Mediu şi dezvoltare durabilă - primariapitesti.ro · Poluarea de fond la nivel urban este...
Transcript of Mediu şi dezvoltare durabilă - primariapitesti.ro · Poluarea de fond la nivel urban este...
Capitolul VI
Mediu şi dezvoltare durabilă
1. Aspecte generale privind mediul în
municipiul Piteşti şi zonele limitrofe
2. Identificarea şi clasificarea
problemelor/aspectelor de mediu
3. AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia
ecologică a zonelor degradate
4. Probleme prioritare de mediu la nivelul
municipiului Piteşti şi al zonei limitrofe
5. Descrierea, analizarea şi evaluarea
problemelor de mediu
6. AcŃiuni strategice pentru protecŃia
mediului în municipiul Piteşti
şi zonele limitrofe
253
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND MEDIUL ÎN MUNICIPIUL PITEŞTI ŞI ZONELE LIMITROFE
Strategia în domeniul protecŃiei mediului presupune identificarea
problemelor de mediu care trebuie soluŃionate la nivelul municipiului Piteşti
şi al localităŃilor învecinate.
În abordarea strategiei s-a pornit de la analiza Planului Local de
AcŃiune pentru Mediu (PLAM) care a fost reactualizat în anul 2006.
Elaborarea sa s-a bazat pe consultarea tuturor instituŃiilor care gestionează
probleme de mediu, precum şi prin consultarea comunităŃilor locale în
legătură cu cele mai importante aspecte legate de protecŃia mediului.
Identificarea problemelor de mediu care trebuie soluŃionate s-a făcut în
cadrul PLAM pe baza următoarelor criterii:
• au fost alese problemele cu impactul cel mai ridicat, respectiv
cele care afectează un număr mare de persoane;
• sunt probleme centrale, care influenŃează şi alte probleme;
• sunt cele mai urgente, putând cauza probleme suplimentare dacă
nu sunt rezolvate.
În acelaşi timp, strategia vizând protecŃia mediului trebuie să valorifice
punctele forte şi să depăşească principalele puncte slabe ale comunităŃilor, să
valorifice în mod avantajos toate oportunităŃile şi să rezolve principalele obstacole.
Strategia privind rezolvarea problemelor de mediu identifică activităŃile
prioritare în domeniul protecŃiei mediului la nivel local şi implică parteneriate
între instituŃiile descentralizate, reprezentanŃii autorităŃilor locale, agenŃii
economici, organizaŃiile nonguvernamentale şi cetăŃenii al căror nivel de viaŃă
şi stare de sănătate depind de un mediu cât mai puŃin poluat.
De aceea, strategia are rolul, pe de o parte, de a propune întărirea
capacităŃii instituŃionale în coordonarea şi realizarea programelor de mediu,
dar şi realizarea conştientizării publicului faŃă de problemele de mediu şi de
implicare în rezolvarea unora dintre acestea.
254
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
2. IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA
PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU
În spiritul Planului Local de AcŃiune pentru Mediu, ne-am propus ca şi
prezenta strategie să Ńină cont, la identificarea aspectelor de mediu din judeŃ,
atât de categoriile de probleme referitoare la factorii de mediu sau
compartimente de mediu, cât şi de problemele care se referă la diferite
domenii de activitate.
Categoriile de probleme specifice compartimentelor de mediu au fost
grupate astfel:
• calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei
potabile;
• poluarea apei de suprafaŃă (râuri, lacuri) şi a apei subterane;
• evacuarea apelor uzate menajere şi industriale;
• poluarea atmosferei;
• poluarea fonică;
• poluarea solului;
• poluarea radioactivă;
• degradarea mediului natural şi construit, precum şi problematica
ariilor protejate;
• pericole generate de catastrofe sau fenomene naturale şi
antropice (poluări accidentale);
• starea de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea mediului.
Categoriile de probleme (aspecte) de mediu specifice diferitelor domenii de
activitate se pot grupa astfel:
• aspecte legate de urbanizarea mediului;
255
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
• probleme legate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;
• aspecte privind educaŃia ecologică;
• probleme generate de transportul rutier sau feroviar;
• aspecte privind capacitatea profesională a instituŃiilor cu
responsabilităŃi în protecŃia mediului pentru rezolvarea problemelor;
• aspecte legislative, inclusiv aspecte privind hotărârile consiliilor
locale;
• aspecte legate de extracŃia, transportul şi procesarea petrolului şi
distribuŃia produselor petroliere;
• aspecte de mediu generate de activităŃile agricole;
• probleme de mediu care pot apărea ca urmare a implementării
planurilor de dezvoltare economică şi socială.
Toate aspectele semnalate, în funcŃie de priorităŃi, au fost integrate într-un
plan de acŃiune pe termen mediu.
Arii protejate de interes local
Dintre zonele propuse spre ocrotire în judeŃul Argeş, de interes pentru
municipiul Piteşti şi zona limitrofă, sunt următoarele:
Tabelul nr. 6.1
Arii protejate de interes local propuse de Consiliul JudeŃean Argeş
Nr. crt.
Denumirea ariei protejate propuse
SuprafaŃa Tipul documentaŃiei Mod de declarare
Categoria conform legii nr.462/2001 art.8
1. Lacul Bascov
162 ha DocumentaŃie depusă la Academia Română în anul 2002
Arie de protecŃie specifică avifaunistică
2. Parcul Florica
2,5 ha DocumentaŃie depusă la Academia Română în anul 2002, inclusiv studiul ştiinŃific
RezervaŃie naturală care conŃine şi monumente ale naturii
256
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Aceste arii se vor adăuga celor deja existente în municipiu şi împrejurimi:
Pădurea Trivale (o suprafaŃă de 478,8 ha), Lacul Bascov (162 ha) etc.
Aprovizionarea cu apă
În anul 2005, prelevările de apă pe surse în bazinele hidrografice ale
judeŃului Argeş au fost cele cuprinse în tabelul nr. 6.2.
Tabelul nr. 6.2
Volumele de apă prelevate pe bazine hidrografice în anul 2005
Bazinul hidrografic Sursa Volume programate mii m.c.
Volume prelevate mii m.c.
SuprafaŃă 87.192 74.815
Subteran 10.267 7.510
Argeş Total bazin 97.459 82.325
Vedea Subteran 1.827 987
Total judeŃ 99.286 83.312
Monitorizarea calităŃii atmosferei în judeŃul Argeş
şi municipiul Piteşti
În judeŃul Argeş există o reŃea de monitorizare a calităŃii aerului
formată din 12 staŃii fixe clasificate. De asemenea, se fac determinări gaz-
cromatografice pe probe de 30 de minute, pentru indicatorii din grupa BTX
(benzen, toluen, xilen) şi din grupa PAH (hidrocarburi aromatice policiclice).
Poluarea de fond
Determinarea poluării de fond se realizează la nivel regional, nivel
periurban şi nivel urban. Poluarea de fond reprezentativă la scară regională
este monitorizată în cadrul unei staŃii amplasate la StaŃia Meteorologică
257
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Fundata, situată la 1000 m altitudine în N-V-ul judeŃului, unde se măsoară
concentraŃiile următorilor poluanŃi gazoşi: SO2, NH3 şi formaldehida (HCHO).
În anul 2005 nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul din poluanŃii
măsuraŃi. De exemplu, în cazul dioxidului de sulf (SO2) faŃă de concentraŃia
maximă admisă de 250 µg/m3 la staŃia Fundata s-au înregistrat concentraŃii de
peste 10 ori mai mici. Îngrijorător este faptul că valoarea totală a cantităŃii de
dioxid de sulf este alarmant. Astfel, dacă la nivelul judeŃului Argeş, în anul
2005, se aprecia că emisiile de SO2 sunt în cantitate de 147 mii tone, în anul
2006 cantitatea s-a dublat (332 mii tone).
Analizele efectuate la Fundata relevă un caracter uşor acid al
precipitaŃiilor, în lunile de vară pH-ul atingând valori de 4,3-4,5.
Poluarea de fond la nivel urban este monitorizată pe raza municipiului
Piteşti prin două staŃii: una amplasată la sediul A.P.M., iar a doua la Stadionul
Municipal. Pentru ambele staŃii se determină o serie de poluanŃi care se
raportează la o medie a concentraŃiilor la 24 de ore.
La ambele staŃii se monitorizează concentraŃia de SO2 şi NO2. În plus la
staŃia A.P.M. se monitorizează concentraŃiile de Pb şi CO, iar la staŃia Stadion
concentraŃia de NH3. La nici un indicator nu s-au înregistrat depăşiri faŃă de
normele STAS 12574/87, cu excepŃia concentraŃiilor medii anuale de NO2
care au depăşit valoarea limită la ambele staŃii de fond urban şi la oxizii de
azot cantitatea totală emisă în 2006 a fost mai mare decât în 2005.
Principalele activităŃi care generează emisii atmosferice de dioxid de
sulf şi oxizi de azot sunt: prelucrarea produselor petroliere (S.C. Petrom S.A.
– S.C. Arpechim S.A.), producŃia de autovehicule (S.C. Automobile Dacia
S.A.), traficul auto la nivelul municipiului şi centralele termice de încălzire de
zonă sau cartier. Dioxidul de sulf mai este generat şi de industria de prelucrare
a lemnului (S.C. Alprom S.A. Piteşti, S.C. Forest Product S.A.).
258
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Compuşii organici volatili nemetanici sunt generaŃi la nivelul
municipiului Piteşti de traficul auto, prelucrarea produselor petroliere, cât şi
de toate activităŃile de aplicare a vopselurilor şi de degresare a metalelor.
În zonele din apropierea oraşului, acolo unde există complexe mari de
creştere a animalelor (de exemplu Suintest Oarja şi altele) sunt generate
emisii atmosferice de amoniac şi compuşi organici volatili nemetanici.
Cantitatea de amoniac emisă are o tendinŃă de creştere în anul 2006, fiind de
circa 3 ori mai mare decât în 2005.
Poluarea datorată traficului rutier
Cunoscându-se impactul important asupra calităŃii aerului produs de
traficul rutier intens, este necesară cunoaşterea zonelor critice şi de risc în
vederea limitării efectelor negative ale acestora.
A.P.M Argeş a stabilit o staŃie pentru monitorizarea poluării generată de
traficul rutier, staŃie amplasată în zona UniversităŃii „Constantin Brâncoveanu”
(Calea Bascov), unde se determină dioxidul de sulf şi dioxidul de azot,
raportându-se ca medie pentru 24 de ore.
Valorile obŃinute în anii 2005-2006 se înscriu în limitele impuse, cu
excepŃia concentraŃiei medii anuale de NO2, care a fost de 0,032 mg/m3,
depăşind limita impusă de STAS 12574/87 (0,01 mg/m3), dar şi pe cea pentru
protecŃia vegetaŃiei (0,03 mg/m3), impusă de ordinul 592/2002.
