Memoriu modificat Lupu Neculai - Primaria Pascani Lupu Neculai.pdf · specialisti germani si...

PLAN URBANISTIC ZONAL – PASCANI – jud. IASI

Construire spatii comerciale,de productie, birouri si locuinta

P. U. Z. P L A N U R B A N I S T I C Z O N A L CONSTRUIRE SPATII COMERCIALE DE PRODUCTIE, SERVICII, BIROURI, LOCUINTA PARTER CU MANSARDA, IMPREJMUIRE, BRANSAMENTE SI RACORDURI. JUD. IASI, EXTRAVILAN MUNICIPIU PASCANI, STR. STEFAN CEL MARE

• BENEFICIAR: NECULAI LUPU

• PROIECTANT: S.C. BEST S.R.L. IASI arh. Dorian Parincu

• PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. REDGRAPH S.R.L. IASI arh. Mihai Codreanu

• RETELE EDILITARE: ing. Constantin Sorin • DATA ELABORARII august 2011

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com



BORDEROU

PIESE SCRISE

• VOLUMUL 1. – MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei 1.2. Scopul lucrarii 1.3. Surse de documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1. Evolutia zonei 2.2. Incadrarea in localitate 2.3. Elemente ale cadrului natural 2.4. Circulatia 2.5. Ocuparea terenurilor 2.6. Echiparea edilitara 2.7. Probleme de mediu 2.8. Optiuni ale populatiei

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare 3.2. Prevederi ale PUG 3.3. Valorificarea cadrului natural 3.4. Modernizarea circulatiei 3.5. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici

urbanistici 3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare 3.7. Protectia mediului 3.8. Obiective de utilitate publica

4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE





• VOLUMUL 2. – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ

CAPITOLUL I – DISPOZITII GENERALE 1. Rolul RLU 2. Baza legala a elaborarii 3. Domeniul de aplicare

CAPITOLUL II - REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR

4. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit 5. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea

interesului public 6. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 8. Reguli cu privire la echiparea edilitara 9. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru

constructii 10. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri. 11. Reguli cu privire la amplasarea fata de obiectivele cu destinatie speciala.

CAPITOLUL III – ZONIFICAREA FUNCTIONALA

CAPITOLUL IV – PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE

PIESE DESENATE • U0 Plan de incadrare in teritoriu • U0’ Plan de incadrare in localitate • U0’’ Plan de incadrare in zona • U1 Analiza situatiei existente

Stare constructiva /disfunctionalitati • U2 Reglementari urbanistice • U3 Reglementari edilitare • U4 Proprietatea asupra terenurilor

Intocmit,

arh. Dorian Parincu





RESPONSABILITATI

• URBANISM S.C. BEST S.R.L. - arh. Dorian Parincu

S.C. REDGRAPH S.R.L. - arh. Mihai Codreanu

• UTILITATI - ing. Constantin Sorin • GEOTEHNIE PROMV MILENIUM

- ing. Mircea Vosniuc





VOLUMUL I - MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrarii: – Construire spatii comerciale de productie, servicii, birouri, locuinta parter cu mansarda, imprejmuire, bransamente si racorduri.

Judetul Iasi, extravilanul municipiului Pascani, str. Stefan cel Mare.

• Beneficiar: NECULAI LUPU • Proiectant general: S.C. BEST S.R.L. IASI

J22 – 2102 – 1992

• Coordonator proiect : S.C. REDGRAPH S.R.L. arh. Mihai CODREANU

• Subproiectanti, colaboratori: • Utilitati ing. Constantin Sorin

• Geotehnie ing. Mircea Vosniuc

• Data elaborarii: AUGUST 2011

1.2. Obiectul PUZ Solicitari ale temei program:

Lucrarea urmareste realizarea unei compozitii coerente din punct de vedere urbanistic si configurarea unei estetici a ansamblului compozitional in zona studiata. Documentatia a fost intocmita in baza solicitarii beneficiarului si a Certificatului de Urbanism nr. 76 / 11.04.2012.

Obiectul P.U.Z. se constituie intr-un studiu ce consta in analiza situatiei existente, potentialului de dezvoltare urbanistic a zonei si propuneri de organizare functionala, volumetrica si tehnica a zonei, urmarindu-se organizarea functionala a intregii suprafete studiate si crearea unei subzone cu functiunea de spatii de comerciale, de productie si de locuit.

Pe un teren de 9.100 mp. extravilan adiacent str. Stefan cel Mare (D.J. 208), situat la aproximativ 1 km. distanta fata de Spitalul Municipal Pascani si cca. La 1,2 km fata de centrul orasuli, amplasament situat in partea de sud a municipiului Pascani, la iesirea din oras spre Stolniceni Prajescu - Roman, se doreste construirea unor cladiri cu urmatoarele destinatii:

-hala productie - parter inalt, Ac=800,00mp;





-spatii comerciale - P+E, Ac=210,00mp; -showroom cu spatii pentru birouri la etaj - P+E, Ac=362,00mp; -locuinta de serviciu - P+M, Ac=246,00mp; -anexa – bucatarie de vara – P+M, Ac=103,00mp. Regimul de inaltime al constructilor va fi parter/parter cu mansarda, cu inaltime

cuprinsa intre 4,50m si 15,00m. Pe amplasament se mai propun: -Parcaje pe lot - 26 locuri pentru showroom si birouri, garaj locuinta - 1 loc; -Trotuare, terase, platforme; -Teren de tenis; -Spatii verzi; -Retele de utilitati -energie electrica, apa potabila, canalizare menajera si pluviala.

Accesul se va face din strada Stefan cel Mare. Terenul va fi imprejmuit cu un gard pe limita de proprietate.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

Planul urbanistic zonal are in vedere datele si propunerile din documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului elaborate anterior, si anume Planul de Amenajare a Teritoriului al Municipiului Pascani, Planul Urbanistic General Pascani nr. 3153/1995 .

Pentru fundamentarea planului urbanistic zonal si realizarea functiilor de coordonare a dezvoltarii urbanistice sunt necesare studii de fundamentare. Studiile de fundamentare a propunerilor din P.U.Z. reprezinta analiza problematicii teritoriului aferent zonei sau localitatii, pe domenii, prin lucrari de specialitate, pentru aceasta fiind intocmite urmatoarele documentatii:

• Studiul geotehnic • Planuri topografice scara 1:1000; 1:2000; • Avize de la detinatorii de utilitati din zona. • Delimitarea clara a aliniamentelor existente; • Identificarea problemelor de circulatie si echipare tehnico-edilitara.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIA ZONEI

Istoric – evolutie – relatii. Orasul Pascani a luat fiinta in anul 1835 cand i se acorda si functia de targ periodic.

Totusi, teritoriul ocupat astazi de municipiul Pascani a intrat in folosinta omului inca din timpul comunei primitive, urme de asezari vechi fiind cartate pe promontoriile terasei Pascani, pe locul unde astazi sunt comunele Lespezi la nord si Stolniceni Prajescu la sud; asezarea Pascani se dezvolta abia in epoca feudala.

In sec. XIX, localitatea Pascani continua sa aiba un pronuntat caracter agrar in care se schiteaza inceputurile organizarii unei piete interne pe baza de mestesuguri si comert.

Construirea intre anii 1869 – 1870 a caii ferate si a atelierelor CFR reprezinta pentru orasul Pascani momentul cel mai important care va conduce la dezvoltarea acestuia, dandu-i totodata si un caracter industrial.





Conditionat de functiile administrative pe care lr-a avut orasul si de pozitia geografica a acestuia, se poate determina evolutia in timp si spatiu a localitatii si explica forma tentaculara pe care o prezinta Pascanii astazi. Astfel, in prima faza de ddezvoltare, orasul sr caracterizeaza prin existenta a trei nuclee de-a lungul drumului Siretului – actuala strada Stefan cel Mare:

-satul Pascani (actualul cartier Vatra Pascani); -curtea feudala (cartierul Centru de astazi); -satul Fantanele (zona de nord - vest). Din cele trei nuclee, numai cel central ocupa un spatiu si avea suficiente conditii de

dezvoltare, in cele doua laterale se adapostea iobagimea curtii, deoarece aceste nuclee reau situate fie pe terenuri degradate (vatra Pascani) fie pe terenuri umede (satul Fantanele).

In urma acordarii functiei de targ (pentru ca anterior avusese diferite functii administrative, Curtea Pascani, mosia Pascani, satul Pascani), centrul incepe sa se extinda pe podul terasei Pascani, dar noua forma nu o schimba mult pe cea veche, rurala. Abia dupa anul 1900 se construiesc terenurile virane dintre Vatra si Targ, sau Fantanele si Targ, orasul capatand astfel o forma alungita de la nord spre sud. La sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX localitatea Pascani incepe sa se dezvolte pe terasa umeda din lunca si capata forma ramificata, tentaculara, cu tendinta de a se lega cu localitatile din apropiere, aspect pe care-l prezinta si astazi.

Crearea targului de jos unde s-au construit Atelierele CFR si calea ferata a constituit un moment de cotitura in viata localitatii Pascani. Lipsa bratelor de munca a provocat un aflux de populatie spre centrul Pascani, fiind adusi pentru muncile din atelierele CFR specialisti germani si polonezi. Cresterea numerica a populatiei, prin aparitia muncitorilor feroviari, ridica mari probleme pentru Pascani, avand ca rezultat schimbarea structurii localitatii in centru cu profil industrial – comercial.

Cu toata aceastafunctie noua, orasul se dezvolta tot in ritm si aspect rural, reusind sa se schiteze in targul de sus, un nucleu cu trasaturi urbane numai dupa anul 1900, nucleu care insa a ramas mult timp separat de Vatra in sud si Fantanele in nord – vest, prin lucuri virane si terenuri de cultura.

Lipsa de locuinte pentru muncitori a dus la expropierea unor parti din cele doua mosii (Brateanu si Marzescu) construindu-se astfel cartiere muncitoresti intre anii 1919 – 1934 la nord – vest si sud de Targ, conturandu-se forma alungita si nu compacta a localitatii.

Targul de jos cunoaste cea mai mare extindere dupa anul 1920, prezentand in perioada dintre cele doua razboaie o extensie ramificata, cu tendinta de a se lega de localitatile Fantanele, Lunca si Blagesti.

In timpul celui de al doilea Razboi Mondial majoritatea constructiilor si mai cu seama cele situate in zona centrala au fost distruse. Refacerea orasului si un inceput de sistematizare apare intre anii 1958 – 1959, cand s-au acordat si primele fonduri pentru investitii de locuinte.

Marturia slabei dezvoltari generale pe care a cunoscut-o in trecut orasul Pascani se reflecta si in lipsa de monumente istorice si de arhitectura. Se pastreaza doar trei vestigii ale trecutului – nu prea indepartat – reprezentate de: Palatul Cantacuzino – Pascanu, de la 1650 si cu refaceri partiale in sec. XIX, biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, de la 1664 si cu refaceri in sec. XIX si scoala profesionala (fost(a) Ateliere CFR) din 1876, denumiri care figureaza in Lista Monumentelor din judetul Iasi, in vigoare.

Pana in anul 1968, anul reorganizarii teritorial – administrative a tarii, pe langa functia industriala si nod de cale ferata pe care si-o mentine si astazi, orasul Pascani a mai ineplinit si functia administrativa de centru de raion (astazi functia administrativa se rezuma doar la coordonarea activitatilor celor 5 localitati componente: Blagesti, Bosteni, Gastesti, Lunca si Sodomeni).

Din anul 1900 se constata un moment de stagnare al activitatilor economice cu





implicatii negative in sfera sociala, motivat de perioada de tranzitie la economia de piata. In consecinta o serie de intreprinderi si-au incetat activitatea, altele au reusit sa-si mentina profilul initial in continuare, sau s-au reprofilat.

Atractivitatea si potentialul zonei a starnit interesul unor investitori straini care si-au dezvoltat afacerile in localitate.

In cadrul retelei de localitati urbane a judetului Iasi, municipiul Pascani are rolul unui centru de echilibru, care exercita influenta in partea de vest a teritoriului, cuprinzand in aria sa de polarizare teritoriile a 11 comune cu un numar de 40 sate care totalizau 57.000 locuitori in anul 1999.De asemenea, aria de influenta a orasului Pascani se extinde si asupra unor zone din judetele Neamt si Suceava.

Avand in vedere relativ recenta trecere a orasului in randul municipiilor (in anul 1996), se prevede pentru etapa urmatoare o dezvoltare si intensificare a relatiilor dintre municipiu si localitatile din teritoriul inconjurator, sau din punct de vedere economic, pe arii mai largi, cooperari la nivel regional si national.

Cu toate dificultatile, in ultimul deceniu se constata o dezvoltare a constructiilor de locuinte individuale, ceea ce a determinat presiuni asupra extinderii suprafetelor intravilanelor si necesitatea echiparii cu retele tehnico-edilitare la standardele actuale.

Din punct de vedere tipologic, se evidentiaza pentru prima data faptul ca localitatea isi inceteaza dezvoltarea pe directia nord-sud, ocupand noi suprafete prin vest prin realizarea unor noi cartiere de locuinte individuale. Aceasta atitudine corecteaza dezvoltarea ulterioara pe principalele cai de comunicatii, rezultand noua imagine de localitate dezvoltata compact. Cu toata aceasta transformare, cele cinci sate componente se dezvolta si ele, inca tentacular, spre localitatea urbana.

