Cuprins

I. Argument…………………………………………………….................1II. Ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard

acut.....................................2 A.Notiuni generale de anatomie si fiziologie a aparatului cardiovascular...............................................................................................3 B.Infarct de miocard acut………………………………………….4 1.Definitie…………………………………………….................4 2.Clasificare..................................................................................4 3.Etiologie.....................................................................................4 4.Simptomatolgie..........................................................................5 5.Diagnostic..................................................................................6 6.Evolutie si Prognostic................................................................6 7.Tratament.................................................................................,,7 8.Complicatii...............................................................................10 C.Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard acut................................................................................11 D.Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard acut................................................................................19 E.Proces de ingrijire a bolnavului cu Infarct de miocard acut Interviu.......................................................................................28 Nevoi fundamentale dupa Virginia Henderson..........................30 Plan de ingrijire..........................................................................31 Educatie pentru sanatate.............................................................36III.Bibliografie.............................................................................................38IV.Anexe: ...................................................................................................39

I. Argument

Prezenta in familie a IMA, cat si dorinta de a cunoaste mai multe lucruri despre boala pentru a putea acorda primul ajutor in folosul celui de langa mine m-a determinat sa aleg tema prezentei lucrari de diploma, Infarctul de miocard acut. In conditii normale de adaptare, intre organism si mediu se stabileste o stare de echilibru biologic care se poate aprecia subiectiv si obiectiv prin starea de sanatate. Unii factori de mediu (intern, extern) pot perturba aceasta stare de echilibru, ajungandu-se astfel la starea de boala. Identificand boala la un organism uman, vom trata nu boala, ci bolnavul cu particularitatile sale. Un bolnav suferind de o anumita boala are psihicul sau, felul sau de manifestare, de a reactiona biologic la boala. Intelegandu-l in complexitatea manifestarilor sale, se realizeaza si acea legatura sufleteasca intre bolnav si cei ce-l ingrijesc, premisa hotaratoare pentru obtinerea unor rezultate pozitive cand tratam bolnavul. Prezenta lucrare de diploma reprezinta o aplicatie de ordin practic a cunostintelor obtinute pe parcursul anilor de studiu.Consultand bibliografia, s-au identificat notiuni de anatomie si fiziologie cardiovasculara, de patologie medicala si de ingrijiri de nursing specifice ingrijirii bolnavului cu Infarct de miocard acut. Acestea sunt:

1. organizarea activitatii in serviciul de cardiologie2. respectarea legislatiei sanitare in asistenta bolnavului cu afectiuni

cardiovasculare3. asigurarea si acordarea ingrijirilor specifice bolnavilor cu afectiuni

cardiovasculare4. acordarea primului ajutor de urgenta in sectia de terapie intensiva

coronariana (UTIC)5. aplicarea si supravegherea tratamentului cit si regimului igieno-dietetic

aplicat6. descrierea si interpretarea diferitelor forme de comportament al

bolnavului in mediul spitalicesc7. asigurarea unui climat fizic si psihic corespunzator evolutiei pozitive a

bolii8. educarea bolnavului cu afectiune cardiovasculara cu privire la

prevenirea si tratarea diferitelor complicatii care apar in cursul bolii

1

9. aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii si P.S.I.

II Ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard acutA.Notiuni generale de anatomie si fiziologie a aparatului

cardiovascular

Inima este un organ muscular, cavitar, care pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste prin vene. Desi la om cantareste aproximativ 300 g si are marimea pumnului unui adult, inima efectueaza o activitate uriasa, zilnic contractandu-se de peste 100000 de ori si pompand peste 7200 de l de sange. Partile componente ale corduluiInima este alcatuita din trei straturi concentrice :endocard, miocard si epicardEndocardul este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase teminatii nervoase senzitive. Miocardul este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Epicardul este o membrana epitelio-conjunctiva subtire ce acopera suprafata cardiaca si constituie foita viscerala a pericardului. Intre foitele pericardului se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardiace. Principalele functii ale corduluiRitmicitatea este propietatea cordului de a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor contractiilor generate de nodul sino atrial. Aceste impulsuri sunt urmarea unor modificari metabolice care au loc in sistemul excitoconductor. Conductibilitatea este propietatea miocardului in special al tesutului nodal de a conduce unde de contractie de la nivelul nodului sino atrial in intreg cordul Excitabilitatea este propietatea miocardului de a raspunde printr-o contractie la stimuli adecvati. Contractibilitatea este propietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole iar relaxarile diastole.

Elemente de fiziologie ale cordului

2

Revolutia cardiaca: trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta denumirea de revolutie cardiacaRevolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0.1 secunde; contractia ventriculilor sau sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, relaxarea intregii inimi sau diastola generala, care dureaza circa 0,4 secunde. Revolutia cardica incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in atriul drept, iar sangele din venele pulmonare, in cel stang. Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana la o anumita limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele arterial in ventriculi. Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare,in timpul sistolei ventriculare, datorita presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta, se inchid valvele atro-ventriculare si se deschid valvele sigmoide. La individul normal au loc 70-80 de revolutii cardiace/min, care reprezinta bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare- unul intracardiac, altul extracardiac. Frecventa batailor cardiace (70-80/min) este realizata de nodul Keith si Flack, denumit si nodul sinusal, care emite stimuli cu aceasta frecventa (ritm sinusal). Fiziologia vaselor corduluiVene: a) sistemice – vena cava superioara,vena prin care se dreneaza sangele din partea superioara a corpului (cap, gat, memebre superioare) - vena cava inferioara, vena prin care este colectat sangele din partea inferioara a corpului (abdomen, organele abdominale, membre inferioare)b) pulmonare, sunt doua vene pulmonare drepte si doua stangi, prin intermediul carora sangele este condus din ventriculul drept in plamani pentru a fi oxigenatAtrii: drept colecteaza sange de tip venos (neoxigenat) si stangVentriculi: drept (primeste sange din atriul drept si pompeaza sange neoxigenat in artera pulmonara) si stang(primeste sange din atriul stang si pompeaza sange oxigenat in aorta)Vase mari: aortaVascularizatia cordului:- arteriala (oxigenarea cordului)- venoasa (transport al sangelui neoxigenat din cord)- limfatica (drenajul limfei din cord)

3

B.Infarctul de miocard acut

1.DefinitieInfarctul de miocard acut este sindromul coronarian acut rezultat prin ocluzia completa a uneia sau mai multor artere coronare, ca urmare a trombozei coronariene produse la nivelul unei placi complicate de aterom.