Alte măsurători făcute în anul 2005 în zona Bulevardului
Petrochimiştilor şi a Bulevardului Nicolae Bălcescu au arătat că valorile
principalilor indicatori se înscriu în limite normale, cu excepŃia monoxidului
de carbon care a înregistrat unele depăşiri. Ceea ce este, însă, mai periculos
este evoluŃia concentraŃiei medii a unor poluanŃi datoraŃi traficului intens.
Astfel, mai ales în zona Bulevardului Nicolae Bălcescu, între orele 6-9 şi
17-21 se înregistrează creşteri mari de monixid de carbon (5-6 mg/m3) care
depăşesc de 2-3 ori concentraŃia maximă admisă (2 mg/m3).
259
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
StaŃii de monitorizare a poluării industriale
Datorită industrializării deosebite de care dispune municipiul Piteşti şi
zonele limitrofe, A.P.M. Argeş a creat o reŃea de monitorizare a calităŃii
aerului formată din cinci staŃii amplasate în jurul principalelor surse de
poluare (Bradu, Oarja, Căteasca, Prundu, Mioveni). Nu s-au înregistrat
depăşiri la indicatorii monitorizaŃi: dioxid de sulf (SO2), amoniu (NH4),
formaldehidă (HCHO), fenol (C6H5OH), acid clorhidric (HCl), cu excepŃia
concentraŃiei medii anuale a NO2 care a fost depăşită în toate punctele,
conform STAS 12574/1987, dar nu a depăşit valoarea limită pentru protecŃia
sănătăŃii umane (0,04 mg/m3), şi nici pe cea pentru protecŃia vegetaŃiei (0,03
mg/m3), conform Ordinului 592/2002.
Cea mai mare aglomerare urbană a judeŃului Argeş este Aglomerarea
Piteşti, concentrare ce cuprinde un număr de peste 250.000 locuitori. Această
aglomerare este formată din: municipiul Piteşti, oraşele Topoloveni şi
Ştefăneşti, Mărăcineni, comunele limitrofe Bascov, Călineşti, Leordeni,
Căteasca, Oarja, Bradu, Albota şi Budeasa.
Evaluarea preliminară a calităŃii aerului în aglomerarea Piteşti s-a bazat
pe o combinare a rezultatelor obŃinute din măsurători cu cele obŃinute prin
modelare. Pentru aflarea emisiilor s-au luat în calcul: surse punctuale – 18 unităŃi
industriale, surse de suprafaŃă – toate sursele asociate încălzirii rezidenŃiale,
instituŃionale şi comerciale, preparării hranei precum şi surse de suprafaŃă mobile
(trafic) – 18 străzi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 6.3.
Tabelul nr. 6.3
Sinteza emisiilor de SO2, NO2, Pb şi pulberi în suspensie din aglomerarea Piteşti în anul 2005
Poluant Nr. crt. Tipul de sursă
NOx(t/an) SO2(t/an) TSP(t/an)* Pb(Kg/an) 1 Surse punctuale 14813.9 136113.05 1272.5 20144.12 2 Surse de suprafaŃă 2710.14 520.4 0 0 3 Trafic 243.6 75.7 28.83 0.68
TOTAL 17767.7 136709.2 1301.3 20144.8 *TSP = total suspendent particule, respectiv pulberi în suspensie.
260
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Analiza rezultatelor evidenŃiază faptul că cea mai mare contribuŃie la
emisiile SO2, NOx, TSP şi Pb o au sursele punctuale, deci activităŃile
industriale.
În anul 2005, A.P.M. Argeş a efectuat analiza de pulberi totale în
suspensie la sediul acestei instituŃii. FaŃă de concentraŃia maximă admisă
zilnic, de 0,15 mg/m3, valorile au fost cu 20-60% mai mici, în funcŃie de luna
în care s-au făcut determinările. Cele mai mari valori s-au înregistrat în luna
octombrie (circa 0,12 mg/m3) şi cele mai scăzute în luna februarie
(0,06 mg/m3).
ConcentraŃia medie anuală de pulberi totale în suspensie la sediul
A.P.M. a fost de 0,062 mg/m3 faŃă de concentraŃia maximă admisă de 0,075
mg/m3 conform STAS 12574-87.
În anul 2006, analizele de pulberi totale în suspensie la sediul A.P.M
Piteşti s-au încadrat, de asemenea, în majoritatea lunilor sub limita admisă, cu
excepŃia lunilor iulie şi august când s-au înregistrat valori apropiate de limita
maximă de 0,15 mg/m3. Acest lucru poate deveni îngrijorător, dacă tendinŃa
de creştere a acestui indicator se va menŃine. În privinŃa concentraŃiei medii
anuale de pulberi în suspensie, aceasta s-a menŃinut la nivele asemănătoare
anilor trecuŃi. Din determinările concentraŃiei maxime zilnice înregistrate în
cursul anului 2006, se constată depăşiri doar în zona Arpechim-Metro.
În privinŃa pulberilor sedimentabile, determinările din municipiul
Piteşti, de la sediul A.P.M., au arătat că acestea se situează sub concentraŃia
maxim admisă (care este de 17g/mp) situându-se în intervalul 3-4g/m2.
Nivelul de impurificare al atmosferei în perioada 1995-2006, în judeŃul
Argeş este în scădere la toŃi indicatorii. Dar emisiile de metale grele (Hg, Cd
şi Pb) au cunoscut o creştere alarmantă de la un an la altul. Astfel, la nivelul
judeŃului Argeş, în anul 2006, s-a constatat o creştere a cantităŃii de mercur de
peste 8 ori faŃă de emisiile din 2004, în timp ce la cadmiu creşterea faŃă de
anul 2004 este de 205 ori, iar la plumb de 52 de ori. Având în vedere că
261
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
principalele activităŃi care generează emisii atmosferice de metale grele sunt
prelucrarea produselor petroliere (S.C. Arpechim S.A.), procesele de
prelucrare în producŃia de autovehicule (S.C. Automobile Dacia S.A.) şi
traficul auto, emisiile cele mai importante de metale grele se găsesc în
municipiul Piteşti şi imediata sa învecinătate.
Îmbucurător este faptul că în anul 2000 au scăzut emisiile unor poluanŃi
organici persistenŃi (hexaclorbenzen şi, mai ales, dioxine).
Starea apelor de suprafaŃă şi subterane
Starea râurilor (luna februarie 2007)
În privinŃa râului Argeş, acesta se încadrează în categoria I de calitate
pe 105 km din lungimea cursului său de 141 de km în judeŃul Argeş, iar 36
km se încadrează în categoria a II-a. În schimb, Râul Doamnei, din cei
107 km, 42km se încadrează în categoria a I-a calitate, iar 65 km în categoria
a II-a, ca urmare a excesului de nutrienŃi. O situaŃie mai dificilă sub aspectul
calităŃii o întâlnim la râul Bascov, care, în 2005, pe toată lungimea sa de 35
km s-a încadrat în clasa a V-a de calitate (improprie oricăror utilizări) ca
urmare a regimului deficitar de oxigen, a creşterii cantităŃii de nutrienŃi, a
poluanŃilor organici şi metalelor. În anul 2006, starea acestui râu s-a mai
ameliorat, încadrându-se în categoria a II-a de calitate.
În privinŃa lacurilor, se apreciază că lacul cel mai apropiat de
municipiu, respectiv Lacul Budeasa, are un grad de curăŃenie ridicat (peste
70%) încadrându-se în categoria oligotrofă, deşi în anul 2006 analizele au
arătat tendinŃa acestuia spre eutrofizare.
Pentru a caracteriza calitatea apelor subterane analizele efectuate la
S.C. Automobile Dacia S.A. Mioveni, la cele 9 puncte de prelevare, au arătat
că parametrii monitorizaŃi s-au încadrat în limitele STAS 1342/91, cu excepŃia
262
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
concentraŃiei de substanŃe organice şi metale (nichel, zinc) ale căror valori au
avut uşoare depăşiri faŃă de valorile maxime admise.
În cele 17 puncte de prelevare de la S.C. Aprechim S.A. s-au constatat
depăşiri ale limitelor admise de STAS 1342/91 la concentraŃia de substanŃe
organice.
Indicatorii de calitate la cele 9 foraje monitorizate de S.C. Apă Canal
2000 S.A. Piteşti au corespuns din punct de vedere calitativ STAS 1342/91.
Alimentarea cu apă a populaŃiei şi industriei
Alimentările cu apă din Bazinul Hidrografic Argeş însumează o
cantitate de 82.325 mii mc, din care 74.815 mii mc din ape de suprafaŃă şi
7510 mii m3 din ape subterane. De menŃionat că atât municipiul Piteşti cât şi
oraşul Mioveni se alimentează cu apă din surse de suprafaŃă, în timp ce
alimentările din mediul rural se fac în exclusivitate din subteran.
Apa potabilă distribuită prin reŃele centralizate în judeŃul Argeş este, la
nivelul anului 2006, de circa 29.000 mii m3, din care pentru uz casnic circa
17.800 mii m3, iar pentru uz industrial circa 11.200 mii m3.
SituaŃia apelor uzate menajere şi industriale
În judeŃul Argeş, din totalul de aproximativ 65.000 mii mc volum apă
epurată, peste 50% se epurează insuficient, cele mai importante surse de
impurificare fiind: StaŃia de Epurare a Municipiului Piteşti şi StaŃiile de ape
uzate industriale Arpechim Piteşti, Sucursala de Cercetări Nucleare Piteşti şi
S.C. Automobile Dacia S.A..
Pentru efluentul staŃiei de epurare a municipiului Piteşti, se menŃin la
cote ridicate concentraŃiile de substanŃe organice (cu consum biochimic de
oxigen) şi amoniu (NH4). La aceşti indicatori se înregistrează depăşiri
continue. De exemplu, la staŃia de epurare a S.C. Apă Canal 2000 S.A. Piteşti,
263
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
în cursul anului 2005, concentraŃiile medii la indicatorul amoniu au fost de
7-10 ori mai mari decât limita admisă.
Starea radioactivităŃii mediului
Programele de supraveghere a radioactivităŃii mediului sunt executate
de StaŃia Radioactivitate Piteşti după o metodologie unică de prelevare,
pregătire şi măsurare a probelor de mediu, iar calculul activităŃii beta globale
se face în conformitate cu „Îndrumarul metodologic de lucru la StaŃiile din
ReŃeaua NaŃională de Supraveghere a RadioactivităŃii Mediului”.
Măsurătorile efectuate pe probe de aerosoli atmosferici, depunerile
atmosferice, precum şi solul necultivat şi vegetaŃia spontană indică înscrierea
radioactivităŃii în limitele de variaŃie ale fondului natural.
De asemenea, analizele efectuate pe probele din râurile Argeş şi
Doamnei, ca şi din diverse surse de alimentare cu apă din subteran, reliefează
faptul că valorile radioactivităŃii se înscriu în limitele de variaŃie ale fondului
natural.
Starea aşezărilor umane
Starea calităŃii aerului este influenŃată de traficul auto şi activitatea
industrială. Municipiul Piteşti se confruntă cu un grad ridicat de poluare a
aerului şi de poluare fonică, datorită traficului extrem de intens şi ca urmare a
insuficienŃei rutelor ocolitoare de tranzit.
