciabilă, dar generos sprijinite prin schema certificatelor verzi, iar factorul de multiplicare asupra creşterii economice este nesemnificativ.

Reprezentanţii „energiei verzi“ deplâng labilitatea sprijinului financiar, iar cei ai „resurselor tradiţionale“ subliniază insuficienţa sau chiar lipsa acestuia. Există voci care cer nediscriminarea în funcţie de resursă a alocării contractelor pentru servicii de sistem, ori acestea cer mai degrabă constanţă şi disponibilitate decât avantaj financiar.

Trebuie asigurată orientarea cercetării/dezvoltării, implicarea ei în mecanismul de strategie şi prognoză, instituţionalizarea şi permanentizarea acesteia din urmă; accentul trebuie pus pe eficientizare energetică, economică sau ecologică. În prezent se remarcă diferenţa între politica UE, care pune accentul pe energia curată faţă de SUA şi China care nu au această preocupare.

Rolul statului trebuie să se manifeste prin diferite scheme de sprijin (ajutor de stat). Noul ghid al Uniunii Europene privind ajutorul de stat poate fi în avantajul operatorilor energetici vulnerabili, pentru a ieşi din cercul vicios: nevoia de investiţii în eficientizare/lipsa de resurse financiare a statului/reticenţa sectorului privat de a investi într-un sector neatractiv/ adâncirea dificultăţilor financiare.

Lucrările Forumului Regional al Energiei, FOREN 2014, au evidenţiat câteva aspecte în apărarea energeticii pe cărbune. Astfel, au fost reliefate două puncte critice, Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, care nu reprezintă numai operatori economici, ci şi „structuri de rezistenţă“ socială şi economică ale unui judeţ precum Gorjul, şi a unei entităţi socio-economico teritoriale, respectiv Valea Jiului.

Energia bazată pe cărbune contribuie cu aproximativ 25%-30% la producţia de energie electrică, în mod constant, previzibil, disponibil. Constanţa capacităţii utilizate şi gradul de încărcare ridicat sunt factori de reducere a costurilor specifice de operare; competitivitatea pe o piaţă concurenţială este punctul slab datorită costurilor, mai ales la Complexul Energetic Oltenia. La acestea se adaugă datoriile istorice şi povara socială a zonelor de dispunere. De aceea, decizia nu trebuie să fie doar una de afaceri, iar criteriul economic nu poate fi singurul luat în calcul. Eficientizarea trebuie să cuprindă întregul lanţ de producţie, de la zăcământ la utilizatorul final.

În acest lanţ, prima prioritate o reprezintă investiţia în retehnologizare. Cea de a doua prioritate o reprezintă corelarea capacităţii de producere

a energiei cu capacitatea optimă a producţiei miniere pentru evitarea stocurilor; există o masă critică a pragului de eficienţă.


A treia prioritate vizează implementarea unor tehnologii complementare care să ridice valoarea adăugată a energiei pe cărbune: gazeificare subterană, stocare CO2 cu stimularea valorificării gazului metan asociat cărbunelui, prepararea cărbunelui pentru sorturi cu conţinut energetic mai ridicat, reciclarea deşeurilor de la preparaţii pentru cărbune chimic pur utilizabil în industria chimică.

* * *

În cele ce urmează sunt prezentate concluziile şi recomandările rezultate din prezentările şi dezbaterile din cadrul FOREN 2014, structurate pe baza tematicilor generale abordate în cadrul Forumului: politici energetice, piaţa energetică, securitatea energetică, eficienţa energetică, surse regenerabile de energie, finanţarea investiţiilor în energie, astfel:

Politici energetice

Concluzii 1. Energia reprezintă unul din puţinele domenii care sunt cu adevărat

globale, în special în sensul disponibilităţii energiei sau al siguranţei energetice, importanţei economice şi sociale, implicaţiilor producţiei şi utilizării energiei, emisiilor, consumului de apă, utilizării terenului şi încălzirii globale.

