1Mesager Universitar, Aprilie 2006

A-þi alege acum viitoarea profesie înseam-nã, de fapt, a pune prima piatrã în temeliacarierei profesionale, cãci profesia o alegipentru viaþa ta de mai departe. Vã gândiþibine, vã sfãtuiþi cu pãrinþii, rudele, prietenii.

E bine sã ascultaþi, desigur, ºi cuvântuloamenilor cu experienþã de viaþã, experienþãprofesionalã ºi pedagogicã; oameni care ausimþul iubirii de neam, de þarã, sunt patrioþi.Ei vor binele tineretului, deoarece ºtiu cãviitorul societãþii, deci al nostru, al tuturor,depinde de voi.

Vouã, generaþiei tinere, vã aparþine res-ponsabila misiune de a schimba lumea spremai bine. Alegând UTM, veþi însuºi profesiinecesare societãþii umane. Aceasta se confir-mã prin faptul cã, în secolul trecut, cele maiimportante invenþii ºi descoperiri, de la maºi-na de spãlat automatã, inventatã în 1901,pânã la explozia în 1994 a Internetului, sedatoreazã creativitãþii inginereºti.

Involuntar, prin gândirea voastrã creativã,vã veþi aduce contribuþia la progresul tehnico-ºtiinþific al secolului în care am pãºit, veþi dez-volta ramurile economiei naþionale, veþi di-versifica spectrul de servicii acordate societãþiinoastre. Cât de reuºit veþi izbuti acest dezi-derat depinde de pregãtirea voastrã profe-sionalã.

Permiteþi-mi, dragi elevi, ca ºi eu, în calita-tea mea de rector al unei universitãþi de pres-tigiu în Moldova ºi în strãinãtate, cu un colectivde cca 3000 de profesori, colaboratori, ingi-neri ºi cca 20 mii de studenþi, sã vã dau unsfat, care cred cã vã va ajuta în momentul crucialde alegere a profesiei.

Toate profesiile sunt bune. ªi totuºi uniitineri se conving mai apoi cã, spre regret, nuau fãcut alegerea corectã. Constatã cã pro-fesia aleasã nu mai are solicitare pe piaþamuncii, cum, de exemplu, se întâmplã azi cuunele profesii considerate mai ieri „la modã”,„în vogã”, „foarte solicitate”. Iar mulþi dintreaceºti absolvenþi cu diplomã de facultate,negãsind un loc de lucru conform specialitãþii,se vãd nevoiþi sã accepte alte angajãri, departede profesia aleasã, sau sã se înscrie la “in-demnizaþii de ºomaj”.

Cu specialitãþile inginereºti, pe care leoferã Universitatea Tehnicã, nu e cazul sã aiasemenea temeri. ªi iatã de ce. UniversitateaTehnicã pregãteºte specialiºti pentru ramurileeconomiei naþionale care au mari perspec-tive, pur ºi simplu nu pot fi lichidate ºi caresunt dezvoltate riguros, în conformitate cucerinþele societãþii moderne. Telecomuni-caþiile, de exemplu, se dezvoltã în ascen-siune, deci mereu e nevoie de cadre tinere.Domeniul energeticii, de asemenea, se aflãîn progres – cadrele tinere ºi aici sunt solicitate.Industria alimentarã ºi de prelucrare –deasemeni este un domeniu de tradiþie pen-tru republica Moldova ºi fãrã de care þara nupoate prospera. Acelaºi lucru îl putem spuneºi despre întreprinderile profilate în con-strucþia maºinilor, a transportului auto,frigotehnicii, construcþiilor industrialeºi civile ºi ramurile legate de ele – urbanis-tica ºi arhitectura. Numai UniversitateaTehnicã oferã toate aceste specialitãþi tehnico-inginereºti: industria serviciilor – vesti-mentaþie, ramura alimentaþiei publice,

(Urmare din pag. 1)

ramura tehnologiei vinului, a zahãruluietc. Prin urmare, din ce în ce mai multe cadreinginereºti sunt cãutate pentru a asiguraextinderea producþiei industriale ºi a servi-ciilor inginereºti în þarã.

Informatizarea societãþii este în plinavînt. Calculatorul a devenit un instrumentinevitabil în exercitarea oricãrei profesii, aintrat masiv pretutindeni în viaþa noastrã. Înacest domeniu se cer tineri ingineri tot maimulþi, iar Universitatea Tehnicã poate satisfaceaceste cerinþe mereu crescânde. Absolvenþiinoºtri imediat dupã absolvire sunt invitaþi îndiferite firme, întreprinderi din þara noastrãºi de peste hotare.

versitatea Tehnicã, perfecþionãm incontinuuplanurile ºi programele de învãþãmânt, înconformitate cu exigenþele moderne, astfelca studenþii sã fie pregãtiþi nu numai pe liniepur inginereascã, dar ºi pe cea economico-managerialã. De ce? Tânãrul inginer, absol-vent al Universitãþii Tehnice, poate sã fondezeel însuºi o firmã, o întreprindere micã saumijlocie ºi tocmai aici îl vor ajuta cunoºtinþeleeconomico-manageriale pe care i le-a datUTM suplimentar la cele pur inginereºti. Învirtutea pregãtirii profesionale complexe,foarte mulþi ingineri care au absolvit UTM,au fondat firme, întreprinderi proprii, oferindlocuri de muncã ºi altor specialiºti, inclusiv

fone, germanofone, unde predarea se faceîn limba respectivã. Existã grupe unde limbarespectivã se studiazã într-un mod mai apro-fundat, precum ºi grupe unde limba strãinãse învaþã la nivelul comunicãrii necesare.Factorul „lingvistic” înlesneºte efectuareapracticii în þãri strãine – Franþa, Anglia, Ca-nada, Germania, Belgia, Olanda, Cehia, Un-garia, Italia. În aceste þãri an de an grupe destudenþi au posibilitatea de a-ºi efectua prac-tica tehnologicã în baza acordurilor bilaterale.De asemenea, studenþii noºtri îºi fac practicaºi în România, Rusia, Belarus, Ucraina, þãricu care avem legãturi tradiþionale. UTM arebaze de practicã la multe întreprinderiºi firme, companii industriale din Re-publica Moldova, unde studenþii se apro-fundeazã în profesie tocmai în felul în care ocer astãzi standardele europene.

„Factorul limbii moderne” lãrgeºte multoportunitãþile absolventului UniversitãþiiTehnice, inclusiv de a se angaja eventual ºi înstrãinãtate, dacã o cere cazul.

Calitatea instruirii universitare la UTM,recunoscutã în þarã ºi în strãinãtate, esteasiguratã de un colectiv profesoral-didactic ºiingineresc de peste 1100 de persoane,inclusiv cca 500 cu titluri ºtiinþifice deacademicieni, doctori habilitaþi, doctoriîn ºtiinþe, profesori ºi conferenþiari uni-versitari, lectori superiori. UTM dispunede 300 de laboratoare didactico-ºtiinþificespecializate inginereºti.

UTM este amplasatã în 3 campusuri îndiferite zone ale Chiºinãului: Centru, Râºcaniºi Botanica. Fiecare facultate are bibliotecã ºisalã de lecturã cu literaturã de specialitate.Biblioteca UTM parcurge faza de infor-matizare cu conexiune la Internet.

La facultãþile UTM sunt create 70 de clasede calculatoare moderne conectate laInternet ºi poºta electronicã, iar întreagauniversitate este conectatã la Reþeaua Infor-maþionalã Europeanã, care are legãturi cudiferite universitãþi ºi centre ºtiinþifice dinRomânia, Ungaria, Germania, Franþa ºi alteþãri, fapt ce ridicã mult calitatea instruirii.

UTM întreþine relaþii de colaborare activãcu cca 60 de universitãþi din Franþa, SUA, Ca-nada, Germania, Italia, România, Rusia, Ucrai-na, Belarus, Ungaria, Cehia, Belgia, Spania,Olanda ºi altele.

La Universitatea Tehnicã din Moldovaînvaþã ºi mulþi studenþi din þãri strãine, inclusivdin Italia, Germania, Franþa, Turcia, Iordania,Siria, Israel etc., deoarece calitatea instruiriieste bine cunoscutã ºi pe plan internaþional.

