Marketingul Locurilor Vatra Dornei Formatat Dupa Cerinte
-
Upload
valica-emanuel -
Category
Documents
-
view
155 -
download
0
Transcript of Marketingul Locurilor Vatra Dornei Formatat Dupa Cerinte
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Proiect la disciplina „Marketingul locurilor”
Auditul de marketing al localităţii Vatra Dornei
Student/ă: …..
Specializare: G.E.P.
Forma de învăţământ: ZI
Anul de studiu: 2
Cluj-Napoca
2012
Introducere
Prin potenţialul său, atât natural cât şi antropic, staţiunea Vatra Dornei, respectiv depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan naţional cât şi internaţional, aflându-se înacelaşi timp printre principalele zone turistice ale României.
Prezenta lucrare, urmăreşte să prezinte potenţialul turistic şi antropic,
valorificarea lui la ora actuală . Proiectul a fost conceput în funcţie deelementele naturale,
antropice, sociale, economice ce stau la baza funcţionării activităţii turistice în staţiunea Vatra
Dornei. Su r sa de i n fo rmare am lua t -o d i r ec t de l a i n s t i t u ţ i i l e de p ro f i l c â t
ş i cu b i rou r i d in c ad ru l a ce s to r a , r e spec t i v P r imă r i a mun ic ip iu lu i Va t r a
Dorne i p r i n Depa r t amen te l e de Dezvo l t a r e S t r a t e g i c ă ş i I n t e g r a r e a
E u r o p e a n ă d a r ş i S e r v i c i u l d e P r o m o v a r e ş i D e z v o l t a r e a Turismului
şi Salvamont. O altă sursă de informare a fost reprezentată de centrul de Formare şi
1
Inovaţie pentru dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC – Vatra Dornei), o instituţie de nivel
naţional, al c ă r e i s cop e s t e a ce l a de a dezvo l t a s a t e l e mon tane , a
gospodă r i i l o r ţ ă r ăneş t i , punând bazele aici turismului rural şi agroturism.
P r e z e n t a l u c r a r e c u p r i n d e p a t r u c a p i t o l e , c e î n c e a r c ă s ă
p r e z i n t e f a p t u l c ă potenţialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei
zone turistice, ea trebuiesusţinută de un management adecvat zonei, de o putere
economică şi de o strategie bine pusă l a punc t , î n vede rea amena j ă r i i ş i
r e amena j ă r i i c ad ru lu i t u r i s t i c ex i s t en t c â t ş i demararea unor noi proiecte în
obţinerea unor venituri complementare dar şi ridicarea nivelului de trai.
1. Scurt istoric şi prezentarea generală a locului
O legendă păstrată în memoria Dornelor, care atestă existenţa Dornei încă de pe vremea
întemeierii statului Moldovei, leagă numele localitaţii de o dragoste tragică a întemeietorului
Moldovei - Dragoş Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstoriţa localnică Dorina, pe care a
ucis-o dintr-o greşeală şi în amintirea ei, a decis ca apa lânga care s-a petrecut drama să poarte
numele ei.
Din izvoare istorice mai reţinem că la 14 mai 1600 Mihai Viteazu, a trimis spre
Moldova armata condusă de generalul său Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Cândreni,
peste Mestecăniş, spre Câmpulung şi apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Moldovei
Ieremia Movilă. Dupa anul 1775, Dorna intră sub stapânire austriacă şi locuitorii au devenit
iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul a generat conflicte care au durat aproape
un secol. Locuitorilor li s-au luat drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li s-au pus taxe pe
fâneţe şi păduri şi au fost obligaţi să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare
iniţiate de coroană. De asemenea, ei trebuiau sa dea autorităţii biruri în natură (găini, lână şi
lemne). Pe teritoriul târgului Dornei s-au desfaşurat numeroase conflicte sângeroase care au
sfârşit prin însemnate pierderi de vieţi omeneşti. În 1884, o sentinţă a autorităţilor austriece
pedepsea formal pe unul dintre opresorii locali cu o "dojană severă".
2
În anul 1870 Fondul Bisericesc Român a cumparat Băile Vatra Dornei, cunoscute sub
numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale.
Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul
numărul unu şi Cazinoul.
În total pe teritoriul localităţii Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape
minerale.
În 1849, Bucovina a fost dezlipită de Galiţia şi ridicată la rangul de ducat. Această
acţiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 şi înscrierea sa în actele
oficiale ale stapânirii habsburgice sub numele "Vatra Dornei". La 9 septembrie al aceluiaşi an
s-a înfiinţat la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Judeţ Dorna similar cu instituţia prefecturii.
În anii următori istoria locului pomeneşte tot mai des despre nemulţumirile dornenilor,
despre înfăţisările lor cu plângeri la împăratul Franz Joseph, despre implicarea unor mari
personalităţi ale vremii ca de pildă Eudoxiu Hurmuzachi în lupta lor pentru emancipare
socială şi administrativă.
În timpul celui de-al doilea război şi în special în a doua sa parte - anii 1943-1944 -
staţiunea balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată dupa
1945 a preluat băile prin actul naţionalizării de la 11 iunie 1948. După 1989 orașul a intrat în
concurența economiei de piață cu avantajele și dezavantajele ei, încercând să redea numele și
renumele stațiunii de odinioară1.
Vatra Dornei dispune de un potential foarte mare de resurse umane şi
naturale. Progresul si activitatea antropica a omului nu au reusit sa spulbere frumusetea acestei zone2.
Acum 100 de ani, romancierul Bram Stoker a menţionat regiunea din jurul Dornei ca fiind
„una din cele mai sălbatice şi mai puţin cunoscute zone din Europa”. Această afirmaţie este
adevărată şi în zilele noastre. Dorna este o regiune fără rival în frumuseţe din
Europa, încercuită de, anticii şi neîmblânziţii Munţi Carpaţi, presăraţi cu sate şi cătune superbe.
Regiunea a fost cunoscută încă din timpuri antice ca un loc de relaxare şi reîntinerire,
cu un climat tonic stimulativ, aer curat, natură primitivă şi nenumărate izvoare terapeutice
minerale. Una din cele mai împădurite regiuni din Europa, Dorna este paradisul unui iubitor de
1 Vezi pe larg http://www.vatra-dornei.info/Statiunea-Vatra-Dornei/.2 Vezi pe larg Mircea Vlădică „Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie şi legendă, leagăn de credinţă şi cultură bucovineană”, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007; Vezi și .........................
3
natură şi adăposteşte una din cele mai mari concentraţ i i de faună
diversif icată de pecontinent. Pajiştile montane sunt acoperite cu flori sălbatice rare vara şi
straturi groase dezăpadă iarna, făcând regiunea să fie un loc perfect pentru a-ţi petrece
vacanţa tot timpul anului. Este o regiune de o frumuseţe calmă, naturală şi viaţă populară
fascinantă, ideală pentru peregrinări, excursie, plimbare cu bicicleta şi relaxare în pădurile
liniştite şi printre sătenii ospitalieri. C u n o s c u t ã c a “ P e r l a B u c o v i n e i ” , s t a ţ i u n e a
V a t r a D o r n e i e s t e c e a m a i m a r e comunitate din Dorna, cu numeroase activităţi
pentru călător. Vatra Dornei este plină cu hoteluri de cal i tate , restaurante,
parcuri , muzee şi s taţ iuni cl imaterice, biserici ş i este o bază excelentă de la care
se poate porni spre explorarea regiunii din împrejurimi3.