2. Distribuţia geografică a principalelor resurse energetice prezintă o imagine dezechilibrată: principalele centre de consum se află în America de Nord şi în Europa, în timp ce principalele rezerve sunt concentrate în Orientul Mijlociu, cu Arabia Saudită care controlează circa 20% din resursele/rezervele globale de petrol.

3. Importantele schimbări din prezent în acoperirea necesarului de energie pentru economiile din Europa, determinate de evenimentele din Ucraina şi efectele posibile ale acestora asupra securităţii în alimentarea cu energie fac necesară elaborarea unei noi strategii, pe baza scenariilor de dezvoltare a statelor Europei, a necesarului de energie în creştere şi având în vedere utilizarea de noi surse de energie.

4. Realizarea pieţei unice europene prin cuplarea pieţelor naţionale şi a celor regionale poate asigura creşterea securităţii în alimentarea cu energie, accesibilitatea la energia modernă şi dezvoltarea economiilor din Europa. De aceea sunt necesare eforturi naţionale şi realizarea, într-o primă etapă, a pieţelor regionale, cu abandonarea unor modele de piaţă depăşite şi adoptarea de reglementări ale pieţelor moderne. Dar integrarea pieţelor din această zonă este un proces de lungă durată şi necesită o pregătire aprofundată, precedată de o armonizare legislativă, cooperare şi coordonare cu organismele UE.

5. Prin valorificarea noilor resurse de gaze, România ar putea deveni exportator de gaze după 2019, odată cu dezvoltarea explorărilor din Marea Neagră. Practica din România a arătat şi arată că dreptul de proprietate fără

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 69 a fi pus în corelare cu interesul public, este în defavoarea dezvoltării unitare a statului. Potrivit Constituţiei României, statul are dreptul să cunoască resursele subsolului şi să le valorifice în interes public, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul privat. Prognozele globale arată că, în viitor, necesarul de energie al omenirii va creşte cu peste 50% până în anul 2050, iar necesarul de energie electrică va creşte cu circa 90% până în anul 2040. La nivelul actual al cunoaşterii, acoperirea necesarului de energie primară va fi asigurată în primul rând de gazele naturale.

6. Costul energiei a crescut continuu în timp ce necesarul de energie a scăzut, aspect nesustenabil pentru viitorul industriei europene ceea ce a determinat intervenţia marilor utilizatori pentru corectarea preţurilor la energie. Preţurile la energie trebuie să fie sustenabile, acceptabile şi să contribuie la menţinerea competitivităţii produselor europene având în vedere că un preţ ridicat al energiei conduce, implicit, la creşterea preţului produselor. Dezvoltarea economică necesită creşterea nivelului exportului, ceea ce impune, ca pe o necesitate, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice, continua inovare a produselor pentru a le face competitive, atât prin calitate, dar şi prin preţ. În prezent, reducerea cererii de energie pe piaţa internaţională, determinată şi de faptul că SUA a devenit practic independentă de sursele de energie din exterior datorită abundenţei gazelor din argile gazeifere, este singurul argument care a menţinut preţurile practic stabile. Costul energiei va avea un rol important în asigurarea competi-tivităţii produselor europene.

7. Strategia energetică a României trebuie să fie gândită în context global. Ea trebuie să se bazeze pe eficienţa energetică dar şi pe sursele regenerabile de energie, fiind necesară dezvoltarea unei politici unitare. Strategia va trebui să ia în considerare securitatea în alimentarea cu energie a ţării în condiţiile eşecului proiectului Nabucco, împrejurare în care va trebui să ne bazăm pe sursele interne de cărbune şi a energiei nucleare.

8. Aspectele privind deşeurile radioactive şi depozitarea finală a acestora, cu accent într-o primă etapă pe depozitul final de deşeuri slab şi mediu active, trebuie abordate împreună cu elaborarea de programe clare şi transparente pentru limitarea îngrijorărilor unei părţi a populaţiei privind riscurile energiei nucleare.

9. Integrarea pieţelor de energie electrică la nivelul UE şi cerinţa racordării la reţele a unui număr tot mai mare de centrale electrice care valorifică resurse energetice regenerabile eoliene, solare, biomasă, hidro-energie, necesită creşterea gradului de informatizare şi automatizare a funcţionării sistemelor energetice interconectate pe arie largă la nivelul întregului teritoriu al UE.

