®®

EDITORIALConcluzii Raport GEI 2014 22014 GEI Report Conclusions

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESForaje sigure pentru exploatarea gazelor din argilele gazeifere și pentru stocarea subterană a gazelor naturale 4Secure well for shale gas and underground storage gas

Impactul situației alimentării cu energie în Europa 10Impact on the supply situation in Europe

O nouă inovație GE schimbă total regulile jocului in regenerabile 13A new GE innovation changes completely the game’s rules in RES

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Rolul tehnologiilor inovatoare și prietenoase cu mediul în politica climatică a UE 16The role of innovative, environmentally - friendly technologies in EU climate policy

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYRaportul World Energy Trilemma 2015: un cadru climatic ambițios este necesar acum, este de părere sectorul energetic 192015 World Energy Trilemma Report: an ambitious climatic framework is needed now says the energy sector

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYO viață pentru energie 26A life for the energy sector

„Strategia energetică a României. O privire asupra factorilor care o influențează” - Sinteza evenimentului 33„Romania’s energy strategy. A look at the factors influencing it” – Event summary

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYIn memoriam dr. ing. Călin Andrei Mihăileanu 37In memoriam Ph.D. eng. Călin Andrei Mihăileanu

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR În loc de rămas-bun, Livia Chițu 42Farewell letter, Livia Chițu

INFO CNR-CMEPrezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 43

Un nou membru colectiv CNR-CME: CONPET SA 49

Evenimente organizate de CNR-CME în luna septembrie 2015 50

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 165, august 2015

www.ge.com

2 august 2015

EditorialConcluzii Raport GEI 2014 *)

În ziua de astăzi, energia electrică este considerată o nevoie umană de bază, la fel ca apa sau hrana. Fă -ră energie electrică, şi tot ceea ce aduce aceasta, lumea ar putea fi con siderabil un loc mai ostil şi mai puţin confortabil în care să trăim. În acelaşi timp trebuie avut în vedere că aproape 1,2 miliarde de oa meni sau aproximativ 20% din toată po-pulaţia globului, nu au ac ces la energie electrică. Este o reali tate i nacceptabilă pentru co munitatea glo bală de energie elec trică, pentru guvernele naţionale, pen tru in-sti tuţiile internaţionale şi pentru or ganele multinaționale. Global Electricity Initiative (GEI) adresează această provocare şi cola bo rea ză în mod activ cu ini ţiativa Naţiunilor Unite: Ener gie Sus tenabilă pentru Toţi (UNSE4ALL).

Cercetarea şi discuţiile purtate cu liderii de la nivel mondial din in dus-tria energiei electrice în cadrul GEI şi rezumate în acest ra port indică faptul că, în multe ţări, gu vernele nu şi-au definit, până acum, rolul lor în facilitarea dezvol tării sectoarelor lor de e nergie şi condițiile legale ne ce sa re, cât şi alte reglementări care ar permite companiilor să ia decizii logice şi durabile pe ter-men lung. Costul real al produ ce-rii şi distribuirii de energie electrică este adesea umbrit de sub venții la preţuri nerealiste la carbon, cât şi de alte scheme ca re distorsionează preţul.

Mai multe tehnologii cost-eficiente, teh nologii cu carbon scăzut şi tehno-lo gii fără carbon sunt disponibile în momentul de faţă şi acest lucru va permite companiilor de utilităţi să a sigure alimentarea cu energie concomitant cu problemele de me-diu. Cu toate acestea, pentru a realiza ţin ta finală a accesului uni-versal la energie electrică, este ne-voie de un efort din partea tuturor:

guverne şi industrie. Condiţii stabile de reglementare şi un sistem de preţ realist şi transparent, sunt condiţiile de bază necesare pentru dezvoltarea unor pieţe funcţionale de energie electrică. Concluziile principale ale raportului prezent scot în evidenţă prioritățile industri-ei identificate în cadrul GEI şi este esenţial ca guvernele şi societatea civilă să înţeleagă realităţile in-dustri ei de energie. Acestea indică:

Accesul universal la energie elec-trică poate fi obţinut până la ţinta stabilită respectiv anul 2030 dacă, şi doar dacă, guvernele, industria şi comunitatea internaţională între-prind acţiuni imediate;

Se aşteaptă ca energia din surse regenerabile şi tehnologiile fără car bon să continue dezvoltarea lor pu ternică şi cota acestora în mixul de combustibil însă, în acelaşi timp, o menirea va continua să se bazeze pe combustibilii fosili, cărbune şi gaz natural, pentru producerea de e nergie electrică mult timp de acum încolo;

Perioada pentru adoptarea mă su-rilor de combatere a schimbărilor cli matice se micşorează şi atenția ar trebui să fie îndreptată în momen-tul de față, pe adaptare la fel de mult ca pe diminuare;

Dificultățile apărute, legate de apă şi teren în schimbul energiei, ar trebui redresate fără întârziere înainte ca situația să scape de sub control.

Să acţionăm acum

Pentru a obţine un acces universal la energie electrică într-un mod e fi-cient, real şi simplu, companiile de utilităţi din cadrul GEI subliniază faptul că guvernele trebuie să cre-eze un mediu funcţional pentru in-

dustria care va susţine transforma-rea necesară a sectorului. Acest lu cru ar trebui să includă:

Cadrul legal şi de reglementare tran sparente şi politici susţinute şi e ficiente, cât şi legi care să facilite-ze planificarea şi investiţiile pe termen lung, inclusiv dezvolta rea şi demonstrarea de noi tehnologii;

Politici care să promoveze semnale de preț care să reflecte costuri reale şi, la nevoie, subvenţii pe pe rioade limitate şi strict țintite și orientate.

Companiile de utilităţi din cadrul GEI – lucrează împreună pentru tran sformarea sectorului de energie electrică

Activitatea depusă de către compa-ni ile de utilităţi din cadrul GEI este ca nalizată către probleme variate noi şi fundamentale precum stoca-rea energiei, reţelele inteligente sau eficiența între gului sistem e ner getic. Acestea vor juca un rol im por tant în transformarea sec-to rului energetic. Companiile de

*) Preluare din Raport GEI 2014, Consiliul Mondial al Energiei

august 2015 3

u tilităţi din cadrul GEI consideră a ces-te teh nologii ca fiind factori cru ciali de suc ces, în special pentru in tegrarea unei cote în creștere de surse re ge nerabile de energie vo latilă. Existenţa centralelor cu a cumulare prin pompare de stocare a energiei electrice, de exemplu, au fost folosite de mulţi ani. În acest context, reţelele inteligente sunt impor tan te pentru integrarea surselor regenerabile de energie volatilă precum şi inter co-nectarea rețelelor de transport. Mai mult, companiile de utilităţi din cadrul GEI studiază fe zabilitatea tehnologiei CCS şi au deja proiecte pilot în desfăşurare.

To tuşi, aceste companii nu consideră în momentul de faţă tehnologia CCS viabilă din punct de vedere comercial din moment ce nu există un preț semnificativ pentru CO2. În ceea ce priveşte eficiența e nergetică, companiile de utilităţi din cadrul GEI desfăşoară şi imple men tea-ză împreună cu clienţii acestora proiecte de management al cererii. Mai mult, companiile de utilități din cadrul GEI îşi

iau angajamentul să susţină realizarea țintelor stabilite pentru anul 2030 de către Inițiativa Naţiunilor Unite „Energie Sustenabilă pentru Toţi”, prin mobilizarea co munităţii de la nivel global, a liderilor din companiile de utilităţi şi de a pune la aceeaşi masă părţi in teresate importante pentru a cola bo ra pentru iniţiative şi proiecte comune. Toate aceste activităţi ar putea fi susținute, eficientizate şi ac-celerate, cu condiţia ca să existe con-diţiile necesare stabilite de către legiuitor.

GEI încurajează liderii din ziua de astăzi de la nivel mondial din domeniul energiei electrice să-şi unească forţele şi să ajute la transmiterea unui sentiment al urgenţei, cât şi nevoia de a acţiona acum. Companiile de utilităţi din cadrul GEI soli cită un dialog mai bun şi mai intens cât şi împărtășirea informaţiilor cu autorităţile din cadrul guvernelor şi cu alte părţi interesate. Alăturaţi-vă nouă în prima comunitate la nivel global a liderilor din industria energetică. n

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

noi AsigurăMeCHiliBrulwww.anre.ro

AgenţiA nAţionAlă pentruresurse MinerAle

-AnrM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

4 august 2015

Politici energeticeSecure Well for Shale Gas and Underground Storage Gas*) Dr. Ing. Mihail Gheorghițoiu, Amromco, România, Prof. Dr. Ing Mihai Gheorghițoiu, Petroleum – Gas University of Ploiești,Dr. Ing. Mihail Gheorghițoiu, Amromco, România Drnd. Ing. Bogdan Mureșan, Petroleum – Gas University

For shale gas exploration and production well it is very important to perfectly isolate the reservoir from the surface. This is because the completion technology leads every so often to a high exposure of overlying rocks, with possible consequences like pollution of drinkable water. While there are almost no problems related to the sealing of the annular space in the upper string, special measures need to be taken when it comes to technical strings, especially those in high inclination sections of ERW, both in terms of casing preparation and string accessory equipment and of choosing cementing recipes and methods. Slurry recipes must be obtained in special devices which assure well conditions during properties measurement, like Young Modulus, traction failure, compression failure, etc. We will briefly describe several aspects of these operations.

Optimisation solutions for ca­sing and cementing processes

For shale gas exploration and production well it is very important to perfectly isolate the reservoir from the surface. This is because the completion technology leads every so often to a high exposure of overlying rocks. While there are almost no problems related to the sealing of the annular space in the upper string, special measures need to be taken when it comes to technical strings, especially those in high inclination sections, both in terms of casing preparation and string accessory equipment and of choosing cementing recipes and methods. We will briefly describe several aspects of these operations.

1. Factors influencing casing in directional and horizontal wells

Casing directional wells raises issues related to the possibility of pipe running in the respective sections and to the success of the cemen-ting operation. These issues arise as a consequence of certain struc-tural features of wells and casing strings, such as the shape of the intervals that form the well profile, the composition of the strings, certain features of the casing and cementing operations, or the

well con ditions, such as wellbore instability. We will enumerate some of these characteristics.

a – Well profile and i llustrative building plan

The intervals of a directional well are usually included in the same directional plane that can be formed from portions curved upwards, horizontal or inclined sections and intervals that are curved downwards. Installing the casing into a newly drilled interval is influenced differently by the shape of the intervals. For example, when the casing reaches the crossing from the vertical portion to the curved portion, the „shoe” shall come into contact with the lower generating line of the well and shall begin to advance into the curved section. The reaction of the

well at the contact with the „shoe” and the bottom of the casing shall induce in the casing, above the „shoe”, a bending moment which, together with the compression caused by the axial component of the casing weight, shall exceed in size the casing stiffness, forcing the column to assume the approximate shape of the well interval. In the contact areas with the walls, very high pressures and frictions are present. In order to emphasize the complexity of the casing run, we would like to present, in Figure 1, other aspects related to the installing of the casings, in which the shapes of the intervals that may cause difficulties are exaggerated. The letters a and c present situations in which the casing cannot pass, and b and d present situations arising after hole straightening in those sectors.

*) Lucrare premiată la FOREN 2014 la secțiunea tineret

Figure 1. Different positions of the casings in directional wellsa- ascending curve; b - rectilinear angled interval;

c - dog-leg; d - dog-leg transition

august 2015 5

Casing structure

We refer here to the structure of the casing seen from the perspective of the particularities that enhance or reduce the possibility to install it in a certain portion of the wall, i.e. wall thicknesses, types of joints, accessories. As for the thickness of the wall, it needs to be as small as possible, but casings must be made of high-grade steel, in order to have a stiffness as low as possible.The outer diameter of the joints must be as close as similar as possible to that of the casings, and the effectiveness and sealing must be as high as possible.The „casing shoes” and „floating valves” must withstand mechanical stresses and local and hydrostatic pressure.Since centralizers are of topmost importance in running casing, in sticking prevention and in successful cementing, special care should be exercised to choosing them by shape and by taking into account their position on the string and the loads they will have to withstand during casing.

Casing

When installing the casing string with high deviation or wide curvatures, several uncommon problems may be experienced, which are not encountered in vertical wells. When the casing enters the inclined

section, the advancement of the casing is difficult due to, on the one hand, to the reduction of the axial component that pushes the casing into the well and, on the other, to the increased friction caused by the emergence and increase of the normal component. Friction force, due to the increasing deviation, together with other forces that oppose the advancement of the casing, may thus exceed the value of the axial component, bringing the casing to a halt. This situation occurs in the wells in which the initial vertical section is small, and the dip interval is long (extended reach wells). The crane hook force becomes negative and the casing string must be pushed into the well (Figure 2).This is achieved using the top-driver. Friction can be reduced by reducing the normal component. When the tilt of the interval is very high or horizontal and its shape is well-known, the bottom of the empty casing may be inserted, to reduce its weight, and the normal component as well. Attention should be paid to scheduling such actions consisting of the insertion of the partially empty casings, because the action of the resulting forces cannot be accurately assessed following the change of the well dip along an interval.The main measures to ensure casing refer to:• preparation of the well interval and understanding the calibration / reaming of the portions that are

very curved, cuttings removal and reduction of friction;• reducing the casing preparation and installing time.

a ­ Preparation of the well interval

By this stage, we aim at installing the casing at the designed depth. The problems that need solving during the preparation of dip intervals are: a) correcting dog-legs, correction/expansion of the sections with very pronounced curvatures,b) complete removal of cuttings; c) conditioning/ changing the fluid to prevent instability and reduction of the friction coefficient.

­ Correction of problem areas

With dog-legs or high curves calibration is indicated, even wi-de ning these well sections. By this measure the well sections be-come wider with an apparently re duced curvature in the sense that the bending stress of the drill string is lower at their level. This way friction is also reduced by re-du cing the normal component in the curved areas. The operation must be done carefully using well-chosen correction assemblies. Drill co llar assemblies (instead of drill pipes) are recommended. A very good assembly consists of a reamer placed between two drill collars with a stabilizer at each end of the assembly (fig.3).

­ Cuttings removal

The way cuttings are removed from inclined well depends on the inclination the well section, on three levels.-In sections where the inclination is under 450, the cuttings behaviour is characterized by a tendency towards settling on the lower generating line of the well and sliding to the bottom hole.

Good results in cuttings removal from these intervals are obtained by creating a laminar flow with a maximum flow rate possible from in

Figure 2. The hook force is reduced as the length of the casing string increases in the sloping interval

6 august 2015

terms of formation stability. A good removal is favoured by increased value of the ratio of the shear stress to viscosity.- In sections with inclinations between 450 and 550cuttings behaviour is characterized both by deposition on the lower generating line by a reduced tendency to slide to the bottom of the well section. Good results in cuttings removal from these intervals are obtained both through a laminar flow - obviously complemented by fluid properties (density, rheology) - and by turbulent flow.- In sections with inclinations above 550 the cuttings only has the tendency to settle on the lower generating line of the well in a layer of considerable thickness. The best results in removing these cuttings are obtained using turbulent flow.The best cuttings results are obtained when the drill string can be handled as well. Rotating the drill string whenever possible sets the solid particles moving from the settled layer, and thus they can be easily swept away by the flowing fluid. The axial movement of the string favours solids’ movement on the lower wall by tool joints, thicker areas on the compressive service pipe.The latest fluids may also be called upon, and here we refer to fluids with „fragile gel”, fluids that when at rest can develop an instantaneous gel suspension that allows cuttings suspension even in horizontal wells.

­ Fluid treatment / change

In stability phenomena occur ge-ne rally by the formation yielding to compressive (reduction in di a-me ter or cavings) or tensile loads (fracturing of rocks). The effects caused by mechanical causes are prevented by adjusting the density of the fluid in a certain range of values. Practice has shown that the more wells are inclined, the narrower range of values for the density of the fluid (fig.4). Some of these problems can be avoided

by an appropriate choice of the well steering directions in relation to the direction of the main efforts observed in the structure. Regarding the effects of physicochemical causes, more intensely marked by the time factor and by filtrate permeation rate we recommend a procedure based on a period of waiting for a decision. After the bottom circulation of a control trip, the bit is pulled to the shoe of the last string and little more time is given than the one considered necessary for the string to be run to the bottom. The bit is reintroduced and the circulation started. If the bit runs smoothly and there are no

cuttings at the shakers, the casing can be run. If this additional half trip indicates possible problems changing the fluid with a more inhibitive one may be tried, which can provide control over those problems.

Even if centralizers eliminate many forces opposing the running of strings, the fluid used for casing should ensure a reduction of the friction coefficient. Values for the friction coefficient in directional drilling are listed in table 1.

Improving the lubricating pro-perties of water-based fluids is made by adding diesel with emulsifiers to achieve a good O / W emulsion more easily. Graphite powder can be added to the fluid for the same purpose. Other materials are used to reduce the friction between the string and the wellbore such as ground coconut shells in different grind size (fine, medium, coarse) small plastic or glass spheres. The mechanism by which friction is reduced differs from material to material, but the basic idea is that they all adhere in one way or another to the well wall.

Figure 3 – Calibration assembly Figure 4 Fluid density change versus well inclination

Table 1 Friction coefficients

august 2015 7

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

siguranţă şi economici-tate

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul energeticoltenia sA

www.cenoltenia.ro

b ­ Carrying out the operation

A lot of attention is paid, in directional drilling, to the particularities of the casing operation, such as shoe fastening, fixing the floating plug, fastening the first casings using special resins or welding, placing the centralisers, possibly of the rippers, filling the casing, etc. The reason for this special attention is that these operations are more nu me rous, have specific characteristics, and are carried out in other conditions (lack of mechanisation), and are very time consuming. It is ne cessary to treat the execution and pre pa ration of some of these operations with greater care and attention, while per forming the pre-paration of the well inter val, before star-ting the actual casing.The most difficult problem that may occur when a dip interval is cased is that the casing gets stuck to the wall of the well with which it comes into contact. Contact can be done on the upper generating line of the casing, near the section where the deviation starts increasing, or on the lower generating line of the casing, in the rectilinear dip interval or where the dip starts decreasing. This problem may occur when the largest part of the casing is installed in the interval in question, when the normal component of its weight is very large and can lead to the contact of the casing with the walls in certain areas. It is not the contact itself that can lead to stick, but the fact that it can remain motionless over a period of time, which allows the fluid film between the casing and the wall to leave the contact surfaces.The appearance of this contact on a surface between the casing and the wall, in conjunction with the presence of the well - wall pressure difference, which, on this contact surface, is not compensated anymore, explains the manifestation of a normal fixing force of the casing.In order to prevent such events, it is important that we keep the casing motionless be as reduced as possible.

2. Analysis of further operations in the well

The cementing of the annular space between the column and the wall of the well serves two purposes. On the one hand, it has as purpose the sealing of this space in order to isolate the

geological formations that are crossed by the well, so that any fluid exchange between these and the surface should be prevented for as long as the well functions. On the other hand, it assures a mechanical backing for the column to increase its resistance to the pressures it will undergo during its creation and exploitation (variations of internal and external pressure, tracking, perforation etc.). The industrial experience has shown that even in the case of wells for which the tests showed a perfect state of functioning, there occurred problems with the sealing of spaces between the columns or between the columns and the ground. Most of the sealing problems appeared in places like gas migration or like fissures in another zone than the predetermined zone. Most researchers think that the main reason for these unpleasant situations is the modification of the state of efforts in the cement sheet, modification that is induced by the variation of conditions in the well i.e. variations of pressure, variations of temperature, mechanical impacts that are produced in the well during cer-tain specific operations. We intend to look over these specific operations and we notice that they may take place all through the lifetime of the well as fo-llows, but we point out only the last two: a - the drilling continuation;b - the perforation of the well;c - hydraulic fracture;d - the change of efforts state in the cement sheath;e - the pressure build-up in the well;

The Change of Efforts State in the Cement Sheath

In order to see the way in which the various operations in the well influence the value of the efforts in the cement sheath, we start from the moment the cementing operation is finished. This means that the heat of the hydration reactions dissipated in the surrounding rocks and the cement hydration with the internal efforts is mostly consumed. We will consider a simple situation in which internally we have the pressure and the temperature in the well and externally, the efforts and temperature state at distance in the rock-mass. A successful cementing operation means that in a section from the cemented area

8 august 2015

the cement ring is continuous, almost uniform as dimension along the ray. In order to estimate the efforts variation in the cement sheath, because of the change in the well temperature and pressure conditions, we take into account the features of a successful cementing namely the fact that the hydraulic bonds of the sheath with both the casing and the wall are perfect. Therefore, we will have a tube with a very thick wall, which is made up of three materials (steel, cement, rock) with different mechanical characteristics. By using thermo-elasti-city, the heat diffusion equation and Lame’s relations we are able to estimate the way in which the efforts vary in the cement ring because of the various loads. For example, in the case of a build-up of pressure in the well, the tangential effort absolute value decreases from the cement-casing interface towards the cement-rock interface in a hyperbolic curve and the radial effort has the same direction of an absolute value decrease in a logarithmic curve. Therefore the critical area is at the cement-casing interface and the tangential effort value is used to establish the resistance to traction that the set cement must develop so that it does not crack. From the analysis of the two efforts’ expressions, one notices that their value at the interface with the casing is mostly given by the value of the pressure build-up and only to a limited extent by the geometry of the cement ring. In reality the situation is much more complicated. Even if we do not take into account the variation of the pressures’ values along the depth of the well, the tensions to which the cement sheath is submitted are strongly influenced by the mechanical characteristics of the cement that are different from those of the casing and of the surrounding rock. We refer especially to the elastic constant. We will make some commentary about some frequently met situations during the exploitation of wells that serve underground gas deposits.

The Pressure build­up in the Well

The phases of deposits loading bring the wells in this situation. The pressure inside the casing determines it to put pressure on the interior of the cement sheath with which it is one. In the section, a compression radial effort will be developed with an absolute maximum

value at the casing-cement interface and a traction tangential effort with the highest value at the same interface. As it has been shown, this has a higher absolute value and will be used to establish the value of the resistance to traction that the set cement must develop in order to resist to the effect of the pressure build-up. The set cement can crack to traction under the form of some radial fissures that appear at the interface with the casing and that propagate towards the exterior of the cement sheath in vertical planes, therefore perpendicular to the direction of the tangential effort.In order to establish the mechanical characteristics that the set cement must have in this case – and we refer especially to the resistance at traction and to the elasticity module – we must know not only the geometry of the casing, but also the value of the pressure build-up and the elastic characteristics of the rocks that form the well wall. Some researchers established that the traction resistance that the set cement must have in order to resist to the tensions caused by the pressure build-up must be the higher, the higher the Young module for the set cement and the lesser the Young module for the rock. That can be explained by the fact that a big module for the set cement imposes a high effort for the deformation created by the expansion of the casing while a low module for the surrounding rock determines it to fail to be a firm backing for the cement sheath, permitting it to deform itself more and more and this leads to an even higher tangential effort. The following idea results from that: the set cement from the sheath must have the elasticity module as low as possible in order to permit it to deform itself without having dangerous efforts produced in its mass. In the same way, the surrounding rock must be a firm backing, so it must have an elasticity module as big as possible.The same analyses can be done as well for: - the pressure build-up in the exterior of the cement sheath;- the decrease of pressure in the well;

3. Establishing the Recipes and Testing in the Laboratory

In this stage, taking into account the geologically-thermal conditions of the cased and the cemented interval, and

www.transgaz.ro

www.gdfsuez.com

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

www.petrom.ro

www.conpet.ro

www.amromco.com

august 2015 9

www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

also the program in which the well will function, one establishes those recipes of cementing mixtures with features that make them appropriate for the cementing operation (density, flow properties, filtering properties, pumping time etc.) and the resulted set cement should not be influenced by the tensions induced by the operations from the well exploitation program (resistance to compression, to traction, elasticity type etc.) and laboratory tests are run. For the slurry, one usually measures the density, the stability, the setting time, the pumping time and the filtering capacity. For the set-cement, one measures the resistance to compression, the permeability, maybe the volume change and the resistance to bending. For the wells for which one expects problems because of the complex programs that they will have, the measurements are more thorough and are made in conditions similar to those in the well, in devices such as the consistometer, that can assure and allow the monitoring of these conditions. These consistometers are of the UCA type (ultrasonic cement analyzer). They are additionally tooled with investigation devises that do not destroy the resulted slurry and set-cement. The devices are in fact electronic transducers that use piestic/ piezometric materials, with the function of acoustic ultra short waves transmission and reception, like in the devises of acoustic logging. Basically, they measure the time needed for the pressure and shearing acoustic waves to cross the sample and they establish the speed of these waves. The speeds established in various moments of the evolution of the slurry or of the set-cement are used to establish certain properties values – that is why they are considered dynamic properties – with the help of some relations like the ones below, that were established on the grounds that the set cement is homogeneous, isotropic, and that it has an elastic behaviour. For a

better correlation, some measurements for the resistance to compression are made in tandem, namely, by placing the transducers on the turntable of the press, at the same time and non-destructive this mechanic property is measured. By means of the classical measurement of the resistance, the plastic characteristics of the set-cement are also obtained, such as the flow limit and the inner friction angle.

Measures for a good cementing

The main measures for the preparation and making a successful cementing operation are to ensure a good displacement of the drilling fluid by the cement slurry pumped into the well and the production of an unpermeable set cement. While the steps for producing a good set cement were shown above, the measures for a good displacement of the drilling fluid by the slurry in order to ensure a good adherence of the set cement to the wall and the string will be just briefly reviewed, as they have been known and applied for a long time in the industry. Thus there are safety precautions to center the string in the borehole, the string movement during the flow of slurry into the annular space, the sealing of the loss areas, the use of separating fluids, providing the suitable flow speed of the slurry in the annular space, determining the volume of separating fluids and slurry in order to maintain a certain flow time in the areas of interest. To these we may add a very effective measure:- Using an expandable string for closing the penultimate section–the one above the pay zone. After placing the slurry, by widening the string, the slurry will fill all the spaces, and by setting it will ensure a perfectly sealed area above the pay zone. This provides increased safety conditions for the hydraulic fracturing operation. n

10 august 2015

Impactul situației alimentării cu energie în Europa*)

Pe viitor, gazele din argile gazeifere pot juca un rol important în Europa. Deşi o anumită producţie poate fi estimată, estimările rezervelor şi a condiţiilor de producție nu sunt suficient cunoscute pentru a face previziuni sigure. Există multe temeri din punct de vedere al mediului în ceea ce privește un număr de câmpuri importante potenţiale de producţie, inclusiv în Germania. Franța și-a susținut poziția sa negativă prin interdicţii legale. În contrast, un număr de alte ţări par relativ deschise la ideea producţiei de gaze din argile gazeifere şi au ridicat sau au relaxat restricţiile cu privire la aceste gaze (de exemplu Marea Britanie sau România). Ţările est-europene în special, mai ales Polonia, s-au concentrat pe oportunităţile pe care le prezintă producerea de ga-ze din argile gazeifere în locul ris-cu rilor, care pot fi de asemenea explicate prin dependenţa lor ri-di cată de importurile din Rusia1. Cel puţin pe termen scurt către mediu, alimentarea va fi cel mai probabil influențată de către SUA. În principiu, aceste 3 opţiuni par să fie cel mai probabil :1. Exportul direct de gaze din ar gile gazeifere din SUA către Europa2. Reexportul de că tre importatorii din SUA2

3. Redirecţionarea exporturilor de GNL din ţări terţe care au plănuit an-te rior să furnizeze cantităţi SUA.3

Prima opţiune este interesantă în special în ceea ce priveşte piaţa globală pentru GNL, din moment

ce implică noi cantităţi pentru care trebuie construite noi capacităţi de lichefiere. Importurile din SUA şi redirecţionarea acestor cantităţi către alte regiuni nu impun cu toate acestea o extindere a capacităţilor de lichefiere. Dintr-o perspectivă a preţului, se poate presupune că, companiile din SUA nu vor diferenţia opţiunea 1, pe baza oportunităţii consideraţiilor de cost. Ambele opţiuni de alimentare sunt măsurate în comparaţie cu preţul Henry Hub şi în mod corespunzător evaluate, chiar dacă costurile actuale de achiziţie diferă între 1 şi 2, precum şi între opțiunile individuale (în funcţie de origine sau de locul producţiei).