Poluarea produsă de traficul auto în centrul municipiului Piteşti a pus în
evidenŃă depăşirea concentraŃiei maxime admisibile la 24 de ore pentru
indicatorul monoxid de carbon (2 mg/mc aer), valoarea maximă măsurată fiind
de 2,6 mg/mc aer. De asemenea, pe principalele artere de circulaŃie din
municipiul Piteşti, s-a pus în evidenŃă depăşirea concentraŃiei maxime
264
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
admisibile la indicatorul monoxid de carbon de 3 până la 6 ori în perioadele de
timp cu trafic intens (peste 40.000 de autovehicule în 24 de ore).
Pentru municipiul Piteşti şi comunele limitrofe, în special Oarja şi
Bradu, pot apărea probleme legate de emisiile provenite de la S.C. Arpechim
S.A. şi centralele termice. Cu toate acestea, evoluŃia în timp a concentraŃiilor
diferiŃilor poluanŃi arată o scădere a acestora datorită fie reducerii activităŃilor
industriale, fie investiŃiilor făcute de aceste întreprinderi în domeniul
protecŃiei mediului.
Pentru limitarea nivelului de zgomot s-au impus măsuri de respectare a
programului de linişte pentru activităŃile care se desfăşoară la parterul
blocurilor de locuinŃe şi s-au realizat lucrări de insonorizare pentru activităŃi
generatoare de zgomot şi vibraŃii, acolo unde se depăşesc nivelurile de
zgomot stabilite de STAS-urile în vigoare (10.009/88 şi 6.156/87).
Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere
SpaŃiile verzi din localităŃile urbane ale judeŃului Argeş (inclusiv în
municipiul Piteşti) sunt deficitare, în raport cu numărul de locuitori şi
suprafaŃa construită. Astfel, faŃă de recomandările specialiştilor ca suprafaŃa
de spaŃii verzi să ocupe minim 10% din suprafaŃa unei localităŃi şi să revină
25-30 mp/cap de locuitor, în Piteşti zonele verzi deŃin o pondere de 6,45% din
suprafaŃa localităŃii, revenind, în medie, 14,28 m2/cap de locuitor. Dacă vom
compara aceste date cu noile recomandări ale Uniunii Europene, care
apreciază că suprafaŃa optimă de spaŃii verzi pe cap de locuitor să fie de
50 mp, situaŃia municipiului Piteşti este total nesatisfăcătoare.
SuprafaŃa totală a spaŃiilor verzi se ridică la 263 ha, la care se adaugă
1790 ha zonă de agrement. Aceste zone de agrement îndeplinesc numai un rol
peisagistic, neavând dotări corespunzătoare pentru a îndeplini funcŃii
recreative.
265
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
În privinŃa suprafeŃelor împădurite din jurul municipiului, se apreciază
că acestea au un nivel corespunzător. În ultimii doi ani a fost, însă, scoasă
definitiv din fondul forestier suprafaŃa de 2,5 ha necesare lucrărilor de
investiŃii pentru centura de ocolire a municipiului.
SituaŃia deşeurilor menajere
Problema deşeurilor urbane din oraş este tot mai acută datorită
impactului negativ pronunŃat asupra mediului şi sănătăŃii umane.
SituaŃia este la fel de gravă şi în comunele suburbane, unde suprafeŃe
destul de importante de teren sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror
componenŃă este foarte complexă. La nivelul anului 2005, se aprecia că din
totalul deşeurilor se reciclau aproximativ 20% (PET, plastic, carton, hârtie),
restul de circa 80% fiind eliminată.
În privinŃa colectării deşeurilor, se apreciază că s-au făcut multe
progrese, totuşi mai există recipienŃi de colectare cu un grad ridicat de uzură,
iar transportul gunoiului menajer se face, în unele cazuri, cu mijloace de
transport descoperite, ceea ce conduce uneori la scăpări de deşeuri pe ruta de
transport şi degajarea mirosului specific.
Depozitul de la Albota, cu o suprafaŃă de 10,4 ha şi un volum de
depozitare de 6.255 mii mc, are capacitatea epuizată, fiind necesară
închiderea şi ecologizarea acesteia în paralel cu deschiderea noului depozit
ecologic.
Actualul sistem de gestionare a deşeurilor menajere (colectare şi
transport) prezintă numeroase carenŃe, dintre care enumerăm:
• puncte de colectare la distanŃe prea mari, ceea ce favorizează
depozitarea necontrolată;
• echiparea nesatisfăcătoare a punctelor de colectare, nefiind
posibilă o colectare selectivă a deşeurilor;
266
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
• nu toate punctele sunt dotate cu platforme betonate, ceea ce poate
afecta calitatea solului şi a apei freatice;
• numărul insuficient de utilaje şi starea tehnică deficitară produc
perturbări ale programului de ridicare a deşeurilor, rezultând o
supraîncărcare a punctelor de colectare şi, implicit, producerea de
disconfort locuitorilor din zonele respective.
SituaŃia deşeurilor industriale
La nivelul întregului judeŃ, în anul 2006 s-au produs peste 283 mii tone
deşeuri industriale, din care circa 12.500 tone deşeuri periculoase (4,4% din
cantitatea de deşeuri industriale).
Dintre categoriile de deşeuri periculoase, ce constituie probleme
importante de mediu, amintim:
• şlamurile (nămolurile) provenite din instalaŃiile de acoperiri
metalice conŃinând: Cd, Cr, Pb (aparŃinând sectorului industrie),
acestea fiind depozitate în halde betonate (acoperite sau nu), în
rezervoare sau depozite special amenajate;
• deşeuri de uleiuri uzate;
• deşeuri cu conŃinut de fenoli – rezultate din domeniul alimentării
cu carburanŃi;
• baterii şi acumulatori – la nivelul anului 2006, de exemplu, la
acest tip de deşeuri au fost colectate peste 500 tone,
valorificându-se circa 460 tone din cantitatea colectată.
Dintre deşeurile nepericuloase, la nivelul anului 2005, s-au aproximativ
271 mii tone la nivelul judeŃului. La nivelul municipiului Piteşti, cantităŃile
cele mai mari sunt reprezentate de hârtie-carton, materiale plastice şi deşeuri
de fier, cele mai importante depozite de deşeuri industriale fiind cele deŃinute
de S.C. Arpechim S.A. şi S.C. Alprom S.A.
267
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
În primul caz, este vorba de un depozit de deşeuri nepericuloase cu o
capacitate de 200 mc, din care este ocupată o capacitate de cca 50%. Cele mai
importante categorii de deşeuri sunt bitumul şi catalizatorii uzaŃi cu conŃinut
de metale tradiŃionale. Depozitul urmează să fie închis în cursul anului 2010.
În cazul depozitului Alprom, care are o capacitate proiectată de 26.000
m3, este ocupat un volum de 15.500m3 cu deşeuri biodegradabile, cenuşă,
zgură şi Ńesuturi vegetale.
Dintre depozitele de deşeuri periculoase, menŃionăm că 3 sunt în imediata
apropiere a municipiului Piteşti. Astfel, la S.C. Arpechim S.A. există un depozit
de deşeuri industriale periculoase cu o capacitate de 500 m3 şi un grad de
ocupare de 80%, în care sunt depozitate reziduurile din blazul coloanelor de
distilare şi reacŃie. Depozitul urma să fie închis în cursul anului 2006.
Un al doilea depozit, aparŃinând aceleiaşi societăŃi (şi având de
asemenea termen de închidere în 2006) are o capacitate de 100.000 m3 şi este
în întregime ocupat cu nămoluri de la epurarea efluenŃilor din incintă, cu
conŃinut de substanŃe periculoase.
La S.C. Automobile Dacia S.A. există, în zona Davideşti, un depozit de
deşeuri industriale periculoase cu o capacitate de 150.000 m3, din care cca
30.000 m3 sunt ocupaŃi cu zgură de topire, miezuri şi forme de turnare,
deşeuri de la sudură, absorbanŃi, materiale filtrante, vată minerală, azbest etc.
Zone critice din punct de vedere al poluării mediului:
Pentru calitatea aerului: municipiul Piteşti – pe direcŃia Nord-Sud, în
apropierea arterelor principale de circulaŃie auto. Sursa de poluare: trafic rutier.
În privinŃa poluării apelor de suprafaŃă: nu există zone critice, dar din
punct de vedere al poluării apelor subterane există unele zone unde apele
subterane sunt afectate de depozitele mixte orăşeneşti, precum şi o zonă în care
268
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
apele subterane sunt afectate de fostul depozit al S.C. Automobile Dacia S.A.,
situat în zona Piscani.
Din punct de vedere al degradării/poluării solului: se apreciază că
zonele critice sunt situate în zonele limitrofe depozitelor de deşeuri menajere,
unde există poluări cu metale grele ale solului: Albota şi Mioveni.
De asemenea, s-a semnalat prezenŃa plumbului şi a cadmiului în probele
de sol efectuate în punctele de control limitrofe drumurilor naŃionale şi judeŃene.
3. ACłIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCłIA
ECOLOGICĂ A ZONELOR DEGRADATE
În anul 2005, s-au realizat investiŃii în acest domeniu de 284.459 lei la
S.C. Petrom S.A. şi S.C. Arpechim S.A. O sumă importantă, respectiv 987.200
lei a fost investită şi de S.C. Automobile Dacia S.A. Trebuie menŃionat, totuşi,
că în anul 2005 investiŃiile realizate pentru reconstrucŃie ecologică au fost mult
mai mici decât se planificase iniŃial în absolut toate cazurile.
Lucrările de reconstrucŃie ecologică a solurilor poluate, a zonelor
afectate de alunecări sau eroziuni se desfăşoară lent, fondurile alocate fiind
insuficiente. În anul 2005, gradul de realizare a investiŃiilor pentru reconstrucŃia
ecologică a solurilor poluate a fost de 47%.
4. PROBLEME PRIORITARE DE MEDIU LA NIVELUL MUNICIPIULUI
PITEŞTI ŞI A ZONEI LIMITROFE
Conform metodologiei practicate de grupul de lucru care a întocmit
Planul de AcŃiune pentru Mediu, identificarea aspectelor prioritare s-a făcut
Ńinând cont atât de rezultatele obŃinute prin prelucrarea unor chestionare
adresate populaŃiei, cât şi de opiniile avizate ale specialiştilor. La nivelul
269
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
judeŃului Argeş şi, cu deosebire, în percepŃia locuitorilor municipiului Piteşti
şi a localităŃilor învecinate, problemele identificate au fost următoarele:
• gestionarea defectuoasă a deşeurilor;
• cantitatea şi calitatea apei potabile;
• degradarea pădurilor;
• poluarea aerului;
• poluarea şi eroziunea solului;
• pericolul inundaŃiilor;
• evacuarea directă a apelor uzate;
• urbanizarea mediului;
• afectarea stării de sănătate a populaŃiei.
