Mărturisirea păcatelor

25
Mărturisirea păcatelor - lista („inventarul”) păcatelor - De ce trebuie să ne mărturisim păcatele? Mărturisirea păcatelor se face în primul rând pentru restabilirea relaţiei, legăturii cu Dumnezeu şi deschide posibilitatea curăţiri sufleteşti. Rezultatul mărturisirii este benefic întotalitate: inimă curată, conştiinţă curată, judecată de sine, eliberare de sub sentinţa datăpentru păcatele săvârşite, pregătire pentru eliberare de duhuri necurate şi demoni!Iacov. 5:16 „ Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţivindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” Ioan 3:19-21 „Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele. Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.” Psalmi 41:4 „Eu zic: „Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.” Romani 3:23 „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.” Proverbe 28:13 „ Cine îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă îndurare.” 1 Ioan 5:16 „Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte,să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat care nu duce la moarte.” 1 Ioan 1:5-9 „Vestea, pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat. Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.” Efesieni 5: 8-14 „Odinioară eraţi întuneric; dar acum sunteţi lumină în Domnul.Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii. Căci roada

description

Pacate

Transcript of Mărturisirea păcatelor

Mrturisirea pcatelor

Mrturisirea pcatelor

- lista (inventarul) pcatelor -De ce trebuie s ne mrturisim pcatele?

Mrturisirea pcatelor se face n primul rnd pentru restabilirea relaiei, legturii cu Dumnezeu i deschide posibilitatea curiri sufleteti. Rezultatul mrturisirii este benefic ntotalitate: inim curat, contiin curat, judecat de sine, eliberare de sub sentina datpentru pcatele svrite, pregtire pentru eliberare de duhuri necurate i demoni!Iacov. 5:16 Mrturisii-v unii altora pcatele i rugai-v unii pentru alii, ca s fiivindecai. Mare putere are rugciunea fierbinte a celui neprihnit. Ioan 3:19-21 i judecata aceasta st n faptul c, odat venit Lumina n lume, oamenii au iubit mai mult ntunericul dect lumina, pentru c faptele lor erau rele. Cci oricine face rul urte lumina i nu vine la lumin, ca s nu i se vdeasc faptele. Dar cine lucreaz dup adevr vine la lumin, pentru ca s i se arate faptele, fiindc sunt fcute n Dumnezeu. Psalmi 41:4 Eu zic: Doamne, ai mil de mine! Vindec-mi sufletul! Cci am pctuit mpotriva Ta. Romani 3:23 Cci toi au pctuit i sunt lipsii de slava lui Dumnezeu.

Proverbe 28:13 Cine i ascunde frdelegile nu propete, dar cine le mrturisete i se las de ele capt ndurare. 1 Ioan 5:16 Dac vede cineva pe fratele su svrind un pcat care nu duce la moarte,s se roage; i Dumnezeu i va da viaa, pentru cei ce n-au svrit un pcat care duce la moarte. Este un pcat care duce la moarte; nu-i zic s se roage pentru pcatul acela. Orice nelegiuire este pcat; dar este un pcat care nu duce la moarte. 1 Ioan 1:5-9 Vestea, pe care am auzit-o de la El i pe care v-o propovduim, este c Dumnezeu e lumin, i n El nu este ntuneric. Dac zicem c avem prtie cu El, i umblm n ntuneric, minim i nu trim adevrul. Dar dac umblm n lumin, dup cum El nsui este n lumin, avem prtie unii cu alii; i sngele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne cur de orice pcat. Dac zicem c n-avem pcat, ne nelm singuri, i adevrul nu este n noi. Dac ne mrturisim pcatele, El este credincios i drept ca s ne ierte pcatele i s ne curee de orice nelegiuire. Dac zicem c n-am pctuit, l

facem mincinos, i Cuvntul Lui nu este n noi.

Efesieni 5: 8-14 Odinioar erai ntuneric; dar acum suntei lumin n Domnul.Umblai deci ca nite copii ai luminii. Cci roada luminii st n orice buntate, n neprihnire i n adevr. Cercetai ce este plcut naintea Domnului i nu luai deloc parte la lucrrile neroditoare ale ntunericului, ba nc mai degrab osndii-le. Cci e ruine numai s spunem ce fac ei n ascuns.Dar toate aceste lucruri, cnd sunt osndite de lumin, sunt date la iveal; pentru c ceea ce scoate totul la iveal este lumina. De aceea zice: Deteapt-te tu care dormi, scoal-te din mori, i Hristos te va lumina.

1 Ioan 1:10 Dac zicem c n-am pctuit, l facem mincinos, i Cuvntul Lui nu este n noi. 1 Ioan 2:1 Copilailor, v scriu aceste lucruri ca s nu pctuii. Dar, dac cineva a pctuit, avem la Tatl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihnit.

1 Ioan 1:7 Dar dac umblm n lumin, dup cum El nsui este n lumin, avem prtie unii cu alii; i sngele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne cur de orice pcat. Ioan 8:34 Adevrat, adevrat v spun, le-a rspuns Isus, c oricine triete n pcat este rob al pcatului.

Psalmi 51:5 Iat c sunt nscut n nelegiuire, i n pcat m-a zmislit mama mea.

1 Cronici 21:8 i David a zis lui Dumnezeu: Am svrit un mare pcat fcnd lucrul acesta! Acum, iart frdelegea robului Tu, cci am lucrat n totul ca un nebun!

Romani 4:7 Ferice, zice el, de aceia ale cror frdelegi sunt iertate i ale cror pcate sunt acoperite!

Iacov 5:20 s tii c cine ntoarce pe un pctos de la rtcirea cii lui, va mntui un suflet de la moarte i va acoperi o sumedenie de pcate.

Luca 15:7 Tot aa, v spun c va fi mai mult bucurie n cer pentru un singur pctos care se pociete, dect pentru nouzeci i nou de oameni neprihnii care n-au nevoie de pocin. Psalmi 1:1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor ri, nu se oprete pe calea

celor pctoi i nu se aaz pe scaunul celor batjocoritori!

Proverbe 1:10 Fiule, dac nite pctoi vor s te amgeasc, nu te lsa ctigat de ei!

Luca 5:32 N-am venit s chem la pocin pe cei neprihnii, ci pe cei pctoi.

Romani 5:8 Dar Dumnezeu i arat dragostea fa de noi prin faptul c, pe cnd eram noi nc pctoi, Hristos a murit pentru noi. Primul pas n mrturisirea pcatelor este s recunoti c ai pctuit i apoi s i par ru c ai comis pcatele. Iacov 4:8 (pocina). Supunei-v, dar, lui Dumnezeu. mpotrivii-v diavolului, i el va fugi de la voi. Apropiai-v de Dumnezeu, i El Se va apropia de voi. Curai-v minile,pctoilor; curai-v inima, oameni cu inima mprit!Pocina se bazeaz n primul rnd pe voina personal, omul -judecndu-i faptele svrite

n lumina Cuvntului lui Dumnezeu!

Pasul urmtor, este ca persoana s-i asume n totalitate, rspunderea pentru faptele sale i nu doar s regrete faptele acelea. Nu trebuie s dea vina pe alii pentru faptele sale, chiar dac n

unele situaii a fost provocat s comit anumite pcate.

2 Corinteni 7:10-11- Exist dou tipuri de pocin:- ntristare dup voina Domnului, care aduce pocin, care duce la mntuire:1. Persoana este trist pentru c a comis pcatele. Dac acesta este motivul ntristri, atunci persoana n duh se separ de acel pcat i inima se elibereaz de legturile acelui pcat. Nu va mai exista n inima dorina de comite aceleai pcate. n aceasta situaie s-a produs curenia interioar, care las un loc gol n duhul omului, urmnd ca acest loc s fie umplut de Duhul Sfnt, care aduce starea de sfinenie n inima omului.Pocina lumeasc- care duce la moarte: de aceea este trist persoana ca nu poate s comit pcatul. Rezultatul acestei situaii poate aduce ruperea definitiv a legturii cu Dumnezeu. Att de puternice pot fi poftele trupeti nct Duhul Sfnt nu mai poate stpni persoana n cauz (nu mai insit s l conving de pcat) care acord atenie total manifestrii poftelor trupeti i a viciilor pe care dealtfel nu le poate realiza i din cauza asta va suferii , se va chinui i de aceea sentimentele persoanei vor fi reci, fr bucurie i fericire. n timpul mrturisirii persoana n cauz chiar dac nu nelege totul, trebuie s se bazeze pe credina n autenticitatea i credibilitatea Cuvntului Domnului i

astfel totul va decurge dup voina Domnului.