Profilul economico-social al comunelor din zona se va dezvolta si diversifica, ceea ce va conduce la dezvoltarea relatiilor economice pe care le are municipiul Pascani cu localitatile din zona de polarizare. Inevitabil se va intensifica functia de aprovizionare a orasului Pascani cu materii prime si produse agro-alimentare, reteaua de cai de comunicatie favorizand transportul acestora.

Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial – administrative Pascani. Pana in anul 1968, anul reorganizarii teritorial-administrative a tarii, pe langa functia

industriala si important nod de cale ferata pe care si-o mentine si astazi, municipiul Pascani a mai indeplinit si functia administrativa de centru de raion. Astazi functia administrativa se rezuma doar la coordonarea activitatilor celor 5 localitati apartinatoare.

Din punct de vedere al relatiilor teritoriale si al evolutiei structurilor administrative, orasul Pascani si comunele din zona sa de de influenta nu au depins administrativ de municipiul Pascani decat dupa al II-lea Razboi Mondial. Pana atunci aceste teritorii au apartinut de judetele Baia si Roman. Inca si in prezent se mai constata existenta unor relatii cu orasele si comunele din aceasta zona.

Configuratia, suprafata si limitele administrative actuale au fost stabilite prin Legea nr. 2/1968 cand s-a aplicat noua impartire administrativ-teritoriala a tarii.

In conformitate cu pr. Nr. 13350/1995 „P.A.T.J. Iasi”, municipiul Pascani are functia de „sistem judetean de sprijin”, reprezentand centrul urban cu rol de echilibru in dezvoltarea zonelor judetului, datorita faptului ca este un important centru economic, demografic, cu un numar insemnat de locuri de munca, echipari si servicii diversificate.

In ceea ce priveste evolutia din ultima peroada a suprafetei unitatii tertorial- administrative se observa o constanta a suprafetei totale, cu variatiuni in cadrul categoriilor de folosinta determinate de necesitatile si oportunitatile locuitorilor din municipiul Pascani, astfel:





Nr. crt.

Folosinta Suprafata (ha) 1989 1991 1993 1995 1999 2000 2001 2002 2003

1 Suprafata totala – din

care:

7542

7542

7542

7542

7542

7758

7758

7758

7758

2 Terenuri agricole - din care:

5565

5565

5564

5533

5604

5564

5446

5548

5189

3 arabila 4383 4351 4305 4296 4277 4353 4217 4277 4199 4 pasuni -

fanete 1136 1163 1191 1190 1229 1151 1178 1211 939

5 vii - - - - 27 10 - 10 10 6 livezi 46 51 50 47 71 50 50 50 41 7 Terenuri

neagricole- din care:

1977

1977

1996

2009

1938

1938

2316

2210

2569

8 paduri 259 252 252 252 247 247 247 243 243 9 Alte

suprafete 1718 1725 1744 1757 1691 1691 2069 1967 2326

Sursa: Caietul Statistic al municipiului Pascani. Evolutia localitatii dupa 1990. In comparatie cu prevederilr Legii sistematizarii nr. 58/1974 de desfiintare a unor

localitati, sau de reducere a suprafetelor intravilane in altele, care obliga dezvoltarea localitatilor pe suprafete rrestranse, indiferent de dinamica si potentialul propriu, dupa 1990, mai exact din momentul aplicarii Legii 18/1991 si a legilor reformei economice, se constata o abordare diferita, determinata de aparitia proprietatii private asupra terenurilor si a incurajarii initiativei patriculare prin aparitia I.M.M.-urilor.

Punerea in posesie a terenurilor catre propietari a fos momentul in care, printre altele a relansat activitatea de constructii de locuinte individuale, reprezentand o presiune puternica asupra administratiei locale cu privire la extinderea intravilanelor localitatilor, precum si interventii in zonele de locuinte cu obiective incompatibile din punct de vedere functional.

De regula aceste constructii noi s-au amplasat in lungul drumurilor (nationale, judetene, comunale), prelungind tentacular intrarile in localitati, departe de retelele tehnico-edilitare, contrar principiilor urbanistice de dezvoltare durabila.

Acest mod de construire determina in prezent disfunctionalitati suplimentare, datorita faptului ca nici populatia, dar nici administratia locala nu au inteles rolul si necesitatea proiectelor de urbanism si a regulamentelor aferente.

La nivelul categoriilor de folosinta se poate observa deja o evolutie care confirma: Terenuri agricole de la 6.282 ha. In 1985 la 5.189 ha. In 2003 Terenuri neagricole de la 1.257 ha. In 1985 la 2.569 ha. In 2003

In preioada analizata se constata diminuarea terenului agricol in favoarea terenurilor

neagricole, motivata de faptul ca limita intravilanului nu a fost modificata in ultimii 15 ani, de crestere demografica, precum si de dezvoltarea socio-economica a orasului in ultimele decenii, justificand necesitatea introducerii unor terenuri noi in intravilan. In intervalul 1985 – 2003 suprafata agricola a cunoscut o diminuare cu 1093,00 ha, suprafata intrata in circuitul altor functiuni (locuire) sau activitati (silvicultura si exploatare forestiera, gospodarirea apelor, etc.).





2.2. INCADRAREA IN LOCALITATE Amplasamentul vizat pentru proiectul - Construire spatii comerciale de productie, servicii, birouri, locuinta parter cu mansarda, imprejmuire, bransamente si racorduri - pe care se va intocmi Planul Urbanistic Zonal este situat in extravilanul municipiului Pascani, intr-o zona cu unitati de locuire, dar si de productie si depozitare, si are o suprafata de 9.100mp.

In prezent pe teren se afla doua constructii provizorii in suprafata de 141,50mp, respectiv 21,30mp, ce urmeaza a fi demolate.

Zona in care se incadreaza amplasamentul are un caracter preponderent de locuire, si are un potential de dezvoltare. Situarea in extremitatea de sud a orasului, la limita intravilanului, prefigureaza extinderile de noi zone urbane.

2.2.1. Reglementari Urbanistice PUG:

Intrucat terenul propus spre studiu se afla in extravilan si nu exista studii urbanistice, se vor aplica prevederile planului urbanistic zonal, cu regulamentul local de urbanism aferent.

Functia dominanta a zonei, precum si potentialul sau de dezvoltare justifica studiul pentru introducerea in intravilanul extins si amplasarea unei locuinte unifamiliale, precum si a unor spatii comerciale, birouri, servicii si de productie.

2.2.2. Incadrarea in localitate

Zona studiata se afla situata in partea de sud a teritoriului administrativ al municipiului Pascani, la o distanta de aproximativ 1.200 m. fata de centrul orasului, ceea ce ii confera o relativ buna accesibilitate in raport cu zonele comerciale.

Suprafata studiata se invecineaza: • la nord cu teren proprietate Ciopraga Dumitru si Consiliul Local Pascani - 0,0m; • la sud cu teren proprietate Coseraru Aurel – 0,0m; • la vest cu DJ 208 (strada Stefan cel Mare) – 5,4m; • la est - Consiliul Local Pascani si Gavril V. Constantin – 0,0m.

In prezent, pe proprietatile invecinate nu se afla nicio constructie.

Amplasamentul studiat dispune de o echipare edilitara incompleta - numai retea de energie electrica si de gaze naturale. Apa necesara consumului economic si igienico-sanitar se va asigura din sursa proprie (fantana cu hidrofor) iar apele uzate rezultate vor fi colectate in bazin betonat vidanjabil. 2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL A. Caracteristicile reliefului

Teritoriul administrativ al municipiului Pascani este situat in partea de sud a Podisului Sucevei ocupand de la vest la est parti din urmatoarele subunitati ale acestuia: Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului si Podisul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfasoara in principal in lunca si pe terasele raului Siret, dar si pe platouri sculpturale si versanti.

Teritoriul municipiului Pascani prezinta un relief variat, cu caracteristici distincte fiecarei subunitati:





Podisul Falticenilor, cunoscut si sub numele Podisul Motca se caracterizeaza prin prezenta unor culmi deluroase la limita vestica a teritoriului, cu altitudini de peste 400 – 500m, altitudinea maxima fiind de 465m, in dealul Runcul si 455m. in dealul Lutariei. Acestea se continua spre est printr-un relief de terase ce coboara treptat de la 400 la 230m.

Culoarul Siretului se suprapune luncii si teraselor de lunca a raului Siret, constituind o suprafata plana, larga de 3,5 – 4,3 km. si cu altitudine de 205 – 215m.

Podisul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea seii Ruginoasa – un ansamblu de dealuri largi si platouri, unele constituind fragmente de terase ale raului Siret, cu altitudini de 225 – 355m. Trecerea spre lunca Siretului se face preintr-un versant abrupt la nord de Blagesti si mai domol la sud de acesta.

Din punct de vedere genetic relieful din teritoriul municipiului are un caracter sculptural si acumulativ, fiind rezultatul unui proces indelungat de eroziune si acomulare fluviatila, generat de raul Siret si afluentii sai. Fiecare din aceste tipuri genetice cuprind forme de relief caracteristice, ce pot fi separate in urmatoarele unitati geomorfologice: lunci, terase, glacisuri, interfluvii sculpturale si versanti.

-Luncile sunt cele mai recente forme de relief acumulativ, dezvoltate, inprincipal, in lungul Siretului, dar si pe unii afluenti ai acestuia.

Lunca Siretului se prezintasub forma unei suprafete plane, cu latime de 4,3 km. in nord si 3,5 km. in sud, cu altitudine maxima de 215 – 205 m. si panta longitudinala de cca. 1%. In cadrul luncii se disting doua zone:

-O zona joasa co 2 – 3 m. sub nivelul general, umeda si frecvent inundabila, bogata in acumulari de nisip si pietris in cadrul careia meandreaza albia minora a raului;

-O zona mai inalta de 4 – 7 m. altitudine relativa, constituind o terasa de lunca relativ umeda, a carei suprafata este brazdata de cursuri si meandre parasite, garle si balti, in mare parte desecate. Fiind mai ferita de inundatii (cu exceptia celor foarte mari), terasa de lunca a fost utilizata pentru asezarea unor sate (Lunca si Blagesti) sau pentru dezvultarea municipiului Pascani.

Din punct de vedere litologic lunca Siretului este constituita din depozite aluvionare cuaternare, reprezentate de nisipuri si pietrisuri in baza de cca. 4 m. Grosime, peste care urmeaza nisipuri fine, nisipuri prafoase si argiloase (1 – 3 m.), un complex de prafuri argiloase sau nisipoase cu intercalatii de argile maloase sau chiar lentile de turba (4 – 6 m.) si in sfarsit, la suprafata soluri si umpluturi (0,50 – 2,50 m.).

Lunca Siretului a suportat numeroase interventii umane, reprezentate prin lucrari de indiguire, regularizari de albii, canale de desecare, nivelari, suprainaltari, barajul lacului de acumulare Pascani, s.a. Aceste modificari antropice au facut posibila eliminarea pericolului inundatiilor si partial a excesului de umiditate, ceea ce a contribuit la o mai buna valorificare a luncii atat in dezvoltarea urbana, cat si in agricultura. Cu toate aceste lucrari, lunca mai prezinta inca sectoare cu exces de umiditate, asa cum sunt zonele limitrofe fostelor albii, sau chiar sectoare inundabile in partea de sud a teritoriului.

Utilizarea actuala a luncii Siretului in extravilane este exclusiv agricola, in principal ca teren arabil si partial ca pasune.

Luncile afluentilor Siretului sunt foarte slab reprezentate fiind foarte inguste sau lipsind. Doar in lungul paraului Haznaseni (Sodomeni) pe sectorul sau inferior, se dezvolta o lunca de 150 – 2000 m. latime, umeda sinundabila la ploi mari, constituita di aluviuni argilo-nisipoase subtiri (3 – 4 m.). Un sector ingust de lunca se mai intalneste si pe cursul inferior al paraului Fantanele (70 – 80 m. latime) cu aceleasi caracteristici ca si lunca Haznaseni.

-Terasele sunt forme de relief create prin eroziunea si acumularea fluviala a raului Siret, fiind antalnite mai ales pe flancul drept al vaii.

Pe dreapta vaii au fost identificate mai multe nivele de terasa de la contactul cu lunca pana la nivelul dealurilor inalte din vestul teritoriului. Cele mai dezvoltate si mai binr individualizate sunt terasele inferioare cu altitudini relative de 20 – 30 m. si 50 – 60 m.





Acestea fac corp comun, prezentand un pod plan sau usor inclinat, cu dezvoltari pana la 2,5 – 3,0 km. Contactul cu lunca se face printr-un versant mai mult sau mai putin abrupt (fruntea terasei de 20 – 30 m.), iar cu terasa urmatoare orintr-o denivelare de cca. 50 m, cu panta redusa.

Litologic, tersele inferioare sunt constituite din nisipuri si pietrisuri in baza, peste care se dispun depozite loessoide groase de peste 15 – 25 m, urmate de umpluturi (in zona municipiului) si sol.

Afluentii Siretului – Gastesti, Fantanele, Bosteni, Vadutu-Sodomeni – au evoluat diferit in aceste depozite de terasa, generand albii minore sub forma de ravene adanci de la 2 – 3 m. la 10 – 12 m, iar local chiar sectoare de lunca.

