Marocul şi Tripolitania.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69045/1/BCUCLUJ_FP... ·...
Transcript of Marocul şi Tripolitania.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69045/1/BCUCLUJ_FP... ·...
Nr. 20!. Anei LXXIV. Braşov, Bercnri In 14 (27) Septemvrie 1911.
Apare In fiecare zi de lucru.Abonamentul: pontru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 72 an 12 cor., p* y4 an 6 cor. Pentru RomAnta şi străinătate pe an 40 franoi, pe Va in 20 franci., pe V« 1111 10 franci; Număr de Duminecă 8 franci pe an.
R e d a o ţ i a,T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226.<9
Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe V2 «o 10 cor., pe Vi an 6 cor. Un nunrţ&r 10 bani. inserate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese după tarif şl învoială. — Reclame pe pagina a 3-a uiţ şir 20 bani.
Marocul şi Tripolitania.Ia vara aceasta, dar cu deose-
Îbire din Iulie încoace lumea era agitată de ştiri alarmante de războiu. Războiu mare, european, între două din cele mai puternice state de pe glob, între Francia şi Germania, — din cauza Marocului.
Vechile duşmănii între cele două rasse viează încă, ideia revanşului e vină şi acum în inimile franceze şi lumea crede, că e destulă o scânteie, ea vâlvătaia să se înalţe cu oroare până la cer... Schinteia era să fie de astădată — Marocul.
Chestia Marocului, de când ea preocupă mai intensiv politica şi opinia publică europeană, este de preste 30 de ani. La 1880 s-a ţinut eel dintâiu congres la Madrid, în chestia marocană, când s-a recunoscut intregitatea Marocului şi suveranitatea Sultanului, fixându-se şi sfera de influenţă a unor state — mai cu seamă a Franciei şi Spaniei — interesate în Maroc, parte pentru co- merciu, parte în urma altor împrejurai.
De atunci şi până la conferenţa din ifigeciras, la 1906, s-au ţinut alte
fisfâtuiri în chestia marocană, s-au heiat mai multe tratate, dar ches- k a rămas tot deschisă până azi,
când iarăş s-a regulat pe un timp mrecare. In timpul de la 1880 încoace Francia a fost nestrămutată în oizuinţa, de a câştiga tot mai mult teren în Maroc şi preste tot în Africa nordică, la ceea-ce o favoriza şi faptul, că îşi avea o poziţie bine fixată In colonia Algiria, cucerită de Francezi la 1830. Francia voia să se facă stăpână şi pe ţările mărginaşe cu Algiria, pe Maroc, Tunisia şi Tripolis, ceea-ce pentru cele două dintâiu în mare parte i-a şi succes. Francia are azi în Maroc mari interese comerciale |i financiare şi a devenit astfel a-
proape stăpână peste ţară, la ceea-ce a contribuit mult ticăloşia marocanilor: decadenţa Sultanilor, caristrim- toraţi îşi acopereau trebuinţele băneşti cu împrumuturi franceze şi răzvrătirile dese, duşmăniile şi luptele acerbe şi fără de sfârşit dintre diferitele seminţii.
Astfel Francia chiar şi după conferenţa de la Algeciras a ţinut ocupate mai multe teritorii în Maroc, ca să-şi apere interesele, după ce ţara era bântuită de tulburări şi rescoale. La aceasta Germania n-a obiecţionat nimic, asigurându-i-se şi ei, ca şi ce- loralalte state, libertatea comerciului.
Francia însă nu a putut să rămână strict între marginile tratatului de la Algeciras. Din cauza neastâmpărului marocanilor şi a nestabi- lităţii, ea a fost silită să-şi sporească armata în Maroc şi să ia măsuri coercitive contra autohtonilor şi a aşezat o garnizoană franceză chiar în capitală, în Fez.
Văzând aceasta Spania, interesată pentru coloniile ei, a trimis şi ea trupe pe coastele Marocului.
Atunci a apărut la începutul lui Maiu c. nota de protestare a Germaniei pentru încălcarea tratatului de Algeciras, căreia i-a urmat la 1 Iulie apariţia încrucişătorului german »Pantera“ în portul marocan Agadir.
Urmarea a fost, că guvernul Franciei a făcut întrebare la Berlin, că ce scop urmăreşte Germania cu „Pantera“ în apele marocane? Atunci s’au început apoi tratativele între Pariz şi Berlin, între Cambon şi Kiderlen- Wâchter, cari au răscolit toată chestia marocană şi după multe schimburi de note diplomatice şi lungi tratative, au ajuns la o soluţiune paci- nică, care se va definitiva zilele aceste.
In decursul acestor tratative, începând dela apariţia „Panterei« la Agadir, lumea era alarmată de unele
ziare şi de diferiţi agenţi, că este sigură şi iminentă isbucnirea războiului Intre Francia şi Germania, la care contribuia şi ţinuta dubioasă şi cam provocatoare a Angliei. Erau mai mulţi şi în Francia, dar cu deosebire în Germania, furnisori bogătani şi alţi speculanţi, cari agitau pentru răsboiu, sperând a avea profite mari. Dar azi pericolul unui războiu e de- lăturat.
Germania şi-a dat învoirea pentru ca Francia să aibă protectoratul asupra Marocului, ceea-ce înseamnă, că Francia poate întemeia din Algiria, Tunisia şi Maroc un mare imperiu de colonizaţiune, cu mari avan- tagii pentru republică. Iar Germaniei îi s’a asigurat validitare liberă comercială în Maroc şi va primi un mare teritor din Congo-ul francez, care se va anexa posesiunilor germane din Camerun.
Stipulaţiunile se vor publica în curând.
Este negreşit meritul celor două guverne, francez şi german, că lucrurile s-au terminat astfel. Dar e întrebare, că oare factorii decisivi numai din iubire de pace au lucrat astfel, e întrebare, că n-au avut influinţă, presiune chiar asupra lor, protestul energic al social-democraţilor din ambele ţări contra războiului ? Rolul socialiştilor, rolul massei poporului în acest conflict e ceva nou, cu care ne vom ocupa în special în un număr apropiat, căci chestia este de cea mai mare importanţă. Această apariţie este glasul viitorului apropiat, când asupra sorţii războaielor, asupra sorţii ţărilor nu vor decide numai împăraţii şi cei de sus dela cârmă, ci va decide cu aplomb şi hotărârea poporului...
Pe când chestia cu Marocul a fost încununată cu ramura de măslin, se ridică din altă parte nori ameninţători de foc şi pustiire. Strigătul
este: războiu între Italia şi Turcia, din cauza Tripolitaniei. E vorba, că Italia văzând favorurile ce le-au câştigat Francia şi Germania în Africa, a aflat de potrivit momentul să ocupe cu arma Tripolitania din nordul Afri- cei, stat mahomedan şi parte integrantă a Turciei.