Leviticul 5:17-18 - ne arat c pcatele svrite fr tiin nu sunt trecute cu vederea, de

aceea trebuie:

*s-i par ru, s-l urti, s te rupi (despari) de el, s-l prseti s-i devin duman te

vei elibera de el.

Mrturisirea pcatelor se va face nu numai n faa (prezena) Domnului ci i n prezena a unul sau doi frai de credin (consilier, pastor, duhovnic ) Iacov 5: 16, ca pcatul s ajung la lumin (1 Ioan 1:5-10) de aceea nu e bine ca ruinea s nu fie un obstacol n mrtirisirea pcatelor ci din contra e bine s se nceap cu pcatele cele mai ruinoase. E bine dac omul este puin mai dur n aceast privin cu el nsui (atunci cnd este vorba de pcate) pentru c se desparte mai repede de pcatele grele.

Mrturisirea pcatelor - nu este spovedenie prin care, printr-un mod mistic estedezlegat persoana de pcat dar fr ca aceasta s fie convertit (nscut din nou). Aceste persoane dup aceea dezlegare nu au puterea de a contracara ispitele i comit din nou aceleai pcate. Naterea din nou i umplerea cu Duh Sfnt este esenial n lupta mpotriva pcatului.Ioan 3:5-12 , Romani 8:3 elul final al mrturisirii pcatelor este eliberarea total: Iov 28:28, Psalmul 32:5,Proverbe 8:13.

Mrturisirea pctelor este o disciplin spiritual. Mrturisirea este o disciplin dificil pentru unii credincioi deoarece, adesea, acetia privesc comunitatea celor credincioi ca pe o prtie a sfinilor, nainte de a o vedea ca pe o prtie a celor pctoi.Adic, ei cred c toi ceilali sunt mult avansai n sfinenie, n timp ce ei sunt izolai i singuri n pcatul i slbiciunile lor. Ei nu suport s dezvluie altora eecurile i slbiciunile lor. Ei i nchipuie c sunt singurii care calc alturi de calea ce duce spre cer, de aceea unii se ascund de alii i n cele din urm risc s triasc n minciuni voalate i n ipocrizie.Frica, ruinea i mndria se in scai de unii credincioi le ntunec perspectiva dragostei

ierttoare a lui Dumnezeu.

Mrturisindu-ne unii n faa altora declanm o putere vindectoare interioar prin care, omenescul din noi nu mai este negat, ci transformat.

AUTORITATEA DE A IERTA:

- adepilor lui Isus (ucenicilor) li s-a dat autoritatea de a asculta mrturisirea pcatelor i de a acorda iertarea n NUMELE lui ISUS. Ioan 20:23 Celor ce le vei ierta pcatele, vor fi iertate; i celor ce le vei ine, vor fi inute.- De ce s dm napoi de la o lucrare generatoare de via? Aceast autoritate este transferat tuturor celor chemai de Domnul Isus s fac lucrarea Sa pe pmnt .(apostoli, episcopi, pastori, prezbiteri, evangheliti, nvtori, proroci, diaconi, slujitorii Domnului ) Efeseni 4:7-15- o asemenea autoritate nu reprezint absolut deloc o ameninare pentru valoarea i eficacitatea mrturisirii personale. Este adevrat c omul credincios poate rzbate spre o via nou n puterea ierttoare a jertfei de pe cruce a Domnului Isus Hristos, fr ajutorul unui mijlocitor uman. n timpul Reformei, aceast realitate a ptruns n Biseric ca un curent de aer proaspt, a rsunat ca o trmbi a eliberrii din robia i manipularea insinuate de sistemul ecleziastic al confesiunii. Nu trebuie s uitm ns nici faptul c, atunci cnd a fost introdus i practicat corect sistemul confesional (mrturisirea pcatelor) acesta a declanat o adevrat trezire spiritual i o nnoire a evlaviei i sfineniei personale a oamenilor.SFATURI PRACTICE N NFPTUIREA UNEI MRTURISIRI:

Trei lucruri sunt necesare pentru o mrturisire bun: cercetarea contiinei, cina i hotrrea de a evita pcatul .

- cercetarea contiinei; este clipa cnd sufletul vine sub privirea scruttoare a lui Dumnezeu i cnd, n prezena Sa tcut i iubitoare, sufletul este adnc strpuns,devenind contient de pcatele care trebuie mrturisite, iertate i ndeprtate pentru a putea s continue relaia cu Dumnezeu. Noi l rugm pe Dumnezeu s ne mite inima i s ne arate prin Duhul Sfnt acele domenii care au nevoie de atingera Sa ierttoare i vindectoare. Trebuie s fim gata s ne confruntm cu pcate concrete. O mrturisiregeneral ne cru de umilin i ruine, dar nu va genera o vindecare launtric i nici o eliberare. Oamenii care au venit la Isus au venit cu pcate concrete i evidente i au fost iertai pentru fiecare n parte. Este foarte uor s evitm adevrata noastr vin printr-o mrturisire general. Mrturisirea vizeaz pcate concrete. Cnd spunem pcate concrete nu ne referim numai la pcate exterioare i uor de identificat, ci i la pcate ale inimii. Totui, n dorina noastr de a fi precii, nu trebuie s cdem n cealalt extrem,periculoas, de a fi exagerat de preocupai s descriem totul n cele mai mici detalii.- Cina este necesar pentru o bun mrturisire. Prerea de ru ntr-o mrturisire nu este n primul rnd o emoie, dei implic trirea emoional. Ea este, mai degrab, o aversiune fa de fapta comis, un regret din adncul inimii pentru c am rnit inima Tatlui Ceresc. Cina este o chestiune de voin, nainte de a fi o problem emoional.De fapt, cina emoional, fr o cin sfnt a voinei, distruge mrturisirea.

- Hotrrea de a evita pcatul; este al treilea lucru necesar pentru o bun mrturisire.

Mrtuisirea pcatelor ncepe cu cina dar se termin n bucurie. Iertarea pcatelor este o srbtoare, pentru c din ea rezult o via cu adevrat schimbat !CUI S NE CONFESM ?

Teologic, este absolut corect s afirmm c orice cretin poate primi confesiunea altuia,dar nu orice cretin are suficient autoritate spiritual, empatie i nelegere. Din nefericire este o realitate c unii oameni sunt cu totul incapabili s pstreze un secret. Alii sunt descalificai pentru c s-ar ngrozi la auzul anumitor pcate. Iar alii, nenelegnd natura i valoarea mrturisirii pcatelor ar ridica din umeri spunnd: mare lucru! Din fericire, ns,muli credincioi sunt capabili i ncapacitai de Duhul Sfnt s ajute pe semenii lor n a-i conduce n procesul de mrturisire.