După o analiză amănunŃită, grupul de lucru pentru elaborarea Planului
Local de AcŃiune pentru Mediu a identificat 12 categorii de probleme. Pentru
municipiul Piteşti, lista exhaustivă a problemelor de mediu se prezintă astfel:
Tabel nr. 6.4.
Lista exhaustivă a problemelor de mediu la nivelul municipiului Piteşti
şi a zonelor limitrofe
Nr. crt.
PROBLEMA
1. Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental
1.1 Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) generată de traficul
rutier pe rutele intens circulate
1.2 Poluarea aerului datorită depozitelor de deşeuri menajere
supraîncărcate şi exploatate necorespunzător
1.3 Afectarea calităŃii aerului datorită diminuării suprafeŃelor acoperite cu
vegetaŃie forestieră
1.4 Afectarea calităŃii aerului ambiental ca urmare a desfăşurării unor
activităŃi productive în mediul rural şi urban
270
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Nr. crt.
PROBLEMA
2. Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei preluate şi evacuate
2.1 ExistenŃa unei StaŃii de tratare vechi şi a unei reŃele vechi de
distribuŃie apă potabilă în municipiul Piteşti;
Lipsa reŃelelor de distribuŃie apă potabilă în anumite zone;
Contorizare redusă a alimentării cu apă potabilă în municipiul Piteşti
2.2 Lipsa totală sau parŃială a sistemelor centralizate de alimentare cu
apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a acesteia în mediul rural
2.3 StaŃii necorespunzătoare (nemodernizate) de tratare a apei potabile,
reŃele vechi şi insuficiente de distribuŃie a apei potabile
2.4 Lipsa inventarierii şi monitorizării surselor subterane de apă potabilă
forate la mare adâncime (peste 50 m) şi lipsa datelor privind modul
de realizare a forajelor
2.5 DependenŃa alimentării cu apă a oraşului Mioveni de staŃia de tratare
apă aflată în proprietatea SC Automobile Dacia SA
2.6 ReŃea de canalizare veche şi insuficientă şi staŃie de epurare
necorespunzătoare în municipiul Piteşti
2.7 Lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate în
mediul rural (inclusiv pentru ape pluviale)
2.8 Poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane cu substanŃe periculoase
provenite din activităŃi agricole
2.9 Evacuarea apelor uzate menajere şi industriale epurate
necorespunzător în apele de suprafaŃă
2.10 Poluarea apelor de suprafaŃă cu produse petroliere şi apă sărată
provenită de la extragerea petrolului
271
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Nr. crt.
PROBLEMA
2.11 ApariŃia potenŃială a fenomenului de eutrofizare în lacurile de
acumulare de pe râul Argeş, ca urmare a îmbătrânirii acestora,
modului de exploatare şi surselor de poluare punctiforme şi
nepunctiforme
2.12 Evacuarea apelor uzate neepurate în canalizări pluviale
2.13 Poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi agricole
2.14 Depozitarea diferitelor categorii de deşeuri în lungul cursurilor de
apă şi la capetele de pod
2.15 ReŃele de colectare ape pluviale insuficiente
2.16 Poluarea apelor de suprafaŃă ca urmare a antrenării diferitelor
substanŃe nocive de către apele pluviale
3. Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale
3.1 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor
menajere în mediul urban şi rural
3.2 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor şi
nămolurilor industriale
3.3 Gestionarea necorespunzătoare deşeurilor periculoase
3.4 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor
spitaliceşti
3.5 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor
provenite din activităŃi sanitar-veterinare
3.6 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor
provenite de la abatoare
3.7 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor
provenite din activitatea de prelucrare a lemnului
272
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Nr. crt.
PROBLEMA
3.8 Poluarea mediului datorită depozitării necorespunzătoare a
nămolurilor provenite de la staŃia de epurare a municipiului
3.9 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a dejecŃiilor
animaliere în mediul rural
3.10 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor de ambalaje
3.11 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor recuperabile, reutilizabile,
refolosibile
3.12 Poluarea mediului datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor
provenite din construcŃii şi demolări
4. Poluarea generată de surse industriale majore de impurificare şi
riscul unor accidente majore
4.1 Poluarea atmosferei datorită unor activităŃi industriale şi prestări
servicii, în municipiul Piteşti
4.2 Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili (COV) generată de
depozitarea benzinei, distribuŃia acesteia la terminale, de utilizarea
solvenŃilor etc.
4.3 Poluarea atmosferei generată de instalaŃiile mari de ardere
4.4 Poluarea atmosferei datorită unor activităŃi industriale şi prestări
servicii, în unele localităŃi rurale
5. Poluarea solului şi a apelor subterane
5.1 Poluarea solului şi a apelor subterane datorită existenŃei depozitelor de
deşeuri menajere din mediul urban şi rural amenajate necorespunzător
5.2 Poluarea solului cu substanŃe periculoase provenite din activităŃi
agricole
5.3 Poluarea solului cu apă sărată şi produse petroliere provenite de la
exploatarea zăcămintelor de ŃiŃei din apropierea municipiului
273
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Nr. crt.
PROBLEMA
5.4 Poluarea solului cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi agricole
5.5 Poluarea istorică a solului
5.6 Poluarea solului datorită depozitării şi utilizării necorespunzătoare a
deşeurilor provenite din zootehnie
5.7 Salubrizarea necorespunzătoare a reŃelelor urbane şi rurale de
transport
6. VegetaŃie periclitată cantitativ şi calitativ
6.1 Practicarea turismului neorganizat şi neecologic în zonele de
agrement din apropierea municipiului
6.2 Diminuarea rolului de protecŃie al pădurilor ca urmare a activităŃilor
antropice
6.3 Afectarea vegetaŃiei spontane şi cultivate datorită dăunătorilor şi
bolilor specifice
6.4 Afectarea habitatelor datorită activităŃilor antropice
6.5 Afectarea mediului natural prin păşunat abuziv
7. Faună periclitată cantitativ
7.1 Afectarea faunei terestre datorită diferitelor activităŃi antropice
7.2 Afectarea faunei acvatice datorită diferitelor activităŃi antropice
7.3 Lipsa acŃiunilor concrete de ocrotire a speciilor care necesită atenŃie
specială
8. Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane
8.1 Lipsa alternativelor pentru ocolirea zonelor cu trafic intens
8.2 Lipsa managementului corespunzător pentru deşeuri specifice (uleiuri
uzate, anvelope, acumulatori)
8.3 Lipsa sistemului de monitoring al zgomotului şi vibraŃiilor
274
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Nr. crt.
PROBLEMA
8.4 InsuficienŃa spaŃiilor de parcare
8.5 Neaplicarea prevederilor legislative şi tehnice cu privire la realizarea
infrastructurii pentru transport
9. Fenomene naturale şi dezastre
9.1 ExistenŃa unor terenuri supuse eroziunii
9.2 Lipsa fondurilor pentru întreŃinerea lucrărilor de combatere a eroziunii
solurilor, corectarea torenŃilor şi acumulări nepermanente
9.3 Lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe unele cursuri
de apă
9.4 ExistenŃa unor terenuri fără vegetaŃie sau cu vegetaŃie degradată (ex:
izlazuri comunale)
10. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluŃionarea
problemelor de mediu
10.1 Capacitate organizatorică insuficientă a administraŃiilor locale şi a
societăŃilor comerciale de a pune în practică legislaŃia de mediu în
vigoare
10.2 AbsenŃa grupurilor expert la nivel local ca entităŃi profesionale de
evaluare a dezvoltării durabile a zonelor respective
10.3 AbsenŃa corelării problemelor de urbanism în strânsă legătură cu
sănătatea umană şi mediul
10.4 AbsenŃa, în domeniul dezvoltării urbanistice, a unei strategii specifice
corelată cu cea pentru protecŃia mediului
11. EducaŃie ecologică
11.1 Necunoaşterea la nivelul comunităŃii a legislaŃiei de mediu în vigoare
11.2 EducaŃie ecologică scăzută la nivel comunitar, inclusiv la nivelul
şcolilor
275
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Nr. crt.
PROBLEMA
11.3 AbsenŃa mecanismelor financiare şi facilităŃilor fiscale în domeniul
dezvoltării structurilor comunitare (ONG)
11.4 Insuficienta implicare a mass-media în popularizarea legislaŃiei de
mediu
11.5 InsuficienŃa ONG-urilor cu activitate în domeniul protecŃiei mediului,
ca urmare a sprijinului scăzut acordat dezvoltării acestor structuri
5. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental
Principalele fenomene care contribuie la calitatea necorespunzătoare a
aerului ambiental se referă la poluarea datorată traficului, poluarea datorată
desfăşurării activităŃilor industriale, diminuarea fondului forestier, existenŃa
depozitelor de deşeuri menajere amenajate necorespunzător.
Traficul rutier constituie o sursă importantă de poluare în municipiul
Piteşti şi în zonele limitrofe. O mare importanŃă o prezintă traficul de tranzit,
ca urmare a numărului redus sau a inexistenŃei alternativelor pentru ocolirea
zonelor cu circulaŃie intensă din interiorul zonelor locuite. Un procent
important din populaŃia oraşului este expus la poluarea generată de traficul
rutier.
Gazele de eşapament produc efecte negative asupra sănătăŃii umane.
Acestea conŃin oxizi de azot, monoxid şi dioxid de carbon, dioxid de sulf,
compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele. Aceste noxe,
împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme
276
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecŃiuni. Traficul greu,
generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraŃii, determină apariŃia
fenomenelor de stres, cu implicaŃii asupra stării de sănătate.
Impactul asupra mediului: gazele emise din trafic contribuie atât la
creşterea acidităŃii atmosferei, cât şi la formarea ozonului troposferic, cu efecte
directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetaŃie,
faună, sol, apă). PrezenŃa metalelor în gazele de eşapament afectează calitatea
solului şi apelor, starea de sănătate a florei şi faunei. De asemenea, are loc
poluarea solului cu diferite deşeuri, în special în locurile de parcare, cu produse
petroliere provenite de la unele defecŃiuni ale autovehiculelor, precum şi cu
diferite substanŃe provenite din accidente rutiere.
Impactul asupra calităŃii vieŃii: traficul produce disconfort locuitorilor
din zonele căilor rutiere importante prin gazele de eşapament, prin zgomot şi
vibraŃii, prin scăderea valorilor estetice ale peisajului generată de emisiile de
gaze arse şi de fum, prin creşterea costurilor pentru îngrijirea medicală şi
pentru întreŃinerea locuinŃelor.
Datorită noxelor provenite de la activităŃile industriale (industrie,
agricultură, instalaŃii mari de ardere, etc.) pot apărea numeroase afecŃiuni
specifice tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. Cele mai
frecvente sunt afecŃiunile respiratorii, dar se pot manifesta şi afecŃiuni mai
grave provocate de expunerea la poluanŃi toxici sau periculoşi. Expunerea de
lungă durată sau permanentă la poluanŃi atmosferici generează sensibilizarea
puternică a organismelor, facilitând instalarea unor afecŃiuni care nu sunt
legate direct de efectele induse de poluare.