10. Orice prognoză sau strategie energetică trebuie să aibă în vedere realizarea echilibrului celor trei laturi ale trilemei energetice: securitatea energetică, accesibilitatea la energie şi mediul ambiant.

70 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Eforturile pentru rezolvarea acestor aspecte trebuie să aibă în vedere importanţa fiecăreia dintre cele trei laturi, dar şi necesitatea stabilirii de priorităţi şi direcţii de acţiune specifice.

Recomandări 1. Rezolvarea problemelor din sectorul energie poate asigura calea spre

stabilitate economică, iar România poate avea un rol important prin resursele ţării dar şi prin specialiştii pe care îi are. În viitor, rolul şi aportul specialiştilor în domeniul energiei trebuie să fie din ce în ce mai importante în acţiunile de elaborare de politici sustenabile pentru asigurarea cu energie a economiilor din Europa.

2. Se impune luarea unor măsuri urgente, la nivel parlamentar, guver-namental şi local, pentru stimularea şi dezvoltarea rapidă a investiţiilor, respectiv a lucrărilor de explorare şi exploatare a ţiţeiului şi a gazelor naturale. Apare, astfel, necesitatea adoptării cu celeritate a unei noi politici energetice comune şi a unei strategii energetice care să transceadă ciclurile electorale prin lege organică şi care să contribuie la consolidarea procesului investiţional pentru a evita apariţia unei crize.

3. Dezvoltarea interconexiunilor sistemului energetic din România cu sistemele energetice vecine, în care o atenţie specială trebuie acordată realizării legăturilor cu Republica Moldova, atât pentru gaze, cât şi pentru energia electrică.

4. Este imperios necesar ca elaborarea strategiei energetice să se bazeze pe un model acceptat de dezvoltarea economică a ţării şi să aibă în vedere crearea unui cadru instituţional, legislativ şi de reglementare care să permită funcţionarea şi dezvoltarea sistemului energetic naţional în condiţiile cerinţelor de dezvoltare ale economiei României. Procesul de elaborare a strategiei energetice să fie transparent şi capabil să atragă participarea specialiştilor din comunitatea energetică.

Piaţa de energie

Concluzii 1. O coordonată importantă în asigurarea securităţii energetice a UE îl

va avea construcţia pieţei unice de energie, bazată pe edificarea unei politici energetice comune, pe realizarea infrastructurii necesare dar şi prin reglementări comune.

2. Industria, în toate componentele şi din toate formele de producţie, este dependentă de calitatea şi cantitatea energiei furnizate, de preţul acesteia, de predictibilitatea şi securitatea în alimentarea cu energie. Aceste aspecte trebuie luate în considerare la toate predicţiile constituirii şi alimentării pieţei de energie.

3. Asigurarea securităţii în alimentarea cu gaz metan a zonei Balcanilor necesită dezvoltarea infrastructurii de gaze, realizarea legăturilor trans-

MESAJUL FOREN 2014. Sinteze. Concluzii. Recomandări 71 frontiere, unificarea reglementărilor la nivelul interconectărilor, folosirea integrală a capacităţilor de transport, utilizarea posibilităţilor de fluxuri revers. Toate acestea fac necesară o atentă monitorizare a schimbărilor profunde de pe piaţa globală a gazelor naturale şi a progreselor făcute în dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

4. Funcţionarea producătorilor de energie electrică din surse regene-rabile conectate în reţeaua de medie tensiune duce, în general, la creşterea pierderilor de putere în reţelele de distribuţie. Promovarea surselor regene-rabile (şi, în particular, a energiei eoliene) în contextul scăderii consumului şi al necesităţii funcţionării CNE Cernavodă pune centralele pe cărbune într-o situaţie de dificultate economică datorită costurilor fixe. Astfel, producă-torii de energie eoliană vând energie electrică produsă la preţuri nesuste-nabile întrucât îşi recuperează costurile cu ajutorul certificatelor verzi.