Iar în ceea ce priveºte viaþa universitarã:traiul în cãmin, ocrotirea sãnãtãþii, sport,activitatea artisticã, discoteci etc. – toate acesteaexistã la UTM în cea mai bunã formã, cãcisunt dirijate de sindicatul studenþilor, de patro-nii grupelor academice, de Sfaturile cãminelor.Despre acestea, dragi elevi, mai concret ºi maiamãnunþit veþi afla studiind deja la UTM, însânul marelui colectiv de cca 20 de mii destudenþi.

Pânã atunci eu vã doresc numai binele ºivã îndemn cu toatã sinceritatea, doar ºi euam fost student al acestei slãvite universitãþi:veniþi la carte, veniþi la inginerie, veniþi laUniversitatea Tehnicã din Moldova!Vãaºteptãm cu drag!

Universitatea Tehnicã a Moldovei îºi raliazã acti-vitatea la cerinþele Procesului Bologna, care prevede capânã în 2010 sã fie edificat un Spaþiu Universitar UnicEuropean. Diplomele vor fi apropiate ca valoare de celeeliberate în universitãþile europene, înlesnind angajareatinerilor specialiºti inclusiv pe piaþa muncii europene.

La diploma propriu-zisã absolventul UTM primeºteºi un Supliment perfectat în limba englezã. În Suplimentsunt indicate informaþiile privind nivelul ºi conþinutulstudiilor, fapt ce înlesneºte recunoaºterea diplomelor.

Un accent deosebit se pune pe mobilitatea studenþilor,ceea ce înseamnã cã fiecare student va avea posibilitateasã înveþe unu-douã semestre în una din universitãþileeuropene. Astfel se creazã condiþii de a învãþa mai pro-fund ºi limbile moderne.

Orizontul oportunitãþilor voastre, dragi elevi-absol-venþi, se lãrgeºte continuu.

Absolventul Universitãþii Tehnice celmai puþin întâmpinã dificultãþi la anga-jare, iar acest aspect este foarte importantcând e vorba de a opta pentru o profesie saualta. Acum la noi, precum ºi în þãrile lumii, serelevã tendinþa de creºtere substanþialã acererii pieþei muncii în ingineri. Specialitãþileinginereºti sunt cele mai solicitate dintre toatecelelalte profesii. E ºi firesc. Inginerul esteprincipala forþã creatoare a societãþii umane,el lucreazã în economia realã, or, tocmai eaintereseazã în primul rând orice stat, inclusivRepublica Moldova. Drept confirmare, son-dajele sociologice din ultimii ani ne demon-streazã cã angajarea absolvenþilor Univer-sitãþii Tehnice trece în top pe locul întâi, apoivin pedagogii cu o diferenþã de 25-30 la sutã.Iatã de ce an de an tot mai mulþi absolvenþivin sã facã carte la UTM.

În aceastã ordine de idei trebuie sã vã maispun, dragi elevi-absolvenþi, cã noi, la Uni-

juriºti, contabili, economiºti etc. În condiþiileeconomiei de piaþã anume inginerii demon-streazã capacitãþi profesionale ºi managerialede a conduce colective în sectorul statal ºiprivat. Numai în Chiºinãu, de exemplu, dincâteva zeci de mii de agenþi economici 70 lasutã sunt ingineri, absolvenþi ai UTM. Aceasta,evident, vorbeºte despre calitatea instruiriiuniversitare, pe care o presteazã UTM.

Instruirea complexã la UTM este comple-mentatã cu încã o componentã. Cele douãopþiuni – pregãtirea pur inginereascã ºi ceaeconomico-managerialã – le-am suplimentatcu o a treia. Mã refer la opþiunea limbilormoderne: engleza, franceza, germana,spaniola. Importanþa acestei opþiuni rezidãîn faptul cã anume inginerului cunoscãtorde limbi moderne îi aparþine misiunea de aculege din þãrile dezvoltate ºi implementatehnologii moderne în economia naþionalã.La UTM existã filiere francofone, anglo-

Prin hotãrârea Senatului ºiconform ordinului rectoruluiUTM, dl Ion Bostan, academi-cian al AªM, încã în noiembrie2002 la Universitatea Tehnicãa Moldovei s-a înfiinþat Catedramilitarã.

Catedra militarã a UTM estecondusã de dl Nicolae Petricã,general de brigadã în rezervã (foto).

La aceastã catedrã studenþiiUTM îºi satisfac serviciul militartimp de 18 sãptãmâni ºi obþingradul militar de sergent. Dupãabsolvire, la dorinþã, ei vor puteasã se angajeze la serviciu în ArmataNaþionalã, în organele de forþã,vamale, juridice ºi alte unitãþi carecer cadre cu pregãtire militarã.

Baza materialã a catedrei –uniforme, echipamente, manuale,

sãli de curs, tiruri etc. – co-respunde întru totul cerin-þelor contemporane în do-meniu. Studenþii care trecCatedra militarã sunt elibe-raþi de serviciul militar obligatoriu.

Catedra militarã Vãaºteaptã, dragi studenþi!

Catedr[ militar[la UTMCatedr[ militar[la UTM

Veniþi cu toatã încrederea la Universitatea Tehnicã a Moldovei pentru a avea un destin profesional sigur!

DRAGI ELEVI-ABSOLVENÞI !DRAGI ELEVI-ABSOLVENÞI !

2 Mesager Universitar, Aprilie 2006

DECANIIDECANIIDECANIIDECANIIDECANII DESPREDESPREDESPREDESPREDESPRE FACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIDECANIIDECANIIDECANIIDECANIIDECANII DESPREDESPREDESPREDESPREDESPRE FACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTI,,,,,,,,,,FACULTATEA

DE TEHNOLOGIE+I MANAGEMENT

}N INDUSTRIAALIMENTAR{

(FTMIA)

În ce constã industrializarea produseloralimentare? Pentru a rãspunde la aceastãîntrebare m-aº referi la rãspunsul unuimare sculptor, care spunea cã pentru ocapodoperã el ciopleºte tot ce e în plus.

Un inginer în fabricarea produseloralimentare are o misiune complicatã. Eltrebuie nu numai sã “ciopleascã surplusul”,dar deseori sã completeze ceea ce lipseºteºi de fiecare datã în diferite mãsuri, pentrua asigura o calitate bunã ºi stabilã pentruo anumitã perioadã de timp.

Pentru a deveni un inginer calificat îndomeniul fabricãrii produselor alimentare,sunt necesare cunoºtinþe profunde în chimie,deoarece orice transformare ce are loc înprodusele alimentare la direct sau indirecteste legatã de procesele chimice, fizico-chimice, biochimice. De asemenea, suntnecesare cunoºtinþe bune ºi în matematicã,fizicã, mecanicã pentru a putea înþelegeesenþa procedeelor tehnologice. Se cercunoºtinþe profunde în disciplinele econo-mice ºi de marketing, pentru a putea orga-niza eficient producþia ºi de a comercializaprofitabil ceea ce s-a produs.

Fãcând studii la FTMIA, veþi aveaposibilitatea de a vã perfecþiona cunoºtinþeleºi în limbile moderne, în special cei carevor reuºi sã-ºi aleagã Filiera Francofonã„Technologies Alimentaires”, în cadrul cãreiaam avut mai multe promoþii de ingineri îndomeniul industriei alimentare cu instruireaîn limba francezã.

Studiile la filierã vã oferã o posibilitate dea vã familiariza cu cele mai moderne tehno-logii din þãrile francofone ºi industrial dez-voltate, cum ar fi Franþa, Canada, Belgiaetc. La facultate îºi desfãºoarã activitateaun colectiv profesoral bine pregãtit, care s-a perfecþionat în diferite þãri dezvoltate, cumar fi SUA, Belgia, Franþa, Italia, Portugalia,Ungaria, Bulgaria, România, apt de a asi-gura o pregãtire în domeniu la cel mai înaltnivel.

FACULTATEA DECALCULATOARE,INFORMATIC{ +I

MICROELECTRONIC{(FCIM)

Asigurã pregãtirea specialiºtilor în dome-niile de vârf ale ºtiinþei ºi tehnicii contempo-rane – ºtiinþa sistemelor ºi calculatoarelor,electronica ºi comunicaþiile, acestea consti-tuind suportul viitoarei societãþi informa-þionale.

În cadrul facultãþii activeazã 9 profe-sori universitari, doctori habilitaþi, 70 deconferenþiari, doctori în ºtiinþã.

Studenþii au posibilitatea de a-ºi facestudiile la specialitatea aleasã în una dinlimbile moderne (englezã, francezã ºi ger-manã) ºi a obþine burse de studii în univer-sitãþile din SUA, Franþa etc.