2.Clasificare

a) forma clinica comuna, este cea dominata de durere de natura ischemica la care se ascociaza modificarile biologice si EKG caracteristiceb) forma atipice de debut - forme zise pur anginoase - forme digestive abdominal - forme nervoase - IMA la varstele extreme - infarct miocardic si sarcina - infarct miocardic si diabet zaharatc) in functie de locul si suprafata necrozata - IMA apical (necroza miocardului de la varful inimii) - IMA septal (necroza miocardului septului ce desparte cele doua ventricule) - IMA anterior (necroza fetei anterioare a miocardului cardiac) - IMA antero-lateral - IMA inferior - IMA de ventricul drept

3.Etiologie

Factori etiologici: - bolile coronare obstructive neaterosclerotice (arterite coronare infectioase

sau inflamatorii,lues, colagenoze,consum contraceptive,tumori, arterita reumatica)

- embolii coronariene (endocardita bacteriana subacuta, embolii intraoperatorii intracoronarografice

4

- traumatisme (disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul angioplastiei sau coronarografiei)

- anomalii congenitale coronariene- spasme coronariene

Factori predispozanti si favorizanti- varsta- sexul- ereditatea- comportamentul psihic- profesiunea- stresul psihosocial- fumatul

Factori declansatori- efort fizic- mese copioase- stres- infectii acute respiratorii- factori meteorologici

4.Simptomatologie

Tabloul clinic este dominat sau nu de durere ce caracterizeaza ischemia care conduce la necroza miocardicaDebutul durerii este in general brusc, survenind de cele mai multe ori noaptea, determinand chiar moartea in somn, uneori in repaus sau dupa o emotie puternica, expunere la frig sau efort.Sediul durerii retrosternal, uneori in treimea mijlocie sau in cele doua treimi superioare ale sternului, intreaga regiune precordiala sau regiunea interscapulo-vertebrala stanga.Iradierea durerii este brahiala, in ambii umeri sau numai in cel stang si dea lungul marginii cubitale a membrului superior stang pana la ultimele doua degete, in ambii omoplati, coloana vertebrala in C1,D1 si “in bratara” in articulatia cotului sau a pumnului. Uneori, durerea iradiaza in regiunea laterocervicala stanga, maxilarul inferior, la nivelul unui molar sau in conductul auditiv.Caracterul durerii de obicei de peste 30 min, ore, mai rar zile, nu cedeaza la NTG sau alti nitrati si nici analgezice uzuale.Durerea este insotita de fenomene asociate: anxietate, neliniste, paloare, transpiratii profunde, greturi, varsaturi, dispnee, palpitatii

5

Cresterea temperaturii apare la 12-24 h de la debut, dureaza 5-10 zile si este datorata unei necroze intinse cu resorbtie de substante piretogene produse in focarul de necroza. Modificarile TA- sunt frecvente in IMA cel mai des bolnavii avand hipotensiune.Prabusirea TA sub limita valorilor normale sau intr-un ritm foarte rapid indica instalarea colapsului. Pulsul usor tahicaric 90-100 batai/minPalpitatiile sunt resimtite atat in cazul tahiaritmiilor, cat si a bradiaritmiilor.Manifestari neurologice- sincopa, cu fenomene Adams-Stolkes, fatigabilitate, astenie fizica accentuata.

5.Diagnostic

Se pune pe examenul clinic, in care anamneza joaca un rol important, tinand seama de aparitia brusca si cauza provocatoare. Anamneza se axeaza pe:

- evidentierea factorilor de risc modificabili (excesul ponderal, consumul salin, colesterol, nivelul activitatii fizice, stres psihosocial, consum de alcool si fumatul)

- evidentierea antecedentelor heredo-colaterale de IMA, de boli cardiovasculare, cerebrovasculare, diabet zaharat

- evidentierea simptomelor si semnelor de afectare a organelor tinta- evidentierea simptomelor sugestive pentru IMA

Diagnosticul diferential se face cu:-angina pectorala instabila- angorul Prinzmetal-pericardita acuta- tromboembolia pulmoara- pneumotoraxul- colecistita acuta calculoasa- ulcer penetrant in criza- ulcer perforat

6.Evolutie si prognostic

In absenta tratamentului adecvat mortalitatea in IMA atinge 50% din cazuri. Dintre decese 50% se produc in primele 2 ore de la debut si 40% se inregistreaza in prim aluna de la debutul IMA. Diagnosticul precoce si

6

strategiile moderne de reperfuzie miocardica au redus in prezent mortalitatea la 13-27% in prima luna de la accidentul coronarian acut.

7.Tratament

* Tratamentul in etapa prespitaliceascaa) Conditiile eficentei- informarea populatiei cu risc si a anturajului cu privire la simptomele IMA, prin solicitarea prompta a serviciilor de specialitate- existenta unitatilor mobile de terapie coronariana incadrate cu personal calificat si dotate cu:

monitor EKG defibrilator oxigen posibilitati de intubare traheala ventilatie asistata si aspiratie dispozitive de perfuzie sistem radiotelemetric de transmisie a EKG la spital

b) Masuri aplicabile sedarea si combaterea durerii cu antalgice, prin administrare i.v

de Morfina sau Pentazocina+Atropina (daca frecventa ventriculara este mai mica de 6-/min sau/si este HTA)

oxigenoterapie inducerea unui cateter pe vena basilica si montarea unei perfuzii

de asteptare cu glucoza prevenirea eventualelor aritmii ventriculare prin administrare de

Xilina tratamentul prompt al complicatiilor

c) Dispneea (insuficienta ventriculara stanga )- /furosemid 2—40mg i.v Nitroglicerina 1 mg slg.d) Bradicardia +HTA, Atropina 0,5 mg-1 mg i.ve) FbV- resuscitare cardiaca

* Tratamentul in etapa spitaliceascaSe face in uitati de terapie intensiva coronariana (UTIC)A.Masuri cu caracter general

1.calmarea durerii si a anxietatii

7

- Morfina 10 mg i.v repetabil la 15-20 min cate 2-4 mg (preferabil la hipertensivi, hipercatecolici, tahicardici);in caz de depresie respiratorie secundara se administreaza:

- Noxalona 0,1-0,2 mg i.v sau Mialgin 20 mg i.v- Diazepam 10 mg i.v lent sau i.m ca anxiolitic- Atropina 0,5-1 mg i.v pentru a combate hipervagotonia (greturi, varsaturi,

bradicardia, HTA)- Oxigen cu masca 70% + N2 20-30% are efect anxiolitic si analgezic- Nitroglicerina in piv se folseste de asemenea cu analgetice daca Ta>

100mmHg sau Atropina in cazul in care exista bradicardie si HTA.- Betablocantele pot fi folosite in scop analgetic (Metoprolol 5 mg i.v la 5-10

min apoi /os 50-100 mg/zi; Atenolol 50-100 mg a la longue) 2.prinderea unei vene, plasarea unui cateter i.v si montarea unei perfuzii de asteptare cu glucoza 5% 3. combaterea aritmiilor ventriculare cu risc (Xilina 100-200 mg i.v in bolus, urmat de o doza de intretinere 1-4 mg/min (~2000mg/zi)

4.oxigenoterapia, sonda endonazala cu O2 umidificat (etanol 50%), cu efect triplu: antianginos, antiaritmic si anxiolitic5.limitarea activitatii fizice

^ In UTIC (in primele 3-4 zile)- repaus absolut la pat 24-36 ore, apoi demobilizare progresiva si

supravegheata (miscari libere in pat, coborare la marginea patului, asezat in fotoliu cate 2 ore)

- dupa disparitia durerii si in absenta aritmiilor, insuficientei cardiace, angorului de efort

^ In unitatea de coronarieni intermediara (urmatoarele 5-7 zile), sub monitorizare inca 2 zile, plimbari in jurul patului, igiena corporala independent, la 10 zile. Efectele mobilizarii precoce previne patologia imobilizarii prelungite la pat: atelectazii, bronhopneumonii, escare, retentie acuta de urina, psihoza de inactivitate, tromboze venoase profunde, osteoporoza, HTA, constipatie 6.Secventa gesturilor- examen clinic + EKG (mobilizand bolnavul cat mai putin)- repaus absolut- administrare de sedative + analgetice + oxigen- montarea monitorului (EKG+TA+t)- montarea perfuziei de asteptare cu Glucoza +Xilina- recoltarea analizelor (TGO, CPK, electroliti)B.Tratamentul de limitare a dimensiunilor infarctului 1.Anticoagulantele