Suprafetele plane sau usor inclinate ale teraselor au oferit terenuri foarte bune pentru asezarea zonei de sus a municipiului Pascani, partial pentru satele Bosteni, Sodomeni si Gastesti, dar si pentru agricultura si cai de comunicatie.

Terasele superioare sunt mai fragmentate de cursurile superioare ale afluentilor mentionati, prezentand poduri plane reduse ca extindere, sau suprafete usor inclinate, care au oferit terenuri bune pentru agricultura, cai de comunicatie, asezari. Satele Gastesti, Bosteni si Sodomeni sunt situate in zona terasei de 120 – 150 m, altitudine relativa, atat pe podul plan sau relativ plan, cat si pe pe racordul cu nivelul terasei inferioare sau superioare.

Litologic, terasele suoerioare sunt constituite din nisipuri si pietrisuri dispuse peste substratul sarmatian, care se intalnesc deseori la suprafata terenukui, alteori sub un strat subtire de sol. Lipsesc luturile loessoide, care au fost indepartate de eroziune.

Albiile afluentilor s-au adancit puternic in depozitele de terasa si in substratul sarmatian, generand ravene de pana la 10 – 12 m. si versanti abrupti afectati de alunecari.

Pe stanga Siretului se intalneste un relief de platouri si suprafete usor inclinate, unele fiind identificate ca terase, altele avand caracter sculpturalo-acumulativ.

Utilizarea actuala a teraselor este in intravilan pentru constructii de locuinte si dotari, dar si pentru spatii verzi sau terenuri agricole, iar in extrvilan pentr terenuri arabile in cea mai mare parte.

-Glacisurile sunt forme de relief acumulativ, dezvoltate in principal la marginea vestica a luncii Siretului sub forma unor depuneri coluviale sau proluvio-coluviale, constituite din materiale fine, argilo-nisipoase sau lutoase si lentile subtiri de nisip cu pietris. Ele au o dezvoltare mai mare la debusarea afluentilor in lunca, unde depunerile au generat conuri de dejectie cu extinderi de pana la 1.000m. Desi sunt mai ridicate decat nivelul general al luncii cu 2 – 5 m, glacisurile ofera terenuri destul de umede, fie datorita unui freatic ridicat, fie datorita scurgerilor si izvoarelor.

Glacisurile sunt utilizate in intravilan pentru constructii cu unele masuri hidrotehnice, iar in extravilan pentru agricultura (in principal ca terenuri arabile).

-Interfluviile sculpturale sunt reprezentate de suprafetele unor dealuri de la limitele de vest si de est ale teritoriului, lipsite de un invelis aluvial sau coluvial: dealul Runcu, cu prelungirea sa spre sud in dealul Secaturii si dealul Lutariei, si respectiv dealul Blagesti Nord, dealul Pucios. Asa cum am mentionat anterior, suprafetele deluroase din estul teritoriului pot avea un caracter moxt, sculpturalo-acumulativ, fiind destul de dificila separarea interfluviilor de terase. Din punct de vedere practic toate aceste suprafete ofera terenuri plane sau usor inclinate, stabile si fara degradari esentiale, utilizate, in principal in agricultura, dar si pentru alte folosinte: pasuni, paduri.

-Versantii care marginesc terasele si interfluviile au pante, energii de relief si orientari variate, fiind rezultatul unui proces indelungat de eroziune fluviala imbinat cu procese deluviale, in conditiile existentei unui substrat litologic fiabil – depozite loessoide de terasa si argilo-marnoase sarmatiene.

Astfel, versantul de racord al terasei de 20 – 30 m. cu lunca (fruntea terasei) se prezinta sub forma unei denivelari cu pante ce variaza de la 10 – 12% la peste 20 – 30%, iar





local chiar taluze abrupte, rezultate din comportarea loessului la eroziune. Pe alocuri, versantul este brazdat de forme erozionale scurte (ravene) si afectat deasurpari, in parte amenajate antropic, dar avand inca problrmr in privinta stabilitatii.

Versantii de racord ai teraselor superioare prezinta in general pante accesibile (8 – 15%) si stabile, fiind fragmentati de vaile afluente ale Siretului, care si-au creat albii mai mult sau mai putin adancite si versanti cu inclinari si orientari variate.

Astfel, paraul Gastesti a fragmentat puternic fruntea terasei de 120-150m, orientandu-si in bazinul de receptie mai multe ravene cu maluri abrupte, adanci de 6 – 13m. Caracterul de ravene al albiei paraului se continua si in aval pana la debusarea in lunca prin adancirea in depozitele loessoide ale terasei.

Paraul Fantanele s-a adancit, de asemenea, in depozitele loessoide, generand versanti simetrici cu pante accesibile(8 – 12%) si stabile.

Vaile Bosteni si Vadutu au fragmentat adanc fruntea teraselor superioare, generand albii adanci sub forma de ravene de 5 – 12m si versanti cu pante accentuate, mai ales pe dreapte, de peste 25 – 30%, afecteti de alunecari de teren relativ stabilizate. In aval de localitatile Bosteni si Sodomeni, albiile celor doi afluenti sunt adancite in depozite loessoide ale teraselor imediat inferioare cu doar 2 – 5 m. Dupa confluenta, valea se largeste generand pe dreapta un versant abrupt cu pante ce depasesc pe alocuri 20 – 20%, afectat local de surpari si alunecari stabilizate si relativ stabilizate.

Versantul stang al Siretului, se prezinta la nord de Blagesti sub forma unui abrupt cu orientare vestica, energie de relief de 145 m si pante variate deala 5 – 6% la peste 25 – 30%, afectatamai ales la baza de alunecari de teren stabilizate si semiactive, iar local de forme minore de eroziune torentiala. In partea cea mai de nord, versantul coboara spre lunca Siretului in trepte, In zona satului Blagesti, versantul este mai accesibil (panta inajur de 10%) si stabil.

Valorificarea actuala a versantilor este diferita, in functie de caracteristici (panta, energie, procese de degradare) si de localizare in intravilan sau extravilan.

In intravilan versantii sunt utilizati pentru constructii, in general acolo unde pantele sunt accesibile si cu stabilitate asigurata, fiind evitate zonele cu inclinari mai mari de 15% si cu degradari, care sunt folosite ca terenuri agricole sau spatii plantate. In municipiul Pascani versantul de racord al terasei cu lunca este utilizat mai intens chiar si in zonele cu pante accentuate, prin amenajari ale terenului, consolidari, plantatii, desi problema stabilitatii nu este inca rezolvata.

In extravilan versantii cu inclinari reduse si neafectati de degradari sunt utilizati agricol ca terenuri arabile, in timp ce versantii cu pante mari, cu eroziuni moderate si alunecari stabilizate sunt utilizati mai ales ca pasuni si local ca plantatii forestiere. Zonele cu eroziuni torential active si alunecari semiactive sunt trecute in categoria „neproductiv”, asa cum este versantul stang al Siretului la nord de Blagesti (baza acestuia), albiile ravenate ale vailor Gastesti, Bosteni si Vadutu si local versantii de pe dreapta ultimelor doua vai.

Luand in considerare caracteristicile versantilor (panta, energie, forme degradate) se pot diferentia doua categorii: versanti cu ninamica slaba si moderata si cu dinamica accentuata.

Versantii din prima categorie se caracterizeaza prin inclinari mici si medii de la 5 la 15%, energii de relief reduse si procese de degradare reprezentate prin eroziuni de suprafata si local torentiale.

Versantii cu dinamica accentuata se caracterizeaza prin pante mari de peste 15% si chiar peste 20 – 30%, procese de degradare reprezentate prin eroziuni torentiale active si alunecari de teren stabilizate sau relativ stabilizate, surpari de taluze.





B. Reteaua hidrografica. Teritoriul municipiului Pascani dispune de un potential hidrografic constituit din ape subterane si ape de suprafata.

Apele subterane Apele subterane intalnite in teritoriu sunt de doua categorii: ape subterane captive

(sau de adancime) si ape subterana libere. -Apele subterane active includ straturi acvifere sub presiune, acumulate in depozite

sedimentare nesectionate de reteaua hidrografica. Ele au un caracter ascensional sau chiar artezian, un bogat continut de saruri solubile, fiind intalnite doar in foraje.

Astfel, in forajul executat in lunca Siretului la Depoul CFR, s-a interceptat la cca. 30 m adancime un strat acvifer sub presiune, cu caracter artezian, cu un debit de 43.200 l/24ore, puternic mineralizat. Analizele efectuate au caracterizat aceasta apa ca sulfuroasa, bicarbonatata, clorurata, sodica, hipotona, cu mineralizare totala de 2,153 g/l.

A fost utilizata de localnici in trecut in scopuri terapeutice. -Apele subterane libere includ in principal straturi acvifere fretice fara presiune,

cantonate in depozite sectionate de vai si care sunt influentate de conditiile climatice (precipitatii). Aceste ape subterane pot fi grupate in urmatoatele unitati hidrogeologice:

-Ape subterane de lunca, intalnite in principal in depozitele aluvionare ale luncii Siretului, dar si in luncile afluentilor mari.

In lunca Siretului se intalneste un strataacvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile de baza, precum si o serie de lentile acvifere discontinue cantonate in intercalatiile permeabile de la suprafata.

Datorita caracterului usor ascendent al apei din stratul acvifer bazal, precum si adancimii reduse a lentilelor discontinui, apa subterana din lunca are un nivel hidrostatic ce variaza intre 1,0 si 4,0 m. La contactul cu versantii nivelul apei subterane este chiar mai ridicat (0,2 – 3,0m), putand ajunge, in perioadela bogate in precipitatii, la suprafata terenului.

Debitele medii obtinute prin pompare sunt in jur de 3l/s (chiar mai mult din stratul acvifer bazal), ceea ce a permis realizarea de captari pentru alimentari centralizate, asa cum este captarea Blagesti (in prezent, captarea nu functioneaza din cauza colmatarii puturilor), sau pentru alimentari locale.

Analizele chimice ale apelor subterane din lunca arata prezenta unor concentratii mari de saruri si oxizi deafier. Din punct de vedere al agrresivitatii fata de cimentul Portland, apa prezinta local o agresivitate sulfatica foarte slaba.

-Ape subterane de terase – cantonate in nisipurile si pietrisurile aluvionare ale acestora si intalnite ca nivel hidrostatic la adancimi cuprinse intre 4 si 30 m. Cele mai mari adancimi ale apelor subterane se gasesc in zona terasei inferioare de 20 – 20m, unde nivelul hidrostatic apare la 14 – 25 m, scazand usor in zonele fragmentate de vaile afluente. Aceste ape de la baza terasei inferioare sunt puse in evidenta de numeroasele izvoare ce apar la zi la partea inferioara a racordului versantului cu lunca, si care au constituit surse locale de alimentare cu apa potabila, unele in functie si astazi (sursa pentru S.C. REMAR S.A.). Unele izvoare sunt captate iar apa dirijata prin canale, altele alimenteaza micul iaz de agrement sau intretin umiditatea luncii.

In terasa urmatoare, apa subterana are nivelul hidrostatic mai ridicat, fiind intalnita intre 5 si 15 m, constituind sursa de alimentare pentru municipiul Pascani (sursa Haznaseni) si partial pentru satele Bosteni, Sodomeni Gastesti (fantani).





Pe terasele superioare apele subteran din nisipurile si pietrisurile acestora se afla mai la suprafata (4 – 8m) si constituie surse de alimentare pentru satele mentionate, sau pentru vaile care le fragmenteaza.

In general, apele subterane din terase sunt destul de bogate si potabile, fiind utilizate ca atare pentru alimentari locale si centralizate. Astfel, sursa Haznaseni, furnizeaza inca apa din puturi forate si drenuri realizate in anii 1958 – 1965.

-Apele subterane de interfluvii sunt cantonate in baza depozitelor eluviale care le acopera pe alocuri, sau in intercalatiile permeabile ale substratului sarmatian, fiind intalnite la adancimi variabilr (1 – 5m), si avand, in general, debite reduse.

-Apele subterane de versanti sunt cantonate in intercalatiile nisipoase deluviale, avand debite reduse, adancimi varaibile (1 – 10 m) si variatii ale nivelului hidrostatic, functie de precopitatii. In zonele de fragmentare a teraselor, apele subterane ce apar pe flancurile vailor sunt ape ce provin din nisipurile si pietrisurile de terasa, alimentand vaile respective.

Apele de suprafata. Reteaua hidrografica din interiorul municipiului Pascani apartine bazinului Siretului si

este formata din cursul mijlociu al raului Siret (cca11 km), cu afluentii sai deape partea dreapta – Gastesti, Fantanele, Bosteni, Vadutu, (dupa confluenta lor – Haznaseni sau Sodomesti) – precum si cu afluentul sau pe stanga – cursul inferior al paraului Harmanesti.

Raul Siret se caracterizeaza printr-un curs maendrat cu directie nord-sud, o pantalongitudinala relativ redusa sub 0,5% si un debit mediu multianual de 36,8 mc/s la postul Lespezi. Regimul sau hidrologic prezinta variatii de nivele si debite, scurgerile cele mai mari producandu-se in aprilie, mai, iunie, iar cele mai mici in ianuarie si noiembrie. Pe anotimpuri, cea mai mare cantitate de apa este vehiculata primavara (42%) si vara (33%) ca urmare a topirii zapezilor si ploilor caracteristice acestei perioade. Debitul maxim inregistrat la punctul Lespezi a fost de 1.150 mc/s in iulie 1969.