Calitile-cheie ale celui care poate primi o confesiune (mrturisire) sunt: maturitatea spiritul, ungerea i via de rugciune, nelepciunea, compasiunea, bunul sim,capacitatea de a pstra un secret (confidenialitate) i bun consilier (sftuitor) i nu n ultimul rnd simul umorului. De cele mai multe ori acetia sunt, apostoli, episcopi, pastori,prezbiteri, evangheliti, nvtori, proroci, diaconi, slujitorii Domnului) lideri cretini dar i cretini maturi spiritual.n Vechiul Testament trebuiau prezentate jertfe de vin pentru pcatul svrit care trebuiau duse preoilor, care la rndul lor le prezentau naintea Domnului pentru ispirea pcatelor. Procedura era aa, c, cel care venea pentru a aduce jertfe pentru pcatele sale, i punea mna pe capul animalului pentru jertf i i mrturisea pcatele cu voce tare,

transferndu-se astfel asupra animalului care era apoi era dus de ctre preoi i levii la altar pentru jertfire. tim din nvtura Scripturii c plata pcatului este moartea. Acest gest era vizibil, deci reprezenta o mrturisire a pcatelor prin fapte, mrturisire concreta de exemplu:

timpul, locul, situaia pcatelor svrite de curnd. Leviticul 4:13-14, 5:5-6

Exemple de mrturisiri: Iosua 7:19-21; 2 Samuel12:5-9 ; Neemia 9:2-3 ; Ezra 10:14 ;

Psalmi 51; Psalmi 32 ; Matei 3:6 ; Fapte Ap 19:18

Important: nainte de mrturisirea pcatelor sau ntre timp - iertarea altor persoane face posibil i ajut foarte mult la eliberare! Luca 11:4

Recunoaterea Pcatului

Biblia este cel mai important catalog al pcatelor: Fapte Ap 15:20 , Exodul 20:1-17,

Matei capitole 5,7, Marcu 7:21-22 , Galaieni 4:19-21 , 1 Corint 5:10-11 , 6:9-12 Romani

1:18-32, 2 Timotei 3:2-5 , Efeseni 5:3-13, Apocalipsa 21:8 , Coloseni 3:5-10 , Titus 3:3 ,

Apocalipsa 22:15 , 1 Timotei 1:9-10 , 1 Petru 4:3-15

Enumerarea pcatelor i grupurile de care aparin:

- Pcate spirituale

- Pcatele oculte

- Pcate sexuale

- Pcate svrite prin vorbire (pcatele limbii)

- Pcatele poftelor pasionale

- Pcatele sentimentale

- Pcatele gndirii intelectuale

Pcatele sunt gnduri i fapte, deci au timpul i locul concret n care au fost svrite. Fiecare las urme mari n personalitate i deformeaz identitatea omului! De aceea trebuie mrturisite i ndeprtate (renunat) de ele.

Pcatele Spirituale

Aceste pcate sunt cele mai grave i au o putere de distrugere foarte mare asupra vieii omului, pentru c acioneaz direct n duhul omului i polueaz, murdresc, sufoc duhul omului.- Venerarea , nchinarea , adorarea altor diviniti- Exodul 20:3 , Romani 1:19-20

- Rugciunea i nchinarea n faa oricrei fiine spirituale sau fizice n afar de Dumnezeu(Tatl, Fiul i Duhul Sfnt) Exemplu : mohamed, budha, krisna, religia hindu, e.t.c.

- Sfiinii: Maria (sau n afara de Isus oricare intermediar ntre Dumnezeu i om,rugciunea, slujirea i nchinarea ctre acetia este interzis) 1 Timotei 2:5-6 ,Faptele Apostolilor 4:12- Rugciunea ctre mori, venerarea i slujirea ctre acetia. Deuteronom 18:11,Luca 16:30-31

- Rugciunea, venerarea i slujirea oricrei fiine spirituale, ngeri n afar de Dumnezeu, Apocalipsa 22:8-9- Venerarea, idolizarea oricrei persoane vii care i atribuie caliti dumnezeieti ( papa, preoi, clugri, sfini , guru, amani, dalai lama , etc) Matei23:8-10 , Romani 1:22-23- Aezarea oricrei persoane sau a unui adevr, a unei realiti, filozofii n centrul vieii avnd prioritate fa de Dumnezeu sau n locul Lui. Romani1:20-21 ; Faptele Ap. 4:12- venerarea creaiei (pmnt, stele,soare, animale), Romani 1:25

- venerarea banilor, venerarea averilor, lcomia , Efesieni 5:5, Coloseni 3:5,

- venerarea afacerilor , Efesieni 5:5, Coloseni 3:5,

- venerarea mncrurilor; Romani 14:15 , Efesieni 5:5, Coloseni 3:5,

- venerarea rudelor, prini, so, soie, copii, prieteni, pe noi nine,Filipeni 3:19,Luca 14:26

- venerarea succesului, cariera sau orice altceva 1 Corint 7:29-31, Geneza 22:10-12, Matei 10:37, Luca 14:26, 2 Timotei 3:2

Numai Dumnezeu poate avea prioritate n viaa noastr .Marcu 12:28-29

- Venerarea lui Satana satanism Ioan 8:44 , 2 Timotei 2:26 , 1 Ioan 3:8 , Fapte Apostolilor 5:3 Alt Isus, alt evangelie, alt duh ,Slujbele religiose care nu au baz biblic, ex: mormonism, secta Moon , Galateni 1:6-9 , Luca 12:9

- Cultul Mariei - Cultul mistic n jurul Mariei este, de asemenea, marcat de influene demonice. Proslvirea Mariei este semnalat n rile cu influen catolic . Cultul antic pgn al zeielor-mam i mama i pruncul este practicat mult n acest prim secol i a contribuit la dezvoltarea cultului Mariei. Istoria lui este chiar cu multe secole nainte. Cultul Mariei ofer o privelite, la care te cuprinde o mare durere pentru ntrega omenire... Este o istorie a celor mai arogante falsificri, rstlmciri, nchipuiri i fapte pgne reieite din caracterele deplorabile i nevoiae omeneti, din viclenia iezuit i din dorina bisericeasc de acaparare a puterii, un spectacol, n acelai timp de plns i de rs. Nu este o hul dac papa, n vizita sa n Polonia, cade la picioarele Madonei Negre din Iasna-Gora, n Cestohova, i depune un trandafir aurit, mrturisind ntr-un extaz linitit n faa acestui tablou idolatric: Totus tuum , Cu totul al tu ? Acest suspin de rugciune ctre Maria: Totus tuus , l-a ales dealtfel ca o deviz a pontificatului su i a ntregii sale viei de preot. Rugciunea sa ctre Madona Neagr de acolo a ncheiat-o cu cuvintele: Eu i dedic ntreaga biseric - de aici i pn la captul pmntului! ie i dedic toi oamenii i ntreaga omenire -pe fraii mei, toate popoarele i naiunile ie i dedic Roma i Polonia, prin slujitorul tu, printr-un Legmnt Nou al dragostei. Mam, accept-ne! Mam nu ne prsi! Mam, condu-ne! - Maria a fost fcut mama bisericii romano-catolice. Ea nu este mprteasa cerului, ci mprteasa mpriei romano-catolice.- Religii false (religii care nu se cldesc n totalitate pe Biblie) Exod 22:20,Deutron 6:14 , Ieremia 22:8-9 ; 44:3

- Rostirea numelor altor dumnezei ( cu admiraie , n exprimri diverse) Exod23:13- Datini aezate de oameni, obiceiuri, ritualuri, tradiii nebiblice, porunci omeneti Marcu 7:5-9 !!- Ideologi false: -Materialism - toate formele de materialism (Concepie filozofic care consider materia, natura, existena n genere, ca fiind factor primordial,determinant, iar contiina, spiritul, gndirea ca fiind factor secund, derivat)- Umanism (Orientare progresist a gndirii epocii Renaterii,aprut ca expresie a luptei mpotriva feudalismului i scolasticii care a proclamat libertatea personalitii umane. Ansamblul ideilor i concepiilor care exprim aprecierea demnitii i libertii omului, grija fa de om i de valorile materiale i spirituale ale existenei sale, caracterizat prin cerina dezvoltrii continue i multilaterale a personalitii umane. poziie filozofic care pune omul i valorile umane mai presus de orice) Ateismul (Concepie materialist care respinge religia,credina n supranatural , a miracolelor i a vieii de apoi; negarea lui Dumnezeu)- Economism ( credinta in economia avansat mulumit societii avansate)

- nvtur teologic fals / erezii

- Credina salvatoare n comunism, capitalism i orice alt form de ornduire social .

- Idolatrie; nchinarea la idoli: ( Exodul 20:4-5; Romani 1:23-25)

- Aici aparin: orice poze, icoane, statui, sculpturi n relief, simboluri sau alte obiecte, n faa crora se nchina sau slujesc, indiferent de teologia aplicat fa de aceste lucruri, explicnd c de fapt nu la statuie sau la icoan se nchin ci la cel pe care simbolizeaz. Ieremia 44:2-4,8

- Acestea sunt clasicele afirmaii ce au rdcini n culturi antice unde se practicau idolatria. - n ebraic, cuvntul nchinare nseamna: a se apleca, a sluji.Tot aici aparine i nchinarea n faa crucifixului i icoanelor .- Interzicerea idolatriei din Vechiul Testament este valabil i n Noul Testament:Faptele Ap.15: 19-20; 28-29; capitol 17: 16; 23-31;1Corinteni 5: 9-11; 6: 9-10; 10: 6-7; 14-22;Galatieni 5: 19-20; 1Ioan 5: 21; Apocalipsa 2: 14-16; 20-25; 21:8;- Pronunarea fr rost a Numelui Domnului :Exodul 20:7; n primul rnd acest verset se refer la cei ce se folosesc de Numele Domnului sau de al lui Isus Hristos pentru a-i prezenta gndurile, prerile sau alte nvturi umane, ca fiind adevruri provenite de la Dumnezeu i prezentate cu autoritate dumnezeasc.