5. Între dificultăţile cu care se confruntă sectorul energetic, se pot şi trebuie să fie enumerate şi: cadrul instituţional, legislativ şi de reglementare imperfect, instabil şi netransparent, eficienţa energetică scăzută şi pierderile mari de energie în domeniul clădirilor şi al sistemelor de termoficare, dezvoltarea dezechilibrată a utilizării surselor regenerabile de energie, situaţia gravă a sistemelor de încălzire centralizată, efectele economice şi sociale ale liberalizării preţurilor energiei.

Recomandări 1. Preţurile la energia electrică au crescut datorită implementării masive

a surselor regenerabile de energie, dar de fapt populaţia României plăteşte investitorilor străini fără a beneficia de profitul acestor investiţii. Sunt necesare, de aceea, o nouă construcţie şi noi paradigme în politica de concurenţă la nivelul UE.

2. Trebuie depuse eforturi pentru integrarea pieţei de energie din România cu pieţele regionale, ca primă etapă de integrare în piaţa europeană.

Securitatea energetică

Concluzii 1. Asigurarea securităţii energetice pentru următorii ani impune

utilizarea unui mix energetic complex în care nu pot fi înlăturate cărbunele şi energia nucleară, cel puţin în condiţiile României.

2. Asigurarea securităţii alimentării cu energie a utilizatorilor necesită şi creşterea nivelului tehnologic al operatorilor din sistemul energetic, reglementări clare şi predictibile, colaborare între participanţii de pe piaţa de energie. Este necesar un nou model de piaţă echitabilă pentru toţi producătorii.

3. În ce priveşte energia nucleară, aceasta va juca, în România, un rol important în realizarea unui mix energetic echilibrat, capabil să îndepli-

72 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei nească standardele asumate de statul român pentru asigurarea securităţii în furnizare, precum şi un rol deosebit pentru asigurarea securităţii în alimen-tarea cu energie electrică, a obiectivelor de mediu şi a reducerii gradului de dependenţă de importuri. De aceea, se apreciază cu temeinicie că realizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va avea un rol important pentru dezvoltarea economică a ţării prin dezvoltarea industriei pe orizontală şi prin crearea de noi locuri de muncă. Între problemele majore de avut în vedere în industria nucleară se înscriu şi prezervarea resursei umane şi încurajarea leadership-ului, formarea şi menţinerea elitelor.

4. România are o largă diversitate de resurse naturale şi o bogată tradiţie în valorificarea acestora. Cărbunele, în principal lignitul, reprezintă o importantă resursă primară care a asigurat şi asigură un suport energetic important pentru dezvoltarea economiei. Este necesară dezvoltarea unor noi soluţii tehnologice şi de reabilitare a exploatărilor miniere pentru utilizarea ecologică a cărbunelui. Este, de asemenea, absolută nevoie de investiţii majore pentru retehnologizarea unităţilor depăşite fizic şi moral, precum şi de corelarea producţiei de energie cu capacităţile de producţie de cărbune pentru evitarea creşterii preţurilor prin stocarea cărbunelui.

5. Având în vedere variabilitatea în aprovizionarea cu produse petro-liere şi variabilitatea consumului acestor produse, securitatea în alimentarea cu energie a utilizatorilor impune dezvoltarea unor importante mijloace de stocare.

6. Dezvoltarea viitoare a sectorului energie pe principiile de securitate a alimentării, trebuie realizată prin utilizarea tuturor tehnologiilor care permit apelarea la resurse de energie primară indigenă (huilă, lignit, energii din surse regenerabile) precum şi la tehnologii nucleare.

Recomandări 1. Creşterea necesarului de energie în Europa în următorii ani trebuie să

fie însoţită de soluţii eficiente pentru limitarea poluării mediului ambiant, susţinerea tehnologiilor cu emisii reduse de CO2, creşterea nivelului secu-rităţii în alimentarea cu energie.

2. Securitatea alimentării cu energie impune dezvoltarea coordonată a reţelelor de T&D şi transfrontiere pentru interconectare precum şi cuplarea pieţelor de energie. De aceea, este necesară abordarea în comun a problemelor de energie la nivelul Uniunii Europene.