La specialitãþile Automatica ºi infor-matica, Electronica, Tehnologii informa-þionale, Calculatoare studiile se efectueazãºi la secþiile cu frecvenþã redusã ºi seralã.

Sub egida Agenþiei Universitãþilor Fran-cofone, începând cu anul universitar 1997-1998, la facultate funcþioneazã Filiera Fran-cofonã „Informatica”. Studiile la filierã seefectueazã în limba francezã.

Diplomele absolvenþilor filierei vor fiechivalente cu cele din þãrile francofone(aproximativ 60 de þãri). Studenþii Filiereiau posibilitatea sã-ºi continue studiile înFranþa, Canada etc. Anual 10-14 studenþiîºi desfãºoarã practica de varã în Franþa.Începând cu anul universitar 2001-2002,la facultate funcþioneazã Filiera Anglofonㄪtiinþa calculatoarelor ºi electronica” custudierea disciplinelor în limba englezã.

FCIM participã la realizarea multipleloracorduri de colaborare ºtiinþificã ºi didacticãîncheiate între Universitatea Tehnicã din

Moldova ºi universitãþile din alte þãri. Ladispoziþia studenþilor se aflã 18 sãli ame-najate cu calculatoare Pentium, conectateîntr-o reþea modernã cu acces la Internet,laboratoare didactice ºi de cercetare dotatecu echipament modern.

Din anul universitar 2006-2007 la facul-tate începe pregãtirea la o nouã specialitate– „Ingineria sistemelor biomedicale”.

FACULTATEADE CADASTRU,

GEODEZIE+I CONSTRUC|II

(FCGC)Pregãtirea inginerilor în domeniul con-

strucþiilor a început pentru prima datã înRepublica Moldova în 1959, la Facultateade ingineri-tehnicieni din cadrul Univer-sitãþii de Stat din Chiºinãu. În 1964, înbaza acestei facultãþi a fost fondat Insti-tutul Politehnic cu 5 facultãþi, inclusiv Fa-cultatea de ingineri-constructori, ºi au fostpregãtiþi pînã în prezent peste 9400 deingineri-constructori, geodezi, ingineri-eva-luatori ºi economiºti, care activeazã în di-verse ramuri ale economiei naþionale ºipeste hotare. Actualmente, la facultate îºifac studiile peste 1000 de studenþi la secþiade zi ºi peste 800 – la secþia cu frecvenþãredusã, pregãtirea specialiºtilor fiind asi-guratã de 6 catedre de specialitate, la careactiveazã 78 de profesori, dintre care 3prof. univ., dr. hab., ºi 43 de conf. univ., dr.ing. Facultatea dispune de o bazã materialãimpunãtoare, dotatã cu utilaj modern ceasigurã un nivel înalt de instruire a stu-

denþilor, inclusiv: – sãli de curs; – 5 sãlidotate cu calculatoare moderne; – cabi-nete metodice ºi laboratoare de instruireºi de cercetare; – laborator de încercãriale articolelor ºi elementelor de construc-þii; – laborator de încercãri ale materialelorde construcþii la acþiunea sarcinii ºi atemperaturii de scurtã ºi de lungã duratã;– laborator de metrologie, tensometrie ºimãsurãri prin ultrasunet; – laborator detehnologii moderne în construcþii; – labo-rator de geodezie, topografie, fotogram-metrie, dotat cu cele mai performanteutilaje; – laborator de analizã a mate-rialelor geologice; – laborator de încercãriale solurilor pentru fundaþii; – salã desport. Vizavi de corpul de studii al facultãþiieste amplasat cãminul studenþesc. Lafacultate funcþioneazã doctorantura, careasigurã perfecþionarea postuniversitarã aspecialiºtilor din universitãþi, centre decercetãri ºi de producþie în urmãtoareledomenii: – Elemente de construcþii; – Me-canica corpului solid; – Mecanica struc-turilor; – Tehnologia ºi organizarea con-strucþiilor; – Evaluarea bunurilor imobile;– Geologia inginereascã.Colectivul fa-cultãþii întreþine relaþii ºtiinþifice ºi de cola-borare cu un ºir de instituþii din România,Rusia, Ucraina, Elveþia etc. Studenþii auposibilitatea sã-ºi desfãºoare instruireapracticã pe perioada de varã în þãrile dinvecinãtate: Ucraina, România.

FACULTATEADE URBANISM

+I ARHITECTUR{(FUA)

de lucrãri care concep construcþiile, lerealizeazã, le întreþin, le consolideazã ºi lemodernizeazã. Locuinþe, amenajãri aleteritoriului, instituþii de învãþãmânt, spitaleºi policlinici, centre culturale ºi de sport,hoteluri, construcþii pentru industrie ºi agri-culturã, magazine, centrale energetice,drumuri, strãzi, cãi ferate, poduri, autostrãzi,castele de apã, rezervoare, garaje subte-rane, reþele ºi utilitãþi, alimentãri cu apã,reþele electrice ºi termice, gazoducte, lucrãricu caracter edilitar ºi multe altele reprezintãdomeniile în care absolvenþii noºtri se vorafirma, lãsându-ºi amprenta în istoria þãrii.

Activitatea de creaþie a studenþilor estesusþinutã de proiectarea asistatã de calcu-lator, în cadrul cãreia studenþii au posibi-litatea sã utilizeze reþele de calculatoare,servicii Internet, sã simuleze procesele pen-tru a efectua analize aprofundate ºi a stabilisoluþii optime. Creaþia tehnicã ºi artisticãmerge mânã în mânã cu cercetarea. Pentruinvestigaþiile necesare Facultatea de Urba-nism ºi Arhitecturã dispune de o importan-tã bazã de cercetare, fiind susþinutã înaceastã direcþie de uniunile de creaþie dinrepublicã ºi de întreprinderile specializatedin domeniu. Arhitecþii ºi inginerii din do-meniul urbanismului sunt specialiºti deelitã, recunoscuþi ºi peste hotarele republicii,ei realizeazã obiective importante ºi creeazãcondiþii de viaþã agreabile pentru locuitoriioraºelor ºi satelor din þarã.

FACULTATEADE INDUSTRIE

U+OAR{(FIU)

Facultatea de Industrie Uºoarã pregã-teºte cadre inginereºti de înaltã calificarela domeniul „Textile, vestimentaþie, încãlþã-minte ºi prelucrarea pieii”, cu specialitatea„Ingineria produselor textile ºi din piele”,care are câteva opþiuni: „Modelarea ºitehnologia confecþiilor din þesãturi”, „Mode-larea ºi tehnologia confecþiilor din piele ºiînlocuitori”, „Modelarea ºi tehnologia trico-tajelor”. Avem ºi specialitãþile „Design ºitehnologii poligrafice”, „Design vestimentarindustrial”, „Inginerie ºi management înindustria uºoarã”.

Nistor GROZAVU,decanul FUA, conf., dr.

Ion BALMUŞ,decanul FCIM, conf., dr.

Constantin SPÂNU,decanul FIU, conf., dr.

Facultatea dispune de laboratoare în-zestrate cu tehnicã modernã, în care stu-denþii îºi desãvârºesc aptitudinile ºi cunoº-tinþele obþinute în cadrul cursurilor teore-tice, devenind specialiºti de performanþãîn domeniile proiectãrii artistice, proiectãriiinginereºti ºi fabricaþiei tehnologice a îm-brãcãmintei, prezentarea de modã, mana-gementul firmei, procese tehnologice înindustria poligraficã.

Instruirea se efectueazã atât la studiide zi, cât ºi cu frecvenþã redusã.

Graþie numãrului considerabil de ofertede locuri de muncã în economia RepubliciiMoldova, toþi absolvenþii facultãþii suntîncadraþi cu uºurinþã în unitãþile de produc-þie de profil din republicã.

Grigore MUSTEAŢĂ,decanul FTMIA, conf., dr.

Fiind urmaºi ai romanilor ºi dacilor,moºtenim geniul lor de mari arhitecþi ºiconstructori, calitãþi foarte necesare lamomentul actual. Nevoia de specialiºti îndomeniul arhitecturii ºi urbanismului estepractic nelimitatã atât în Moldova, cât ºiîn întreaga lume.

Facultatea de Urbanism ºi Arhitecturãpregãteºte arhitecþi, ingineri ºi conducãtori

Victor TOPOREŢ,decanul FCGC, conf., dr.