- Prorocii false - Deuteronomul 18: 20-22 !!. Tot aici aparin i nvturi i profeii false, oferirea sfaturilor false cu rea voina, uzurpnd autoritatea dumnezeasc pentru a o folosii n mod personal i cu aceasta doresc s se amestece n viaa altor persoane, ca s-i poat manipula (acesta este esenialulreligiilor tradiionale)

- Aici aparin toate religiile false care se refer la credina n Dumnezeu dar care nu respect Cuvntul Lui (Martorii lui Iehova). Rostirea din obicei a Numelui Tatlui, a lui Isus Hristos, a Duhului Sfnt sau folosirea n vorbe goale (glume, expresii,njurturi, jurminte fr rost,etc).- Porunca cu privire la Sabat (inerea zilei de Smbt ca zi de odihn) n Vechiul Testament apare ca un pcat mortal dar n Noul Testament a fost modificat , cretinul are libertatea de a ine sabatul sau nu! Romani 14:5-6 (nu trebuie mrturisit ca pcat) Epistola ctre Evrei 4: 1-11 n Noul Testament apare ca intrarea n pacea i odihna Domnului.

- Curvia spiritual Judectori 2:17 , 1 Cronici 5:25 , Ezechiel 6:9 , 23:30 ,

Pcatele oculte :

Deuteronom 18:9-14; Deuteronom 13:1-4; Apocalipsa 21:8.

Aici aparin toate relaiile misterioase cu supranaturalul sau tot ce nseamn a cuta crearea unor legturi sau legminte cu supranaturalul, care nu se desfoar n Numele lui Isus, nu se supun Cuvntului lui Dumnezeu, nu sunt coordonate de Duhul Sfnt i aceia care ncearc i creeze legturi spirituale cu lumea spiritual,fr s fie convertii(ntori din inim ctre Dumnezeu,ne-nscui din nou).Ocultismul este cunoaterea i experimentarea spiritual care depete nelepciunea, raiunea omului i care nu are sursa n Dumnezeu i nu este transmis prin Duhul Sfnt, ea vine ilegal din mpria Satanei. Pcatele oculte sunt numite de Biblie curvie spiritual,pentru c omul face legtura cu fiine sau fore spirituale negative: demoni, duhuri necurate,ngeri deczui, cu care intretin relaii.Oamenii sunt victime ale nelciunii, rtcirii i dezorientrii, pentru ca n locul lui Dumnezeu ei se nchin i venereaz duhuri necurate. Arma cea mai puternica a ocultismului este necunoasterea adevarului. Ocultismul este pcat chiar i atunci dac produce rezultate reale, vizibile sau apariii spirituale: Deuteronom13:1- 4; 2Tesalonicieni 2:8-11;Apocalipsa 13:11-15;n Biblie ocultismul este cunoscut sub numele de tiin diabolic, adic transmite informaii diabolice, deasemenea care ndrum spre cunotiine supranaturale, care sunt ascunse! Aceste lucruri nu sunt permise de Dumnezeu!- Prezicerea viitorului orice fel de prezicere: n cafea, cri de tarot, bila de cristal,zodii, etc.- Citit n palm astrologie, horoscop, desluirea viselor, cri despre vise, etc.

- Astrologie- prezicere din stele (prezic viitorul pe baza micarea stelelor)Deutreonom 18:14

- Horoscop , astromagie - Ieremia 27:9

- Explicarea visurilor, print-un mod ocult legat cu prezicere, cri de acest gen

Deutreonom 13:1-3 , Deutreonom 13:5 Ieremia 29:8

- Glob magic

- Presimiri negative inducerea n propria persoan sau n alii a fricii, groazei,

nesiguranei

- Teste test care prezice viitorul, cum o s fie un om.., pentru un cretin Biblia este ndrumtorul.- E.S.P.experiene, acele simuri care nltur - cele 5 simuri

- Rencarnare peregrinarea sufletului omului, apariia acestuia n alt trup de om sau animale este o nvtur demonic i mpotriva nvturii Bibliei. Evrei 9:27- Levitaie ridicarea trupului uman de ctre fore demonice.

- Deochi - Putere (magic) pe care superstiioii o atribuie unor oameni, de a mbolnvi pe cei asupra crora i fixeaz privirea (cu rutate, invidie etc.). boal pricinuit de aceast privire;deochetur.- Vrjitorie cu ap i cu obiecte -2 mprai 21:6 , Exod 22:18

- Descntece -Formul magic (n versuri) nsoit de gesturi, cu care se descnt; vraj,descnttur. Text magic (de obicei n versuri) care, fiind rostit, se crede c lecuiete de o anumit boal sau dezleag un farmec dar de fapt este o activitate demonic intens.Numeri24:1 , 2 Cronicii 33:6 , Isaia 47:9- Magie neagr. Totalitatea procedeelor, formulelor, gesturilor etc. prin care ar putea fi invocate anumite fore supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee,formule etc Magie propriu-zis care apeleaz la puterea demonilor i este contrar nvturii Bibliei. Naum 3:4

- Magie roie - folosirea contactelor cu supranaturalul pentru a intensifica experiena sexual

astfel fiind implicare demonic n aceste relaii i se poate ajunge prin acest mijloc i la posedare demonic deoarece intervine contrar nvturii Bibliei referitor la acest domeniu.1Petru 4:4 , Psalm 106:39 , Ezexhiel 16:26,29,36 ,Prov 28:7 ,- Magie alb. prin mijloace spirituale-demonice se produc fenomene naturale care par miraculoase, putere de atracie, de fascinare; farmec, seducie . Tesaloniceni 2:9-10,Isaia47:10 , 2 Corinteni 11:3

- Folosirea cuvintelor vrjite -sau folosirea acestor cuvinte n scop de blestem ctre oameni. Romani 12:14 , 1 Petru 3:9- Vrjitorie - solicitarea unei fore spirituale demonice pentu a-i ndeplinii voina.Acestea se pot ntmpla prin diferite metode: - chiar rugciuni ilegale sau antajare sentimental, tehnici psihologice moderne de contractri n afaceri. Apoc 9:21, Naum3:4- Trebuie amintit c manipularea brbailor (femeilor) cu mbrcminte nepotrivit, de ex: fust mini, decolteu adnc,alt fel de mbrcminte folosit cu scopul de a seduce, aparine tot de aceast categorie.- Farmece prin metode psihologice manipularea unei persoane cu, drglenie sau cu mnie, tristee sau suprare cnd cineva nctuseaz o alta persoan folosind sentimentalismele ca s-i ndeplineasc voina sau s poat ptrunde ilegal n viaa unei alte persoane - aici aparin i diferite metode psihologice nebiblice. Dragoste adevrat nu procedeaz aa, a se vedea n comparatie 1 Corinteni 13- Farmece prin magie - Procedeu magic cruia i se atribuie nsuiri supranaturale; a recurge la procedee magice; Ansamblu de caliti ce trezesc admiraie; vraj; miraj; fascinaie, a seduce, a ncnta, etc Biblica condamn astfel de procedee considerndu-le pcate mari.2mprai 21:6

- Superstiii - Prejudecat care decurge din credina n spirite bune i rele, n farmece i vrji,n semne prevestitoare, n numere fatidice sau n alte rmie ale animismului i ale magiei(obiecte, cifre, potcoave , coduri,etc ntmplri crora li se atribuie interpretare, prevestire)Celui ce crede n Dumnezeu nu i se poate ntmpla nici un semn ru prevestitor dac nu-i atribuie atenie i credin .