2. Analiza factorilor de marketing ai locului
2.1. Infrastructura
2.1.1. Echipare urbana. Reţeaua de drumuri
În Vatra Dornei reţeaua de străzi principale ce traversează localitatea sunt în
generalparalele cu râurile Bistriţa şi Dorna. Reţeaua stradală majoră este intens solicitată,
traficul de tranzit suprapunându-sepeste circulaţia de interes local. Principalele drumuri naţionale
şi judeţene care traversează oraşul sunt: E 576 (DN 17): Dej-Vatra Dornei-Suceava DN 17 B: Vatra Dornei-
Broşteni – Piatra Neamţ.
2.1.2. Reţeaua de căi ferate
Traficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată este deservit de staţia Vatra Dornei,Vatra
Dornei-Băi şi halta Roşu.
2.1.3. Transportul aerian
Traficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de
lângămunicipiul Suceava, aflat la o distanţă de 130 km de Vatra Dornei. Există posibilitatea repunerii
în circuit a unei piste de aterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de 12 km de oraş, respectiv
la Floreni.
2.1.4. Canalizarea
3Vezi pe larg Dinu Ana – Maria, Ecoturismul în Vatra Dornei, Universitatea “Transilvania” din BraşovFacultatea de Ştiinţe EconomiceSpecializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor
4
Canalizarea in orasul Vatra Dornei este formata dintr-un sistem mixt, prin doua
conectoare centrale apa menajera fiind condusa la statia de epurare cu un debit de 85 l/s , apoi
este deversata in raul Bistrita. Sistemul de canalizare functioneza bine. Un aspect negativ il
reprezinta resturile menajere (coji de cartofi, oua, ceapa etc.) care se vad in gratarele care
acopera aceste canale si care dau aspect neplacut orasului. Echipa de salubrizare intervine in
fiecare zi.
Se matura strazile principale ale orasului in fiecare seara, se stropesc strazile in fiecare zi.
Gunoiul se colecteaza in containere speciale care sunt amplasate in locuri speciale, in
apropierea locuintelor. Sunt ridicate de 2-3 ori pe saptamana si sunt transportate la rampa de
gunoi. Deoarece nu sunt prevazute cu capac si nu sunt golite ori de cate ori este necesar
acestea reprezinta surse de poluare a aerului. Se recomanda golirea containerelor ori de cate
ori este necesar si acoperirea lor cu capac.
Rampa de gunoi, care este la 5 km de Vatra Dornei in aval pe malul Bistritei, este o alta
sursa de poluare a aerului dar si a apei Bistritei. Gunoaiele nu sunt arse in totalitate iar
resturile care putrezesc aduna tot felul de caini si pisici vagaboande care transporta resturile
menajere in alta parte decat rampa de gunoi. Aceste containere ar trebui compartimentate
pentru maculatura, resturi menajere, fier vechi, bucati de lemn iar locuitorii orasului sa
foloseasca civilizat cosurile de gunoi, gunoiul sa nu mai fie aruncat pe strazi sau in apele
Dornei sau Bistritei.
2.1.5. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa a orasului Vatra Dornei se face din raul Dorna dar si din izvoarele
subterane (fantani) care se gasesc raspandite in zona, peste tot, aproape fiecare gospodarie are
fantana sau izvor propriu. Comunele Iacobeni, Neagra Sarului, Carlibaba, Poiana Stampei au
bazine de apa care alimenteaza populatia cu apa potabila, tratata in prealabil pentru
dezinfectie. Cea mai buna apa potabila este de la Moara Dracului (Secu) care alimenteaza
Dorna Candrenilor si cartierul Rosu - Vatra Dornei.
Pe raul Dorna este construit un baraj pentru acumularea apei care apoi este captata in
statie pentru decantare si tratata pentru dezinfectie cu clor.
Cel mai des poluant intalnit este sulfatul de aluminiu si mal in cantitati mari, cand ploua
mai mult (luna mai, iunie, iulie). Sunt puse si filtre pentru filtrare apei. Apoi, apa este
5
transportata pe dealul Runc unde sunt bazine si pompe pentru alimentarea orasului cu apa
potabila, tratata in prealabil cu clor.
Aprovizionarea cu apa de la Moara Dracului dateaza din anul 1938 si are calitati apropiate
de apele plate (foarte curate, fara amoniac) iar atunci cand este seceta, amoniacul se apropie
de zero. Aceasta este sursa subterana de apa potabila pentru Vatra Dornei.
Sursa de suprafata a apei potabile de la barajul Rosu, dupa ce trece prin bazinul tampon,
se face dezinfectia apei cu clor gazos, timpul de contact este de 30 minute, iar apoi prin
pompe RDN, cu un debit de 280 m3/h, ajunge in bazinele de pe Dealul Runc iar de aici prin
cadere libera la consumator.
Pentru Curatirea apei care iese din orasul Vatra Dornei, pe Bistrita s-a construit o statie de
epurare care curata apa uzata din canalizarea orasului. La intrarea in statie sunt amplasate
porti si gratare, filtre care retin partile grosiere - denisipare prin decantorul primar care
prezinta partea mecanica. Decantorul primar are bazine de aerare-aeratoare. Elicele pentru
oxigenare apei formeaza partea biologica. O alta parte este formata de decantorul secundar
care prin actiunea microorganismelor consuma substantele organice din namol ramanand doar
partea minerala. Namolul este evacuat si folosit la paturi pentru uscare iar o alta parte pentru
hrana organismelor. Sursele de poluare a apei sunt exploatare din Calimani si statia de
preparare Iacobeni. Ambele insa au mini-statii de epurare.
Sursa principala de energie este apa. Orasul Vatra Dornei este centrul de exploatare a
centralelor hidroelectrice. Centrala are turbine si generatoare ce produc energie de 0,4 Kv si
prin transformare se ridica la 20 kv. Aceasta putere este injectata in SEN (sistemul energetic
national).
In Tara Dornelor sunt construite 15 microhidrocentrale care functioneaza in acelasi
principiu, de pana la 200 Kv. Cele mai numeroase microhidrocentrale se gasesc in bazinul
hidrografic al paraului Neagra (Calimani): Neagra I si II, Gura Haiti I si II (sub 2 Mw),
Lucaciu (Paraul cu pesti), Saru Dornei I si II. Mai sunt hidrocentrale la Panaci-Bucinis,
Darmoxa-Sihastrie, Barnar I, II si III si pe Dorna la Dornisoara.