Scurgerile maxime au avut ca efect negativ producerea de inundatii in lunca, cu afectarea zonelor construite din oras si din satele Lunca si Blagesti, ca si in zonele agricole.

Pe afluenti se constata aceleasi variatii, dar cu debite si nivele mai mici, scurgerile maxime ale acestora contribuind la cresterea volumului de apa al Siretului, accentuand pericolul inundatiilor in lunca acestuia.

Pentru combaterea inundatiilor si a excesului de umiditate, au fost executate in zona orasului urmatoarele lucrari hidrotehnice: indiguire mal drept rau Siret intre Lunca si Blagesti, regularizare si indiguire prin Fantanele, parau Gastesti si parau Haznaseni, acumulare Pascani (in finalizare), acnale de desecare – drenaj in incinta indiguita.

C. Clima Teritotiul municipiului Pascani se incadreaza intr-un climat de tip temperat –

continental de nuanta destul de moderata specific dealurilor cu altitudini intre 200 si 400 m si poate fi caracterizat prin date meteorologice inregistrate la statia Pascani intre anii 1986 – 1996.

Temperatura aerului Temperatura medi anuala este de 8,4°C, cu un maxim mediu in luna iulie de 20,1°C si

un minim mediu in ianuarie de -2,7°C. In cursul anului cresterile interlunare cele mai pronuntate se inregistreaza intre martie – aprilie (6,7°C) si aprilie – mai (5,8°C), iar descresterile cele mai mari intre octmbrie – noiembrie (6,4°C) si septembrie – octombrie (5,0°C).





Mediile lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt pozitive tot cursul anului, osciland intre 7,8°C si 21,3°C primavara, intre 24,3°C si 26,6°C vara, intre 6,7°C si 21,3°C toamna si intre 2,8°C si 1,2°C iarna.

Media anuala a maximelor zilnice este de 14,1°C. Mediile lunare ale temperaturilor minime zilnice sunt negative in lunile de iarna,

precum si in martie si noiembrie. Valoarea cea mai scazuta se inregistreaza in ianuarie (-6,0°C), iar cea mai ridicata in iulie (14,0°C). Media anuala este de 3,7°C.

Temperaturile maxime absolute au valori pozitive, cea mai scazuta fiind de 13,8°C in ianuarie 1991, iar cea mai ridicata fiind de 37,4°C in iulie 1988.

Temperaturile minime absolute au valori negative din septembrie pana in mai, cea mai scazuta atingand -28,0°C in ianuarie 1997.

Ambele caracteristici exercita influente nefavorabile asupra solului, plantelor, instalatiilor hidroedilitare neprotejate, mai ales cand persistenta lor este mare.

O particularitate a regimului termic o constituie frecventa zilelor cu temperaturi caracteristice, intalnindu-se urmatoarea situatie:

-zile de iarna, in care temperatura maxima este mai mica sau egala co 0°C, au o frecventa anuala de 39,3 zile, cele mai numeroase fiind, cum e si firesc, iarna (11,6 – 12,1 cazuri);

-zile de inghet, in care temperatura minima este mai mica sau egala cu 0°C, inregistreaza o frecventa medie de 120,6 cazuri, cu un maxim in ianuarie de 27,6 cazuri;

-zile de vara, in care temperatura maxima este egala sau mai mare de 25,0°C, au o frecventa anuala de 69,5 cazuri, cu un maxim in iulie de 22,1 cazuri;

Zile tropicale, in care temperatura maxima este egala sau mai mare de 30,0°C, au o frecventa anuala de 16,2 cazuri, lunile iulie si august avand 5,6 – 6,2 cazuri;

Nopti geroase, in care temperatura minima este egala sau mai mica de -10°C, au o frecventa anuala de 26,6 cazuri, cele mai numeroase fiind in decembrie si ianuarie (7,2 si respectiv 7,9 cazuri).

O alta caracteristica a regimului termic este inghetul, primul producandu-se in medie duoa 15 octombrie, iar ultimul la mijlocul lunii aprilie. Cel mai timpuriu inghet de toamna are loc in septembrie si cel mai tarziu in noiembrie, iar cel mai timpuriu inghet de primavata are loc in martie si cel mai tarziu in mai.

Umezeala relativa a aerului are o valoare medie anuala de 82%, cu un maxim in perioada noiembrie-ianuarie (87 – 88%) si un minim in perioada calda a anului (74 – 77%).

Zilele cu umezeala relativa mai mica sau egala cu 30% (zile uscate) cu o frecventa medie anuala redusa, (13,0 cazuri), in timp ce zilele cu umezeala relativa mai mare sau egala cu 80% (zile umede) au o frecventa anuala apreciabila (96,5 cazuri), cele mai numeroase fiind iarna (11,3 – 18,6 cazuri).

Nebulozitatea are o valoare medie anuala de 6,0 zecimi, cu un maxim in decembrie (7,2 zecimi) si un minim in august (4,4 zecimi).

Numatul mediu anual al zilelor cu cer noros (nebulozitate intre 3,6 si 7,5 zecimi) este de 208,8, al celor cu cer acoperit (nebulozitate intre 7,6 si 10,0 zecimi) este de 115,4, iar al celor cu cer senin (nebulozitate intre 0 si 3,5 zecimi) de numai 46,8. In cursul anului distributia acestor zile este neuniforma, frecventa mai mare a zilelor senine fiind in perioada iulie – octombrie, a zilelor noroase in perioada mai – iulie, iar a zilelor acoperite in perioada octombrie – aprilie.

Precipitatiile atmosferice – sunt moderate, cantitatea medie anuala fiind de 534,0 mm. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantitati medii lunare inregistrandu-se in luna iunie (91,6 mm), iar cele mai mici in luna februarie (17,0 mm). Aportul principal la volumul mediu multianual il au precipitatiile din perioada calda a anului (70%), comparativ cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%).





Pe anotimpuri, cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza vara (42% din totalul anual), dupa care urmeaza primavara (26%), toamna (21%) si iarna (11%).

Neuniformitatea precipitatiilor este evidentiata si prin abaterile lunare sau anuale fata de valoarea medie.

Astfel, cea mai mare cantitate anuala a inregistrat o valoare de 741,9 mm in 1991, iar cea mai mica, o valoare de 325,4 mm in 1986.

Cea mai mare cantitate medie lunara a fost de 164,3 mm in august 1991 (fata de media lunii de 63,5 mm), iar cea mai mica valoare medie lunara a fost de 2,1 mm in ianuarie 1989 (fata de media lunii de 17,2 mm).

Cea mai mare cantitate medie lunara a lunii iunie a fost de 142,2 mmm, mai mult cu 50,6 mm fata de media lunara.

Abundenta precipitatiilor este evidentiata prin cantitatea maxima cazuta in 24 ore, cea mai mare valoare fiind inregistrata in septembrie 1989, respectiv 62,8 mm.

Valori mari ale acestui parametru se inregistreaza din mai pana in septembrie, cand depasesc frecvent 40 mm.

Cantitatile mari de precipitatii, mai ales cele care cad vara sub forma de averse torentiale, produc prejudicii asupra terenului in panta prin activizarea reoziunii de suprafata si in adancime, iar asupra terenurilor plane din lunci prin exces de umiditate si inundatii. Zonele construite situate pe aceste terenuri pot fi, de asemenea afectate.

Numarul mediu de zile cu precipitatii (cantitati egale sau mai mari de 0,1 mm) are o frecventa anuala de 127,6 zile, cele mai numeroase cazuri inregistrandu-se in iunie (14 zile), iar cele mai putine in octombrie (7,4 zile).

In perioada rece a anului, cea mai mare parte a precipitatiilor cad cub forma de ninsoare. In medie, prima ninsoare se produce la mijlocul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la mijlocul lunii martie.

Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este de 66,7, iar grosimea medie a acestuia este de 40 cm.

Caracteristic pentru regimul pluviometric al zonei este si fenomenul de seceta, caracterizat fie printr-un deficit de precipitatii, fie prin absenta acestora un timp mai indelungat. In mod obisnuit secetele se produc la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august, prelungindu-se pana in septembrie, dar pot avea loc si in alte perioade ale anului.

Vanturile care activeaza in zona Pascani sunt determinate atat de circulatia generala a atmosferei, cat si de conditiile reliefului local, fiind mult influentate de prezenta Siretului care functioneaza ca un culoar in lungul caruia se canalizeaza masele de aer.

Din analiza datelor privind elementele de vant, se constata ca frecventa medie cea mai mare o au masele de aer din directia nord (14,8%), urmate de cele din directia nord-vest (11,0%) si sud-est (7,0%). Pe celelalte directii vanturile inregistreaza frecvente reduse, cele mai mici fiind dinspre sud-vest (0,8%), nord-est (1,2%) si vest (1,8%). Calmul atmosferic are o valoare foarte maare (56,5%), indicand conditii de adapost aerodinamic.

Fenomene meteorologice mai importante care se produc mai frecvent in zona Pascani sunt:

-ceata – cu o frecventamedie anuala de 34,6 zile, cel mai mare numar de cazuri producandu-se iarna in ianuarie (7,5 zile), iar cel mai mic numar de cazuri in iunie (0,1 zile).

-aerul cetos are o frecventa medie anuala de 153,7 zile, cele mai numeroase cazuri inregistrandu-se in decembrie (21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), februarie (18,2 zile) si martie (18,6 zile).

-viscolul are o frecventa anuala de numai 0,2 cazuri, in luna februarie -poleiul se produce cu o frecventa anuala de 2,8 zile, mai ales in ianuarie (1,3 zile),

decembrie (0,6 zile) si februarie (0,6 zile). -orajele sunt caracteristice mai ales zilelor de vara cand numarul de zile este peste 4.

Frecventa medie anuala este de 16,8 zile.





Zone microclimatice Datorita diversitatii conditiilor naturale si mai ales a reliefului, pe fondul climatic

mentionat se pot diferentia mai multe zone cu particularitati distincte, numite microclimate: Microclimatul luncii Siretului – caracterizat prin temperaturi mai scazute si diferente

termice mai mari, umezeala mai crescuta, fenomene frecvente de inversiune termica, ceturi si brume, o dinamica activa a vanturilor, precipitatii relativ scazute.

Microclimatul de terase inferioare si interfluvii joase – caracterizat in general prin valorile elementelor climatice mentionate, inregistrate la statia meteo Pascani.

Microclimatul de versanti insoriti – intalnit pe flancurile cu expozitie sudica, sud-vestica si caracterizat printr-o insolatie mai mare si temperaturi mai crescute, umezeala mai redusa, precipitatii mai putine, dinamica redusa a maselor de aer.

Microclimatul de versanti slab insoriti – intalnit pe flancurile cu expunere nordica, nord-estica si caracterizat prin temperaturi mai scazute ca urmare a insoririi mai slabe, precipitatii mai bogate, umezeala mai mare, circulatie activa a vanturilor, durata mai mare a brumelor si inghetului.

Microclimatul de terase superioare si platouri inalte – caracterizat prin temperaturi mari scazute, precipitatii mai bogate, expunere la vanturi.

2.3.1 Analiza geo-morfo-hidrologica O analiza generala, din punct de vedere geografic, geomorfologic, geologic sau

hidrologic la nivelul intregului oras duce la urmatoarele concluzii: Geografia Din acest punct de vedere zona municipiului Pascani se incadreaza in regiunea

„Podisul Moldovei”, subregiunea „Campia Moldovei”, unitatea „Campia Jijiei inferioare”, subunitatea „Culoarul Bahluiului”.

Altitudinea minima a municipiului se afla la 40,0 – 42,0 m (zona studiata se situeaza intre cotele 239,00 si 243,00).

Geomorfologia Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Pascani se incadreaza astfel: -regiunea: Podisul Sucevei; -subregiunea: Podisul Falticenilor; -unitatea: Podisul Dealul Mare; -subunitatea: Culoarul Siretului

Amplasamentul are stabilitatea generala si locala asigurata in contextul actual si nu

prezinta fenomene care produc alunecari, nu este supus inundatiilor, iar constructiile din zona nu au degradari determinate de instabilitatea terenului.

In baza prevederilor NP 074/2002, aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 1216/29/08/2002 si GT 035/2002 aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 837/06.06.2002 si a STAS 1242/1-89 s-a intocmit un studiu geotehnic, necesar elaborarii proiectului sus mentionat. 2.4. CIRCULATIA

Trama stradala majora a municipiului Pascani este alcatuita din strazile Gradinitei, Stefan cel Mare, Moldovei Dragos Voda, Vatra, Garii. Fluxurile majore care intra in oras pe directia drumului national DN28A – Rg. Frumos – Pascani – Motca sunt preluate de strazile Gradinitei, Stefan cel Mare, Moldovei; pe directia drumului judetean DJ208 – Stolniceni – Pascani – Lespezi de strazile Stefan cel Mare, Dragos Voda, un rol foarte important in dirijarea acestor fluxuri il au si strazile Vatra si Garii.





