8/16/2019 Marinarie (1)

1/124

1. Cunoaşterea navei

1.1. PLANE ŞI LINII DE REFERINŢĂNava este o construcţie specială destinată transportului pe apă, în

condiţii de plutire şi nescufundabilitate. Conform legii lui Arhimede, orice corpscufundat într-un lichid este împins la suprafaţa cu o forţă egală cu greutateavolumului de lichid dezlocuit. e aceea s-a calculat ca acest corp să poatătransporta, deci greutatea să fie limitată pentru a nu se scufunda.

!n construirea unui asemenea corp etanş care să poată transporta şi săse poată deplasa pe o direcţie dorită, trebuie să se ţină seama de anumite liniişi plane de referinţă care, după cum arată şi numele lor, direcţioneazădimensiunile caracteristice acestuia.

"lanele de referinţă sunt elementele fizice sau teoretice ale navei faţăde care se măsoară dimensiunile caracteristice acesteia#

a$ Planul diametral , este planul longitudinal de simetrie al navei care o împarte în două părţi numiteborduri. Aceste borduri, ţin%nd cont dedirecţia de deplasare a navei, observatorul fiind orientat cu faţa spresensul de deplasare, sunt numitebordul de Tribordcel din dreapta &'d$ şibordul Babordcel din st%nga &(d$. )ntersecţia planului diametral cu planulorizontal, care trece prin centrul de greutate al navei se numeşteaxalongitudinală a navei , mai simpluaxa navei.

LW

PTPD

LB

Planul diametral longitudinal al navei

1

8/16/2019 Marinarie (1)

2/124

b$ Planul de plutireeste planul orizontal definit de suprafaţa apei calme pecare pluteşte nava. Acest plan împarte nava in două părţi# - partea emersă&deasupra apei$, numitaopera moartă; - partea imersă &sub apă$, numităopera vie sau carena navei . Linia de plutire este intersecţia suprafeţeicarenei cu planul de plutire. upă fiecare încărcare sau descărcare anavei e*istă diferite plane şi linii de plutire, cea ma*imă fiind la situaţia deplină încărcare.

c$ Planul cuplului maestrueste secţiunea transversală cu lăţimea ma*imă acorpului navei obţinută prin intersecţia cu un plan perpendicular pe linia debază. +a navele av%nd la partea centrală aceeaşi lăţime ma*imă,secţiunea maestră se găseşte la umătatea lungimii între perpendiculare."artea din faţă se numeşte prova, cea din spate se numeşte pupa. Liniade bază &linia fundului$ este dreapta care tangentează chila la partea sasuperioară.

W L

PB LB

PT PD O

Planul cuplului maestru

Aceste trei plane constituie principalele plane de proiecţie cu a utorulcărora se poate prezenta forma geometrică a suprafeţei e*terioare a corpuluinavei. "rin intersecţia suprafeţei corpului navei cu planele paralele cu cele treiplane de proiecţie se obţin trei sisteme de secţiuni#

a$ Secţiuni longitudinalesunt curbele obţinute prin intersecţia corpuluinavei cu plane paralele cu planul diametral.

b$ Secţiuni transversalesau cuplurisunt curbele obţinute prin intersecţiacorpului navei cu plane paralele cu planul secţiunii maestre.

c$ Secţiuni orizontalesunt curbele obţinute prin intersecţia corpului naveicu plane paralele cu planul de plutire, acestea numindu-se şi linii deplutire.

2

8/16/2019 Marinarie (1)

3/124

8/16/2019 Marinarie (1)

4/124

W L

I

T

H

B

4

8/16/2019 Marinarie (1)

5/124

1.*. CARACTERISTICI DE +LUM ŞI,REUTATE/reutatea volumului de apă dezlocuit de navă se numeşte

deplasament. 'ot prin deplasament se mai înţelege şi greutatea navei,deoarece o nava pluteşte numai atunci c%nd greutatea ei este egală cugreutatea apei dezlocuite de carena ei. !n mod obişnuit greutatea navei sepoate obţine prin însumarea tuturor greutăţilor de la bord, care constă dingreutatea corpului, a instalaţiilor, a rezervelor de combustibil, apa, echipa şi încărcătura utilă.