De fapt Tripolitania e azi mai mult în stăpânirea Italiei şi dependenţa ei de Turcia este mai mult nominală. Italia are multe colonii acolo, întreg comerciul mic şi mare şi industriile sunt în mânile Italienilor şi cele mai roditoare părţi ale ţării sunt posesiune italiană. Astfel n-ar fi mirare, dacă Italia ar voi să ocupe Tripolitania, făcând din ea un stat colonial, cum este Algiria pentru Francia.
Faţă de ştirile de ocupaţiune, Italia a declarat însă, că ea nu voieşte decât să-şi apere în Tripolitania interesele, cari îi sunt jignite. Spre acest scop face pregătiri, ca şi când ar fi în pragul unui războiu.
Se înţelege, că ştirea despre ocuparea Tripolitaniei a produs mare agitaţie în Constantinopol. Turcia e decisă a-şi apăra până la extrem în- tregitatea teritorului său.
Ştirile de eri şi de azi în această chestie sunt alarmante. Se afirmă, că Turcia va sista legăturile diplomatice cu Italia, că flota italiană a plecat spre malurile Tripolitaniei şi ar fi sechestrat un încrucişâtor şi un vapor turcesc etc. Toate aceste trebue să le primim cu rezervă.
In general credinţa este, că până la războiu nu va ajunge treaba. Sunt şi semne, cari denotă aceasta.
0 depeşă din Roma anunţă, că Italia e decisă a regula chestiunea tripolitană, (va să zică nu ar fi vorba de ocupaţie), iar o altă depeşă din Constantinopol vesteşte, că ambasadorul Germaniei şi Austro-Ungariei au conferit câte-va ciasuri cu marele
FOILETONUL «GAZ. TRANS.»
\ I m n
centenarul semin. «Andreian».*)
fosă, profundă ea psalmul credinţii, Ce tu o-ai păzit,
Uitare ’ntreită azi ţie-ţi aducem Lăcaş preacinstit
ilarul din darul, ee tu ni l-ai dat Măreţul irmos,
Ee &zi ţi-1 aduce prinos tot poporul Cel drepteredineios.
Să te bucuri unuia Ţie se cuvine,Azi când: aliluia Cântăm jur de tine.
Mărirea ta vrednică Cânte-o toată strana,Răsune puternică Cântarea: Osana!
*) Acest imn ocazional ni s-a trimis spre ivilicare de autorul, d-nul protop. Ion Teculescn.
Osana, lăcaş preasfânt,Cămin de lumină Primeşte al nostru cânt Din inimă plină...
Prin valuri şi neguri, tu far de lumină Ai fost ne’neetat.
Cărarea cea dreaptă a legii străbune Tu o-ai luminat
Şi neamului preoţi: cârmacii isteţi Şi-ai legii străjeri,
Şi dascăli strădalniei, ai slovei cuminte Cinstiţi pioneri.
Un secol de-arândul, ea raze din soare Tu singur i-ai dat,
Pe toţi din potirul credinţii şi-al limbii I-ai cuminecat...
Tu nu ai portaluri măreţe, pompoase Şi turle înalte,
Dar duhul mai sfânt şi mai mare e ’n tine Ca’n oricare alte.
De-aceea spre Domnul genunchii smeriţi Azi toţi îi plecăm
Şi rugă pioasă din suflet pornită Lui îi înălţăm:
Păzeşte lăcaşul sfânt Şi de-aei ’nainte.El legea ta pe pământ 0 ’nvaţă preasflnte.
Cetate pentru popor Fie 'n infinit....Iar înger apărător Andreiu cel slăvit!....
Alba-Iulia 1911.Prot. Ion Teculescu.
Viaţă şi M oarte.De Solus.
(Urmare).
Radu era cel diată! în clasă. Toţi profesorii îi lăudau. Se mirau toţi de seriozitatea lui şi nu ştiau îndestul să aprecieze conştienţiozitatea, cu care-şi făcea acest băiat datoria. El era lumina clasei. Mamă’Sa sta să-l piarză din ochi de drag şi se făcea ca şi cum nici n-ar simţi povara ce devenea tot mai grea şi ce tre
buia s-o poarte cu Radu. Numai bietul ta tă-său se întuneca când îl vedea. Ochii iu deveneau atunci turburi, fruntea i-se încreţea şi faţa ’i lua o espresie prea severă. Cine nu putea străbate iu sufletul lui, ca să înţeleagă, ce se petrece acolo, ar fi crezut, că acest părinte îşi urăşte de moarte fiul, că el n-are nici o dragoste faţă de acest băiat ales. Dar Radu îi înţelegea. Ştia, că acolo în adâncul sufletului, părintele său îi poartă cea mai sfântă dragoste, dar că tocmai această dragoste nu-1 lasă să fie vesel, că aceasta e cauza, că ochii iui se turbură şi fruntea i-se încreţeşte. Se simţea mort de jumătate, când tată-său îi spunea cu amărăciune: »Radule ţi-s’au tocii hainele, rocul ţi-e rupt în cot şi papucii ţi-s pe ducă!« Vedea, cum căutătura tatălui său devine tot mai aspră şi glasul i-era atât de Înăbuşit şi stins, încât nu mai cuteza să-i ceară cei zece creiţari, trebuincioşi pentru uo caet. Şi pe sufletul lui s-aşeza ceva greu, ceva care par-că pornea să-i răpească vioiciunea, să-i şteargă entuziasmul şi să-l înstrăineze de ce avea el mai d rag: de şcoală.
Cu toate astea Radu nu se lăsa învins, ci mergea mereu înainte. Ceva puternic, o taină ca un munte de magnet îl atrăgea cu o forţă irezistibilă spre lumea ei, îl ţâra in adâncul ei prăpăstios şi Radu se simţea dator să meargă după ea, tot
Pagina 2. G A Z E T A T R A N 8 I L V A N I » ! Nr. 2 0 1 — 1911
Macául contra obstrucţiei. Aiaităen după amiazi Justh şi-a ţinut !n faţa ale* gr&torilor săi d i» Macău darea de seamă tăcând o critică straşnică guvernului şi nizuindu-se a dovedi tndreptăţlrea obstrucţiei parlamentare. Drept răspuns la agitaţia desfăşurată de Jasth, adunarea de eri a municipiului oraşului Macău s-a alăturat cu 89 voturi cohtra 69 la adresa oraşului Vârşeţ, care condamnă obstrucţia. Votul municipiului Macău, care era până acum fortăreaţa cea mai puternică a partidului justhist, produce mare senzaţie !n cercurile politice.
Sbornl lui Vlaicu la Braşov.Avls- «
Bilete de vânzare pentru sborul de Duminecă a primului nostru aviator d-1 inginer Aurel Vlaicu se află începând de azi la librăriile A. Mureşianu, W. Hie- mesch, Brassói-Lapok, la croitoria militară Pa vel et Comp din Strada Mihael Weiss Nr. 26, la tntnngerla văduva Pallfy dela promenada de jos şl la prăvăliile firmelor Eremias nepoţii şi Pană et Coleşa.