Circulatia locala majora intre zonele functionale si cele de locuit se desfasoara pe strazi de legatura intre terasa din zona garii – cartierul Unirii si terasa superioara aflata la cca. 40 m diferenta de nivel, unde se afla majoritatea spatiilor comerciale si a dotarilor de interes orasenesc. Datorita configuratiei geografice specifice (situarea orasului pe cele doua terase) circulatia intre cele doua zone se face pe artere ce ocolesc cornisa, lipsa legaturilor rutiere scurte si directe intre cele doua zone afecteaza direct fluenta traficului.

Un alt aspect negativ in desfasurarea circulatiei este ca atat traficul greu de marfuri cat si cel de persoane se desfasoara pe aceleasi trasee ce traverseaza orazul de la E la V pe directia DN28A si de la S la NV pe directia DJ208 ceea ce duce la:

-degradarea permanenta a sistemului rutier, acesta nemaifiind dimensionat pentru trafic greu si pentru actuala intensitate a traficului;

-poluarea aerului si poluarea fonica a zonelor locuite prin care se desfasoara acest trafic greu.

Accesul la amplasament se realizeaza din strada Stefan cel Mare (DJ 208). 2.5. OCUPAREA TERENURILOR 2.5.1 Amplasare, vecinatati.

Suprafata de teren aflata in studiu este de 9.100,00 mp, teren proprietate Neculai Lupu si Iuliana Lupu, conform certificatului de vanzare cumparare anexat documentatiei.

Zona studiata se afla situata in partea de sud a teritoriului administrativ al municipiului Pascani, la o distanta de aproximativ 1.200 m. fata de centrul orasului, ceea ce ii confera o relativ buna accesibilitate in raport cu zonele comerciale.

Suprafata studiata se invecineaza:

• la nord cu teren proprietate Ciopraga Dumitru si Consiliul Local Pascani; • la sud cu teren proprietate Coseraru Aurel; • la vest cu DJ 208 (strada Stefan cel Mare); • la est - Consiliul Local Pascani si Gavril V. Constantin. 2.5.2 Situatie proprietati si cadastru funciar. Conform documentatiei de carte funciara anexate amplasamentul are urmatoarea structura: -lotul 1 in suprafata de 4001mp. (nr. cad. 60574; c.f. 60574) format din parcela 1A teren arabil si faneata cu o suprafata de 2.606,00mp. si parcela 2F teren arabil si faneata cu o suprafata de 1.395,00mp. -lotul 2 in suprafata de 5.100mp. (nr. cad. 60578; c.f. 60578) format din parcela 1A teren arabil cu o suprafata de 4.241,00mp. si parcela 2F teren arabil si faneata cu o suprafata de 859,00mp.

Din alipirea acestora a rezultat formarea unui singur lot, cu o suprafata totala de 9.100,00mp. teren arabil si faneata, conform actelor de proprietate, (9.101 conform masuratorilor cadastrale) situat in extravilanul municipiului Pascani, jud. Iasi, bun imobil avand nr. cadastral 61140, format din parcelele: -1A S=6.847mp. teren arabil si -2F S=2.254mp. teren faneata. Pe amplasament se afla doua constructii provizorii ce urmeaza a fi demolate - C1, cu o suprafata construita la sol de 141,50mp, respectiv C2, cu o suprafata construita la sol de 21,30mp, proprietatea Neculai Lupu si Iuliana Lupu, constructii neinscrise in Cartea Funciara.





In acest spatiu ar fi oportuna dezvoltarea unor functiuni comerciale si de birouri, avand

in vedere amplasarea la un drum circulat, la iesirea din municipiul Pascani spre municipiul Roman, ceea ce ar imbunatati aspectul zonei, prin calitatea finisajelor folosite precum si aducerea unui plus de vitalitate prin calitatea serviciilor. Planul al doilea, retras de la zgomotul strazii, se preteaza functiunii de locuire, prin microclimatul ce se poate crea prin amenajari peisagistice, prin situarea pe o coama de deal cu vedere spre Valea Siretului.

2.5.3 Riscuri naturale, disfunctionalitati.

- grad redus de poluare a aerului si solului datorita traficului de pe strada Stefan cel Mare (DJ 208); - prezenta unor curenti de aer pe directia est-vest, datorita lipsei vegetatiei inalte; - distanta relativ mare fata de dotarile social-culturale (comert, gradinita, scoala, policlinica, etc.) dar si a celor cu frecventa redusa (biserica, spital, liceu, invatamant superior, etc.);

2.6. ECHIPAREA EDILITARA 2.6.1. Alimentarea cu apa potabila.

Orasul Pascani, prin dezvoltarea sa, a necesitat permanent cantitati sporite de apa potabila si industriala.

Orasul este alimentat din: -sursa Timisesti (cu debit variabil, reducere 40% in anii secetosi). Din punct de vedere al starii de uzura a retelelor de distributie, acestea sunt in relativ

buna stare – conductele magistrale, un grad mai avansat de uzura prezentand retelele de serviciu.

Alimentarea cu apa se realizeaza in sistem centralizat, aflat in exploatarea DAC Pascani.

Alimentarea cu apa necesara consumului economic si igienico-sanitar se va asigura din sursa proprie de la o serie de fantani sau puturi forate aflat pe amplasament si din rezervoarele proprii de stocare. 3.6.2. Canalizarea menajera si pluviala

Canalizarea in municipiul Pascani este rezolvata in sistem unitar, asigurandu-se scurgerea in regim gravitational sau prin pompare, cu posibilitati de deversare in raul Siret, dupa epurarea in statia de epurare (treapta mecanica si biologica – 3.000l/s).

In zona studiata, reteaua de canalizare nu este prezenta. Deversarea apei menajere si pluviale se va face intr-un bazin betonat vidanjabil

amplasat in apropierea drumului de acces, bazin ce va fi dimensionat corespunzator functiunilor adapostite de toate constructiile propuse pe amplasament. 3.6.3. Alimentarea cu energie electrica

In prezent in zona studiata, in vecinatatea amplasamentului exista retele de energie electrica:

- retele electrice aeriene, de joasa tensiune; 3.6.4. Telefonie

Imobilele aflate in prezent in vecinatatea zonei nu sunt racordate la reteaua telefonica aeriana ce deserveste aceasta parte a municipiului Pascani.





3.6.5. Alimentarea cu caldura si gaze naturale Alimentarea cu caldura in general in municipiul Pascani se realizeaza centralizat la

locuintele colective si cu centrale termice pe baza de gaze naturale sau sobe pe baza de lemne la locuinte individuale.

Sistemul centralizat de alimentare cu caldura presupune incalzirea agentului secundar in punctele termice de catre agentul primar furnizat de CET. Transferul de caldura este deficitar din cauza schimbatoarelor de caldura depasite fizic si moral, echipamentele au randament scazut de transfer termic, temperatura agentului termic este sub parametrii normali.

Amplasamentul nu este in prezent racordat la sistemul centralizat de incalzire, dar se propune folosirea unui sistem propriu de incalzire, bazat pe centrale proprii alimentate cu gaz sau energie electrica.

In vecinatatea amplasamentului exista retele de distributie gaze naturale pe str. Stefan cel Mare, conducte postate ingropat. 2.7. ANALIZA ELEMENTELOR DE MEDIU (conf. PUG Mun. Pascani -cadru) 2.7.1 Clima

Teritoriul adninistrativ al municipiului Pascani este situat in partea de sud a Podisului Sucevei, ocupand de la vest la est parti din urmatoarele subunitati ale acestuia : Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului si Podisul Dealul Mare.

In municipiul Pascani clima este temperat continentala, temperaturile maxime absolute au atins valori de 16,7°C iarna si 40°C vara, iar temperaturile minime absolute au atins valori de -30°C iarna si -6,3°C vara.

Umiditatea medie multianuala este de 78%. Regimul anual al precipitatiilor este de tip continental, maxima fiind in luna iunie – 784

mm si minima in februarie – 279 mm. Precipitatiile solide pot cadea in medie 134 zile/an, grosimea maxima a stratului de zapada este, in medie de 31 cm in lunile decembrie si ianuarie.

Din analiza vanturilor dominante rezulta ca frecventa anuala cea mai mare o au vanturile din N-V (22,8%), adica cele corespunzatoare orientarii generale ale reliefului. Larga deschidere spre lunca Prutului favorizeaza patrunderea curentilor de aer din E (14,5). Vanturile din N-V au viteze medii lunare intre 4,9 m/s si 6,4 m/s. Vanturile din E au viteze medii lunare care nu depasesc 3,5 m/s. Viteza maxima de 22 m/s poate fi atinsa odata la 20 ani, cea de 40 m/s odata la 50 ani si de 48 m/s odatala 100 ani. Deci viteza vanturilor este un factor de luat in seama la amplasarea si proiectarea constructiilor.

In teritoriul studiat se constata curenti de aer cu viteza redusa de-a lungul vaii pe directia nord-sud, acest fenomen are loc in special datorita lipsei vegetatiei inalte. Prezenta acestor curenti de aer este necesara, mai ales in zonele aglomerate, permitand o „improspatare” continua a aerului din zonele nepopulate spre cele populate mai mult sau mai putin.

Prezenta sglomerarii urbane produce fenomenul complex de „clima urbana” care se materializeazaprin valori diferite ale temperaturii fata de zonele periurbane, temperaturi minime atenuate, viteze mai mici ale vantului si deci o frecventa mai mare a calmului atmosferic.

2.7.2 Aer

Poluarea atmosferei reprezinta unul din factorii majori care afecteaza sanatatea si conditiile de viata ale populatiei, constructiile, vegetatia (pulberi nocive si corozive, precipitatii acide).

Sursele de poluare urbana sunt:





-incalzirea locuintelor, institutiilor, intreprinderilor; -combustibilul folosit la prepararea hranei; -traficul rutier (individual, transportul in comun, transportul greu); -generarea curentului electric (CET-urile); -diverse servicii (spalatorii, vopsitorii auto, distributie gaze naturale si produse

petroliere); -depozitarea si incinerarea deseurilor. Privind global efectele poluarii aerului asupra sanatatii oamenilor, acestea sunt: efecte

cardiovasculare, neuro-comportamentale (CO); modificarea componentei sangelui, efecte asupra sistemului nervos (Pb); afectarea functiei respiratorii, iritarea ochilor, nasului, laringelui, disconfortul cutiei toracice, dureri de cap (ozon); afectarea functiei respiratorii (SO2); morbiditate prin afectiuni toracice pulmonare (H2SO4).

Un alt factor care influenteaza calitatea aerului este vegetatia, respectiv spatiul plantat cu functie de regenerare a calitatii aerului (din vecinatatea locuintelor, aliniamentele stradale, perdelele de protectie, parcurile si gradinile publice, zonele de agrement).

Vegetatia este si ea afectata de poluare. In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice, degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, schimbari in metabolismul proteinelor, lipidelor, apei.

Traficul rutier reprezinta una din sursele majore de poluare ale atmosferei, specifice marilor aglomerari urbane. Autovehiculele evacueaza in atmosfera un complex de poluanti gazosi si solizi: CO, NO, pulberi cu continut de plumb, hidrocarburi din gazele de esapament si alti compusi organici volatili.

Poluantii evacuati de autovehicule contribuie si la formarea poluantilor secundari, la acidifierea mediului, la modificarea conditiilor meteorologice, la cresterea frecventei si persistentei cetei, precum si la formarea smogului fotochimic (nebulozitatii).

Dat ca emisiile din circulatie au loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are loc in proximitatea caii de trafic la nivelul respiratiei umane (Hmax=2,0m). Situatia se agraveaza cand in trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare si autovehicule mici neintretinute corespunzator.

2.7.3. Ape Ape de suprafata

Teritoriul municipiului Pascani se afla in bazinul hidrografic al raului Siret. Alimentarea cu apa a raurilor provine in principal din precipitatii(variatii mari de debite). In bazinul hidrografic al Siretului, inundatiile erau fenomene obisnuite, acest lucru

impunand lucrari de regularizari, indiguiri, aparari de maluri. Pentru apararea impotriva inundatiilor a municipiului Pascani au fost realizate acumulari permanente si nepermanente si amenajarea cursurilor de apa pe o lungime de 40 km.

Apele uzate ce ajung in apele deasuprafata trebuie epurate chimic, mecanic, biologic. Aceasta cerinta este indeplinita nesatisfacator, existand numeroase localitati mici, pe cursul apelor, care nu dispun de statii de epurate sau cu o epurare insuficienta datorata uzurii morale si fizice a instalatiilor. 2.7.4. Sol

Vegetatia naturala: solurile reprezinta substratul pentru dezvoltarea unei vegetatii naturale specifice: padurea si silvostepa. Dezvoltarea economico-sociala a orasului Pascani a condus la inlocuirea vegetatiei naturale. Ca si pasunile naturale, arealele impadurite s-au redus foarte mult, pastrandu-se mai ales pe culmile de deal, pe versantii si crestele cu expozitie nordica si nord-vestica.





Defrisarile au avut drept consecinta modificarea esentiala a peisajului si a folosintei terenului, teritoriul prezentandu-se ca unul sterp, cu usoare „palcuri” de iarbasi buruieni. Defrisarea totala a teritoriului prezinta riscul alunecarilor de teren.

