RIM AKRIYA

FACULTATEA DE MEDICINA

ANUL I, GRUPA 26,SERIA D

MEDICINA IN BANAT,IN TIMPUL IMPERIULUI

AUSTRO - UNGAR

Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între Romania, Serbia (Banatul sarbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.

Regiunea a fost o parte unitară, componentă a Regatul Ungariei, apoi, din secolul al XVI-lea, a Imperiului otoman, după care a fost înglobat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea în Arhiducatul Austriei, devenit apoi Imperiului Austriac. După 1867, a făcut parte din partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar iar în urma Primul Razboi Mondial, Banatul a fost împărțit pe linii etnice între cele trei state naționale ale căror etnii locuiau zona, Iugoslavia, Romania și Ungaria

GENERALITATI

Se ocupă atât de evoluția medicinei ca stiinta, cât și de contribuțiile diverselor personalități în acest domeniu.

Medicina nu a apărut ca știință așa cum o cunoaștem astăzi. De la arta vracilor și samanilor care pretindeau că alungă duhurile rele, la medicina sacerdoților care practicau în umbra templelor, până la medicina modernă este o cale lungă.

Dacă medicul medieval și renascentist era un erudit, bun cunoscător atât al textelor clasice, cât și al astrologiei și alchimiei, medicul modern trebuie să fie atât savant, cât și cetățean, care să aplice știința actuală în scopul modificării pozitive a condițiilor de mediu natural și social.

ISTORIA MEDICINII

Între primele acte medicale atât umane, cât şi veterinare apar pe teritoriul Banatului şi Transilvaniei

În ambele ţinuturi au apărut în anii 1514, 1549 şi 1573 organizaţii spitaliceşti şi farmacii care se ocupau cu vindecarea oamenilor şi a animalelor şi practicau, „după ureche, fapta doftoricească”.

Mai târziu erau pregătiţi şi pentru a efectua intervenţii chirurgicale, evident fără anestezie, fie pe oameni, fie pe animale.

Pregătirea începuse să se faca între anii 1464 şi 1534 în centre care la acea vreme se bucurau de un mare succes, ca de exemplu la Viena şi Budapesta.

Primele acte medicale

Între absolvenţi s-au numărat Valentin Krauss, Paulus Kyr, Ioan Kajoni (Căianu) şi bănăţeanul Mihail Halici, cel care a consemnat într-un dicţionar latin-român, alcătuit de el, o terminologie ştiinţifică românească despre boală, anatomie şi botanică.

În acelaşi timp au aparut şi vindecătorii empirici care se ocupau de tratamentul cailor bolnavi pe care îi şi potcoveau, fiind obligaţi apoi să le cunoască şi unele boli, mai ales cele localizate la copite.

 În Banat erau cunoscute chiar din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, realizările medicinei umane şi veterinare, scrise de cronicarii din epocă, vorbind mai ales de oamenii de ştiinţă ai vremii, de exemplu Gaşpar Bauhin (1560-1624), care a descris valvula ileo-cecală, apoi Adrian van den Spiegel (1578-1625), omul de ştiinţă care între primii din grup  s-a folosit de microscopul construit de Antony van Leöwenboek (1632-1625).

1766 prima „Şcoală de artă veterinară”, în care erau pregătiţi medici veterinari denumiţi „Militärschmied“ ;

1767 şcoala a devenit Institut de învăţământ veterinar, cu titulatura de „Pferde-Operationsschule”, care a fost urmată şi de numeroşi bănăţeni ;

1780, document semnat de istoricul Griselini, „Istoria Banatului Timişean”, se spune că „Prim-medicul din Timişoara Dr. Kömever a studiat din ordinul Curţii Imperiale invaziile de muscă columbacă în regiunile din apropierea Dunării“. 

DATE IMPORTANTE

1874, apare prima Lege de Poliţie sanitar-veterinară lege care se aplica pe întregul teritoriu austro-ungar, deci şi în Banat şi în Ardeal, unde au fost numiţi 40 de controlori veterinari

1843, primul medic veterinar, a fost doctorul Theophil Tromwalter din Timişoara, iar după el, în 1863, Constantin Fometescu, la Oraviţa şi apoi la Lugoj 

GASPARD BAUHIN

SPITALUL GENERAL DIN VIENA,

ANUL 1784

SPITALUL GENERAL DIN VIENA,ANUL 2012

VA MULTUMESC