Opţiunea 3 nu va fi analizată în continuare. Aproape toţi furnizorii importanţi de GNL către SUA care au de a face în momentul de faţă cu cantităţi reduse (acum, când con-tractele nu sunt încheiate, sau, po-ten ţial, când capacităţile planificate nu sunt gândite pentru livrările din SUA) furnizează deja către piaţa europeană (de exemplu, Egipt, Algeria, Qatar, Nigeria, Norvegia sau Trinidad şi Tobago) sau nu fur-ni zea ză cantităţi substanţiale da-to rită costurilor de transport implicate (Peru). Acest lucru poate aduce pieței o anumită dinamică a cantității, însă lasă loc întrebării da-că furnizorii existenţi vor taxa can-ti tăţile suplimentare diferit faţă de can tităţile anterioare (considerabil mai mari), şi procedând astfel se canibalizează unii pe ceilalţi.

Apar câteva întrebări cu privire la livrările potenţiale de ga ze din argile gazeifere:1. Ce cantităţi pot sau ar putea exporta producătorii americani ?2. Cât de mult se va livra către Europa şi Germania ?3. Care vor fi prețurile percepute de americani în Europa şi Germania ?4. Ce efecte ar putea avea acest lucru asupra nivelului preţului pe piaţă ca un tot ?

O nesiguranță considerabilă învăluie actualmente cantităţile exportate din SUA. Acest lucru apare nu numai din nesiguranţele semnificative cu privire la explorare şi producţie ci şi din consideraţii politice şi de business. Pe viitor, autoaprovizionarea va fi o parte importantă a strategiei energetice a Americii. Exporturile ar trebui aprobate doar în cantităţi care elimină dependența viitoare de import. În practică, doar un terminal (Sabine Pass 404) a obţinut până acum toate aprobările necesare5. Previziunile EIA demonstrează de asemenea scepticism că exporturi considerabile vor avea loc. Agenţia SUA estimează un volum maxim realist între 20 şi 25 miliarde m3 / an6.

Rămâne de văzut ce cotă din exporturile totale vor fi furnizate Europei şi ce cotă Asiei7. Dat fiind volumele ipotetice care variază între 20 de miliarde până la 25 miliarde m3/an şi presupunând scenariul extrem că toate acestea vor fi livrate pieţei europene, ar creşte livrarea de GNL

1. Expuneri curente ale poziției unor țări diferite din Europa sunt furnizate de către Deutsche Bank (2013), WEC(2012) și GIS (2013).2. Companiile americane cumpără gaze de la furnizori de GNL și îl vând Asiei sau Europei în loc de a-l vinde pe piața internă.3. Diferența față de 2. este în primul rând de natură economică industrială: furnizorii din țări terțe de la 3. furnizează deja către piața europeană și au o mai mică posibilitate de a reduce prețurile cu cantități suplimentare (vezi mai jos). 4. Vezi http://www.cheniere.com/lng_industry/sabine_pass_liquefaction5. O privire de ansamblu este furnizată de către BNP Paribas (2012)6. Vezi EIA (2012).7. Costurile de transport către Europa de la Sabine Pass și de pe Coasta de Est a Americii sau de pe Coasta Golfului în general, sunt mai mici decât acelea către Asia. Acest avantaj al costului poate cu toate acestea fi redus de către o utilizare viitoare a Canalului Panama. Mai mult, prețurile de pe piața asiatică (în special Japonia) sunt în general mai ridicate decât cele din Europa. În funcție de structura prețului, acest lucru poate justifica potențial costuri de transport mai ridicate. *) Preluare din Energy for Germany

august 2015 11

de la nivelul actual de 90 miliarde m3/an la o valoare între 110 miliarde şi 115 miliarde m3/an8. Deşi aceasta este o creştere considerabilă în sine, creşterea de până la 25 de miliarde reprezintă mai puţin de 5 % din volumul pieţei totale de 520 miliarde m3/an (Europa, inclusiv Turcia, însă excluzând fosta Uniune Sovietică.) Chiar şi luând în considerare aceste ipoteze, întrebarea se pune cu privire la cât de semnificativă va fi influența asupra pieţei europene.

Luând în considerare schimburile co merciale cu GNL, volumele su-pli mentare americane, cel mai pro-ba bil ar putea fi livrate Spaniei sau Marii Britanii. Ambele ţări au ca-pacităţi suficient de mari de im-port de GNL precum şi pieţe ma jo re de gaz. Deşi Germania nu posedă actualmente propriile sale ter-minale de regazeificare a GNL, pro-fi tând de infrastructura existentă de conducte, este încă posibil să fie acceptate importurile de GNL prin Belgia (Zeebrugge) şi Olanda (Rotterdam). Volumele ar putea fi cu toa te acestea limitate, din moment ce capacitatea totală a ambelor terminale abia dacă ar putea depăşi 30 de miliarde m3/an, chiar şi după ce se iau în considerare posibile ex tinderi de terminale. După de-du cerea capacităţilor care au fost de ja rezervate (în mare parte în Zeebrugge), chiar şi în cel mai bun sce nariu ar exista 10 miliarde m3/an ca re ar ajunge în Germania.

Pe lângă volume, estimări privind preţul livrărilor potenţiale de GNL american sunt de o importanţă decisivă pentru orice evaluare a impactului asupra Europei. Această problemă nu apare pe pieţele de petrol sau cărbune, din moment ce există deja o piaţă globală integrată pentru aceste produse. Acesta nu este actualmente cazul gazului, din moment ce sunt aplicate abordări diferite faţă de preț pe pietele in-di viduale regionale secundare

(a bordări diferite sunt de asemenea a plicate în paralel chiar şi pe piaţa e uropeană). Piaţa americană es-te organizată într-un mod pur competitiv, însemnând că preţurile sunt determinate în acelaşi mod ca şi pentru petrol prin cerere și ofertă. În contrast, piaţa din Asia este dominată de contracte de furnizare pe termen lung acolo unde preţurile sunt de obicei legate de tendinţe ale preţurilor la petrol brut. Pe piaţa europeană, abordările pieței variază de la a avea preţuri determinate de o competiţie pură, cum este cazul Marii Britanii, de a avea toate preţurile indexate la petrol sau produse din petrol cum este cazul în Europa de Est. Un hibrid al ambelor abordări poate fi observat actualmente, în Nord-Vestul Europei (în special în Germania, Olanda şi Belgia). Chiar dacă putem presupune că pre ţu rile vor fi determinate de către com pe-ti ţie pentru aceste regiuni pe viitor, nu este clar cât va dura o astfel de transformare. Dată fiind durata lungă ocazională a contractelor existente, precum şi o anumită insistență demonstrată de furnizori din afara Europei cu privire la aderarea la me-canismele de preţ existente, pro ce-sul ar putea dura mulţi ani sau chiar decenii. Pe parcursul perioadei de transformare ambele sisteme vor fi în competiţie unul cu celălalt şi vor oferi companiilor care achiziţionează gaz o varietate de opţiuni (oferind acelaşi grad de oportunităţi şi riscuri.)

Într-un astfel de cadru, proiecţiile de preț se supun unui mare grad de nesiguranţă prin natura lor. Si tuaţia existentă cu privire la a provizionarea cu gaz intra-eu -ro peană este amplificată de ne si-guranţele menţionate anterior cu privire la exporturile de gaze din argile gazeifere şi posibil de GNL din SUA. Analiza economică ur mă toa-re poate oferi în acest fel principii directoare variate. Costurile de li vra-re ale exportatorilor din SUA pot fi

considerate ca limita cea mai redusă a preţurilor. Costurile oportunității pentru furnizori se situează cu siguranţă peste preţurile gazului din SUA (de exemplu, preţurile Henry Hub). Pe lângă costurile de o portunitate pentru gazul din SUA, cos turile de transport în Europa tre-buie luate de asemenea în con si de-ra re. Acestea includ costuri pentru li chefiere şi regazeificare precum şi cos turi doar pentru transport. În fun cţie de ţara de import, acestea pot fi estimate la aproximativ de 5 pâ nă la 6 USD/MBtu9 La prețurile ac-tualmente Henry Hub, exporturile din SUA ar putea fi oferite la 8 pâ-nă la 9 USD/MBtu10. Aceste cifre ar pu tea fi competitive cu preţurile ac-tu ale între 10 şi 11 USD/MBtu pe piaţa europeană, dar nu în măsura în care ar putea sugera diferenţe mari de preț dintre continente. În acelaşi timp, acesta defineşte un prag al preţului, sub care niciun GNL din SUA nu ar putea intra pe piaţă. O al tă întrebare este dacă americanii ar putea determina în momentul de fa ţă preţuri pe baza costurilor de fur nizare sau dacă ar putea aplica în cea mai mare măsură posibilă (cel pu ţin indirect) principiile indexării.

Impactul estimat asupra nivelului pre ţurilor europene în ţări diferite (acolo unde diferenţele de preț încă mai există) depinde nu numai de costurile de fur nizare şi de preţul pentru stabilirea com portamentului exportatorilor din SUA ci şi asupra compoziţiei cantităţii res pec tive totale la ofertă. Un exemplu al curbei de livrare11 pentru Germania ar trebui să clarifice acest lucru.

Alimentările cu gaz ale Germaniei includ livrări de la vecini diferiţi din Marea Nordului, Rusia şi o cotă de aproximativ 11% din depozite interne. Presupunând o piaţă pur competitivă, alimentările din Olanda ar putea fi cele mai ieftine, urmate de o producţie internă şi alimentări din Marea Nordului (în special Norvegia şi

8. Acest scenariu se găsește la limitele superioare, dat fiind faptul că acordurile comerciale care se ridică la 10 miliarde m3/an au fost deja încheiate cu importatorii din Asia (KOGAS/ Coreea de Sud și GAIL/India) pentru Sabine Pass. Vezi BNP Paribas (2012)9. Vezi Jansen (2013).10. Deutsche Bank (2011) si PNG Paribas (2013) ajung la aceleași cifre, chiar dacă descompunerea componentelor costului individual diferă.

12 august 2015

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-enginee-ring-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

sC sMArt sACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

sC roMenergo sApower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

Danemarca). Cele mai scumpe alimentări vin din Rusia (Vestul Siberiei). Într-un sis tem competitiv, ultima unitate de gaz ce rută determină preţul pentru întreaga pia ţă (aşa-numitul furnizor marginal). Da că alimentările de GNL din America sunt incluse în această curbă, probabil că acestea s-ar găsi în afara lor, din moment ce ar fi mai scumpe decât gazul din Rusia în ciuda preţurilor scăzute Henry Hub. Cu toate acestea, piaţa din Germania nu es te organizată conform unor principii competitive, cantităţile individuale nu corespund costurilor actuale, mai de gra-bă sunt determinate în contracte peste co s turile variabile în curba de furnizare. Fă ră alte modificări, cantităţile furnizate de către Olanda sunt cele mai scumpe.12 Da că contractele actuale ar putea fi cres-cute cu opţiunea deja inerentă a fle xi-bi lității, atunci alimentările din Rusia ar stabili preţurile. Luând în considerare aceste condiţii ale preţurilor, exportatorii a mericani ar putea oferi oferte cu preț mic furnizorilor marginali şi să nu permită ac cesul altor cantităţi ale furnizorilor. Ră-mâ ne însă neclar ce efecte ar putea avea acestea asupra preţurilor în Germania. Ca şi toţi furnizorii potenţiali marginali care de ţin mari cote de piaţă deşi cantităţile a mericane de GNL ar putea obţine o cotă a pieţei, furnizorii marginali anteriori ar pu tea să rămână potenţial stabilizatori de preţuri13. Dat fiind ipotezele de mai sus, niciun efect major al preţului nu este preconizat pen tru Germania. Acesta nu poate fi ca-zul pentru alte ţări europene, în special pentru Spania şi Marea Britanie. În am be-le țări, importurile de GNL au fost o parte

inerentă a curbei de alimentare. Fur-nizorii marginali variază de la an la an, şi în general comandă o cotă de piaţă mi că. Spania iese în special în evidenţă cu pri-vi re la portofoliul său divers de achiziţii, care ocazional ajunge exotic şi (dintr-o perspectivă spaniolă) în comparaţie cu fur nizori scumpi precum Peru, Malaiezia sau Australia14. Aici chiar şi cantităţile mici din SUA ar putea fi suficiente pentru a pu tea face preţuri mai mici posibile (cel pu ţin ipotetic: actualmente principiul in dexării este destul de dominant în Spania). Deşi Spania încă mai prezintă o pia ţă regională destul de izolată în cadrul Europei, Marea Britanie este relativ des-tul de strâns conectată cu alte ţări din nord-vestul Europei. În funcţie de gradul in tegrării pieţei, efecte indirecte asupra pre ţurilor din Germania ar putea rezulta, chiar dacă niciun fel de livrări nu sunt fă-cu te către Germania. Cu toate acestea, dată fiind scara pieței europene din par-tea de nord vest în comparaţie cu piaţa izolată britanică, acest efect ar putea fi ne glijabil. În plus, în ciuda gradului de integrare există totuşi şi restricţii privind ca pacităţile şi diferenţele descrise anterior în mecanismele de stabilire a preţurilor de termină o mai mare nesiguranţă.

În ciuda tuturor temerilor, analiza noastră economică confirmă în principiu că deşi în anumite circumstanţe prețurile ar putea oarecum converge fără o producţie internă considerabilă de gaze din argile gazeifere, preţuri americane actuale vor rămâne mult timp greu accesibile pentru Europa. n

11. Astfel de analize de ordin de merit sunt un instrument popular în industria energetică. Este furnizată o privire de ansamblu, de exemplu, Ströbele et al. (2012). O aplicație a acestora privind în special probleme legate de industria internațională a gazului natural poate fi găsită în Seeliger (2006).12. Rapoarte privind comercializările precum Heren European Gas Markets sau Argus evidenți-ază în mod regulat prețul indicat (estimat) din contracte diferite. 13. Olanda exportă în jur de 24 miliarde m3/an , iar Rusia peste 30 de miliarde m3/an către Germania. Chiar și într-un caz nerealist ca toate exporturile potențiale de GNL să fie furnizate către Germania, (ipotetic) nu ar putea fi posibil să se excludă un furnizor. Același lucru este valabil și pentru Norvegia, cu aproximativ 28 de milarde m3/an.14. Din motive de ordin politic există o diversificare legală estimată în achiziționare în Spania. Dintr-un punct de vedere tehnic și (în special) economic, ar putea fi posibil să se alimenteze întreaga piață din Spania prin conductele și GNL din Algeria.

august 2015 13

O nouă inovaţie GE schimbă total regulile jocului în regenerabile

Dealurile din jurul vântosului oraş Tehachapi, situat la marginea de-şer tului Mojave, sunt acoperite de o pădure de turbine eoliene de toa te mărimile şi formele posibile.

Însă turbina cea mai înaltă şi mai pu ter nică se află jos, în vale. De la sol până în vârful paletelor rotati-ve, aceasta mă soa ră 138 de metri – aproape jumătate din înălţimea turnului Eiffel – şi are un ma re dom argintiu, din aluminiu, fixat pe rotor. „Ai putea crede că un OZN a a terizat pe turbină”, este de părere Mike Bowman, liderul proiectelor pen-tru energii durabile ale GE Global Research. „Acest dom ar putea re-pre zenta viitorul energiei eoliene”.

Testarea proiectului experimental GE, numit ecoROTR, a început luna trecută. Dacă datele obţinute în tunelul de vânt vor fi confirmate în urma acestor teste, domul de 9.000 kg ar putea duce la turbine mai mari şi mai eficiente pentru locaţiile cu vânturi puternice, care în prezent sunt greu accesibile. „Din câte ştiu, este singura structură de felul a cesta din lume”, declară Bowman. „Ar pu tea schimba total regulile jocului”.

Proiectul se înscrie în iniţiativa e co-magination, prin care, timp de mai bine de zece ani, GE s-a axat pe con stru irea de echipamente cu un impact re dus asupra mediului şi cos turi mai re duse pentru clienţi. Con cret, vor fi re zol vate două pro-ble me din domeniul turbinelor eoli-e ne: în primul rând, „risipa” de vânt şi eficienţa redusă; în al doilea rând, paletele şi turnurile de bază sunt extrem de mari şi de greoaie şi, prin urmare, greu de transportat în lo-caţiile izolate, cu cel mai bun vânt.

Polistiren expandat şi scobitori

Proiectul a început cu o minge din polistiren expandat şi o sco-bi toare, acum doi ani, când Mark Little, responsabil de GE Global Research, le-a cerut specialiştilor săi să construiască un rotor care să folosească şi mai mult puterea vân-tu lui. „A cerut membrilor echipei sale să caute soluţii insolite”, spune Bowman. „Nu este suficient să lun-gim paletele. Deja sunt prea lungi şi prea greu de transportat.”

Ca răspuns, echipa a propus ca nasul turbinei să fie mare şi plat. „Proiectul părea destul de ciudat şi totuşi era logic”, spune Bowman. „Vântul care ajunge în centrul turbinei eoliene, acolo unde se fixează paletele, este complet irosit, pentru că paletele acţionează ca nişte pârghii şi astfel forţa generată de vânt creşte pe măsură ce ne îndepărtăm de centru.”

Colegii lui Bowman s-au gândit că, dacă redirecţionează vântul irosit din spre centru, acesta ar putea fi folosit de vârfurile paletelor. For-ma nasului turbinei le-ar per mi te să construiască rotoare mai mari, fără să fie nevoie să lun geas că paletele, care ar putea fi ataşate acestui perimetru.

Grupul a hotărât să testeze ideea într-un tunel de vânt din laboratoarele GE aflate în statul New York. Au tăiat în două o mică minge din polistiren expandat şi, cu o scobitoare şi puţin lipici, au fixat-o pe macheta unei turbine eoliene. Echipa, for ma tă din ingineri specialişti în domeniul dinamicii fluxurilor com pu taţionale, materialelor, IT şi alte domenii, a efectuat mai multe si mu lări în inte-

riorul tunelului cu vânt şi fum pentru a testa modelul. „Când am făcut calculele finale, am constatat o creştere a nivelului de performanţă cu până la 3%”, de-clară Bowman. „Nu pare mult, dar potenţialul este mare dacă luăm în calcul economiile făcute într-un parc eolian, cu zeci de turbine.”

De la machetă la un turn de 90 de metri

Următorul pas a constat în pro iec ta-rea unui model la scară al turbinei, cu o înălţime de 3 metri, care a fost transportat la Universitatea Stuttgart din Germania, pentru a continua cu teste şi mai dure. Echipa a creat mai multe versiuni ale mo de-lu lui, pentru a putea măsura nivelul de performanţă, încărcătura şi alţi parametri. În urma testelor, au putut stabili forma finală şi nivelul de performanţă al viitoarei turbine.

Întorşi în Statele Unite, specialiştii au folosit rezultatele testelor pen-tru a valida forma finală a ver si unii în mărime naturală a ecoROTR-ului, învârtit acum de vânturile din Tehachapi.

Do mul experimental, cu un di a-metru de 18 metri, a fost fixat pe o turbină eoliană de 1,7 MW, una din-tre cele mai puternice turbine GE, aflată în vârful unui turn de 90 de metri, şi acesta tot un prototip. În locul tuburilor tradiţionale din oţel, „structura reticulară” este construită dintr-o pânză de metal învelită într-o ţesătură de poliester. Structurile pot fi încărcate în containere şi transportate cu camionul, după care urmează a fi asamblate în locuri unde înainte era foarte greu de ajuns. n

Cum funcţionează turbinele eoliene? Cu ecoROTR - mai bine ca niciodată Tehnologia ecoROTR de la GE este un dom de 9.000 kg, din aluminiu, fixat pe rotor, care are scopul de a crește eficiența turbinelor mari, destinate locațiilor cu vânturi puternice, care în prezent sunt greu accesibile

14 august 2015

Gazeificarea deşeurilor ­ o nouă soluție tehnică, în căutare de soluții administrative constructive și pertinente Costin Frâncu, Director General la Eco Solution, inventator

Eugen Cincu (E.C): În ce constă soluţia dumneavoastră de produc ţie a energiei din de şe uri mu nicipale, comparativ cu alte iniţiative similare?

Costin Frâncu (C.F): Incinerarea este arderea deşeurilor utilizând un alt com bustibil, de obicei gaz metan, iar energia termică rezultată în ur ma arderii este utilizată pentru a produce abur şi apoi cu turbine cla sice se acţionează generatoare de curent electric. Procesul reduce can titatea de deşeuri la 20-30% (ce-nuşă inertă) cu costuri de o perare foarte mari (peste 100 €/t deşeu) şi poluare majoră în aer (incineratorul are un coş prin ca re se evacuează 2.000-3.000 m³ ga ze de ardere la o tonă deşeu). Pro ducţia de energie electrică este în ecartul 300-400 Kwh/t deşeu.

Fermentaţia este un proces de descompunere biologică a moleculei organice. Sunt practicate în prezent fermentaţia naturală în groapă de gu noi şi fermentaţia accelerată în staţiile de compost. Cu randamente di ferite, în toate cazurile, rezultă un gaz cu un procent semnificativ de me tan (20-60%) ceea ce permite funcţionarea unui motor cu piston ca re să antreneze un generator e lectric. Deșeul rezultat (40-60%) es te considerat valorificabil în cazul staţiilor de compost, dar nu poate fi clasificat în cazul descompunerii în groapă. Poluarea la eşapament es te majoră şi necontrolată, în-tru cât nimeni nu analizează com-poziţia gazului combustibil (di-fe renţa de la metan la 100% sunt gaze imprevizibile rezultate

din fermentaţia unor materiale organice eterogene). Producţia de e nergie electrică este în ecartul 50-200 Kwh/t deşeu, dar costurile de operare sunt mult mai mici de cât în cazul incinerării întrucât nu se utilizează combustibil fosil.

Tehnologia utilizată de Eco Solution SA este gazeificarea de şeurilor urmată de un procedeu o riginal de curăţare a gazului de sinteză în mediu plasmatic (pro ce-deu brevetat) şi valorificarea în gru-puri motor-generator. Procesul de gazeificare este exoterm, ceea ce permite menţinerea procesului fă-ră combustibil fosil adiţional, fără emisii în atmosferă (fără coş de fum) şi la un cost de operare de maxim 20 de euro / tona de deşeu municipal. De șeul rezultat din gazeificare este o zgură inertă în procent de 3-5%. Pro ducţia de energie este 1.000 Kwt electric / tona de deşeu şi 1.000 Kwt termic / tona de deşeu.

Avantajul major al gazeificării es-te posibilitatea utilizării gazului de sin teză și în diverse aplicaţii din domeniul petrochimic (produc ţia de benzină, motorină, fer ti lizatori, mase plastice etc).

E. C: Este instalaţia de gazeificare de la Săcele sustenabilă din punct de vedere comercial?

C. F: În general, indiferent de do me-niul de aplicaţie, gazeificarea are o eficiență economică net su pe rioară proceselor de ardere.Un incinerator cu capacitate de 100.000 tone pe an costă 80-120 milioane de euro, deci inves tiţia în gazeificare este undeva la 50% din cea în incinerare. În plus, la gazeificare, nu avem costuri cu combustibili fosili (ca în cazul in-cinerării) ceea ce diminuează dra-matic costul de operare.

Instalaţia de la Săcele a fost pro-iec ta tă pentru o capacitate de

În prezent sunt folosite la scară industrială două tehnologii de producţie a energiei electrice din deşeuri – incinerarea şi fermentaţia. Echipa de la Eco Solution vine cu o tehnologie proprie - gazeificarea deşeurilor, urmată de un procedeu original de curăţare a gazului de sinteză în mediu plasmatic. Procedeul este brevetat și promite cea mai eficientă utilizare a deșeurilor în electricitate. Am primit toate clarificările de la Costin Frâncu, autor al brevetului de invenție și director general la Eco Solution, semnificative, astfel că acest proiect nu poate fi realizat fără o largă colaborare internaţională.

Instalație gazeificare- zona de pompe, Eco Solution

august 2015 15

100.000 tone deşeuri pe an şi are un cost de investiţie de 45 de milioane de euro. Până în prezent am investit peste 20 de milioane de euro şi avem dovada funcţionării (proof of technology). Investiţia nu este însă terminată.

Conform calculelor şi experienţei noas tre, fără a majora taxa plătită de cetăţean (direct la colector sau indirect, prin bugetul local), in vesti-ţia se amortizează în maxim 5 ani.

E.C : Care sunt posibilităţile de extindere a utilizării acestui tip de unitate de producţie?

C.F: Extinderea acestui tip de u nitate de producţie poate fi făcută i mediat ce autorităţile de mana ge-ment judeţean ale deşeurilor res-pectă legislaţia în vigoare.

Noi am pornit instalaţia în 2009. Pâ nă în prezent, deşi am respectat e xemplar legislaţia de mediu şi ce-rin ţele, pe alocuri aberantă, impusă de autoritatea de mediu, nu am pri mit niciodată gunoi menajer din judeţul Braşov. Am funcţionat sub capacitate, cu gunoi adus din ju de-ţe le Covasna, Harghita şi Mureş, cu cos turi de transport suplimentare, pentru a putea demonstra că in-stalaţia este funcţională şi res pec tă toate condiţiile de mediu.

În tot acest timp, sub influenţa a utorităţii locale de management ju de ţean al deşeurilor, cu încălcarea fla grantă a legislaţiei de mediu na-ţională şi europeană, gunoiul me na-jer din judeţul Braşov a fost de pus la groapa de gunoi care este la 500 de metri distanţă de am pla samentul instalaţiei noastre.