Preţul b iletelor: Locul 1— 8 cor. Locul II— 5 cor. Locul III—2 cor LoculIV— 1 cor.
În ce p â n d de m â n e , M e r c u r i , ş i p â n ă Sâm bătă d im in e a ţa a e ro p la n u l V lu icu , ca re a sosit a » i la B raşov , va f i espus sp re vedere gen e ra lă în sa la d in cu rte a o te lu lu i nE u ro p a u. In t ra r e a de persoan ă 1 cor., p e n tru ş c o la r i, ţă ra n i ş i so ld a ţi 4 0 ba n i. JElevii, c a r i v in în g r u p u r i m a i m a r i sub cond u cerea d - lo r p ro fe s o r i sau în v ă ţă to r i p lă tesc câte 2 0 b a n i•
Din Sântindreş.— Sfinţirea şcoalei române. — Adunarea desp. Deva al >AsociaţiuniU. — Expoziţie.
— Şcoala de stat. —— Sept; n. c.
Cum treci pe drumul ţărei pe lângă comuna Sântindreş, îţi atrage atenţiunea un edificiu frumos de curând zidit, şi care ridică mult aspectul comunei. Cercetat de aproape, numai decât se poate constata, că acela este un aşezământ cultural şi după stilul, în care e zidit, privitorul numai decât descopere, că acea clădire esté şcoală românească.
Da, e şcoala românească, pe care bravii Români ai comunei au ridicat-o cu jertte mari spre fala lor şi mândria noastră a tuturor Românilor. Bravii Sântin- dreşeni au ascultat îndemnurile şi poveţele conducătorilor lor fireşti, ale vrednicului preot George Popoviciu şi ale zelosului învăţător loan Popoviciu. Că azi Sântindreşul are o şcoală, ca şi care rar se mai găseşte pe sate, meritul acesta îl au deopotrivă conducătorii amintiţi şi poporul nostru harnic de acolo. Conducăto
rilor li-se cuvine laudă, că au ştiut infiltra în aceste timpuri grele sentimentele de alipire faţă de aşezămintele noastre, iar 1 poporului, că a dat ascultare poveţelor şi Îndemnurilor primite jertfind fiecare atât cât a putut.
Sfinţirea acestei şcoli s-ar întâmplat acum în 21 Septemvrie n. la praznicul si. Măriei mici. A fost o zi de îndoită serbă- toare pentru toţi, câţi am fost de faţă.
Aproape toţi intelectualii noştri din Deva şi jur au luat parte la acest act, cum şi un popor numeros.
Actul sfinţire! şcoalei l-a săvârşit protopopul tractual Dr. loan Dobre cu asistenţa alor 6 preoţi.
A ridicat mult nimbul serbărilor prezenţa corului bisericesc din Orăştie, care a cântat atât la liturgie cât şi la sfinţirea şcoalei. Muzica e puternică, ea câştigă,
j convinge, însufleţeşte şi răpeşte cu sine j pe ascultători. Aşa putem zice despre cântările corului, căci cu melodiile sale de tot frumoase ne-au câştigat, ne-au convins, ne-au însufleţit şi ne-au răpit cu sine. Conducătorul măestru al corului domnul branga e cu mult mai cunoscut obştei româneşti, decât ca peana noastră necompetentă să îi aducă laude. Dar datori suntem sa ii aducem şi pe calea aceasta mulţumită şi recunoştinţa noastră pentru tributul, cu care a contribuit la ridicarea serbărei.
Ca sărbătoarea să fie şi mai măreaţă, despărţământul Deva al > AsociaţiuneU a ţinut adunarea cercuală tot în ziua aceasta în comuua Sântindreş. Comitetul despărţământului însoţit de o mulţime de inteligenţi din Deva, ia sosirea sa în comună, a fost salutat şi bineventat în faţa alor sute de ţărani de preotul local Ge- orge Popoviciu. Adunarea a decurs în conformitate cu ordinea de zi statorită în convocator. Raportul comitetului făcut prin rostul notarului Dr. Eugen Talar a fost ascultat cu viu interes, şi luat spre cunoştinţă. Din acesta amintim cu deosebire, că comitetul şi-a luat în program a ţinea prelegeri poporale în toate comunele fruntaşe, apoi, că comitetul a sulevat afacerea fondului pentru îmbrăţişarea industriei şi meseriilor, având de scop a realiza menirea fondului prin împărţiri de ajutoare tinerilor români, cari îmbrăţişează aceste carieri.
Frumoasă şi de tot însufleţi toare a fost disertaţiunea d-nului Dr. Iustin Pop despre Asociaţiune. Lucrarea cu multă preciziune, stilul frumos şi bogăţia de idei desvălită în ea a fost onorată cu aplauze generale.
S-au înscris mai mulţi membrii ordinari şi ajutători, încassându-se o sumă destul de frumoasă.
Comitetul s’a completat cu doi mem
vizir al Turciei şi i-au recomandat, ca Turcia să fie concesivă faţă de pretensiunile Italiei, căci altcum ar lucra în detrimentul său.
Aceste nu sunt semne prevestitoare de războiu.
Programul serbărilor jubilare din laşis’a stabilit în modul următor:
Septemvrie 26 v., oarele 8 seara, întrunirea tuturor d-lor delegaţi în aula universităţii. Ţinuta simplă.
Septemvrie 27 v., oarele 10 a. m. sosirea în gară a MM. LL. Regele şi Regina şi a Principilor moştenitori. La oarele 10 Te-Deum la Mitropolie. Ţinuta de ceremonie. Oarele 2 jum. în sala Teatrului Naţional, prezentarea felicitărilor universităţei. Seara retragere cu torţe.
Septemvrie 28 v., oarele 10 a. m. des- velirea şi inaugurarea statuei lui M. Ko- gălniceanu. In timpul zilei, vizita monumentelor oraşului. Seara, serată de gală în sala Teatrului Naţional.
Septemvrie 29 v., oarele 10 a. m. deschiderea solemnă a cursurilor universitare. In timpul zilei curse, sporturi etc. Seara, oarele 8, banchat în sala Teatrului Naţional.
Programul în ceeace priveşte desve- lirea statuei lui Cuza nu a fost întocmit, de oarece după toate probabilităţile în urma conflictului dintre comitetul de iniţiativă şî autorităţile comunale, statuea nu va putea fi ridicată până la data serbărilor jubilare.
Dl Dr. Bogdan, rectorul universităţii a fost înştiinţat telegrafic în mod oficial, că M. S. Regele şi întreaga familie Regală va asista la serbările jubilare ale universităţii din laşi.
Procesele «Tribunei». Spre a ilustra îngrijirea părintească şi marea« dragoste, pe care o poartă guvernul «împăciuirii», ziarelor noastre, cităm din n-rul recent al «Tribunii» următoarele rânduri, cari n-au nevoie de nici un comentar:
«Cu o furie nebună s-a deslănţuit zelul slujbaşilor guvernului asupra ziarului nostru, expunându-1 în restimp de un an de zile la nenumărate vexaţii, al căror rezultat a fost un lung şir de drumuri la judele de instrucţie din Orade şi vr-o şaptesprezece procese, cari urmează să se desbată în toamna aceasta, pregătind astfel redactorului nostru drumul spre temniţă.