- Blestemarea - Invocare a urgiei divinitii mpotriva cuiva; nenorocire a cuiva pus pe seama furiei divine. Cuvinte prin care se invoc abaterea unei nenorociri asupra cuiva;imprecaie; maledicie. A condamna la nenorocire pe cineva sau ceva. Romani 12:14 , 1Petru 3:9- Fetie obiecte crora li se atribuie puteri supranaturale folosite n acest scop, aductoare de noroc, superstiii, obiecte ale celor dragi pstrate cu o fric magic,poze, amulete, talismane, cristale, brelocuri , etc , etc.Numeri 33:52, Deutr 29:17- Ezoteric- Despre doctrine, ritualuri etc. Care poate fi neles numai de ctre cei iniiai;

ascuns, secret. Aici intr i francmasoneria, lojele masonice Matei 10:26,Marcu 4:22 .

- Vedeni - cnd persoana respectiv poate vedea n faa lui (n poze) lucruri, ntmplri

din trecut, prezent sau viitor . forme de halucinaie; nluciri, fantom. Fiin care apare n

mod nedesluit sau neateptat, care sperie prin aspectul ei ciudat ; artare.

- Invocarea spiritelor morilor vorbirea cu morii, rugciuna ctre mori, cultul

sfinilor, ziua morilor. Levetic 20:6 , Deutronom 18:11

- Invocarea spiritelor spiritism, ntruniri spiritiste -Levetic 20:6 , Deutronom 18:11

- Haloween.- srbtoarea morii i spiritelor rele -Levetic 20:6 , Deutronom 18:11

- Politeism recunoaterea existenei mai multor dumnezei Levetic 19:4 ,Deutron 5:7

- amanism- cuprinde o gam larg de crezuri i practici tradiionale privitoare la

comunicarea cu lumea spiritelor. Levetic 20:6 , Deutronom 18:11

- Telechineziecapacitatea unor persoane de a deplasa obiecte fr s le ating.2Tes2:9

- Iluzionism - Leviticul 19:26-28 Ansamblu de procedee tehnice n artele plastice menite

s creeze iluzia realitii pn la confundare, confuzie.

- Tatuaje Leviticul 19:28 !

- Simbolica numerelor folosirea numerelor n superstiii (vineri 13, al treilea este

dreptatea lui Dumnezeu etc, etc, etc,etc.)

- Vegetarianism n forma de credin(religie).-1 Timotei 4:3

- Hipnoza Stare asemntoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocat artificial prin

sugestie, n timpul creia controlul contient asupra propriei comportri i contactul cu

realitatea slbesc, aciunile celui hipnotizat fiind supuse voinei hipnotizatorului.Persoana

adormit (n trans) este supus voinei celui ce a produs aceast stare.

- Meditaie, relaxatie n forma de gndirea abstract (independen fa de fenomenele sau realitile n care persoana exist n realitate ) destinderea prin autocontrol- controlul minii. Ieremia 17:2 - Meditaia i odihna n Domnul este diferit - Psalm 119:15,52 , 59, 97, Evrei 4- Joga, karate, judo, Kung-Fu , lupte mariale: - teorie filozofic care susine, c un om, cu eforturi fizice i spirituale poate dobndi capaciti supranaturale i se pot unifica cu divinitiile. Este o form avansat a acestor sporturi care implic demonicul-lumea spiritual ocult, ceea ce este interzis de Biblie.- Frenologieteorie antropologica care sustine c dup forma craniului se pot evolua

calitiile intelectuale i morale ale omului. Dumnezu se uit la inim 1 Samuel 16:7

- Bioritmfuncii antropologice (stiina care se ocup cu studiul originii evoluiei omului n legtur cu condiiile naturale, sociale i culturale) care se repet periodic. Viaa unui credincios este n mna lui Dumnezeu i nu trebuie s cad ca o prad n acest concept nebiblic.- Psihometria totalitatea metodelor care servesc la msurarea intensitii i a vitezei de scurgere a proceselor sentimentale. Sufletul este de la Dumnezeu i Dumnezeu l poate ntri i binecuvnta.- Gnosticism curent filozofic religios care caut s mbine teologia cretin cu filozofia elenistic-greac i cu unele religii orientale susinnd posibilitatea unei cunoateri mistice.

- Terapii Chineze : acupunctura, acupresur, masaj n talp, transformarea energiei,

hemeopatia, diagnostizarea I.M.S etc, etc , etc .

- Budhism , Islam , Confucianism ,

- Secta Crisna , ale secte oculte

- Activiti guru , divinizarea unor lideri

- Parapsihologie fenomene psihice paranormale (telepatia, percepia extrasenzorial)

deoarece deseori pot fi implicaii demonice. Difer radical de darurile Duhului Sfnt

menionate n Scriptur n 1 Corinteni 12:1-11

- Antropozofie doctrin religioas care nlocuiete pe Dumnezeu cu omul conceput

ca esen divin,- acesibil numai iniiailor.

- Teozofie doctrin filozofic religioas de origine oriental care susine teoria

cunoaterii nemijlocite a esenei divinitii.

- Controlul minii control provocat de puterea de concentrare a minii.

- Sci-fi .(fantasticul este mbinat cu tiina, dar se bazeaz pe o filozofie ocult)

- Filme Horror.- filme care strnesc groaza, sadism, etc Efeseni 5:11, Iuda 1:13,etc

- Creaii artistice: anumite stiluri de muzic, de exemplu formaii care cnt cntece satanice, anumite statui, anumite tablouri cu simbolistic i mesaje pctoase nebiblice i imorale.

- Cri oculte , materiale oculte de pe internet

- Frai de snge pactul sngelui i tot ce se aseamn cu acest fel de legmnt. Frii.

- Exist ocultism cretin , religios care se descopera mai greu, tocmai din cauza c se exercit prin rugciuni, fapte religioase sau pot fi i predicaii care au la baz una din formele de vrjitorie, chiar dac acestea se produc n Numele lui Isus, dar nu se supun Cuvntului lui Dumnezeu i nu sunt controlai de Duhul Sfnt, profeii false(Nostradamus i muli alii asemntori) nvturi false (doctrine i obiceiuri i tradiii bisericeti care nu au nimic n comun cu adevarurile biblice Marcu 7:5-9)declaraii false despre adevrul lui Dumnezeu etc. 1Samuel 15:22-23; Pilde 28:9,Matei 7:15-23- Ocultismul religios -se dezvluie i se manifest n plin putere atunci cnd se interzice: bucuria (natural, spiritual), csnicia, restricii la consumarea mncrurilor 1Timotei 4:1-7- Tot de ocultism aparin jocurile de noroc: loto , lupte de cini, ruleta , poker, bilete cu destin; etc - Exod 32:6; 1Corint 10:11; Estera 3:7; 9:24. Astfel de fapte se pot observa mai bine prin faptul ca persoanele practicante de jocuri de noroc, i pierd libertatea de decizie i pierd banii i devin dependei de acestea, astfel ei se pot demoniza, poate deveni un obicei, viciu, la fel de periculos ca drogul, alcoolul,nicotina sau altele.

- tiine oculte = doctrine si practici secrete care au ca obiect fenomene tainice,

inaccesibile cunoasterii obisnuite.Pe ascuns, n tain , misterios .Ioan 18:20, Fapte 20:20

.

ATENTIE! De povara ocultismului numai atunci putem s ne eliberm n totalitate dac

dup mrturisirea pcatelor, eliminm (ardem sau aruncm ) ct mai repede posibil toate

obiectele care au legtur cu ocultismul sau cu idolatria (cri, haine, casete, poze,

simboluri, statui, sculpturi n relief, picturi etc) i nu vei ine legturi sentimentale sau de

prietenie cu persoane care sunt n anturaje religioase, fideli i dedicai nchintori la idoli,

ct i cu practicani activi ai ocultismului: Exodul 34:12-16; Deuteronom 7:16; 7:25-

26; Matei 10:37; Faptele Ap.19:17-20; 1Corintieni 5:11; Iuda :23.