3Mesager Universitar, Aprilie 2006

UNIVERSITUNIVERSITUNIVERSITUNIVERSITUNIVERSITAAAAATEATEATEATEATEA TEHNIC+TEHNIC+TEHNIC+TEHNIC+TEHNIC+AAAAA MOLDOV MOLDOV MOLDOV MOLDOV MOLDOVEIEIEIEIEI

universitate acreditatã de stat,garant al viitorului tineretului!–––––

Veniþi la studii: inginerie,tehnologie, informaticã, eco-

nomie, marketing, management,drept, construcþii, urbanism,

arhitecturã, design

Peste 1250 de bursebugetare vor fi la UTM

UTM, universitateacreditatã de stat, anunþã

admiterea pentru anul uni-versitar 2006-2007 la studiifãrã platã (buget de stat)

sau cu platã (prin contract).6. Tehnologia cãrnii ºi produselor din carne.

Specialitatea Biotehnologii industriale.

FACULTATEA DE INDUSTRIE UªOARÃ(FIU)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Ingineria produselor din textile ºi din pielecu opþiunile:

1. Modelarea ºi tehnologia confecþiilor din þesãturi.2. Modelarea ºi tehnologia confecþiilor din piele ºi din

înlocuitori.3. Modelarea ºi tehnologia tricotajelor.

Specialitatea Design vestimentar industrial.Specialitatea Design ºi tehnologii poligrafice.Specialitatea Inginerie ºi management în industria

uºoarã.

FACULTATEA DE CADASTRU, GEODEZIEªI CONSTRUCÞII (FCGC)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Construcþii ºi inginerie civilã.Specialitatea Ingineria ºi managementul zãcãmintelor,

minerit.Specialitatea Inginerie antiincendii ºi protecþie civilã.Specialitatea Geodezie, topografie ºi cartografie.Specialitatea Tehnologia prelucrãrii lemnului.Specialitatea Evaluarea imobilului.Specialitatea Drept (patrimonial).

Studii numai cu platã (contract)

Specialitatea Inginerie ºi management în construcþii.

FACULTATEA DE URBANISMªI ARHITECTURÃ (FUA)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Arhitectura.Specialitatea Urbanism ºi amenajarea teritoriului.Specialitatea Design interior.Specialitatea Restaurãri.Specialitatea Ingineria materialelor ºi articolelor

de construcþie.Specialitatea Cãi ferate, drumuri ºi poduri.Specialitatea Ingineria ºi protecþia apelor.Specialitatea Ingineria sistemelor de alimentare cu

cãldurã ºi gaze, ventilaþie.Specialitatea Tehnologia produselor din ceramicã

ºi sticlã.Specialitatea Ingineria mediului.Specialitatea Inginerie mecanicã în construcþii.

Studii numai cu platã (contract)

Specialitatea Cadastru ºi organizarea teritoriului.

FACULTATEA DE INGINERIEECONOMICÃ ªI BUSINESS (FIEB)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Business ºi administrare cu opþiunile:1. Economie ºi management în industria alimentarã.2. Economie ºi management în construcþii.

Specialitatea Marketing ºi logisticã.Specialitatea Contabilitate.

Studii numai cu platã (contract)

Specialitatea Economie mondialã ºi relaþii economiceinternaþionale.

Colegiul Tehnic al UTMColegiul Tehnic al UTMColegiul Tehnic al UTMColegiul Tehnic al UTMColegiul Tehnic al UTM(În componenþa Facultãþii IMCM)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (prin contract)

Specialitãþile:Tehnologia prelucrãrii materialelor.Maºini-unelte ºi scule cu opþiunea:

1. Proiectarea ºi fabricarea sculelorAdresa colegiului: str. Voluntarilor, 1. Tel.: 47.05.00

FACULTATEA DE ENERGETICÃ (FEn)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Electroenergetica.Specialitatea Termoenergetica.Specialitatea Electromecanica.Specialitatea Ingineria ºi managementul calitãþii.Specialitatea Inginerie ºi management în energeticã.

FACULTATEA DE INGINERIEªI MANAGEMENT ÎN CONSTRUCÞIA

DE MAªINI (FIMCM)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Tehnologia construcþiilor de maºini.Specialitatea Construcþii de echipamente ºi maºini

agricole.Specialitatea Maºini ºi sisteme de producþie.Specialitatea Inginerie ºi management în construcþia

de maºini.Specialitatea Design industrial.Specialitatea Inginerie inovaþionalã ºi transfer

tehnologic.Specialitatea Ingineria sudãrii.

FACULTATEA DE INGINERIEªI MANAGEMENT ÎN MECANICÃ (FIMM)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Maºini ºi aparate în industria alimentarã.Specialitatea Maºini ºi aparate în industria uºoarã.Specialitatea Utilaje ºi tehnologii de ambalare a

produselor.Specialitatea Maºini ºi instalaþii frigorifice, sisteme de

climatizare.Specialitatea Ingineria ºi tehnologia transportului auto.Specialitatea Ingineria ºi tehnologia transportului naval.Specialitatea Inginerie ºi management în transport.Specialitatea Tehnologii de operare în transport

(auto, aerian, feroviar, naval)

FACULTATEA DE RADIOELECTRONICêI TELECOMUNICAÞII (FRT)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Teleradio comunicaþii.Specialitatea Electronicã cu opþiunea:

1. Sisteme radioelectronice.Specialitatea Sisteme optoelectronice.Specialitatea Inginerie ºi management în

telecomunicaþii.

FACULTATEA DE CALCULATOARE,INFORMATICÃ ªI MICROELECTRONICÃ

(FCIM)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Calculatoare.Specialitatea Electronicã cu opþiunea:

1. Microelectronicã.Specialitatea Tehnologii informaþionale.Specialitatea Automaticã ºi informaticã.Specialitatea Informaticã aplicatã.Specialitatea Ingineria sistemelor biomedicale.

FACULTATEA DE TEHNOLOGIEªI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA

ALIMENTARÃ (FTMIA)

Studii fãrã platã (buget de stat) sau cu platã (contract)

Specialitatea Tehnologia ºi managementulalimentaþiei publice.

Specialitatea Tehnologia vinului ºi a produselor obþinuteprin fermentare.

Specialitatea Tehnologia produselor alimentarecu opþiunile:

1. Tehnologia pãstrãrii ºi prelucrãrii cerealelor.2. Tehnologia panificaþiei.3. Tehnologia pãstrãrii ºi prelucrãrii fructelor

ºi legumelor.4. Tehnologia zahãrului ºi substanþelor zaharoase.5. Tehnologia laptelui ºi produselor lactate.

La formele de studii cu frecvenþã redusã ºi seralãstudiile se efectueazã numai în bazã de contract la toatespecialitãþile

Înmatricularea în bazã de contractla toate specialitãþile se va efectua conform

numãrului de locuri planificate.

Taxele la studii în bazã de contractsunt accesibile ºi variazã în funcþie de forma

de învãþãmânt ºi de specialitate.

Facilitãþi:* Scutiþi de platã vor fi studenþii care obþin note perfor-

mante.

TERMENELE DE STUDII

* Învãþãmânt universitar de 3 ani (secþia zi) ºi de 4ani (secþia cu frecvenþã redusã ºi seralã) la spe-cialitãþile: Contabilitate, Marketing ºi logi-sticã, Business ºi administrare, Informa-ticã – pentru deþinãtorii diplomelor de BAC ºiabsolvenþii de colegii;

* Învãþãmânt universitar de 4 ani (secþia zi) ºi de 5ani (secþia cu frecvenþã redusã ºi seralã) la toatecelelalte specialitãþi – pentru deþinãtorii diplomelorde BAC ºi absolvenþii de colegii;

* Învãþãmânt universitar de 4 ani (secþia zi) ºi de5 ani (secþia cu frecvenþã redusã ºi seralã) laspecialitãþile: Contabilitate, Business ºiadministrare, Marketing ºi logisticã, In-formaticã – pentru absolvenþii ºcolilor mediide culturã generalã;

* Învãþãmânt universitar de 5 ani (secþia zi) ºi de 6ani (secþia cu frecvenþã redusã ºi seralã) la toatecelelalte specialitãþi – pentru absolvenþii ºcolilormedii de culturã generalã;

* Învãþãmânt universitar, studii integrate (licenþã ºimasterat) de 6 ani (secþia zi) ºi de 6 ani (secþiaseralã) la specialitatea Arhitecturã – pentru

4 Mesager Universitar, Aprilie 2006

UTM DISPUNE DE:

* Corp profesoral – didactic ºi ingine-resc calificat: peste 1100 de lectori,inclusiv cca 500 cu titluri ºtiinþifico-didactice de academicieni, doctorihabilitaþi, doctori în ºtiinþe, profesoriºi conferenþiari universitari, lectorisuperiori;

* Bazã tehnico-materialã impunãtoa-re: 300 de laboratoare didactico-ºtiinþifice, 70 de clase de computere;Proiectare asistatã de peste 1500 decomputere moderne, conectate laINTERNET; o uzinã de producþie ºiimplementare a tehnologiilor avan-sate; ateliere de producþie;

* Baze de practicã în producþie; anualpeste 400 de studenþi îºi fac practicaîn strãinãtate – România, Franþa,Canada, Germania, Italia, Rusia,Ucraina etc.;

* Studii de masterat ºi doctorat;* Baze de sport, secþii de sport pe inte-

rese, discoteci, colective artistice pen-tru cântecul popular, de estradã,dans, fanfarã, TVC;

* 9 cãmine studenþeºti; cantine, bufeteetc.