«Nu sunt nici trei zile de când redactorul nostru girant a fost ridicat în puterea nopţii de agenţii poliţiei şi transportat la Owde, ca să răspundă judelui de instrucţie pentru un proces de dată mai nouă şi astăzi primim un nou decis judecătoresc, care ne anunţă despre des- baterea alor cincisprezece procese de agitaţie şi calomnie, pe ziua de şapte Oc- tomvrie, rămânând pentru mai târziu des- baterea celorlalte — unele deja în curgere, altele acţionate numai....»
după ea. O hezitare i ar fi adus pieirea. Şi pieirea lui n-avea să urmeze aşa de cu- râud, ea îşi rezervase venirea pe mai târziu, când jertfa va fi mai mândră, mai puternică şi mai strălucitoare. Acum înfrunta greul dealurilor, pe cari le urca cu fruntea strătăiată de sudori, ducându-şi merindea în desagi, despica întunerecul nopţii alergârd să dea ore la colegii mai puţintei la minte şi curagios urma a-şi Învăţa lecţia la raza slabă a felinarului dela răspântie. De vânt şi ploaie nu i păsa, căci în adâncul sufletului său trăia ceva puternic, ceva care-1 înălţa peste toate greutăţile lumii, ba simţea uneori, că ar fi în stare să calce în puterea nopţii peste cadavre încă calde şi cu ultima horcăitură în gât — numai ca să poată merge înainte, să alerge spre câmpul datoriei, care-1 chema cu glas înfricoşat spre lumea ei.
Şi ’n sufletul mamei Maria trăia puternică nădejdea, că visul ei se va împlini. Tremura în toată fiinţa sa, când vedea aşezându-se în luciul lacrimilor sale de bucurie icoana, în care se răsfrângea toată lumea sufletului său cu toate bucuriile şi nădejdile viitoare, în care vedea zugrăvit un domn mare, mândru la înfăţişare, cu ochii aprinşi, scăpărători de inteligenţă, cu frunte largă, admirat şi iubit de toată lumea, cu suflet bun şi blând, împărţind la toată lumea prisosul învăţăturii sale: era Radu al el, copilul său iubit. Furată de aceste gânduri se vedea r i
dicată peste muncitorii de rând, căci trăia printr-un suflet mare, în lumea înaltă a unui ideal pe care-1 simţea că este, fără însă ca să4 ştie esplica, căci ea era mai mult inimă decât minte.
* **
Negoţurile insă mergeau tot mai rău şi bietul tată trebuia să muncească tot mai greu, pentruca să-şi poată ţine casa. Povara muncii îndelungate îi apăsa tot mai mult umerii şi Alexe vedea cu îndurerare, că pe fiul său nu-1 mai putea ţine la şcoală. Trebuia deci să-i spună lucrul acesta lui Radu. Fără să vrea, se lăsa tot mai mult stăpânit de puterea gândurilor şi această tirănie atotstăpânitoare îi schimba după voia ei veselia din faţă şi ’n locul ei aşeza un văl întunecat, care-i da o înfăţişare de om crud, sălbatic chiar. Ochii îi luaseră o espresie aproape feroce, iar creţele îi îngropară fruntea într-un nour, din care par-că scăpărau fulgere. Bietul Radu nici nu mai cuteza să-şi privească părintele iubit, se cutremura când îl vedea, ba adeseori se ferea de a l întâlni. Ştia bine de unde vine această sehimbare şi tocmai pentru asta iu dosul aver&iunei iui închipuite faţă de tatăl său, trăia mai puternică ca niciodată iubirea şi stima faţă de el.Ce era să facă în cazul acesta, decât să abzică de ori-ee ajutor părintesc şi să caute să-şi câştige necesarul cu puterea
sa proprie? Numai asta o putea face. Prevedea bine, că năcazurile sale se vor înmulţi, că lacrimile mai spornic îi vor inunda ochii, că durerile sale sufleteşti se vor îndoi, că bătăile inimei sale vor deveni mai încete, mai înăbuşite. Drumul trebuia însă continuat. In calea lui avea viaţa cu toate neajunsurile ei, cu toate urgiile, cu toată turbarea şi ferocitatea ei. De ocolit n’o putea ocoli, ci trebuia să dea piept cu ea, s’o înfrunte cu entuziasm şi îndărătnicie, s’o sfarme, s’o doboare şi să treacă eroic peste corpul ei învins. Şi şi-a strâns bietul băiat toate puterile ş’a început grozava luptă cu viaţa. Lovia cu tărie tinerească în ţaţa ei, trecea vitejeşte peste piedecile, ce i-le punea în cale, o privea cu ochi de flacără când i-se punea mai cu dinadiosul în drumul său cuceritor şi nu-i păsa nici de foamea care adeseori venea să-i cerce trupul, căci în dosul acestei scoarţe simţia cum bate o fiinţă atotputernică trimisă par-că de dumnezeire însa-şi ca să^i fie omului sprijin în lupta sa cu viaţa. Era sufletul, pe care bietul Radu in naivitatea sa îl credea neînvins şi despre care era convins, că chiar dacă scoarţa în care trăia încătuşat se va prăbuşi în faţa puterii înfricoşate a vieţii, el totuşi va eşi biruitor asupra ei. I-se spunea în şcoală, că sufletul e nemuritor şi începuse să creadă şi ei lucrul ăşta ş’această credinţă îi mărea energia, Intăria entuziasmul ş’un fel de dispreţ începuse să simtă faţă de seoarţa, care, ve-
1
b rii: Dr. Petru Groza, advocat in Deva şi Dionisie Ardelean proprietar în Deva.
Din prilejul adunării eercnale femeile româno din Sântindreş, la îndemnul m. st. prezidente a Reuniunii femeilor române din comitatul Hunedoarei: d-na Elena Pog Hossu Longin , au aranjat o espoziţie de ţăsături şi cusături. Din dărnicia intelectualilor, esponenteior li-s’au împărţit premii în suma de 55 coroane. Tot-odată s’a predat d-nei preotese Popoviciu albumul de ţesături şi cusături al d-şoarei Minervj Cosrna cu menirea, ca in restimp de doi ani să se poarte pe la ţăranee, ca astfel să se răspândească motivele româneşti şi aici şi jur, unde portul de azi al ţărancelor e de tot străin de portul adevărat românesc. Premierile s’au făcut în d pentru a încuragia ţărancele, altcum foarte harnice.
După adunarea despărţământului * ţinut banchet în şcoala cea nouă, iar seziri concert dat de corul bisericesc din 0$ tie, căruia i-a urmat o petrecere până tfl zori de zi.