PCATELE SEXUALE:

n rndurile care urmeaz, stabilim pe baza Bibliei, principalele pcate care se gsesc n lista pcatelor din Vechiul i Noul Testament:Exodul 20:14; Levitic 18; 1Corint 6:9-20; Evrei 12:16; Pilde 6:26, 29:3:1Tesalonicieni 4:3; (s nu rmn nemrturisite pcatele svrite n copilrie, chiar dac au fost din joac)

- Desfrnare sexual -aceast este o noiune care cuprinde n ea totalitatea formelor de relaii sexuale avute nainte de cstorie, sau n afara cstoriei. Apocalipsa 22:15,Psalm 106:39 , Efeseni 4:9 , Proverbe 28:7

- Adulter este relaia sexual comis n afara cstoriei de unul din soi cu o alt persoan: Levitic 20: 10. Dup legea lui Dumnezeu acest pcat, este pcat de moarte.Cei ce au comis adulter n Vechiul Testament erau condamnai la moarte. n Noul Testament divorul (ruperea legmntului cstoriei) fr un motiv menionat n Biblie, este considerat adulter, pentru c d posibilitatea svririi acestui pcat dup divor. Anularea unei cstorii se poate face doar n cazul n care unul din soi a comis adulter:Matei 5:32;1Corint 7:10-17;(dar se poate acorda iertarea i renoirea legmntului , a csniciei)- A pofti - n Noul Testament Isus numete acestea ca desfrnare, curvie, adulter, chiar i atunci cand cineva se uita cu poft trupeasc la o femeie (brbat); Matei 5: 28.Expresia necurat nseamn- dorina nepotolit, deci nu este doar o privire ci chiar mai mult este o privire venit dintr-o dorin nepotolit de a face sex, caruia omul i druiete inima i ochii.- Incest ( perversitate) Leviticul 18:6; 20:17-20; Aici aparin toate relaiile sexuale comise n rndul rudelor de snge (tat, mam, frai, surori, socri, verisori, smd) dar i faptele sexuale care au fost comise n copilarie. Aceste pcate sunt foarte bine ascunse i inute n cel mai mare secret, de aceea sunt forte rar sancionate de lege. Aceste pcate sunt actule i foarte rspndite n societatea modern. Ele aduc blesteme de aceea trebuie mrturisite.

- Contactul sexual n timpul menstruaiei: Levicul 20:8 Este interzis cu desvrire acest tip de contact sexual. Noul Testament nu corecteaz aceast interzicere deci este valabil i acum.

- Contact sexual cu animalezoofilie -desfru, obscen ; Levitic 20:15-16.

- Pedofilia Levitic 20:14

- Viol Fapt (pedepsit de lege) comis de brbatul care constrnge prin for fizic o femeie

s aib cu el relaii sexuale; -Deuteronom 22:25

- Homosexualitate (lesbianism , travestism) Levitic 20:13;Romani 1:26-27;acesta

este considerat un pcat spurcat de ctre Biblie.

- Prostituie Deuteronom 23:17-18; Prostituia este o form de relaie sexul din afara cstoriei prin care o persoan ntreine relaii sexuale pe bani sau pentru a se afirma n societate, la locul de munc, sau n domeniul politic pentru procurarea unei puteri politice, interese, s.m.d. n afar de asta prostituia se poate realiza avnd la baz principii religioase false ca de exemplu permisivitate, iertare continu

interpretarea gresita a Romani 6:1-6

- Hedonismul o preocupare excesiv pentru satisfacerea plcerilor sexuale (chiar n form maniac) - se poate ntlni i n cadrul cstoriilor 2 Timotei 3:4. Relaiile sexuale puse pe primul loc n detrimentul dragostei lui Dumnezeu. n famiile cretine se poate ntlni hedonismul sub aceeai form relaia sexual primind o important mai mare dect dragostea lui Dumnezeu. Astfel, mpria lui Dumnezeu i pierde puterea n snul unei astfel de familii, i acei oameni devin cretini farnici.- Desfrnare (Libidinos) (care se las fr ruine stpnit de pofta plcerilor sexuale,trupeti) Efeseni 4:19 Aceasta se refer la pcatele sexuale nenfrnate, necontrolate de cei care nu se pot mulumi cu o via sexual sntoas, normal sunt capabili de orice tip de act sexual pervers: sadomasochism, sex anal, s.m.d.Judectori 19:22-27

- Masturbare & Onanism - Genesa 38: 9-10 , Levitic 15:16

- Pornografie - Leviticul 18:6-30

elul pornografiei este s atrag atenia oamenilor asupra sexului din afar cstoriilor i s-l fac acceptat. Pentru asta se folosesc, filme, poze, picturi, e.t.c .care prezinta acte sexuale i nuduri de femei sau brbai. Cei ce sunt robi ai pornografiei, curvesc continu n inima lor.- Exhibiionism ,etalarefaptul de a arta, etala n public organele sexuale, n mod

ostentativ (nbrcminte provocatoare, sumar)

- Striptis - Dezbrcare lent i sugestiv executat n public pe un fond muzical sau de dans.

- Nudism , Expunere a corpului uman gol la razele solare. Doctrin care preconizeaz viaa n

aer liber, practicarea sporturilor complet dezbrcat.

- Monokini_- costum de baie fr sutien

- Vederea prinilor n pielea goal Genesa(Facerea) 9:20-25

- Flirtare , ispitePCATELE VORBIRII (LIMBII)

Exodul 20:17-16;Roma 1:29-32;Galatieni 5:20; mai amnunit se poate studia n Proverbe,

Efes 4:25, Efes 5:13; Iacov 3:1-18;

Pcatele acestea sunt urmtoarele:

- njurturile, hulire, blasfemie -Leviticul 24:10-16

- vorba urt (vulgar, obscen, ordinar, necuvincios, indecent) Efesieni 4: 29;Coloseni 3:8;

- folosirea Numelui lui Dumnezeu fr rost (profeii false, rugciuni false, nvturi

nefondate, false) Exodul 20: 7

- minciun, exagerare; Proverbe 19: 5-9;

- fals pclire cu rea voin; Proverbe 16: 28; 20-10;

- frnicie, simulare (vorbe dulci folosite pentru antajare sau pentru a dobndi ceva)Proverbe 28: 18.- prefctorie, ru (voin ascuns care distruge neobservat) mrturii false: Exod 20:16; 23: 1-2; Levitic 19: 11; Efesieni 4: 25;

- linguitor caut prin vorbe sau comportri mgulitoare s-i realizeze planurile egoiste: Proverbe 26: 22-28; 29: 5;- mrturie fals, vorbe neltoare Exod 20: 16; Proverbe 25:18;

- brf transmiterea neautorizat de informaii indiscrete ntr-un mod iresponsabil;

uotire Romani: 1: 30; 1Timotei 5:13; Proverbe 25:9-10

- vorbe goale fr rost (filozofii, vorbe de prisos) Efesieni 5:6-1;

- flecreal, guraliv, sporovial (vorbe fr sens, neserioase, vorbete destinuind secrete ) Proverbe 20:19- clevetitor, defimtor: afirmaii false, njuri la adresa unor persoane, caut fr

motiv transmiterea unor informaii false :Romani 1:30;

- ludros, flos: Proverbe 27:2; 2Corint 10:17-18;

- jurminte, promisiuni false:Matei 5:33-37;Proverbe 20:25

- certuri, dispute verbale, speculator, a face pe deteptul; 2Timotei 2:23,Titus 3:9;

- cicleal, bombneal, provocare de certuri; Proverbe 21:9; 27:15

- strigare, nfuriere Efesieni 4:31; Pilde 29:20

- njurturi blestemare Iacov 3: 9-10;Pilde 20:20;

- acuzare, condamnare

- a dori ru cuiva-exprimarea acestui ru prin vorbe de ocar, nvinovire

- jignire -afront, injurie, insult, ocar, ofens, ruine, umilin, ultraj, vexaiune, hul,

sudalm, suduitur.

- calomnie - Afirmaie mincinoas i tendenioas fcut cu scopul de a discredita onoarea

sau reputaia cuiva; defimare.

- neruinare, obraznicie- Lipsit de respect, de ruine; neruinat, impertinent, insolent,arogant.- batjocorire, ironizare- Pilde22; 10 A avea o atitudine ironic fa de ceva sau de cineva;

a spune ironii pe seama cuiva; a zeflemisi, a persifla.

- cinic -care d pe fa, cu snge rece, fapte sau gnduri condamnabile, care calc, fr sfial,

regulile moralei, de convieuire social i de bun-cuviin , care trdeaz.