eplasamentul navei se modifica în funcţie de situaţia de încărcare şiapar diferite moduri de e*primare a deplasamentului#a$ deplasamentul navei goale ( Do , care reprezintă greutatea navei goale fără

combustibil, apa, provizii, echipa şi marfa. Aceasta este o mărimeconstantă calculată de către şantierul constructor şi apare înscrisa îndocumentaţia naveib$ deplasamentul de plină #ncărcare ( D1 , reprezintă greutatea navei încărcate p%nă la linia de plutire de plină încărcare, conţin%nddeplasamentul navei goale, combustibili, apa, echipa , provizii şi marfa

c$ deplasamentul maxim ( Dmax este deplasamentul corespunzător încărcăriinavei p%nă la nivelul ultimei punţii continue &puntea principală$. !n cazulcontinuării încărcării după aceasta situaţie, nava va avea o flotabilitatenegativă şi se va scufunda.

"e l%ngă acest deplasament mai e*istă şi valoarea încărcăturii utilema*ime. Aceasta este egală cu capacitatea de încărcare şi cuprinde marfa,pasageri şi baga e.

5

8/16/2019 Marinarie (1)

6/124

1.-. CALITĂŢI NAUTICE ŞI E +LUTI E !nsuşirile navei, specifice plutirii pe apă, determinate de legătura

acesteia cu factorii din mediul încon urător se numesccalităţi nautice. Aceste calităţi cuprind flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea şi

soliditatea.

0. "roprietatea navei de a pluti la un anumit pesca , determinat de cantitateade marfă e*istentă la bord, esteflotabilitatea. "entru ca o nava săplutească în stare de echilibru este necesar ca greutatea apei dezlocuitede nava să fie egală cu greutatea navei. Această condiţie se e*prima prinecuaţia flotabilităţii#D ! P ! , unde avemD 1 greutatea apei dezlocuite,care este echivalentul deplasamentului, 1 volumul carenei şi 1

greutatea specifică a apei e*primată în tf2m3

.4iecare navă este construită în aşa fel înc%t greutatea navei încărcate săfie mai mică dec%t deplasamentul ei ma*im. Astfel, de la ultima linie deplutire şi p%nă la ultima punte etanşă, principală, mai răm%ne un volum dincorpul navei care se numeşterezerva de $lotabilitate. Aceasta este directproporţională cu bordul liber şi este destinată asigurării plutirii navei încazul inundării unor compartimente.

5. A doua calitate nautică a navei o constituiestabilitatea, capacitatea naveide a revenii la poziţia iniţială de echilibru.Nava se poate înclina intr-un bord sau altul sub influenta forţei valurilor,v%nturilor sau forţei centrifuge în timpul giraţiei. !nclinarea ei în urul a*ei

longitudinale se numeşte#nclinare transversală sau bandare, mişcareaoscilatorie care apare numindu-seruliu . Stabilitatea transversală esteproprietatea navei de a reveni din poziţia bandată la poziţia iniţială, iardacă nava răm%ne înclinată se foloseşte termenulcanarisită. acă amvăzut înclinarea în urul a*ei longitudinale, înclinarea în urul a*eitransversale se numeşte#nclinare longitudinală sau di$erenţă de asieta şimişcarea oscilatorie care apare se numeştetangaj . 6i în acest caz e*istăo proprietate a navei de a reveni la asieta dreaptă, numităstabilitatelongitudinală. !n cazul asietei drepte, pesca ele prova şi pupa sunt egale şiapar două situaţii# în care pesca ul prova este mai mare şi avem navaaprovată şi c%nd pesca ul pupa este mai mare şi avem nava apupată.

3. 7 altă calitate nautică a navei, legată de cea anterioară estenescufundabilitatea , care este capacitatea navei de a pluti şi de a-şimenţine stabilitatea c%nd unul sau mai multe din compartimentele ei aufost inundate ca urmare a unor avarii.Nescufundabilitatea poate fi privită din punctul de vedere al stabilităţii şi alflotabilităţii şi cel al găsirii posibilităţilor de menţinere şi refacere astabilităţii şi flotabilităţii navei avariate.

8. 'oate documentele navelor trebuie să aibă înscrise date referitoare lacalităţile nautice.Soliditatea ocupă şi ea un loc între acestea, fiindcapacitatea navei de a nu se deforma şi de a-şi păstra etanşeitatea atuncic%nd asupra ei acţionează forţe e*terioare.