E. C: În ce fel pot fi implemen ta te asemenea unităţi de producţie a energiei în alte localităţi? Ce costuri presupun şi ce tip de parteneriate?

C.F: Este demonstrat că avem o tehnologie eficientă economic pen tru valorificarea energetică a deşeurilor municipale, tehnologie care respectă condiţiile impuse de leg laţiade mediu la nivel european.

1) Recomandarea Camerei de Co-mert și Industrie a Municipiului București.

2) Institutului Național de Me ca-tronică,

3) Academiei Române - Secția de chimie, pentru implementarea i me-dia tă a soluției noastre teh no lo gi ce la nivel național.

În aceste condiţii este foarte uşor de găsit investitori privaţi, bănci sau fon duri de investiţii care să multiplice instalaţiile la nivel naţional.

Problema rămâne la Ministerul Me-diu lui care trebuie să se hotărască să impună respectarea prevederilor le gale referitoare la ierarhia de şe-urilor şi reducerea cantităţii de de-şe uri eliminate în gropile de gunoi.Prin industrializarea in instalații de gazeificare a celor 7 milioane de tone de deșeuri din România se poate obține minim o can ti tate de gaz echivalentă cu im porturile de gaz actuale.

E.C : Care sunt municipalităţile ca re ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unui asemenea proiect?

Primele 30 de orașe, cele mai mari din România sunt o țintă re zonabilă și realizabilă până în 2020, adică în perioada când sunt prevăzute sume im por­tan te în fondurile e uro pe ne neram bursabile pen tru me­diu și utilizarea so lu ți ilor ener­ge tice ecologice din resurse regenerabile.

C. F: Trebuie să avem în vedere că ținta europeană este 0 deşeuri organice depuse în gropi, iar România produce anual în medie 7 mi lioane tone de gunoi municipal şi asimilat. Apoi, deşeurile nu pot fi transportate la distanţe mari, în trucât costurile de transport a fectează e ficiența economică, iar tim pul între colectare şi prelucrare a fectea ză negativ eficiența tehnică.

În principiu, capacitatea minimă ca-re să asigure eficiența economică şi

să asigure recuperarea investiţiei într-un termen rezonabil, ar putea să fie o tonă de deşeuri pe oră cu pro ducţie de energie electrică. Astfel de instalaţii ar putea să asigure va-lo rificarea deşeurilor în grupuri mici de comunităţi (2-5 sate sau comune a propiate) cu o populaţie de maxim 20.000 locuitori. Pentru oraşe sau a glomerări urbane de peste 300.000 de locuitori ar putea fi mai eficientă ga zeificarea urmată de producţia de com bustibili lichizi sau fertilizatori (a zotat de amoniu sau uree).

Ministerul Mediului ar trebui să în-toc mească un plan de amplasa re a instalaţiilor de valorificare a de-şe urilor prin gazeificare care să per mită accesul unei cantităţi cât mai mari de deşeuri la această teh nologie benefică din punct de vedere energetic şi mediu.A vantajul este că prin tehnologia noas tră se pot produce anual 7 mi-lioane Mwh electric în bandă cu o putere instalată de minim 800 MW. (Consumul minim noaptea şi în weekend este 4.000-4.500 MW.)

Valorificarea deşeurilor se re a li zea-ză în timp real, fără emisii în at-mos feră şi fără creşterea taxei la ce tăţean, deci la aceleaşi costuri ca depunerea la groapă care astăzi es-te ilegală în proporţie de 50%.

E.C: Ați primit autori za ți a de mediu? Dacă nu, care sunt obiecțiile aduse?

C.F: Instalaţia a primit autorizaţie de mediu în 2012, cu titlu experimental pe o durata de 2 ani. Am depus cerere de reautorizare și documentaţia com pletă, cu 45 de zile înainte de expirarea autorizaţiei. Deşi până în prezent au trecut peste 400 de zile, Agenţia Naţională de Mediu nu ne-a transmis niciun punct de vedere.

E.C: Este instalația în funcțiune în momentul de față?

C.F: Este funcţională, dar nu pu tem funcţiona întrucât nu a vem răspunsul la solicitarea de a utorizaţie de mediu, depusă în con dițiile legii. n

16 august 2015

Din Energetica UERolul tehnologiilor inovatoare şi prietenoase cu mediul în politica climatică a UE Dezbatere în cadrul mesei rotunde pe tema acorduluibunurilor din sectorul de mediu – promovarea obiectivelor privind mediul în UE prin intermediul comerţului

Doamnelor şi domnilor,

Acest eveniment este foarte actual. Permiteţi-mi să vă spun de ce:În curând sperăm să încheiem un acord puternic şi ambiţios privind schimbările climatice la nivel mondial la Paris care va da startul tranziţiei către dezvoltarea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon la nivel mondial.

Am dorit să vorbesc în cadrul acestei mese rotunde despre modul în care tehnologiile de mediu inovatoare ne pot ajuta să obținem atât obiectivele noastre climatice la nivel naţional cât şi mondial. Tehnologiile ecologice fac deja parte din viaţa noastră de zi cu zi. Unele sunt invizibile ochiului, ascunse sub capota maşinii noastre sau încorporate în frigiderele şi maşinile noastre de spălat vase, economisind energia – şi banii noştri. Cunoașteți câţi bani ne–au ajutat să economisim produsele eficiente energetic în ultimii cinci ani? Permiteţi-mi să vă spun cât: 100 miliarde de euro. Probabil că mai important, estimăm că acestea au evitat echivalentul a aproximativ 360 milioane tone de CO2 de emisii în această perioadă.

Alte simboluri evidente ale sustenabilităţii, precum panourile solare şi turbinele eoliene, fac parte din oraşul nostru, din țara şi din peisajele costale ale ţării noastre. Aceste tehnologii eficiente energetic cât şi cele pentru energia produsă din surse regenerabile contribuie nu numai la obiectivele noastre stabilite pentru anul 2020 privind schimbările climatice şi energia, ci şi

la competitivitatea şi la dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a Europei. Economia ecologică se dovedeşte a fi unul dintre cele mai promițătoare sectoare care pot crea locuri de muncă în UE, observând chiar o creştere de 20% în timpul anilor de recesiune.

În aceste vremuri, sectorul de bunuri şi servicii prietenoase cu mediul oferă locuri de muncă pentru mai mult de 4 milioane de oameni în Europa.

Ţintele noastre pentru 2030 privind schimbările climatice şi energia ar putea crea peste 700.000 noi locuri de muncă. Dacă am avea ambiţii mai mari în ceea ce priveşte energia produsă din sursele regenerabile de energie şi eficiență energetică, acestea ar putea ajunge la 1,2 milioane.

Totuşi, deşi am fost lideri în ceea ce priveşte tehnologiile curate inclusiv cele de producere a energiei din surse regenerabile, alţii ne ajung din urmă – şi, în unele cazuri, chiar ne depăşesc. Prin urmare, aş dori să mă concentrez pe trei întrebări specifice:

• Unde ne poziționăm în mo­men tul de faţă în ceea ce priveşte tehnologiile inovatoare şi prietenoase cu mediul în UE?

• Care este planul pentru păs­tra rea poziției noastre de lider? Şi,

• Cum ne pot ajuta politicile noas tre comerciale?

Unde ne poziționăm în momentul de faţă?

Deci, unde ne poziționăm astăzi? Pe scurt, ne descurcăm bine, dar trebuie să ţinem pasul cu competiţia.

Europa este hub-ul unora dintre tehnologiile de ultima generaţie din întreaga lume. Am observant acest lucru cu câteva săptămâni în urmă, când am vizitat platforma con ver-to rului HelWin Alpha în America de Nord. Aceasta face legătura dintre par cul eolian offshore şi reţeaua on-shore – aducând energia direct în casele utilizatorilor. Am văzut re-cen ta lansare a proiectului german Verbiostraw, care transformă paiele în biogaz. Cine s-ar fi gândit că cinci fire de paie ar putea produce su fi-ci entă energie pentru a conduce o maşină un an întreg? Iar partea cea mai bună este că nu necesită fo losirea terenului cultivat. Biogazul este produs din 100% reziduuri a gricole. Proiectul este cofinanțat prin tr-un fond special− denumit NER 300 – conceput prin intermediul Sis temului de Tranzacționare a E misiilor din UE pentru tehnologii de demonstrare la scară largă pentru pro ducerea de energie cu emisii scă zute de carbon. Acesta este exact tipul de tehnologie inovatoare pe care l-a vizat programul. Acesta cre ează locuri de muncă în domeniul agricol şi industrial în regiune şi foloseşte o sursă de materie primă care a rămas nefolosită până acum.

Energia produsă din surse rege ne-rabile este o componentă esenţială a strategiei Uniunii Energetice a UE pentru energie sustenabilă şi

*) Preluare din Speech/15/5111, Comisar Miguel Arias Cãnete, Comisia Europeană, Bruxelles

august 2015 17

pentru un viitor robust la schim-bările climatice. Acestea vor ju ca un rol esenţial pentru toate economiile care sunt în tranziţie către o dez-vol tare cu emisii scăzute de carbon. Acestea vor contribui la de-carbonarea economiei noastre, fă-când sistemul nostru energetic mult mai flexibil, îmbunătăţind se curi-tatea noastră energetică şi scăzând facturile noastre la e nergie. În ultimele două decenii am observant modul în care energia din surse regenerabile a trecut de la extreme către curentul central din Europa. Deţinem de 3 ori mai mul tă energie produsă din surse regenerabile per capita în UE decât în orice altă parte din restul lumii.

În ziua de astăzi acest sector are o cifră de afaceri de aproximativ 130 miliarde euro şi angajează mai mult de un million de persoane.

Politicile noastre au scăzut costurile şi au făcut aceste tehnologii mai accesibile şi răspândite la scară mai mare. Însă nu mai suntem singurii care investesc serios în tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile.

Şi nu vorbesc despre China (care a investit 83 miliarde dolari americani în tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile anul trecut), și SUA (care a investit peste 38 miliarde dolari). Brazilia, Africa de Sud şi India s-au clasat de asemenea în topul celor 10 investitori care au investit anul trecut. În acelaşi timp, investițiile în tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile în UE au crescut cu mai puţin de 1%. Competiţia este bineînțeles bună. Aceasta ajută la scăderea costurilor – preţul modulelor solare de PV a scăzut cu 80% în decursul a doar patru ani.

Şi nu trebuie să uităm că o mare parte din tehnologia care este instalată peste tot în lume provine din Europa.• Exportăm în fiecare an 35 miliarde euro ceea ce reprezintă doar echipament pentru energia produsă din surse regenerabile.

• În jur de 40% din turbinele eoliene ale lumii sunt construite de companii europene.• Companiile noastre au fost lidere în lume în ceea ce priveşte numărul patentelor pentru tehnologiile de energie produsă din surse regene-rabile, cu 40% care provin din Europa.

Însă, aşa cum am mai spus, trebuie să păstrăm pasul cu competitorii noştri – şi să facem ceea ce este necesar pentru a continua să inovăm. Mai sunt multe de făcut pentru a ajunge numărul 1 în lume în ceea ce priveşte energia produsă din surse regenerabile – una dintre priorităţile Comisiei Juncker.

Aceasta mă duce la punctul doi – ce pași va trebui să urmăm pentru a ajunge acolo?

Ce facem?

Dacă ne dorim să avem success în a deveni numărul unu în lume, va trebui să fim gata cu o nouă generaţie de tehnologii pen tru energia produsă din surse re ge ne-rabile şi cu sistemele de stocare a energiei. Vom avea nevoie de teh-no logii noi de management al reţelei care sunt adecvate pentru energia produsă din surse regenerabile şi care pot transporta energia mai eficient dintr-un loc în altul. Acesta va oferi utilizatorilor un control mai mare asupra energiei pe care o utilizează. Şi vom avea nevoie de soluţii inteligente de transport ca-re să îndeplinească ţinta noastră pentru 2020 de a avea 10% din com bustibilul pentru transport a fi-e cărei țări din UE care să provină din surse regenerabile precum biocom bustibilii. Astfel, trebuie să ne asigurăm că Europa rămâne o destinaţie pentru cercetătorii cei mai buni şi că oferim suportul adec vat pentru a le aduce inovările pe piaţă.

Horizon 2020 este cel mai mare program de Cercetare şi Inovare al UE din câte au existat vreodată, cu aproximativ 80 miliarde disponibili pentru perioada 2014 - 2020. Cel puţin 35% din această sumă este dedicată cercetării pentru

schimbările climatice. Trebuie să obținem profit din fiecare euro investit. Acest lucru înseamnă combinarea programelor UE şi ale statelor membre în jurul unor scopuri comune. Şi asigurarea unor conexiuni între cercetare şi industrie care vor aduce tehnologii noi pe piaţa europeană. Am propus pe scurt un Plan reînnoit pentru o Tehnologie Strategică Integrată în domeniul energiei precum şi un program de cercetare şi inovare strategică privind transporturile care să sporească focalizarea cercetării noastre şi eforturile de inovare.

Scopul nostru este de a canaliza cât mai multe investiţii private. Aceasta este gândirea atât din spatele noului Fond European de 315 miliarde euro pentru Investiţii Strategice cât şi pentru NER 300 pentru demonstrarea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon pe care le-am menţionat mai devreme. Până acum, 38 de proiecte pentru tehnologii de energie din surse regenerabile şi cel mai mare proiect la scară largă al Europei pentru captarea şi stocarea carbonului au primit finanțare prin NER300 care se ridică la 2,1 miliarde euro. Acesta se aşteaptă să canalizeze alţi 2,7 miliarde euro de investiţii private. Aceste proiecte vor aduce beneficii imense în ceea ce priveşte schimbările climatice. Împreună cu CO2 stocat prin proiectul de CCS, impactul va fi echivalentul luării a mai mult de 3 milioane de maşini de pe drumurile europene. Programul va fi reînnoit conform cadrului 2030 pentru schimbările climatice şi energie şi prelungit la inovări de tehnologii cu emisii scăzute de carbon în sectorul industrial.

Mai presus de toate, politicile noastre, precum standardele de CO2 pentru maşini şi Eco-design, precum eco şi scheme de etichetare a energiei utilizate sunt cele care determină inovarea tehnologică. Un singur exemplu: datorită unora dintre cele mai documentate standarde din lume, o maşină nouă în ziua de astăzi este cu 22% mai eficientă decât în 2007. Şi până în 2021, acestea ar trebui să fie cu

18 august 2015

40% mai eficiente. Mai mult, UE este deja cea de-a doua cea mai mare piaţă pentru maşinile electrice – cu 30% din vânzări la nivel mondial. Avem multe lucruri cu care să ne mândrim în Europa şi multe aşteptări. Piaţa mondială a tehnologiei curate se aşteaptă să crească la 4,4 trilioane euro în următorii 10 ani. Şi ne putem aştepta să deţinem o cotă importantă din această piaţă.

Prin urmare, acest fapt mă aduce la cea de-a treia întrebare care este şi cea finală. În ce mod pot susţine po li-ti cile noastre comerciale tehnologiile i novatoare prietenoase cu mediul şi cum ne pot ajuta să ne îndeplinim obiectivele pri vind schimbările climatice?

În ce mod pot politicile comerciale contribui la realizarea obiectivelor noastre?

Tehnologiile care se adresează schim-bă rilor climatice joacă un rol esenţial în îndeplinirea obiectivelor stabilite la nivel mondial de păstrare a emisiilor corespunzătoare creşterii temperaturii medii sub 2 grade şi evitarea schim-bă rilor climatice periculoase. La fel ca şi reducerea emisiilor şi adaptarea la efectele adverse ale schimbării climatice, aceste tehnologii vor contribui la crearea de locuri de muncă şi la o dezvoltare economică sustenabilă în Europa cât şi pe plan mondial. Comerţul este un in-stru ment important pentru promovarea tehnologiilor curate. În Europa, deţinem tehnologiile care sunt necesare, prin ur-mare ar trebui să le facem cunoscute şi altora. De exemplu, UE susţine Cen trul Tehnologic şi Reţeaua privind Schim bă-ri le Climatice ale Naţiunilor Unite care promovează schimbul de informaţii privind cele mai bune practici prentru creşterea absorbţiei pieţei privind teh-no logiile dedicate schimbărilor climatice în economiile emergente şi în ţările în curs de dezvoltare. Reţeaua oferă o o portunitate bună de a promova soluţiile tehnologice europene la nivel mondial.

UE a încheiat un număr de acorduri bilaterale cu partenerii săi comerciali care promovează obiectivele legate de schimbările climatice şi utilizarea teh-no logiilor inovatoare în energie. Acestea includ Canada, Singapore şi Coreea de Sud, cu negocieri în curs de desfăşurare cu SUA. La nivel mondial, Europa trebuie să-şi menţină poziţia de lider la nivel mon-dial în ceea ce priveşte inovarea ecologică ca exportator major de tehnologii curate. În acel scop, lucrăm cu partenerii noștri comerciali pentru a urgenta diseminarea şi însuşirea tehnologiilor prietenoase cu mediul şi pentru crearea unui mediu de lucru uniform.

Sperăm să putem încheia un acord in ter-na ţional semnificativ în ceea ce priveşte liberalizarea comerţului în privinţa bu-nu rilor şi serviciilor de mediu înainte de finalul anului. Veţi auzi mai multe des pre acest subiect de la colegul meu Comisarul Malmström.

O concluzie la care am ajuns care dă sens mediului de business şi schimbărilor climatice este faptul că este mai uşor să tranzacționăm tehnologii curate la nivel internaţional. Această Comisie lucrează din greu la concluziile oportune ale ne-go cierilor privind tarifele şi un acord po-li tic care va contribui la înţelegerea de la Paris privind schimbările climatice.

Pentru a avea succes, Europa trebuie să-și joace rolul în măsura puterii sale. Cele mai competitive economii ale lumii sunt cele mai inovatoare şi cele mai eficiente energetic. Pentru Europa, calitatea şi inovarea sunt elementele sale definitorii.

În acest mod, putem dovedi lumii că dezvoltarea ecologică nu este o viziune utopică. Este răspunsul inteligent la multe dintre provocările cu care se confruntă omenirea în ziua de astăzi: modalităţi mai inteligente de producere a energiei, mai puţină poluare, case mai eficiente energetic, facturi mai scăzute la energie şi surse mai curate de energie. n

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

august 2015 19

Din activitatea CMERaportul World Energy Trilemma 2015: un cadru climatic ambiţios este necesar acum, este de părere sectorul energetic

Elaborarea unui cadru climatic clar şi a unui obiectiv global privind emisiile sunt esenţiale dacă vor fi puse la dispoziţie 48-53 trilioane $ pentru o nouă infrastructură energetică sustenabilă, potrivit unui nou raport pregătit de Consiliul Mondial al Energiei.

Rezultatele au fost făcute cunoscute în cea de-a cincea ediţie a seriei de dialoguri dintre liderii din domeniul energiei, în Raportul World Energy Trilemma, „Acțiuni prioritare pentru schim bările climatice şi cum să e chilibrăm trilema energiei”, pu-bli cat de către Consiliul Mondial al Energiei şi de către partenerul la proiect Oliver Wyman, împreună cu Global Risk Centre a companiilor sa-le mamă Marsh & McLennan, pentru re prezentanţii guvernelor când se întâlnesc în cadrul celei de-a şasea Conferinţe Ministeriale privind Energia Curată (CEM6) din Merida, Mexic.

Bazându-se pe observaţiile a mai mult de 2.500 de lideri din industrie şi politicieni de la nivel mondial, Ra-por tul subliniază preocuparea cu care liderii din sectorul energetic pri vesc necesitatea urgentă ca ne-go ciatorii să se pună de acord cu pri vire la un cadru climatic şi la o

ţintă globală pentru emisiile de ga-ze cu efect de seră. O astfel de ţin-tă, definită şi monitorizată clar, ar permite sectorului industriei şi cel al finanțelor să deblocheze investiţiile şi să faciliteze tranziţia către un viitor energetic sustenabil.

Joan MacNaughton, Preşe­dinte Executiv, World Energy Trilemma: „In dustria energetică este de pă re re că acum este momentul potrivit pentru acţiuni puternice dedicate schimbărilor climatice şi este mai mult decât pregătit pentru a-şi juca rolul complet, pe baza exemplelor de leadership pe care unele companii deja le-au făcut cunoscute.Constatările noastre arată că există o sete reală pentru o implementare serioasă a unor angajamente pu-ter nice – focalizarea trebuie să se trans fere acum de la negociere la acţiune. Dacă acest lucru nu se în tâmplă, va deveni foarte dificil să îndeplinim cele trei obiective ale trilemei energiei de securitate e nergetică, echitate energetică şi sus tenabilitate a mediului.Aşa cum ne transmite sectorul e nergetic, a sosit vremea să facem ceva.”

Raportul identifică cinci in stru­

men te de ordin politic care sunt e senţiale pentru tranziţia cu suc ces către un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon:• Eliminarea barierelor din calea comerţului şi permiterea transferului de tehnologie, incluzând tarife la bu nurile şi serviciile de mediu, pre-cum şi protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.

• Stabilirea unui preţ al carbonului pen tru crearea unui cadru uniform şi redirecţionarea investiţiilor către so luţii cu emisii scăzute de carbon.• Transmiterea unor semnale po li-tice adecvate pentru creşterea in-ves tiţiilor, însoţită de un portofoliu de proiecte bancabile pentru a tra-gerea unui capital privat mai mare.• O focalizare mai mare pe ma na-ge mentul cererii inclusiv creş te-rea eficienţei energetice în toate sec toarele, incluzând cele re zi-den ţiale, comerciale, industriale şi transporturi.• Prioritizarea şi construirea plat for-

*) Preluare din Raport World Energy Trilemma 2015, Consiliul Mondial al Energiei

Nesiguranţa politică de la nivel mondial este unul dintre cele mai mari obstacole în câştigarea a 48-53 trilioane $ de investiţii necesare pentru a aborda schimbările climatice.

Un angajament proactiv între nego cia torii din domeniul climatic şi din-tre implementatorii din industrie va fi esenţial pentru a se asigura că măsurile sunt posibile şi au obiective clare.

Raportul Consiliului Mondial al Energiei adresează un apel la un ca dru climatic stabil şi semnificativ, ghi dat de către obiective clare pri vind emisiile şi o abordare flexibilă a nevoilor diferite ale ţărilor.

20 august 2015

melor pentru inovare şi RD&D (cer-cetare şi dezvoltare), în principal în ca zul investiţiilor pentru noi teh no-logii, precum şi ca o nouă perioadă de colaborare între sectorul public şi privat.

Christoph Frei, Secretar Ge ne ral al Consiliului Mondial al Energiei, în cuvântul la CEM6: „Este destul de clar faptul că mecanismele tra-di ţionale şi anume tehnologia, po-li tica şi nivelurile de inovare nu vor oferi schimbarea necesară pen tru atenuarea temerilor privind se cu-ri tate energetică din diferite ţări şi nu vor îndeplini obiectivele pri-vind schimbările climatice la nivel mondial. Este necesară o gândire nouă şi ambiţioasă.

Această nouă gândire va necesita platforme stabile de ordin e conomic şi politic pentru creșterea in ves-ti ţiilor şi pentru stabilirea unor scopuri clare, obiective consistente ca re să direcţioneze dezvoltarea unei noi infrastructuri energetice ce va susţine tranziţia spre utilizări cu emisii scăzute de carbon.

Liderii energeticieni au identificat 5 zone prioritare de acţiune. A ceste acţiuni trebuie însoţite de o i novare accelerată în modelele de busi ness, procese şi cadru de re gle mentare pentru a se adapta la noi teh-nologii, la un nou model al pie ţei şi o focalizare pe reziliența in fras truc-turii energetice.”

Urgenţa cu care este necesar un cadru de reglementare este sub li-niată de prognozele privind schim-bă rile majore în cererea de energie la nivel mondial care se va modifica dra matic în perioada de până la 2050. Pe măsură ce economiile ţă-ri lor emergente precum Brazilia, India, China şi Asia de Sud Est cresc, acestea vor folosi mai mul-tă energie iar rolul acestora în negocieri precum şi angajamentele lor vor juca un rol esențial.

Se estimează că Asia va produce

aproximativ 50% din creşterea economică la nivel mondial până în 2050, iar cota sa de energie primară din energia utilizată la nivel mondial va creşte între 45 şi 48%. Orientul Mijlociu şi Africa de Nord vor continua să fie mari utilizatori de energie – se estimează că e conomiile lor se vor tripla până în 2050, necesitând o dublare a cererii de energie pe parcursul aceleiaşi pe rioade. Deşi PIB-ului Europei se va dubla pe parcursul acestei pe-ri oade, având in vedere eficienţa energetică îmbunătăţită pe tot continentul, cererea de energie va rămâne în mare parte neschimbată.

François Austin, Şef al De­par tamentului de Practică în Energie la Nivel Mondial, Oliver Wyman: „Reducerea nesiguranţei politice este esenţială. Acest lucru va permite decidenţilor po litici şi li derilor din mediul de busi ness în domeniul serviciilor e nergetice şi financiare să lucreze într-un ca dru robust pentru a lua decizii de in-vestiţii esenţiale. Re zul tatele cla re de la negocierile de la Paris sunt esenţiale pentru a dez volta mo de le-le inovatoare de business şi noi mo-dele performante de piaţă care să reflecte şi să susţină dinamica pro-nun ţată a sectorului energetic.”

Alex Wittenberg, Partener al Oliver Wyman şi Director E xecutiv, Marsh & McLennan Glo bal Risk Center, a remarcat: „Tran ziţiile din sectorul energetic şi e voluţia cererii şi ofertei de energie va avea un impact imens în toate sec toarele economiei. Companiile pot face alegeri noi şi diferite în ce-ea ce priveşte modul în care obţin şi fo losesc energia în aceste momente şi în deceniile viitoare iar claritatea po litică este esenţială pentru a ac-ce lera ritmul tranziţiei.” Concluzii În afară de întâlnirea Ministerială pri vind Energia Curată, observaţiile Ra portului vor fi discutate cu ne-

go ciatorii principali ai tuturor ţărilor im plicate în negocierile privind schim bările climatice din 2015 pre-cum şi cu Grupul de Lucru de 30 de mem bri privind noile obiective de dezvoltare sustenabile.

Despre Raportul World Energy Trilemma 2015: „Acțiuni pri o­ritare privind schim bările cli­ma tice şi cum se echilibrează trilema”

1. Trilema Energiei recunoaşte re-la ţiile complexe dintre cele trei di-men siuni principale – securitate e nergetică, echitate energetică, sus tenabilitatea mediului – şi im por-tan ţa lor pentru a asigura sisteme e nergetice sustenabile. Gândite îm preună şi în echilibru, aceste trei dimensiuni sunt o premisă o bligatorie pentru prosperitatea şi competitivitatea fiecărei ţări în parte.

2. Acesta este cel de-al şaptelea raport al World Energy Trilemma. Rapoartele anterioare au analizat me canismele de finanţare la ni-vel mondial destinate energiei, im-plicaţiile inacţiunii privind schim-bă rile climatice şi un plan de 10 puncte pentru un viitor sustenabil în domeniul energiei.