- pcleal, glume de prost gust- Pilde 26: 18-19

- revocare, dezicere -Galatieni 5: 20 -infidelitate fa de secretele altora, nencrederea

n vorba cuiva, nerespectarea promisiunilor, inexactitate.

- trdare - 2Timotei 3: 4-. A nela n mod voit i perfid ncrederea cuiva, svrind acte care i sunt potrivnice, pactiznd cu dumanul . A fi neloial fa de cineva sau de ceva. A se abate de la o linie de conduit, a dovedi inconsecven fa de o aciune, de o idee etc. A comite o infidelitate n dragoste sau n csnicie; a nela.

- prtor, denuntor , turntor

- frnicie religioas - 2Timotei 3:5prefctorie, simulare, fariseism Marcu7:5-9

- criticare - A dezvlui lipsurile, greelile, defectele unor persoane .A arta cu rutate (sau cu exagerare) prile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta n chip rutcios,

nscocind lipsuri i greeli.

- plngere, tnguire vorbe spuse pentru a ndupleca pe cineva sau pentru a face pe cineva s-i fie mil.

- bombnitor, crtitor -1Corint 10: 10 Care crtete, care se arat mereu nemulumit,

care bombnete necontenit.

- clctor de cuvnt Romani 1:31

- certurile , certurile de partide

- dezbinrile - Galateni 5:19-21

- ruperile , dezbinrile de biserici Deutronom 13:6-18 , 2 Timotei 4:14-15 ,Iacov3:14-18 , 1 Timotei 1:20 , Galateni 5:15 , 1 Ioan 2:19 , Proverbe 17:9 , 1 Corinteni12:25 , Galateni 5:20 ,

- prsirea adunrii (bisericii) - Evrei 10:25 -31

PCATELE POFTELOR :

1 Ioan 2:15. Nu iubii lumea, nici lucrurile din lume. Dac iubete cineva lumea,dragostea Tatlui nu este n el. Cci tot ce este n lume: pofta firii pmnteti, pofta ochilor i ludroia vieii, nu este de la Tatl, ci din lume. i lumea i pofta ei trec; dar cine face voia lui Dumnezeu rmne n veac.

- dorina de a avea ceva ce este n proprietatea altui om ; Exod 20:17

- furt - Exod 20: 15; Efesieni 4: 28. Furtul aduce blestem care aduce degradarea pe plan material a celui ce a svrit acest pcat; Iacov 5: 1-4. Mrturisirea furtului i dezobinuirea de a fura nu este de ajuns, ci lucrurile furate trebuiesc napoiate proprietarului n msura n care se poate mai face acest lucru sau trebuie gsit un mod de a aranja lucrurile.

- cleptomania - Manie caracteristic prin impulsul patologic de a-i nsui prin furt bunuri strine fr a avea nevoie de ele i fr a urmri vreun profit material.- rpire metode n afara furtului prin care cineva vrea s dein controlul sau autoritate asupra bunurilor altor oameni, chiar i dac folosesc metode de ameninare sau forare, antajare, nselciune, tlharie, revocarea promisiunilor; 1Corint 5: 9-13;6: 10;- necumptare - lipsa de stpnire a poftelor n orice domeniu

- desfrnare orice mod de via desfrnat Galatieni 5:21;-aici aparine i lcomia

(mncare ,butura, e.t.c.)- modul de via libertin combinat cu nesupunerea n faa

prinilor la adolesceni este pcat de moarte Deuteronom 21:18-21

- vicii alcoolism 1Corint 6: 10; Galatieni 5: 21; Pilde 23: 20-21; 31-32;, fumat, folosirea n cantiti mari de cafea sau ceai (dependen de ele ) droguri,dependena de medicamente-calmante, sedative, dopinguri- , sau orice altceva ce afecteaza i distruge snatatea corporal: 1Corint 3: 16-17; 6: 19-20; 2Corint 6:16; 7: 1, sau care aduce la dependen 1Corint 6: 12;

- lenevie, trndveala Proverbe 6: 6-11; 21: 25 - Faptul de a se complcea n inactivitate; nclinaia celui cruia nu-i place, care nu dorete, nu vrea s munceasc, cruia i-place s stea fr s munceasc; trndvie; lncezeal

- vntoarea de principii stil de viaa hedonist (cultul plcerilor), concepie potrivit careia scopul vieii este plcerea.

- materialism iubirea banilor nendestulat (nimic nu-l satisface, nu-i ajung niciodat banii orict de muli ar fi: Proverbe 28: 20-25)

- avid strnge banii cu lcomie.

- zgrcenie. Proverbe 11:24 Care face economii exagerate, evitnd i cheltuielile de strict

necesitate, care strnge cu lcomie bunuri materiale; avar. Lipsit de generozitate.

- stpnire dorina de a deine sau de a fi autoritar peste bunurile sau peste proprietile altor persoane. Marcu 10:42-43- dorina de a se distinge, de remarcare de a iei n eviden.

- mncarea sngelui sau a animalelor moarte din care nu s-a scurs sngele : Geneza 9: 3-4; Leviticul 7: 26-27; 17: 10-14; Deuteronom 12: 23-25; Aceast interzicere de a mnca snge este valabil i Noul Testament pentru cretini care nu se trag din evrei pentru ca Dumnezeu a dat porunca aceasta prin Noe, tuturor oamenilor i nu numai evreilor; Fapte Apost. 15: 19-20; 22: 29; Mncarea sngelui este un pcat ocult i este pcat de moarte; Levitic 19: 26; -n snge este sufletul animalului i prin mncarea sngelui omul se poate demoniza.

- consumarea mncrurilor jertfite idolilor- caet, mncruri oferite de sectele

crina, poman,-Fapte Apost 15: 19-20; 22: 29; 1Corint 10: 14-33.

- mncat cu lcomie

- bulemie - Stare patologic manifestat prin foame excesiv, continu este o problem

spiritual care trebuie foarte serios abordat.

- anorexie - repulsie fa de alimente, nsoit de pierderea total a poftei de mncare.

- jocuri de noroc cazinouri, loterii, jocuri de cri pe bani sau alte valori, pe

calculatoare, pe internet, prin corespondene, etc

- vizionarea TV -la nivel de dependen, i/ sau vizionarea filmelor, programelor pline de pcate sau programe care fur timpul.

- internet - la nivel de dependen i/sau vizionarea situri -lor pline de pcate. Psalm 101:3

- realitate virtual

- manie de shopping (cumprare)

- manie de servici (munc, lucru excesiv )PCATELE SENTIMENTALE :

- nemulumirea 2 Timotei 3: 2

- viclenie, rutate -Romani 1: 29

- corupie, lipsa de caracter, lips de contiin -Romani 1: 29

- invidie dorete, poftete starea material i reusitele unui alt om

- rivalizare ncearc prin orice metode si ntreac pe alii, se compar n permanen cu alii i se confrunt n toate cu alii Galateni 5: 20- rutcios, bucurie rutcioas, maliios-(se bucur de necazurile altora) Proverbe 24: 17-18- ur, dumnie, ucidere - Exod 20:13; Matei 5:21-26; 1Ioan 3:15

- ovinism, antisemitism - ura altor rase umane: Geneza 12:3; 27:29; Numerii 23:7-8;24:9; Romani 11:11-23.

- sinucidere

- avort Levitic 20: 1-2;

- frica de exemplu: frica de la ntuneric, de cini etc.

- frica de oameni Proverbe 29:25

- gelozie (sub aspect pctos-chinuitor) Sentiment chinuitor i obsedant pe care l provoac

n sufletul cuiva bnuiala sau certitudinea c fiina iubit i este necredincioas. Invidie, pizm

Proverbe 6:34-35 , Cantarea Cantarilor 8:6

- a face n prip (grab) o promisiune Proverbe 20:25

- a face juruine, promisiuni i a nu le ine Eclesiastul 5:4- 6 !- Psalm 116:14 , 65:1

- sensibilitate, suprcioenie

- nscocirea de ruti, instigare Romani 1: 30

- suprarea altora cu voina, inconciliabil (de nempcat), ceart,

- hruial- ncierare, a fi predispus spre hruire

- crcoteal - A se certa, a se sfdi mereu. A-i arta nemulumirea; a crti mereu.