Impactul asupra mediului: Prin scăderea calităŃii mediului înconjurător
sunt afectate toate formele de viaŃă (cu influenŃe negative asupra habitatelor,
migrării sau dispariŃiei speciilor, diminuării populaŃiilor). De asemenea, toate
noxele emise îşi aduc contribuŃia la întreŃinerea unor fenomene globale ca:
distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de seră, ploile acide.
277
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate
Impactul asupra sănătăŃii umane include boli infecŃioase, boli hidrice
în cazul consumului accidental de apa din surse contaminate. Sistemele de
alimentare învechite pot permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii,
viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităŃi existente. Pentru
apa potabilă, o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată, dar şi
utilizarea ei din puŃuri/fântâni, fără luarea măsurilor corespunzătoare de
protecŃie. Având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca
fiind semnificativ.
Impactul asupra mediului: apele uzate menajere din sistemele
orăşeneşti de canalizare, insuficient epurate, provoacă poluarea majorităŃii
râurilor din judeŃ, modificând condiŃiile pentru ecosistemele acvatice. Apar
modificări ale compoziŃiei chimice şi microbiologice a apelor de suprafaŃă
afectate. Datorită creşterii cantităŃii de nutrienŃi, apare fenomenul de
eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.
Impactul asupra calităŃii vieŃii: este semnificativ, include afectarea
fondului piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă
respective pentru activităŃi de agrement, costuri foarte ridicate pentru
potabilizarea apei.
Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi
industriale
În judeŃul Argeş, există depozite de deşeuri menajere în toate cele 7
localităŃi urbane dar, cu excepŃia oraşului Mioveni, acestea nu îndeplinesc
condiŃiile necesare. La nivelul judeŃului, există elaborat un plan de
management pentru gestiunea deşeurilor menajere.
În ceea ce priveşte agenŃii economici industriali din vecinătatea
municipiului Piteşti, trebuie precizat faptul că în cazul poluatorilor mari (de
278
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
exemplu: S.C. Petrom S.A., S.C. Arpechim S.A., S.C. Automobile Dacia
S.A.) există depozite ecologice pentru deşeurile industriale şi, de asemenea,
există preocupări serioase pentru colectarea selectivă a deşeurilor.
Impactul asupra sănătăŃii umane: depozitarea necorespunzătoare a
deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanŃe, precum şi la
contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane. În cazul
depozitelor sau a containerelor pentru deşeuri menajere, contaminarea
microbiologică a atmosferei generează riscul unor boli infecŃioase pentru
locuitorii din vecinătate. Compuşii de ardere incompletă formaŃi datorită
autoaprinderilor din depozitele de deşeuri menajere au un impact negativ
puternic asupra organismelor umane. Datorită numărului de locuitori expuşi
se apreciază că riscul asupra sănătăŃii umane este mare.
Impactul asupra mediului: solul, apele de suprafaŃă şi subterane,
precum şi atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele acestora
fiind regăsite la mari distanŃe. În afara afectării componentelor de mediu,
prezenŃa depozitelor de deşeuri de orice fel creează o stare de disconfort
extremă locuitorilor din zonele adiacente.
Impactul asupra calităŃii vieŃii: se manifestă deosebit de variat.
Depozitele de deşeuri amenajate şi operate necorespunzător sau depozitarea
necontrolată a deşeurilor afectează grav valorile estetice ale peisajului,
determină un disconfort puternic populaŃiei, afectează procesul educaŃional al
tinerei generaŃii, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi
pentru îngrijirea sănătăŃii.
Poluarea generată de surse industriale majore şi riscul unor
accidente majore
La nivelul municipiului Piteşti şi a zonelor învecinate, sursele
industriale majore de impurificare sunt din domeniul: chimiei şi petrochimiei,
construcŃiilor de maşini, materialelor de construcŃii.
279
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Impactul asupra sănătăŃii umane: domeniile industriale majore fiind
diversificate, pot produce efecte multiple asupra populaŃiei expuse datorită
emisiilor în apă, aer, sol. Astfel, apele uzate au caracteristici asemănătoare
substanŃelor utilizate în procesul tehnologic şi pot avea efecte negative asupra
sănătăŃii umane prin contaminarea apelor de suprafaŃă şi a celor subterane.
Sursele industriale evacuează în atmosferă un complex de poluanŃi,
organici si anorganici, cu diferite grade de toxicitate, noxe care sunt evacuate în
mediul înconjurător. Ca urmare, există posibilitatea apariŃiei, în rândul populaŃiei
aflate în zonele de influenŃă, a numeroase afecŃiuni generate de expunerea pe
durată mai scurtă sau mai lungă. Deşeurile produse de industrie sunt considerate,
în general, reziduuri periculoase care pot provoca diferite îmbolnăviri.
Impactul asupra mediului: activităŃile industriale majore afectează toŃi
factorii de mediu. La nivelul municipiului Piteşti, ca de altfel în întregul judeŃ
Argeş, impactul negativ asupra mediului datorat acestor activităŃi este în
scădere, ca urmare a preocupărilor şi investiŃiilor realizate în domeniul
protecŃiei mediului înconjurător. Încadrarea poluării industriale în limitele
legislaŃiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene este obiectivul specific
care va fi atins prin acŃiunile concrete descrise în planurile strategice.
AcŃiunile, ca şi termenele, sunt corelate cu programele fiecărei unităŃi
industriale în parte.
Impactul asupra calităŃii vieŃii: constă în crearea disconfortului
locuitorilor, în special al acelora care locuiesc în vecinătatea platformelor
industriale.
Zgomot şi vibraŃii
În municipiul Piteşti, zgomotul şi vibraŃiile se datorează, în principal,
traficului şi, mai puŃin, diferitelor activităŃi productive.
Impactul asupra sănătăŃii umane poate fi direct asupra auzului şi
asupra întregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulburări
acute rezultate în urma unor zgomote prelungite de mare intensitate, care
280
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
provoacă traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializându-se
prin înfundarea sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii
mici zgomotele de mare intensitate produc numeroase tulburări cu urmări
negative în dezvoltarea ulterioară a organismului.
În cazul impactului asupra întregului organism, pătrunderea zgomotului
se face nu numai pe calea nervului auditiv ci şi prin piele, muşchi, oase etc.
Ca urmare, apare accelerarea pulsului, creşterea tensiunii arteriale, creşterea
frecvenŃei şi amplitudinii respiratorii, scăderea atenŃiei, apariŃia oboselii
rapide, a cefaleei şi a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot
mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric şi duodenal,
colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.
Impactul asupra mediului: zgomotele şi vibraŃiile produc dereglări de
intensităŃi diferite asupra tuturor organismelor vii.
Impactul asupra calităŃii vieŃii prin existenŃa unui zgomot de fond
permanent se creează o stare de disconfort locuitorilor din aşezările urbane, dar
şi celor din aşezările rurale care sunt străbătute de drumuri intens circulate.
Prioritizarea problemelor de mediu
Utilizând metoda analizei multicriteriale, grupul de lucru care a realizat
Planul de AcŃiune pentru Mediu la nivelul judeŃului a reuşit să stabilească
ordinea de prioritate a celor mai importante probleme de mediu. Acestea se
prezintă astfel:
Tabel nr. 6.5.
Locul în ierarhia priorităŃilor
Problema
1 Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluŃionarea
problemelor de mediu
2 EducaŃie ecologică
281
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Locul în ierarhia priorităŃilor
Problema
3 Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei preluate şi evacuate
4 Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental
5 Gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere şi industriale
6 Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu
obiectivele generale/specifice de protecŃie a mediului
înconjurător
7 Poluarea solului şi a apelor subterane
8 Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi
riscul unor accidente majore
9 VegetaŃie periclitată cantitativ şi calitativ
10 Fauna periclitată cantitativ
11 Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane
12 Fenomene naturale şi dezastre
Rezultă că este necesară, în primul rând, o mai puternică implicare a
factorilor de decizie în soluŃionarea problemelor de mediu. Acest lucru se
impune la toate nivelurile, pornind de la Parlament şi Guvern şi terminând cu
organele locale.
Nu este lipsit, însă, de importanŃă faptul că educaŃia ecologică este
concepută ca fiind una din cele mai importante priorităŃi de la care trebuie
pornit în implementarea oricărei strategii sau plan de acŃiune. Se observă că
celor două probleme, respectiv necesitatea implicării mai active a factorilor de
decizie şi creşterea nivelului educaŃiei ecologice, li se acordă o importanŃă
chiar mai mare decât problemelor tehnice.
Urmează, ca ordine de prioritate, asigurarea calităŃii aerului, apei şi
gestionarea deşeurilor. Deşi celelalte şapte probleme identificate nu au aceeaşi
282
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
prioritate, apreciem că o calitate corespunzătoare a mediului nu se va obŃine
decât atunci când întregul complex de probleme va fi rezolvat.
În cercetarea efectuată de Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din
Piteşti, în legătură cu punctele slabe ale municipiului, s-a situat pe primul loc
traficul deficitar, ceea ce, de fapt, conduce la poluarea accentuată a zonelor cu
trafic intens.
Pe locul al II-lea, s-a situat lipsa locurilor de parcare, iar pe locurile 3-4
calitatea deficitară a infrastructurii şi calitatea necorespunzătoare a mediului:
curăŃenia oraşului, poluarea, insuficienŃa spaŃiilor verzi. Toate acestea se
suprapun, într-o anumită măsură, peste sistemul de priorităŃi elaborat de
specialiştii care au alcătuit PLAM, în anul 2006.
6. ACłIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECłIA MEDIULUI ÎN
MUNICIPIUL PITEŞTI ŞI ZONELE LIMITROFE
Identificarea principalelor nevoi şi aspiraŃii ale cetăŃenilor
Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, AgenŃia de ProtecŃia
Mediului Argeş, este împuternicită şi obligată să aplice legislaŃia de protecŃie
a mediului în judeŃul Argeş. Împreună cu grupul de lucru desemnat, APM
Argeş a finalizat Planul Local de AcŃiune pentru Mediu care cuprinde mai
multe acŃiuni eşalonate pe o perioadă de 10-12 ani. Echipa de elaborare a
strategiei municipiului Piteşti a analizat propunerile făcute şi a reŃinut pe cele
mai importante.
Ca răspuns la chestionarul adresat cetăŃenilor oraşului cu privire la
proiectele prioritare destinate dezvoltării municipiului Piteşti, în contextul
283
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
integrării în Uniunea Europeană, au rezultat următoarele (se enumeră numai
proiectele care au legătură cu calitatea mediului):
a) necesitatea îmbunătăŃirii infrastructurii, respectiv construirea unui
pasaj la intersecŃia Bascov şi Mărăcineni, construirea unei centuri
Găvana – Trivale – ExerciŃiu, modernizarea reŃelei termice şi de
canalizare;
b) proiecte privind protecŃia mediului: igienizare, salubritate,
construirea depozitului ecologic de deşeuri menajere, participarea
civică privind protecŃia mediului, îmbunătăŃirea calităŃii apei;
c) amenajări de parcuri, spaŃii verzi, spaŃii de joacă;
d) amenajări de parcări pentru autoturisme;
e) îmbunătăŃirea transportului în comun;
f) utilizarea unor surse energetice neconvenŃionale.