8

Heparinoterapia: este prima etapa a tratamentului anticoagulant si se poate realiza cu heparina sodica sau cu heparina cu greutate moleculara mica Anticoagulantele orale continua efectul indus de heparina atata timp cat este necesar (Sintrom). Antiagregatele plachetare, dintre care se prefera: Aspirina, singura sau in asociere cu heparina; Abciximab, singur sau in asociere cu heparina si aspirina Coronarodilatatoarele:NTG in piv timp de 24 ore, apoi continuarea cu un preparat retard (Isodinit, Nifedipina etc). Beta-blocantele iv (Metoprolol, Propranolol) se administreaza de la inceput deoarece reduc dimensiunile IMA si previn aritmiile. IEC (Enalapril, Monopril) se administreaza la 2-3 zile de la debut pentru efectul de a preveni disfunctia VS;se va incepe cu doze mici,care se pot creste in functie de necesitati2.Reperfuzarea miocardului infarctatSe urmareste restabilirea fluxului coronarian in teritoriul infarctizat, ceea ce se poate realiza prin mai multe metode:

Tromboliza, utila daca se aplica in primele 15 minute de la debutul IMA (nu mai apare necroza);aplicata in primele 2 ore de la debut reduce necroza cu 50% iar dupa 3-6 ore, cu 30%. Preparate utilizate:

- Streptokinaza- Urokinaza- Activatorul tisular al plasminogenului

Angioplastia percutanata transluminala se utilizeaza de obicei cand tromboliza nu a dat rezultate sau este contraindicata

Pontajul aorto-coronarian se utilizeaza in formele care nu au raspuns la primele doua metode de reperfuzie

Laser

* Tratamentul chirurgical Angioplastia coronariana ( se poate dilata zona ocluzata

folosind un cateter cu un balonas dezumflat ce patrunde pana la locul respectiv; prin umflarea balonasului se dilata artera iar pentru a o mentine dilatata de folseste un cadru metalic numit STENT.

By-pass-aorto-coronarian (artera coronara obstruata este suntata cu o vena prelevata din anumite parti ale corpului de la acelasi pacient, vena este conectata cu artera aorta, reusind astfel sa aduca cantitatea de sange necesara activitatii inimii).

9

* Tratamentul igieno-dieteticRegimul va fi echilibrat si suficient urmarindu-se mentinerea unei greutati normale:- hipocaloric- normoprotidic- hipolipidic, cu reducerea mai accentuata a grasimilor de origine animala- dieta hiposodata sau desodata (sub 3g/zi)

In primele zile alimentatia va fi pasiva, in decubit dorsal. Treptat se va trece la o alimentatie activa la pat, dar numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda. Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa. Dupa mobilizarea bolnavului i se poate servi masa in sala de mese. In primele zile regimul va fi alcatuit din lichide si piureuri date lent lingura cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi. Se interzice fumatul , alcoolul si cafeaua.

Activitatea fizica de intensitate medie, practicata cu regularitate, scade nivelul de LDL si creste nivelul de HDL. Exercitiile cuprind mersul rapid, jogging,natatie, ciclism, tenis.

8.Complicatii

Complicatii precoce: moartea subita care poate surveni oricand si imprevizibil insuficienta cardiocirculatorie acuta care poate duce la soc

cardiogen tulburari de ritm si de conducere accidente tromboembolice

Complicatii tardive: anevrismul parietal al ventricului stang insuficenta cardiaca recidiva infarctului sindromul post- infarct Dressler (apar manifestari

pleuropericardice la 2-4-6 saptamani de la debut) sindrom umar-mana este cunoscut si sub denumirea sindrom

algodistrofie al membrului superior stang

10

C. Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard acut

1. Asigurarea conditiilor igienice pacientului internat in sectia de cardiologie

Ajuns in sectia de cardiologie, ATI, bolnavului cu infarct de miocard trebuie sa i se asigure un maxim de confort si liniste. Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi.Justificarea rolului acestuia rediza in caracterul unor boli cardiovasculare (insuficienta cardica,hipertensiune arteriala, infarct de miocard, etc), care reclama o spitalizare indelungata, deci o supraveghere continua si de calitate.Asistenta medicala are sarcina de a nota zilnic in foaia de observatie a pacientului toate datele referitoare la puls, TA, diureza, edeme, dieta, medicatie,aspectul tegumentelor,etc.- asigura conditii de microclimat fizic si psihic coresponzator- asigura repaus la pat care, aproape in toate afectiunile cardiace este

indispensabil- pregateste bolnavul pentru examene functionale, paraclinice, radiologice- explica bolnavului sa-si gaseasca pozitia anatalgica pentru favorizarea

respiratiei- urmareste si apreciaza potentialul infectios al bolnavului, complicatiile care

pot surveni- efectueaza si dezinfecteaza corect instrumentele medicale- asigura igiena tegmentelor si mucoaselor- schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie- exploreaza gesturile si obiceiurile alimentare ale bolnavului tinand seama

de contraindicatii- contribuie la constientizarea pacientului asupra respectarii regimului

dietetic- contribuie la mobilizarea pacientului, prin miscari pasive si active ale

membrelor,masajul zilnic al gambelor si picioarelor pentru prevenirea trombozelor

- creaza un mediu psihologic favorabil

11

Toaleta pacientului cu IMA

Baia partiala la patObiectivele procedurii:- Mentinerea pielii in stare de curatenie- Prevenirea aparitiei leziunilor cutanate- Asigurarea starii de igiena si confort a pacientului prin spalarea intreguluicorp pe regiuni,descoperind progresiv numai partea care se va spalaPregatirea materialelor:- Paravan- Sort de unica folosinta - Masa mobila pentru materiale, acoperita cu un camp- Prosoape- Manusi de baie- Manusi de unica folosinta- Sapun neutru si sapuniera- Perii de unghii- Foarfece pentru unghii / pila de unghii- Perie de dinti / pasta de dinti- Pahar pentru spalat pe dinti- Pahar cu solutie antiseptica pentru gargara- Lighean/bazin cu apa calda / termometru de baie- Plosca (bazinet), galeata pentru apa murdara- Musama, aleza- Cearsaf- Pudra de talc, alcool mentolat- Pijamale si lenjerie de pat curate- Sac pentru lenjeria murdaraPregatirea pacientului:

psihica- Se informeaza si se explica pacientului procedura- Se stabileste de comun acord cu pacientul ora efectuarii toaletei tinand seama de orarul mesei, investigatiilor, tratamentului- Se obtine consimtamantul informat si se afla preferintele sale in legatura cuigiena