Degradarea calitatii solurilor. Surse de poluare: principalele surse de poluare care contribuie la degradarea solurilor sunt:

-marile platforme industriale; -transportul rutier si feroviar; -gestionarea necorespunzatoare a deseurilor. Teritoriul zonei studiate este afectat de poluare, in special datorita traficului greu pe

strada Moldovei, dar lipsa altor agenti poluanti in zona nu schimba semnificativ calitatea aerului si a solului.

Gestunea deseurilor: principalele tipuri de deseuri rezultate in zona sunt: -deseuri menajere; -deseuri stradale; -deseuri asimilabile cu deseurile menajere rezultate de la unitatile comerciale, unitati

industriale (service auto), alimentatie publica, gospodarie comunala, etc. Depozitarea deseurilor se face pe halda oraseneasca. Colectarea deseurilor de la

asociatiile de locatari si agentii economici se face in containere, fara sortarea prealabila (in general insuficiente ca numar, depozitate si colectate necorespunzator).

Colectarea deseurilor stradale se face de catrre Consiliul Local Municipal Pascani prin organele abilitate, in cea mai mare parte manual. Salubrizarea arterelor principale (maturare si stropire) se face zilnic in perioada verii, iar a celor secundare cel putin o data pe saptamana.

2.7.5. Nivelul fonic: principalele surse de zgomot in teritoriul studiat sunt: traficul rutier la nivelul strazii Moldovei, populatia si ocazional stadionul municipal.

Cercetarile sociologilor au aratat ca efectul zgomotului asupra omului depinde de perioada in care acesta actioneaza : zi (orele 7 - 19), seara (19 - 22), noaptea (22 - 7). Conform literaturii de specialitate, zonele populate ar trebui sa inregistreza un nivel de zgomot <80dB.

Nivelul de poluare sonora de pe teritoriul PUZ este redus.

2.7.6. Analiza geo-morfo-hidrologica la nivelul orasului conduce la urmatoarele concluzii: -din punct de vedere geografic zona municipiului Pascani se incadreaza in partea de

sud a Podisului Sucevei, ocupand de la vest la est parti din urmatoarele subunitati ale acestuia: Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului si Podisul Dealul Mare. Din punct de vedere geo morfologic, teritoriul se desfasoara in principal in lunca si pe terasele raului Siret, dar si pe platouri sculpturale si versanti.

Altitudinea minima a municipiului se afla la 217 in partea de nord-vest, iar cea maxima la 246,5m in zona aerodrom (zona studiata se afla intre 239 - 243).

-din punct de vedere geomorfologic, municipiul Pascani se incadreaza astfel: -regiunea: Podisul Sucevei; -subregiunea: Podisul Falticenilor; -unitatea: Podisul Dealul Mare; -subunitatea: Culoarul Siretului -din punct de vedere geologic zona municipiului Pascani face parte din „Platforma

Moldoveneasca” si este situat pe depozitele cuverturii neogen-cuaternar ale acesteia. Cuvertura aceasta prezinta la parteaa superioara roci sarmatiene si cuaternar.

Hidrogeologia apelor freatice: structura geologica a rocilor cuaternar din zona studiata este determinanta pentru circulatia apelor freatice.





In conditii naturale, zona de aeratie a straturilor acvifere din depozitele aluvial-oluviale de terasa (zona cuprinsa intre suprafata terenului si nivelul piezometric), atinge cele mai mari grosimi in partea inalta a dealurilor. In centrul orasului, acoperit aproape in totalitate co cladiri si asfalt, nivelul hidrostatic este la 5,0 – 6,0 m sub suprafata terenului. Spre marginea teraselor, in sectoarele de emergenta a stratului acvifer adancimea apei subterane se reduce.

Geotehnica: avand in vedere natura terenului din zona de amplasare a viitoarei constructii, s-au efectuat calcule privind verificarea stabilitatii.

Din punct de vedere geotehnic, pe amplasament se semnaleaza atat prezenta formatiunilor de varsta cuaternar, cat si a celor de varsta sarmatian.

2.8. OPTIUNI ALE ADMINISTRATIEI LOCALE SI ALE POPULATIEI

Administratia locala prin Consiliul Local al Municipiului si prin Primaria Municipiului are

in programul de guvernare locala permanenta dezvoltare a localitatii din toate punctele de vedere, principalul obiectiv fiind cresterea nivelului de trai. In acest context se inscrie si extinderea intravilanului cu noi zone de locuinte unifamiliale, concomitent cu rezolvarea necesarului de spatii comerciale dotate corespunzator.

Optiunea populatiei ce locuieste in zona este in general favorabila dezvoltarii urbanistice a zonei prin construirea de locuinte ce se va realiza, si aceasta optiune este motivata de faptul ca se vor moderniza caile de comunicatie (strazi, trotuare), se va imbunatati echiparea edilitara.

Punctul de vedere al proiectantului este favorabil initiativei investitorilor, nu numai din motive de ordin subiectiv, ci mai ales datorita faptului ca se deschide o noua directie de dezvoltare urbanistica in ceea ce priveste dotarile cu caracter privat. 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

Concluziile care rezulta din cele analizate converg spre ideea continuarii dezvoltarii urbanistice a acestei zone, beneficiile fiind nu numai pentru investitor, ci si pentru cei ce locuiesc sau isi desfasoara activitatea in vecinatatea perimetrului studiat: din punct de vedere al echiparii edilitare, al dezvoltarii si modernizarii cailor de comunicatie, al imaginii, etc.

Din studiile de fundamentare elaborate anterior si concomitent cu PUZ actual, se desprind urmatoarele concluzii: -Pe terenul studiat se va putea construi in conformitate cu studiul geotehnic intocmit, pentru asigurarea stabilitatii. -Se vor gasi solutii pentru bransarea la retelele existente in zona si se vor gasi solutii pentru a suplini lipsa celor inexistente. -Se vor pastra distantele de protectie regulamentare fata de retelele edilitare.

Deasemenea au fost constatate si o serie de disfunctionalitati: - grad redus de poluare a aerului si solului datorita traficului de pe strada Stefan cel Mare (DJ 208); - prezenta unor curenti de aer pe directia est-vest, datorita lipsei vegetatiei inalte; - distanta relativ mare fata de dotarile social-culturale (comert, gradinita, scoala, policlinica, etc.) dar si a celor cu frecventa redusa (biserica, spital, liceu, invatamant superior, etc.);





3.2. PREVEDERI ALE PUG 3.2.1. Reglementari urbanistice PUG:

Intrucat terenul propus spre studiu se afla in extravilan si nu exista studii urbanistice, se vor aplica prevederile planului urbanistic zonal, cu regulamentul local de urbanism aferent.

Potentialul de dezvoltare al zonei justifica studiul pentru introducerea in intravilanul extins si amplasarea functiunilor propuse.

3.2.2. Conditii geotehnice si mediu de executie.

Amplasamentul are stabilitate generala si locala asigurata si nu este supus inundatiilor sau viiturilor de apa din precipitatii

Apa subterana este prezenta la adancimi de peste 5,00 m, nivelul ei fiind variabil functie de regimul pluviometric si descarcarile din amonte si nu prezinta agresivitate sulfatica conf. STAS 3343/1-83.

Referitor la conditiile de fundare a constructiilor de recomanda urmatoarele: -fundarea constructiilor se va realiza in stratul de argila prafoasa loessoida, fara o

imbunatatire prealabila a terenului de fundare, cu respectarea normativului P 7/2000. -dimensiunile in plan ale fundatiilor se vor alege astfel incat valorile presiunilor efective

sa nu depaseasca valorile capacitatii portante ale terenului de fundare mentionate in studiul geotehnic.

-evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se va realiza prin burlane racordate la rigolele impermeabile, cu debusee asigurate, de preferinta direct in reteaua de canalizare.

-in jurul cladirii se vor realiza trotuare etanse, cu latimea minima de 0,8 m si cu panta spre exterior de 2% si care vor fi echipate cu rigole impermeabile.

La proiectare si executie se vor respecta prevederile din normativele si STAS-urile in vigoare, in special cele din P100/1-2006, C169-88, NP112-04, P130-99, CR-2006, C56-85, STAS 2745-90, STAS 3300/2-85, STAS 6054-77, precum si Normele de protectie si igiena muncii in constructii aprobate de MLPAT cu Ordinul nr. 9/N/15 martie 1993.

Pe parcursul executiei este necesar a se realiza, pe baza unui contract de asistenta tehnica, monitorizarea geotehnica a executiei in conformitate cu prevederile punctului 2.5. din Ghidul GT035-2002, prin care sa se adapteze, daca este necesar, detaliile de executie in functie de conditiile geotehnice intalnite si ded comportarea lucrarilor in faza de constructie.

Concluzionand, pe amplasamentul studiat se poate amplasa si construi cu regim de inaltime D+P+E, cu structura de rezistenta – zidarie portanta, cadre din beton armat, mixta sauusoara, cu respectarea recomandarilor din studiul geotehnic. 3.3. MODERNIZAREA CIRCULATIEI 3.4.1. Accesibilitatea la amplasament.

Accesul la amplasament se realizeaza pe doua fronturi ci latimi de 7m, din strada

Stefan cel Mare (DJ 208). Strada Stefan cel Mare are carosabilul de cca.6,00m. latime cu imbracaminte asfaltica.

Se impune rezolvarea circulatiei auto si pietonale din interiorul incintei prin utilizarea de latimi de 7m. Incinta va putea fi accesata de unitatile de pompieri, acestia putand interveni la toate constructiile, prin crearea unui inel de circulatie ce inconjoara toata zona construita, inel ce capata pe o portiune regim de sens unic, cu o latime de 3,5m.

Din punct de vedere al accesibilitatii, zona este relativ bine legata de restul orasului.





3.4.2. Organizarea circulatiei in interiorul perimetrului aferent PUZ-ului. S-a urmarit: -folosirea de materiale durabile pentru infrastructura drumurilor, dar si pentru

imbracamintea asfaltica; -trotuarele se vor realiza din pavele, pentru a permite interventia facila la retelele

edilitare, precum si refacerea lor rapida cand este cazul; -asigurarea de accese carosabile directe intre parcela si drumul public; -accesul facil al unitatilor de interventie pe cuprinsul incintei.

3.4. ZONIFICARE FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI

Din analiza efectuata referitoare la posibilitatile de dezvoltare a teritoriului aferent

prezentei documentatii si tinand seama de intentiile investitorului, a rezultat o zonificare care cuprinde o singura Unitate Teritoriala de Referinta.

Bilantul teritorial existent se prezinta astfel:

Zone functionale Suprafata

( mp ) %

din total Constructii existente 162,80 1,79% Terenuri libere de constructii (platforme, spatii verzi) 8.937,20 98,21% TOTAL teritoriu studiat prin PUZ 9.100,00 100% Bilantul teritorial propus:

Zone functionale Suprafata

( mp ) %

din total Constructii propuse 1.721,00 18,91% Suprafata de teren aferenta cailor de circulatie auto, alei, parcaje si aferenta cailor de circulatie pietonala

3.226,70

35,46%

Spatii plantate amenajate 3.194,00 35,10% Suprafata trotuare, platforme accese, teren tenis 958,30 10,53% TOTAL teritoriu studiat prin PUZ 9.100,00 100%

Suprafata de 9.100,00 mp este suprafata totala studiata prin PUZ. Aceasta este in proprietatea privata a beneficiarului, respectiv Neculai Lupu, conform certificatului de vanzare cumparare. Detinerea unor suprafete mari de teren de catre un singur beneficiar este in favoarea dezvoltarii zonei, pentru crearea unui ansamblu urbanistic unitar din punct de vedere functional si plastic.

Regimul de inaltime va putea varia in conformitate cu studiul volumetric al zonelor si va fi cuprins intre 4,50 si 15,00m.

Valoarea procentului de ocupare a terenului – P.O.T. va fi de maxim 30%. Valoarea coeficientului de utilizare teren - C.U.T. va fi maxim 0.50.





• Regim de aliniere - aliniere posterioara – intre 6,30m si 67,00m. - aliniere laterala – min. 3,00m. in zona locuintelor, min. 6,00m. in zona de productie; - alinierea principala se propune la o distanta cuprinsa intre 6,10m. si 15,70 m. fata

limitele de proprietate, respectiv 14,10m. si 24,00m. din axul strazii Stefan cel Mare; - in cazul nerespectarii distantei minime fata de cladiri conform P118, se vor stabili

masuri compensatorii in faza ulterioara studiului prezent. 3.5. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

• CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA Terenul studiat dispune de o echipare edilitara incompleta - numai retea de energie

electrica - apa, canalizarea, gazele naturale, telefonia, cablu internet si tv. fiind prezente si functionale in relativa apropiere, racordurile necesitand eforturi si investitii destul de mari. Avand in vedere aceasta, beneficiarul isi propune rezolvarea acestor neajunsuri apeland la surse independente, cum ar fi: fantana cu hidrofor, ministatie de epurare.