6

8/16/2019 Marinarie (1)

7/124

%unoa&terea tuturor calităţilor nautice ale navelor de către navigatorieste de mare importanţă #n vederea asigurării siguranţei &i menţinerii #n starede plutire. %alităţile evolutive vin să completeze caracteristicile navei prinviteză, inerţie, giraţie &istabilitate de drum .

Aceste calităţi permit navei să se deplaseze pe mare în direcţia şi cuviteza dorită.

A$ upă cum se ştieviteza reprezintă distanţa parcursă în unitatea de timp.+a nave aceasta este e*primată în noduri &N/$, care arată milele parcursede nava intr-o oră. 9iteza poate fi de mai multe feluri în funcţie de rotaţiilemotorului şi a consumului de combustibil#a$ 'iteza economică este viteza care o atinge motorul cu un consum

minim de combustibil.b$ 'iteza maximă este viteza care poate fi dezvoltata folosindu-se

motoarele la capacitate ma*imă.c$ 'iteza minimă este viteza la care este posibilă guvernarea navei cu

toate că este cea mai mică.d$ Toată viteza, conform telegrafului, este viteza atinsă cu motoarele

funcţion%nd la parametrii normali.

9iteza aceasta mai poate fi adaptată în funcţie de acţiunea navei, adicăviteza de manevră cu numărul de rotaţii redus, sau viteza de croazieră cuturaţie normală. Această viteză de manevră, după cum arată şi numele ei,este folosită la manevre şi treceri pe canale, str%mtori.

($ 7 altă calitate a navei esteinerţia

care reprezintă capacitatea navei dea-şi continua deplasarea prin apă după schimbarea regimului de mers alnavei prin stopare sau mers înapoi. Caracteristicile inerţiei sunt distanţaparcursă şi timpul în care s-a parcurs această distantă.

Acestea se pot determina în situaţia în care ştim momentul stopăriimaşinilor şi momentul opririi definitive a navei şi dacă avem momentulschimbării direcţiei de mers, urm%nd să determinam distanta şi timpul necesaropririi din acel moment.

C$!iraţia navei este capacitatea acesteia de a-şi modifica direcţia dedeplasare sub acţiunea c%rmei, elicei sau sub acţiunea combinată a

acestora.:işcarea rezultată este o mişcare giratorie descrisă de centrul degreutate al navei care îşi schimbă direcţia de deplasare c%nd este acţionatăc%rma şi p%nă la încetarea acţionării c%rmei. Această mişcare se face pe ocurbă de giraţie, dar în condiţii de calm plat, fără valuri, v%nt sau curenţi, eatrebuie să arate ca şi în desen.

;lementele curbei de giraţie sunt#a$ diametrul giraţiei g care este distanţa măsurată între drumul iniţial şi

a*ul longitudinal al navei după întoarcerea cu 0

8/16/2019 Marinarie (1)

8/124

d$ durata giraţieieste timpul necesar navei pentru o întoarcere cu 0

8/16/2019 Marinarie (1)

9/124

1.0. CLASIFICAREA R.N.R. A NA EL+R*egistrul +aval *oman &R.N.R$ este un organ creat pentru

supravegherea tehnică şi clasificarea navelor civile. Aceasta stabileştecerinţele tehnice care asigură securitatea în navigaţie a navelor înconformitate cu destinaţia lor asigură prote area vieţii omeneşti pe mare,conservarea integrităţii încărcăturilor transportate, efectuează supraveghereatehnică asupra îndeplinirii acestor cerinţe şi clasifică navele.

Aplicarea şi respectarea regulilor şi condiţiilor suplimentare esteobligatorie pentru institutele de proiectare, armatori, şantiere navale şi oriceunitate care produce materiale destinate navelor supuse supravegherii .N. .