Ca perspective, este intrarea in functiune a centralei de la Todireni. Se pot amenaja toate
paraiele repezi de munte: Negrisoara, Bancu, Tesna, Omu, Rusaia etc. Poate fi valorificat in
continuare paraul Bucinis. Toate microhidrocentralele trebuie acceptate de Silvicultura si
Ministerul Mediului. La Carlibaba sunt ape bune pentru producera energiei pe Carlibaba,
Tibau, Dadu si Iodu. Neagra Brostenilor are un debit constant si poate fi poate fi folosita tot
6
timpul anului. Poluarea apelor de la MHC este foarte putina, doar viata pestilor este pusa in
pericol acolo unde trecerea apelor se face prin rotor.
2.1.6. Fondul locativ
Analiza fondului locuibil pe baza recensământului din 2002 precizează că populaţia
municipiului Vatra Dornei era de 18.487 persoane, locuind în:
o locuinţe proprietate privată (particulară) – 5.763 (89,6%)
o locuinţe de stat – 640 (10%)
o locuinţe private de grup (cooperatistă/asociativă) – 3 (0,04%)
o locuinţe ale cultelor religioase – 21 (0,32%)
Din cele 6.427 locuinţe, 46 sunt utilizate în scopuri comerciale, profesionale, etc.
În ceea ce priveşte utilităţile, 4.405 locuinţe sunt alimentate cu apă, 4.291 au canalizare din
reţeaua publică sau sistem propriu, 6.252 au instalaţie electrică şi 1.144 au încălzire prin
termoficare sau prin centrală termică.
Construcţia de locuinţe - Potrivit programului său de activitate pe anii 2001-2004, Primăria
municipiului Vatra Dornei a demarat construcţia de locuinţe. Astfel, prin forţele proprii ale
bugetului local, s-au mutat în locuinţe noi 18 familii, prin punerea în funcţiune a blocului 1
Chilia, cu 18 apartamente de 1 şi 2 camere, locuinţe cu destinaţie socială.
Având în vedere segmentul social al celor care nu-şi pot permite construcţia unei locuinţe,
peste 500 de familii solicită locuinţe din fondul locativ de stat. Construcţia de locuinţe prin
intermediul Agenţiei Naţionale a Locuinţei se derulează în bune condiţii la Vatra Dornei.
Astfel, se lucrează la Blocul B din Ansamblul Transilvaniei – bloc care va avea 48 de
apartamente. La această clădire sunt definitivate lucrările la parter şi s-au început lucrările la
primul etaj.
Se lucrează, de asemeni, la construcţia Blocului 1, tronsoanele C+D din Ansamblul Podu
Verde bloc ce va avea 24 de apartamente cu destinaţia de locuinţe pentru tineri, urmând să fie
dat în folosinţă în cursul anului 2004.
7
Lipsa acută de locuinţe a determinat Consiliul Local să aprobe achiziţionarea unui bloc de
garsoniere în strada Florilor nr.1, care va fi refăcut tot prin ANL, cu destinaţia de locuinţe
sociale. Aflat în imediata vecinătate a complexului comercial din strada Mălinilor, blocul este
într-o stare avansată de degradare şi creează o imagine arhitectonică deplorabilă.
2.1.7. Infrastructura de cazare
Municipiul Vatra Dornei beneficiază de o variată reţea de hoteluri, pensiuni turistice şi
agroturistice, cabane, baruri, discoteci.
Cazarea se face în 15 hoteluri, 5 vile şi un lanţ de pensiuni turistice şi spaţii de cazare în
locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.
STRUCTURI TURISTICE ÎN VATRA DORNEI
Structură turistică
Categorie
**** ***
** *
Hoteluri 2 4 6 3
Vilă-pensiune
turistică 3 2 -
Pensiuni turistice -
30 (autorizate şi în
curs de autorizare)10
Camping complex
turistic 1 1 1
Pensiuni - 8 5
8
agroturistice
(Bazinul Dornelor)
Turism balnear
Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi
carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină
recuperatorie.
Există 6 izvoare pentru cura internă şi peste 30 pentru cura externă (izvoare carbogazoase,
bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, uşor sulfurate, oligometalice, atermale etc.).
Staţiunea Vatra Dornei deţine o bogată tradiţie în tratarea unor boli cu ajutorul apelor
minerale. Apele minerale din staţiune cât şi cele din Bazinul Dornelor constituie “materia
primă” pentru mii de proceduri care se efectuează în modernele baze de tratament.
Toate hotelurile și pensiunile dețin un restaurant și o largă infrastructură de găzduire a
unor reuniuni, conferinţe, târguri etc.,
Infrastructura comercială este compusă din 2 supermarketuri și 2 centre comerciale.
2.2. Calitatea vieţii
2.2.1. Sistemul de ocrotire a sănătăţii
Instituţiile de ocrotire a sănătăţii din Vatra Dornei acoperă necesarul de asistenţă
medicală atât pentru cetăţenii municipiului, cât şi pentru un procent semnificativ al populaţiei
din întreg Bazinul Dornelor. Populaţia stabilă care beneficiază de serviciile Spitalului
municipal este de circa 52.000 locuitori, iar cea a turiştilor din staţiunea balneară şi a celor în
tranzit se ridică la circa 100.000 pe an.
Sectorul public cuprinde: spitale –1; dispensare medicale– 3; medici – 44; creşe – 1.
Sectorul privat cuprinde: laboratoare medicale – 2; medici – persoane – 18; farmacişti
– persoane – 24. Sistemul de sănătate are numeroase carenţe: lipsa medicamentelor, condiţii
improprii, lipsa aparaturii performante, lipsa unor cadre sanitare ultraperfecţionate, salarii
proaste în sistemul medical.
9
În anul 2001, în judeţul Suceava speranţa de viaţă la naştere era la femei – 75,68 ani,
iar la bărbaţi – 69 ani. În privinţa cauzelor deceselor generale, pe primul loc se situează bolile
cardiovasculare, respective hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, pe locul următor
fiind cirozele hepatice cronice, bolile pulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase, diabetul
zaharat.
2.2.2. Forţa de muncă şi şomajul
În cursul anului 2001, rata de ocupare a populatiei era de 25,14%. Distribuţia
numărului mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare
parte se regăseşte în industrie (41,8% din total), urmată de transporturi (11,3%), comerţ
(8,9%), sănătate (8%), învăţământ (7,6%), construcţii (3,9%), administraţie publică (2,1%),
financiar (1,9%), agricultură (0,1%) şi alte domenii (14,3%). În Vatra Dornei, rata şomajului
calculată în sensul O.U.G. nr.24/1998 (privind regimul zonelor defavorizate) a cunoscut o
valoare maximă în anul 2000 fiind de 9,39%, sub nivelul ratei şomajului înregistrată în judeţul
Suceava (12%) şi rata şomajului pe ţară (10,5%). În anul 2001 aceasta a scăzut la 4,27 şi
respectiv 4,54% în anul 2002.