3. Siguranţa şi securitatea operaţiunilor din industria de petrol şi gaze, standardele şi sistemele de management ale contractorilor trebuie să fie compatibile cu condiţiile specifice şi de protejare a mediului ambiant; pe cale de consecinţă se impune necesitatea existenţei unui organism independent cu responsabilităţi în coordonarea industriei de petrol şi gaze din România.


4. FOREN 2014 a evidenţiat necesitatea adoptării unor măsuri menite să urgenteze începerea proiectului «Finalizarea Unităţilor 3&4 de la CNE Cernavodă» într-o formulă care:

să permită dezvoltarea filierei nucleare în România, pentru utilizarea infrastructurii existente în ţară şi

să asigure participarea cât mai largă a industriei româneşti la realizarea obiectivului pentru crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea, pe această cale, a economiei naţionale.

Eficienţa energetică

Concluzii 1. Eficienţa energetică reprezintă un mijloc important pentru dezvol-

tarea sustenabilă. Ea consolidează securitatea alimentării cu energie, reduce necesarul de energie primară, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod viabil, îmbunătăţeşte competitivitatea industriei, rentabilizează investiţiile, asigură dezvoltarea economică, creează noi locuri de muncă şi conduce la facturi de energie suportabile. Legea Eficienţei Energetice, aprobată deja de Parlament, poate oferi pârghiile necesare implementării măsurilor pentru reducerea energiei utilizată ineficient.

3. Un rol important în împlinirea cerinţelor trilemei energetice îl poate avea creşterea eficienţei energetice în toate etapele lanţului energetic, începând de la producere şi până la utilizare. România are suficiente resurse pentru a asigura necesarul de energie pentru dezvoltarea economică a ţării dar trebuie abordate simultan şi problemele legate de poluarea mediului ambiant. Problema nu este numai de resurse, ci şi de utilizarea judicioasă a acestora.

4. Trebuie acordată atenţie producţiei descentralizate de energie electrică pentru a asigura reducerea pierderilor în drumul de la producere la utilizare. Potenţialul termic al surselor geotermale poate fi bine valorificat ca energie termică. Valorificarea surselor termale pentru producerea de energie electrică este incertă.

5. În analiza problemelor din domeniul energie trebuie să existe şi politici robuste de mediu. Este necesar să se pună în evidenţă preocupări pentru creşterea utilizării energiei electrice folosite prin reţele inteligente, dezvoltarea sistemelor de încălzire electrică, realizarea sistemelor de alimentare a automobilelor electrice, dotarea cu bucătării electrice, iluminat public, irigaţii ş.a. Atingerea obiectivului privind creşterea eficienţei energetice depinde direct şi necondiţionat şi de legislaţie, de reglementări, precum şi de voinţă politică.

6. Agregarea surselor de generare distribuită cu sursele clasice şi eventual cu utilizatorii, cu gestionarea mijloacelor de stocare de către operatorul de distribuţie va fi benefică pentru eficienţa energetică a activităţii operatorului de distribuţie, prin realizarea centralelor virtuale de

74 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei putere. Pentru viitor puterea sistemelor electroenergetice va creşte, dar sistemele de generare distribuită nu vor putea acoperi necesarul de energie electrică, astfel că vor fi necesare sisteme clasice flexibile de producere însoţite de noi sisteme de stocare a energiei electrice

7. Este puţin probabil ca preţul energiei să scadă. Acesta sigur va creşte. Trebuie însă să facem diferenţa dintre preţul energiei şi factura de energie.

Recomandări 1.O atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii gradului admis de

penetrare, evaluării pierderilor în prezenţa surselor de generare distribuită şi alegerii schemei reţelei astfel ca prezenţa surselor neconvenţionale să nu determine efecte negative asupra eficienţei reţelei de distribuţie. De aceea este necesară elaborarea unei platforme care să integreze toate soluţiile de monitorizare a calităţii energiei electrice şi alarmare în cazul depăşirii limitelor admise.