.N. acorda navelor clasa care indică faptul că nava, maşinile,instalaţiile şi echipamentele sale satisfac integral sau într-o măsură acceptatăde .N. prescripţiile regulilor aplicabile.!n general clasa este acordată sau

re#nnoită, navelor pe un anumit termen. >imbolul fundamental al claseiacordate de .N. constă în semnele care figurează în toate cazurile, însimbolul de clasă al fiecărei nave. Acest simbol se compune din două fracţiiseparate printr-o ancoră#

CMRNR

OM

!n prima fracţie numărătorul este întotdeauna .N. , iar numitorulindică modul de supraveghere a parţilor corp şi maşină prin simbolurile : şiC. !n a doua fracţie avem la numitor simbolul care indică dacă nava estemaritimă, :, sau de ape interioare, ). Numitorul este acela care indică zonade navigaţie pe care o poate acoperii nava, dacă este destinată navigaţieilimitată la o anumită zonă. acă avem la numitor cifra =, nava este destinatănavigaţiei maritime nelimitate cifra 0 indică o zonă de navigaţie de p%nă la5== :m cifra 5 arată zona de navigaţie limitată la ?= :m în larg cifra 3indică navele costiere sau cabotiere care nu trebuie să piardă din vedereuscatul pe parcursul navigaţiei.

"e l%ngă aceste simboluri mai pot e*ista şi semne care să indice întăriturile pentru gheaţă cu care sunt prevăzute navele#

/ 0= 1 nava poate naviga prin zone cu gheţuri sparte mărunt/ 5= 1 nava poate naviga în urma spărgătorului de gheaţă sau autonom

printre gheţuri sparte mărunt, in condiţii de îngheţ uşoare/ 3= 1 nava poate naviga în urma spărgătorului de gheata sau autonom

printre gheţuri sparte mărunt desprinse, în :area (altica/ 8= - nava poate naviga în urma spărgătorului de gheaţă sau autonom

printre gheţuri sparte, desprinse, în mările subpolare/ ?= - nava poate naviga în urma spărgătorului de gheaţă sau autonom

printre gheţuri sparte, in mările polare în perioada favorabilă navigaţiei/ @= - nava poate naviga în urma spărgătorului de gheaţă sau autonom

printre gheţuri sparte masiv, în mările polare nava poate naviga prin c%mpuride gheaţă compacte cu grosimi p%nă la =,? m.

Clasa .N. poate fi acordată şi menţinută cu condiţia prezentării navei

la inspecţiile de clasificare, la care să obţină rezultate satisfăcătoare în raportcu regulile .N. .

9

8/16/2019 Marinarie (1)

10/124

2. E e%ente /e on3tru 4ie2.1. ELEMENTE DE C+NSTRUCŢIE.

C+MPARTIMENTE DESC"IDERI 5N PUNTE ŞI6+RDA7Corpul navei numit şicoca navei , este construit în aşa fel înc%t să

asigure etanşeitatea navei, rezistenţă la acţiunea forţelor naturii şi să asigurespaţiile necesare mărfii, instalaţiilor, combustibililor, personalului de deservire.

Corpul se împarte în două părţi mari,osatura şi #nveli&ul exterior .7satura cuprinde totalitatea elementelor longitudinale şi transversale

care alcătuiesc structura de rezistentă a navei. upă dispunerea şi felul încare sunt alcătuite, faţă de principalele plane de referinţă, osatura se împarte în osatura longitudinală şi osatura transversală. Aceasta poate fi

confecţionată din lemn sau metal în funcţie de felul şi destinaţia navei.7satura longitudinala este compusă din piese de rezistenţă care suntdispuse longitudinal pe navă. "rincipalele piese care compun osaturalongitudinală sunt#c)ila, etrava, etamboul , contrac)ila, carlingile laterale,curenţii de punte &i de borda" .

"#ila este piesa de rezistenţă principală a oricărei nave şi este situată în plan diametral, pe fundul ei, întinz%ndu-se pe toată lungimea ei.

Chilele, în funcţie de forma şi construcţie, pot fi de mai multe tipuri#a$ c)ila tunel , confecţionată din oţel laminat de profil dreptunghiular sau

pătrat, fiind gol în interiorb$ c)ila plată, confecţionată dintr-o filă de tablă groasă, cu lăţimea între @= şi

= cm, fiind unul din tipurile cele mai folosite la navec$ c)ila masivă, confecţionată din oţel masiv, laminat, av%nd profildreptunghiular

$trava este piesa de rezistenţă a e*tremităţii prova, fiind de faptprelungirea chilei p%nă la îmbinarea cu puntea principală de la teugă.

$tamboul este piesa de rezistenţă de la e*tremitatea pupa, constituindprelungirea chilei p%nă la îmbinarea cu puntea principală pe dunetă.