3. Până în momentul de faţă, mai mult de 2.500 miniştri ai guvernelor şi lideri din industrie au contribuit la structura Trilemei Energiei al Con-si liu lui Mondial al Energiei. Raportul de anul acesta a inclus contribuţii din partea sectorului privat (60%) şi ale sectorului public (40%).

4. Raportul a fost redactat în par te-ne riat cu Oliver Wyman, împreună cu Global Risk Centre al companiilor sale mamă Marsh & McLennan. Oliver Wyman este o companie de con sultanţă în management la nivel mon dial care combină cunoştinţele din industrie cu expertiză spe ci-a lizată din domeniul strategiei, o peraţiilor, managementului de risc şi transformarea organizaţiilor. n

august 2015 21

IAEA ­ Nuclear Power Reactors in the World – 2015Recenzie și comentarii Ing. Dragoș Gabor, membru CNR-CME

În mai 2015, Agentia Internațională pentru Energia Atomică de la Viena a publicat situația ge ne rală a energeticii nucleare mon di ale așa cum se prezenta la sfârșitul anului 2014. Este cel de al 35-lea raport anual asupra situ ației reactoarelor nucleare din țările membre ale Agenției.

La patru ani de la accidentul de la Fukushima, energetica nucleară se do vedește a fi în continuare o sol-u ție viabilă pentru satisfacerea ne voilor de energie ale omeniri, me reu în creștere. S-a înțeles că ac cidentul de la Fukushima nu s-a datorat tehnologiei nucleare u tilizate ci a fost rezultatul su-bes timării fenomenelor naturale posibile în zonă de către cei care au gestionat proiectul. Comunitatea nu cleară a reacționat prin revizuirea și ridicarea exigențelor normelor de se curitate nucleară.

Opinia publică a reacționat favorabil și încrederea în tehnologia nucleară a fost în ge ne ral restabilită; au rămas efecte no tabile în Japonia unde o întregă flotă de 48 reactoare nucleare este oprită pentru ca instalațiile să fie aduse la nivelul de exigență a noilor norme de se-cu ritate nucleară și pentru a se obține acceptul de fun cți onare din par tea autorităților locale și cele din Germania care a renunțat la energia nucleară, a oprit primele 7 reactoare nucleare, ce lelalte re-ac toare urmând să fie oprite pe măsură ce le vor expira li cențele ac-tu ale de funcționare.

Energie non-carbon, necesitând un com bustibil cu un preț relativ sta bil și predictibil și care se poate pro cu-ra din zone neafectate de interese po litice, asigurând continuitatea în a limentarea cu energie e lectrică a sistemelor energetice la care es-te conectată, energia nu cle ară este în prezent pe locul trei în mixul energetic mondial.

1. Situația reactoarelor o ­peraționale ( Tabelul 1­2, Tabelul 5, Tabel 6, Tabelul 14).

Număr de reactoare operaționale în dec. 2014 a fost de 438, față de 434 în dec.2013; cel mai mare număr de reactoare în funcțiune a fost de 441 realizat în dec. 2010 pe seama <renașterii energeticii nucleare> du pă depășirea șocului accidentului de la Cernobîl, <renaștere> care a fost întreruptă de accidentul de la Fukushima. De menționat că numărul de 438 reactoare o pe ra ți-onale în dec. 2014 cuprinde și ce-le 48 reactoare din Japonia a că ror situație am arătat-o mai sus.

Puterea totală netă instalată a celor 438 de reactoare operaționale în dec. 2014 a fost de 276.216 MWe, cea mai mare valoare atinsă până în prezent; comparată cu valoare pu terii instalate existente în dec. 2010, la numărul maxim de 441 re -actoare, de 375.277 Mwe, se con-stată creșterea puterii unitare me dii a grupurilor instalate.

Structura <flotei> de reactoare a flate în funcțiune în dec. 2014, în fun cție de filieră, este următoarea: a) 277 – reactoare cu uraniu îm-bo gățit, răcite și moderate cu apă ușoară sub presiune (PWR) totalizând 257.231 MWe, b) 80 – reactoare cu uraniu îmbogățit, mo-

de rate și răcite cu apă în fierbere (BWR) totalizând 75.462 MWe, c) 49 – reactoare cu uraniu natural, răcite și moderate cu apă grea sub pre siune (PHWR) totalizând 24.549 MWe, d)15 – reactoare cu uraniu îm bogățit, răcite cu gaz și moderate cu grafit (GCR) totalizând 8.175 MWe, e) 15 – reactoare cu uraniu îm bogățit, răcite cu apă ușoară sub presiune și moderate cu grafit (LWGR) totalizând 10.219 MWe și f) 2 – reactoare rapide reproducătoare (FBR) totalizând 580 MWe.

Rezultă clar preponderența filierei PWR. Este de menționat că cele 15 re actoare GCR aparțin Marei Britanii care de fapt a renunțat la această fi lieră, oprind permanent, în pe-ri oada 1981-2006, 26 asemenea gru puri și inițiind un program am-bi țios de renovare și dezvoltare a e nergeticii nucleare naționale care a început cu reactoare PWR. Cele 15 reactoare LWGR sunt instalate toa te în Federația Rusă și sunt de ti pul reactorului la care s-a pro-dus accidentul de la Cernobîl; este de așteptat ca ele să fie oprite pe mă sură ce își vor epuiza durata de viață; este de menționat ca Ucraina a oprit toate cele 7 re ac-toa re de acest tip pe care le avea în funcțiune, la cerere Uniunii Europene (și cu sprijinul financiar al acesteia). Cele două reactoare ra-pi de sunt amplasate în China (20

Figura 1. Numărul reactoarelor operaționale pe tipuri și puterea electrică netă aferentă, la 31.12.2014

22 august 2015

MW) și în Federația Rusă (580 MW – reactorul BN600 de la Beloiarsk). Cele 49 de reactoare PHWR sunt am plasate asfel: 19/13.500MWe în Canada, 18/4.091MWe în India (se vede efectul puterii unitare mici a grupurilor instalate), 4 / 2641MWe în Republica Coreea, 3 / 1.627MWe în Argentina, 2/ 1300MWe în China, 2/1300MWe în România și 1/90MWe în Pakistan.

Energia electrică produsă în cursul anului 2014 a fost de 2410,4 Twh față de 2358,9 Twh în 2013; cea mai mare producție de energie electrică din surse nucleare a fost realizată în anul 2010, de 2629,8 Twh, când și numărul de reactoare a fost cel mai mare și când reactoarele din Japonia erau efectiv în funcțiune.

Este de menționat gradul diferit în care energia din sursă nucleară par ticipă la producția de energie e lectrică în diferite țări. Cele mai mari cote de participare s-au re a-li zat în Franța (76,9%), Slovacia (56,8%) și Ungaria (53,6%). Franța a dezvoltat, începând cu anii 70 ai se colului trecut, un puternic program nu clear bazat pe integrarea în in-dus tria națională a întregului ciclu nu clear. Celelalte două țări și-au dez voltat sectoare nucleare pe baza re lațiilor din cadrul fostului CAER, sec toare care au căpătat ponderi semnificative date fiind dimensiunile mici ale economiilor lor naționale. Cele mai mici cote de participare s-au realizat de țări ca Iran (1,5%),

Armenia (2,27%) și China (2,4%). In timp ce Armenia și-a dobândit singura centrală nuclearoelectrică când era în cadrul Uniunii Sovietice și nu mai manifestă intenții de a dez volta acest sector, iar Iranul es-te la primul său grup nuclear și are probleme în ceea ce privește cre-dibilitatea sa în respectarea Tratatu-lui de Neproliferare, China este în plină desfășurare a unui program nu clear semnificativ pentru care pre gătește infrastructura care să-i per mită realizarea programului în ca drul economiei sale naționale. Con sumul de energie a economiei chi neze este atat de mare incât cele 123,8 Twh produse de cele 23 de reactoare cu o putere instalată netă de 19.007 MWe reprezintă un pro-cent mic din acest consum. ( fig 2)

Din cele 438 reactoare operaționale la 31 dec. 2014, unele au în acelaș

timp utilizări diferite de producția de energie electrică și anume: - 10 reactoare sunt folosite și pen tru desalina rea apei ma ri ne (în Japonia și Pakistan)- 33 reactoare sunt folosite și pentru în călzirea districtuală (în Bulgaria, Cehia, Ungaria, India, România, Fe-derația Rusă, Elveția și Ucraina)- 4 reactoare sunt folosite și pentru fur nizare de căldură de proces (India, Federația Rusă și Elveția)- 27 reactoare sunt folosite și pen tru încălzi rea districtuală și fur nizare de căldură de proces (Fe derația Rusă și Slovacia)

O analiză a vârstei de funcționare a reactoarelor operaționale la 31.12.2014 arată o îmbătrânire a <flotei nucleare>. Aproape trei sfer turi din numărul reactoarelor o peraționle (74%) au funcționat 25 de ani sau mai mulți, jumătate din numărul reactoarelor (51%) au funcționat mai mai mult de 30 de ani, iar numărul reactoarelor cu 35-45 ani de funcționare reprezintă mai mult de un sfert (26%). (fig. 3). Această situație pune problema în tineririi <flotei nucleare> prin montarea de noi grupuri.

2. Situația reactoarelor în construcție. (Tabel 3, Tabel 13)

Numărul de reactoare în construcție în dec. 2014 a fost de 70, față de 66 în dec. 2013. Raportul IAEA nu fa-ce însă o analiză a acestui număr. O analiză a numărului celor 66 de re-actoare în construcție în dec. 2013 arăta că 9 dintre ele erau în con-

Figura 2 Rata de participare a energiei nucleare la producția de energie electrică, pe țări, la 31.12.2014

Figura 3. Numărul reactoarelor operaționale pe vârste, la 31.12.2014

august 2015 23

struc ție de 20 de ani, 4 de 10 ani iar 10 prezentau întârzieri apreciabile în graficele de realizare astfel că doar 43 de reactoare reprezentau spe ranța unui aport imediat la creș-terea puterii instalate sau în lo cuirea unor unități îmbătrânite.

Din numărul de 70 de reac toare în construcție : - 59 sunt PWR cu o putere instalată de 59.221MWe, amplasate în 14 țări din care 25 în China, 8 în Rusia. 5 în SUA și 5 în Coreea, ce le enumerate reprezentând 73% din numărul menționat ; - 4 sunt BWR cu o putere in sta la tă

de 5250MWe din care 2 în Japonia și 2 în Taiwan (la care lu cră rile sunt oprite ca reacție la ac cidentul de la Fukushima) ;- 4 sunt PHWR cu o putere instalată de 2.650MWe, amplasate în India (ța ră în care este în construcție și un reactor PWR de 917MWe de pro veniență din Federația Rusă; se constată creșterea puterii u nitare a grupurilor PHWR fabricate și montate în această țară);- 2 sunt FBR cu o putere instalată de 1.259MWe din care unul în India (470MWe) și unul în Federația Rusă (789MWe respectiv BN800);- 1 este HTGR cu o putere instala tă de 200MWe, amplasat în China.

Este evidentă deplasarea centrului de greutate al dezvoltării energeticii nu cleare din Europa de Vest și Statele Unite ale Americii (unde a început dezvoltarea ei) spre Estul Europei, Asia de Est și de Sud. După cum este evidentă și o preocupare pentru dezvoltarea Ge nerației a IV-a de reactoare ma te ri alizată în Federația Rusă, China și India prin construcția unor noi grupuri FBR, HTGR. ( fig.4)

3. Reactoare a căror con struc ție a început și reactoa re conectate la rețea în a celași an. (Tabelele 7 – 12).

Numărul reactoarelor a căror con-struc ție a început în anul 2014 a fost de 3 cu o putere instalată de 2479MWe față de 10 cu o putere instalată de 11.252MWe începute în 2013. Numărul maxim de reactoare începute într-un an a fost, în pe-ri oada de avânt a energeticii nu-cleare, de 43 reactoare în anul 1976. Reactoarele a căror con struc-ție a început în 2014 sunt :- un reactor din categoria re ac-toa relor mici și mijlocii (SMR) de 25MWe filiera PWR, în Argentina, producție a industriei in di ge ne care a fost dezvoltată să re a lizeze un program național cu această categorie de reactoare;- cel de al doilea reactor VVER-491 de 1345MWe de la prima centrală nu clearoelectrică din Belorusia;- cel de al treilea reactor PWR fur-ni zat de Republica Coreea pentru

pri ma centrală nuclearoelectrică din Emiratele Arabe Unite (EAU).

Se remarcă desfășurarea cu suc-ces a programelor atât în Belorusia un de Federația Rusă es te un fur ni-zor experimentat cât și în EAU un-de Republica Coreea es te la pri ma eșire pe piața cen tralelor nu cle-aroelectrice.

Numărul reactoarelor conectate la rețea în anul 2014 a fost de 5 cu o putere instalată de 4721MWe de fa ță de 4 reactoare cu o putere in-sta lată de 4060MWe conectate în 2013. Numărul maxim de re ac toa re conectate la rețea într-un an a fost, în perioada de avânt a e nergeticii nucleare, de câte 33 de reactoare în anii 1984 și 1985 cu puteri instalate de 30.980MWe și respectiv 31.601MWe.

Reactoarele care au fost co nec tate la rețea în 2014 sunt : - în Argentina, un reactor PHWR de 692MWe cu vas de presiune în am-pla sament Atucha 2, a cărui con-struc ție începuse în anul 1981;- în China, 3 reactoare PWR pro-iect propriu CPR 1000 cu pu te rea instalată de 3018MWe- în Federația Rusă, un reactor PWR proiect VVER V-320 cu pu te rea instalată de 1011MWe.Pen tru anul 2015 se prelimină ra-cordarea la rețea a 7 re ac toare cu o putere instalata de 6578 MWe și anume:- în China, 6 reactoare PWR din care unul de 610MWe și 5 de 1.018MWe pro iect CPR 1000, construcții în ce-pute în perioada 2009-2010;- în Republica Coreea, un reactor PWR de 950MWe de concepție proprie, con strucție începută în 2008. Se constată dezvoltarea continuă a e nergeticii nucleare în țări ca Federația Rusă, China și Republica Coreea.

IAEA publică, în Tabela 12, re ac-toarele planificate pentru a fi con-stru ite în viitor apropiat, așa cum cu noștea Agenția la 31 dec. 2014. Sunt enumerate 96 de reactoare din care 39 în China și 22 în Federația Rusă ceea ce reprezintă 63% din

Figura 4 Numărul reactoarelor în construcție pe tipuri și puterea netă

aferentă la 31.12.2014

24 august 2015

to tal. Informațiile sunt obținute de la statele membre. Totuși semnalez că totalul de 96 reactoare cuprinde și 16 reactoare în SUA, deși es te cunoscut că prețul scăzut și dis po-nibilitatea gazului natural din sur se neconvenționale fac nuclearul ne-competitiv în această țară iar cele 4 centrale nuclearolectrice noi ca-re sunt în construcție se bucură de un substanțial ajutor de stat. In schimb, nu sunt menționate în acest ta bel cele 2 reactoare PHWR din țara noas tră care sunt avute în vedere de Guvern pentru a fi realizate.

4. Reactoare oprite pe termen lung, oprite permanent și reactoare în proces de scoa­te re din uz sau scoase din uz (decommissioning or de co­mmissioned)(Tabel 15­17).

Ca urmare a istoriei sale de 60 de ani, în energetica nucleară a re-zul tat necesitatea opriri pe termen lung (2 reactoare în acest regim în dec.2014) sau permanent (150 de reactoare în acest regim în dec. 2014), introducerea lor in proces de scoatere din uz sau scoase din uz (118 reactoare din cele 150 o prite permanent, în dec. 2014).

Cele două reactoare declarate o prite pe termen lung sunt:- re actorul FBR din amplasamentul Monju – Japonia cu o putere ne tă de 246 MWe, construit în pe ri oa-da 1986-1995 și care nu a fost în ex ploatare comercială fiind doar în pro be în intervalul aug.-dec.1995 ;- Reactorul BWR Santa Maria de Garonne – Spania cu o pu tere netă de 460MWe oprit du pă 42 de ani de exploatare.

La 31.12.2015 erau declarate oprite per manent 150 de reactoare având o putere totală de 57.532MWe. Ele erau reactoarele prototip a diferitelor fi liere cu sau fără succes (PWR, BWR. PHWR, HWLWR, HWGCR, SGHWR), re actoare din filiere abandonate (8 reactoare GCR din Franța, 26 din Marea Britanie, 1 din Japonia și 1 din Spania, 3 reactoare LWGR din Fe derația Rusă, 2 din Lituania și 7 în Ucraina), prototipuri sau reactoare ex perimentale/demonstrative din fi-

li ere de Generația IV (reactoare FBR din Franța, Germania, Kazahstan, Marea Britanie, SUA, reactoare HTGR din Germania, SUA), reactoare din filiere utilizabile (PWR, BWR, PHWR) care și-au terminat perioada de viață și din motive locale nu s-au ca lificat pentru retehnologizarea în scopul prelungirii duratei de via ță, reactoare considerate că nu co-respund standardelor in ter na ționale de securitate nucleară (u nele tipuri de reactoare VVER-440 res pectiv 4 reactoare din Bulgaria și 2 reactoare din Slovacia) sau re ac toare care au suferit ac ci den te ca cele de la Three Miles Island, Cernobîl, Fukushima. A ceastă <zes tre> de 150 reactoare re pre zin tă o sarcină tehnică și economică grea pentru comunitatea nucleară.

Din aceste reactoare, în dec. 2014, un număr de 118 erau deja in tro-du se în procesul de scoatere din uz sau chiar scoase din uz. Din nu mă-rul lor, cele mai multe erau in SUA – 29 din 33 oprite permanent, în Marea Britanie – 26 din 29 o prite permanent, în Germania – 19 din 27 oprite permanent și în Franța – 10 din cele 12 oprite per ma-nent. Remarcabilă este or ga ni-za rea activității de scoatere din uz din Marea Britanie unde este înființată o Autoritate de stat res-ponsabilă de această activitate. Ră-mâ nere în urmă pare a fi , luând în considerare cifrele, în Japonia un de din 11 reactoare oprite per ma nen numai 4 sunt introduse in pro cesul de scoatere din uz și în Canada unde din 6 sunt demarate lu crări de scoatere din uz la 3)

5. Factorii de performanță reali­zați în perioada 2012 – 2014, pe ti puri de reactoare. (Tabel 18)

Redăm mai jos un extras din Tabelul 18, conținând unii factori de performanță calculați pentru pe ri oa da 2012 – 2014 pe tipuri de re ac toare luând în considerare toate u nitățile operaționale. Ex-tra sul nu pu ne în valoare variația factorilor de performanță cu mă-ri mea unității (mai mare sau mai mică de 600MWe așa cum se prezintă în Tabelul 18).

Totalul unităților include și 22 de unități care au fost oprite per ma-nent în perioada 2012 - 2014

Factorul de disponibilitate este ra-por tul dintre energia electrica ma ximă posibilă pe perioada con-si derată redusă cu pierderile de e nergie electrica rezultate din opriri pla nificate și reduceri de sar cină din cauze aflate sub con-tro lul o peratorului, precum și cu e nergia e lectrică nelivrată din cauza o pririlor ne planificate, extinderi de opriri pla nificate și reduceri de sar-ci nă din ca uze care nu sunt sub controlul o peratorului și ra por tată la energia electrică maxim posibilă pe perioada considerată.

Fac torul de capabilitate este raportul din tre energia electrica maximă posibilă pe perioada considerata redusă cu pier de-rile de energie electrica rezultate din opriri planificate și reduceri de sarcină din ca uze aflate sub controlul operatorului și raportată

Tipul de reactor

Număr de unități

Factor de disponibilitate. Availability Factor (EAF)

Factor de capabilitate. Capability Factor (UCF)

Factor de pierderi planificate ale capabilității Planed capability loss Factor (PCL)

Factor de operare. Operating Factor (OF)

Factor de sarcină. Load Factor (LF)

PWR 279 77,0% 77,8% 18,2% 77,0% 75,9%

BWR 83 61,0% 61,1% 36,9% 61,3% 60,6%

PHWR 49 84,0% 85,3% 9,7% 83,3% 80,2%

LWGR 15 73,1% 73,4% 24,3% 76,4% 74,2%

GCR 17 74,0% 74,1% 11,9% 79,8% 74,2%

FBR 1 80,0% 80,1% 16,8% 84,0% 81,7%

Total 444 73,9% 74,6% 21,6% 74,8% 72,9%

august 2015 25

la energia electrică ma xim posibilă pe perioada considerată.

Factor de pierderi planificate ale ca pa-bi lității este raportul dintre pier de rile de energie electrica rezultate din o priri pla nificate și reduceri de sarcină din ca-uze aflate sub controlul operatorului ra-portată la energia electrică maxim po-sibilă pe perioada considerată.

Factor de operare este raportul dintre nu mărul orelor de funcționare raportat la totalul orelor din perioada considerată.

Factor de sarcină este raportul din tre energia electrică netă livrată (du pă ce se scade din energia electrică pro dusă consumul propriu tehnologic) ra portată la energia electrică maxim po sibilă pe perioada considerată.

Este evident că filiera PHWR, adoptată și în țara noastră, are cei mai buni factori de performanță în exploatare în cadrul sistemului energetic, în raport cu

celelalte fi liere de reactori de fisiune cu neutroni ter mici. Avantajele alimentării cu com bus tibil sub sarcină se reflectă direct în valoarea mică a Factorului de pierderi pla nificate ale capabilității și evident că prin el și în ceilați factori de performanță.

Este remarcabil faptul că reactorul cu neutroni rapizi (FBR) considerat, pre-zin tă factori de performanță foarte buni, ceea ce este încurajator pentru per spectiva energeticii nucleare. Deși în documentul IAEA nu se face nici o pre ci zare, presupun că datele se re-feră la re actorul rapid din Beloiarsk – Federația Rusă BN600 fapt ce explică și tre ce rea la construcția reactorului BN800 și la proiectarea reactorului BN1200.*Energetica nucleară este în continuare o opțiune pentru dezvoltarea producției de energie electrică în condiții sus te nabile pe măsura necesităților cres cânde de energie ale omenirii. n

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

dăm FoRmă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

perfeCt serviCeCalea spre cunoaştere

www.perfect-service.ro

Sursa: www.google.ro

26 august 2015

Din activitatea CNR-CMEO viață pentru energie Prof. Elena Ratcu, consilier CNR-CME

Încă de acum 47 de ani domnul Gheorghe Bălan s-a implicat activ în activitățile Comitetului Național Român (CNR-CME) și avut o importantă contribuție la orgnizarea Congresului VIII al Consiliului Mondial al Energiei, cu tema „Îm-bu nătățirea utilizării energiei, cu ac cent pe utilizările sale complexe”, ca re a avut loc la București în anul 1971.

La cei 86 de ani ai săi, domnul Bălan este un adevărat exemplu de pro fe-sionalism, dedicație, disciplină, or-ga nizare și de tinerețe.

Din anul 2000 domnul Bălan con-duce destinele CNR-CME, în calitate

de director general executiv, și de pune toate eforturile pentru continua dezvoltare și promovare a activităților acestui Comitet în țară și în străinătate.

Întrebându-l ce înseamnă pentru dom nia sa Comitetul Național Român, cum a reușit să îl transforme într-o asociație puternică și cre di-bilă, care sunt cele mai mari pro-vo cări cu care se confruntă și care este secretul tinereții sale fizice șli spirituale, domnul Bălan a răspuns:

„Sunt extraordinar de mulțumit și de mândru că Asociația CNR-CME este acum recunoscută de

„Gala Premiilor de Excelență în Energie - Romanian Energy Awards 2015”, organizată de Publicația the Diplomat Bucharest, a premiat personalități marcante din sectorul energiei și resurselor minerale din România, iar domnului dr. ing. Gheorghe Bălan i-a fost conferit Premiul pentru Excelență în Întreaga Activitate - „Lifetime Energy Excellence Award”.Pe 7 iulie 2015 Domnul dr.ing. Gheorghe Bălan a aniversat pe cea de-a 86-a aniversare a sa și 62 de ani de activitate preofesională în sectorul energetic din România.

august 2015 27

către fac torii de decizie din industria e nergetică din România drept cea mai reprezentativă organizație ne-guvernamentală în domeniul e nergiei din România. Comitetul nos tru cuprinde peste 240 membri colectivi - companii și firme recunoscute de stat și private, institute ale Academiei Române, institute de cercetare-dezvoltare, ONG-uri - și peste 400 de membri individuali marcanți din România și din Republica Moldova. Pe baza unui plan anual de activități, respectat cu strictețe de noi și de colaboratorii noștri, Comitetul nostru organizează un program impresionant de con fe rințe, seminarii și mese rotunde, re a lizează studii și programe proprii, având în același timp experți români no minalizați în Grupele de Studii și Programe din cadrul Consiliului Mondial al Energiei – London Office.

Cât despre provocările cu care ne confruntăm, acesta sunt continue, iar noi suntem bucuroși că le putem face față cu brio tuturor. M-aș re fe ri aici doar la câteva din aceste pro vocări pe care le-am primit cu în credere și cărora ne străduim să le facem față din ce în ce mai bine: Forumul Regional de Energie pen-tru Europa Centrală și de Est – FOREN, organizat la fiecare doi ani, începând cu anul 1992 și care a deveni tun eveniment fanion pentru această regiune a Europei; implementarea Platformei Comune de Colaborare cu alte ONG-uri în domeniul energiei din țara noastră; dezvoltarea continuă a programului VLER – Viiorii Lideri Energeticieni din România; publicația noastră lunară „Mesagerul Energetic”, publicația bianuală EMERG (Energie. Mediu, Eficiență, Resurse, Globalizare) editată în colaborare cu AGIR și multe altele.

Cât despre secretul tinereții mele, acesta constă poate în faptul că îmi iubesc munca, oamenii cu care colaborez, că

sunt un spirit dis ci pli nat și organizat și că preiau cu se ri ozitate orice activitate pe care o am de dus la capăt. De asemenea, această disciplină și ordine care mă caracterizează se rasfrânge și pe plan personal, eu fiind un om ex trem de echilibrat.

Cu ocazia primirii de către domnul Gheoghe Bălan a Premiului pentru întreaga activitate decernat de The Diplomat București la cea de-a patra sa ediție, domnul Iulian Iancu, pre șe-dintele CNR-CME a spus: „Cartea vie ții este viața timpului nostru. Avem timp pentru a râde și timp pen tru a plânge; avem timp pentru a răni si timp pentru a tămădui; avem timp pentru a urî și timp pentru a iubi; avem timp pentru a jeli și timp pentru a dansa. Dar asta nu înseamnă ca noi avem timp. Noi nu avem timp, noi suntem în timp, iar nouă ni se cere sa facem tot ce depinde de noi ca să extragem maximum de bine din timpul care ne a fost dat pentru a fi trăit.