Ocupaţia de bază – turismul.
Gradul de calificare al resurselor umane:
- studii superioare – 479
- studii medii – 2.568
- 10 clase – 1.053
- 8 clase – 2.040
- fără studii - 111
Calificarea forţei de muncă disponibilizate:
- agenţi turism
- recepţioneri hotel
- ospătari – bucătari
- constructori – zidari, dulgheri, ferari betonişti, etc.
- muncitori în confecţii metalice (strungari, sudori, lăcătuşi mecanici, etc)
- mineri
Salariul mediu net 1200 lei, la sfârşitul anului 2011.
2.2.3. Sistemul de educaţie şi învăţământ
Unităţi de învăţământ – total – număr 17. Grădiniţe de copii 9. Şcoli din învăţământul primar
şi gimnazial 6. Licee 2. Şcoli profesionale (profil forestier) 1. Facultăţi (Agroturism și
10
Ecologică) 2. Având în vedere structura oraşului Vatra Dornei, care are în componenţă şi trei
sate, reţeaua de învăţamânt are următoarele caracteristici:
• Învăţământul preşcolar este organizat în oraş şi în localităţile componente Argestru şi Roşu.
• Învăţământul primar şi gimnazial se desfăşoară în primii patru ani în toate localităţile, iar
clasele gimnaziale (V – VIII), în funcţie de numărul elevilor din satele componente, este
concentrate pentru toate localităţile în şcolile generale ale oraşului.
• Învăţământul liceal se desfăşoară în cadrul liceului teoretic care deserveşte aria de influenţă
a oraşului (oraşul, localităţile componente şi comunele din bazinul Dornelor) şi în cadrul
Liceului Economic privat “Ţara de Sus”.
Învăţământul preşcolar.
În municipiul Vatra Dornei funcţionează 9 grădiniţe, din care 6 sunt cu program normal (de la
ora 7 la 13) şi 3 grădiniţe cu program prelungit (cămine cu program prelungit). În cele 9
unităţi sunt cuprinşi copii între 3 şi 7 ani, respectiv 510 copii în anul 2003.
În cele 9 unităţi preşcolare lucrează un număr de 28 de educatoare, toate calificate.
Copiii şcolarizaţi în grădiniţe – 510, neşcolarizaţi în jur de 40-45.
Învăţământul primar şi gimnazial
În Vatra Dornei şi în localităţile component funcţionează trei şcoli primare (câte una în
Argestru,
Roşu şi Vatra Dornei) şi trei şcoli generale, clasele I –VIII (toate în Vatra Dornei). În cele 6
unităţi şcolare învaţă un număr de 1.821 elevi, dintre care 752 sunt înscrişi în învăţământul
primar şi 1.069 în învăţământul gimnazial.
Învăţământul liceal
Invăţământul liceal se desfăşoară în cadrul a două unităţi şcolare (din care una este privată) şi
deserveşte aria de influenţă a oraşului (oraşul plus localităţile componente şi comunele din
zonă).
Numărul de elevi înscrişi în cadrul Liceului theoretic „ION LUCA ” este de 683, iar în cadrul
Liceului Economic, 71. Personalul didactic din unitaţile de învăţământ este format din 355
salariaţi, fiind distribuit astfel:
• învăţământ preşcolar –31
• învăţământ primar – 41
• învăţământ gimnazial – 83
• învăţământ liceal – 63
• învăţământ profesional, complementar şi de ucenici – 284.
4 ...trece nota din interent....
11
2.2.4. Cultura și arta
Acţiunile culturale se desfăşoară sub patronajul Primăriei municipiului sau Consiliului
Local (festivaluri, expoziţii, seminarii, simpozioane) în colaborare cu instituţiile de cultură
aflate în subordinea acestora, respectiv Casa municipală de Cultură „Platon Pardău”, Teatrul
Popular „Ion Luca”, Biblioteca municipală „G. T. Kirileanu”, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi
Cinegetică şi Muzeul de Etnografie. În Vatra Dornei se desfăşoară un mare număr de
manifestări culturale, naţionale şi internaţionale precum: Serbările Zăpezii, Festivalul
Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Porniţi Plugul, Feţi Frumoşi”, Festivalul Naţional al
Teatrelor Populare, Festivalul Naţional al Teatrului de Păpuşi, Festivalul Naţional de Muzică
Uşoară pentru copii “Muzritm” şi altele. În cadrul Casei de Cultură activează fanfare
municipală, care are un program special susţinut în zilele de vară în parcul staţiunii.
Biblioteca municipală
Biblioteca publică Vatra Dornei a fost înfiinţată în 1901, odată cu inaugurarea Palatului
Naţional Român (actuala clădire a bibliotecii). Biblioteca cuprinde:
- Secţia de împrumut pentru cititorii adulţi;
- Secţia de împrumut pentru cititorii copii;
- Depozitul sălii de împrumut pentru adulţi şi cel al sălii de lectură;
- Biblioteca staţiunii – ca filială a bibliotecii municipale;
- Sala memorială „Ion Luca”, amenajată în anul 1994, cu prilejul centenarului naşterii
dramaturgului Ion Luca;
- Sala memorială „Platon Pardău” amenajată în 2003.
- Fondul documentar dornean format din două săli: Salonul oamenilor de seamă dorneni; Sala
Teodor Varahil Moraru şi Gavril Cacina.
- Galeria de artă contemporană a bibliotecii municipale, ce găzduieşte expoziţii de pictură, de
fotografie, expoziţii itinerante, expoziţii cu caracter istoric etc. Biblioteca deţine un număr de
90.000 de unităţi de bibliotecă. Anual, biblioteca înscrie un număr de peste 4.000 de cititori,
iar tranzacţiile de împrumut sunt în jur de peste 80.000 de volume anual.
Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică
Muzeul de Ştiinţe Naturale şi Cinegetică apare ca instituţie culturală de interes public în
anul 1957, când a fost deschis pentru vizitatori.
Muzeul prezinta flora şi fauna Depresiunii Dornelor, o parte din exponate fiind aratate în
mediul lor de viaţă, ceea ce dă un plus de atractivitate şi interes pentru publicul vizitator.
Muzeul de Etnografie şi Folclor, situat la parterul clădirii Palatului Comunal, prezintă obiecte
cu o deosebită valoare etnografică. Colecţia muzeului cuprinde exponate legate de
12
meşteşugurile tradiţionale ale dornenilor, porturi populare şi obiceiurile de sărbătoare. O mare
parte a exponatelor au valoare de unicat, ţinând cont de faptul că unele obiceiuri şi
meşteşuguri au dispărut în timp (ex.plutăritul – una din ocupaţiile de baza ale dornenilor).
Principala zonă de atracţie este sala unde sunt prezentate costumele şi măştile populare care
provin din toată zona Dornelor.