La întrebarea privind problema nr. 1 a oraşului, 41% din răspunsuri au
fost legate de aglomeraŃie şi congestionarea traficului.
Foarte interesante sunt şi răspunsurile la întrebarea „Ce doriŃi să se
păstreze aşa cum este acum şi ce ar trebui să se dezvolte?”. O parte
însemnată a răspunsurilor (45,7%) s-au referit la Pădurea Trivale şi la Parcul
Ştrand, ceea ce reprezintă un serios îndemn ca autorităŃile locale să ia măsuri
pentru protejarea acestui patrimoniu.
În acelaşi context, trebuie apreciat şi faptul că peste 2/3 din cetăŃenii
care au răspuns chestionarului au remarcat că nu există suficiente parcuri şi
zone verzi în care să se poată petrece timpul liber. PreferinŃa pentru
amenajarea unor zone verzi s-a manifestat în toate cartierele oraşului. Pădurea
Trivale continuă să rămână un loc atractiv, atât pentru plimbări şi petrecerea
timpului liber, cât şi ca loc în apropierea căruia mulŃi locuitori şi-ar dori
construcŃia unei locuinŃe.
Principalele propuneri pentru descongestionarea traficului s-au referit la
construirea unor centuri pentru a evita intrarea în oraş, la crearea unor pasaje
284
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
subterane sau supraterane, la lărgirea străzilor, la amenajarea de sensuri
giratorii, la legături mai bune între cartiere, inclusiv prin construirea unor noi
străzi etc. De asemenea, circa 85% din cetăŃeni apreciază ca fiind necesar să
se construiască rute pentru biciclişti.
Obiectivele strategice ale protecŃiei mediului în municipiul Piteşti
şi zonele limitrofe
Pe baza identificării principalelor nevoi şi aspiraŃii ale cetăŃenilor, şi în
concordanŃă cu opiniile specialiştilor din grupul de lucru pentru mediu,
principalele obiective strategice se pot grupa astfel:
a) Asigurarea apei şi problemele de canalizare şi epurare a apelor
uzuale
În procesul de identificare a problemelor ce afectează apele de
suprafaŃă şi subterane din municipiul Piteşti şi zonele limitrofe s-a stabilit
faptul ca riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei
prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei s-a considerat necesar a fi
atinse următoarele obiective specifice:
� asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei potabile în mediul urban;
� asigurarea apei potabile în mediul rural;
� canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităŃi;
� protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi
agricole;
� reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de
substanŃe periculoase.
Pentru atingerea primelor 3 obiective specifice, este necesară
implicarea autorităŃilor locale şi judeŃene, care au o responsabilitate directă în
legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între
instrumentele care se pot aplica se menŃionează acordarea de asistentă în
285
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
identificarea de surse de finanŃare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent
deosebit pe utilizarea de tehnologii curate. AutorităŃile locale ar trebui să aibă
în vedere situaŃia existentă în prezent, putând promova stimulente sau
facilităŃi economice, atingerea unui nivel corespunzător de pregătire a
personalului angajat şi promovarea bunelor practici.
Pornind de la recomandările Uniunii Europene, s-a stabilit că orice
localitate cu mai mult de 2000 de locuitori trebuie să dispună de sisteme
centralizate de canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate. Dacă
pentru municipiul Piteşti există reŃea de canalizare şi o staŃie de epurare a
apelor uzate, pentru localităŃile rurale, în cea mai mare parte, reŃelele de
canalizare lipsesc. Chiar în municipiul Piteşti reŃeaua de canalizare va trebui
extinsă, iar staŃia de epurare modernizată.
Pentru rezolvarea acestor probleme în mediul rural se recomandă
realizarea lucrărilor necesare pe grupe de localităŃi (sate) care să Ńină seama de
condiŃiile concrete fizico-geografice şi nu de apartenenŃă administrativ
teritorială.
Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a
resurselor de apă, atât la utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect care
poate fi rezolvat prin realizarea unui bun management în alimentarea şi
consumul de apă.
Un domeniu prioritar în managementul general al apei trebuie să se
refere şi la asigurarea cu apă potabilă de bună calitate pentru toŃi locuitorii.
În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din surse aferente
activităŃilor agricole este necesar a se delimita cele 4 surse principale de poluare:
� nitraŃii proveniŃi din mineralizarea deşeurilor şi dejecŃiilor menajere;
� nitraŃii proveniŃi din fermentarea nedirijată sau dirijată
necorespunzător a deşeurilor şi a apelor uzate provenite din
sectorul zootehnic;
� nitraŃii proveniŃi din îngrăşăminte chimice;
� nitraŃii proveniŃi din mineralizarea humusului.
286
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
O cerinŃă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol
să aplice recomandările privind modul de depozitare, transport şi utilizare a
diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice şi organice şi să cunoască foarte
bine condiŃiile de aplicare ale acestora.
În ceea ce priveşte posibila poluare a apelor cu substanŃe periculoase
este necesar a se monitoriza secŃiunile în care concentraŃia unor astfel de
substanŃe nu s-a înscris în valorile limită admisibile, astfel încât să se prevină
pericolele şi accidentele în care sunt implicate substanŃe periculoase.
AcŃiunile care se vor întreprinde în perioada 2008-2013 vor Ńine seama
de prevederile legale, în special de Legea 458/2002 privind calitatea apei
potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi HG 188/2002 de
aprobare a normelor privind condiŃiile de deversare în mediul acvatic a apelor
uzate orăşeneşti.
Se are în vedere faptul că, prin Tratatul de aderare, termenele de
realizare a prevederilor menŃionate vor fi până în anul 2015 – la comunităŃile
cu peste 10.000 locuitori, şi până în anul 2019 – la comunităŃi cu populaŃie
între 2.000 şi 10.000 locuitori.
Cele două directive au fost transpuse în legislaŃia românească în scopul
protejării sănătăŃii oamenilor de efectele adverse ale contaminării apei
destinate consumului uman, respectiv pentru protejarea mediului înconjurător
de efectul advers al descărcărilor de ape uzuale în receptorii naturali.
Analiza situaŃiei existente în cadrul acestui sector porneşte de la
infrastructura aferentă sistemelor tehnice şi a problemelor legate de
tehnologiile aplicate, construcŃiile şi echipamentele existente.
Se au în vedere, în cazul apei potabile, sistemele de captare, tratare,
înmagazinare şi distribuŃie, iar pentru apele uzate sistemele de colectare,
transport, epurare şi evacuare.
Până în prezent, municipiul Piteşti este alimentat cu apă din două
categorii de surse:
- surse de apă de suprafaŃă (lacurile Budeasa şi Bascov cu uzinele aferente);
287
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
- surse de apă subterană (Mărăcineni, Râul Argeş şi Râul Doamnei) cu
staŃii de pompare cu sistem de clorinare.
Alimentarea cu apă din surse de suprafaŃă reprezintă 93% din consumul
de apă potabilizată, în timp ce restul de 7% provine din surse subterane.
În privinŃa liniilor de aducŃiune, acestea asigură un debit normal de 4,4
milioane m3/lună, ceea ce acoperă integral necesarul actual de 2-2,5 m3/lună.
În privinŃa forajelor existente, în vederea creşterii siguranŃei de
aprovizionare cu apă potabilă, se vor închide forajele de adâncime medie şi se
vor fora, pe acelaşi amplasament, foraje de mare adâncime (120-180 m) care
vor asigura atât un debit mai mare (peste 4,5 /s faŃă de debitul mediu actual de
circa 2l/s), şi o rezervă strategică de apă.
Sistemul de reŃele de aducŃiune apă, ca şi cel de colectare şi evacuare
apă uzuală, are vechimi diferite, reŃelele dezvoltându-se odată cu apariŃia
noilor obiective industriale sau a cartierelor de locuinŃe. Din această cauză,
atât conceptul tehnico – tehnologic, cât şi materialele folosite, sunt diferite.
Referitor la sistemele de alimentare cu apă, din lungimea totală de circa
243 km echivalent, numai 30,2 km reprezintă sistem modernizat cu tubulatură
şi vane conform normelor. În prezent, 93% din persoanele fizice au acces la
facilitatea alimentării cu apă de la reŃelele comunale.
Pierderile de apă pe reŃeaua de aducŃiune şi distribuŃie sunt foarte mari,
ca urmare a uzurii avansate a reŃelei. Din totalul de 243 km reŃea, 36% din
lungime are o vechime de peste 40 ani. Modernizările efectuate în ultimii ani,
deşi au cuprins numai 12% din lungimea reŃelei, au reuşit să reducă
semnificativ pierderea medie de la 3872 m3/lună pe km de reŃea
nemodernizată la numai 243 m3/lună pe km de reŃea modernizată.
Înlocuirea reŃelelor trebuie făcută nu numai pentru diminuarea
pierderilor, cu toată importanŃa deosebită a acestora ci, mai ales, pentru
îmbunătăŃirea calităŃii apei livrate.
Trebuie înlocuiŃi de urgenŃă circa 4 km conducte din azbociment ca
urmare a interdicŃiei de utilizare a acestui material în alimentările cu apă.
288
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
Strategia de reabilitare a sistemului de aducŃiune şi alimentare cu apă
prevede un ritm mediu de înlocuire a reŃelei de circa 20 km/an.
Pentru perioada 2009-2014 se vor reabilita circa 125 km reŃele apă cu
diametrul de 100-400 mm şi 25 km aducŃiuni cu conducte cu diametrul de
800-1000 mm. Se prevăd noi dezvoltări care constau în aproximativ 24 km
reŃele noi de apă şi aproximativ 18 km aducŃiuni, şi se vor fora 6 noi puŃuri de
mare adâncime.
Referitor la reŃelele de canalizare, acestea se compun din canale stradale
şi canale magistrale în lungime de circa 137 km, cămin de vizitare, guri de
scurgere, 3 staŃii de pompare ape uzate şi 3 staŃii de pompare ape pluviale.
La reŃeaua de canalizare au acces în municipiul Piteşti aproximativ 73%
din populaŃie.
În ultimii ani, din fonduri Preaderare – ISPA au fost realizate 10,36 km
reŃele noi şi s-au reabilitat circa 4 km. Pentru etapa imediat următoare se
prevede creşterea reŃelei cu 27 km şi reabilitarea reŃelei pe o lungime de 3 km
(fonduri ISPA). Pentru perioada 2009-2014 se presupune dezvoltarea reŃelei
de canalizare cu 40 km şi reabilitări pe 7 km echivalenŃi.