- lipsa de dragoste Romani 1:31

- sentiment de minoritate, neputincioenie, ncapabilitate, nevrednicie, nedemnicie

- suprare - necaz, suferin; nevoie, neajuns, lips , burzuluial , mbufnare , ucreal

- suprcios - Care se supr uor, care nu tie de glum; susceptibil; iritabil, irascibil.

- infidelitate - cineva care este nestatornic, necredincios n sentimente, care i calc

angajamentele fa de cineva, nefidel; (despre soi) care calc credina conjugal.

- amriciune- a umbla n stare sufleteasc apstoare , mhnire, tristee; amrre.

- autocomptimire- a se trata cu deplngere , a se deplnge; a se deplora; a se jeli pe el(ea)

- lips de mil nu poate ierta, tine suprare Romani 1: 31

- dumnie, vrjmie; Galateni 5: 20

- agresivitate ostilitate , distructiv

- nervozitate, impulsivitate, iritant

- nerbdtor -care nu poate s se stpneasc; iritabil, nervos.persoane cuprinse de nerbdare

s fac sau s termine ceva, care dorete, ateapt cu nfrigurare ceva sau pe cineva.

- rzbunare, Proverbe 20: 22; Romani 12: 17-19;

- mbufnare, bosumflare

- nenduplecat- Romani 1: 31; Proverbe 21: 13

- maniac, manie -stare mintal manifestat prin euforie, stare de excitaie psihomotorie,

logoree, halucinaii, incoeren a gndirii , idee fix care preocup pe cineva.

- egoism, egocentrism, iubitori de sine- 2Timotei 3: 2 - Atitudine de exagerat preocupare

pentru interesele personale i de nesocotire a intereselor altora.

- ngmfare - 2Timotei 3: 3 -Atitudine de ncredere exagerat n propriile sale nsuiri; trufie,

orgoliu, fal; infatuare

- depresie, necjire, mhnire, ntristare- Proverbe 27: 4 Starea sufleteasc apstoare;

mhnire, amrciune.

- a deprima pe cineva -A provoca (cuiva) o stare de depresiune sau de descurajare; a mhni, a

ntrista, a descuraja (pe cineva)- isterie, revrsarea nervilor - stare nervoas caracterizat prin apariia unor simptome neurologice foarte variate, nejustificate de existena unor leziuni i declanate prin ocuri emotive.- violen, brutalitate, maltratare a chinui, a brutaliza, a brusca, a trata pe cineva cu

asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale; a chinui;

- trufie, arogan, nfumurat -Atitudine dispreuitoare i arogant, plin de mndrie i de

nfumurare; semeie, ngmfare, arogan

- neascultarea, lipsa de respect fat de prini -Exod 20:12; 21:17 nesupunere

- nerespectarea cuvntului dat, clcare de cuvnt Romani 1: 31

- cruzime -2Timotei 3; 3; - Atitudine, fapt crud; ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzie

- nenblnzit - Care nu este sau nu poate fi mblnzit, potolit, mbunat; nenduplecat, aprig.

- sentimente de respringere, autorespingere, refuz, neacceptare

- btaie n orice form -lovitur repetat dat de cineva cuiva cu mna sau cu un obiect

ncierare, lupt, ncierat, tvleal, trnteal,corecie prin btaie, chelfneal, ciomgeal,

mutruluial, pruial, scatoalc, scrmnare, trnuire, ciocnitur.

- este pcat dac cineva nu vrea s ierte pcatul altui om Coloseni 3:13 , Efeseni4:32 , Matei 18:35

- nenduplecat-

- alte pcate pornite din sentimente sufleteti -nedumnezeieti

PCATELE -gndirii -INTELECTUALE

- arogan intelectual - Geneza 2:16-17; 3:1-6; 1Ioan 2:15-16 Purtare obraznic i sfidtoare; atitudine de mndrie dispreuitoare.- mndria are multe fee i este un mare pcat .Sentiment de mulumire de sine , de satisfacie, sentiment de demnitate, de ncredere n calitile proprii. Ceea ce constituie prilej de laud, de fal. Sentiment de ncredere exagerat n calitile proprii; orgoliu.- ngnfare, trufie; Romani 1:30; orgolios (mndrie exagerat, supraaprecierea valorii

propriei persoane)Romani 1:30; 2Timotei 3:2-4; Pilde 6:18-19; Pilde 8:13; 16:18;

29:23(dispreuiete pe alii )

- nfumurat se preocupa peste msur cu propria-i persoan.

- egoist, egocentrism - Atitudine de exagerat preocupare pentru interesele personale i de

nesocotire a intereselor altora

- rivalizare se crede mai detept dect oricine. A se sili s ajung sau s ntreac pe cineva

n ce privete talentul, meritul, puterea .

- separatist face diferene ntre oameni pe criterii de ras, naionalitate e.t.c

- elitism - Concepie, doctrin care susine rolul determinant al elitei n societate. Politic elitist- teorie care susine rolul determinant al elitelor n micarea istoric i n conducerea societii; teoria elitelor.

- acuzaie nvinuire , nvinovirea altora pe nedrept

- bnuitor, suprcios, cutarea greelilor n alii...

- transmiterea responsabilitii cu rea voin- 2Samuel 11:15

- rzvrtire, neascultare;Galatieni 5:20- n familie, la loc de munc, fa de stat, comunitate, biserica , instituii de invmnt e.t.c.

- neascultare fa de prini;Exod 20:12; 21:17; Matei 15:3-6; Efes 6:1-3; - att atimp ct sunt minori sunt datori cu ascultarea prinilor,dar cnd devin majori sunt datori cu acordarea de respect tot timpul. n Biblie respectul de prini cuprinde i posibilitatea de a ajuta la nevoie (pe prini n vrst )- neascultarea autoritii , mpotrivire

- emanciparea femeilor (ura de brbai)

- independena , nesupunere

- mpotrivire , opunere

- ndrtnic, recalcitrant (opune rezistena cnd se dau sfaturi)

- dominant,- manipulaie , asuprire, exploatare, stpnire prin metode intelectuale

- nerespectuos

- necredina nerespectarea Divinitii ;Romani 1:30

- sceptic (nu are ncredere n nimic, care se ndoiete de toate ) nencrezetor

- bnuitor, paranoic

- ngrijortor

- fals, nselciune, prefcut, perfid,

- ideologii false dac cineva a crezut n comunism, materialism, capitalism ,ateism,raionalism, umanism, trebuie s mrturiseasca aceste pcate Romani 1:29

- rationament , speculator,

- dsclitor, d instruciuni tot timpul

- se d important ,face pe grozavul

- bgre, (curios peste msur )

- imoralitate , porniri rutcioase-Romani 1:29

- negarea Divinitii Romani 1:30

- nebunie , nepricepere-Romani 1:31; Psalmi 14:1

- nechibzuit -nu se preocup cu eventuale pericole, neruinat-2Timotei 3:4

- profitor- smecher, triete pe spatele altora

- viaa destrblat negndit, necalculat, ocolete munca 2Tesalonicieni 3:1- vagabondism, strengreal, hoinreal, Proverbe 28:19- nestatornicie -cnd nu poi avea ncredere n acel om

- tgduitor- amn, neglijeaz, omite

- prtor, trdtor( te paraseste la necaz)

- necredincios, infidelitate;

- nseltor, viclean, pclitor, escroc, arlatan

- ipocrizie, frnicie, simulare

- a cicli- a dscli n sens negativ

- a da napoi

- urtor de Dumnezeu -1 Corinteni 11:31-32 Dac ne-am judeca singuri, n-am fi judecai. Dar, cnd suntem judecai, suntem pedepsii de Domnul, ca s nu fim osndii odat cu lumea.Romani 6:1

1. Ce vom zice, dar? S pctuim mereu, ca s se nmuleasc harul?

2. Nicidecum! Noi, care am murit fa de pcat, cum s mai trim n pcat?

3. Nu tii c toi ci am fost botezai n Isus Hristos, am fost botezai n moartea Lui?

4. Noi deci, prin botezul n moartea Lui, am fost ngropai mpreun cu El, pentru ca, dup

cum Hristos a nviat din mori, prin slava Tatlui, tot aa i noi s trim o via nou.__