Domnul Gheorghe Bălan, care a aniversat 86 de ani de viață și 62 de ani de activitate neîntrerupă in sec-torul energetic românesc ne de mon-strează tuturor ce înseamnă să ai timp să trăiești, să iubești, să mun cești, să te dedici cu credință pro fesiei pe care o faci. El ne-a de mon strat tuturor că nimic nu este greu de realizat dacă ești hotărât să-ți trăiești viața, iar dânsul s-a lup tat cu viața de mic copil cu multă te nacitate și responsabilitate. Sub con-ducerea sa, CNR-CME cunoaște o reală recunoaștere națională și in ternațională și noi toți trebuie să-i spunem un mare „Multumesc” pen tru acest efort. Suntem convinși că domnia sa va conduce activitățile CNR-CME încă mulți ani de-acum încolo, cu aceeași pasiune și dedicație și îi dorim mulți ani cu sanătate și realizări la fel de fru moa se alături de noi”. n

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentrudumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

28 august 2015

Întâlnirea Comitetului de Programe al Consiliului Mondial al Energiei, 16 iunie 2015, Manila, Filipine Dr. Ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

Președinte al Comitetului de Programe:Jose da Costa CARVALHO NETO reprezentat de O.H. (Decan) OSKVIG (Vice Președinte, America de Nord)Ex Officio: Christoph FREI, Secretar GEneral, Brian STATHAM (Africa de Sud) Președinte, StudiiSecretar: Emily MELTON, WEC Chief Operating OfficerMembrii prezenți: Iulian IANCU (ROMÂNIA)Membrii cooptați prezenți: Philippe JOUBERT (Președinte, GEI) B.P. RAO (Lider KN, PGP)

Introducere

Din moment ce Președintele Co mi-te tului de Programe Jose da Costa Carvalho Neto nu a putut fi prezent în Manilla, Vice Președintele Americii de Nord Dean Oskvig a prezidat șe-din ța în numele acestuia.

Domnul Oskvig a primit participanții însă a observat că au fost prezenți doar doi membri ai Comitetului de Pro grame, respectiv domnul Iulian Iancu și domnul B.P. Rao. Din a ceste motive nu a existat cvorum.

Probleme care ne cesită aprobare In formare privind Programul Vi itorilor Tineri Energeticieni

Christoph Frei, Secretarul Ge­ne ral al Consiliului Mondial al Energiei (WEC), a prezentat pro punerea de extindere a Pro gramului Viitorilor Li de­ri Energeticieni, dat fiind pu­ter nicul feedback primit de la FELs (VLER), conform căruia do resc să se implice şi între Con grese, nu doar la Congrese. A existat un grup activ al FELs de la Congresul din 2013, care a continuat să se implice în ac­tivitatea WEC, iar dr. Frei a afirmat că a avea în mod con ti­nuu un asemenea grup de pro­fesionişti tineri, proactivi şi plini de interes nu este doar în fo losul WEC, ci ar putea şi să con tribuie la pregătirea unei noi ge neraţii de lideri energeticieni, aceasta fiind una dintre ţintele WEC.

Dr. Frei a remarcat că WEC tre­

bu ie să creeze o propunere de va loare pentru participanţii FELs, asigurând în acelaşi timp că programul FELs are valoare pentru WEC în ansamblu.

Dr. Frei a afirmat că ideea este să existe un grup de 100 FELs, din care o treime să „absolve” în fiecare an, un nou grup de 30 fiind adus în „FEL 100.” Ab­sol venţii ar fi văzuţi ca parte a unui prestigios grup global de ab solvenţi FEL, care să rămână ac tivi în WEC şi în sectorul energetic.

Dr. Frei a spus că FEL 100 va fi un grup de sine stătător, a utonom, cu propriul consiliu, ca re va selecta 100 FELs. Grupul va avea un Comitet de Numire res ponsabil pentru desemnarea FELs care trebuie să „absolve” în fiecare an şi noul grup de FELs ca re să devină membri. Acest lu cru va permite ca membrii cu mai multă experienţă ai gru pului să i motiveze şi să­i in stru iască pe cei noi. Grupul va avea, de asemenea, propriul Co mitet de Studii care să decidă ce „studii personale” ar putea fa ce FELs.

La întrebarea domnului Jeanne Ng dacă o parte dintre temele de studiu FEL ar putea sprijini stu diile WEC, de exemplu scri­e re, asigurarea expertizei sau cer cetare, dr. Frei a afirmat că, întrucât FELs sunt membri ai Comitetelor Membre WEC, fi­reş te că pot să fie numiţi pentru par ticiparea la studiile WEC, dar că lucrul acesta va fi pe lân­

gă activitatea lor din cadrul co­mu nităţii FEL. WEC ar putea în­cer ca să găsească o cale de a implica şi introduce activităţile şi rezultatele FEL în activitatea glo bală a WEC.

Dr. Frei a relatat că şi el a fost FEL la Congresul de la Houston din 1998 şi că avea o perspectivă foarte „el ve-ţi ană,” dar că experienţa sa ca FEL i-a deschis ochii către o perspectivă mult mai largă. S-ar putea acorda un certificat tuturor FELs care par-curg programul până la capăt, cu un certificat special pentru membrii ca-re au o performanţă ridicată.

În cadrul discuțiilor, domnul Oskvig a în trebat dacă va fi numit un membru al Comitetului Programului pentru a su praveghea şi a face legătura cu FELs, însă dr. Frei a răspuns că FELs îşi vor alege propriul reprezentant ca re să raporteze Comitetului Pro-gra mului şi că biroul de la Londra va fi responsabil de supravegherea ac-tivităţilor specifice ale grupului.

Dr. Frei a mai spus că cererea a dresată Comitetului Programului nu a fost doar pentru ca acesta să de vină organismul de conducere din cadrul WEC responsabil pentru su-pravegherea programului FEL, ci şi ca cel ales să reprezinte FELs, ori-ci ne ar fi el, să devină un membru o ficial al Comitetului Programului.

La rândul său, Alessandro Costa a întrebat dacă FELs trebuie să fie numiţi de un membru al Co mi-tetului Membru WEC sau dacă nu-mi rile pot veni din afară. Dr. Frei a răspuns că a fost o tradiţie ca

august 2015 29

FELs să fie membri ai WEC, dar că acest lucru nu este bătut în cuie. Dl Costa a spus că deschiderea gru-pului pentru cei din exterior ar pu-tea contribui la consolidarea WEC şi l-ar face mai vizibil. A declarat că un mare avantaj pentru WEC ar putea fi urmărirea dezvoltării şi e voluţiei reuşite a absolvenţilor FEL când ajung în poziţii de conducere în sectorul energetic; aceasta ar pu-tea da greutate şi credibilitate va-lorii programului FEL.

Japhet Kariuki, care a fost FEL la Congresul din 2013 din partea Filipine şi continuă să facă parte din grupul activ al FELs actuali, a a firmat că a face parte din program es te „o ocazie extraordinară.” El a de clarat că primeşte o reacţie foarte po zitivă când le spune oamenilor că es te implicat în WEC.

Din partea CNR-CME, domnul Iancu a depus moţiunea ca supravegherea pro gramului FEL să fie încredinţată Co mitetului Programului. Mo ţiunea a fost susţinută de dl Oskvig. Mo-ţiunea pentru punerea pro gra mului FEL sub supravegherea Co mitetului Programului a fost aprobată.

Academia CME

Katrina Kelly de la biroul din Londra a făcut prezentarea Academiei WEC. Ea a reamintit Comitetului Pro gramului că Argentina îşi pre-zen tase programul de „instruire în do meniul energetic” la Cartagena, la Ziua Secretarilor, şi că reacţia a fost atât de pozitivă încât WEC a de-cis să întocmească pe exemplul ar-gen tinian şi să lanseze un program glo bal, „Academia WEC.” Ideea ar fi să se folosească studiile WEC ca o bază pentru programa cursului, cur sul fiind legat de instituţiile a cademice din fiecare ţară. În e xemplul Argentinei, programul a fost elaborat pentru a educa nu doar tinerii lideri energeticieni, ci pe ori cine este implicat în domenii le-ga te de energie sau interesate de e nergie, pentru a-i ajuta să în ţe lea-gă energia în linii mari.

Doamna Kelly a declarat că, după şe dinţa din Cartagena, un sondaj

a fost trimis tuturor Comitetelor Mem bre WEC, cerându-li-se să arate dacă sunt interesate de lan-sa rea unui asemenea program, ca-re ar fi elaborat local şi finanţat lo-cal sub „umbrela” WEC. Ea a spus că opt MCs (Comitetele Naționale Mem bre) şi-au exprimat interesul în dezvoltarea unui program în acest an, iar mai multe au declarat că ar fi interesate de lansarea unui a semenea program în 2016.

Domnia sa a afirmat că o „Academie WEC” globală s-ar ocupa de un de-ca laj de capacitate, în special în ţă rile în curs de dezvoltare. Două dintre numeroasele întrebări care au nevoie de răspuns, a remarcat doam na Kelly, sunt ce tipuri de standarde referitoare la calitate ar tre bui să existe şi cum ar trebui dez voltată Academia WEC la scară globală.

La moţiunea domnului Iulian Iancu, sus ţinut de dl Oskvig, Comitetul Pro gra mului A APROBAT dezvoltarea în continuare a conceptului A ca -demiei WEC şi punerea sa sub supravegherea Comitetului Pro gra-mului.

În finalul sesiunii, doamna Melton a precizat că, Comitetul pentru Studii a aprobat să se ceară ca toate stu-diile care trebuie să fie gata pen tru Congres să fie prezentate pentru aprobare de către Comitetul pen-tru Studii până la 1 iulie 2016, şi a cerut Comitetului Programului să aprobe acelaşi termen pentru toa te rapoartele Congresului care in tră sub jurisdicţia Comitetului Pro gramului. Dl Oskvig a cerut a probarea şi aceasta a fost dată prin consens.

Aprobarea oficială a celor de mai sus nu a fost posibilă din pricina lip sei cvorumului. Se va cere Co-mi tetului Programului să ratifice aceste puncte la Addis Abeba.

Inițiativa Globală pentru E ner­gie Electrică (GEI)

Preşedintele executiv Philippe Joubert a făcut o informare despre ac tivităţile recente ale GEI. A

a firmat că COP (Conferința Părților) de la Paris este foarte importantă pen tru sectorul energiei electrice şi că majoritatea marilor companii de utilităţi electrice din lume vor fi acolo, inclusiv EdF, GdF/Engie, Statkraft, Enel, Iberdrola, Eskom, State Grid (China) şi Eletrobras, prin tre altele. El a sugerat să se e fectueze un sondaj pentru a strân-ge părerile marilor companii de utilităţi, iar pe această bază să se elaboreze un set de mesaje ca re să fie prezentate în numele com pa ni i-lor de utilităţi electrice la COP.

La rândul său, dr. Frei a afirmat că aceste mesaje vor necesita o gân-dire atentă, dar a sugerat că pro-ble mele create de evenimentele de vre me extremă ar putea fi un mesaj din partea companiilor de utilităţi. În să problema principală, a spus el, este ce se poate aştepta din partea son dajului şi cum ar putea adăuga va loare. De pildă, dr. Frei a sugerat că sondajul de Rezilienţă a Finanţării ar putea beneficia poate de date de in trare din partea membrilor GEI.

Domnul Joubert a mai spus că, po-tri vit sondajului GEI efectuat anul tre cut, 100% dintre companiile care au răspuns au fost de acord că a daptarea la schimbările climatice, nu atenuarea schimbărilor cli ma ti-ce, este cea care trebuie abordată şi ceea ce susţin financiar acum com paniile lor. El a mai remarcat că Banca Mondială a decis să-şi îndrepte toată susţinerea spre sta-bi lirea unui preţ pentru CO2 şi că com paniile de utilităţi afirmă și că nici pieţele financiare nu pot face fa-ţă incertitudinii legate de preţul car-bo nului. Dl Joubert a afirmat că un me saj reiese clar din sondaj: ceea ce vor companiile de utilităţi de la gu vern este o îndrumare pe termen lung şi reguli pentru stabilirea pre-ţu rilor, nu amestecul guvernului în tre burile lor zilnice.

În cadrul discuțiilor, doamna Jeanne Ng a precizat că atracţia GEI o re-pre zintă faptul că majoritatea mem-brilor sunt generatori şi că GEI a ajutat la extragerea punctelor de con sens din domeniu. Ea a spus că simte ca cele mai bune practici

30 august 2015

tre bu ie să fie comunicate peste tot şi că, de aceea, e înţelept să nu se im pună prea multe limite în definiţii sau grupări, ci să se menţină o a bordare la nivel înalt.

În final, dr. Frei a precizat că din mo ment ce PGP (Performanța Uzinei Generatoare) face acum parte din GEI, publicul principal pentru PGP fiind în cadrul GEI. Aceasta creează o sinergie naturală, iar datele de in trare de la membrii GEI pot fi de folos activităţii PGP, la fel cum pot fi şi aspectele specifice de per for man-ţă şi eficienţă ale PGP.

Performanţa Centralelor E lec­trice (PGP)

B.P. Rao a fost primit cu căldura în ca litate de nou Preşedinte al Reţelei Cunoaşterii PGP. De la asumarea acestui rol, dl Rao a analizat ce ac tivităţi PGP au fost făcute până acum şi se gândeşte ce va face gru-pul de acum înainte. El a precizat că una din cele mai mari probleme pen tru PGP este obţinerea de date de performanţă consecvente din par tea ţărilor.

Doamna Ng a spus că firma sa, CLP, ar fi fericită să comunice date ale uzinei, dar că, la fel ca multe alte companii, nu doreşte să îi fie a tribuite date specifice. Dr. Frei a a sigurat-o că există un proces în ca re datele sunt făcute anonime, şi acest lucru, a spus el, face parte din mo tivul pentru care PGP a fost un succes.

Integrarea Sistemelor privind Energia din Surse Regenerabile (RES)

Alessandro Clerici, Liderul Reţelei de Cunoștințe, nu a putut par ti ci-pa la şedinţă, iar dl Joubert a pre-zentat raportul în locul său. El a spus că cele două obiective prin-cipale ale Reţelei Cunoaşterii sunt să examineze impactul RES vo-latile asupra sistemelor de energie electrică şi să evalueze in stru-men tele de remediere pentru a minimiza aceste impacturi. Faza 1 a proiectului – o şedinţă de lansare, se lecţia unui grup de ţări care să

fur nizeze studii de caz şi elaborarea şi difuzarea unui studiu de caz pilot de ţară – a fost încheiată. Faza 2, în care ţară sunt colectate studiile de caz, se apropie de finalizare, iar Faza 3, întocmirea unui raport, va începe în curând, raportul fi nal urmând să fie difuzat în luna sep-tem brie a acestui an.

Grupul de Studiu (SG) pentru Cadre Energetice Globale

DL Stefan Ulreich nu a putut veni la Manila, de aceea Stuart Neil, Director Principal pentru Comunicaţii WEC, a raportat în numele său.

Dl Neil i-a informat pe cei prezenţi la şedinţă că WEC a fost prezentă la şedinţa COP 20 din Lima, Peru, şi s-a asociat cu IEA (Agenția In-ter națională pentru Energie) pentru a prezenta constatările raportului Tri lema şi a evidenţia Iniţiativa Glo bală pentru Energie Electrică. Ac tivităţile au fost conduse de Preşedintele Comitetului Pro gra-mu lui, Vicepreşedintele Regional pen tru America Latină şi Caraibe şi Pre şedintele Executiv al Iniţiativei Globale pentru Energie Electrică. Mi nistrul peruvian al energiei a par-ticipat la evenimentul oficial se cun-dar al WEC din Lima.

În ceea ce priveşte COP 21 din Paris de anul acesta, dl Neil a afirmat că WEC plănuieşte să fie reprezentată şi va colabora cu Comitetul Membru Francez în această privinţă.

Dl Neil a remarcat că dr. Frei a reprezentat WEC la recenta Şe din ţă Ministerială pentru Energie Cu ra tă din Mexic, unde a prezentat o ficial raportul Trilema plenarei mi nis teriale găzduite de Secretarul Mexican al Energiei Coldwell şi Secretarul SUA al Energiei Moniz. La această şedinţă au mai participat şi miniştri şi reprezentanţi gu ver na men tali din 23 de ţări. La şedinţă, Dr. Frei a oferit, de asemenea, o i magine de ansamblu a constatărilor Mo-ni torului Problemelor şi Scenariilor şi a moderat un grup de experţi de înalt nivel cu Secretarul Moniz. Dl Neil a afirmat că WEC continuă să discute moduri de sprijinire în con ti-

nuare a Şedinţelor Ministeriale pen-tru Energie Curată, şedinţa din 2016 urmând să fie găzduită de SUA, iar cea din 2017 de guvernul chinez.

În final, dl Neil a spus că în sep-tem brie Adunarea Generală ONU ur mează să aprobe noi Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG) ca-re vor înlocui Obiectivele de Dez-vol tare ale Mileniului. SDGs sunt im portante deoarece ele vor con-tri bui la conturarea priorităţilor de finanţare ale ONU şi ale altor in-stituţii donatoare. Este foarte pro-ba bil ca, pentru prima dată, rolul energiei să fie recunoscut oficial în acest proces, lucru pe care WEC l-a încurajat de ceva timp prin spri-jinul acordat iniţiativei SE4All şi raportului privind Cadrul de Ur mă-ri re Globală.

Regulile Comerţului şi In ves­tiţiilor

Nici Tim Richards, Preşedinte E xecutiv al Regulilor Comerţului, şi nici Sandra Winkler, Director WEC pentru Politici şi Membri, nu au putut fi prezenţi la Manila. În ab senţa lor, Diletta Giuliani de la bi ro ul WEC din Londra a prezentat raportul.

Doamna Giuliani a subliniat că o Per-spectivă Energetică Mondială pri vind „Catalizarea economiei cu e misii reduse de carbon” a fost lansată în ianuarie 2015, chiar î nainte de runda de negocieri re fe ritoare la EGA, (Acordul privind Bu nu rile de Mediu) fiind comunicată ulterior misiunilor naţionale relevante din Geneva, Elveţia.

În plus, Christoph Frei, Secretarul Ge neral WEC, s-a întâlnit cu Roberto Azevedo, Director General WTO, (Organizația Mondială a Co-merțului) pentru a înţelege pri o ri-tă ţile pe termen mediu ale WTO şi a explora modurile în care WEC ar putea furniza date de intrare sem ni-fi cative pentru discuţiile WTO aflate în derulare.Doamna Giuliani a spus că, deşi se desfăşoară activităţi de comerţ cu bunuri „verzi”, acest lucru este mai puţin relevant despre serviciile „verzi.” În acest domeniu, nu există

august 2015 31

nicio ordine de zi convenită, iar e laborarea unei liste de probleme re levante (din punct de vedere e nergetic) ar putea fi utilă, fiind şi o bază pe care WEC să lucreze în vi itor. Ea a mai subliniat că punctul prin cipal pentru WTO referitor la ba riere de conţinut local/netarifare es te ca mai multe ţări să devină mem bre ale tratatului. Evoluţia este în general lentă, iar o perspectivă energetică pe care ar putea-o oferi WEC ar fi valoroasă.

În plus, dna Giuliani a spus că Parteneriatul Trans Pacific (TPP), ca re este alcătuit din Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, SUA şi Vietnam, va fi cel mai avansat acord ne go ciat în ur mătorii câţiva ani şi va stabili pre-ce dente. Ultima şe din ţă din Guam ar fi trebuit să fie cea din urmă, dar în că există pro bleme nerezolvate re lative la IPR, (Drepturile de Pro-pri etate In te lec tu ală) achiziţia de energie şi SOEs (Întreprinderi de Stat). TPP trebuie să aibă loc în ur-mă toarele câteva luni, altfel ar pu tea fi amânat din ca u za alegerilor ca re urmează în SUA. În privinţa pro ble-me lor nerezolvate, IPR trebuie să aibă de-a face în prin cipal cu pro-du se farmaceutice şi IT; în privinţa SOE, există un acord general că SOEs ar trebui să se comporte neutru cu privire la concurenţă, dar apar pro-ble me la elaborarea normelor. Nu există pro bleme ale TPP legate de NTBs (Ba riere netarifare) ca standard şi au fost convenite măsuri de con for-ma re, a raportat dna Giuliani.

Doamna Giuliani a explicat că KN (Re țeaua de Cunoștințe) Regulile Co merţului îşi va realiza activitatea în trei etape. Prima, care va avea loc în lunile iunie şi iulie ale acestui an, se va axa pe compararea exemplelor mă surilor netarifare existente şi pro puse. A doua etapă din august şi sep tembrie va examina măsurile în con textul liniilor directoare generale ale comerţului, va evalua impactul pe care îl au aceste măsuri asupra tri lemei energetice şi pe care l-ar pu tea avea dacă restricţiile ar fi în-lăturate şi va evalua ce evoluţii au avut loc recent. Din octombrie pâ-

nă în decembrie, a treia etapă a ac-tivităţii va căuta să elaboreze li nii directoare şi să le analizeze cu prin-ci palele părţi interesate.

KN a identificat următoarele ca fiind ba riere netarifare relevante în faţa co merţului: cerinţele cu conţinut lo-cal; politicile guvernamentale pen-tru achiziţii; subvenţiile; drep tu rile de proprietate intelectuală; pro-cedurile de intrare vamale şi ad-ministrative corupte şi/sau in ter-mi nabile; standardele in dus tri ale; mecanismele de credit de ex port; ac cesul conductă/reţea; im pactul in ternaţionalizării asupra con cepţiei pieţei; şi întreprinderile de stat.

Domnul Situmeang a întrebat dacă pot fi discutate problemele de transport al CO2 între ţări, iar dna Giuliani a răspuns că îşi va no-ta acest lucru pentru a-l aduce în atenţia KN.

Dr. Frei a remarcat că WEC nu este unul dintre cei care stabilesc ordinea de zi în contextul comerţului, ci ca-u tă moduri de a furniza, într-un mediu cu mize scăzute, elemente tim purii ale posibilului consens din con textul ordinii de zi a WTO şi gru-pu rilor regionale de comerţ.

Centrul Global al WEC privitor la Gaze GGC) Dr. Frei a raportat că Consiliul Directorilor a aprobat anul trecut in tegrarea GGC în WEC. A explicat că WEC a fost adesea văzut ca fi ind axat pe energia electrică şi că, pentru a sublinia că WEC este o or ganizaţie multi-energetică şi nu doar o organizaţie pentru energia e lectrică, aducerea unei organizații din domeniul gazelor în acest mix pa re o idee bună.

În februarie, a spus dr. Frei, trei com panii europene de gaze şi-au asumat un rol de conducere în în-fi inţarea legală a GGC ca or ga ni-za ţie elveţiană. De atunci, alte trei com panii au devenit membre, dar din moment ce GGC este în prezent axat pe Europa, se plănuieşte să se continue lărgirea sferei sale ge-ografice. În acest scop, a avut loc o şedinţă la micul dejun cu po ten-ţialii membri principali pentru GGC

în timpul recentei Conferinţe Mon-di ale a Gazelor de la Paris. Au par-ti cipat douăsprezece companii, iar dis cuţiile s-au axat pe începerea de către Monitorul Problemelor WEC a identificării problemelor şi su biec te-lor principale pentru ga ze. Printre pro blemele cele mai im por tan te se nu mără riscul cibernetic legat de con ducte, concepţia pieţei şi rolul ga zelor în viitorul mix e nergetic. Fap tul că aceste subiecte au fost la începutul ordinii de zi arată o pu ter-ni că sinergie cu activităţile ac tuale ale WEC, şi acest lucru va a juta WEC să intre în lumea gazelor.

Din acest punct de vedere trebuie men ționat că CNR-CME a înglobat, de peste douăzeci și cinci de ani, în pro gramele sale toate formele de energie, în prezent dintre mem brii săi colectivi făcând parte și so ci e-tățile din domeniul petrolului, ga-zelor, nuclear și cel al surselor re ge-ne rabile de energie, precum și din do meniul protecției mediului.

Dr. Frei a afirmat că prin înființarea GGC intenţia nu este să se adauge noi produse, ci să se adauge pro fun-zi me, de exemplu prin adăugarea per spectivei gazelor la activitatea WEC. Propunerea de valoare pen-tru industria gazelor este să i se ofere perspectiva globală din alte sec toare şi din lumea întreagă. În pri vinţa paşilor următori, dr. Frei a afirmat că GGC este un pilot pen-tru testarea conceptului de en ti ta te auto-finanţată în cadrul WEC. Odată integrat în organizaţie, pasul ur-mător va fi să se caute alte i niţiative similare, folosind modelul GGC. WEC s-ar putea uita la Scenarii şi stabili ce domenii trebuie să aprofundeze WEC, apoi să caute o entitate care ar putea atinge acel obiectiv. De e xemplu, a întrebat el, de ce să nu se incorporeze un centru de stocare a energiei? Însă, a remarcat el, sco pul principal este să se analizeze „ce ea ce este de o importanţă critică pen tru WEC în vederea aprofundării” şi să se folosească aceasta ca bază pen tru continuarea extinderii, dar nu mai după ce pilotul cu GGC este testat complet.

32 august 2015

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

www.investenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

Activități la nivel regional

Domnul Oskvig s-a referit la ra poar-tele scrise prezentate de Vi ce pre şedinţii Regionali şi expediate Comitetului Programului.

Domnul Oskvig a spus că doreşte să-şi actualizeze propriul raport, remarcând că după ce a fost scris, el a participat la Summit-ul Canadian pentru Energie, unde a fost impresionat de nivelul discuţiilor şi de cât de direcţi şi deschişi au fost participanţii. Dl Oskvig a spus că a dat nota dominantă la „Echilibrarea Trilemei Energetice” şi că prima parte a raportului din 2015 al Trilemei a fost lansată în acelaşi timp cu lansarea sa de dr. Frei în Mexic. El a mai remarcat că publicul se aştepta ca noile ierarhizări şi noul index Trilema să fie introduse şi că aştepta „cu sufletul la gură” acest lucru. Deşi ierarhizările şi indexul nu vor fi gata până mai târziu anul acesta, dl Oskvig a afirmat că entuziasmul publicului a

arătat cât de apreciată şi de importantă a devenit Trilema.

El a mai raportat că, de când a fost difuzat raportul său scris, USEA (Asociația de Energie din Statele Unite) a organizat două evenimente: un seminar Trilema şi un forum privind politicile publice la care a luat cuvântul dr. Frei.

În final, el a spus că Anthony Haynes de la Toronto Hydro a fost numit de Canada Omul Canadian al Anului în domeniul Energiei.

Concluzii

Domnul Oskvig a anunţat că următoarea şedinţă a Comitetului Programului va avea loc la Addis Abeba în data de 27 octombrie, în timpul Adunării Executive.