Sistemul de canalizare dispune de o staŃie de pompare a apelor pluviale
în localitatea Piteşti. Aceasta este subdimensionată, în perioadele cu
precipitaŃii abundente nereuşind să pompeze în lac apa acumulată decât într-o
perioadă lungă de timp.
În privinŃa staŃiei de pompare ape uzate, aceasta este depăşită moral şi
fizic, aflându-se la limita de acoperire a necesarului de pompare datorită
extensiei oraşului şi a activităŃilor socio – economice.
De asemenea, StaŃia de epurare ape uzate, realizată în anul 1965, cu
toate dezvoltările din etapele 1971, 1978 şi 1998-2000 funcŃionează
necorespunzător actualelor cerinŃe şi nu dispune de epurare terŃiară pentru
eliminarea azotului, fosforului şi a compuşilor acestora.
Din aceste considerente, se impun, la StaŃia de epurare, lucrări de
modernizare, retehnologizare şi completare a fluxurilor tehnologice precum şi
creşterea gradului de monitorizare corelat cu parametrii de calitate ai apelor
289
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
epurate şi cu parametrii de operare ai fluxului tehnologic. Conform studiilor
întocmite, valoarea estimată a modernizărilor, reabilitărilor şi extinderii
Sistemului de apă şi canalizare al municipiului Piteşti se prezintă astfel:
a) uzina de apă Budeasa şi instalaŃiile aferente – aproximativ 10,2
milioane euro cu o amortizare a investiŃiei în 10,5 ani;
b) staŃii de repompare şi reŃele de distribuŃie – aproximativ 105,6
milioane euro cu o amortizare a investiŃiei în 23,8 ani;
c) sistemul de canalizare şi epurare ape uzate cu o valoare a investiŃiei
de circa 157 milioane euro cu o amortizare a investiŃiei în 106 ani;
d) dotări pentru exploatarea (autospeciale, utilaje, etc.) cu o valoare a
investiŃiei de 3 milioane euro şi o amortizare a investiŃiei în 15,5 ani.
Planul acŃiunilor prioritare priveşte o perioadă de 5 ani şi are o valoare
de 25,3 milioane euro care se pot amortiza în 22,5 ani.
b) Asigurarea spaŃiilor verzi
În anul 2006, suprafaŃă totală a spaŃiilor verzi din municipiul Piteşti a
fost reevaluată la 263 ha, revenind o suprafaŃă de 15,45 m2/locuitor. Pentru
perioada următoare sunt necesare următoarele investiŃii:
- reamenjarea parcurilor Prundu, Războieni, Lumina şi Grădina publică;
- instalarea reŃelelor de hidranŃi în parcurile Prundu, Războieni,
Tineretului şi Lumina;
- dotări şi amenajări la pepinierele Găvana şi Mărăcineni, urmărind
îmbunătăŃirea şi diversificarea sortimentelor de plante dendrologice;
- conservarea tuturor suprafeŃelor spaŃiilor verzi şi întreŃinerea
corespunzătoare a acestora;
- extinderea plantărilor de garduri vii, arbuşti, flori şi gazon;
- toaletarea şi tăierea arborilor uscaŃi;
- extinderea reŃelei de hidranŃi pentru udat;
- asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.
290
MATRICEA-PLAN PENTRU PROBLEMA NEASIGURAREA CANTITĂłII ŞI CALITĂłII APEI
PRELEVATE ŞI EVACUATE
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific
łintă Indicator AcŃiune Responsabili Termen
Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate
Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate
2.1 şi 2.3 Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei potabile în mediul urban
1. Sisteme centralizate, controlate de alimentare cu apă potabilă în toate localităŃile urbane
1. numărul/procentul populaŃiei deservite 2. Indicatori de calitate a apei potabile şi număr de analize necorespunzătoare 3. Tipuri şi număr de lucrări efectuate
Alimentări cu apă
1.Piteşti 1.1. Modernizarea staŃiei de tratare 1.2.Reabilitare staŃie pompare Budeasa 1.3.Reabilitarea gospodăriilor de apă Războieni, Smeura, Schitul şi ZIN 1.4.Extinderea reŃelelor de distribuŃie uzate 1.5.Înlocuirea reŃelelor de distribuŃie uzate 1.6.Introducerea contorizării la consumatorii casnici şi industriali 1.7.Reabilitarea a 20 de foraje din municipiu 2.Mioveni
S.C. Apă Canal 2000 S.A. Consiliul Local Piteşti Consiliul Local REGOM Mioveni
2010 2013 2013 2013 2008
291
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific
łintă Indicator AcŃiune Responsabili Termen
2.2.Asigurarea apei potabile în mediul rural 2.7 şi 2.9 Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităŃile urbane
2.Sisteme centralizate, controlate de alimentare cu apa potabilă în toate localităŃile rurale 1.Asigurarea racordării la canalizarea menajeră a tuturor locuitorilor din mediul urban 2.StaŃii de epurare complete şi complexe
1.Număr de sisteme realizate 2.Număr/procent populaŃie deservită 3.Indicatori de calitate pentru apa potabilă Număr/procent populaŃie racordată la canalizare 2.Indicatori de calitate pentru verificarea respectării
2.1.Reabilitare reŃele de distibuŃie 2.2.Contorizare aducŃiune staŃie de tratare 3.Ştefăneşti Alimentare cu apă a zonei Viişoara Bascov ReŃea de alimentare cu apă Mărăcineni ReŃea de alimentare cu apă Bradu ReŃea de alimentare cu apă Albota ReŃea de alimentare cu apă Piteşti 1.Reabilitare şi modernizare staŃii epurare 2.Extindere reŃea de canalizare 3.Reabilitare reŃea de canalizare existentă
Consiliul Local REGOM Mioveni Consiliu Local Ştefăneşti Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Piteşti S.C.Apă Canal 2000 S.A.
2008 2013 2017 2010 2008 2015 2013 2013 2013 2010 2009
292
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific
łintă Indicator AcŃiune Responsabili Termen
2.8 Canalizarea şi epurarea apelor uzate în mediul rural 2.10 ProtecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din activităŃile agricole
1.Asigurarea racordării populaŃiei din mediul rural la sisteme de canalizare a apelor uzate 1.Reducerea poluării apelor cauzată din nitratii proveniŃi din activităŃi agricole
limitelor impuse prin NTPA 001/2002 pentru calitatea efluenŃilor evacuaŃi în ape de suprafaŃă 3.Tipuri şi număr de lucrări efectuate 1.Număr/procent de locuitori racordaŃi la canalizare 2.Tipuri şi număr lucrări realizate 3.Număr staŃii de epurare construite 4.Indicatori de
Mioveni 1.Reabilitare şi modernizare staŃie de epurare 2.Extindere reŃea de canalizare 3.Reabilitare reŃea de canalizare existentă Ştefăneşti 1.Extindere reŃea de canalizare 2.Racordarea la canalizarea municipiului Piteşti Bascov Extindere canalizare sate Bascov, Scheau, Valea Ursului Mărăcineni 1. Extindere reŃea de canalizare 2. Racordarea la canalizarea municipiului Piteşti Bradu ReŃea de canalizare şi staŃie de epurare
Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Consiliul local Agentii economici DADR DAAV APM DADR DAAV DADR
2008 2008 2013 2015 2017 2008 2008 şi permanent 2008 permanent permanent 2008
293
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific
łintă Indicator AcŃiune Responsabili Termen
2.10 si 2.14 Reducerea poluării mediului acvatic şi apelor subterane
2. Prevenirea poluării mediului cu nitraŃi 3. Rationalizarea şi optimizarea îngrasanimtelor chimice şi organice ce cuprind compuşi ai azotului
calitate pentru ape uzate epurate şi evacuate ConcentraŃia de nitraŃi în apele de suprafaŃă şi subterane
Albota ReŃea de canalizare şi staŃie de epurare 1. Aplicarea programului de acŃiune 2. Monitorizarea implementării 3. Analiza detaliată a bazinelor de recepŃie pt apele de suprafaŃă 4. Amenajări de torenŃi, împăduriri, lucrări CES şi de desecare pe terenuri agricole 5.Conservarea cursurilor de apă şi a zonelor umede 6. Delimitarea surselor de nitraŃi şi aportul de nitraŃi din fiecare sursă (mineralizarea deşeurilor şi dejectiilor menajere, deşeuri şi ape uzate din zootehnie, îngrasaminte minerale şi organice, mineralizarea
DAAV ASP DAAV APM DADR DAAV APM OSPA DADR proprietarii exploataŃiilor agricole DADR SC Automobile Dacia SA SC Automobile Dacia SA
permanent 2008 şi permanent 2007 2008
294
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific
łintă Indicator AcŃiune Responsabili Termen
subterane cauzate de substanŃe periculoase şi ape neepurate
Eliminarea poluării apelor de suprafaŃă şi subterane cu substanŃe periculoase
Concentratia de substante periculoase în apele de suprafata şi subteran
humusului) 7. Utilizarea ratională a îngrăşamintelor minerale şi organice, (în special a celor cu azot) pe baza planului de fertilizare la nivel de exploataŃie agricolă cu peste 10 ha teren agricol. 8. Constientizarea micilor producatori agricoli în ceea ce priveşte utilizarea ratională a îngrăsămintelor organice şi minerale
1. Eliminarea vopselelor care conŃin plumb în concentraŃie>0,5% la SC Automobile Dacia SA 2.Înlocuirea grundului cataforetic ce conŃine plumb la SC Automobile Dacia SA
295
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
b) Orientări strategice pentru componenta de mediu aer
Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental din Piteşti se datorează
în principal poluării generate de trafic, atât datorită numărului mare de
autovehicule existente, cât şi datorită tranzitului către şi dinspre municipiul
Bucureşti.
Pentru eliminarea poluării generate de trafic este recomandabil a se
realiza centuri de ocolire a municipiului Piteşti.
Un alt obiectiv specific se referă la eliminarea poluării generată de
compuşi organici volatili de la staŃiile de benzină şi terminale prin dotarea
acestora cu instalaŃii de recuperare a vaporilor de compuşi organici volatili.
In cadrul proiectului Asistentă Tehnică pentru pregătirea subproiectului
Phare 2002 referitor la modernizarea sistemului de „Monitorizarea CalităŃii
Aerului“au fost amplasate 5 staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului
după cum urmează:
• municipiul Piteşti – 1 staŃie de trafic pe bulevardul N. Balcescu, zona
blocuri tip L.
– 1 staŃie de fond urban
• Oarja – 1 staŃie de fond industrial
• comuna Călineşti – sat Radu Negru – 1 staŃie de fond suburban
• comuna Budeasa, sat Valea Mărului – 1 staŃie de fond suburban
Încadrarea poluării industriale în limitele legislaŃiei naŃionale
armonizate cu Directivele UE va avea în vedere aplicarea celor mai bune
tehnici disponibile.
Se recomandă conservarea fondului forestier, atât pentru producŃia de
biomasă dar şi pentru funcŃiile de protecŃie a mediului înconjurator, şi anume:
funcŃia hidrologică, funcŃia de protecŃie a solului şi de asigurare a stabilităŃii
terenurilor, funcŃia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a
atmosferei.