Casa de Cultură
Casa de Cultură „Platon Pardău” este centrul în jurul căruia se desfăşoară majoritatea
activităţilor cultural din municipiu: expoziţii, spectacole de teatru, spectacole folclorice,
vernisaje, etc. În Casa de Cultură fiinţează din luna februarie 2002 o sală multifuncţională
„SALONUL ALB” în care au loc simpozioane, dezbateri, şedinţe, microconcerte, expoziţii de
pictură, grafică, sculptură, ceramică, artă fotografică.
2.2.5. Sport și agrement
Clubul Sportiv Şcolar Vatra Dornei a fost înfiinţat în anul 1956 ca unitate sportivă
şcolară, a elevilor din Bazinul Dornelor.
Condiţiile materiale existente, cadrul natural deosebit de favorabil pentru practicarea
sporturilor de iarnă, preocuparea factorilor locali pentru afirmarea sportului de performanţă,
profesionalismul şi pasiunea cadrelor didactice de specialitate din oraş au avut ca effect
câştigarea a numeroase titluri şi medalii naţionale şi internaţionale de către sportivii dorneni.
Clubul funcţionează cu 4 secţii: sanie, schi alpin, schi fond şi biatlon. Staţia Telescaun Vatra
Dornei a fost dată în folosinţă în anul 1980. Instalaţia a aparţinut Întreprinderii de Transport
pe Cablu Braşov, până în anul 2000. În anul 1999 întreprinderea a fost privatizată, din această
cauză unele instalaţii fiind închise, printer care şi Telescaunul Vatra Dornei (propus pentru
demontare). Cum în staţiune este necesară o asemenea instalaţie, mai mulţi întreprinzători au
hotărât înfiinţarea unei societăţi pentru a cumpăra pachetul de acţiuni ale
Telescaunului Vatra Dornei
În anul 2000 au început lucrările pentru reabilitarea instalaţiei. În 2001 instalaţia a fost
autorizată de ISCIR. În 2002 – 2003 s-au făcut unele lucrări de modernizare a instalaţiei. În
martie 2003 au fost demarate lucrările de amenajare a pârtiei, pentru omologarea acesteia de
către Ministerul Turismului.
Sporturile practicate la Vatra Dornei:
1. SCHI ALPIN
• Pârtia Telescaun: pârtie în curs de omologare, 3200 m lungime, 400 m diferenţa
de nivel, instalaţie de transport pe cablu tip Telescaun;
13
• Pârtia Parc: pârtie omologată, 900 m lungime, 150 m diferenţa de nivel, instalaţie de
transport pe cablu tip Teleschi şi Baby-schi;
2. EXCURSII MONTANE – ture de agrement la puncte de belvedere din Vatra
Dornei pleacă 3 trasee principale de creastă pe masivele: Giumalău-Rarău, Suhard, Călimani.
La acestea se adaugă încă 15 trasee secundare. Lungimea totală a traseelor este de aprox. 300
km.
• în perioada 15 mai – 15 septembrie – se desfăşoară programul : TURISM MONTAN
ÎN STAŢIUNEA VATRA DORNEI – iniţiat de Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a
Turismului şi Salvamont.
3. ESCALADĂ ŞI ALPINISM
• masivul Rarău: trasee de gradul 3 – 9; stânca Rusca; s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu
24 prize artificiale;
4. PARAPANTA
• În Bazinul Dornelor, zonele optime de zbor cu parapanta se află în masivele Suhard–
vf. Ouşorul - Platoul Giumalău, Călimani
5. ESCALADA PE GHEAŢĂ
• In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheaţă de la Moara Dracului – cheile
Zugrenilor.
6. SCHI TOUR
• toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei şi de creastă sunt optime pentru
schi tour.
7. SCHI FOND
• în Vatra Dornei există o pistă betonată pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile
traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.
8. SCHI EXTREM
• zonele optime pentru practicarea schiului extrem se afla in masivul Călimani,
versantul nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf.
Negoiul Unguresc şi Pietrosul Călimani.
9. RIVER RAFTING
• rafting se practică în condiţii optime pe râurile Bistriţa şi Dorna. Traseele au lungimi
cuprinse între 12,5 – 20 km. La solicitarea turiştilor distanţele pot fi variabile.
2.2.6. Calitatea factorilor de mediu
Calitatea aerului
14
Împrejurimile zonei Dornelor sunt acoperite de păduri de conifere (brad, pin, molid)
care, datorită cetinii verzi şi a răşinilor, realizează o permanentă şi intensă oxigenare a
atmosferei în cursul întregului an, conferind un plus de purificare a aerului, odata cu creşterea
conţinutului de ozon şi a aeroionilor negativi.
Măsurătorile efectuate în perioada 20-29.05.2002 în zona SC Bucovina Mineral Water
SA şi pe str. Mihai Eminescu din municipiul Vatra Dornei, au indicat următoarele: Nu s-au
depăşit limitele maxime admise conform STAS 12574/1987 pentru probe momentane (medii
30 minute) şi probe medii de 24 ore la nici unul din poluanţii gazoşi monitorizaţi: NO2, SO2,
O3, CO.
Nu s-au depăşit pragurile inferioare de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane la
NO2, SO2, şi nici pragurile de informare sau de alertă medii orare la ozon, stabilite prin
Ordinul 592/2002. Concentraţiile de monoxid de carbon s-au situat de asemenea sub valoarea
limită pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prin Ordinul 592/2002.
Nu s-a depăşit limita zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prin Ordinul
592/2002 la pulberi în suspensie-fracţia PM10.
Există o unitate ISU contra incendiilor și pentru situațiile de urgență care are un
parteneriat cu SMURD.
2.3 Resursele umane locale (oamenii)
La 1 iulie 2002, populaţia stabilă a municipiului Vatra Dornei era de 16.465 persoane,
din care 47,4% bărbaţi şi 52,6% femei (date preliminare furnizate de Direcţia Judeţeană de
Statistică după Recensământul populaţiei şi locuinţei din 2002). În anul 2001, numărul
născuţilor vii a fost de 172, în creştere cu 16 faţă de 2000. Numărul deceselor a fost în anul
2001 de 182, la fel ca în 2000. Sporul natural al populaţiei în anul 2001 a fost negativ,
respectiv -10 persoane, în creştere cu 6 persoane faţă de anul 2000. Această creştere a sporului
natural al populaţiei se datorează, în principal, creşterii numărului de născuţi vii.
Centrul Social pentru persoanele vârstnice
La 31 iulie 2003, prin HCL nr. 64, s-a aprobat înfiinţarea unui centru social de ocrotire
şi îngrijire a persoanelor vârstnice. Capacitatea acestui centru este de 24 de locuri, iar
personalul este format din: un specialist in asistenţă socială cu studii superioare, un asistent
medical si 3 îngrijitoare. Consiliul local a adoptat această hotărâre ca urmare a numeroaselor
cereri de instituţionalizare ale bătrânilor singuri, cu venituri reduse, cu probleme de sănătate.
Sunt acceptate cazurile persoanelor vârstnice de pe raza municipiului, pe baza anchetei sociale
15
realizate de specialisti. Sursele de finanţare sunt bugetul local, agenţii economici locali,
farmacii şi Asociaţia Christiana.