"ontrac#ila , numită şi carlinga centrală este dublura chilei pe toatălungimea ei, în scopul întăririi rezistenţei fundului navei.

"arlingele laterale sunt elemente de rezistenţă paralele cu carlingacentrală şi sunt dispuse pe fundul navei simetric faţă de a*ul ei. Carlingeleformează o reţea de rezistenţă a fundului navei împreună cu varangele pecare le leagă între ele.

"urenţii de bordaj numiţi şistring#eri , sunt elemente de întărirelongitudinale, dispuse de-a lungul bordurilor. Aceştia au acelaşi rol ca şicarlingele laterale, leg%nd coastele între ele. >tringherul care leagă capetelesuperioare ale coastelor şi se afla la o cotă mai înaltă dec%t puntea senumeştemuradă.

"urenţii de punte , ca elemente de rezistenţă longitudinală susţin şi întăresc punţile, leagă traversele între ele form%nd o reţea de rezistenţă apunţii.

>tructura de rezistenţă a navei este completată de osatura transversalăcare este compusă din elemente de rezistenţă dispuse paralel cu planul

10

8/16/2019 Marinarie (1)

11/124

cuplului maestru. Cele mai importante piese componente ale osaturiitransversale suntcoastele, varangele si traversele.

"oastele , numite şicrevace , sunt elemente de rezistenţă transversalefi*ate la intervale egale numitedistanţe intercostale. ouă coaste conţinutede acela&i plan transversal, #ntr un bord &i altul, $ormează un cuplu. Coasteleaceluiaşi cuplu sunt identice ca formă, simetrice ca aşezare faţă de planuldiametral al navei, ele determin%nd prin forma lor curbată, forma finală anavei &a corpului navei$. Brmărind aşezarea lor de la prova la pupa, vom aveacupluri de forme ascuţite, numitecoaste stelate &forma de 9$, la prova.Coastele care formează partea mediană a navei au forma de B, iar spre pupaformele devin mai rotun ite şi se numesccoaste deviate.

Coastele se compun din trei părţi principale în funcţie de îmbinarea cualte elemente#a$ capătul in$erior , care este e*tremitatea de îmbinare cu chilab$ genunc)iul coastei , fiind porţiunea curbata în zona care delimitează fundul

navei de bordac$ capătul superior , este e*tremitatea care se află la îmbinarea borda ului cu

puntea.Coastele la navă sunt numerotate de la prova spre pupa, fiecare av%nd

marcat numărul pe puntea principală sau pe prelungirea coastei deasuprapunţii principale.

9arangele sunt elemente de rezistenţă transversale care îmbinăcapetele inferioare ale coastelor, av%nd rolul de întărire a legăturii chilă-coastă 1 carlingă şi de a da rezistenţă mai mare fundului navei.

'raversele ca elemente de rezistenţă unesc capetele superioare alecoastelor ce formează un cuplu şi care împreuna cu curenţii de punte,

formează reţeaua de rezistenţă pe care se spri ină puntea. %nduriletraverselor e*istente la o navă sunt dictate de numărul de punţii.

11

8/16/2019 Marinarie (1)

12/124

2.2. 5N ELIŞUL E8TERI+R AL NA EI eţeaua de rezistenţă longitudinală şi transversală care alcătuieşteosatura navei este acoperită cu un#nveli& exterior , form%nd astfel corpul

etanş al navei. !n funcţie de destinaţia şi felul navei, acest înveliş poate fi delemn sau metalic. +a navele de lemn se foloseşte lemnul de esenţă tare&ste ar, te , cedru, mahon$, iar la navele metalice se foloseşte tablă groasă deotel, care se asamblează cu a utorul niturilor &metoda învechită$ sau prinsudare.

4iecare r%nd de lemn sau tablă care formează învelişul e*terior senumeşte$ilă. +ocul de îmbinare a tablelor se numeştecusătură.

!nvelişul e*terior al navei se compune dinborda" şi punte, acesteaconcur%nd la etanşeitatea navei.

(orda ul navei este construit din#nveli&ul părţilor in$erioare şi lateraleale corpului, care începe de la chilă spre tribord şi babord, continu%ndu-se

p%nă la e*tremitatea superioară a coastelor, la îmbinarea cu puntea. "arteadin borda care este cuprinsă între chilă şi genunchiul coastei, în ambeleborduri, se numeşteborda"ul $undului sau $undul navei . 4oile de tablă care învelesc borda ul fundului se numesc$ile de $und , iar cele de l%ngă chila senumesc$ilele c)ilei sau $ilele galbordului . 4ila care înveleşte zona de curburăa coastelor, la nivelul genunchiului coastelor, se numeştegurnă, iar foile detablă dispuse la partea superioară poartă denumirea de$ile de borda" .