296
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
c) Obiective strategice pentru componenta de mediu sol
Strategia de îmbunătăŃire a calităŃii solului trebuie să se focalizeze în
special pe:
• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale
amenajate necorespunzator;
• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale;
• reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei;
• diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune, alunecări de
teren, ş.a.).
În acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de
gestiune a deşeurilor, care să aibă la bază promovarea urmatoarelor principii:
• prevenirea aparitiei deşeurilor;
• minimizarea cantităŃii de deşeuri produse;
• promovarea reciclării şi reutilizării;
• optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot
fi altfel valorificate.
Reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei se poate
realiza prin limitarea efectelor negative asupra solului, apelor subterane şi
vegetaŃiei prin aplicarea unor măsuri corespunzătoare pe diferitele
componente şi anume: extracŃie, transport, depozitare.
Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea
terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea
măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic
şi agricol cât mai bun.
d) Strategia pentru gestionarea deşeurilor
AcŃiunile specifice pentru gestionarea deşeurilor trebuie să aibă în
vedere următoarele obiective:
- urmărirea cantităŃii de deşeuri menajere generate, cu accent pe
reducerea cantităŃilor, în special a celor greu degradabile;
297
Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013
- recuperarea şi reciclarea conform reglementărilor legale;
- depozitarea în depozite autorizate şi închiderea depozitelor
neconforme;
- depozitarea deşeurilor biodegradabile şi utilizarea produselor de
degradare.
De exemplu, în mediul rural deşeurile biodegradabile ar trebui
compostate, rezultând un fertilizant natural pentru terenuri.
În acelaşi timp, pentru deşeurile rezultate din municipiu vor trebui
implementate tehnologii de transport, tratare şi depozitare. Deşeurile
municipale includ deşeuri menajere sau asimilabile acestora (de exemplu,
deşeurile comerciale), deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieŃe, nămol de la
staŃiile de epurare, deşeuri voluminoase şi deşeuri periculoase care apar în
cantităŃi reduse în deşeurile menajere, comerciale sau provenind de la diverse
instituŃii.
În strategia pentru gestionarea deşeurilor se va avea în vedere aplicarea
directivelor europene care au fost transpuse în legislaŃia românească de
mediu:
- Directiva cadru privind deşeurile nr. 75/442 EEC amendată de
Directiva nr. 91/156 EEC;
- Directiva cadru nr. 91/689 EEC privind deşeurile periculoase
- Directiva nr. 75/439 EEC cu modificările ulterioare privind uleiurile uzate
- Directiva nr. 91/157 EEC cu modificările ulterioare privind bateriile
şi acumulatorii care conŃin substanŃe periculoase
- Directiva nr. 99/31 EC privind depozitarea deşeurilor
- Directiva nr. 2002/96 EC privind deşeurile de echipamente electrice
şi electronice
- alte directive şi reglementări privind acŃiuni, fenomene şi probleme
legate de gestiunea deşeurilor.
Principalele acŃiuni pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor
sunt prevăzute în tabelul următor:
298
MĂSURI PENTRU GESTIONAREA CORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR MENAJERE ŞI INDUSTRIALE ÎN VEDEREA REDUCERII POLUĂRII MEDIULUI
Obiectiv specific
łintă AcŃiune Responsabili Termen
1.Management corespunzator al deşeurilor menajere
2.Management corespunzător al deşeurilor industriale şi periculoase
Implementarea proiectului “Managementul deşeurilor menajere în judeŃul Argeş”
Eliminarea în siguranŃă a deşeurilor industriale şi periculoase nefavorabile
1. ConstrucŃie depozit zonal Piteşti 2.Constructie staŃie transfer Câmpulung 3.Constructie staŃie transfer Curtea de Argeş 4.Constructie staŃie de transfer Topoloveni , Costeşti 5. Centre de depozitare si puncte de colectare in localităŃile rurale cuprinse in proiect 6.Modernizare depozit de deşeuri menajere Mioveni
1.Eliminarea deşeurilor din haldele de nămol (halda veche, halda nouă, halda de deşeuri triazinice, halde deşeuri de acrilonitril 2.InstalaŃie de neutralizare şi depozit pentru şlamuri de la acoperiri metalice 3. Eliminarea echipamentelor cu conŃinut de PCB, conform prevederilor
Consiliul Local Piteşti
Consiliul Local Câmpulung
Consiliul Local Curtea de Argeş
Consiliul Local Topoloveni,
Costeşti
Consiliile Locale respective
Consiliul Local Mioveni
Petrom OMV Grup Bucureşti-
Arpechim Piteşti
Ag. economici cu instalaŃii în domeniu
AgenŃi economici deŃinători de echipamente cu PCB
2010
2010
2010
2010
2010
2010
31.12.2011
2008 2010
299
3.Diminuarea cantităŃii de deşeuri menajere şi industriale depozitate / eliminate
3.Diminuarea cantităŃii de
Recuperarea deşeurilor reciclabile şi refolosibile
Gestionarea corespunzătoare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
legislative 4. Incinerare deşeuri de origine animală provenite din activităŃi sanitar veterinare 5. InstalaŃii de incinerare a deşeurilor spitaliceşti
1. Organizarea colectării selective a deşeurilor menajere sau instalaŃii de sortare aferente staŃiilor de transfer
2. Încurajarea creării de firme private pentru colectarea şi reciclarea materialelor recuperabile
3. Aplicarea de soluŃii recunoscute (BAT) de recuperare, valorificare si reciclare a deşeurilor industriale
1. Asigurarea spatiilor amenajate pentru colectarea de la populaŃie a deşeurilor din ambalaje 2. Dotarea cu containere adecvate a spaŃiilor destinate colectării selective a deşeurilor de ambalaje recuperabile
SC Suintest Oarja SA
Autoritatea JudeŃeană de Sănătate
Publică
Consiliile Locale
Centrul de Dezvoltare a Economico
Socială Piteşti
AgenŃi economici generatori de deşeuri industriale
Consiliile Locale
Consiliile Locale
2008 şi permanent
2009
2008 şi permanent
2008 şi permanent
2008 şi permanent
2008 şi permanent
2008 şi permanent
300
ambalaje şi deşeuri de ambalaje depozitate
4. Prevenirea afectării calităŃii mediului şi sănătăŃii populaŃiei ca urmare a expunerii la substanŃe periculoase
Gestionarea corespunzătoare a bateriilor şi acumulatorilor care conŃin substanŃe periculoase
RestricŃii privind impactul comercializării şi utilizării azbestului şi a produselor care conŃin azbest
3.Recuperarea deşeurilor – ambalaje de unică folosinŃă
1. Predarea şi/sau acumulatorilor uzaŃi cu electrolitul şi componentele solide conŃinute, persoanelor juridice care comercializează baterii şi/sau acumulatori ori persoanelor juridice care efectuează activităŃi de colectare sau valorificare a acestora 2. Eliminarea de la comercializare şi utilizare a azbestului şi a produselor care conŃin azbest
1.Eliminarea utilizării diafragmelor care conŃin crisotil pentru instalaŃiile de electroliză existente.
AgenŃii economici
Persoane juridice care comercializează baterii şi
acumulatori Persoane fizice şi juridice care
deŃin mijloace de transport echipate cu baterii şi/sau acumulatori.
Producători, comercianŃi şi utilizatori
AgenŃi economici utilizatori
2008 şi permanent
2008 şi permanent
2008
2008
301
MĂSURI PENTRU DIMINUAREA POLUĂRII GENERATĂ DE SURSE INDUSTRIALE MAJORE ŞI RISCUL UNOR ACCIDENTE MAJORE
Obiectiv specific
łintă AcŃiune Responsabili Termen
1.Încadrarea poluării industriale în limitele legislaŃiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene şi Managementul riscului
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
1.Modernizarea instalaŃiei DAV prin înlocuirea arzătoarelor la cuptoare şi îmbunătăŃirea schimbului de căldură 2.Modernizarea sistemului de recuperare a gazelor de faclă din instalaŃia piroliză 3.Desulfurarea benzinei grele de tratare catalitică în instalaŃia HB 1 4.Modernizare instalaŃie de cracare catalitică 5.InstalaŃie de hidrofinare materie primă pentru tratare catalitică 6. Modernizarea rampei 3 CF produse petroliere 7.Modernizarea rezervoarelor de depozitare 8.Inchiderea rampei auto de încărcare 9.Modernizarea incineratorului din instalaŃia Cracare Catalitică
Petrom OMV Grup Bucureşti - Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti -Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti- Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti - Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti -Arpechim Piteşti
2008
2008
2009
2008
2008
2008 2009
2008
2008
302
ConcentraŃii la emisie:
Particule 50 mg/Nmc
NOx=1000mg/Nmc (pana la 31.12.2006) =900mg/Nmc (până la 31.12.2008)
SOx=70mg/Nmc (până la 31.12.2008
10.Modernizarea incineratorului din instalaŃia DGRS 11.Extinderea capacitate de aerare linia III - staŃie epurare 12.ÎmbunătăŃirea sistemului de stripare a apelor uzate din secŃia tratare catalitică 13.ÎmbunătăŃirea tratamentului leşiilor uzate din secŃiile Piroliză şi Cracare Catalitică 14. Înlocuirea arzătoarelor la cazanele tip Babcock cu arzătoare tip NOx redus 15.Reducerea poluării apelor reziduale, recuperarea şi tratarea reziduurilor solide (incineraror) 16.Monitorizarea, exploatarea şi închiderea depozitelor de deşeuri 17. InstalaŃie nouă de polietilenă 18.InstalaŃie nouă de polipropilenă 19.Monitorizarea şi achiziŃia de aparatură
Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti Petrom OMV Grup Bucureşti
-Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti -Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti
-Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti -Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti - Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti - Arpechim Piteşti
Petrom OMV Grup Bucureşti
2008
2009
2008
2008
2008
2008
2011
2010
2012
2008
303
pentru monitorizarea factorilor de mediu 20. Modernizarea instalaŃiei de GDRS 21.Înlocuire arzătoare existente cu arzătoare cu NOx redus la CET Piteşti Sud cazan 2
22.Înlocuirea instalaŃiei de automatizare existentă cu instalaŃie performantă la: Cazan nr 2,Cazan nr 5 Cazan nr 6
23.Înlocuirea arzătoarelor existente cu arzătoare cu NOx redus la: CAF3 24.Înlocuirea arzătoarelor de la cazanele >50MW
25.Montarea filtrelor de reŃinere a particulelor rezultate din arderea combustibililor la SC Automobile Dacia SA
- Arpechim Piteşti Petrom OMV Grup Bucureşti
- Arpechim Piteşti SC Termoficare 2000 SA Piteşti
SC Termoficare 2000 SA Piteşti
CET Piteşti Sud
SC Termoficare 2000 SA Piteşti
CET Piteşti Nord
SC Automobile Dacia SA
SC Automobile Dacia SA
2008
2007-2008
2007-2009
2008
2012
2012