Ajutorul la domiciliu
Prin HCL 23 din luna mai 2002, s-a înfiinţat serviciul comunitar de îngrijire la
domiciliu. Din structura de personal fac parte un specialist cu studii superioare şi un îngrijitor.
S-a acordat asistenţă la domiciliu unui număr de 15 persoane vârstnice. Acestea au primit de
sprijin în efectuarea cumpărăturilor, medicamentelor, au beneficiat de hrană de la cantina de
ajutor social (transportată la domiciliu) şi de alte servicii care s-au impus. Se intenţionează
extinderea acţiunilor acestui serviciu. Astfel Primăria, în parteneriat cu Asociaţia Christiana –
filiala Vatra Dornei, a depus spre finanţare GRASP un proiect aflat încă în evaluare, iar în
cazul în care va fi aprobat, 45 de persoane vârstnice vor beneficia de îngrijire la domiciliu. În
proiect este implicată o echipă formată dintr-un asistent social cu studii superioare, 6
îngrijitori care urmează să fie specializaţi şi atestaţi în cazul aprobării proiectului, 3 medici şi
4 preoţi din comunitate.
2.4. Elementele de atracţie turistică
Pentru cei care isi doresc o vacanta activa, statiunea Vatra Dornei dispune de multiple
posibilitati de petrecere a timpului liber: drumetii, plimbari la manastirile din Bucovina,
pescuit pe raul Bistrita, parapanta în Suhard, riverrafting, ciclism montan prin toata
depresiunea Dornelor, iar pentru sezonul de iarna sunt amenajate partii de schi de dificultate
medie, prevazute cu instalatii de transport pe cablu, un patinoar si o partie pentru sanii, iar pe
muntele Runc se afla o partie de schi fond. Cateva din obiectivele turistice din zona dornelor:
Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cladirea primariei
Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale
Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru concertele
sustinute in sezonul estival
Parcul "Lunca Dornei" - momentan in curs de amenajare
Patinoarul din parcul Vatra Dornei
Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc
CATEDRALA SF. TREIME
16
Manastirile din Bucovina - In apropierea orasului Vatra Dornei se afla o serie de manastiri
ortodoxe care impresioneaza atat prin vechimea lor, cat si prin arhitectura lor. Dintre acestea
enumeram: Manastirea PIATRA TAIETURII, Schitul MESTECANIS, Schitul PODU
COSNEI, Manastirea de Maici "Acoperamantul Maicii Domnului" si desigur la cativa km de
Vatra Dornei: PUTNA, SUCEVITA (1581 - 1601), MOLDOVITA (1532), VORONET
(1488), HUMOR (1530), etc. Toate aceste manastiri sunt monumente unicat ale artei feudale
romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare
Castelul DRACULA - Se afla in comuna Piatra Fantanele, prin pasul Tihuta la 40 km de
Vatra Dornei si este o constructie medievala deosebita, si desigur se spune ca aici a trait
contele Dracula, in acest sens putandu-se vizita cripta in care sunt ramasitele acestuia, precum
si unele lucruri personale. Se poate servi masa in restaurantul castelului, avand posibilitatea sa
gustati unele din cele mai bune si originale mancaruri din zona.
Turbaria de la Poiana Stampei.
Cheiul Zugrenilor.
Traseele montane din Zona Dornelor (Muntii Calimani, Rarau, Giumalau, Bistritei, Suhard,
Vf. Ousorul) - Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor
Orientali, reprezentand cel mai extins masiv vulcanic din Romania. El se desfasoara pe
directia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor
(Vatra Dornei) si muntii marunti ai Bargaului; la est – sirul depresiunilor Paltinis, Dragoiasa,
Bilbor, Secu il separa de muntii inalti ai Bistritei si de muntii Giurgeului (sud-est); la sud –
defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanici ai Gurghiului; in vest – piemontul
colinar al Calimanului face trecerea spre partea estica a Podisului Transilvaniei.
2.5. Imaginea locului
3. Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor
care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna,
sau care doresc sa se odihneasca intr-un bioclimat tonic stimulent cu influenta benefica
asupra sistemului nervos.
Pentru refacerea sanatatii Vatra Dornei ofera factori naturali de cura cum sunt:
izvoarele cu apa minerala carbogazoase
izvoarele termale, bicarbonatate, calcice, magnezice si sulfuroase
17
mofete naturale de saruri de mare puritate si concentratie de CO2
namolul de turba din zona Poiana Stampei.
Afectiuni
Profilaxie: persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti spre imbolnavire,
persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, noxe, etc.
Afectiuni ale aparatului cardiovascular: boala cardiaca ischemica si infarctul miocardic
sechelar necomplicat, boli vasculare simple, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, boli ale
arterelor periferice si ale venelor.
Afectiuni ale aparatelor locomotorii: artroze si spondiloze, reumatism inflamator stabilizat,
reumatism ab-articular, afectiuni post traumatice, post protezare, afectiuni neurologice
(pareze, paralizii, nevrite, nevralgii, etc.), hernie de disc si lombosciatica secundara.
Afectiuni asociate: boli ale aparatului respirator (bronsite cronice, astm bronsic, boli
profesionale), ale aparatului digestiv, boli ginecologice (sterilitate si afectiuni inflamatorii),
nevroze, anemii, diabet si obezitate.
Aceste afectiuni beneficiaza de cura externa si in principal sub forma de bai
carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri la care se adauga termoterapia (impachetari cu
namol si parafina), electroterapia si fototerapia, pulmoterapia (aerosoli cu apa sulfuroasa si
medicamente). Un capitol important il reprezinta kinetoterapia la sala sau bazinul kineto,
masajul, cura de teren, mofetele.
In functie de afectiunile prezente, acesti factori de tratament naturali si artificiali se
combina de catre personalul medical sub forma unui plan de cura la care se adauga
dietoterapia, reflexoterapia si altele5.
3. Analiza posibilităţilor de atragere a unor pieţe ţintă
3.1. Atragerea turiştilor
Analiza SWOT a locului din punct de vedere al atragerii turiştilor - capitalul natural
SWOT Factori pozitivi Factori negativi
5 http://www.scribd.com/doc/50352942/Vatra-Dornei.
18
Factori
interni
Puncte tari:
Poziţia geografică – Municipiul Vatra Dornei se
află la confluenţa drumurilor către Transilvania,
Bucovina şi Moldova;
Cadrul natural – Înconjurat de munţi bogaţi în
vegetaţie forestieră, în mod special conifere,
municipiul Vatra Dornei este o adevărată oază de
frumuseţe naturală;
Clima – iernile lungi, caracteristice zonei,
favorizează relansarea turismului prin
posibilităţile de practicare a sporturilor de iarnă.
Puncte slabe:
Municipiul Vatra Dornei face
parte din Zona de Dezvoltare
N-E unde produsul intern brut
pe locuitor are cea mai mică
valoare dintre toate regiunile;
Posibilităţile de agrement
turistic sunt insuficient
valorificate;
Clima – temperatura medie
anuală de 5,20 C conduce la
costuri suplimentare pentru
asigurarea confortului termic.