2. Prezenţa surselor de generare distribuită în reţelele de medie tensiune şi dezvoltarea sistemelor de măsurare inteligentă necesită elaborarea unui nou model de reţea şi un nou model de afaceri.

Surse de energie

Concluzii 1. România are o bună experienţă în privinţa ciclului combustibilului

nuclear, având resursele necesare pentru a acoperi cele două unităţi existente de la Cernavodă pe durata de viaţă, inclusiv extinderea acesteia.

2. Variabilitatea puterii generată de sursele regenerabile impune existenţa unor surse de rezervă bazate pe combustibili fosili, de cele mai multe ori gazul metan, ca fiind combustibilul care determină cea mai redusă poluare a mediului ambiant în procesul de ardere în centralele electrice, dar şi flexibilitate relativ ridicată a grupului generator pentru a asigura compen-sarea producţiei surselor regenerabile de energie. În prezent limita maximă de penetrare a surselor regenerabile a fost depăşită, astfel că în viitor se va continua în special cu valorificarea biomasei sustenabile, a biogazului şi a surselor hidro mici.

3. Eforturile întreprinse de România au asigurat îndeplinirea obiecti-velor privind sursele regenerabile de energie, dar au apărut unele probleme care încă nu şi-au găsit o rezolvare adecvată şi care trebuie să fie tratate cu atenţie. Variabilitatea acestor surse nu poate fi compensată eficient de cazanele din centralele electrice cu combustibili fosili care nu pot fi pornite şi oprite în timp util.

4. Pornind de la realitatea că sunt încă multe zone neelectrificate, se desprinde ca un postulat faptul că electrificarea rurală este încă o problemă importantă în România ce trebuie rezolvată inclusiv prin utilizarea resurselor locale şi a tehnologiilor moderne.

cristina

Highlight


5. Sursele regenerabile de energie au un rol important şi în asigurarea dezvoltării sustenabile a economiei, dar prezenţa acestora în reţeaua de distribuţie necesită analizarea cu atenţie a evoluţiei pierderilor active din reţea şi a indicatorilor de calitate a energiei electrice.

6. Acoperirea necesarului de energie al ţării impune o utilizare maximă a resurselor locale dar şi investiţii importante în structura energetică şi în dezvoltarea pieţelor zonale de energie.

Recomandare 1. Trebuie desfăşurată o campanie mediatică amplă şi complexă,

pentru explicarea şi informarea ştiinţifică şi corectă, atât a populaţiei, cât şi a ONG-urilor privind importanţa vitală pentru România de a explora, exploata şi valorifica gazele naturale şi ţiţeiul, atât din zăcăminte conven-ţionale, cât şi, în special, din cele neconvenţionale, în condiţiile respectării stricte a tehnologiilor specifice, precum şi a legilor şi reglementărilor naţionale, europene şi internaţionale.

2. Preferabil ca investiţiile pentru explorare şi exploatare să se facă prin capital autohton şi cu forţă de muncă şi tehnologii româneşti, fie prin import de know-how, fie prin contracte în participaţie.

Finanţarea investiţiilor în energie

Concluzii 1. În sectorul energetic, care are timpi lungi de realizare a proiectelor,

mâine sau viitor înseamnă prezent. De aceea, acest lucru trebuie să fie luat în considerare la adoptarea deciziilor în prezent, aceste decizii reprezentând, în fapt, viitorul.

2. Realitatea prezentă, atât din punct de vedere statistic, cât şi tehnologic, arată că resursele cele mai accesibile au fost deja exploatate, astfel încât este necesară refacerea fondului prin punerea în valoare de noi resurse. În acest sens, prezenţa unor investitori importanţi este esenţială pentru descoperirea şi exploatarea de noi zăcăminte.

3. Realizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă implică, în mod firesc, fapt ce nu trebuie neglijat, dezvoltarea unor industrii pe orizontală şi crearea, pe cale de consecinţă, a unui număr important de locuri de muncă. Această realitate face necesară dezvoltarea, cât mai rapidă, a unor mecanisme specifice de finanţare care să permită atragerea investitorilor pentru realizarea celor două grupuri noi la Cernavodă şi menţinerea perso-nalului de specialitate pentru centrala nucleară. Menţinerea şi pregătirea continuă a acestuia trebuie să stea în atenţia factorilor de decizie la nivel guvernamental;

4. În ultimii 25 de ani – 35 de ani, producţia de hidrocarburi (ţiţei şi gaze) din România a scăzut dramatic, respectiv la circa un sfert faţă de maximele istorice, din cauza, atât a declinului natural al zăcămintelor

76 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei mature aflate în exploatare de foarte mult timp, cât şi din cauza reducerii extrem de mari a investiţiilor, respectiv a lucrărilor de prospectare/explorare pentru descoperirea şi valorificarea unor noi zăcăminte.

5. În mineritul carbonifer subteran din România se obţin indicatori tehnico-economici din ce în ce mai modeşti consecinţă, în primul rând, al dotării tehnice învechite şi al lipsei cronice a investiţiilor.

Recomandări 1.Conflictele din Ucraina, Orientul Mijlociu, Irak etc. impun o nouă

abordare a problemelor de alimentare cu energie a Europei, cu accent pe valorificarea surselor interne şi pe investiţii în explorarea şi exploatarea de noi surse de energie.

2. Pentru creşterea producţiei de petrol şi de gaze se continuă exploatarea resurselor din Marea Neagră şi au fost acordate concesii de explorare unor firme importante, pentru diferite perimetre offshore. Se continuă activitatea de cercetare pentru evaluarea rezervelor de gaze din argile gazeifere. Se impune de urgenţă, pe cale de consecinţă, să se dezvolte investiţiile pentru lucrările de explorare/evaluare şi apoi de exploatare a unor noi zăcăminte de gaze naturale, atât convenţionale, în special offshore din Marea Neagră, cât şi ne-convenţionale, respectiv argile gazeifere (gaze de şist/shale gas) şi roci dure (tight gas) în special onshore. Pentru ţiţei trebuie demarate urgent lucrări de explorare şi ulterior de exploatare, a unor zăcăminte, convenţionale şi neconvenţionale, la adâncimi mari (peste 3.000m ... 4.000m), precum şi stimularea, prin tehnologii moderne, a zăcămintelor mature aflate în exploatare.

3. Se impune dezvoltarea, completarea şi modernizarea reţelelor/ conductelor pentru transportul şi distribuţia hidrocarburilor în general şi, în mod cu totul special, a gazelor naturale, inclusiv interconectările cu ţările vecine, precum şi creşterea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor în vederea creşterii siguranţei energetice naţionale.

4. Drumul transformărilor radicale ale tehnologiilor de extragere, procesare şi utilizare eficientă a cărbunelui este unul singur: înlocuirea vechilor metode şi mijloace tehnologice de producţie cu altele noi, chiar bazate pe alte principii.

5. Autorităţile române competente trebuie să participe şi/sau să promoveze în consens regional acţiuni pentru modificarea paradigmei şi a politicii concurenţiale a Uniunii Europene, astfel încât să se permită construirea unor scheme financiare de finanţare a investiţiilor în energie, incluzând şi cele din energetica nucleară.

CONCLUZIA GENERALĂ PRIVIND ORGANIZAREA FOREN 2014

Organizarea FOREN 2014 la nivelul regiunii Europei Centrale şi de Est a fost unanim apreciată de către toţi participanţii drept un eveniment de mare succes şi binevenit pentru ţările din regiunea central şi est europeană, iar Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei a fost desemnat drept „cel mai bun Comitet Membru al CME care, după 90 de ani de activitate, este din ce în ce mai puternic“ (Elena Nekhaev – director de programe în cadrul Consiliului Mondial al Energiei).

Datorită participării unui număr important de factori de decizie şi a celor mai buni specialişti energeticieni din regiune, conferinţele FOREN organizate de CNR-CME reprezintă o puternică platformă de dialog, comunicare şi interacţiune între ţările din regiunea CEE, menită să analizeze cele mai importante aspecte şi tendinţe energetice, oferind în acelaşi timp recomandări pertinente decidenţilor guvernamentali, corpo-rativi şi academici pentru un viitor sustenabil pentru lumea întreagă. FOREN reprezintă de asemenea o platformă ideală de cooperare regională, având ca obiectiv îmbunătăţirea securităţii energetice.