Dr. Frei i-a mulţumit dlui Oskvig pentru că a condus şedinţa în numele lui Jose da Costa Carvalho Neto. n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. Ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. Ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR­CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

E­mail: ghbalan@cnr-cme.ro;Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în articolele publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.

august 2015 33

„Strategia energetică a României. O privire asupra factorilor care o influențează”Sinteza evenimentului Prof. Virgil Mușatescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilieri CNR-CME

Justificarea necesității unei discuții între specialiștii domeniului pe a ceas tă temă este dată de faptul că strategia actuală, aprobată în anul 2007, nu mai corespunde numeroase lor modificări ale legislaţiei, ale struc turii producţiei, ale structurii pro prietăţilor din domeniu, ale in ter conexiunilor cu ţările membre ale UE şi - nu în ultimul rând - ale aspiraţiilor participanţilor la piaţa de energie: utilizatori, producători, transportatori, dis-tri bu itori, furnizori de energie şi e chipamente, investitori etc. Contex tul îl reprezintă realitatea că ministerul de profil a început e laborarea unui nou document strategic, însă realizarea lui este în târ zi ată, iar opinia generală este că nu a putut beneficia suficient de pun ctele de vedere ale unui număr ma re de specialiști energeticieni. În con secință, o dezbatere deschisă a pro blemelor legate de dezvoltarea pe termen lung a sectorului e ner-ge tic românesc nu poate fi de-cât binevenită. De altfel, întregul lanţ al participanţilor la piețele de energie, guvernamentali şi politici, or ganismele de reglementare, de organizare a activităţii pieţei, in-sti tutele de cercetare, studii şi pro iectare şi mediul academic au da toria de a susţine elaborarea stra tegiei energetice într-un termen re zonabil pe baza unei dezbateri largi şi transparente. Evenimentul ac tual şi-a propus să facă parte din tr-o asemenea dezbatere și a per mis exprimarea unor opinii ale spe cialiștilor din domeniu, în mod spe cial, ale membrilor entităților co or ganizatoare, cu scopul declarat de a ajuta acțiunile Ministerului E nergiei pentru realizarea unei strategii durabile a sectorului.

Moderatorii evenimentului (domnii Răzvan Purdilă din partea IRE și Trans electrica și Virgil Mușatescu din partea CNR – CME) au deschis dis cuțiile, îndemnând participanții la un schimb corect de păreri pen-tru identificarea a ceea ce s-a făcut din strategia în curs și – mai ales – ce ar trebui de făcut în per spec-tiva viitoarelor două decenii. Su-biec tul este incitant, deosebit de important și cu consecinţe mari asupra dezvoltării țării în general. În trucât facem parte din marea fa-mi lie europeană și în perspectiva re alizării Uniunii Energetice, trebuie ți nut seama de tendințele UE și de mo dalitățile de valorificare optimă a avantajelor comparative ale României în domeniu. De aceea, e de dorit să luăm în considerare toa-te resursele necesare: cele fizice, u mane și financiare și să le utilizăm ast fel încât să obținem maximul efectelor dorite privind securitatea în alimentare, impactul asupra me-diu lui și accesibilitatea energiei, toa te acestea ca un context o biectiv fundamental al strategiei energetice.

Domnul Ovidiu Pop, președintele IRE, a mulțumit participanților

pen tru prezență și SC Electrica SA pentru faptul de a fi acceptat să fie gazda acestei manifestări.

În privința strategiei, domnia sa a subliniat faptul că sistemul e ner-ge tic românesc a fost conceput și edificat ca un monopol, lucrurile schim bându-se esențial între timp. De aceea, este necesară re gân-direa lui, cu orientare către pia-ța concurențială, dar și către a pelarea la surse cu conținut mic de carbon, cu soluții „smart”, cu gân dire integrată în piața internă e uropeană. Câștigătorii au fost, pâ-nă acum, producătorii de energie e lectrică pe bază de energie solară și energie eoliană. Trebuie însă să se țină seama și de efectele pe care le generează acestea în sistem. Un rol important în rezolvarea acestor pro bleme îl are reglementatorul. În a celași timp, trebuie să fim atenți la ten dințele europene, în mod special la implementarea conceptului „E nergiewende”, la trecerea de la car bon la hidrogen, pentru pro te-ja rea mediului. Îmbunătățirile teh-no logice – de exemplu – dotarea pro ducătorilor pe baza surselor vo-la tile cu dispozitive de stocare – își au și ele importanța lor. În sfârșit, o tendință recentă o reprezintă ac centul pus pe satisfacerea u tilizatorului în privința alimentării si gure cu energie, a calității acesteia și a accesibilității sale.

Doamna Elena Popescu, Director Ge neral în Ministerul Energiei, a

Masa Rotundă cu titlul de mai sus a fost organizată de Asociațiile profesionale IRE și CNR-CME, în colaborare cu CNTEE Transelectrica SA şi s-a desfășurat în ziua de 9 iulie 2015, în sala de conferințe „Radu Zane” a Electrica S.A.

34 august 2015

atins în mod special problema ca-lității forței de muncă din do me-niu și – în mod special – din ad-ministrația publică. În acest sens, este necesară depolitizarea ad ministrației și înlocuirea per so na-lu lui numit pe rațiuni politice prin oa meni bine pregătiți, dedicați me-seriei. De exemplu, în acest mo-ment, Ministerul Energiei și cel al Mediului sunt slab dotate cu per so-nal, dispunând, în general, de oa-meni slab pregătiți și – de aceea – trebuie atrași tineri specialiști cu î naltă calificare dar şi cu pasiunea pro fesiei. În privința noii strategii, lu crurile merg greu în lipsa specialiștilor, așa că noua preocupare este de a recruta, prin licitație, un consultant extern ministerului. În momentul aprobării strategiei, pla-nul energie-mediu trebuie corelat cu obiectivele acesteia, iar modul în care se vor utiliza sursele să fi clar, transparent și autohton. Com-pa rația cu Germania (conceptul Energiewende) este importantă însă trebuie luate în considerație con-di țiile diferite: companii mult mai puternice, cu tehnologii moderne, utilizatori potenți din punct de ve de-re financiar. Din nefericire, România nu a făcut la timp o mulțime de lucruri: nu a finalizat obiectivele energetice începute demult, nu s-au a doptat măsuri corecte de eficiență e nergetică, nu s-au făcut studii de im pact. Trebuie puse în aplicare idei sus tenabile, care să țină seama și de suportabilitatea utilizatorului în si tuația alinierii la condițiile actuale de piață. Toate acestea nu se pot fa-ce fără resurse umane adecvate și competente.

Asupra aspectelor economice ale viitoarei strategii energetice s-a oprit domnul Lucian Albu, membru corespondent al Academiei Române. Dân sul a subliniat că pentru re-a lizarea unei strategii energetice u tile este necesară, mai întâi, o stra tegie de dezvoltare economică a României. În acest moment, Academia Română realizează un stu diu amplu privind dezvoltarea României, cu orizont 2035. În toa-te scenariile de dezvoltare avute în vedere, elementul comun îl re-pre zintă apartenența la Uniunea

Europeană. Pentru principalul sce-nariu se consideră o creștere a PIB cu 3,5%/an, la sfârșitul in-tervalului România putând ajunge a 8-a țară a UE în privința in di ca-to rului PIB/capita. Este evident ne-ce sară colaborarea între strategiile diverselor domenii, dar toate strategiile sectoriale trebuie să ți-nă seama de legile dezvoltării economice.

Domnul Rodin Traicu, deputat în Parlamentul României, a subliniat

că – după părerea domniei sale - încă avem o strategie energetică funcțională, chiar dacă unele lucruri s-au modificat de la adoptarea ei. Ceea ce trebuie avut în vedere acum sunt consultări mai dese cu ma rile companii din domeniu, dar și cu marii utilizatori de energie. În pri vința comparației cu alte țări din UE, exemplul util ar fi Polonia care are întotdeauna o poziție clară în ca drul statelor membre și care ne arată cum trebuie să ținem seama de particularitățile proprii. La noi se critică volatilitatea legislației din domeniul surselor regenerabile și – în mod special - faptul că la re-a lizarea acestui tip de investiție nu prea există o legislație clară, iar numărul de locuri de muncă a părute este infim. Dar trebuie avut în vedere că industria se de-pla sează acolo unde energia este ieftină. Cum se poate aceasta re-a liza în România unde costul apei uzinate este aberant, iar subvențiile a cordate surselor regenerabile sunt și ele foarte mari?

Doamna Elena Popescu a dorit să răs pundă unora dintre provocările

lan sate de domnul Traicu. Domnia sa a subliniat faptul că – fără în-do ială – strategia existentă este depășită. A fost de acord cu luarea ca termen de comparație Polonia, însă trebuie ținut seama că Polonia are strategii globale și sectoriale și – în primul rând – are coerență și idei pe care le promovează și le apără. Este evident că și noi trebuie să ne con struim o coerență a pozițiilor României, indiferent de Guvernul e xistent într-un anumit moment sau al tul. Altfel nu suntem credibili.

Domnul Sorin Gal, director ANRM, s-a referit la resursele de energie pe care se poate baza dezvoltarea sec-to rului energetic. Apreciind resursele sigure actuale se poate spune că acestea sunt reduse și scad în con-ti nuare, gradul de înlocuire fiind redus. Investițiile necesare pentru descoperiri și dezvoltări de noi re-sur se sau tehnologii sunt foarte mari și pentru că singura speranță o reprezintă blocurile offshore. O altă problemă este cea a lipsei de per sonal de specialitate, unde – din ne fericire – nu există o strategie a acestui domeniu. În sfârșit, în scopul a meliorării situației, este nevoie de o nouă lege a petrolului care să se aplece asupra și să îmbunătățească as pectele financiare ale acestor probleme.

Domnul Alexandru Pătruți, consilier CNR-CME, a facut o scurtă istorie a structurii sectorului de resurse minerale după 1990 din care a rezultat că în afara încercării de adaptare la cerințele piețelor de energie s-au făcut și multe re or-ganizări care n-au avut legătură cu strategiile energetice și nici cu legile economice, multe din modificări fiind haotice. Deci este mai puțin vorba despre strategie în sine, ci de capacitatea Guvernului, oricare ar fi acela, de a o pune în aplicare. În legătură cu noile dezvoltări de resurse, opinia dânsului este de a ne concentra pe onshore, pentru că descoperirile din Marea Neagră vor mai dura și – se pare – nu sunt momentan fezabile.

Ca purtător de cuvânt al unor spe-cia liști din cadrul Consiliului Științific

august 2015 35

al CNR-CME, domnul Constantin Căpraru, consilier CNR-CME, con si-

deră că în cadrul strategiei trebuie a cordată o atenție deosebită eva-luării corecte a resurselor e ner ge-tice, iar în acest sens, un rol im-por tant îl are prognoza acestora. În prima parte a proiectului de stra te gie lansat în discuție publică de către Ministerul Energiei lipsesc re sursele neconvenționale: gaze din argile gazeifere, gaze din şis-turi petroliere, „coal bedded me-thane” etc., ceea ce schimbă esențial prognozele. Dl. Căpraru a re amintit oferta Consiliului Științific al CNR-CME de a pune la dispoziția Mi nisterului un grup de specialiști de înaltă calificare pentru a ajuta la realizarea strategiei. În sfârșit, dom nia sa a pledat pentru o stra-te gie dinamică, dar cu elemente de continuitate.

Domnul Virgiliu Ivan, director în cadrul Transelectrica, s-a re-ferit la problemele sistemului electroenergetic românesc. Acesta – deși are acum o putere instalată mai mare de 24.000 MW, dispune în realitate de doar 15.000 MW re-ali, dar care și aceștia au nevoie de reabilitare și modernizare. Pro-blema esențială rămâne aceea a siguranței în alimentare, iar aici este importantă realizarea re zer-vei primare, a celei secundare și terțiare (lentă și rapidă), mai ales în contextul ponderii mari a pro du-cerii de energie electrică din sur-se regenerabile. De aceea, sunt necesare surse flexibile, la unele lu-cră rile de investiții fiind întinse pe in tervale mari de timp, unele fiind chiar abandonate. O altă problemă de bază o reprezintă regândirea struc turii rețelelor de transport și

de distribuție, mai ales în contextul con centrării producerii de energie e lectrică pe baze volatile într-o par-te a țării și realizarea conversiei în alte zone.

Domnul Paul Gheorghiescu, spe-cia list în domeniul hidro, a abordat problemele acestui sector im por tant pentru energetica românească. Con-clu zia domniei sale este că strategia ac tuală este incoerentă și neclară, o biectivele sale fiind depășite. Deși po tențialul exploatabil este de 7.500 – 8.000 MW, ceea ce corespunde unei energii anuale de circa 18 TWh, actual se pot produce cca 6-8 TWh. O situație specială o întâlnim în cazul microhidrocentralelor. Dl. Gheorghiescu apreciază că schema ac tuală de sprijin nu este adecvată și ar trebui oprită. Centralele de mi că putere au produs pagube e conomice importante pentru țară și au adus daune devastatoare pen-tru mediu.

La rândul său, domnul Valeriu Binig, par tener Ernst & Young, a declarat in tenția firmei sale de a participa la re alizarea noii stra te-gii energetice și – în acest context – și-a prezentat vi ziunea asupra factorilor care ar sta la baza realizării acestui document im por-tant. Plecând de la necesitatea de a desprinde dinamicile de variație a PIB de necesarul de energie, con-si deră că România trebuie să-și re vadă viziunea privind mixul de energie primară astfel încât să se re zolve cele 4 (nu trei cum se spune obișnuit) provocări ale dezvoltării sec torului energetic, în ordinea: se-curitatea, sustenabilitatea, su por-ta bilitatea și competitivitatea. În pri vința mixului de surse primare, România a îndeplinit angajamentele pri vind sursele regenerabile cu 6 ani în avans. În privința dilemei: în-c ăl zire pe bază de gaz natural față de cea electrică, problema trebuie re zolvată pe plan local în funcție de condițiile concrete. În privința struc turii sectorului este momentul de regândire a acesteia și a rolului sta tului. Acesta este elaboratorul stra tegiei de dezvoltare a sectorului, tran sformandu-se din ce în ce mai mult din acționar majoritar într-

unul minoritar și în gestionar al a jutoarelor de stat.

Din poziția de director al Centrului pen tru Promovarea Energiilor din Sur se Regenerabile şi a Eficienţei E nergetice, Academia Română, In stitutul Naţional de Cercetări E conomice, domnul Filip Cârlea

a reamintit despre activitatea de e laborare a strategiei de siguranță a economiei românești care include și aspecte ale securității energetice. Se ține seama de cerințele UE și NATO și este corelată cu strategia Dunării. La realizarea acestui studiu au fost atrași specialiști din toate domeniile.

Domnul Gabriel Romașcu a făcut un scurt istoric al activităților IRE re flectate în numerele revistei E nergetica și a contribuțiilor acestei pu blicații la realizarea diverselor stra tegii ale domeniului energetic.

Domnul Ștefan Constantin, re pre-zen tant al Complexului Energetic

Oltenia, a pledat pentru utilizarea ra țională a cărbunelui autohton în ca drul mixului de surse primare. Ca e xemplu, a apreciat că societatea co mercială pe care o reprezintă, de și este privită, ca o cenușăreasă a sectorului, funcționează bine și aduce o contribuție majoră la pro-

36 august 2015

duc ția de energie electrică din România. Se impune, de aceea, ca par ticipanții la piață să nu fie tratați în mod discriminatoriu. Consideră că sur sele regenerabile au ajuns – prin e xistența certificatelor verzi, să facă dum ping, prin aceasta ajungând să mo difice prețurile marginale ale sis-te mului și să perturbe competiția corectă.

În cadrul secțiunii de discuții, s-au reiterat multe dintre ideile dez voltate în prima secțiune a e venimentului și s-au accentuat câ-te va probleme importante care nu fu seseră atinse până atunci.

Deoarece un subiect care nu este co-res punzător abordat în niciuna dintre stra tegiile anterioare îl reprezintă cel al termoficării (alimentarea cen-tra lizată cu căldura obținută prin co generare), o serie de participanți (dom nii Nicolae Niculescu, Victor Athanasovici și Tudor Popescu) au subliniat necesitatea unei a bor dări profesioniste în privința com ponentei termo a strategiei e nergetice, fiind nevoie de un ca-dru legislativ și de reglementare mai prietenos, nu ca cel de până acum și de aplicarea sa riguroasă. S-au exprimat nemulțumiri în le gă-tu ră cu actualul mod în care ANRE a bordează în prezent această pro-ble mă importantă.

Necesitatea unei strategii adaptabile pen tru un viitor sustenabil și a găsirii sur selor adecvate de finanțare a fost subliniată de domnul Ovidiu Dumitrescu, în timp ce încadrarea re alistă a balanței producție – u tilizare (conversie) a fost abordată de domnul Blehta Tiberiu.

Problema creșterii competenței spe cialiștilor pentru aplicarea noii stra tegii a fost adusă în discuție de doam na Elena Ratcu, consilier CNR-CME, coordonatoarea Programului VLER (Viitorii Lideri Energeticieni din România) din cadrul CNR - CME, care a vorbit despre activitățile i nițiate de acest grup în sprijinul re alizării unei strategii adaptate vi-zi unii tinerilor. Domnia sa a fă cut in vitația către auditoriu de a par-ti cipa la viitorul atelier de lucru al

VLER din 20 august. O pledoarie pen tru folosirea specialiștilor ca-li ficați și în favoarea depolitizării, com binată cu eliminarea corupției a avut-o domnul Călin Vilt, consilier CNR-CME. Totodată, dânsul a ac-cen tuat necesitatea apropierii de ne cesitățile utilizatorului. În com-ple tare, domnul Costel Cârstea, re prezentant DOSAN-România s-a referit la necesitatea luării în con si-de rare în cadrul strategiei a rolului și intereselor marilor utilizatori, in clusiv prin educația energetică la nivelul personalului din cadrul acestora.

Participarea institutelor de cercetare din domeniu ar trebui accentuată cu ocazia realizării noii strategii, iar datele deținute de către acestea sunt – evident – utile, a fost de pă-re re domnul Vasile Rugină, se-cre tar științific al ICEMENERG. În le gătură cu problema spinoasă a sto cării de energie s-a pledat pen-tru dezvoltarea facilităților ba za te pe hidrogen (domnul Ion Iordache) și a energiei electrice prin teh-no logii avansate (domnul Petru Postolache).

Domnul Ovidiu Tuțuianu a sub li-ni at im portanța aspectelor de mediu pe care strategia nu trebuie să le piar dă din vedere și a pledat pentru o abordare comună, coordonată. Domnul Eugen Potolea a accentuat rolul pe care îl poate avea educația e nergetică, exemplificând printr-o car te scrisă recent de dânsul.

În finalul evenimentului, moderatorii au sintetizat următoarele concluzii:

• Tematica evenimentului este im-portantă și de actualitate, i deile prezentate de participanţi con tri bu-ind la o mai bună înțelegere a pro-blematicii sectorului energetic ro-mâ nesc;

• Este nevoie de o nouă strategie e nergetică având în vedere schim-bă rile apărute de la elaborarea ul-timei strategii oficiale (2007) și de ten dințele angajate la nivelul UE;

• Este nevoie de clarificarea unei vi ziuni pentru următorul interval

de timp de 20 de ani, viziune ca-re să răspundă provocărilor ce stau în fața energeticii românești: se-cu ritate în alimentarea cu energie, sus tenabilitate, accesibilitate pentru u tilizatorii casnici și competitivitate pentru cei non-casnici;

• Strategia energetică trebuie să fie coordonată cu celelalte domenii de-oarece are implicații economice și sociale importante. În acest con text, s-a subliniat necesitatea ca li fi cării corespunzătoare a forței de mun că, a depolitizării și a eradicării co rup-ți ei. Nu trebuie uitată cercetarea și dez voltarea (R&D) în domeniu;• O grijă specială trebuie acordată e valuării corespunzătoare a re sur-se lor și realizării unui „amestec” optim de combustibil la nivel na ți-onal prin utilizarea convenabilă a resurselor autohtone și prin creș-terea bazei acestora prin noi des-co periri. Diversificarea surselor de energie este soluția general re-cunoscută pentru o securitate spo-ri tă în alimentarea cu energie;• Pentru determinarea căilor de ac-țiune este esențială aprecierea im-pac tului asupra întregii economii prin studii de specialitate;

• În cadrul noii strategii trebuie re-con siderat rolul statului în sector, stu diată eventualitatea unei noi struc turi a zonei de producție de e nergie electrică și a sistemului e lectroenergetic în general; • Strategia se gândește pentru ur-mătorii 20 ani care vor fi ca rac te-ri zați prin tehnologii performante, in clusiv penetrarea masivă a in-for maticii (elemente „smart”). Este necesară o atenție mai mare a dresată utilizatorului final și a po-si bilităților de integrare a acestuia într-un sistem energetic dinamic și proactiv; în acelasi timp, nu tre-bu ie uitată contribuția eficienţei e nergetice la echilibrul producție-consum; • Cadrul legislativ și de reglementare tre buie permanent îmbunătățit pen-tru a răspunde provocărilor ur mă-toarelor decenii;• În sprijinul acțiunilor întreprinse de autorități, prezenta sinteză va trebui să fie transmisă Ministerului Energiei și ANRE. n

august 2015 37

Seniorii Energiei In memoriam dr.ing. Călin Andrei Mihăileanu (1923-2006) Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Motto: „Stelele mor pe sărite, ca oamenii Din când în când, câte una, câte unul, mai cad”. Adriana Weimar

Dacă domnul Călin Andrei Mihăileanu ar mai fi trăit, titlul rubricii „Seniorii Energiei- dialoguri de suflet” i s-ar fi potrivit ca o mănușă. Aș dori ca în rândurile de mai jos să readuc în memoria distinșilor noștri energeticieni români figura cu totul specială a celui care a fost Călin Andrei Mihăileanu, cu dorința ca unul dintre aceștia să se poată apleca vreodată cu mai multă profunzime asupra vieții și activității Seniorului Mihăileanu, pentru a nu se cufunda cu totul în ceața uitării

Călin Mihăileanu a fost primul meu director general, cel care mi-a semnat angajarea la ICEMENERG, în ianuarie 1975, iar faptul de a fi lucrat sub directa lui coordonare chiar de la începutul carierei mele profesionale a însemnat mult pentru mine.

Pe una din cărțile al cărui autor este mi-a scris odată următoarea dedicație: „Cu drag, pentru Ella Ratcu, filolog prin formație și energetician prin adopție”. Multe zile după aceea zburdam de fericire, pentru că mi s-a părut o onoare deosebită un profesionist de talia domnului Mihăileanu să mă fi contopit, măcar un pic, cu această lume minunată și cu totul specială, care reprezintă marea familie a energeticienilor români.

Călin Andrei Mihăileanu a fost un adevărat Senior al energeticii românești ca atitudine și mod de a profesa, de a conduce, de a-și trăi viața profesională și cea personală, de a se comporta, de a comunica, de a forma la rândul său alte elite.

Sunt oameni care numai prin simpla lor prezență sfințesc locul în care s-au născut și a căror personalitate „luminează” și „iluminează” toate domeniile în care își desfășoară activitatea. Una dintre personalitățile sec torului electroenergetic ro mâ-nesc, care decenii la rând au con-

tribuit la prestigiul de care se bu-cu ră comunitatea energeticienilor din România este Călin Andrei Mihăileanu.

Specialist marcant, înzestrat cu haruri alese, profesionist de marcă și diplomat din naștere, Călin Mihăileanu a găsit întotdeauna mo-da litatea cea mai potrivită pentru a face din România o prezență ac tivă și respectată în concertul e negeticienilor de pe mapamond.

De-a lungul carierei sale a participat și s-a implicat activ la multe e venimente tehnice și științifice din România și din străinătate în calitate de director în Ministerul Energiei ori la ICEMENERG, președinte și vicepreședinte al CNR-CIGRE (timp de 23 de ani), ori ca secretar ge-ne ral al CNR-CME (timp de 26 de ani), contribuția sa de excepție fiind a preciată la cel mai înalt nivel.

Personalitatea sa carismatică și-a pus o puternică amprentă a supra institutelor, ministerelor, or ga-nis melor naționale și in ter na ți o-na le unde a activat, iar harul, cunoștințele și experiența sa au fost benefice pentru lumea tehnică și științifica a vremii. A condus ani întregi unul din sectoarele im-por tante ale electroenergeticii și întotdeauna lua, cu mult calm, ma-tu ritate și eficiență decizii extrem de importante chiar și în perioadele

cele mai dificile ale energeticii ro-mâ nești din anii comunismului, când dezechilibrul între deciziile teh nice și cele politice era tot mai accentuat.

Domnul Călin Mihăileanu avea acel fel de diplomație, eleganță și sub-ti litate cu totul speciale și acel șarm înnăscut și comportament unic, pen tru care cu toții îl iubeam.

Uneori, în biroul său fiind, după ce bruftuia zdravăn pe vreunul din co-la boratorii săi apropiați pentru vreo pro blemă rezolvată sub așteptările sale și când se întâmpla să ridice vo cea la o intensitate care se auzea cu două etaje mai sus, văzând apoi spai ma întipărită pe fața lor, se ridica în picioare în spatele biroului său, se sprjinea cu ambele mâini pe marginea acestuia, se apleca pu-țin în față și spunea, cu glasul cel mai suav din lume: „Doamnelor, dom nilor, vă mai pot fi agreabil cu ceva?”. Cum să nu-l iubești?

Sau când, refăcându-se după una din multiplele sale intervenții chi rur-gicale după care, luptător fiind, își revenea întotdeauna ca prin mi nu-ne, ne spunea : „Dragii mei, eu am fost nu numai cu un picior în groapă, eu am fost cu amândouă picioarele în groapă și mă țineam de marginile gropii doar cu mâinile, dar nu m-am lăsat ”. Cum să nu-l iubești?

38 august 2015

Ori când în nebunia aglomerației de oameni de pe străzi din ziua de 28 aprilie 1992, la prima venire a Regelui Mihai în țară, și-a parcat ma șina în zona hotelului Athenée Pa lace și uitând unde a parcat-o, du-pă câteva luni de căutări nereușite, și-a cumpărat alta, pentru ca doi ani mai târziu să vină și să-mi spună amuzat: „Eluțo, am găsit mașina pier dută acum doi ani. Știi unde era, dra gă? O parcasem pe o străduță din spatele hotelului Athenée Palace și m-a sunat poliția să-mi spună că alaltăieri a reclamat cineva că de vreo doi ani în fața casei sale se află o mașină cu roțile înfundate în as-falt. A mea era mașina, dragă. Era ma șina aia pe care uitasem unde o parcasem când a venit în țară Regele Mihai”. Cum să nu-l iubești?