Promovarea turismului Primăria municipiului Vatra Dornei a înfiinţat în anul 2000
Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont, in scopul realizării unei
promovări eficiente a întregii staţiuni, a tuturor componentelor turistice, precum şi pentru
asigurarea securităţii turiştilor pe traseele montane şi pârtiile de schi din Vatra Dornei. Alte
sarcini specifice serviciului de promovare a turismului sunt:
1. identificarea structurilor de primire turistică aparţinând persoanelor fizice;
2. crearea unei baze de date cuprinzând structurile de primire turistică aparţinând persoanelor
fizice de pe raza municipiului Vatra Dornei;
3. verificarea şi constatarea la fiecare locuinţă în parte a condiţiilor de confort, igienă şi starea
de întreţinere a clădirilor respective;
4. interdictia pentru persoanele particulare de a aborda turiştii în spaţii publice (gară, parcări,
intersecţii);
5. eliberarea avizelor de funcţionare pentru deţinătorii particulari de spaţii pentru închiriere;
6. acordarea de asistenţă gratuită şi punerea la dispoziţia proprietarilor de structuri de primire
turistice a documentaţiei necesare omologării şi clasificării de către Ministerul Turismului. În
timpul sejurului se realizează sondarea opiniei turiştilor despre serviciile asigurate. Existenţa
în Vatra Dornei a instituţiilor CEFIDEC (Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare
19
Ecologică în Carpaţi) şi FAMD (Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna), care au ca
obiectiv principal formarea specialiştilor din domeniul agriculturii montane, informarea
agricultorilor şi răspândirea cunoştinţelor despre specificitatea montană şi protecţia mediului
în interiorul zonei de munte,
elaborarea de proiecte şi programe inovatoare privind dezvoltarea economică şi socială în
această zonă, constituie un ajutor în sprijinul agroturismului şi al promovării intereselor
specifice zonei de munte. Turismul rural Se doreşte o dezvoltare a sistemului de agrementare
agroturistică, în sensul creşterii numărului pensiunilor autorizate şi a diversificării ofertelor.
Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă în Bucovina, fiind concentrat în
jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc,
Putna, Gura Humorului şi, în general, în localităţile învecinate mănăstirilor. Turismul rural
din judeţul Suceava beneficiază de calitatea deosebită a peisajului natural, a aerului şi a
apelor, dar mai ales a vestitelor izvoare de apă minerală din Bazinul Dornelor şi, nu în ultimul
rând, de existenţa numeroaselor obiective turistice de factură religioasă. Un element cheie este
ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni. Pentru a asigura
servicii deosebite şi o calitate ridicată, ANTREC instruieşte proprietarii pensiunilor prin
consultanţă directă sau organizează cursuri de pregătire profesională, schimburi de experienţă,
seminarii. În ceea ce priveşte pachetele de servicii,
acestea cuprind programe de agrement (turism de aventură în colaborare cu Centrul de
Aventură din Vatra Dornei, excursii pe munţi în colaborare cu Serviciul de Promovare şi
Dezvoltare a Turismului şi Salvamont Vatra Dornei), excursii la mănăstiri, vizite la stâne,
primiri tradiţionale, primiri cu călăreţi, plimbări cu căruţele, plimbări cu calul, etc.
3.2. Analiza SWOT a locului din punct de vedere al atragerii şi stimulării
dezvoltării de afaceri, a investiţiilor, a sistemului socio-economic
SWOT Factori pozitivi Factori negativi
Factori
interni
Puncte tari:
Patrimoniu architectural. Clădirile cele
mai repezentative din oraş sunt
monumente arhitectonice din secolul
XIX. Cel mai important monument
arhitectonic este “Cazinoul Vatra
Dornei”, construit în anul 1897 după un
Puncte slabe:
Starea patrimoniului arhitectural şi
nevalorificarea lui economică; Starea
nesatisfăcătoare a infrastructurii de
drumuri;
Insuficienta dezvoltare a comunicării
între instituţiile publice;
20
proiect al curţii imperiale austriece;
Existenţa condiţiilor pentru turismul
cultural și istoric.
Uzura morală a reţelelor tehnico-
edilitare (apă, canal);
SWOT Puncte tari: Puncte slabe:
Factori
interni
Factori pozitivi
Cinegetic:
Reţea reprezentativă a instituţiilor
publice;
Reţele tehnico-edilitare dezvoltate (apă,
canal, energie electrică, energie
termică, telefonie digitală, cablu TV,
internet);
Dezvoltarea serviciilor turistice;
Reţea comercială dezvoltată;
Zonă defavorizată – facilităţi acordate
investitorilor;
Privatizare avansată, iniţiativă privată
activă;
Existenţa colegiului de agroturism şi
CEFIDEC;
Aeroport în vecinătate;
Spaţii de producţie neutilizate;
Terenuri disponibile;
Resurse naturale: materiale de
construcţie, lemn, ape minerale
carbogazoase pentru consum şi cu
proprietăţi terapeutice, zăcăminte de
turbă cu proprietăţi terapeutice;
Existenţa unor instituţii financiare;
Sistem educaţional diversificat;
Forţă de muncă ieftină şi calificată;
Spaţii şi programe de agrement;
Disponibilitatea administraţiei locale de
Factori negativi
Slabă activitate de promovare a
turismului dornean din partea
firmelor private;
Slaba dezvoltare a serviciilor pentru
populaţie;
Buget local auster – posibilităţi
limitate de renovare a infrastructurii
urbane;
Inexistenţa unor instituţii de
învăţământ preuniversitar şi superior
în domeniul turismului;
Pista de aterizare pentru avioane
mici necesită investiţii pentru
repunerea în circuitul turistic;
Infrastructura slab dezvoltată;
Scăderea puterii de cumpărare a
membrilor comunităţii;
Necorelare cerere – ofertă;
Disponibilizări masive de personal în
zona mineritului;
Managementul întocmirii proiectelor
de finanţare pentru atragerea de surse
este relativ slab.
21
a concesiona terenuri;
Existenţa terenurilor şi spaţiilor
neutilizate;
Potenţialul uman bine educat;
Factori externi Oportunităţi: Riscuri/Pericole:
Parteneriat public privat;
Utilizarea instrumentelor datoriei
publice (împrumuturi şi obligaţiuni
municipale) ca surse atrase la bugetul
local, pentru repunerea în circuitul
turistic a unor obiective de importanţă
majoră pentru localitate;
Parteneriat cu Institutul Naţional pentru
Cercetare şi Dezvoltare în Turism,
pentru identificarea investitorilor în
turismul dornean;
Existenţa Planului Urbanistic General
(Master Plan) - instrument de
dezvoltare urbană;
Există scheme de creditare şi granturi;
Fragilitate a sistemului de
reprezentare a societăţii civile;
Insuficienţa resurselor bugetare;
Bugetul necesar reabilitării şi
dezvoltării infrastructurii turistice
depăşeşte capacităţile economice ale
investitorilor dorneni;
Inexistenţa în planurile regionale a
căilor de transport rutier modern
(autostrăzi, drumuri rapide);
Disponibilizări de personal din sfera
mineritului;
Forţa de muncă calificată migrează
în străinătate;
SWOT Factori pozitivi Factori negativi
Existenţa unor facilităţi fiscale datorită
caracterului de zonă defavorizată;
Formarea unui nucleu de întreprinderi
mici în jurul investitorilor majori.