* Puncte medicale, Profilactoriu ºi Ba-ze de odihnã la mare ºi în Codripentru refacerea sãnãtãþii studen-þilor ºi colaboratorilor;

* Biblioteci ºi sãli de lecturã la toatefacultãþile.

Ýíåðãåòè÷åñêèéÝíåðãåòè÷åñêèéÝíåðãåòè÷åñêèéÝíåðãåòè÷åñêèéÝíåðãåòè÷åñêèéôàêóëüòåò:ôàêóëüòåò:ôàêóëüòåò:ôàêóëüòåò:ôàêóëüòåò:

Электроэнергетика; Электроме-ханика; Термоэнергетика; Инже-нерия и менеджмент в энергетике;Инженерия и менеджмент качества.

Ôàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò Èíæåíåðèèè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòà

â Ìàøèíîñòðîåíèè:â Ìàøèíîñòðîåíèè:â Ìàøèíîñòðîåíèè:â Ìàøèíîñòðîåíèè:â Ìàøèíîñòðîåíèè:

Технология машиностроения;Сельскохозяйственное машино-строение и оборудование; Произ-водственные машины и оборудо-вание; Инженерия и менеджмент вмашиностроении; Промышленныйдизайн; Инженерия сварки; Инова-ционная инженерия и трансфер техно-логий;

Ôàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò ÈíæåíåðèèÔàêóëüòåò Èíæåíåðèèè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòà

â Ìåõàíèêå:â Ìåõàíèêå:â Ìåõàíèêå:â Ìåõàíèêå:â Ìåõàíèêå:

Машины и аппараты пищевой про-мышленности; Машины и аппаратылегкой промышленности; Холодиль-ные машины и установки, системыкондиционирования; Оборудование итехнология упаковки продукции;Инженерия и технология автотран-спорта; Инженерия и технологияводного транспорта; Инженерия именеджмент на транспорте; Опера-ционные технологии на транспорте(автомобильном, воздушном, желез-нодорожном, водном).

ÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÐàäèîýëåêòðîíèêèÐàäèîýëåêòðîíèêèÐàäèîýëåêòðîíèêèÐàäèîýëåêòðîíèêèÐàäèîýëåêòðîíèêè

è Òåëåêîììóíèêàöèè:è Òåëåêîììóíèêàöèè:è Òåëåêîììóíèêàöèè:è Òåëåêîììóíèêàöèè:è Òåëåêîììóíèêàöèè:

Радио – и телекоммуникации;Электроника (опция – Радиоэлек-тронные системы); Оптоэлектрон-ные системы; Инженерия и менед-жмент в телекоммуникациях.

ÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÊàäàñòðà, ÃåîäåçèèÊàäàñòðà, ÃåîäåçèèÊàäàñòðà, ÃåîäåçèèÊàäàñòðà, ÃåîäåçèèÊàäàñòðà, Ãåîäåçèè

è Ñòðîèòåëüñòâà:è Ñòðîèòåëüñòâà:è Ñòðîèòåëüñòâà:è Ñòðîèòåëüñòâà:è Ñòðîèòåëüñòâà:

Строительство и гражданская ин-женерия;Инженерия и менеджмент в стро-

ительстве; Инженерия и менед-жемент полезных ископаемых, гор-ное дело; Противопожарная инже-

нерия и гражданская оборона; Тех-нология деревообработки; Оценканедвижимости; Геодезия, топогра-фия и картография; Право (имущест-венное).

ÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÂû÷èñëèòåëüíîéÂû÷èñëèòåëüíîéÂû÷èñëèòåëüíîéÂû÷èñëèòåëüíîéÂû÷èñëèòåëüíîé

Òåõíèêè, ÈíôîðìàòèêèÒåõíèêè, ÈíôîðìàòèêèÒåõíèêè, ÈíôîðìàòèêèÒåõíèêè, ÈíôîðìàòèêèÒåõíèêè, Èíôîðìàòèêèè Ìèêðîýëåêòðîíèêè:è Ìèêðîýëåêòðîíèêè:è Ìèêðîýëåêòðîíèêè:è Ìèêðîýëåêòðîíèêè:è Ìèêðîýëåêòðîíèêè:

Вычислительная техника; Элек-троника (опция – Микроэлектро-ника); Автоматика и информатика;Информационные технологии; При-кладная информатика; Инженериябиомедицинских систем.

Ôàêóëüòåò ÒåõíîëîãèèÔàêóëüòåò ÒåõíîëîãèèÔàêóëüòåò ÒåõíîëîãèèÔàêóëüòåò ÒåõíîëîãèèÔàêóëüòåò Òåõíîëîãèèè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòàè Ìåíåäæìåíòà

â Ïèùåâîéâ Ïèùåâîéâ Ïèùåâîéâ Ïèùåâîéâ ÏèùåâîéÏðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:

Технология питания продуктов (оп-ции – Технология хранения и перера-ботки зерновых; Технология хлебопе-чения; Технология хранения и перера-ботки плодов и овощей; Технологияпроизводства сахара и сахаросодер-жащих продуктов; Технология пере-работки молока и производства мо-лочных продуктов; Технология пере-работки мяса и производства мяс-ных продуктов); Технология и менед-жмент общественного питания; Тех-нология вина и продуктов получен-ных посредством брожения; Про-мышленные биотехнологии.

Ôàêóëüòåò ˸ãêîéÔàêóëüòåò ˸ãêîéÔàêóëüòåò ˸ãêîéÔàêóëüòåò ˸ãêîéÔàêóëüòåò ˸ãêîéÏðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:Ïðîìûøëåííîñòè:

Инженерия текстильной и кожанойпродукции (опции – Моделирова-ние и технология изготовления швей-ных изделий; Моделирование и техно-логия изготовления изделий из кожии заменителей; Моделирование и тех-нология изготовления трикотажныхизделий); Дизайн и полиграфическиетехнологии; Инженерия и менед-жмент в лёгкой промышленности;Промышленный дизайн одежды.

ÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÃðàäîñòðîèòåëüñòâàÃðàäîñòðîèòåëüñòâàÃðàäîñòðîèòåëüñòâàÃðàäîñòðîèòåëüñòâàÃðàäîñòðîèòåëüñòâà

è Àðõèòåêòóðû:è Àðõèòåêòóðû:è Àðõèòåêòóðû:è Àðõèòåêòóðû:è Àðõèòåêòóðû:

Архитектура; Градостроительствои обустройство територий; Водоин-

Òåõíè÷åñêèéÓíèâåðñèòåò Ìîëäîâû

ñ ãîñóäàðñòâåííîé àêêðåäèòàöèåé

объявляет прием на 2006-2007 учебный годна бюджетной (бесплатной) или контрактной (платной) основе

на следующие факультеты и специальности:

Òåõíè÷åñêèéÓíèâåðñèòåòÌîëäîâû(ÒÓÌ)èíòåãðèðóåòñÿâÁîëîíüñêèéÏðîöåññ:äèïëîìûÒÓÌ-àáóäóòïðèçíàíûâñòðàíàõÅâðîïû,ðàñøèðÿÿòåìñàìûìâîç-ìîæíîñòèòðóäîóñòðîéñòâàìîëî-äûõñïåöèàëèñòîâíàîáùåì

ðûíêåòðóäàâñåãîêîíòèíåíòà.Óñèëèòñÿìîáèëüíîñòüñòóäåíòîâ:êàæäûéñòóäåíòáóäåòèìåòüâîçìîæíîñòüó÷èòüñÿîäèí–

äâàñåìåñòðàâîäíîìèçóíèâåð-ñèòåòîâÅâðîïû.