Ca încheiere ţin să reievez faptul, că stăpânirea s’a arătat în mod deoseb graţioasă faţă de Sântindreşeni. Anume deschis acum cu începutul anului şcolar şcoală de stat. Astfel Sântindreşul azi an 2 şcoli: şcoala confesională română şcoala de stat, fie-care cu învăţătorul s Şcoala română îşi are edificiul său pom pos întru toate corăspunzător cerinţelor legii, iar cea de stat e înfundată la marginea satului într’o hurubă, care pe vremuri a servit de făurie. E curioasă dispoziţia asta a stăpânirei reprezentată în cazul acesta prin inspectorul şcolar Deva, faimosul slovac maghiarizat din Deva, că înfiinţează şcoală de stat chiu în Sâotindreş, unde nu e nici o trebuinţa căci Sântiadreşenii, după cum am amintit, au şcoala lor modernă, iar zeci de sate sunt lipsite de şcoală şi nu capătă nici repeţite cereri.
Ei, dar s-a păcălit stăpânirea. Diatn bravii Sântindreşeni nu s-a aflat nic/uoii care să-şi inacrie copilul la şcoala de a1ci toţi de-a rândul şi i-au înscris la şcot̂ r À lor, zidită de ei. Se vorbeşte, că s-au 14?cut încercări, ca din comuna vecină Sta tuhalm, care asemenea e româneasca j nu are şcoală de loc, să se acapareze Iu- remi de leac vre-un băiat la şcoala dt stat, dar nu au putut afla nici unul. vaţătorul de stat, care nu ştie nici o ioli româneşte, toată ziua se plimbă prin ai cu bâta în mână. Că până când va ms sta învăţătorul de stat în Sântindreş ştiu, dar, că şcoaia de stat în Sântindnj ce soartă va avea, nu e greu de a
Laudă vouă bravi Sântindreşeni.
Cor,
dea el bine, e supusă la atâtea schimbi Pe vânt şi pe ploaie continua a alergat colegii mai puţin inteligenţi, pentru a din instruarea ior să-şi câştige afnarilf căţică de pâne şi trecătorul singuratici^ arare-ori vedea un băiat mărunt ew* carte deschisă, învăţând la lumina slabi unui felinar înfipt la o răspântie în fa! umilei căscioare, unde locuia.
Muncind mereu cu o străduinţă ! mitoare Radu termină liceul. Urcase mică părticică din calea prăpăstioasă, cm ducea deasupra muntelui. Se găsea li Învăluit în umbră, lumină era numai d» supra muntelui, acolo, numai acolo std- băteau razele soarelui şi ei trebuia i'i jungă până în vârf. Stânci prăpăstios i-se deschideau în faţă şi el trebuia treacă peste toate, ca să poată ajungi vârf. Eroică luptă trebuia să poarte, pa tru ca să străbată spre razele de cununa, pe care i-o dă viaţa insa-şi a» luia care a învins-o, drept cea mai frumoasă răsplată. Căci nu-i nimic mai fa mos decât când învinsul lnsu-şi încununează cu cunună de lauri pe învingător,
Dar Radu îşi da seamă de greutăţii) ce avea să le întâmpine la univemtiU Ştia, că acolo în acea lume străină e greu să-ţi câştigi codrul de pâne cios pentru a-ţi susţine viaţa de azi p mâne. Acolo n’avea să aibă nici un razii şi cine ştie, dacă lipsurile nu-1 vor lupnunchia. Indrăsni să ceară delà mai ouiun stipendiu. Ştia doar, că fondurile pfc
I
I Nr. 201.—IBII G A Z E T A T R A S a l L V A H1S1. Pagina 3.ŞTIRI.— 13 Septemvrie v.
Redacţionale. Din cama sf. săritori de Mercuri: înălţarea Sf. Cruci, farul nu va apare până Joi seara*
Zidirea Internatului român. Eforia şcoa- lor noastre s’a ocupat eri cu ofertele prestate pentru luarea tn întreprindere a Airei internatului românesc pe locul teşii de fericitul binefăcător A. Buntoiu. Din ie trei oferte prezentate eforia a accepţi ofertul arhitecţilor Duşoiu & Leucă, £ri zilele aceste vor începe cu zidirea.
Sborul Iul Ylaicu la Sibilu. sborul în- Şzneţ al curagiosului nostru aviator flaicu, esecutat în împrejurări atât de "le Duminecă la Sibiiu, este viu comen-
şi apreciat de cătră ziarele streine din iiu şi Braşov, cari au avut la faţa lo- ui reprezentanţi speciali. Reţinem pen- astăzi următoarele voci de pressă': Siebenburgisch-Deutsches Tageblatt scrie altele următoarele despre ultimul sbor al a-
orului nostru Vlaicu:„...Momentan după ce-a bătut ceasul Vlaîeu s’a hotărât şi mohbplahul a
st adus şi aranjat pentru sbor iar moli a început să zbârnăe cu putere. In va secunde monoplanul a făcut câţiva
letri pe pământ înălţându-se apoi în slavă icea mai mare uşurinţă şi atingând de rabă cam 50 de metrii înălţime, luptân- He îndârjit cu opoziţia pe care i-o făcea Intui puternic.
Să fi percurs cam doi chilometrii, barcând pe cealaltă parte a locului de erciţii...
De acolo, d-1 Vlaicu s’a înapoiat cu atomobilu). Pentru bravura, cu care a ifruntat greutăţile şi pericolul atmosferei, bblicui asistent i’a aclamat cu frenezie", etc.
„Kr. Zeitungu după ce descrie timpul ne- rorabil din decursul zilei, care era cât pe-aci să iărnicească sborul, scrie următoarele:
„ „La oarele 5 zborul totuşi s’a putut îq faţa unei mulţimi de mai multe
m de oamenii. Hangarul a fost deschis ^aeroplanul se ivi fiind privit cu o deo- ebltă atenţiune de public. După aeroplan
Vlaicu, un bărbat înalt, svelt şi ti- dr cu o mustăcioară neagră şi cu trăsături nuc&nte. Ocupând loc în jeţul aeroplanu- u/, aiotorul fu pus în mişcare. Helicele wrârteau cu o repeziciune nebună. La ’semn das bărbaţii, cari ţineau la păţi aeroplanul, sloboziră funia, aparatul urse poate câţiva metrii, apoi se înalţă
ine strigătele de bucurie ale publicului, ji după câteva secunde î-1 puteai vedea mărimea unei libele sburâud spre dea-
rii Durere însă, că vântul vehement î* tu pe curagiosul avbtor să ateriseze ip& un scurt sbor dincolo de terenul de ior. El a ajuns o înălţime de 130— 150. reîntoarcere la locul, de unde plecase
n cu totul eschisă. D-lui Vlaicu îi s’au călduroase ovaţiuni“ .