fizica- Se apreciza starea pacientului pentru a evita o toaleta prea lunga

12

- Daca starea pacientului ai permite se incurajeaza sa se spele singur, asigurindu-i independenta, ajutandu-l doar la nevoie- Se asigura intimitatea pacientului- Se intreba pacientul daca doreste sa i se serveasca urinarul sau ploscaEfectuarea procedurii:- Se asigura ca temperatura din salon este peste 20 ºC- Se asigura ca geamurile si usa sa fie inchise pe parcursul procedurii- Se aseaza paravanul in jurul patului- Bazinul se umple 2/3 cu apa calda (37ºC—38 ºC), controlind temperatura apei cu termometrul de baie- Se aseaza pacientul in pozitie decubit dorsal- Se dezbraca pacientul si se acopera cu cearsaf si flanela- Se pliaza patura si se aseaza pe scaun sau pe pat la picioarele bolnavului- Se descopera progresiv numai partea care se va spala- Se respecta ordinea in care se va efectua toaleta (fata si gat, partea anterioara a toracelui, membre superioare, partea posterioara a toracelui si regiunea sacrata, membre inferioare, organe genitale si regiunea perianala)Ingrijirea pacientului:- Se frictioneaza cu alcool mentolat, in special regiunile predispuse la escare,pentru activarea circulatiei sanguine- Se schimba lenjeria de corp si pat, se intinde bine patura pentru a nu jena pacientul- Se acopera pacientul si se asigura ca este asezat intr-o pozitie comoda afectiuni sale- Se supravegheaza functiile vitale (R,TA,P)Notarea proceduriiSe noteaza:- Data si ora efectuarii, numele persoanei care acorda ingrijirea- Orice fel de modificari ale aspectului pielii se informeaza medicul- Masurile de prevenire ale escarelor- Nivelul de participare al pacientului la efectuarea toaletei- Eventualele modificari ale functiilor vitaleEvaluarea eficacitatii procedurii:Rezultate dorite- Se observa starea de multumire s de confort a pacientului - Pacientul nu prezinta modificari ale tegumentelorRezultate nedorite - Pacientul acuza dureri in timpul manevrelor- Se lucreaza bland , cu miscari lente si se comunica permanent cu pacientul- Consulta medicul daca poate fi administrat un calmant

13

- Pacientul prezinta eritem la nivelul punctelor de sprijin fiind predispus laescare- Se stabilesc masuri concrete de prevenire si combatere; a escarelor (masaj,schimbarea pozitiei, pudrarea cu talc, etc.)- Se comunica informatiile semnificative colegelor care asigura continuitatea ingrijirilor- Pacientul prezinta iritare la nivelul plicilor- Se aplica unguente recomandate de medic

2.Mobilizarea bolnavului cu IMA

Obiectivele procedurii- Prevenirea complicatiilor- Stimularea tonusului fizic şi psihic Pregatirea materialelor:- Cadru mobil- Fotoliu- BastonPregatirea pacientului

psihica- Se anunta pacientul si se descriu miscarile care se vor face- Se explica pacientului importanta moblizarii precoce- Se evalueaza resursele fizice ale pacientului(daca nu are dureri, febra sau alte complicatii)

fizica- Se ajuta pacientul sa se imbrace coresponzator- Se masoara pulsul,tensiunea arterialaEfectuarea procedurii:• Se consulta medicul privind tipul de mobilizare si durata1. Mobilizarea pasiva- Se fac miscari de flexie si rotatie ale degetelor de la maini si picioare- Se continua cu miscari ale membrelor superioare si inferioare prinmiscari de flexie, extensie, abductie, adductie, supinatie si pronatie - se mobilizeaza toate articulatiile cu blandete- Se vorbeste cu pacientul pentru a afla daca are dureri si se obeserva faciesul- Se maseaza membrele in sensul circulatiei de intoarcere- Se controleaza functiile vitale2. Ridicarea in pozitie sezandaa) in pat

14

- Se ajuta pasiv pacientul sa se ridice usor sprijinindu-l cu perne sau se foloseste rezematorul mobilb) La marginea patului- Se introduce o mana sub regiunea omoplatilor pacientului, iar cealalta sub regiunea poplitee- Se rotesc picioarele pacientului intr-un unghi de 90º si se lasa sa atarne usor la marginea patului- Se observa faciesul pacientuluic) Asezarea pacientului in fotoliu- Se aseaza pacientul la marginea patului- Se ofera pacientului papucii- Se aseaza fotoliul cu rezematoarea laterala lipita de marginea patului- Se aseaza in fata pacientului, se introduc mainile sub axile, rugandu-l satina capul intros intr-o parte- Rotim pacientul cu spatele spre fotoliu si se aseaza cu grija pe fotoliu- Se acopera pacientul cu un pled daca situatia o cere (temperatura mai scazuta) in salond) Efectuarea primilor pasi- Se intreaba medicul daca pacientul se poate deplasa- Se ridica pacientul mai intai in pozitie sezand cit mai aproape de marginea patului si apoi in ortostatism- Se sprijina pacientul de brat si se ajuta sa faca primii pasi prin salon- Se creste distanta de deplasare in functie de recomandarea medicului- Se ofera pacientului un cadru mobil daca starea generala o permite sa se deplaseze singur- Se supravegheaza pacientul in timpul deplasarii- Se incurajeaza pacientul sa se ridice si sa se deplaseze pe masura ce starea generala permiteIngrijirea pacientului:- Se observa starea pacientului si se masoara P, R, TA, dacă este cazul- Se aseaza pacientul in pozitie comodaNotarea procedurii:Notam:- Tipul de mobilizare, durata, numarul mobilizarilor, orarul acestora şicomportamentul pacientului- Informatii utile legate de recomandarile medicale.Evaluarea eficacitatii procedurii:Rezultate asteptate/dorite:- pacientul se mobilizeaza conform programului- nu prezinta complicatii favorizate de imobilizare

15

Rezultate nedorite :• Pacientul refuza mobilizareaSe cerceteaza cauza- prezinta dureri- se teme de durere- este slabit- prezinta ameteli- se incurajeaza pacientul- il asiguram ca va fi ajutat in orice momentSe administreaza un calmant inainte de mobilizare(la recomandarea medicului)- se actioneaza cu blandete dat fiind starea de boala cu risc a pacientuluiSe reduce durata mobilizarii(daca pacientul se simte slabit sau are ameteli)

3.Masurarea si notarea tensiunii arteriale(T.A)

Definitie:Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.Obiectivele procedurii:- Determinarea tensiunii sistolice si diastolice la internare pentru a comparastarea curenta cu valorile normale- Evaluarea starii pacientului in ce priveste volumul de sange, la randamentul inimii si sistemul vascular- Aprecierea raspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/si medicamentePregatirea materialelor:- Stetoscop biauricular- Tensiometru cu manseta adaptata varstei- Comprese cu alcool medicinal- Culoare albastra ( pix, carioca, creion)- Foaie de temperatura (F.T)- Carnet de adnotari personalePregatirea pacientului:

psihica- Se explica pacientului procedura pentru a reduce teama si a obţine colaborarea- Se asigura un repaus psihic de cel putin 5 minute inainte de masurare intrucat emotiile influenteaza presiunea sangelui

fizica

16

- Se aseaza pacientul in pozitie confortabila de decubit dorsal ori semisezand sau in ortostatism conform indicatiei medicale

Efectuarea procedurii:- Se utilizeaza comprese cu alcool pentru a sterge olivele si partile metalice ale stetoscopului daca este necesar-Se alege un tensiometru cu manseta potrivita starii constitutionale apacientului- Se amina masurarea TA daca pacientul este tulburat emotional,daca are dureri, daca a facut exercitii de miscare, daca masurarea presiunii arteriale nu este o urgenţa- Se alege bratul potrivit pentru aplicarea mansetei (fara perfuzie i.v.,interventie chirurgicala la nivelul sanului sau axilei, fara arsuri, shuntarterio-venos sau rani ale mainii)- Se permite pacientului sa adopte pozitia culcat sau asezat cu bratul sustinut la nivelul inimii si palma indreptata in sus- Se descopera bratul pacientului fie prin ridicarea manecii prin dezbracare daca aceasta (maneca) este prea strinsa pentru a nu creste presiunea deasupra locului de aplicare a mansetei- Se verifica daca manseta contine aer- Se scoate aerul din manseta, la nevoie, deschizand ventilul de siguranta sicomprimand manseta in palme sau pe o suprafata dura- Inchidem ventilul de siguranta inainte de a umfla manseta- Se aplica manseta, circular, in jurul bratului, bine intinsa, la 2,5 -5 cmdeasupra plicii cotului, se fixeaza- Se palpeaza artera brahiala sau radiala exercitand o presiune usoara cu degetele- Se aseaza membrana stetoscopului deasupra arterei reperate si se introduc olivele in urechi- Se umfla manseta tensiometrului pompand aer cu para de cauciuc in timp ce privim acul manometrului- Se pompeaza aer pana cand presiunea se ridica cu 30 cm deasuprapunctului in care pulsul a disparut (nu se mai aud batai in urechi)- Se decomprima manseta, deschizand usor ventilul de siguranta si restabilind circulaţia sangelui prin artere; Se inregistreaza mental cifra indicată de acul manometrului in oscilatie in momentul in care, in urechi, se aude prima bataie clara ; această cifra reprezinta presiunea (tensiunea) sistolica sau maxima- Se inregistreaza numărul care corespunde bataii de final in timp ce se continua decomprimarea mansetei; acesta reprezinta T.A. diastolica sau minima