Domnul Mihăileanu avea de a semenea mania acronimelor, iar unele dintre ele sunt și astăzi fo-lo site de unii dintre noi, foștii săi colaboratori apropiați de la ICEMENERG. Dimineața, când își re zolva mapa de corespondență și scria rezoluții pe adresele des-ti nate șefilor de departamente de la ICEMENERG scria doar: GB (Gheorghe Bălan), sau JCo (Jean Constantinescu), VasRug (Vasile Rugină), Flor (Alexandru Florescu), AlexFo (Alexandru Forje), Pop (Popa Badea), ERa (Ella Ratcu). Chiar și primului Sistem Energetic Re gional de la București, Câmpina și Orașul Stalin (actualul Brașov), a că rui organizare a fost coordonată de el însuși, i-a dat acronimul BCOS, de numire care a fost mult timp fo-lo sită de energeticienii noștri.

Și, cu siguranță, niciunul din vechii săi co laboratori nu pot uita semnătura sa scurtă, care semăna cu o floricică și pe care o punea pe documentele obișnuite și nici semnătura sa lun-gă, inconfundabilă și aceasta, cu care semna documentele cele mai oficiale (prezentată în facsimilul din dreapta).

Cu o totală discreție, eleganță și cu decența unui adevărat senior, așa cum s-a manifestat de altfel tot timpul vieții sale, Călin Andrei Mihăileanu ne-a părăsit în noaptea

de 14 noiembrie 2006. Semne pre-mo nitorii se întrevedeau de ceva vre-me, prin tot mai rarele sale prezențe în lumea energetică, prin vocea tot mai voalată și prin mișcările tot mai pu țin sigure la volanul mașinii sale pe care a condus-o până în ultima sa zi pe acest pământ.

Poate rândurile de mai sus nu re-u șesc să redea cu fidelitate emoția pe care o retrăim mulți dintre noi, cei care l-am cunoscut și care am apreciat distinsa și complexa sa personalitate, atunci când ne a mintim și vorbim despre Călin Andrei Mihăileanu, dar îmi ex prim speranța că poate aceste rân duri vor avea totuși puterea să trans-cea dă timpul și să rămână cât mai mult în memoria mai tinerilor săi confrați.

* * *

Născut la 5 martie 1923 la Arad, ca fiu al unui înalt funcționar al Re gionalei CFR-Arad, Călin Andrei Mihăileanu ne-a părăsit în ziua de 14 noiembrie 2006, la București.

Ab solvent al Școlii Politehnice din București, Facultatea de E lectromecanică, promoția 1945, Călin Mihăileanu și-a început ac ti-vitatea profesională în anul 1945 la Societatea Concordia, De par ta-men tul Electric din Câmpina, apoi a continuat la Societatea Generală de Gaz și Electricitate din București (1947-1953), cu o scurtă perioadă la IRE Bacău. Între 1953-1960 a fost inginer, inginer șef și director la Ministerul Energiei Electrice, după care, între anii 1960-1964 a lucrat la IRME- Întreprinderea de Raționalizări și Modernizări Energetice - unde a fost pe rând cer cetător, inginer șef și director. In 1964 a revenit în Ministerul Energiei ca director general și di rec-tor al Direcției Tehnice, pentru ca în anul 1967 să treacă din nou în cercetare la ICENERG-Institutul de Cercetări Electoenergetice și pen-

tru Termoficare, devenit ulterior ICEMENERG-Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice, unde a avut funcțiile de cercetător științific, di rector, director general și secretar ști ințific până la retragerea sa din ac tivitate, în anul 1987.

În cei peste 40 de ani de activitate Călin Mihăileanu a fost una din per sonalitățile proeminente ale sec torului energiei electrice din România, cu realizări și lucrări im-por tante în domeniul tehnic și ști-ințific, atât în țară, cât și în stră-i nă tate. A fost vicepreședinte al Co mitetului Energiei Electrice al CEE ONU (1956-1958), membru al Co misiei de Conservare a Energiei din cadrul Consiliului Mondial al E nergiei (1974-1984), expert in-ter național ONU (1981), membru al Co mitetului Internațional de Studii CS 37 al CIGRE, din anul 1992, președinte și vicepreședinte al CNR-CIGRE și al CNR-CME, președinte de onoare al CNR-CIGRE. A fost, de asemenea, membru fondator al Asociației Comitetul Național Ro mân al Consiliului Mondial al E nergiei, înscrisă în anul 1997 ca a sociație cu personalitate jurudică. Călin Mihăileanu a avut desfășurat și o carieră didactică, fiind profesor a sociat la Institutul Politehnic din București, a scris peste 200 de articole publicate în țară și în stră-i nătate, numeroase comunicări ști-in țifice la congrese și conferințe na ționale și internaționale, pre-cum și treii cărți: „Energia în ur-mă toarele trei decenii” (1979), „Goluri de tensiune în sistemele electroenergetice – efecte asupra consumatorilor” (1979), Constantin I Budeanu (1987, împreună cu I.S. Antoniu), coautor al volumului „E lectrificarea în România 1950-1992” (1996), a tradus și a publicat în limba română, împreună cu co-la boratorul săui Eugeniu Pavel, „Dicționarul de termeni folosiți în do meniul energiei,” realizat de că-tre Consiliul Mondial al Energiei. Timp de 17 ani a fost redactor șef adjunct și timp de șapte ani redacor șef al revistei Energetica. A primit Pre miul „Traian Vuia” acordat de către Academia Română în 1979 și Ordinul de Merit clasa

august 2015 39

I-a, a cordat în 1974 de Consiliul de Stat București.

*În cele ce urmează voi transcrie u nele fragmente memorialistice, po vestite de Călin Mihăileanu în-suși în câteva publicații pe teme energetice

Câmpina, 1945­1947

„Nu așa, tinere !”

„... După ce am absolvit Școala Politehnică din București în anul 1945, trebuia să-mi găsesc un loc de muncă. Locuind în București, de-si gur, gândul meu inițial se îndrepta spre Societatea Generală de Gaz și E lectricitate, al cărei bursier fusesem în anul IV de facultate, împreună cu un alt coleg. Din păcate, renumitul său conducător, Nicolae Caranfil, ca re dorise să-i cunoască pe cei doi bur sieri, nu mai era în țara noastră, iar epigonul care îi succedase, m-a re fuzat. Așa am ajuns la Societatea Con cordia, Departamentul Electrica din Câmpina.

Pentru mine, Câmpina era doar numele unei localități de pe Valea Prahovei. Când am fost primit de di rectorul general al Societății, Alexandru Vasiliu (Conu Alecu) și a cesta mi-a arătat pe peretele din bi roul său harta rețelelor electrice mer gând de la Tărlung la Bătești și de la Schitu Golești la Berca, pre-cum și centralele, dintre care cea de la Câmpina era a doua din țară la vremea aceea - după Grozăvești, m-a atras perspectiva de a pleca din București. Am cerut un „time-out” de o săptămână pentru fa mi-liarizare, însă domnul Vasiliu mi-a spus: „Nu așa, tinere ! Dacă ești de acord, te prezinți poimâine la ora 7.00 dimineața aici, cu ba ga-jul dumitale, și te urci într-o ca-mi oneta care pleacă cu materiale la Câmpina. Dacă nu, nu !” Și am plecat!

La Câmpina am fost foarte bine primit, ca într-o familie. Subdirectorii de sectoare erau Constantin Vartic, Constantin Dinulescu (Leu) și Drăgulescu. Mi

s-a explicat că so ci etatea nu mai făcuse angajări de noi ingineri în anii războiului și că ur ma să se facă o reînprospătare de cadre cu tineri ingineri. Eu eram al doilea dintre ei. Cu o lună î nainte fusese angajat Nicolae Bitir, iar la foarte scurtă vreme după an ga ja rea mea au fost angajați foștii mei colegi de serie, Eugeniu Pavel (Geni), Costi Răducanu, Dinu Martac, Costin Piemonte. Înainte de a ni se fixa locul de muncă am fost „plim-bați”prin diferite sectoare ca să cunoaștem întreprinderea. Spre mi rarea mea, eu am fost fixat direct șef al Serviciului Electric al Centralei Câmpina, unde răspundeam de par tea electrică a centralei, de atelierul de bobinaj pentru reparații de trans formatoare și motoare mari și de stația de verificat și etalonat con toa-re, aparate de măsurare și relee. Toate aveau și câte un maistru de la care am învățat mult și cărora și azi, la mai bine de jumătate de se-col, le păstrez recunoștință și res-pect pentru că de la ei am învățat numeroase elemente de bază pen-tru relațiile socio-profesionale ce aveau să-mi folosească în toate ac-ti vitățile mele ulterioare.

„Obosiți morțí, adormeam cu satisfacția datoriei împlinite”

Dintre amintirile perioadei mele de la Câmpina aș selecta două:Stația de transformare de 110/60 kV de la Teiș (Târgoviște) era stația de interconexiune între rețelele Concordia și Gazelectrica. Protecția cu relee de distanță (de reactanță) și măsură de tip Brown Boveri LB 1 erau verificate periodic, cu o rigurozitare deosebită. Se pleca cu două mașini de la Câmpina, cu truse de încercări și aparatură co-lec tate de pe unde se putea din ca-drul întreprinderii, cu maistrul Baliff și cu mine, pe drumurile de sche-lă, neasfaltate și desfundate, ale tra seului Câmpina-Florești-Gura Ocniței-Moroeni-Târgoviște. Șeful ex pediției era distinsul inginer Titus Bungărdeanu, fumător pasionat și holtei convins. Operațiile durau câ te o noapte întreagă, după care ne reîmbarcam în mașini și, obosiți

morți, adormeam cu satisfacția da toriei împlinite și insensibili la hurducăturile drumului de în toar-cere.

Un alt eveniment pe care mi-l a mintesc al fost o avarie de incendiu la Centrala Câmpina. Eu locuiam într-o garsonieră din vila inginerului Frâncu de la Steaua Română, pe „fa leza” câmpineană. Într-o noapte pe la ora 4.00, am fost trezit de zgo motul repetat cu regularitate al unei sirene ce suna în vale. Am in tuit că venea de la centrală, mi-am tras pompierește salopeta peste pi jama și am alergat, coborând pe scurtătură, dealul uzinei. Se de-fec tase transformatorul mașinii nr. 5 (15 kW, cel mai important grup al centralei) și luase foc uleiul din trans formator. Eu am fost practic pri ma persoană venită la fața locului în ajutorul personalului de tură și am rămas în continuare acolo timp de două zile și două nopți pentru re medierea avariei.

„Casa inginerilor”

Societatea Concordia avea grijă de ti nerii ingineri. Pentru stabilizarea a cestora acolo, în condițiile unei acute crize de locuințe, societatea a amenajat în timp record un a partament cu patru camere de-co mandate, cu baie și bucătărie comună, pe holul central al unei co-chete mini-vile. Eu apucasem să stau separat, dar făceam des vi zi te colegilor care locuiau în „casa in gi-ne rilor”, cum era cunoscută.

Timpul liber era folosit în mod plă-cut. Jucam tenis și luam masa la club la Steaua Română. Vara mer-geam la bazinul ștrandului de la Astra Română ori făceam excursii pe munte în Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraș, organizate și conduse de ne obositul Leu Dinulescu. Iarna, în weekend, plecam cu trenul la Predeal ca să schiez pe pârtia de la Clăbucet.

(Preluare din capitolul „Evocări” al Monografiei „Centenarul Filalei de Rețele Electrice Ploiești”, 16 iulie 1998)

40 august 2015

Bacău, 1951­1953

„E greu pentru tinerii de astăzi să înțeleagă evenimentele de atunci”

Iată-mă, în 1951, tânăr inginer PRAM-ist, chemat de ministrul energiei pentru a fi numit inginerul șef al Întreprinderii Regionale de Elecricitate București, care, la vre-mea aceea, avea și centrale termo și hidro, și rețele electrice de la Craiova, până la Buzău, deci cam o tre ime de România. Am rezistat în a ceastă funcție un an și jumătate, pâ nă în septembrie 1952, când iz-buc nește un incendiu la turbina nr. 5 de la Grozăvești și arde aproape complet sala mașinilor. Apare Securitatea și constată, surprinzător pentru toată lumea, că ar fi fost un act de sabotaj. Este arestat șeful de tură și cei patru maiștri principali, re numiți, care, la reconstituire, arată cum au procedat. Ulterior, au fost condamnați la 25 de ani tem-ni ță grea. Mult mai târziu, după vreo 12 ani, prin 1964, aceștia au fost eliberați cu scuze, totul do-ve dindu-se o înscenare scornită de Securitate, care voia să arate o piniei publice că dușmanul de clasă nu doarme. E greu pentru tinerii energeticieni de astăzi să înțeleagă că asemnea lucruri au fost posibile și că organele de anchetă aveau mij loace să facă oamenii cinstiți și res pectați să se recunoască autori a tot felul de blăstămății.

Deci, inginerul șef, adică eu, deși nu făcuse, chipurile parte din „banda de sabotori”, nu putea rămâne ne pedepsit, cu atât mai mult cu cât nu era membru de partid. În consecință este destituit din fun-cți e pentru „delăsare în muncă” și transferat cu celebrul Decret 207 ca simplu inginer, la proaspăt în fi-in țata Întreprindere Regională de Electricitate Bacău. Mi-am lăsat fa-milia la București, a trebuit să re-nunț și la funcția de conferențiar u niversitar de la Politehnica bu cu-reșteană, unde îl aveam ca șef de ca tedră și mentor pe academicianul Constantin Budeanu, creatorul ba-zelor teoretice ale regimului de for-mant și cel care a propus numele

de „var” pentru unitatea de putere re activă, acceptat de Comisia E lectrotehnică Internațională. Așa a început ceea se presupunea că va trebui să fie un surghiun și care s-a dovedit a fi una din perioadele cele mai dătătoare de experiență de viață, unde am cunoscut locuri și oa meni deosebiți și am avut multe sa tisfacții personale.

„Singur am conceput, proiectat, montat și pus în funcțiune o instalație”

La Bacău, în niște maghernițe sărăcăciopase am găsit niște oameni minunați. Mulți dintre ei au evoluat frumos în continuare, alții nu mai sunt, odihnească-se în pace.

Ce am făcut eu acolo? Am primit, sau mai corect spus, mi-m luat mi si-u nea de a lucra la finalizarea stației de 35/6 kV Zemeș, unde trebuia pusă rapid în funcțiune o extindere pen tru petrol. Am trăit acolo într-o baracă, îngropat în zăpezi, mai bine de o lună, în aceeași încăpere cu maistrul Păun de la Electromontaj. Exista, în principiu, un proiect pentru instalațiile PRAM, făcut de un tânăr inginer de la ISPE, care avea să devină șeful Inspecției Energetice pe țară, dar care era ipotetic și nu era realizabil, între altele din lipsă de...relee. M-am întors la Bacău și am cerut un auto pick-up să plec la București pentru trei zile și să aduc tot ce trebuia. Cu re lațiile personale pe care le aveam prin diferite depozite, mi-am găsit re leele și aparatele de măsurare ne cesare și m-am întors la Zemeș, unde am făcut, pentru singura da-tă în viața mea o instalație con ce-pu tă, proiectată, montată și pusă în funcțiune de mine personal și sin gur, cu maistrul Păun pentru execuție. Pot spune, fără exageare, că satisfacția a fost într-un fel mai mare decât cea avută când am luat pre miul Traian Vuia al Academiei Române, peste un sfert de veac.

Mai târziu a mai apărut un surghiunit la Bacău: fostul adjunct al ministrului Popa Stoica, numit director al întreprinderii de la Bacău. Eram împreună într-o zi geroasă de

februarie 1953 la Moinești, unde se completa cu ulei un transformator, tot de 35/6 kV. Butoiul cu ulei era sub un cort, din el se turna într-o gă leată care, acoperită ca să nu ca-dă zăpadă în ea, se trecea din mâ-nă în mână pe o scară de lemn, sus pe transformator și se turna în el ...cu grijă. Acolo a venit vestea să mă prezint a doua zi la Cabineul Ministrului. Se înființase Direcția Generală Termică a Ministerului E nergiei Electrice și al Industriei E lectrotehnice, sub conducerea pro-fesoruui Martin Bercovici și era ne-voie de specialiști.

Sunt născut pe 5 martie. În anul acela, ziua de 5 martie 1953 nu am mai sărbătorit-o la Bacău. Revenisem la București”. (Preluare din Monografia „Bacău, un veac de electrificare, 1895-1995”)

Parcul Național al Științei și Tehnicii din Capitală ­ iulie 2003

„Îmi ofer modesta contribuție, la început de drum”.

„Am luat cunostinta de inițativa de a se realiza un Parc Național al Știintei și Tehnicii în Capitală, în zona amenajată de primul suveran al României, Regele Carol I, la începutul secolului XX. Ideea îm bi nă punerea în valoare a unui pa tri moniu existent, având tradiție istorică, cu dezvoltari îndraznețe, dem ne de noul mileniu în care am intrat.

În calitate de inginer energetician, având o oarecare notorietate, atât în țară, cât și pe plan internațional, îmi ofer modesta contribuție, la în ce put de drum. Pentru a justifica aceasta ofertă, arăt cele ce urmează. Fiind student al Politehnici bucurestene am avut ca profesori mari personalități în domeniui, începând cu Dimitrie Leonida, figura centrală a Proiectului propus și încheind cu magistrul meu, acad. Constantin Budeanu. Pe Dimitrie Leonida l-am receptat indirect și ca formator de cadre prin Școala de Electricieni și Mecanici, creată de dânsul. Ca tânăr inginer, am devenit salariat al Societății Generale de Gaz și Electricitate, fiind la centrul Filaret

august 2015 41

– parte componentă a proiectului parc – ca acasă.

În noiembrie 1964 l-am condus personal pe Walker Cisler, o mare personalitate a energeticii a mericane și mondiale, la Muzeul Tehnic “Prof. ing. Dimitrie Leonida”, pen tru a-i arăta un generator electric “Brush” în curent continuu. Generatorul, fabricat în Europa de un fost colaborator al lui Edison,

ser vise pentru iluminarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, în 1882, prac tic concomitent cu centrala electrică a lui Edison, de pe Pearl Street, considerată a fi fost prima din lume. W. Cisler a ramas profund im presionat de cele văzute, fapt con semnat în “Cartea de onoare” a Mu zeului Tehnic din Parcul Carol ”I.

(Preluare din „Universul ingineresc”, editura AGIR, iulie 2003).

***N.B. Mulțumesc și pe această cale dom nilor ingineri Iuliu Blechtal, Miron Laurențiu Goia, Victor Vernescu și Editurii AGIR („Universul in gineresc”) pentru amabilitatea de a-mi fi pus la dispoziție unele din fragmentele citate în text, re-fe ritoare la activitatea celui care a fost Călin Andrei Mihăileanu.

Iulie 2015

42 august 2015

Noi suntem viitorul energeticii româneștiÎn loc de rămas­bun Livia Chițu, membru VLER (2011 - iulie 2015)

Dragi colegi,

„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la […]”…nu, nu urmează un text din Ion Creangă – „Amintiri din Copilărie”, ci o scurtă retrăire în cuvinte a celor deja mai bine de doi ani petrecuți în cadrul VLER alături de mai mulți sau mai puțini dintre voi.

Pentru toate acele priviri nedumerite și pline de uimire, răspunsul este „it’s not you, it’s me!”. Cred că viața este asemeni unui joc cu mai multe nivele, iar eu am intrat în cursa să

câștig cât mai multe dintre acestea. Următorul nivel presupune un elan mai mare, curaj cât cuprinde, încredere în forțele proprii și asumarea de riscuri, iar eu m-am înscris voluntar la această cursă.

Privind retrospectiv, am câștigat numeroase nivele împreună până astăzi, mai grele sau mai ușoare, trecând prin probe de foc sau pur și simplu învățând și sprijinindu-ne unii pe alții, ca o adevărată echipă, dovedindu-ne de fiecare dată că pentru orice există rezolvare dacă privim cu toții în aceeași direcție.

Rând pe rând le mulțumesc optimiștilor pentru că m-au molipsit treptat cu optimismul lor și au avut încredere în mine, scepticilor pentru ca m-au ambiționat să le dovedesc că pot (un cântec din copilăria mea spunea „eu pot, eu sunt magician”), zâmbitorilor pentru că m-au facut să zâmbesc alături de ei, celor experimentați pentru că mi-au împărtășit din cunoștințele și experiențele lor, colegilor prieteni dragi pentru că au fost acolo mereu, ambițioșilor pentru că m-au făcut să îmi doresc să fiu ca ei, profesioniștilor pentru că m-au învățat că fără pasiune, determinare, implicare și efort nu poți atinge cele mai înalte culmi, celor care sunt deja părinți care mi-

au vorbit și m-au învățat ca și cum aș fi fost propriul lor copil și tuturor pentru că mi-ați fost alături în tot acest timp și pentru că am furat câte o mică lecție de viață de la fiecare.

De vineri 10 iulie 2015, biroul meu va fi gol, însă distanța nu mă va împiedica să vă rămân alături într-o formă sau alta. Voi continua să fiu prezentă la una din adresele de e-mail: livia_chitu@yahoo.com sau chitu.livia@gmail.com sau în mediul virtual.

Vă doresc să fiți sănătoși că pentru restul cred cu tărie că există rezolvare mai devreme sau mai târziu! Multă baftă în organizarea workshopului și a tuturor proiectelor viitoare! Sunt sigură că rezultatele nu vor întârzia să apară. Pentru orice fel de sprijin pe care pot să vi-l ofer, sunt la distanță de un e-mail.

Îmi pare rău pentru neimplicarea în ultimele activități VLER, însă acolo unde expertiza mea nu corespunde în totalitate cerințelor, prefer să las locul celor care știu să facă lucrurile bine, fără jumătăți de măsură, iar cumva anticipând această schimbare, am vrut să nu las lucrurile începute și neterminate și nici să îngreunez cumva organizarea evenimentului următor.

august 2015 43

Info CNR-CME Prezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME

EMERG ­ serie nouă, Anul 1/Nr.1 Victor Vernescu, consilier CNR-CME

Într-o ținută grafică de excepție a apărut primul număr al revistei EMERG - serie nouă, publicaţie tehnică semestrială, editată de CNR-CME și AGIR.

În cele 196 de pagini ale numărului inaugural semnează autori de prestigiu, membri ai CNR-CME și ai comunității din energie și mediu, acoperind un areal cuprinzător de aspecte tehnice de acută actualitate.După Editorialul semnat de coordonatorii publicației, dom nii Gheorghe Bălan și Ion Ganea, ci ti-to rul va lua con tact cu un material deosebit de actual și de do cu mentat: „Accesibilitatea, componentă a «trilemei» e nergiei în România”, sem nat de Virgil Mușatescu și Ion-Sotir Dumitrescu.

Un material deosebit de interesant, mai ales prin valențele sale de concretețe, semnează Radu-Du mi-tru Pentiuc (Universitatea Ștefan cel Mare - Suceava): „Eficiența energetică prin retehnologizare la o societate industrială”, proiect fi nan-țat din fonduri europene.

Despre „Foraje dirijate și orizontale pentru exploatarea ga zelor din zăcăminte neconvenționale” scriu, în primul nu măr al EMERG - serie no uă, Lazăr Avram și Nicolae-Na-po leon Antonescu (Universitatea de Petrol și Gaze – Ploiești). Materialul prezintă o tehnologie actuală și modernă utilizată pentru foraj de mare adâncime pen tru spargerea rocilor dure și eliberarea gazelor captive, în vederea stocării și exploatării.

Cristiana Dumitran și Ion Onuțu (Universitatea de Petrol și Gaze – Ploiești) semnează un material de

in te res, captivant și cu reverberații în aspectele de mare im por tan-ță privind protecția mediului: „E valuarea riscului de mediu a sociat factorului sol poluat cu țiței. Algoritm de calcul”.

Un material de strictă actualitate semnează Iosif Andraș, Nicolae Iliaș și un colectiv de la Universitatea din Petroșani. Tema materialului poate și trebuie abordată, in clusiv în noua strategie energetică, el referindu-se la „Menținerea unei ponderi raționale a huilei în mi xul energetic național cu ajutorul instalațiilor de de sul fu ra re din termocentralele pe cărbune”. Materialul are la bază experiența S.E Paroșeni și se încheie cu o serie de concluzii de riguroasă și posibilă aplicabilitate.

Un material interesant și de reală actualitate semnează Ovidiu Mustață (Suceava) privind „Stocarea energiei

verzi”, cu dezvoltarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.

Miron-Laurențiu Goia, în materialul „Despre totul electric și nu numai”, într-un succint remember, aduce o notă de nostalgie, plină de umanism și dorință de continuitate. Ca răspuns (simbolic), în paginile ce succed materialul domnului Goia se prezintă câteva contribuții în drăz-ne țe ale tinerilor specialiști, viitori lideri în energie. Astfel, în numele unui colectiv de tineri, membri ai Programului VLER, Claudiu Butacu sem nează materialul „Susținem sus tenabilitatea. Aplicăm inovația”.Pri mul număr al EMERG - serie nouă se încheie cu un material preluat de la Consiliul Mondial al Energiei, „Perspectivele energetice mondiale. Tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic”.

Pe ansamblu, apreciem că EMERG - serie nouă, anul I, nr. 1, este un succes editorial, dătător de speranțe pentru viitor.

Viitor care, în curând, înseamnă deja numărul 2, din noiembrie-decembrie 2015, pentru care au în-ce put să apară materiale de interes și de profundă respirație tehnico-științifică.Deconspirăm că, în viitorul număr, veți găsi semnăturile domnilor Mă-lureanu (UPG-Ploiești), Ion Mircea (Universitatea din Craiova), Victor Vaida (Universitatea Oradea) ș.a.

Așteptăm contribuția a cât mai multor membri ai CNR-CME și AGIR, EMERG - serie nouă fiind și dorind să rămână o tribună deschisă în slujba spargerii oricăror bariere în folosul progresului energeticii românești. n

44 august 2015

Municipiile – viață, probleme, necesități Victor Vernescu, consilier CNR-CME

Adunarea Generală Ordinară a Asociației Municipiilor din România (trim.I/2015) a debutat, în sala Paris din cadrul Complexului Rin Grand Hotel din București, în 26.06.2015, cu informarea asupra schimbărilor la vârf: noul președinte al Asociației este Robert Negoiță, primarul sectorului 3 din Capitală, Președinte Executiv Ilie Gavril Bolojan, primarul municipiului Oradea, prim-vicepreședinte Olguța Vasilescu, primar al municipiului Craiova.