Societatea de lectură a tinerimii gimn.IBlaj. Ni se scrie: In 19 Sept. 1911 a
loc constituirea „Societăţii de lec- irS a tinerimei studioasă din Blaj, sub Deducerea d-Iui prof. Alexandru Ciura, cu ore ocaziune au fost aleşi următorii mem- ri: notar: Augustin Popa cl. VII, biblio-
ku stipendii fuseseră întemeiate de oa- l«ni marinimoşi, de binefăcători cu milă cei săraci, de oameni dornici de a sări ajutorul celor umiliţi şi neputincioşi, era sărac, terminase cu distincţie li-
ul, cinstit se ştia şi de aceea avea toată eptăţirea, ca să aştepte votarea sti- diului cerut... Dar bietul muşteriu îşi se socoteala fără cârciumar, căci Radu rea pe nimenea printre cei mai mari, care să-l tragă de mânecă. Domnii ceia sus aveau neamuri şi protejaţi cu mult mulţi, decât ca să-l mai ia în combi- i şi pe el. Şi astfel Radu cu toată ncţia şi sărăcia lui fu preferat. Rugă- lui >prea umile« i-se răspunse, că >de
ită-dată nu i-se poate acorda stipendiul «rut«.
Acest răspuns li pătrunse ca o să- Ifeată în inimă. Simţia în sufletul său, că î ar S meritat mai mult decât oricare itul stipendiul. O războire înverşunată iisepu a-1 cerca şi valul acestei porniri
lirtunatice se părea, că nu-1 va mai pu- p opri niciodată. Purtat de această în- pptăţîtă revoltă simţia cum în sufletul Isiu sâ înfiripează de sine groaznica în- Itrebare, dacă peste tot e dreptate în lume Iţi dacă se poate vorbi despre ea ca des- fre ceva ideal şi sfânt? E oare omul în pre să facă dreptate ? Radu nu cercă ^dea răspuns la aceste Întrebări, dar
simţia cum un amestec de răspun-
t i fait: Pitf&iâ cf.4 Vtfï, viêiébî^if6-tecar : Gavrilă Precup cl. VII, cassar : Geor-
Şdmlea : O iM M w mci. VIIL
Inlor au fost aleşi următorii : Gregoriu Gea- flea c l VIII, CorneT IubasTu cl. VIII, Mîr- cea Pop cl. VIII, Dumitru Neda cl. VII, Flaviu St. Şuluţiu cl. VII şi Dumitru Ţon- cean ci. Vil. Vasite Desmiredn, prézîdent locm Groze, secretar.
Excarslnnea şcoaleior noastre !n Poiană s’a făcut astăzi, fiind favorizată de un titbp admirabil
Concertul tenorului Ionel Rădnlescn ia Lngoj. Avizăm publicul din Bănat că simpaticul nostru cântăreţ, tenorul Ionel Ră- dutescU a sdhît ,în Lugoj şt vă concerta în sdâra zilei dé 28 Sépt. n., îd' teatrul oră* şănesc, cu binevoitorul concurs al apreciatei noastre pianiste, d-na M aria Dr. B ra nişte. Programul e compus în majoritatea sa din bucăţi româneşti şi şi străine classice.
Sperăm, că bravii lugojeni vor sprijini pe acest artist de seâmă al nostru.
Mannil oprit. Ministrul de instrucţie a oprit folosirea manualului de şcoală „Geografia pentru şcoalele poporale române" lucrată de profesorii D. Făgărăşan şi Silvestru Moldovân, apărută In editura librăriei H. Zeidner, 1886.
Vas fie războiu francez aruncat In aer.O telegramă din Paris anunţă, că într’un port maritim de lângă Toulon a fost aruncat eri în aer marele vas de războiu francez „Liberté“ . Explozia, a cărei cauză încă nu se cunoaşte, a nimicit încă şi alte vase mai mici din apropiere. Numărul marinarilo r ucişi trece peste 500. Ziarele franceze au comunicat această catastrofă îngrozitoare în ediţii speciale, apărute eri seara.
întinderea holerei In Ungaria, ştiriletelegrafice ne anunţă câteva noui cazuri de holeră ivite în decursul zilei de eri. In Budapesta s’au îmbolnăvit 2 persoane, în Ujpest s’au ivit eri 8 cazuri, intre cari 2 decese.
Expoziţie agronomică. Magistratul o- şului Braşov ne comunică, că Reuniunea agronomică din comitatul Caraş-Severin aranjează — cu ocazia serbării jubileului de 25 de ani delà înfiinţare — şi o expoziţie agronomică şi industrială în zilele delà 23 Sept. până la 3 Octomvrie a. c.
De-ale gloatelor. Ministrul de honvezi a adresat o circulară cătră toate municipiile, în care aduce la cunoştinţă publică că anul acesta nu se va ţinea controla o- bicinuită cu bărbaţii cari aparţin gloatelor
Esecutarea asasinului Bagrow. Asasinul primministrului Stolypin, Bagrow, a fost esecutat eri în Kiew.
Cu începere delà 1 Oct. 1911 află a- plicare în cancelaria subscrisului un candidat de advocat român, cu practică bună, pe lângă condiţiuni favorabile.
Dr. Ila riu Hoadrea. advocat, Zârneşti.
secţia pentru cenzurarea operate-
suri întunecate se plămădeşte de sine instinctiv in sufletul lui, care se părea că desleagă prta înfricoşat grozavele întrebări. El nu îndrăznea să cerceteze a- cest răspuns şi să şi-l iacă cunoscut, deşi vedea, cum creerul său e tot mai mult împovărat cu acest răspuns.
Un lucru i-se părea însă tot mai limpede. Ş’această nouă descoperire căuta s-o afirme mbreu şi s-o accentueze cu deosebită tă r ie : homo homini lupus. In drumul său li sta împotrivă o piedecă, pe care până acum n-o cunoscuse: omul. Această curioasă specie de animal i-se aşeza deacurmezişul căutând să-i oprească în loc şi întrebuinţând pentru acest scop tot murdarul său bagaj de veninoase săgeţi. O, omul acesta e cel mai credincios tovarăş al vieţii, care căuta să-l zdrobească !
In capul lui Radu era un roi de gânduri şi nu odată se gândi, că realizarea ţântei sale e condiţionată de distrugerea omului şi iarăş se răsgândia, c&ci înţelegea, că omul e una cu fiinţa şi că fiinţa e egală cu viaţa şi viaţa e eternă.
(V a arma).
— Anecdote. —
ÎÎa feşătu l îiirrene. — Dîntr*o vorbă sau o mică faptă se cunoaşte adeseori caracterul oamenilor mart. Ei ştiu să fie moderaţi în împrejurări, cari pe alţii î! aprind până la furie. Aceştia sunt gata a se în- tăfâtâ şi a-şi atâta furioasă lor mânie pen- tru mici supărări, făcute chiar fără voie. Având puţine însuşiri în ei înşişi, cari să-i facă respectabili, se tem mereu să nu fie despreţuiţi, şi o uşoară bănuială, că nu li- s-ar arătă stihia care ar voi-o ei, este pentru trufia lor o lovitură care-i înfuriează.