17

- Se indeparteaza manseta,se curata, se dezinfecteaza olivele stetoscopului- Se inregistreaza valorile masurate in foaia de observatie, grafic (TA=115/75mmHg)Evaluarea eficacitatii procedurii:Rezultate dorite:- T.A. a pacientului este, in limitele normale corespunzătoare varstei- Pacientul nu acuza cefalee, tulburari de echilibruRezultate nedorite:- Presiunea sistolica sau diastolica este mai mare sau mai mica fata de ratanormala a persoanelor de aceeaşi varsta-Intreruperea circulatiei prin strangerea prea tare a manseteiValori normale: 20-50 ani (115-140/75-90mmHg); peste 50 ani (150/90mmHg)

18

D.Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard acut

1.Tehnica inregistrarii EKG

Definitie: Electrocardiograma este inregistrarea grafica a rezultantei bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac,cu ajutorul unor aparate numite electrocardiografe.Pregatirea pacientului:

psihica:se explica pacientului modul de desfasurare al examinarii, vom cauta sa-l linistim pentru a indeparta frica sau tensiunea nervoasa fizica:inainte de examen pacientul va trebui sa fie in repaus absolut, sa se odihneasca 10-20 minute,temperatura optima a camerei 20-21ºC- pozitia pacientului va fi in decubit dorsal comod pe canapeaua de examinare- pacientul trebuie sa fie relaxat fara sa-si incordeze musculatura,memebrele superioare sunt asezate de-a lungul corpului, semiflectate de la cot, usor in pronatie, iar memebrele inferioare sunt usor indepartate.

Legarea pacientului in circuitul aparatului se face cu ajutorul unor cabluri (conducto-electrice) fiecare avand la extremitate cate o banana prin care se face legatura cu electrozii care se fixeaza pe tegumentul bolnavului. Cablul de pacient are conducte prevazute special pentru fiecare membru marcate in culori diferite.Astfel pentru:- bratul drept – cablul de culoare rosie- bratul stang – cablul de culoare galbena- gamba stanga – cablul de culoare verde- gamba dreapta – cablul de culoare albastra sau neagraMontarea electrozilor precordiali:V1 (rosu) – spatiul IV intercostal, parasternal dreptV2 (galben) – spatiul IV intercostal, parasternal stangV3 (verde) – la jumatatea distantei dintre V2 si V4V4 (maro) – spatiul V intercostal stang pe linia medio clavicularaV5 (negru) – spatiul V intercostal pe linia axilara anterioara

19

V6 (violet) – spatiul V intercostal pe linia axilara medie

Sunt utilizate trei derivatii bipolare standard ale membrelor:D1- antebrat drept- antebrat stangD2- antebrat drept – gamba dreaptaD3- antebrat stang – gamba stanga

Dupa incheierea inregistrarii se indeparteaza electrozii de pe bolnav si se insoteste pacientul la salon.Electrocardiograma se inscrie grafic pe o banda de hartie sub forma unor succesiuni de unde care corespund fazelor unui ciclu cardiac. Undele sunt notate conventional cu litere: (P,Q,R,S,T). Analiza sensului, amplitudinii, formei, duratei precum si a intervalelor dintre ele furnizeaza date importante pentru diagnostic si pentru stabilirea tratamentuluiPe EKG se va nota numele si prenumele pacientului, data efectuarii procedurii, varsta, tensiunea arteriala daca pacientul a luat medicamente ce pot influenta inregistrarea.

2.Examene de laborator:Recoltarea HLG

Obiectivele procedurii: Efectuarea diagramei sangelui prin care se determina: Hb, Ht, elementelefigurate, formula leucocitara.Pregatirea materialelor:- Tava medicala/carucior- Seringa de 2ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc- Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov )- Solutie dezinfectanta (alcool); tampon de vata, garou, tavita renala- Manusi de cauciuc de unica folosinta, musamaPregatirea pacientului:

psihica- Se informeaza si se explica pacientului procedura- Se obtine consimtamantul informat- Se incurajeaza si sustine pacientul

fizica- Se atentioneaza pacientul/insotitorul copilului sa nu manance cel putin 12 ore si sa stea in repaus fizic la pat- Se verifica daca au fost respectate recomndarile

20

- Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinita ca pentru puncte venoasa- Se alege vena cea mai proeminentaEfectuarea procedurii:

prin metoda clasica- Se spala mainile cu apa si sapun, le dezingectam cu alcool- Se imbraca manusi de unica folosinta- Se pregateste o seringa de 2ml pentru recoltare- Se aplica garoul pentru punctia venoasa- Se punctioneaza vena- Se desface garoul- Aspiram in seringa 1,5 - 2ml sange- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool- Exercitam o compresiune asupra tamponului 2-5' fara ca pacientul sa indoaie bratul- Se transfera sangele din seringa in flaconul cu EDTA- Se agita flaconul prin miscare circulara lenta pe o suprafata plana

prin metoda vacuette- Se spala mainile/dezinfecteaza/se imbraca manusile de protectie- Se monteaza acul dublu la holder prin insurubare- Se indeparteaza cauciucul de pe ac - partea superioara- Se aplica garoul- Punctionam vena- Se dezleaga garoul- Se fizeaza tubul vacuette destinat recoltarii HLG- Umplem pana la semn recipientul cu sange- Se retarge acul dupa aplicarea tamponului cu alcool- Se exercita o presiune asupra tamponului de 2- 5'- Agitam lent vacutainerulIngrijirea pacientului:- Se aseaza pacientul in pozitie comoda- Se aplica un plasture peste tampon- Se verifica locul punctiei- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientuluiNotarea procedurii:- Data si ora recoltarii- Se noteaza eventualele manifestari ale pacientuluiPregatirea produsului pentru laborator:- Se eticheteaza recipientul tubului vacuette- Se completeaza fisa de laborator

21

- Transportam imediat produsul la laboratorEvaluarea eficacitatii procedurii:Rezultate asteptate/dorite:- Punctia se desfasoara fara incidente- Pacientul exprima stare de confort- Sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza, nu apare hematomRezultate nedorite:- Perforarea venei si aparitia hematomului- Pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotemie- Se produce coagularea sangelui- Se produce hemolizarea sangelui- Verificam daca s-a respectat raportul dintre sange si anticoagulant, daca s-aurespectat conditiile de recoltare

Recoltarea sangelui pentru VSH

Obiectivele procedurii: determinarea rapiditatii cu care se produce sedimentarea (asezarea progresiva) a hematiilor pe fundul eprubetei din sangele necoagulabil lasat in repaus.Pregatirea materialelor:- tava medicala/carucior- seringa de 2 ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc- anticoagulant solutie citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant steril (capac negru)- stativ cu eprubete curate, uscate- solutie dezinfectanta- manusi de unica folosinta- garou, tavita renala- recipiente pentru colectarea deseurilorPregatirea pacientului:

psihica- se informeaza si se explica pacientului procedura- se obtine consimtamantul informat- se incurajeaza si se sustine pacientul

fizica- se atentioneaza pacientul sa nu manince si sa stea in repaus- se verifica daca a respectat recomandarile- se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal/sezand cu membrul superior sprijinit de pat/scaun ca pentru punctie venoasa- se alege vena cea mai usor abordabila

22

Efectuarea procedurii: prin metoda clasica:

- se spala mainile cu apa si sapun- se dezinfecteaza mainile cu alcool- se imbraca manusi de protectie- se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%- se acopera acul seringii cu capacul- se aplica garoul pentru punctia venoasa- se punctioneaza vena- se dezleaga garoul- se aspira in seringa 1,6 ml sange- se retrage acul,se aplica un tampon cu alcool,se exercita o presiune

asupra tamponului timp de 2-3 minute- se transfera amestecul de sange/citrat in eprubeta si se agita usor- se aseaza eprubeta in stativ prin metoda vacuette:

- se spala mainile cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool, se imbraca manusi de protectie

- se monteaza acul dublu la holder prin insurubare- se indeparteaza cauciucul de pe ac- partea superioara- se aplica garoul- se punctioneaza vena- se dezleaga garoul- se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarii VSH- se umple pana la semn recipientul cu sange- se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool- se exercita o presiune asupra tamponului timp de 2-3 min- se agita lent tubul vacuette

Ingrijirea pacientului:- se aseaza pacientul in pozitie comoda- se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului- se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului- se verifica locul punctieiNotarea procedurii:- se noteaza procedura in foaia de observatie/planul de ingrijire- se noteaza si reactia pacientului in timpul procedurii- se eticheteaza eprubeta/vacutainerul pentru laborator- se completeaza fisa de laborator(toate datele de identificare ale pacientului, sectia, salon)- se transporta imediat produsul la laborator

23

Evaluarea eficacitatii procedurii:Rezultate asteptate:- punctia venoasa se desfasoara fara incidente- pacientul exprima stare de confort- sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza- nu apare hematomul localRezultate nedorite:- pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotimie- se produce coagularea sangelui- s-a produs o greseala la colectare, in acest caz se cere acordul medicului si pacientului pentru repetarea procedurii- perforarea venei si aparitia hematomului- se aplica o compresa rece si apoi un unguent care favorizeaza resorbtia

Recoltarea sangelui pentru examene de laborator biochimice

Obiectivele procedurii: Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicariimasurilor competente in timp util in cazul modificarilor patologicePregatirea materialelor:- Tava medicala / carucior- Seringi si ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cucauciuc- Tuburi vacuette unele cu gel care ajuta la separarea mai rapida a serului- Stativ, eprubete curate, uscate- Solutie dezinfectanta (alcool)- Tampoane de vata- Manusi de unica folosinta- Garou, musama- Tavita renala- Recipiente speciale pentru colectarea deseurilorPregatirea pacientului:

psihica- Informam si explicam pacientului procedura- Obtinem consimtamantul informat- Incurajam si sustinem pacientul

fizica- Atentionam pacientul sa nu manince si sa stea in repaus fizic cel putin 12 ore- Pozitionam pacientul in functie de starea sa (sezand sau decubit dorsal) cumîna sprijinita ca pentru punctie venoasa

24

- Alegem vena cea mai turgescenta

Efectuarea procedurii: prin metoda clasica

- Spalam mainile cu apa si sapun, le dezinfectam- Imbracam manusi de unica folosinta- Fixam acul la seringa- Aplicam garoul- Punctionam vena- Recoltam 5 - 7 ml de sange- Dezlegam garoul- Retragem acul dupa aplicarea tamponului cu alcool- Se exercita o presiune moderata asupra tamponului 2 -3' fara ca pacientul saindoaie cotul (rugam pacientul eventual sa fixeze tamponul)- Repartizam sangele in eprubeta conform protocolului de recoltare- Se aseaza eprubeta in stativ

prin metoda vacuette- Se spala mainile/se dezinfecteaza / se imbraca manusi de unica folosinta- Se monteaza acul acul special la holder prin insurubare- Se indeparteaza cauciucul de pe partea superioara a acului- Se aplica garoul- Se punctioneaza vena- Se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarilor pentru examene biochimice (glicemie,creatinina, uree, acid uric, calcemie, TGP,TGO,etc)- Se umple pana la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool si se exercita presiune asupra acestuia 2-3'Ingrijirea pacientului:- Se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului- Se aseaza pacientul in pozitie comoda- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientuluiNotarea procedurii:-Se noteaza data, ora efectuarii proceduriiPregatirea produsului pentru laborator:- Se eticheteaza eprubeta sau sau vacutainerul pentru laborator- Se completeaza fisa de laborator- Se transporta imediat produsul la laborator in conditii de sigurantaEvaluarea eficacitatii procedurii:Rezultate asteptate/dorite:- Prelevarea se face fara incidente, pacientul este colaborant

25

- Pacientul prezinta stare de confortRezultate nedorite/- Hematom prin infiltrarea tesutului paravenos- Ameteli, paloare accentuata, posibila lipotimie- Sange hemolizat

3.Proba de efort

Indicatia principala este diagnosticarea cardiopatiei ischemice, atunci cand lipsesc semnele EKG caracteristice in stare de repaus precum si testarea capacitatii de efort a bolnavilor care au avut infarct miocardic si evaluarea unui tratament medicamentos sau chirurgical. Pregatirea bolnavului:

psihica- se explica pacientului in ce consta procedura, ca este o metoda neinvaziva de diagnostigare- sa fie relaxat fizic si psihic

fizica- pacientul nu trebuie sa fumeze 2 ore inainte de proba- proba se efectueaza la cel putin 3 ore dupa masa- se intrerupe tratamentul medicamentos care influenteaza EKG-ul

(barbiturice, tonice cardiace, nitriti, medicamente antiritmice).Tehnica:-efortul trebuie standardizat in functie de sex, varsta, inaltime- efortul se efectueaza la bicicleta ergometrica sau covor rulant- la bicicleta ergometrica se recomanda inceperea efortului cu 25 w la fiecare 2-3 minute, pana se obtine frecventa cardiaca la valori submaximale- valoarea maxima a frecventei cardiace este de 220 minus varsta in ani a bolnavului- valorile submaximale sunt 75-90% din valoarea maximaIn timpul probei de efort este bine sa nu se depaseasca valoarea submaximala.Proba de efort trebuie oprita atunci cand apar simptomele:- dureri precordiale- dispnee, cianoza, transpiratie- cresterea T.A cu mai mult de 25mm peste valoarea maxima sau

hipotensiune- modificari EKG cu tulburari de conducere atrio-ventriculare si

interventriculare

26

- modificari ale segmentului STAsistenta medicala care efectueaza proba de efort trebuie sa aiba pregatite sursa de oxigen, aparatura si medicatie pentru corectarea rapida a eventualelor complicatii care pot aparea.Inscrierea EKG se practica:- la inceputul probei de efort- la fiecare minut in timpul efortului- la urmatoarele intervale dupa efort:1-2-3-4-6 minute.Interpretarea EKG dupa efort:

a) se considera aspect normal o subdiviziune oblica, rapida si ascedenta a segmentului ST

b) subdenivelarile oblic descendente sau orizontale ale undei ST sunt considerate patologice

c) QT alungit are semnificatie patologicad) Unda T ascutita si simetrica cu amplitudine mare sau turtita si negativa

are semnificatie patologicae) Aparitia tulburarilor de ritm este patologicaf) Unda U negativa este patologica

Dupa efectuarea probei pacientul este insotit in salon si tinut sub observatie pentru evitarea aparitiei eventualelor reactii in urma procedurii.

27

E.Proces de ingrijire a bolnavului cu Infarct de miocard acut

Interviu

1. Identificarea persoanei ingrijite : Date generale

Initiale:M.FVarsta:49 aniSex:FGreutate:79KgInaltime:167cm

2.Mediul familial:Stare civila:casatoritaCopii:un baiatRelatia cu copii:bunaFrati, surori:o sora Relatia cu fratii:bunaPersoane care pot fi anuntate:familia

3.Mediul profesional:Profesie:tehnician dentar

4.Mediul social:Limba vorbita:romanaNationalitate:romanaReligie:ortodoxaRelatia cu exteriorul:primeste vizita familiei, prietenelor

5.Stare se sanatate:Motivele internarii: - durere violenta in regiunea precordiala cu caracter constrictiv- valori tensionale = 230/130mmHg- dispnee- dureri abdominale difuze- greturi- anxietate

28

- inapetenta- transpiratiiDiagnostic: Infarct de miocard.Obs.Hipertensiune arteriala

Bolnava in varsta de 49 de ani de sex feminin, din relatarile pacientei reiese ca in urma cu 2 ore au aparut brusc dureri în regiunea precordiala cu caracter presiune sternala insotita de dispnee, cefalee.

– T.A.= 230/130 mm/Hg; – Puls= 90 bătăi/minut; – Resp.= 29 resp./min; Tahipneic – tC= 36,8C Antecedente heredo-colaterale: mama= HTA; tata= diabet zaharat Antecedente personale: ulcer gastro-duodenal in 2007

Se dispune internarea bolnavei de urgenta pentru investigatii si tratament.

6.Obisnuinte de viata : Tutun, alcool, cafea:consumaIgiena:bunaTranzit intestinal:normalNivel de educatie:superior

7.Psihologia in raport cu boala:Reactiile pacientului:pozitiva

8.Iesirea : Pacienta se externeaza cu stare generala ameliorata, cu respectarea urmatoarelor recomandari:-repaus la pat, evitarea efortului fizic in exces, evitarea stresului, respectarea regimului de viata si alimentar corespunzator bolii, evitarea factorilor de risc (cafea, alcool, fumat).Revine la control in clinica si in caz de reaparitie a simptomatologiei.

29

Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoia fundamentala

Manifestari de independenta

Manifestari de dependenta

Surse de dificultate

1.A respira si a avea o buna circulatie

Nevoia este afectata din cauza durerii si anxietatii R=29r/min

Pozitie semisezinda, oxigenoterapie

Durere retrosternalaAnxietatea

2.A bea si a minca

Dificultate in a se se alimenta din cauza regimului impus de boala

InapetentaHipersalivatie

AnxietateVarsaturi

3.A elimina Dificultatea de a-si satisface nevoia singura

Transpiratii abudente, necesita bazinet

Statusul de boala

4.A se misca si a pastra o buna postura

Imposibilitatea de Pozitie antalgicaImobilizare

Durere intensa cu iradieri specifice

5.A se odihni Nevoie nesatisfacuta Insomnie Durerea Anxietate

6.A se imbraca si dezbraca

Dificultate de a se imbraca si dezbraca

Necesita ajutor DispneeaDurerea retrosternala

7.A fi curat si a avea tegumentele curate

Posibilitatea de a-si exercita nevoia minina

Necesita ajutor in pastrarea igienei

Boala,Imobilizarea la pat

8.A se pastra tº in limite normale

t°37°C, tegumente palide

Stare subfebrila 37ºC,

Anxietate,

9.A evita pericolele

Imposibilitatea de a evita pericolele din cauza durerii, ametelii

Monitorizare pentru e evita moartea subita

IMA

10.A comunica Independenta la aceasta nevoie,atitudine receptiva

Comunica cu dificultate, constient

Durerea, Dispneea

11.A se realiza Nevoie lezata temporar Incapacitate de a-si indeplini rolul

Spitalizarea

30

social12.A se recrea Nevoie partiala

satisfacutaLimitarea posibilitatilor de recreare

Imobilizare

13.A invata Necesitatea cunoasterii bolii, a convalescentei si a modului în care se păstreaza o stare de sanatate relativa datorita insuficientei cunoasteri despre boala si îngrijirile ei

Instruit sa respecte tratamentul, regimul, sa evite stresul, emotiile

Afectiunea

14.A-si practica religia

Incapacitatea de a participa la slujbele religioase

Imobilizarea la pat

31

Plan de ingrijire

Data Problema Obiective Interventii autonome/delegate

Evaluare

ZiuaI -internarea -dificulate in respiratie

-durere retrosternalaintensa-anxietate

-cefalee Occipitala

-transpiratii

reci

-asigurarea conditiilor de microclimat -diminuareadurerii-calmarea varsaturilor-diminuarea anxietatii-masurarea functiilor vitale(P,R,TA,T)

-efectuare EKG la pat

-igiena corporala pe regiuni

-aerisirea salonului si asigurarea t°de 18-20° C si umiditatea aerului 55-60%

-se asigura lenjerie de pat si corp curata

-se aseaza pacienta in pat in decubit dorsal

-ridicarea moralului pacientei

-se recolteaza sange pentru probe de laborator

-se recolteaza urina pentru examenul de urina

-la indicatia medicului se administreaza oxigen pe masca ,Piv cu Glucoza 5%, NTG 5mg/min,Xilina 1f /iv,Nifedipina 1cps/os,Algocalmin f III, Diazepam 2mg/zi

-urmarirea pulsului si corectarea extrasistolelor

-pacienta are conditii de mediu si microclimat coresponzator-bolnava s-a linistit, este echilibrata psihic si fizic-durerile retrosternale s-au diminuat,respira normal-TA=170/100 mmHg-P=88/min-R=20/min-tºd=36,7ºC/tºs=37ºC-EKG indica supradenivelare ST,Q-pacienta este monitorizata-rezultatele de laborator arata:HLG,Hb=13,65%;leucocite=6800/mm3;VSH=5mm/h si10mm/2h;transaminaze:TGP=7,5UI;tymol=6u.ML;glicemie=1g%;colesterol=2,52g%o;lipemie=810mg%

Ziua II

-usoara durere precordiala

-supravegherea pacientei

-se incurajeaza pacienta sa-si exprime nemultumirile,sentimentele in legatura cu

-TA=160/110mmHgtºd=37ºC/tºs=37ºC-P=65/minR=19r/min

32

-tegumente palide

-transpiratii reci

-stare de neliniste

-cefalee

-vertij

-diminuarea durerii-masurarea si notarea functiilor vitale pe monitor-toaleta la pat

-efectuare tratament-alimentatie la pat

-recoltare probe de laborator

-regim alimentar hipocaloric, hiposodat

problemele sale

-i se explica scopul interventiilor,explorarilor si al tratamentului si necesitatea acestuia