Descrierea solutiei de realizare a retelelor edilitare : apa-canal, energie electrica si gaze naturale. 3.6.1. Alimentare cu apa si canalizare 3.5.1.1. Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa necesara consumului economic si igienico-sanitar se va asigura din sursa proprie de la o serie de fantani sau puturi forate aflat pe amplasament si din rezervoarele proprii de stocare. 3.5.1.2. Canalizare ape uzate

In zona studiata, reteaua de canalizare nu este prezenta. Deversarea apei menajere si pluviale se va face intr-un bazin betonat vidanjabil

amplasat in apropierea drumului de acces, bazin ce va fi dimensionat corespunzator functiunilor adapostite de toate constructiile propuse pe amplasament. • CONCLUZII

Solutiile definitive privind alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate vor fi stabilite in cadrul fazelor ulterioare de proiectare ( Pth ,DTAC, DE), in baza avizelor de la detinatorii de utilitati si de la institutiile specializate ale statului : Regia locala apa-canal, Regia Apelor Romane, Agentia de Protectie a Mediului.

3.6.2. Alimentarea cu caldura a imobilelor

Amplasamentul nu este in prezent racordat la sistemul centralizat de incalzire, dar se propune folosirea unui sistem propriu de incalzire, bazat pe centrale proprii alimentate cu gaz sau energie electrica.

In vecinatatea amplasamentului exista retele de distributie gaze naturale pe str. Stefan cel Mare, conducte postate ingropat.





• CONCLUZII Elementele constructive ale anvelopantei cladirilor se recomanda a fi realizate cu

termosistem, tamplarie, etc, cu o conductivitate termica cel putin echivalenta cu cele indicate in normele de eficienta energetica actualizate.

Folosirea robinetelor termostatice de radiator sau a sondelor de ambianta interior/exterior, permite incalzirea diferentiata a camerelor in functie de nevoile de moment, constituind impreuna cu cazanul un mijloc important de reducere a consumului de combustibil. 3.6.3. Alimentarea cu energie electrica.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din cadrul obiectivului se va face prin bransarea la reteaua electrica existenta. 3.6.4. Instalatii de telecomunicatii

Datorita existentei fibrei optice in zona, beneficiarul va opta pentru serviciile de telefonie la care se va conecta. Modul de conectare va fi stabilit de catre furnizorul de servicii ales. CONCLUZII

Stabilirea solutiei de racordare la reteaua de joasa tensiune si medie tensiune, se va face in conformitate cu proiectul de specialitate, ce va fi intocmit de SC E-ON - ELECTRICA, la comanda investitorului.

Stabilirea solutiei de racordare la retelele telefonice existente se va face in conformitate cu proiectul de specialitate , ce va fi intocmit la comanda investitorilor. 3.6.5. Protectie civila

Constructiiile propuse nu sunt prevazute cu demisol, astfel incat nu exista obligativitatea amenajarii unui adapost de protectie civila. 3.6. PROTECTIA MEDIULUI

Toate functiunile din zona studiata vor avea caracter nepoluant, luandu-se toate masurile pentru eliminarea poluarii de tip apa – aer – sol. Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiul geotehnic si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale.

Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare – santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fara sa afecteze proprietatile invecinate.

Deasemenea drumurile vor avea imbracaminti si profiluri transversale corespunzatoare pentru o buna utilizare si pentru o buna scurgere a apelor meteorice. Deseurile menajere vor fi colectate pe sortimente, pe platforme betonate, in recipiente speciale (containere etanse) si preluate de catre o firma autorizata si duse la depozitul mun. Pascani, in baza unui contract incheiat cu firma de salubrizare.

Calitatea aerului. Noxele rezultate din incalzirea spatiilor si prepararea apei calde vor fi evacuate in

atmosfera prin instalatii de dispersie, cosuri de fum aferente centralei termice.





Noxele rezultate din traficul auto din incinta sunt surse incontrolabile. Gazele de esapament evacuate in atmosfera constituie o sursa de poluare ce se incadreaza in fondul rutier.

Instalatiile de incalzire si dispersie vor fi exploatate corect. Mentinerea calitatii mediului intre limite acceptabile, cu tendinta de aducere la parametrii naturali, constituie o linie strategica esentiala a unui program de management al mediului (reconstructie ecologica, asigurarea dezvoltarii sale durabile). De aceea, orientarea strategiei de management al mediului trebuie sa se faca catre:

- eliminarea tuturor surselor de poluare existente si viitoare; - eliminarea emisiilor necontrolate; - reducerea etapizata a emisiilor, in corelare cu progresul stiintific si tehnic in

domeniu, in functie de disponibilitatile financiare existente (studii cost-eficienta) - elaborarea si aplicarea unui sistem legislativ pentru protectia calitatii aerului, la nivel

national si local; - implementarea unui sistem de monitoring al calitatii mediului. Pentru imbunatatirea microclimatului zonei se propune completarea spatiilor plantate.

• APE Ape de suprafata

Se propune sistematizarea verticala a terenului astfel incat apele meteorice sa se evacueze rapid.

Apele subterane In cazul prevederii de subsoluri sunt necesare masuri de hidroizolare a acestora, cu

costuri suplimentare. • AER Daca vor fi emisii de agenti poluati in aer de la activitatile ce se vor defasura in cladirile propuse, acestea vor fi prevazute cu instalatii de depoluare. • SOL

Masuri de reducere a degradarii solului Se are in vedere: - Modernizarea gestiunii deseurilor - dotarea cu numarul de recipienti necesari,

concomitent cu selectarea acestora la producator ca si ridicarea lor ritmica; - Rezolvarea corecta a imprejmuirilor si a decupeurilor arborilor astfel incat sa se

evite scurgerea pamantului pe trotuare si pe carosabil. • NIVELUL FONIC

Obiectivul va functiona in perimetrul proprietatii personale fara a fi afectate constructiile existente.

Activitatea obiectivului nu va afecta domeniul public. In zona nu exista arii protejate.

3.7. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

Suprafata de teren aflata in studiu este de 9.100,00 mp, teren proprietate Neculai Lupu conform certificatului de vanzare cumparare. In zona se mai intalnesc urmatoarele tipuri de proprietati: • la nord - teren proprietate Ciopraga Dumitru si Consiliul Local Pascani; • la sud - teren proprietate Coseraru Aurel;





• la vest - DJ 208 (strada Stefan cel Mare); • la est - Consiliul Local Pascani si Gavril V. Constantin.

Nu se intalnesc cazuri de ocupare abuziva a terenurilor apartinand domeniului public de catre persoane fizice sau juridice.

4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

In vederea realizarii investitiei este necesara demararea proiectului pentru obiectivul propus.

Avindu-se in vedere pozitia amplasamentului, se impun o serie de masuri pentru obtinerea unei zone funtionale unitare si bine structurate prin:

- Tratarea cu cea mai mare atentie si rezolvarea corecta a circulatiei auto si pietonale in zona;

- Tratari urbane de asemenea maniera incit sa se puna in valoare perspectivele favorabile catre zona studiata;

- Rezolvarea unitara a intregii zone studiata si articularea corecta la zonele inconjuratoare;

- Analizarea atenta si conformarea la cote inalte calitative a spatiilor create, atit a celor publice cit si a celor private;

- Abordarea atenta a zonelor verzi, a zonelor plantate, cit si a elementelor de mobilier urban care vor contribui la realizarea unei zone cu un caracter bine individualizat;

- Tratarea unitara a ansamblului din punct de vedere functional si plastic; - Folosirea de materiale de buna calitate, cu texturi si culori armonios studiate, in

vederea integrarii in dominanta arhitecturala a zonei.

Documentatiile care vor fi intocmite in paza prezentului studiu, precum si conditiile prevazute in acesta, respecta prevederile urmatoarelor acte normative, precum si modificarile si completarile ulterioare ale acestora:

- Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. - H.G. 267/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii 184/2001. - Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si

completarile ulterioare. - Hotararea nr. 525/ 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism , cu

modificarile si completarile ulterioare. - Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu

modificarile si completarile ulterioare. - Legea nr. 213/ 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. - Legea nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor. - Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN): · Sectiunea I- Cai de comunicatie: Legea nr. 71/ 1996 ( actualizare Proiect lege / 2004).

· Sectiunea II- Apa: Legea nr.171/ 1997. · Sectiunea III- Zone protejate: Legea nr.5/ 2000. · Sectiunea IV- Reteaua de localitati: Legea nr. 351/ 2001. · Sectiunea V- Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001. Hotararea nr. 1 519/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea





dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului Urbanistilor din Romania.

- ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism”

- ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic zonal”

Orice modificare a PUZ - ului se face numai in cazuri bine justificate, prin

reactualizarea sa si numai prin avizarea noii teme de proiectare si a sa in Consiliul Local Pascani si Consiliul Judetean Iasi, cu acordul proiectantului initial.

Intocmit,

arh. Dorian Parincu





VOLUMUL II

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ CAPITOLUL I - DISPOZITII GENERALE 1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Regulamentul local de urbanism aferent PUZ reprezinta documentatia de baza in aplicarea prevederilur din PUZ, avand caracter de reglementare si care cuprinde prevederi referitore la modul de utilizare a terenurilor, de realizare si utilizare a constructiilor de pe amplasamentele studiate.

Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la autorizarea executarii constructiilor de pe intreaga suprafata de teren ce face obiectul PUZ.

O data aprobat, impreuna cu PUZ, Regulamentul Local de Urbanism constituie un act de autoritate al administratiei publice locale. 3. BAZA LEGALA A ELABORARII

Prezentul regulament a fost elaborat in baza: -Constitutia Romaniei; -Codul civil; -Legea nr. 50/1991, republicata, completata si modificata cu Legea 453/2001 privind

autorizarea executarii constructiilor si unele masuri si completari ulterioare. -Ghid elaborare PUZ 010/2000; -Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996; -Ghidul de aplicare al RLU, aprobat prin ordin MLPAT nr. 21/N/10.04.2000 GM

007/2000; -Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului; -Legea nr. 18/1991 (republicata) privind fondul funciar; -Legea nr. 215/2000 privind administratia publica locala; -Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; -Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara; -Legea nr. 422/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national; -Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului; -Legea nr. 82/1993 privind construirea R.B.D.D. cu modificarile si completarile

ulterioare; -Legea nr. 84/1996 privind imbunatatirile funciare; -Legea nr. 126/1996 –Codul silvic; -Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. –sect. I-a –cai de comunicatie; -Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. –sect. I-a –apa; -Legea nr. 106/1996 privind protectia civila; -Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei nr. 43/1997 privind regimul juridic al

drumurilor; -Legea apelor nr. 107/1996.





3. DOMENIUL DE APLICARE Elementele de Regulament Local de Urbanism ale Planului Urbanistic Zonal, se refera exclusiv la terenul situat in extravilanul municipiului Pascani, jud. Iasi, ce se constitue ca PUZ –„CONSTRUIRE SPATII COMERCIALE DE PRODUCTIE, SERVICII, BIROURI, LOCUINTA PARTER CU MANSARDA, IMPREJMUIRE, BRANSAMENTE SI RACORDURI. – beneficiar: Neculai Lupu si se aplica unitatii teritoriale de referinta delimitate pe planul de reglementari ce face parte integranta din prezentul regulament si care are urmatoarele limite si vecini: • la nord cu teren proprietate Ciopraga Dumitru si Consiliul Local Pascani; • la sud cu teren proprietate Coseraru Aurel; • la vest cu DJ 208 (strada Stefan cel Mare); • la est - Consiliul Local Pascani si Gavril V. Constantin.

Avizele si racordurile stipulate in certificatul de urbanism sunt cele impuse de

legislatie. Daca prin RLU se mai considera necesare alte avize, ele se vor prezenta la D.T.A.C. CAPITOLUL II - REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT.

Autorizarea executarii constructiilor si amenjarilor pe terenul studiat este permisa pentru functiunile si in conditiile stabilite de lege si de prezentul Regulament.

Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege.

Utilizarea functionala a terenurilor s-a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de Reglementari – Zonificare functionala.

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol - plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica, etc. - depreciaza valoarea peisajului, este interzisa. REGULI PENTRU ASIGURAREA PROTECTIEI SANITARE A ZONEI:

Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului:

• Indepartarea apelor uzate – menajere si industriale se va face prin reteaua de canalizare a apelor uzate.

• Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane, etc…) sau in bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.

• Deseurile menajere vor fi colectate pe sortimente, pe platforme betonate, in recipiente speciale (containere etanse) si preluate de catre o firma autorizata, in baza unui contract incheiat cu firma locala de salubrizare.

• Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, ca si cele pentru depozitarea reziduurilor industriale, se amplaseaza pe terenuri avizate de





organele teritoriale de specialitate, in nici un caz pe malul apelor, la distanta de zonale de locuit, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536 / 23 06.1997.

Amplasamentul se va proteja cu plantatii de spatii verzi in procent de min.30%. SALUBRITATE – GENERALITATI

Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic, cit si in scopul apararii interesului

public se pune tot mai accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate. Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de

suplimentare a celor existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente, eventual cu sortare prealabila.

Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau gospodarie individuala prin pubele moderne, cu rotile sau cu saci din material plastic.

Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala prevazuta in documentatiile urbanistice.

La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere normele si actele normative in vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale localitatii nu vor afecta cadrul – urbanistic, functional si compozitional.

Se vor evita de asemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele reziduale, zonele verzi plantate, protejate in albiile apelor, etc… In caz contrar se vor lua masurile necesare, faptele in cauza fiind sanctionate drastic conform legilor in vigoare.

Interventiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare cu orele prin utilaje specializate. De asemenea, activitatile de salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme de sanatate, poluarea mediului sau sa degradeze imaginea civilizata.

Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu-i-se imbunatatiri prin adoptarea solutiilor rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta tarilor avansate.

5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA INTERESULUI PUBLIC

Toate constructiile ce se vor autoriza in zona vor respecta prevederile legii 10 privind

siguranta constructiilor, precum si H.C.L.M. 97/1998 privind conditiile de folosire a terenului. La proiectarea si amplasarea constructiilor se va tine cont de prevederile studiului

geotehnic efectuat pe amplasament. La proiectarea constructiilor se va avea in vedere asigurarea de cai de

acces/evacuare de pe amplasament astfel incat sa fie respectate normele P.S.I. si de siguranta in exploatare.

La aparitia unei surse de apa subterana, aceasta va fi drenata, colectata si idreptata spre sistemul de colectare existent in zona. 6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII

La amplasarea constructiilor se va tine seama de: -evitarea vecinatatii unor surse producatoare de noxe, zgomote puternice si vibratii; -orientare si insorire; -vederi si perspective catre elementele naturale de interes.





AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR FATA DE ALINIAMENT Aliniamentele sunt prevazute in plansa U2 „ Plan de reglementari urbanistice” -cu linia

intrerupta rosie - aliniamentul stradal; linia intrerupta galbena –aliniamentul lateral si posterior, cu urmatoarele caracteristici:

- aliniere posterioara – intre 6,30m si 67,00m. - aliniere laterala – min. 3,00m. in zona locuintelor, min. 6,00m. in zona de productie; - alinierea principala se propune la o distanta cuprinsa intre 6,10m. si 15,70 m. fata

limitele de proprietate, respectiv 14,10m. si 24,00m. din axul strazii Stefan cel Mare; Cladirile nu se pot retrage de la aliniamentul propus prin PUZ, dar pot avea retrageri

locale, console, etc, functie de studiul volumetric. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie contra incendiului si de alte

norme tehnice specifice.

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE ACEEASI PARCELA. DISTANTE MINIME OBLIGATORII

Distantele intre cladirile nealaturate pe aceeasi parcela trebuie sa fie suficiente pentru

a permite intretinerea acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel incit sa nu rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea naturala, insorire, salubritate, securitate in caz de seism.

Distantele minime acceptate sint egale cu jumatate din inaltime la cornisa a cladirii celei mai inalte ( H / 2 ) dar nu mai putin de 3 m.

In cazul zonelor de productie si in incintele unitatilor productive izolate, distanta minima intre diferitele corpuri de cladiri va fi de H / 2 dar nu mai putin de 4 m.

7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai

daca: • exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute,

conform destinatiei constructiei si cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor ( vezi art. 25 din R.G.U. )

• se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei ( vezi art. 26 din R.G.U. )

Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr. 37 / 1975 si Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influenta – C 242 / 1993.

Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile urbanistice P.U.G. si P.U.Z.

8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA.

Toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare existente. Nu se admite pozarea aeriana a retelelor de gaze naturale, de termoficare sau

electrice. Se va acorda o atentie speciala problemelor de impact vizual ridicate de transportul energiei.





Se vor asigura masuri speciale pentru epurarea si asigurarea evacuarii apelor meteorice din zonele destinate circulatiei autovehiculelor si din spatiile de circulatie a pietonilor, spre canalizarea pluviala existenta sau proiectata, precum si de pe suprafetele de teren neconstruite -prin rigole – si se va interzice prezenta surselor de apa din exterior (cu exceptia hidrantilor pentru incendiu sau pentru udarea spatiilor verzi) in scopul evitarii patrunderii eventualelor pierderi de apa in sol.

Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe, inaccesibile publicului larg si numai in nise.

Sistematizarea verticala a terenului se va realiza in asa fel incat scurgerea apelor meteorice de pe acoperis si de pe terenul amenajat sa se faca fara sa afecteze proprietatile invecinate.

8. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI

Parcarea autotorismelor se va realiza pe teritoriul prevazut in incinta astfel: - s-au

prevazut 26 de locuri de parcare exterioare, in spatiul amenajat si marcat in acest scop. Se interzice parcarea in afara incintei astfel incat acest lucru sa duca la blocarea sau

stanjenirea circulatie auto sau pietonale. Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus. In masura posibilitatilor, amenajarile spatiilor verzi se vor realiza pe baza unor studii si

proiecte de arhitectura peisagera. Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea

microclimatului si pentru protectia constructiilor. Inaltimea la atic a cladirii va fi cea prevazuta in planul de reglementari urbanistice: min.

4,5 m si max. 15 m. Aspectul exterior al cladirilor. -Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va

raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii si va fi subordonat cerintelor si prestigiului investitorului si zonei.

-Volumele vor fi simple si se vor armoniza cu vecinatatile cu acelasi caracter. -Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la aceslasi nivel cu fatada

principala. -Se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, pastise, imitatii de materiale

sau utilizarea improprie a materialelor.

CAPITOLUL III - ZONIFICARE FUNCTIONALA Teritoriul studiat ce face obiectul PUZ-ului are o suprafata de 9.100,00mp. Din analiza efectuata referitoare la posibilitatile de dezvoltare a teritoriului aferent

prezentei documentatii si tinand seama de intentiile investitorului, a rezultat o zonificare care cuprinde o singura Unitate Teritoriala de Referinta, care este o suprafata omogena functional si morfologic si pentru care se pot stabili aceleasi conditii de construbilitate.

Reglementarile zonei se pot studia in plansa aferenta Regulamentului Urbanistic -U2. Pe baza acestui regulament se vor elibera autorizatii de construire.





CAPITOLUL IV – PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE

SECTIUNEA I - UTILIZARE FUNCTIONALA

ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE: 1.1 In zona PUZ – ului se permit urmatoarele functiuni: -Spatii comerciale, spatii de productie si servicii, birouri, locuinta de serviciu, teren de

tenis, parcari, platforme, trotuare, zone pentru echipare tehnico-edilitara, spatii verzi, conform prezentului PUZ, utilitati pentru functiunile mai sus mentionate.

ARTICOLUL 2 - UTILIZARI PERMISE CU CONDITII:

- nu este cazul

ARTICOLUL 3 - INTERDICTII DE UTILIZARE: Utilizari interzise: a. functiuni cu activitati poluante de orice natura, unitati producatoare de riscuri; b. alte functiuni, in afara celor permise; c. constructii fara respectarea avizului geotehnic si fara executarea platformei

generale.

ARTICOLUL 4 - INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIRE - nu este cazul

ARTICOLUL 5 - INTERDICTII PERMANENTE DE CONSTRUIRE: - nu este cazul

SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR

ARTICOLUL 6 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)

6.1 Parcela este accesibila dintr-un drum public –Str. Stefan cel Mare (DJ 208)

prevazuta cu un carosabil cu latimea minima de 6,00m.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIERE 7.1 Aliniamentele sunt prevazute in plansa U2 „ Plan de reglementari urbanistice” -cu

linia intrerupta rosie –aliniamentul stradal; linia intrerupta galbena –aliniamentul lateral si posterior, cu urmatoarele caracteristici:

- 7.2 Aliniere posterioara – intre 6,30m si 67,00m ; aliniere aliniere laterala – min. 3,00m. in zona locuintelor, min. 6,00m. in zona de productie; alinierea principala se propune la o distanta cuprinsa intre 6,10m. si 15,70 m. fata limitele de proprietate, respectiv 14,10m. si 24,00m. din axul strazii Stefan cel Mare; 7.3 Cladirile se pot retrage de la aliniamentul propus prin PUZ, si pot avea retrageri

locale, console, etc, functie de studiul volumetric.





7.4 In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie contra incendiului si de alte norme tehnice specifice.

ARTICOLUL 8 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE POSTERIOARE ALE PARCELELOR 8.1. Regimul de aliniere posterior al cladirilor a fost stabilit la min. 6,30m. fata de

limita parcelei. 8.2 Regimul de aliniere lateral al cladirilor: - dreapta - min. 4,0m fata de limita parcelei - stanga - min. 3,0m fata de limita parcelei 8.3. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendiu si

alte norme tehnice specifice.

ARTICOLUL 9 - CIRCULATII SI ACCESE 9.1. Accesul mijloacelor de stingere a incendiilor se va face prin strada Stefan cel

Mare. Pe amplasament se vor practica doua accese, fiecare cu o latime de 7m.

9.2 Se va solicita de catre administratia locala, in cadrul documentatiilor de eliberare a autorizatiei de constructie planul de sistematizare verticala a intregii zone, urmarindu - se in mod special :

• asigurarii unor inaltimi de trepte exterioare de maxim 15 cm; • asigurarii pantelor de scurgere a apelor pluviale de pe platformele cu circulatii

pietonale sau carosabile si canalizarea acestora; • terasarea terenului (platforme, ziduri de sprijin, etc.), pentru asigurarea colectarii si

canalizarii apelor pluviale (rigole, canalizari, etc.); • interzicerea dirijarii apelor pluviale catre parcele invecinate; • realizarea in mod judicios a platfomelor carosabile si a parcajelor auto.

ARTICOLUL 10 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

10.1. Stationarea vehiculelor se va face in interiorul parcelei. 10.2. Stationarea autovehicolelor atat in timpul lucrarilor de constructii si instalatii

cat si in timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice.

ARTICOLUL 11 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR 11.1. Inaltimea la streasina sau atic a cladirii va fi cea prevazuta prin planul de

regulament: • Minim 4,5m. la streasina si maxim 15,0m. la coama.

ARTICOLUL 12 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

12.1 Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va

raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene si va fi subordonat cerintelor si prestigiului investitorilor si zonei.





12.2 Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu vecinatatile cu acelasi caracter.

12.3 Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la aceslasi nivel cu fatada principala.

12.3 Se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, pastise, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor.

ARTICOLUL 13 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

13.1. Toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare existente. 13.2 Nu se admite pozarea aeriana a retelelor de gaze naturale, de termoficare sau

electrice. Se va acorda o atentie speciala problemelor de impact vizual ridicate de transportul energiei.

13.3 Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe, inaccesibile publicului larg si numai in nise.

13.4 Se va asigura in mod special evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele de teren neconstruit prin rigole spre canalizare.

13.5. Apele uzate menajere, colectate de la dotarile sanitare aferente fiecarei cladiri, vor fi preluate de un colector ce se va executa prin extinderea colectorului public existent.

13.6. Sistematizarea verticala a terenului se va realiza in asa fel incat scurgerea apelor meteorice de pe acoperis si de pe terenul amenajat sa se faca fara sa afecteze proprietatile invecinate.

13.7 Se vor asigura masuri speciale pentru asigurarea evacuarii apelor meteorice din zonele destinate circulatiei autovehiculelor si din spatiile de circulatie a pietonilor, spre canalizarea pluviala existenta sau proiectata.

13.8. Se va asigura epurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin de pe platforme, circulatii, parcaje.

13.9. Se va interzice prezenta surselor de apa din exterior (cu exceptia hidrantilor pentru incendiu sau pentru udarea spatiilor verzi) in scopul evitarii patrunderii eventualelor pierderi de apa in sol.

ARTICOLUL 14 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

14.1 Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus. 14.2 Spatiile exterioare, exclusiv cele pentru circulatia pietonala, se vor amenaja ca

spatii verzi pe cat posibil in baza unor studii de amenajare peisagistica, indiferent de suprafata acestuia.

14.3 Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor.

ARTICOLUL 15 – IMPREJMUIRI

15.1 Imprejmuirile spre strada vor fi transparente la maxim 1,50 m din care un soclu

de 0,4 m; 15.2 Imprejmuirile laterale vor fi opace de maxim 2 m inaltime; 15.2 Imprejmuirile pot fi dublate de gard viu. 15.3 Nu se admite utilizarea sub nici o forma a sarmei ghimpate sau a imprejmuirilor

din zidarie.





SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 16 - PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A

TERENULUI (POT) 16.1 Procentul de Ocupare a Terenului va fi: • Maxim 30% pentru constructiile noi.

ARTICOLUL 17 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

17.1 Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi : • Maxim 0,50 mp.ADC/mp. teren, in cazul constructiilor noi. 17.2 Se va admite de catre administratia locala, constructia de imobile noi , cu

depasirea CUT-ului numai in cazuri justificate prin intocmirea de Planuri Urbanistice ce se vor aviza in Consiliul Local Pascani si Consiliul Judetean Iasi.

ARTICOLUL 18 - MODIFICARI ALE PUZ

18.1. Orice modificare a PUZ - ului se face numai in cazuri bine justificate, prin

reactualizarea sa si numai prin avizarea noii teme de proiectare si a sa in Consiliul Local Pascani si Consiliul Judetean Iasi, cu acordul proiectantului initial.

SECTIUNEA IV

ARTICOLUL 19 - RECOMANDARI SPECIALE PENTRU DETINATORII DE

TERENURI SAU IMOBILE IN ZONA PUZ - ULUI. 19.1 Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice pentru toate lucrarile de

constructii.

Intocmit, arh. Dorian Parincu



Memoriu modificat Lupu Neculai - Primaria Pascani Lupu Neculai.pdf · specialisti germani si...

Documents

Transcript of Memoriu modificat Lupu Neculai - Primaria Pascani Lupu Neculai.pdf · specialisti germani si...