женерия и водоохрана; Инженериясистем тепло- и газоснабжения, вен-тиляция; Инженерия окружающейсреды; Строительство дорог, мостови железнодорожных путей; Инже-нерия строительных материалов иизделий; Технология изделий изкерамики и стекла; Механическаяинженерия в строительстве; Рес-таврация; Дизайн интерьера; Градо-строительство и обустройство тери-тории.

ÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÔàêóëüòåòÝêîíîìè÷åñêîéÝêîíîìè÷åñêîéÝêîíîìè÷åñêîéÝêîíîìè÷åñêîéÝêîíîìè÷åñêîé

Èíæåíåðèè è Áèçíåñà:Èíæåíåðèè è Áèçíåñà:Èíæåíåðèè è Áèçíåñà:Èíæåíåðèè è Áèçíåñà:Èíæåíåðèè è Áèçíåñà:

Бизнес и управление (опции –Экономика и менеджмент в пищевойпромышленности; Экономика и ме-неджмент в строительстве); Мар-кетинг и логистика; Бухгалтерскийучёт; Мировая экономика и между-народные экономические отношения.

На заочное и вечернее отделе-ния прием осуществляется на всеспециальности только на контрак-тной основе.

Зачисление на контрактной основеосуществляется на запланированныеместа. Стоимость обучения доступ-на и варьирует в зависимости отспециальности и формы обучения.

ÊÎÍÊÓÐÑÍÛÅÝÊÇÀÌÅÍÛ

Условия проведения конкурса исроки приема заявлений определя-ются Министерством ПросвещенияМолодежи и Спорта Молдовы. Обусловиях и сроках следите за нашимиобъявлениями по радио, ТВ, в рес-публиканских газетах, а также вприемной Комиссии ТУМ-а.

ТУМ организует подготовитель-ные курсы с 1 июля (продолжитель-ностью – 2 недели).

ÏÐÈÅÌÍÀßÊÎÌÈÑÑÈß:

г. Кишинев,пр. Штефан чел Маре, 168,учебный корпус №1,к. 1-119.Тел. 23-51-85

Pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmântuniversitar UTM organizeazã:

– Studii de masterat– A doua diplomã de studii universitare– Cursuri de perfecþionare ºi recalificare.

În atenþia absolvenþilor de colegii!Durata de studii la UTM pentru absolvenþii de colegii poate

fi redusã în baza planurilor individuale de învãþãmânt.

Для выпускников вузов ТУМорганизует обучение:

– на курсах мастерата– для получения второго университетского диплома– на курсах повышения квалификации и переквалификации.

Вниманию выпускников колледжей!Срок обучения в ТУМ для выпускников колледжей может

быть сокращён на базе индивидуальных планов обучения.

deþinãtorii diplomelor de BAC ºiabsolvenþii de colegii;

* Învãþãmânt universitar, studii integ-rate (licenþã ºi masterat) de 7 ani(secþia zi) ºi de 7 ani (secþia seralã)la specialitatea Arhitecturã –pentru absolvenþii ºcolilor medii deculturã generalã.

LIMBILE DE STUDII* Românã, rusã;* Grupe specializate cu instruirea în

francezã, englezã, germanã.

CONCURSULDE ADMITERE

Condiþiile de organizare aconcursului de admitere ºi termenele

de prezentare a actelor seelaboreazã de cãtre Ministerul

Educaþiei, Tineretului ºi Sportuluial RM. Despre condiþii ºi termeneurmãriþi avizele noastre la radio,

TV, în gazetele republicane, precumºi la Comisia de admitere a UTM.

FORMELEDE STUDII

Cu frecvenþã la zi, cu frecvenþãredusã (denumirea anterioarã „fãrãfrecvenþã”) ºi seralã

UTM organizeazã cursuri de pre-gãtire de la 1 iulie (durata – 2 sãptã-mâni).

UNIVERSITATEATEHNICÃ A MOLDOVEI,ACREDITATÃ DE STAT,

ASIGURÃ STUDIIPERFORMANTE

UTM vã aºteaptã!

COMISIA DE ADMITERE:mun. Chiºinãu,bd. ªtefan cel Mare, 168,blocul de studii nr.1,birou 1-119,tel. 23-51-85

5Mesager Universitar, Aprilie 2006

DECANIIDECANIIDECANIIDECANIIDECANII DESPREDESPREDESPREDESPREDESPRE FACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIDECANIIDECANIIDECANIIDECANIIDECANII DESPREDESPREDESPREDESPREDESPRE FACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTIFACULTÃTI,,,,,,,,,,FACULTATEA DEENERGETIC{ (FEn)Istoria învãþãmântului superior în dome-

niul energetic ºi electronic în R. Moldova îºiare începutul în anul 1959, odatã cu creareasecþiei „Inginerie Tehnicã” în cadrul Univer-sitãþii de Stat. Prima promoþie de ingineri aavut loc în decembrie 1964. De atunci pânãîn prezent facultatea a pregãtit peste 7400 deingineri.

Facultatea dispune de cadre didactice ºibazã tehnico-materialã pentru pregãtirea cad-relor inginereºti de înaltã calificare în domeniulconstrucþiei de maºini ºi design industrial. Ladispoziþia studenþilor sunt puse 4 sãli de calcu-latoare conectate la o reþea modernã cu accesla Internet, 30 de laboratoare didactice. Elepermit profesorilor ºi studenþilor sã desfãºoareo amplã activitate didacticã ºi ºtiinþificã.

Facultatea întreþine relaþii de colaborare cucentrele universitare din SUA, Marea Britanie,Franþa, Germania, România, Rusia, Ucraina.

În ultimii 5 ani au fost organizate 6 confe-rinþe internaþionale cu publicarea a 14 volu-me de lucrãri ºtiinþifice. Anume facultateanoastrã a constituit un început de bun augurîn lumea ºtiinþei prin academicianul IonBOSTAN, rectorul Universitãþii Tehnice dinMoldova, ilustru savant, mândria nu numaia facultãþii, ci ºi a întregii republici.

Departe de baºtinã au dus faima facultãþii4 inventatori emeriþi ai Republicii Moldova,4 inventatori de elitã ai României, 7 laureaþi aiPremiului de Stat în domeniul ºtiinþei ºi tehni-cii din Republica Moldova, 5 laureaþi ai Pre-miului Tineretului în domeniul ºtiinþei ºi teh-nicii, 2 deþinãtori ai medaliei de aur „HenriCoandã”, decernate pentru merite deosebiteîn creativitatea tehnicã. Ingineria se impunepretutindeni în lume ca fiind principalul avan-post ºi etalon al creativitãþii ºi eficienþei acti-vitãþii umane. Un absolvent al FIMCM estepregãtit nu doar pentru a fi un simplu inginer.Indiferent de specializarea absolvitã, facul-tatea noastrã asigurã o pregãtire generalã pen-tru viaþã. Astfel, orice student este pregãtit încel puþin 3 direcþii de interes general: – Cu-noºtinþe ºi abilitãþi în domeniul specialitãþiirespective; – Cunoaºterea ºi folosirea la nivelavansat a calculatorului – instrument modernde utilizare universalã; – Deprinderi ºi cunoº-tinþe în management, marketing, contabilitate,calitate, logisticã, analiza economico-finan-ciarã.

Avem 2 centre didactico-ºtiinþifice, 25 delaboratoare didactice ºi de cercetare, 4 sãlide calculatoare conectate la Internet, 5 auto-mobile pentru studiu ºi instruire, bibliotecã,colecþie de literaturã ºtiinþificã, sãli de lecturã,cantinã studenþeascã. FIMM colaboreazã fruc-tuos cu instituþiile de învãþãmînt ºi întreprin-derile din R. Moldova, România, Ucraina,Rusia, Olanda, Slovenia.

Studenþii noºtri pot obþine permis deconducere a automobilului, au posibilitatea sã-ºi perfecþioneze cunoºtinþele în cadrul practi-cilor de producþie ºi tehnologice la întreprin-derile din R. Moldova, România.

tirea cadrelor inginereºti de înaltã calificare îndomeniul Electronicii ºi Telecomunicaþiilor, laspecialitãþile nominalizate în numãrul curent alziarului. Importanþa în creºtere a acestui dome-niu este cauzatã de faptul cã mijloacele elec-tronice ºi de comunicaþii sunt utilizate practicîn toate ramurile economiei naþionale. De aiciºi rezultã spectrul larg al întreprinderilor ceaºteaptã absolvenþii facultãþii pentru angajarealor în serviciu.

Facultatea dispune de un centrul de cal-cul, de 6 sãli de calculatoare ºi de 35 de labo-ratoare înzestrate cu o gamã largã de echi-pamente pentru instruire: diverse sistemeradioelectronice, microprocesoare ºi dispo-zitive cu microprocesor, elemente ºi dispoziti-ve electronice, staþii de transmisiune, radioºi televiziune, sisteme optoelectronice etc. Lafacultate se pregãtesc ingineri în sisteme ra-dioelectronice, optoelectronice ºi de teleco-municaþii cu studierea aprofundatã a mana-gementului domeniului respectiv. La solici-tarea studenþilor se studiazã aprofundat lim-bile moderne (engleza, franceza, germana)cu predarea în aceste limbi ºi a unor disciplinede specialitate. O atenþie deosebitã este acor-datã instruirii în grupe de elitã în care suntînscriºi cei mai dotaþi studenþi. Absolvenþii fa-cultãþii, posedând o amplã pregãtire teoreticãºi practicã, sunt antrenaþi atât în proiectarea,producerea ºi deservirea echipamentului elec-tronic ºi de comunicaþii, cât ºi în procesul deelaborare a produselor soft respective.

INGINERIE ECONOMIC{+I BUSINESS (FIEB)

Facultatea continuã tradiþiile învãþãmân-tului economic superior în Republica Mol-dova, învãþãmânt ce-ºi are începutul odatãcu deschiderea Institutului Politehnic dinChiºinãu (1964), astãzi Universitatea Tehnicãa Moldovei.

Facultatea de Energeticã asigurã cu spe-cialiºti domeniile energeticii ºi electrotehniciiºi alte ramuri ale economiei naþionale. Absol-venþii FEn au competenþe atât în specializareaobþinutã, în programare ºi utilizarea calcula-torului, cât ºi în domeniul limbilor strãine,deoarece existã grupe speciale cu studiulaprofundat al limbilor englezã, francezã.Facultatea de Energeticã întreþine relaþii decolaborare cu întreprinderile ºi organizaþiilesubordonate Ministerului Industriei ºi Infra-structurii al Republicii Moldova, precum ºicu întreprinderile Grupului „Union Fenosa”.

Facultatea întreþine relaþii de colaborarecu Universitatea Paul Sabatier din Toulouse,Institutul Politehnic din Grenoble ºi InstitutulNaþional de ªtiinþe Aplicate din Lyon, Franþa,Facultatea de ªtiinþe Aplicate din Mons, Bel-gia, Universitatea Patras, Grecia, Universitateadella Calabria, Italia, Universitatea Tehnicãdin Varna, Bulgaria, cu centre universitare dinRomânia, cum ar fi: Universitatea “Politeh-nica”, Bucureºti, Universitatea Tehnicã “Gh.Asachi”, Iaºi, Universitatea Tehnicã din Timi-ºoara, Universitatea din Craiova, Universi-tatea “Transilvania”, Braºov precum ºi cuCentrele Universitare din Rusia ºi Ucraina.Studenþii utilizeazã 5 sãli de calculatoareconectate la o reþea modernã cu Internet, obibliotecã ºi 30 de laboratoare didactice.

În cadrul Facultãþii de Energeticã s-auformat cunoscute personalitãþi:

Valerian Cristea, vice prim-ministru alR. Moldova; Mihail Codin, dr.hab., în Socio-logie, vicepreºedinte al Academiei de ªtiinþeSociologice ºi Umanistice (Moscova), mem-bru al Uniunii Scriitorilor din Rusia; Valen-tin Gherih, ºef de departament ИНТЕР РАОЕЭС; Oleg Tereºco, dr.hab., prof.univ.,directorul Institutului de Perfecþionare aFuncþionarilor de Stat din Rusia; Ion Dosca,ex-campion mondial la jocul de dame;Serghei Andros, director general al AOO„Тюмень Энерго”; Vasile Pleºcan, direc-torul general al Î.S.”Moldelectrica”; ValeriiUsatâi, Serghei Boreþ, businessmanivestiþi în þarã ºi mulþi alþii.

Se poate ferm constata cã absolvenþii fa-cultãþii nu cunosc frica ºomajului, ba dimpo-trivã, deseori au posibilitate de a alege din mul-tiplele oferte solicitate. În anul 2005 au absol-vit facultatea 123 de specialiºti, dintre care,majoritatea au fost angajaþi în câmpul muncii.

FACULTATEADE INGINERIE +IMANAGEMENT

}N CONSTRUC|IADE MA+INI (FIMCM)Facultatea a fost fondatã la 30 aprilie 1964

în cadrul Institutului Politehnic din Chiºinãu,atunci purtând denumirea de Facultatea deMecanicã.

Absolvenþii facultãþii sunt solicitaþi de cãtreagenþii economici în domeniu din republicã,activeazã cu succes în specialitate peste hotare(Slovenia, Grecia, Spania, Franþa, Germania,România, Rusia, Ucraina etc.). În ultimul timpse manifestã interes pentru angajarea lor decãtre firmele japoneze (15 absolvenþi suntangajaþi la Sol-Plus LTD ºi ARKK LTD ºi seaflã în Japonia) ºi cele olandeze (8 absolvenþi)în perspectiva organizãrii întreprinderilor peteritoriul RM.

FACULTATEADE INGINERIE +IMANAGEMENT

}N MECANIC{ (FIMM)Facultatea a fost organizatã odatã cu fon-

darea Institutului Politehnic din Chiºinãu, la30 aprilie 1964, atunci purtând denumireade Facultatea de Mecanicã. La facultate îºi facstudiile cca 1200 de studenþi la secþia zi ºi750 – la secþia cu frecvenþã redusã.

Ei sunt îndrumaþi cu dãruire de cãtre 124de cadre didactice, inclusiv 4 doctori habilitaþi,5 profesori universitari, 54 de conferenþiari,doctori în ºtiinþã. Facultatea este structuratãpe catedrele: Utilaj tehnologic industrial, Tran-sportul auto, Inginerie ºi management în tran-sport, Geometrie descriptivã ºi desen, mate-maticã Superioarã.

Mulþi dintre absolvenþii facultãþii noastreexercitã actualmente funcþii de miniºtri ºi vice-miniºtri, conducãtori de departamente, mana-geri de întreprinderi, preºedinþi de asociaþii ºifirme, directori tehnici sau comerciali, ingineripentru exploatarea ºi repararea transportuluiauto, ofiþeri ºi conducãtori de secþii ºi departa-mente la Poliþia Rutierã de stat, ingineri me-canici, ºefi de secþii în industriile alimentarã,uºoarã ºi de ambalare a produselor, cadre di-dactice în ºcolile profesionale, unitãþile de învã-þãmânt colegial ºi universitar, colaboratori ºtiin-þifici în instituþiile de cercetãri ºtiinþifice, cola-boratori în organele de supraveghere de stat.

FACULTATEA DERADIOELECTRONIC{+I TELECOMUNICA|II

(FRT)Pentru absolvenþii ºcolilor medii de cultu-

rã generalã, liceelor ºi colegiilor pasionaþi deElectronicã ºi Telecomunicaþii în toate aspec-tele: radio ºi televiziune, transmisiuni optoelec-tronice, comunicaþii mobile, tehnica audio-video, sisteme electronice pentru automati-zarea diverselor procese, electronica în tran-sporturi ºi aviaþie, microprocesoare ºi compu-

tere în reþelele de telecomunicaþii, protecþiainformaþiei ºi comunicarea prin Internet, rãs-punsul la întrebarea “Unde sa-mi continuistudiile?” este la sigur urmãtorul: la Facultateade Radioelectronicã ºi Telecomunicaþii a UTM.FRT este unica facultate în Republica Moldovace dispune de cadre didactice ºi bazã tehnico– materialã adecvate cerinþelor pentru pregã-

Instruirea economicã atât fundamentalã,cât ºi specialã a viitorilor ingineri-economiºtia fost ºi rãmâne unul dintre punctele forte aleUniversitãþii Tehnice a Moldovei. Absolvenþiiei au ajuns sã merite înalte posturi de condu-cere în societate, în economia naþionalã: prim-miniºtri, miniºtri, conducãtori de departamen-te ºi concerne, manageri, ºefi ai miilor de între-prinderi de producþie. Acest fenomen se ex-plicã prin faptul cã economia modernã sesprijinã pe tehnologii avansate, pe inovaþiitehnice ºi manageriale.

Dezvoltarea businessului mic ºi mijlociuimpune pregãtirea cadrelor de profil econo-mic, dar ºi cu o cunoaºtere bunã a specificuluitehnic ºi tehnologic din ramurã. Fiecare firmãare nevoie de manageri, contabili, marketo-logi, ingineri – cadre cu pregãtire economicãserioasã, care organizeazã procesul de pro-ducþie ºi de prestare a serviciilor, iar economiaþãrii poate prospera prin fondarea întreprin-derilor mici ºi mijlocii cu proprietari pregãtiþi.Anume aceste specialitãþi formeazã nucleulFacultãþii de Inginerie Economicã ºi Business.În cadrul facultãþii funcþioneazã diferite ºcoli ºicentre specializate pentru agenþii economici,oameni de afaceri, absolvenþi ai liceelor,ºcolilor generale, colegiilor, inclusiv pentruamplasarea absolvenþilor UTM în câmpulmuncii.

Nicolae ŢURCANU,decanul FIEB, prof. univ., dr.

Ion STRATAN,decanul FEn, prof. univ., dr.

Alexei TOCA,decanul FIMCM, conf., dr.

Vasile CARTOFEANU,decanul FIMM, conf., dr.

Serghei ANDRONIC,decanul FRT, conf., dr.

6 Mesager Universitar, Aprilie 2006

Editor – UTM.Materiale puteţi expedia la redacţieși prin poșta electronică pe adresa:

mesager@adm.utm.mdPregătirea materialelor: M. Romanciuc, A. Emandei, D. Saranciuc.

Design: Viorica Ostaș-TofanÎnregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998

Tiparul: Editura “Universul”

Comanda: 1029 Tiraj: 5000

Universitatea Tehnicã din Moldova are opermanentã preocupare în ceea ce priveºtealternarea muncii intelectuale cu efortul fizic,cu educaþia fizicã. În felul acesta se menþinebuna sãnãtate a studenþilor, iar succesele lorla carte sunt mereu mai mari.Aºadar, în orarulsãptãmânal pentru anii I ºi II disciplina “Edu-caþia fizicã” este obligatorie. Miile de studenþi,sub îndrumarea profesorilor de înaltã califi-care, împânzesc cele 4 baze ºi terenuri largi desport, amplasate în spaþii ecologice cu multãverdeaþã. Ei fac gimnasticã, alergãri, jocurisportive – tot ce prevede programul referitorla fortificarea tânãrului organism, diferenþiatfiind, se înþelege, efortul pentru bãieþi ºi efortul

SPORTUL, ARTA ŞI DISTRACŢIAÎNTREGESC VIAŢA UNIVERSITARĂSPORTUL, ARTA ŞI DISTRACŢIA

ÎNTREGESC VIAŢA UNIVERSITARĂ

pentru fete.Bazele sportive la UTM se aflã într-o dezvoltare continuã. De exemplu, pe lîngã 2stadioane existente se construiesc ºi douã denivel european, unul având covorul câmpuluide fotbal din iarbã artificialã . Alãturi sunt ame-najate mai multe terenuri pentru tenisul decâmp, pe care au loc ºi competiþii internaþio-nale la celebra Cupã Davis. Acum se aflã înconstrucþie o piscinã sportivã ºi în reconstrucþie– o salã de sport polivalentã. Studenþii doritoride a se ocupa în secþii ºi cluburi de sport autotul la dispoziþie: fotbal, volei, baschet, rugby,tenis, lupte libere, lupte greco-romane, judo,badminton, atletism, haltere, tragere la þintã,joc de dame, ºah, sporturi de apã etc.Pe par-cursul anului de studii se organizeazã diferitecompetiþii între studenþii de la diferiþi ani destudii, de la diferite facultãþi, campusuri, cã-mine, precum ºi pentru întâietate pe întreagauniversitate – mare conglomerat de cca 20 demii de studenþi.Urmeazã apoi competiþiileîntre universitãþile din RM. Aceste competiþiise numesc Universiade.Universitatea Tehni-

cã din Moldova este consideratã drept unadintre cele mai sportive. La Universiadelerepublicane, în toate cele 18 probe de sport,ea ocupã locuri premiante, iar la punctajulgeneral, de obicei – locurile I, II sau III.O mân-drie aparte avem pentru echipele UTM lajocurile sportive. Echipele de fotbal, bãieþi ºifete, joacã în diviziile republicane. La nivelrepublican se aflã echipele UTM de volei, bã-ieþi ºi fete, lupte libere, judo, greco-romane, han-dbal, tenis, etc.Echipa de rugby a UTM atingeperformanþe de culme. De fapt, ea reprezintãRepublica Moldova la competiþiile internaþio-nale. Universitatea Tehnicã din Moldova, dragielevi, are tradiþii bogate, are bazã materialã

solidã ºi de aceea poate realiza asemeneasuccese în sport. Noi zicem: “Ingineri de ca-lificare înaltã ºi sportivi de performan-þã”.Veniþi la studii ºi la sport la UniversitateaTehnicã din Moldova! În aulele, în labora-toarele, pe stadioanele UTM vã puteþicrea o minte sãnãtoasã în corp sãnãtos,precum spuneau strãbunii noºtri latini.La UTM personalitatea studentului se mani-festã neapãrat ºi în plan artistic. Foarte mulþistudenþi de la diferiþi ani, de la toate cele 10facultãþi vin cu plãcere dupã lecþii la cercurileartistice.Fanfara UTM este unicã între colec-tivele artistice universitare din RM. Funcþio-neazã din 1975. Fanfariºtii UTM concerteazãdeseori ºi la facultãþi, ºi în faþa publicului largdin Chiºinãu, România ºi în þãri strãine.Repertoriul conþine ºi opere de naturã clasicã.Fanfara UTM este distinsã cu multe Diplomeºi premii.Ansamblul de muzicã ºi danspopular “Tinereþea” de la UTM are succe-se recunoscute în þarã ºi în strãinãtate. Din1965, când a fost fondat de Vladimir Curbet,

artist emerit al RM, actualmente conducãtorulAnsamblului republican academic “JOC”, aconcertat la Moscova, Sankt-Petersburg, Ode-sa, Minsk, Ujgorod, Lvov, Tallin, Erevan, Ka-zan, de asemenea în Polonia, Austria, Ger-mania, România, Bulgaria, Croaþia, Olanda,Grecia. Ansamblul deþine foarte multe titluri

de Laureat al diferitelor festivaluri internaþio-nale. Cine cântã ºi danseazã în ansamblu?Desigur cã studenþii UTM. Locul celor carepleacã, dupã absolvire, îl iau nou-veniþii stu-denþi. ”Perpetuum mobile” se numeºteechipa TVC (Tinereþe, Vis, Cutezanþã) a UTM,în cadrul cãreia studenþii îºi dezvoltã capacitãþiartistice teatrale, muzicale, de dans, de impro-vizare etc. ”Balul bobocilor” este sãrbãtoa-rea anualã în care îºi revarsã talentele artistice

multilaterale, în care se distreazã tinereºtestudenþii anului I, ajutaþi desigur de colegii lorde la anii superiori.Formaþia vocal-instru-mentalã a UTM dezvoltã talentele acelorstudenþi – fete ºi bãieþi – care preferã estrada.Secþia dansuri sportive a UTM se bucurãde o mare popularitate între studenþii iubitori

ai genului dat.TVC de la facultãþi – colectiveartistice care cuprind multã lume studenþeas-cã, avântatã în cizelarea executãrii de dans,muzicã, acrobaþii verbale-umoristice pentru aînvinge în întrecere.Toate acestea constituieun element natural în larga viaþã universitarãla UTM. Avem specialiºti, avem condiþii pentrua dezvolta tineretul ºi sub aspectul sociabil alartisticului, adicã a forma un Om multila-teral dezvoltat.