Oamenii iluştri, din contră, siguri că demnitatea şi onoarea lor nu poate fi mic- şorată prin vorbă sau fapte bagatele, le siifer în linişte său nii le ţin în samă.
Mareşalul Turrene în războiu ere spaima armatelor, şi a fost mult timp ra- zimiil şi gloria Franţei. Dar în viaţa particulară era de u rară simplitate şi lipsit de ori ce trufie, era cumpătat în îmbrăcăminte şi in purtare, în societate era prie- tirios şi vorbitor cu ori cine.
Intr-o dimineaţă de vară, eşind din cabinetul său, el se preumbla prin săli singur, numai in vestă şi în pantofi, şi oprin- du-se la o fereastră, se răzâmă cu coatele de giUTgiuvele şi se uita în grădină. Cum sta astfel, vine un argat al curţii, care crezându-l unul din tovarăşii săi, îi aplică o sdravănă lovitură pe ia spate, apoi râzând se dă la o parte. Mareşalul se întoarse liniştit şi-i zise: Prietine, mâna-ţi e prea grea, altădată să dai mai uşor.
Argatul, recunoscându-l, era să cadă leşinat de frică şi de ruşine. Se aruncă palid şi tremurând la picioarele mareşalului şi cu lacrămi îi ceru milă şi iertare, spunându-i că-l luase drept tovarăşul său Jeannot.
Greşala mai mare, îi răspunse Turrene cu aceeaşi seninătate nu este a ochilor, ci a mânei, salutarea ta şi iui Jeannot i-s’ar fi părut puţin cam aspră. Eu te-asi sfătui, ca de aci înainte să dai bună ziua mai bine cu vorba decât cu mânile. Apoi, ridicându-i de jos şi încurajându-l, se retrase liniştit in camera sa, lăsând pe bietul servitor în culmea confuziunii şi a unei respectuoase şi afectuoase mirări.
*
La vamă. — Ilustrul I. C. Brăteanu, pe atunci prim-ministru, venia din Transilvania, însoţit de regretatul Teofil Frâncu, atunci colaborator la »Românul«. Ei Intrau în ţară pe la Predeal. Aici auzind larmă in cancelaria vămii, Brăteanu se apropie să vadă ce e. Vameşul, un funcţionar de legea veche, deprins cu marafeturile, ocărea pe o femee, pe care o vedea bine îmbrăcată şi al cărei paşport pretindea a-l fi găsit în neregulă, sperând, de sigur, o mică jupuiaJă.
— Fii mai omenos cu trecătorii, d-le vameş! îi observă Brăteanu.
— Asta nu te priveşte pe d-ta, îi răspunde vameşul.
— Ba mă priveşte şi pe mine şi pe ori care trecător, îi replică Brăteanu. D-ta eşti pus aici să serveşti statul şi publicul, nu să-l ocăreşti.
— Aşa, d-ta vii să mă ataci în serviciul funcţiunii mele. la o coală de hârtie băete şi iă un proces verbal, zice adresân- du*se unui subaltern.
— Cum te chiamă, bătrânule?— Ion Brăteanu, fu răspunsul.Aici se schimbă tabloul şi devine tra-
gi-comic. Vicleanul şi trufaşul vameş se făcu acum cea mai umilă fiinţă. La picioarele ministrului şi cu pălăria în mână, nu ştia cum să ceară iertare.
— Cere iertare mai bine acestei femei, pe care ai maltratat-o. E mai mare greşala ce ai făcut-o faţă de ea şi pentru aceasta iţi vei primi pedeapsa. Depeşază, d-le, ministrului de interne, zice adresân- du-se lui Frâncu, să -mi ia de pe cap atari funcţionari.
*
Un asemenea carambol se întâmplă într-o vară lui loan Ghica, pe când se află la conacul său dela Ghergani. Guvernul dedese ordin poliţiei din toată ţara, să urmărească pe vestitul bandit Licinski. In- tr-o zi, un om al poliţiei vede mergând pe drum, nu departe de Ghergani, un bătrân cu barbă albă, cocoşat de spate, şi în mână cu un baston, pe care se răzima. Poliţistul, bănuind că poate subt această mască se ascunde banditul, pe care-i căuta, îl opreşte în loc, ca să-l ispitească.
— De unde vii, bătrânule, şi cu ce rost umbli pe aici.
— Iacă mă plimb şi eu pe aici.— Cum te chiamă? îl întreabă poli
ţistul răstit.— Ion.
| — Şî eum mă-ta te mal chiamă ?— Ion Ghica.
, La acesţe, vorlje, poliţistul nostru din trufaş şi arogant ce era până aci, luă rolul celui mai umilit şi mai vinovat rob.
— Iartă-m& coeoane, începh să se roage în genunchi şi cu mânile încleştate. Iartă-mă, Măria ta. Sunt nenorocit, am copii şi nevastă. Sunt poliţist şi.«
— Scoală de jos, li zise I. Ghica. Nu e frumos nici ceeace faci acum, nici ce făceai mai nainte. Cum te chiamă?
— Dumitru.— Şi cum mă-ta te mai chiamă? re
petă întrebarea îndulcind glasul. Vezi, prietine, întâmplarea asta să-ţi fie de învăţ : a vorbi şi a te ; porta omeneşte cu toţi oamenii, nu nfimâÎ cu cei mai mari de&t tine. A ltfe l poţi să dai de pacoste chiar cu oameni măi mici decât tine. M. S.
Bibliograf ie .A apărut: Obiecte Bisericeşti, secţiu
nea eclesiăsti că a Muzeului Naţional de antichităţi. Studiate şi descrise de Sp. Ce- găneanu, architect. Cu ilustraţiuni după desene şi fotografii. Bucureşti, Instit de Arte grafice, Carol Gdbl, S-r. Strada Doamnei T6.
POSTA REDACŢIUNII.
X . St. A v r ig . Mulţumite pentra raportul trim is. V a apare In numărul poporal.
ULTIME ŞTIRI.Paris, 26 Sept. „Le Temps“ afla
următoarele din Roma cu privire la intenţiunile Italiei în Tripolitania :
Guvernul italian voeşte să résolve chestia tripolitană astfel ca sa asigure o pace eternă în marea Me- diterană.
Guvernul italian speră să rezolve această chestie pe cale pacinică astfel, că Italia prin menţinerea suveranităţii Sultanului asupra Tripolita- niei va da Turciei o despăgubire, care va fi plătită odată sau în rate anuale.
Dacă Poarta va respihge această propunere, atunci Italia va recurge la arme.
La Roma sunt convinşi, că o expediţie a Italiei în Tripolitania va fi foarte anevoioasă, deoarece Turcia aref acolo concentraţi 20.000 soldaţi. Italia în primul moment trebue să trimită în Tripolitania cel puţin 60.000 soldaţi, cari trebue apoi sprijiniţi de o flotă puternică.