Adunarea Generală a fost onorată de prezența doamnei Rovana Plumb, Ministrul Muncii și a doamnei Sima Caraman, Secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale.Raportul de activitate al Consiliului Director al AMR a fost ținut de președintele executiv, domnul Ilie Gavril Bolojan. Domnia sa a scos în evidență câteva aspecte de maximă sensibilitate și stringentă actualitate, cum ar fi:- instanțele din România au anulat unele prevederi legale privind atribuțiile organelor locale ale puterii de stat, pornind de la unele spețe particulare (e xemplificând prin prevederile legate de sterilizarea sau/și ridicarea câinilor fără stăpâni de pe spațiul public, sau anularea măsurilor aplicate asupra conducătorilor auto și a vehiculelor care blochează drumurile publice, fă ră a pune ceva în loc sau a stabilii un termen limită de suspendare). Prin aceste măsuri se creează un vid le gis lativ care paralizează activitatea primăriilor în aceste domenii;- viitoarea rectificare bugetară va trebui să remedieze u nele dezechilibre dar asta să nu se facă prin modificarea im pozitelor locale;- să se găsească soluții, așa cum s-au găsit în cazul pri ma rilor de comune, astfel încât salariile primarilor de mu nicipii să devină mai atractive, în raport cu sarcinile, res ponsabilitățile și obligațiile acestora.În completare, proaspătul

președinte al AMR, domnul Robert Negoiță, referindu-se la salarizarea funcționarilor publici, a subliniat că „este foarte greu să refuzi un cadou atunci când ai un salariu ce nu depășește o mie de lei sau este foarte puțin peste aceasta”. Domnia sa a mai sesizat și realitatea că salariile mici la nivel de pu tere locală conduce la deprofesionalizarea acestor in stituții, întrucât un om, de o anumită profesiune, nu va rămâne la primărie când, pentru aceleași atribuții, la un for superior sau la o firmă cu capital privat primește de trei-patru ori mai mult. De asemenea, s-a creat chiar o situație paradoxală și anume aceea că, prin creșterea succesivă a salariului minim pe economie, un stagiar primește acum salariu egal cu primele trepte de salarizare cu care este plătit un funcționar cu ștate vechi de muncă. O consecință imediată a salariilor îm-bu nătățite ar fi sistarea cheltuielilor de consultanță, pri măriile putând fi servite de funcționari proprii, atrași de salariile atractive. O altă problemă ce a devenit o adevărată frână în activitatea primăriilor este faptul că pe foarte multe documente semnează numai primarul ca-re, ulterior, este suspicionat și chiar anchetat și tâ rât „să dea cu subsemnatul” pe la diverse parchete lo ca le sau centrale. Nu se mai acordă primarilor nicio prezumție de nevinovăție, nicio încredere de bună-credință.

Luând cuvântul, doamna Rovana Plumb a informat că se lucrează la o lege prin care primarul să semneze și să răspundă doar pentru oportunitate și eficiență, iar pentru aspectele de legalitate și finanțare să semneze și să răspundă direcțiile sau serviciile de profil. De a semenea, domnia sa a informat că legea salarizării fun cționarilor publici se află deja la Parlament, după ce a fost analizată cu toți partenerii sociali. La întrebarea pri-marului municipiului Câmpina „de

ce este necesară a doptarea unei noi legi, atâta timp cât există Legea sa larizării unice”, doamna ministru a răspuns: „Există acum condiții noi și diferite față de anii 2008-2009, con dițiile socio-economice sunt altele. Trebuie, de asemenea, simplificat sistemul de calcul, dar și o nouă fi lozofie de acordare a salariilor, punându-se accentul pe performanță. Domnia sa a mai spus că există, în prezent, o inegalitate în ce privește sistemul de sa la rizare în sensul că fiecare ordonator de credite are pro priile criterii, adaptate și valorii fondurilor de care dis pun și astfel, se creează discrepanțe în salarizarea aceluiași post, aceleiași funcții, acelorași atribuții fun cție de sectorul în care acestea se află în schema de salarizare. Noua lege, aflată, cum s-a arătat, în Parlament pune accentul pe responsabilitatea în muncă și pe performanță, având criterii unice pentru toate ra mu rile și domeniile de activitate.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, domnul Antal Arpad a cerut ministrului muncii regândirea ajutoarelor care se acordă copiilor, având în vedere că peste 46% a noilor născuți provin din familii sărace și fără ni ciun sprijin. Pe acest fond trebuie găsite soluții de a crește natalitatea și în familiile cu posibilități ma te riale. „Trebuie, a mai spus domnia sa, să crească di fe rența dintre salariul minim pe economie și plafonul ajutoarelor sociale, pentru a nu se încuraja traiul din ajutoare sociale.

Din Raportul de activitate prezentat de domnul Ilie Bolojan s-a reliefat, ca fapt negativ, anularea taxei ho-teliere, compromițându-se astfel posibilitatea de pro mo vare a localităților. Pe de altă parte, raportul a scos în evidență buna colaborare a Asociației Municipiilor cu mi niștrii de finanțe din actualul guvern și cu Ministerul Dez voltării Regionale. De altfel, din dialogurile pe pro ble me punctuale dintre mai mulți primari

august 2015 45

de municipii și doamna secretar de stat Sima Caraman, s-a putut con-stata buna colaborare și profunda cunoaștere la mi nister a problemelor cu care, fie și punctual, se con-frun tă muncipiile din România. În acest context, s-a con venit asupra necesității creșterii rolului centrelor me tropolitane, precum și mai buna gospodărire a par că rilor care a devenit o problemă ce va trebui rezolvată prin schimburi de bune-practici cu alte municipii din Europa.Din dialogurile directe cu doamna secretar de stat și în urma dezbaterilor punctuale, cu privire la actele nor mative aplicabile în administrația publică locală, în atenția Comitetului Director al AMR trebuie să se re gă seas că, între altele, și:- modificarea și completarea Legii administrației pu bli ce locale nr. 215/2001, inclusiv punerea în acord cu legea pentru alegerea autorităților administrației pu-blice locale nr.115/2015, cu legea aleșilor locali nr. 393/2004, cu legea privind unele măsuri pentru a sigurarea transparenței în exercitarea demnităților pu blice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, pre ve nirea și sancționarea corupției nr. 161/2003, precum și cu reglementările privind organizarea și funcționarea a sociațiilor de dezvoltare intercomunitară;- completarea proiectului Codului fiscal și al celui de pro cedură fiscală cu propunerile făcute de Comitetul di rector al AMR (anexa la Raportul semestrial al C.D. era în mapa fiecărui participant);- modificarea Codului Muncii, în sensul introducerii in stituției transferului ca modalitate de modificare a con trac tului individual de muncă;- elaborarea de propuneri la proiectul de lege privind sis temul de salarizare a personalului din sectorul bu ge tar, inclusiv a regulamentului

de acordare a sporurilor la salariul de bază prevăzut de dispozițiile art. 21 din le gea cadru privind salarizarea unitară a personalului plă tit din fonduri publice nr. 284/2010 al cărui termen de intrare în vigoare a fost prorogat, în fiecare an, în ce pând cu anul 2010;- complexitatea obiectului con trac-telor de achiziții pu bli ce, precum și a procedurilor de atribuire a acestora ge ne rează multe probleme juridice, atât pentru autoritățile con-tractante, cât și pentru operatorii economici. Nu s-a reușit până în pre zent să se reglementeze situația e xistentă referitor la numărul mare de contestații ca re, până la soluționare, blochează procedurile de a tribuire a contractelor, întrucât C.C.R. a constatat că dispozițiile legale recent adoptate care prevăd re ți nerea necondiționată a garanției de bună conduită, în cazul respingerii contestației/cererii/plângerii, sunt ne constituționale, deoarece este îngrădit accesul liber la justiție, prin aceasta înlăturând dreptul autorității con trac tante de a deține automat garanția la momentul res-pingerii acțiunii contestatorului nemulțumit;- organizarea unei întâlniri de lucru cu reprezentanții ANAF, referitoare la finanțarea sportului la nivel local în trucât, cu toate modificările legislative ale legii e ducației fizice și sportului nr.69/2000, au rămas ne cla rificate chestiuni legate în principal de contractele cu sportivii;- adoptarea unui act normativ care să reglementeze or ganizarea și funcționarea, blocarea/deblocarea și tran sportul autovehiculelor staționate neregulamentar în trucât această activitate nu mai poate fi organizată la nivel local.Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România s-a încheiat cu prezentarea lucrării „Cum se studiază via ța spațiilor publice”, autori Jan Gehl și Brigitte

Svarre (Danemarca), apărută, pe cheltuiala Asociației, la Editura Igloo Media. În cadrul Prezentării, doamna ar hitect Brigitte Svarre a arătat câteva rezolvări în ma-ri le aglomerări urbane precum Copenhaga, New York, Melborne, Sydnei, Moscova, prin care s-a creat un me diu prietenos pentru om, creșterea posibilităților de fo-losire a bicicletelor și găsirea de noi soluții pentru par ca rea mașinilor.Majoritatea celor prezenți au cerut consultații pe spețe concrete, iar președintele Asociației, domnul Robert Negoiță, nerefuzându-și un parte-pri local a ținut să remarce lipsa copacilor și a altor elemente de vegetație în aproape toate exemplele prezentate, remarcând că, dintr-un film realizat cu o dronă, la nivelul sectorului trei, cele mai multe blocuri de P+4 nu se văd din cauza vegetației urbane.

Iar când un sector ca acesta se poate mândri cu o a semenea bogăție verde este un fapt de loc de neglijat, având în vedere că, cel puțin pe criteriul numărului de locuitori, acesta este al doilea municipiu, după București. Și spun aceasta având în vedere că sectorul trei este locuit de 342.000 de locuitori, iar următorul mu nicipiu este sectorul șase cu 333.000 locuitori și abia după aceea municipiul Cluj-Napoca cu 317.000, ur mat de Timișoara, Constanța, Craiova.

Problemele urbane sunt însă prezente în toate sectoarele și municipiile românești și, de aceea, schimbul de bune prac tici și studiile de caz sunt nu numai necesare, dar au devenit deja obligatorii.Lucrările Adunării Generale s-au încheiat cu un prânz de socializare în elegantul restaurant Boema din Complexul Rin Grand Hotel.

26 iunie 2015

Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

Secretariatul Executiv CNR-CME lansează un nou Serviciu la dispoziţia companiilor

din sectorul Energie din România - Calitatea de: PARTENER OFICIAL

Bucură-te de un partener reprezentativ şi credibil pentru mediatizarea imaginii de firmă!

PARTENER OFICIAL al evenimentelor anuale organizate de CNR-CME

PACHET DE SERVICII

1. Menţionarea firmei ca PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME timp de trei ani, 2015-2017 2. Menţionarea companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL, în cuvântul de deschidere al fiecărui eveniment 3. 1 speech/1 prezentare de 20 minute în cadrul fiecărui eveniment şi inserarea prezentării în mapa participantului 4. 1 apariţie lunară – profil de companie (1 pag. A4) în Buletinul Informativ „Mesagerul Energetic” în

luna desfăşurării evenimentului (arie difuzare: 1000 adrese) 5. Promovarea numelui şi siglei companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME, pe

materialele promoţionale ale fiecărui eveniment (pliante, afişe, invitaţii, imagini videoproiector, pe coperta mapei participantilor la eveniment şi a mapei de presa etc.) şi alte materiale care apar pe parcurs

6. Promovarea numelui şi siglei companiei pe macheta fiecărei manifestări care va fi promovată în publicaţiile scrise şi on-line ale partenerilor media

7. Menţionarea numelui companiei în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei cu link activ în sesiunile de e-mailing şi newsletter-ele din perioada de promovare a evenimentului şi post-eveniment, când se vor difuza concluziile conferinţei

8. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în comunicatele de presă ante – şi post-eveniment 9. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în articolele post-eveniment în publicaţiile

partenerilor media 10. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ pe

prima pagină a website-ului www.cnr-cme.ro, pe o perioadă de 6 luni 11. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ către

website-ul acesteia, pe pagina web a evenimentului 12. Amplasare roll-up / spider propriu în sala în care se desfăşoară evenimentul 13. Spaţiu de expunere a materialelor promoţionale ale PARTENERULUI OFICIAL în holul sălii de

desfăşurare a evenimentului 14. Includerea de pliante de prezentare a PARTENERULUI OFICIAL în mapa evenimentului 15. Lista cu participanţii la eveniment cu datele de contact ale acestora 16. CD cu pozele realizate la eveniment şi prezentările vorbitorilor 17. Participare gratuită la lucrările conferinţei pentru 5 participanţi ai companiei.

Pentru calitatea de Partener Oficial CNR-CME se pot negocia: Durata de un an până la trei ani Valoarea financiară contractată.

Pentru mai multe informaţii privind acest Serviciu, vă rugăm să ne contactaţi!

Persoana de contact: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Tel.: 0372 821 475; 0372 821 476, Mobil: 0745 152 601 e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro, website: www.cnr-cme.ro

Secretariatul Executiv CNR-CME mulţumeste călduros conducerilor

CEZ ROMANIA, GRUP SERVICII PETROLIERE şi ROMELECTRO pentru acordul privind calitatea de PARTENER OFICIAL AL EVENIMENTELOR ANUALE ORGANIZATE DE CNR-CME.

Invităm şi alţi membri colectivi să contribuie la succesul activităţilor CNR-CME!

august 2015 47

Piața Smart Cities a avut anul trecut o valoare globală de peste 8,8 miliarde USD și va ajunge la 27,5 miliarde USD până în 2023

Studiile globale arată ca 70% din populația globului va locui în mediul urban pana în 2050, iar conceptul „Smart City” devine o prioritate pentru tot mai multe administrații. În ultimii ani, orașele inteligente ies însă din scenariile futuriste și se apropie de realitate. România începe să se alinieze acestui nou model de dezvoltare urbană și chiar dacă orașele noastre nu sunt încă smart, preocupările există. Mai mult, orașele europene inteligente devin tot mai numeroase, cu Barcelona, Copenhaga și Helsinki poziționate în top trei mondial. Prin urmare, autoritatile locale nu duc lipsă de modele și bune practici. Inițiativele locale în domeniul orașelor inteligente, deși au debutat timid, înregistrează o creștere constantă. Ca răspuns la nevoia de informație actuală asupra acestui concept multi-disciplinar, ITS Events Management, alături de Asociația Română pentru Tehnică de Securitate, Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei și Organizația Română pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, organizează în luna octombrie, la București, "Smart Cities of Romnia", prima conferință de amploare națională dedicată orașelor inteligente. Evenimentul, structurat pe mai multe sesiuni repartizate de-a lungul a două zile de dezbateri, va reuni reprezentanți ai Comisiei Europene, ai autorităților locale și ai instituțiilor naționale de reglementare, precum și specialiști din mediul academic și din mediul privat, astfel încât audiența să poată beneficia de o perspectivă completă asupra problematicii Smart City. Subiectele tratate în cadrul evenimentului "Smart Cities of Romania" vor acoperi de la abordarea conceptuală a mediului academic și politicile promovate la nivelul Uniunii Europene și pe plan național, până la probleme specifice acestui domeniu, precum: stocarea și contorizarea inteligentă a energiei, eficiența energetică a clădirilor, dezvoltarea Internet of Things, extinderea utilizării serviciilor de Cloud Computing, managementul transportului public și al traficului în marile aglomerări urbane, Smart security etc. O atenție specială este acordată modelelor de finanțare a proiectelor de tip Smart Cities, precum și instrumentelor financiare aferente. O abordare integrată Perspectiva oferită de conferința "Smart Cities of Romania" va fi completată printr-o abordare aplicată a conceptului orașelor inteligente în cadrul unei ample expoziții, deschisă permanent pe durată evenimentului și care va acoperi o serie de domenii-cheie, precum: Energie și sustenabilitate; Securitate inteligentă; Mediu durabil construit; Mobilitate și transport; Tehnologii informatice și de comunicații pentru orașe inteligente; Clădiri inteligente. Expoziția oferă participanților la evenimentul "Smart Cities of România" oportunitatea de a-și valorifică optim capitalul de expertiză și competențe. Reprezentanții mediului privat au astfel posibilitatea de a demonstra modul în care produsele și tehnologiile prezentate răspund cerințelor orașelor viiitorului, iar vizitatorilor li se oferă oportunitatea de a afla răspunsuri la nevoi specifice și probleme practice. Diversitatea tematicilor abordate, nivelul ridicat al specialiștilor invitați, structura interactivă și abordarea pragmatică a problematicii în cadrul expoziției dedicate recomandă "Smart Cities of România" ca una dintre cele mai importante manifestări dedicate orașelor inteligente, atât pe plan național, cât și regional. Evenimentul "Smart Cities of România" va avea loc în perioada 21-22 octombrie 2015, București.

48 august 2015

Primul VW Beetle echipat cu propulsie electrică fabricată de Icpe a ieșit din laborator și se pregătește de primul drum prin București

Icpe a prezentat astăzi 5 august 2015 începând cu ora 10:00, într-un eveniment dedicat presei ce a avut loc în Parcul Solar Icpe, pachetul de soluții pentru mobilitate electrică dezvoltat de echipa de cercetare a Icpe. Principala

componentă este soluția inovativă de propulsie electrică ce echipează demonstrativ un VW Beetle fabricat în 1966. Acesta beneficiază și de un sistem de control pentru încărcarea bateriilor ce urmează a fi brevetat.A doua componentă importantă

este stația de încărcare pentru vehicule electrice de tip wall-box 230V-32A realizată în conformitate cu standardelor europene ce poate fi alimentată de un sistem independent de generare a energiei electrice - remorca fotovoltaică.

De 50 de ani, Icpe s-a constituit în promotorul implementării unor soluții privind mobilitatea electrică în România, atât prin cercetările întreprinse (link http://www.icpe.ro/en/d/2/p/overview) cat si prin organizarea de evenimente dedicate acestui domeniu precum Conferința internaționala EV ajunsă la a 12 a ediție și EV SHOW - expoziție de vehicule electrice, componente și infrastructură specifică.

În perioada 1-3 Octombrie 2015, Icpe, AVER - „Asociația pentru promovarea vehiculelor electrice în România” și SSIcpe - „Societatea Științifică Icpe”, organizează în „Parcul Solar Icpe” din Splaiul Unirii 313, o nouă ediție a EV 2015 CONFERENCE & SHOW (www.icpe.ro/ev).În prezent, Icpe este partener în mai multe proiecte europene de cercetare (link http://www.icpe.ro/ro/p/proiecte_in_derulare_2013_

ro) în domeniul mobilității electrice din care menționăm: Plus Moby, Free Moby, Go4sem, Demotest EV, precum și în mai multe proiecte naționale. Reprezentativ fiind proiectul SIMOPEL (link http://www.icpe.ro/simopel/) pe care echipa Icpe îl coordonează și în cadrul căruia au fost dezvoltate sistemele de propulsie și de control pentru încărcarea bateriilor.www.icpe.ro

Icpe.65 |după 50 de ani de activitate în domeniul mobilității electrice

„Am ales VW Beetle ca platformă de prezentare a echipamentelor noastre în primul rând pentru a senzibiliza opinia publică în ceea ce privește necesitatea unui transport ecologic, dar și pentru

a demonstra că aproape orice automobil poate fi echipat cu propulsie electrică.” a declarat dr. Viorel STANCIU - coordonatorul echipei de cercetare în domeniul mobilității electrice.

TRANSPORTATOR DE ŢIŢEI ŞI DERIVATIVE PRIN CONDUCTE ŞI C.F.

Str. Anul 1848 nr. 1-3, Ploieşti, Prahova, ROMANIA

conpet@conpet.ro; www.conpet.ro

Organizatori

Parteneri oficiali evenimente 2015:

CONFERINŢA

17 septembrie 2015, orele 1000-1500

Academia Română, Amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu”

Motivație Analiza nivelului de dezvoltare a industriei româneşti de foraj Perspective de viitor asupra industriei româneşti de foraj Stabilirea unei strategii de dezvoltare a cooperării dintre principalii actori din domeniu pentru dezvoltarea sectorului de

profil ţintind noi pieţe de desfacere Stabilirea ponderii importanţei industriei româneşti de foraj în cadrul economiei naţionale şi în cadru internaţional Adoptarea unui plan de măsuri pentru optimizare industriei de profil, în corelare cu strategia energetică naţională

Obiective Creşterea gradului de cunoaştere reciprocă a principalilor actori din industria de petrol şi gaze din România Generalizarea utilizării echipamentelor de foraj marin şi terestru cu grad înalt de eficienţă energetică Creşterea gradului de siguranţă, securitate şi protecţie a mediului în siturile de foraj Necesitatea realizării unei coerenţe între principalele organizaţii româneşti din domeniul de foraj românesc, în vederea

cunoaşterii şi utilizării ca oportunitate a potenţialului comun Realizarea unui parteneriat potenţial pentru participarea la proiecte cu surse de finantare Creşterea şanselor pentru încheierea de contracte pe noi pieţe internaţionale Iniţierea unui simpozion cu ediţii anuale pe tematica prezentă

Subiecte de interes 1. Retrospectivă asupra forajului marin şi terestru românesc

Pionierate româneşti în istoria forajului I Performanţe de referinţă I Locul industriei româneşti de foraj în lume 2. Tendinţe actuale în dezvoltarea industriei de profil, în corelaţie cu noua strategie energetică naţională

Resurse energetice fosile naţionale - convenţionale şi neconvenţionale I perspective de dezvoltare a forajului 3. Tehnologii şi echipamente electromecanice moderne în explorarea şi exploatarea resurselor fosile

Transport şi stocare combustibili I Infrastructura naţională pentru combustibili fosili I Control, mentenanţa, managementul riscului în industria de petrol şi gaze I Soluţii pentru o planificare a operaţiunilor în domeniul de petrol şi gaze I Servicii în industria de petrol şi gaze

4. Abilităţi de utilizare comună a experienţei din domeniu Organisme (Min. Economiei, Min. Energiei, U.P.G., ROMGAZ, TRANSGAZ) I organizaţii: Muzeul de Petrol şi Gaze din Ploieşti I asociaţii profesionale (ACFR, IADC, CNR-CME, SIPG, Petroleum Club) I evenimente (cursuri, simpozion anual) I publicaţii (cărți I reviste de specialitate I site-uri)

5. Viitorul industriei de foraj românesc Protocol de colaborare între actorii din domeniu I propunere pentru un proiect comun cu finanţare I rolul contractorilor de foraj în dezvoltarea explorării şi exploatării de combustibil fosil

Moderatori Dr. ing. Ion POTÂRNICHE, Director General ICPE ACTEL SA Prof. dr. ing. Napoleon ANTONESCU, Consilier Ştiinţific CNR-CME

Vorbitori invitaţi Dr. ing. Ion Potârniche, Director General ICPE ACTEL S.A. Dr. ing. Victor Cazană, CEO UPETROM Engineering Dr. ing. Constantin Marinescu, UPET Ing. Auras Bongioianu, Vicepreşedinte ACFR Ing. Ioan Simion, Presedinte Confind Reprezentanți ANRM, ANRE, GDF SUEZ Energy Romania, OMV PETROM, ROMGAZ, TRANSGAZ,

LUKOIL, IPCUP, UZTEL, GRUP BEGA, UZTEL, RIG SERVICE, UPB, UPG, ULBS, ARPEGA s.a

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME Tel. 0372 821 475; 0372 821 476;

e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro

Organizatori:

Parteneri Oficiali:

Parteneri: ROMGAZ, PRO BUSINESS TOURS, PROSPECTIUNI, UPETROM, CONFIND, SCHLUMBERGER, WEATHERFORD INTERNATIONAL EASTERN EUROPE, UPG PLOIESTI, SIPG, ZETA PETROLEUM SRL, STERLING RESOURCES LTD, AMROMCO, ACFR, DAFORA MEDIAS, FORAJ CRAIOVA

CONFERINŢA STADIUL ACTUAL AL INDUSTRIEI INTERNAŢIONALE DE ȚIŢEI ŞI GAZE

DIN AMONTE (UPSTREAM) 3 septembrie 2015, orele 1030-1600

Petrom City, Cladirea Infinity (Str. Coralilor 22, sector 1), Sala Mrazec Tacit

AGENDA

09:30 – 10:30 ÎNREGISTRARE PARTICIPANȚI ȘI CAFEA DE BUN VENIT

Moderator: Adrian Măniuțiu, Income

10:30 – 10:45 CUVÂNT DE DESCHIDERE Mariana Gheorghe, Director General Executiv OMV PETROM / Iulian Iancu, Preşedinte CNR-CME

10:45 – 12:00 SESIUNEA 1: INFLUENȚA REDUCERII PREȚULUI PETROLULUI ASUPRA INVESTIȚIILOR ÎN UPSTREAM Scăderea prețului țițeiului a determinat reconsiderarea volumului activităților upstream pentru majoritatea agenților economici din domeniu, iar contextul geopolitic actual nu oferă perspective mai optimiste pe termen scurt şi mediu. Astfel, este necesară o evaluare mai atentă a proiectelor de investiţii din upstream, cu potenţial risc asupra producției și consumului de hidrocarburi și produse derivate şi prin rostogolire, asupra întregii economii. Un rol esenţial pentru continuitate industriei îl va avea noul sistem fiscal – echilibru între asigurarea unor venituri juste la bugetul de stat şi asigurarea continuităţii proiectelor de investiţii în upstream.

Vorbitori invitati: Radu Dudău, Director Energy Policy Group Vasile Iuga, Managing Partner pentru Europa de Sud-Est, PwC Mircea Coşea, Profesor, Academia de Studii Economice Dan Manolescu, Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor Publice

Intrebări, Discuţii

12:00 – 13:30 SESIUNEA 2: ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII MODERNE PENTRU ACTIVITĂŢILE UPSTREAM

Evoluția tehnologiilor și echipamentelor au deschis noi perspective în explorarea și exploatarea hidrocarburilor. Seismica 3D, forajul în ape de mare adâncime, fracturarea hidraulică de mare volum, creșterea factorului de recuperare din zăcăminte depletate au contribuit la descoperirea și exploatarea de noi rezerve de hidrocarburi în zone și la adâncimi considerate până nu de mult inaccesibile tehnologiilor și echipamentelor clasice. Vorbitori invitati: Reprezentant Grup Servicii Petroliere

Iulian Iancu, Președinte CNR-CME Reprezentant ACFR Reprezentant Prospecţiuni SA

Intrebări, Discuţii

13:30 – 15:00 SESIUNEA 3: LEGISLAȚIA PRIVIND ACTIVITĂȚILE UPSTREAM ȘI IMPLICAȚIILE ACESTEIA ASUPRA PRODUCȚIEI DE HIDROCARBURI

Activitățile upstream au o specificitate şi complexitate ridicate, se derulează pe termen lung și au nevoie de un regim legislativ şi de reglementare transparent și predictibil. Pentru a rămâne atractiv pentru investițiile pe termen lung, sectorul trebuie să fie liberalizat și lipsit de bariere birocratice, ţinând cont de specificităţi - onshore (ex. accesul la terenuri) şi offshore (ex. directiva privind siguranţa offshore). Vorbitori invitati: Reprezentant Agenţia Naţională Pentru Resurse Minerale (ANRM)

Corneliu Condrea, Director General, Direcia Titei si Gaze, Ministerul Energiei Artur Stratan, Președinte ROPEPCA (Asoc. Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră) John Knapp, Președinte RBSTA (Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră Laurenţiu Pachiu, Managing Partner Pachiu&Asociaţii

Intrebări, Discuţii

15:00 – 15:30 CONCLUZII

15:30 – 16:00 BUFET

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Secretariatul Executiv CNR-CME:

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro