A îndeplinit: Lungu Elena, grupa 4503

MătrăgunaAtropa belladonna Fam.Solanaceae

Красавка обыкновеннаяDeadly nightshade

Partea subterană

 rizom gros, cilindric și ramificat, din care pornesc numeroase rădăcini cîrnoase și bifurcate la vîrf

Tulpinacilindrică, verde, uneori de culoare violacee

ușor păroasă, mai ales spre vîrf

ovale,ascuțite la vîrf,marginea întreagă, dispuse altern la baza ramurilor şi perechi în partea superioarăpe fata inferioara, pe nervuri - peri, mai ales la cele tinere.

Frunze

Flori

•fiecare floare este formata din 5 sepale si 5 petale unite intre ele avand forma unui clopotel•planta înfloreşte în perioada iunie-august

•brun-violete sau brun-purpurii•așezate la subsuara frunzelor, cate 1 sau 2

bace sferice cu multe seminţe, sunt mai întâi verzi, apoi negre, lucioase şi suculente.

Fructe

RăspîndireAfrica de Nord (Algeria, Maroc), Europa, în Crimeea, Caucaz, Asia Mică (Turcia, Siria), regiunea Krasnodar din Rusia În păduri de fag, stejar, brad si carpen rare, uneori, la o înălțime de 1000 m deasupra nivelului mării. Mătrăguna este prezentă în luminişurile de pădure şi tăieturi din zona fagului până la limita inferioară a coniferelor, de multe ori alături de zmeură şi mureRomânia: Transilvania (judetele Arad, Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramures, Satu Mare), Muntenia (Arges, Buzau, Dambovita, Prahova), Oltenia (Gorj, Mehedinti, Valcea), Moldova (Bacau, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea).

Organul otrăvitor: toată planta şi seminţele,

mierea culeasă de pe plantă.

Mătraguna îşi datorează proprietăţile fatale atropinei, beladoninei şi scopolaminei. Cinci - şase fructe ale acestei plante pot fi fatale pentru om. Toate părţile plantei conţin 0,2-0,7 la sută alcaloizi.

Alcaloizii din această specie au următoarele acţiuni principale: blochează receptorii colinergici de la nivelul sinapselor neuroefectoare parasimpatice şi accelerează ritmul cardiac; diminuează mişcările peristaltice intestinale şi micşorează secreţiile, calmează spasmele musculaturii netede; în doze mai mari excită sistemul nervos central şi provoacă midriază (dilată pupila).

ATROPINA SCOPOLAMINA

Compoziţia chimică şi mecanismul acţiunii

Motivele otrăvirii

În cazul intoxicaţiilor accidentale, acestea se manifestă prin:- uscarea gurii şi a faringelui;- urmată de senzaţia de sete puternică;- pupila se dilată şi devine insensibilă la lumină;- se constată imediat slăbiciune musculară;- ameţeală;- cefalee (durei de cap, migrenă);- delir, veselie exagerată, la unii accese de furie, pierderea memoriei şi a conştiinţei; - accelerarea pulsului şi respiraţiei;- halucinaţii;- uneori, apar erupţii scarlatiforme;- în cazurile mortale, toate aceste simptome se accentuează, faţa se contractă şi apar convulsii. Atunci când moartea nu survine în 5-6 ore, sunt şanse de supravieţuire.

Simptomele otrăvirii

Utilizarea antagoniştilor ca ezerina, pilocarpina, morfina etc. este periculoasă. Se admi nistrează numai în cazuri extreme. Se administrează tanin, iodură, cărbune activat, vomitive, spălaturi gastrice, purgative, frecţii calde, făină de muştar la membrele inferioare, cloral, cloroform; contra comei, ex citanţi: cafea, lichide din abundenţă.

Spălaturile gastrice se fac cu acid tanic 2% apoi cărbune activat asociat cu sulfat de magneziu (20 – 30 g în g) în 2 litri apă.

Primul ajutor

Întrebuinţarea în medicina ştiinţifică

Acțiunea farmacologică: Datorita actiunii competitive specifice,atropina se substituie acetilcolinei  in terminatiile periferice postganglionare, blocand efectorii colinergici. Deci, provoaca midriaza, micsoreaza secretia salivara, gastrica si sudorifica, micsoreaza spasmele tonice de natura vagotonica, dilata bronhiolele, permitînd-o mai buna ventilare pulmonara.

Indicații terapeutice:  hiperclorhidrie, sialoree, hiperhidroza, spasme tonice ale intestinului, spasm piloric,  parkinsonismulpost-encefalic, colici hepatice, nephrite saturniene, diskinezii biliare, colite, astm bronhic.

Forme farmaceutice:  In general planta nu se foloseste pentru administrarea interna la domiciliu, folosindu-se numai extractele obtinute prin prelucrare si dozare in farmacii (tincture, pulberi, extracte, atropina sau produse farmaceutice tipizate), pentru efectele lor antisspastice (colici intestinale, biliare, renale ), antiasmatice, de reducere  a hipersecretiei digestive sau bronsice, a efectelor calmante locale (ZonaZoster, eripizel, furuncule, flebite, panaritii, fisuri, degeraturi).Sunt indicate ca antidote al policarpinei, eserinei si nicotinei, precum si inotravirile cu ciuperci.

Întrebuinţarea în medicina ştiinţifică

Întrebuințarea în homeopatie

• Din matraguna se prepara şi un remediu homeopat foarte cunoscut numit Belladonna. Medicii specialişti in homeopatie recomanda acest remediu bolnavilor cu febra mare, eventual cu delir, care incepe brusc; in cazurile de senzatii de piele uscata care arde, fata roşie şi lipsa de sete asociata cu febra. Nu in ultimul rand remediul se mai recomanda in cazul sensibilitatii crescute la lumina, a pupilelor dilatate şi a durerilor pulsatile, indeosebi in zona capului.

 

Frunzele unse cu grasime, se puneau pe umflaturi. Cei care aveau febra se legau la cap cu ele. Cu frunze aprinse se trata tusa. Radacina plamadita se folosea contra reumatismului, ori se facea bai cu ea. În unele zone se practică o metodă nerecomandată de a “întări” ţuica de prune cu o cantitate mică (nu mortală) de frunze sau rădăcini de mătrăgună.

Întrebuinţarea în medicina populară

A fost denumită de marele savant naturalist Carl Linee, ,,Atropa Belladonna”, care a dat această denumire pentru a atrage atenţia oamenilor cu privire la faptul că ea este foarte toxică.

Etimologia

Conform legendelor, matraguna poate aduce fericire si poate vindeca bolile si chiar moartea. Se spune ca ar fi folosita pentru a deschide poarta catre "lumea de dincolo" fiind folosita in ritualuri mistice. In perioada sarbatorilor de Pasti si Inaltare, matraguna poate fi culeasa, insa numai urmand anumite ritualuri stricte. Matraguna nu poate fi culeasa decat la miezul noptii si numai de catre femei tinere sau batrane care inainte de a recolta planta joaca hora in pielea goala in jurul acesteia. Matraguna este considerata de a fi folosita in practicile magiei albe, dar si negre, in special in zona Moldovei fiindca se crede ca ar aduce noroc, dragoste si armonie. Mircea Eliade marturisea ca devenise fascinat de aceasta planta, considerata "imparateasa ierburilor" si "stapana padurii". Mătrăguna este socotită o plantă afrodisiacă, androgina si fertilizatoare, astfel pătrunzând frecvent în descântecele de dragoste.Intrarea mătrăgunei în mituri şi în magie se datorează îndeosebi unor proprietăţi somnifere şi totodată excitante. În numeroase zone folclorice ale lumii se crede că mătrăguna îl poate face pe om invulnerabil, că îi poate descoperii comorile ascunse, de asemenea, că posedă proprietăţi oraculare.Plantă prin excelenţă magică, mătrăguna are închise în ea «forţe extraordinare, care pot multiplica viaţa sau pot ucide», fiind aşadar «iarba vieţii şi a morţii» (Mircea Eliade).

Legende, mituri

Cartea: Niccolò Machiavelli-autorul unei comedii de mare succes Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a

corupției societății italiene contemporane. Aici se satirizează o lume aflată în degradare morală, cea a Florenţei

contemporane.

Film: Печальная Белладонна [1973], regizat în Japonia. Povestea a doi îndrăgostiţi.

Din istoricul culturii

Mulțumesc pentru

atenție!