-
Propuneri pentru promovarea și dezvoltarea investițiilor
• refacerea şi modernizarea infrastructurii de bază din Vatra Dornei;
• promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse
şi servicii turistice și economice;
• reamenajarea zonelor de agrement din Vatra Dornei.
• mărirea şi modernizarea domeniului sportiv și de agrement: vânătoare şi pescuit;
• crearea infrastructurii unei zone industriale.
22
3.3 Analiza SWOT a locului din punct de vedere al atragerii de locuitori
noi / păstrarea locuitorilor existenţi
SWOT Factori pozitivi Factori negativi
Factori
interni
Puncte tari:
- potențial natural bogat;
- bază de tratament cu tradiție și renume;
- rețea comercială bine dezvoltată;
- furnizor de resurse și de servicii turistice;
- obiceiuri și tradiții culturale și spirituale
bine mediatizate și valorificate;
- asistență socială dezvoltată;
- zonă ecologică recunoscută internațional;
Puncte slabe:
- produsul intern brut pe
locuitor cel mai mic din
toată zona de nord;
- migrarea forței de muncă;
- infrastructura de drumuri
slab dezvoltată;
- servicii de asistență
medicală insuficiente.
- Costuri ridicate cu
încălzirea și întreținerea
locuințelor din cauza
climei.
Pentru a păstra locuitorii existenți propun ca investitorii străini să absoarbă în primul rând
forța de muncă locală și să practice o protecție socială reală și nu doar profitul maxim cu orice preț.
Negocierea investițiilor cu parteneri străini să se facă tinând cont de uzanța internațională
privind procentul de distribuire a capitalului social 51-49%, respectiv partea română și cea străină și
nu de 80% cât dețin în prezent investitorii străini in Vatra Dornei.
4. Concluzii
Individualitatea zonei se desprinde din analiza resurselor turistice, naturale
şiantropice, premise ale unei activităţi turistice permanente şi de mare perspectivă.În urma
prezentării elementelor caracteristice şi specifice avalului depresiunii Dornelor şi a
premiselor de dezvoltare pe baza cărora se dezvoltă activităţile turistice înVatra
Dornei, se poate emite o primă concluzie şi poate cea mai importantă, aceea că
oactivitate turistică trebuie susţinută de o activitate economică. În acest sens, este nevoie de
23
un management adecvat avalului, respectiv staţiunii Vatra Dornei, a unor strategii de
dezvoltare şi de amenajare şi reamenajare a cadrului turistic existent.
În acest sens Primăria municipiului Vatra Dornei în colaborare cu alte instituţii aucreat
şi pus în aplicare proiecte şi planul de amenajare şi reamenajare a staţiunii. Astfel s-a urmărit
amenajarea spaţiului verde din centrul oraşului (staţiunii), a reamenajării şi refaceri i
unor obiect ive turis t ice antropice (ex. : Cazinoul din Vatra Dornei) ş i nu
înultimul rând, refacerea infrastructurii. Aceasta din urmă stă la baza dezvoltări i
act ivi tăţ i i turis t ice, faci l i tând astfel pătrunderea turiş t i lor , respectiv deplasarea
lor în cadrul staţiunii Vatra Dornei și în zonă. Nu se urmăreşte obţinerea unor venituri
rapide pe un termen scurt, utilizând la capacitate maximă structurile existente, sau
potenţialul natural şi antropic, ci se încearcă dezvoltarea şi promovarea unui turism durabil, de
care să se bucure şi generaţiile viitoare. De aceea ca o distincţie strategică de dezvoltare
este şi promovarea turismului rural şi agroturism, cel din urmă fiind văzut mai mult ca o
componentă a turismului rural, dar cel mai în măsură să valorifice potenţialul natural, în
vederea creşterii nivelului de trai, a susţinerii şi dezvoltării comunicaţiilor locale, dar şi
conservarea mediului natural.
Agroturismul nu vine să înlocuiască act ivi tatea turis t ică de bază, ci
vine să completeze, să creeze venitul complementar, asigură locuri de muncă, şi mai ales
ajută la diversificarea formelor de turism practicate. Se observă din ce în ce mai mult faptul că
oamenii doresc să-şi petreacă vacanţele şi timpul liber în mediu cât mai curat, ecologic şi
unde se încearcă o evitare a turismului de masă. În acest context agroturismul îşi ocupă
un loc bine meritat, el oferind turiştilor u n s e j u r d e n e u i t a t , e i p u t â n d î n
a c e a s t ă p e r i o a d ă s ă p a r t i c i p e a l ă t u r i d e g a z d e l a activităţile specifice
locurilor. Impactul asupra populaţiei este unul pozitiv, ei sunt mulţumiţi de lucrurile
ce se petrec în Vatra Dornei şi nu numai din punct de vedere turistic. În Vatra Dornei se
încearcă valorificarea oricărui element pentru obţinerea unor beneficii favorabile atât
pentru turişti cât şi pentru populaţia din zonă, demonstrându-se faptul că se promovează un
turism durabil.
24
Bibliografie
1.Ungureanu Dănuţ (2002), Management turism rural şi agroturism montan – cursCEFIDEC
2.Vlăsceanu Gh., Ianoş Ioan (1998), Oraşele României, Ed. Odeon, Bucureşti
3. Popa Nicolae (1997), Monografia orașului Vatra-Dornei, Ed. Sentinela, Vatra-Dornei
4. Țăranu Petru (1999), Memoria Dornelor, Vol. III, Ed. Țara Fagilor, Suceava
5. Țăranu Petru (2002), Memoria Dornelor, Vol. V, Ed. Bucovinei, Bistrița
6. Țăranu Petru (1998), Memoria Dornelor, Vol. I-VII, Ed. Țara Fagilor Suceava
7. Vlădică Mircea (2007), Plai mioritic de istorie și legend, leagăn de credință și cultură bucovineană, Ed.
Napoca Star, Cluj Napoca
8. Popa Nicolae (1997), Vatra-Dornei- schiță monografică, Ed. Sentinela, Vatra-Dornei
9. Piticaru Ilie (1926), Băile din Vatra-Dornei, Cernăuți
10. Popa Nicolae (1983), Vatra-Dornei- schiță monografică, Asociația pentru cultură, istorie și turism, Ed.
Sentinela, Vatra-Dornei
www.ecoturism.org.ro
www.vatra-dornei.ro
www.vatradornei.net
25