-se pregatesc materiale si instrumentele pentru recoltarea probelor de laborator

-se respecta regulile de asepsie si antisepsie

-se administeeaza medicatia recomandata de medic

-se insoteste pacienta la serviciul explorari functionale- regim alimentar desodat si usor de digerat, administrat cu lingurita lent-psihoterapie-schimbarea lenjeriei de pat-frictionarea regiunilor pentru evitarea escarelor-la indicatia medicului se fac exercitii pasive, apoi active pacientului-miscarea articulatiilor de la mâini si picioare

-pacienta nu mai este agitata, a inteles ca repausul la pat este benefic pentru recuperare

-durerile precordiale s-au diminuat in intensitate

-EKG-segmentul ST coboara moderatSumar urina-rare leucocite, epitelii plate,

pacienta coopereaza la mobilizare

Ziua III

-tegumente palide

monitorizarea functiilor

-medicatia va fi administrata cu

-TA=140/80mmHgP=69/min

33

-cefalee

-vertij

-insomnie

-inapetenta

-stare de neliniste

vitale-calmarea cefaleei-pacienta sa aiba o stare de bine si confort

-combaterea insomniei

-alimentatie

adecvata

-administrarea medicatiei

punctualitate deoarece orice intarziere poate provoca neliniste pacientlui-Digoxin 0,5 mg/zi, Propanolol 5mg/zi, piv NaCl 0,9‰ 1000ml, algocalmin fIII, Diazepam 2tb/zi-alimentatia se va administra la pat, constand din lichide si piureuri date cu lingurita- se efectueaza toaleta pe regiuni a pacientei

R=18/minDiureza=1200mltºd=36,8°C/t°s=36,9°C-starea pacientei se imbunatateste

-pacienta se odihneste coresponzator

-stare de confort psihic si fizic adecvat

Ziua IV

-tegumente palide, umede

-inapetenta-slabiciune

-disconfort

-supravegherea functiilor vitale -recoltare de sange si urina pentru examene de laborator-asigurarea conditiilor de igiena si confort -administrarea medicatiei-prevenirea complicatiilor tromboembolice-mobilizarea progresiva

-alimentatie la pat

-se schimba lenjeria de corp-asigurarea de mediu ambiant propice somnului(aeresire, caldura, liniste, umiditate)-asigurarea unei pozitii comode in pat pentru dormit-se pregateste materialul necesar recoltarii de analize-se efectueaza tratamentul cu NaCl 0,9‰ 1000ml,digoxin 0,5mg.Captopril 25mg,AlgocalminfII,HeparinafIV,Trombostop tb III-se supravegheaza pacienta la efectuarea primilor pasi dupa imobilizarea la pat-masajul gambelor si al

-stare generala satisfacatoare-pacienta a reusit sa doarma bine-TA=120/65mmHgP=58/minR=17/mint°d=36,7ºC/tºs=36,9ºC-uree 42mg%,creatinina=1,2mg%acid uric 6,6mg///5CPK=59UITGO=33UILDH=760UIVSH=31mm/h-pacienta se poate ridica in pozitie semisezanda pentru alimentatie

-poate sa se deplaseze singura de la pat la baie fara nici un sprijin

34

membrelor inferioare-proceduri de mobilizare cu diverse miscari pasive si active ale membrelor

Ziua V

-pacienta sa urmeze tratamentul prescris de medic in ambulator

-pastrarea igienei-mobilizarea progresiva a membrelor-educatie sanitara-pregatirea pacientei pentru externare

- se completeaza documentele medicale privind externarea- se instruieste pacienta asupra necesitatii respectarii indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic,tratamentul medicamentos,regimul alimentar

TA=120/65mmHgP=56/minR=16/mintºd=36,5ºC/tºs=37ºC-starea pacientei la externare este ameliorata, nu prezinta edeme, cianoza, cefalee, durere precordiala-restabilirea increderii pacientei, este linistita-respectarea regimului de viata, alimentar si medicamentos-evitarea factorilor emotionali,stres

Externarea: Pacienta se externeaza cu diagnosticul Infarct de miocard acut intins.

Hipertensiune arteriala Stare generala favorabila Se recomanda respectarea regimului de viata, igieno-dietetic si

medicamentos, evitarea factorilor declansatori( stres, fumat, alcool, renuntarea consumarii de grasimi animale, etc)

Mentinerea tensiunii arteriale in limite normale Revine la control pentru reevaluare si in caz de aparitiei a

simptomatologiei

35

Educatie pentru sanatate a bolnavului cu Infarct de miocard acut

Educatia pentru sanatate este strans legata de prevenirea bolilor,urmarind prin aceasta schimbarea comportamentelor ce au fost identificate ca fiind factori de risc pentru anumite boli (boli cardiovasculare, digestive, respiratorii, imunologice,etc).Educatia pentru sanatate este interesata atat de individ cat si de colectivitate prin: - instruirea bolnavului asupra modului de viata pe care trebuie sa-l urmeze dupa externare- bolnavul trebuie sa fie lamurit privind modul de preparare al alimentelor permise, de la ce anume sa se abtina, cate ore sa se odihneasca la pat si ce fel de eforturi poate sa execute, sa stie modul cum trebuie luate medicamentele, semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente, datele de prezentare la controlul medical - se va incerca sa se restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii, se va insista asupra nocivitatii fumatului, programului rational de munca si viata. O buna educatie sanitara in perioada spitalizarii reduce sansele unei noi decompensari sau agravari o are profilaxia bolii.Pe langa interventiile ce se adreseaza infarctului in perioada sa acuta si complicatiile sale, tratamentul include si combaterea factorilor de risc, prin masuri ce contribuie la profilaxia secundara a bolii, aplicate timp indelungat cu rezultate bune, indeosebi pentru bolnavii cu “risc redus”.Profilaxia primara consta in sfaturi adresate populatiei care desi nu a prezentat niciodata simptome cardiovasculare se incadreaza in grupele de risc ca:- diabetici;- obezi sau persoanele cu exces ponderal;- fumatorii, mai ales daca au peste 40 de ani, au o tensiune mare sau prea mult colesterol in sange;- barbatii si femeile intre 40-50 ani care au antecedente cardiace familiale;Profilaxia secundara se adreseaza pacientilor deja diagnosticati cu boli cardiovasculare.Inlaturarea factorilor de risc consta in:- suprimarea fumatului - tratarea corecta a diabetului cand acesta este prezent - respectarea regimului hiposodat, hipolipidic (renuntarea la grasimi animale)- controlarea periodica a valorilor colesterolului- tratamentul hipertensiunii arteriale

36

- alimentatie bogata in legume si fructe- exercitiul si antrenamentul fizic efectuat cu regularitate prin miscare, gimnastica si sporturi usoare care combate sedentarismul.

37

III.Bibliografie

1.I.Alexa Medicina interna, Notiuni de baza, Editura Junimea,2004,pag.[12-15]

2.Carmen Ghinghina Infarctul miocardic acut- Indreptar de diagnostic si Tratament, Editura InfoMedica,2008, pag.[288-364]

3.Carol Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului (editia aVIIa),Editura Medicala,Bucuresti,2001, pag.[272-330]

4.Lucretia Titirca Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,Editura Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,2003,pag.[112-120]

5.D. Ionescu Urgente cardiace-diagnostic si tratament, Editura Militara,Bucuresti, 1989.pag.[56-60]

6.Elena Scortanu Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite, Editura Spiru Haret,2005,pag.[46-85]

7.Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale-Sinteze, Editura Medicala,Bucuresti,2001,pag.[69-82]

38

IV.Anexe

Fig.1 (Cordul uman)

Fig.2 (Ischemia cardiaca)

39

Fig.3 (EKG)

Fig.4(Masurarea TA) Fig.5 (Testul de efort)

40