Experienţa organizării ediţiei FOREN 2014 la Bucureşti şi schimbarea locului tradiţional de organizare a acestui eveniment care timp de 11 ediţii, începând cu anul 1992, s-a desfăşurat pe malul Mării Negre în staţiunea Neptun-Olimp va trebui analizată cu înţelepciune, fără pasiuni şi/sau idei preconcepute, evidenţiindu-se corect punctele tari şi punctele slabe, vulnerabilităţile şi oportunităţile, pe baza unei corecte analize SWOT.

Făcând „la cald“ o scurtă analiză, la puncte tari ar trebui menţionate spaţiile generoase (poate prea generoase) amplasate în ambianţa monumentală şi arhitectura deosebită oferite de Palatul Parlamentului, condiţiile tehnice asigurate la un înalt nivel profesional şi calitativ, cu echipamente şi dotări de ultimă generaţie de modernitate şi utilitate. La puncte slabe poate ar trebui considerate legăturile necorespunzătoare cu transportul urban a soluţiilor de sosire şi de plecare a participanţilor, dimensiunea uriaşă a sălilor de conferinţă (şi chiar întreruperea utilizării unora dintre săli din cauza anumitor suprapuneri a programului FOREN cu programul salariaţilor Palatului Parlamentului), care nu întotdeauna au putut

78 Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei fi ocupate la întreaga lor capacitate, creând astfel disconfort estetic şi acustic, distanţele mari care trebuiau parcurse pentru a ajunge la sala de conferinţă necesară, disconfort în asigurarea spaţiilor sanitare, disconfortul controlului corporal la fiecare intrare-ieşire din clădire a organizatorilor, accesul greoi cu materiale la sălile de la corpul P1, utilizarea liftului fiind condiţionată ş.a. Tot în acest cadru se pot şi trebuie să fie înscrise amestecul participanţilor la Forum cu grupele de turişti, dar şi efectul psihologic care a indus un stres asupra unor participanţi. Cel mai acut punct slab, recunoscut de toţi participanţii, s-a înregistrat la capitolul socializare, participanţilor rămânându-le extrem de puţin timp la dispoziţie pentru discuţii sau activităţi comune în cadru informal şi, de ce nu, familial sau amical.

Reţinând doar lucrurile pozitive, se subliniază atingerea scopurilor de informare, schimb de experienţă, comunicare, cooperare ale FOREN 2014.

NOTĂ Sinteza, concluziile şi recomandările Forumului vor fi diseminate

şi promovate în toate mediile tehnice şi ştiinţifice din ţară şi din străinătate şi în mass-media.

Multumi r i

Mulţumirile echipei de organizatori a CNR-CME se adresează, în primul rând,

colaboratorilor apropiaţi ai CNR-CME, partenerilor, co-organizatorilor şi sponsorilor

FOREN 2014, fără al căror sprijin şi susţinere acest eveniment de prestigiu nu ar fi

putut avea loc.

Mulţumiri, de asemenea, firmelor Protours International, DK Expo,

AV SYSTEMS, RODI-T, MDC PROMOTION pentru profesionalismul şi serviciile de

calitate oferite.

Gratitudinea organizatorilor merge şi către personalităţile marcante, specialiştii

din ţară şi din străinătate, expozanţii şi către toţi colaboratorii tradiţionali ai

FOREN, care au onorat cu prezenţa lucrările FOREN 2014.

Nu în ultimul rând sincere mulţumiri se cuvin fiecărui reprezentant al echipei din

cadrul Secretariatului Tehnic al Forumului şi al echipei de consilieri CNR-CME, fără

de care evenimentul nu ar fi avut aceeaşi strălucire.

,

Mesajul Foren 2014 Ro

Documents

Transcript of Mesajul Foren 2014 Ro