Toulon, 26 Sept. Explozia teribilă de pe vasul „Liberté“ a fost pricinuită de un incendiu, care s’a declarat eri dimineaţa pe bordul vasului. Explozia a fost atât de puternică încât s’a crezut că întreg oraşul a fost aruncat în aer. Vasul s’a scufundat în decurs de 15 minute după explozie. Numărul morţilor este de 300 după constatările oficiale.
Efectivul vasului „Liberte“ se compunea din 700 oameni dintre cari 140 se aflau pe uscat învoiţi. După prima explozie, cam 200 oameni au sărit în apă. Ceilalţi scnlaţi din somn buimăciţi, au voit să sară şi ei în apă dar gradaţii le-au poruncit să stea să ajute la salvarea vasului, atunci au fost aruncaţi cu toţii în aer.
Proprietară:Văd. E len a D r. A u re i M u reş ian u
Redactor resp. loan Spuderea.
Br. STIBEE K. C IU SC U .VIII Kocbgasse Hr. 29 — Viena
C on su l t a ţ i n n iou oe/ebrităp'le medicale, cu specialiştii de
iacudatea de medicină din Hiena.
Telefon nr. 17065.
Dr. B. Basiota-------m e d i c ---------
— specialist în morb. femeieşti. — Cluj-Kolozsvâr. Strada: Ferencz Idzsef Nr. 6
C o n s u lt a ţ iu n i între oarele 8—10 a. m. 3—5 p. m,
Pagina 4, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E L Nr. 201— 1911.
îia. g'la.et© s-r2.at0 3 ma.Ic© ^©natx-u. copii.Preţuri unitare fise .4.50. 6.50 7.50 8.50 10 Coroane.
Moskovits Farkas A GieFabrică de ghete şi cisme. Societate pe acţiis
Filiala Braşov, Ştrada Porţii Nr. 59.
Coroane Un miSionCel mai mare câştig din lume!!...
Cel mai bun sistem de păstrareîmpreunat eu cele mai extraordinare şanse de câştig pentru sărac şi bogat îl prezintă fără doar şi poate obliyaţinnile dn câştig dela
Banca Hipotacară Ungară şi Prima Cassă de păstrare Peştană din Patrie, căci ambele au cele mai multe trageri anual, toteeată eele mai mari câştiguri din lume şi pe lângă toate a* cestea fiecare loz trebue să se tragă şi să câştige necondiţionat. Beci nici un risic, nici o perdere!!.
9 trageri aiinal!!.. Câştigurile principale:C o r . 1000,000,600000,400 000,300 000,2 de 200 000,100 000, 2 de 75 000, şi o mulţime de 50000, 40 000,30 000, 25 000, 10 000 etc, etc.
Proximele trageri vor fi in
5 şi 25 Octomvrie a. c.Pentru a înlesni fiecui cumpărarea acestor obligaţiuni
de câştig le vindem în grupă, — adecă din fiecare câte o bucată, — pe 38 rate lunare consecutive â 10 cor.
Deja după achitarea ratei prime participă cumpătăto- rul la proximele trageri, iar achitând ratele următoare regulat va participa la 9 trageri anual cu câştiguri de peste s y 2 milioane cor.
Vindem aceste oblig, de câştig şi singuratice şi anume cele dela Banca Hipotecară Ungare pe 35 rate lunare â 6 cor., iar cele dela Prima Cass t de păstrare Pestană din Patria pe 35 rate lunare â 5 cor.
NB. Aceluia, care ne trimite primele 3 rate de odătă îi evităm a 4a rată gratuit! !..
Grăbiţi cn eomandele, căci proxima tragere e deja la nşe! Na lăsaţi ocazionea să treacă! Puneţi mâna pe noroc!!Prospecte şi explicări trimitem la dorinţa oricui gratis şi franco.
Cu deosebită stimă:
Ustredná banka uc.Secantă agenţi ln provincie. Budapest v., Sas-u.
Gazkoksescelent liber de pucioasă, foarte bun pentru încălzirea cen
trală a odăilor, la făurărie, motoare etc. se capătă în
Biroul orăşenesc al fabricei de gaz aerian a oraşuluiBraşov, Strada porţii 60.
Tot acolo să află o expoziţie permanentă cu sticle de
gaz, sobe pentru încălzit baia, automate pentru apă caldă etc.
care se pot vedea în toate zilele.
SpOl., I24. E
v n w f ir
L I6 E T 1 ,zugrav de firme.
Executa tot telul de lucrări de specialitatea sa. anume:
Firme de table de stielâ, lemn şi tinichea.
Embleme, monograme, îuexecut;)vo frumoasă.
Literari durabile. Serviciu prompt. Preţuri convenabile. 1597, î—50
care ţine mult la cultivarea pielei, cu deosebire
O-. w pentru a înlătura pistru- Dama conserva obrazul şi
teint frumos, se spală numai cu
Săpun din lapte de crinmarca „Steckenpferd“.
d e B e r g m a n n şi Comp. Tetschen a/E.
Se află de vânzare bucata cu 80 b. în farmacii, droguerii şi parfumerii-
A v i z !Aduc la cunoştinţa Onor. public din Braşov şi din împre
jurime, că rn-am reîntors din voiajul meu de târguială pentru sesonul de toamnă şi iarnă şi ara adus
Modele de pălării de damedin lfiena şi Paris
şi sunt îu stare a vinde cu preţurile cele mai moderate.Totdeauna avem un bogat asortiment de Pălării în maga
zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai moderne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte Pălării de doliu totdeauna gata.
Rog pe Onor. Public a sprijini şi a vizita magazinul meu.
Ou deosebită stimă
La pălăria parisianăBraşov, Strada Porţii 25 (Casa Fleiseher).
O Cs* €3̂
însoţirea centrală delăptărie din Braşov
recomandă productele sale higienice:Lapte de vacă şi de bivoliţă proaspăt în sticle; unt, smân
tână, kafir şi iaurt de prima calitate. Produsele se pot cumpăra în prăvăliile proprii şi anume: Târgni boilor 2 (cu vânzare de lapte) şi Str. d8 DîljlOC 30 (însoţirea de lapte). Mai departe în următoarele prăvălii: F. Adam, Valea morilor a) 11; C. R. Fernengel, Str. Hirscher 1; G. Fleischer, Str. Caterinei 9; L. Glasz, Str. Neagră 55; A. Gál, Str. Neagră 1 ; I. Lazar, cofetar, Str. Porţii 67; H. Liesz, Str. Aţei ,* V. Nageîschmidt, Str. Hirscher 19; Seevald, prăv. de coloniale, Petersberger I., Str. orfanilor 6; A. Servatius, Târgul cailor 12; G. Vass, Parcul spitalului militar 88.
Hala de vânzarea productelor Str. Mihail-Weiss 17.Se caută vânzători de produse!
„G AZETA TR AN SILV AN IE I* cu numărul â 10 fileri, se vinde la tutungeria d-lui Dumitru Pop, zaraf str. Hirscher Nr. 4 şi la Eremias Nepoţii.
T IP A R U L TIPO G RAFIE I A . MUREŞIANU, BRAŞOV.