Dona aflată în vecinătatea liniei de plutire, se numeşteborda"ul br-ului ,iar partea care înveleşte zona unde coastele sunt verticale se numeşteborda"lateral . Bltima filă de borda aflată la locul de îmbinare a borda ului cu punteasuperioară poartă denumirea decentură.

(orda ul prelungit deasupra punţii principale poartă denumirea de parapet , acesta la unele nave fiind înlocuit cu o balustrada de protecţie."arapetul are montată la partea superioară o piesă numităcopastie, carepoate fi confecţionată din lemn sau metal.

"e partea e*terioară a borda ului se montează c%te o f%şie de oţel culăţimea de 5=-5? cm, care au rolul de a reduce amplitudinea ruliului şi de a-imări perioada. Aceste f%şii de tablă de oţel se numescc)ile de ruliu, fiinddispuse în planul longitudinal al navei pe apro*imativ o treime din lungimea ei.

acă am văzut ca borda ul navei este construit din învelişul părţilorinferioare, învelişul e*terior al părţii superioare este numit puntea navei . Aceasta acoperă în întregime corpul navei de la prova la pupa şi asigurăetanşeitatea navei. "untea este compusă de regulă din file de tablă de oţeldenumite $ile de punte. 4ila care face legătura între puntea principală şiborda , imediat în apropierea borda ului se numeşte$ila lăcrimară şi este maigroasă dec%t celelalte file de punte.

!n general, navele, în funcţie de destinaţia şi mărimea lor, pot avea maimulte punţi sau numai una. +a navele mari înt%lnim mai multe punţi care potapare sub puntea care închide corpul navei. Aceste punţi pot fi continue sau întrerupte, împărţind în plan orizontal spaţiul din interiorul navei şi mărindrezistenţa corpului.

"untea superioară care închide corpul navei se numeştecovertă, iarcea mai rezistentă punte se numeşte punte principală. !n ma oritatea cazurilorpuntea principală se confundă cu coverta. +a navele care au mai mult de treipunţi continue, ele se împart în covertă &puntea superioară$, puntea principală

12

8/16/2019 Marinarie (1)

13/124

&puntea continuă de sub covertă$, puntea mi locie şi puntea inferioară &subpuntea principală$ şi paiolul &puntea inferioară care închide sub ea spaţiuldenumit dublu fund$.

!n afară de punţile continue la bordul navelor se mai găsesc şi punţidiscontinue, dispuse deasupra punţii superioare, acestea acoperindsuprastructurile navei. "untea discontinuă dispusă la prova se numeşteteugăşi pe ea sunt amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şi manevră."untea dispusă la pupa se numeştedunetă, iar puntea destinată plutelor desalvare şi bărcilor se numeşte puntea bărcilor . "e l%ngă aceste punţi maiavem puntea de comandă, destinată comenzii de navigaţie şi puntea etalonsituată deasupra comenzii de navigaţie, pe ea instal%ndu-se compasulmagnetic precum şi alte antene corespunzătoare aparatelor de navigaţiee*istente în comanda de navigaţie.

+a navă pot e*ista şi alte punţi în funcţie de mărimea şi destinaţianavei.

13

8/16/2019 Marinarie (1)

14/124

2.*. C+MPARTIMENTAREA NA EIupă cum am văzut, spaţiul închis de borda şi puntea principală este

străbătut de punţi intermediare care compartimentează nava. Acest spaţiu

este de asemenea împărţit în compartimente de către nişte pereţi transversali,ele fiind etanşe. Astfel se asigură nescufundabilitatea navei prin împărţireacorpului navei în c%t mai multe compartimente etanşe, care pot fi inundateseparat fără să afecteze capacitatea navei de a pluti.

!n concluzie, compartimentarea navei are rolul de a realizanescufundabilitatea navei, împarte nava în încăperi cu destinaţii diferite şi unlucru foarte important, limitează e*tinderea incendiilor.

Cu a utorul pereţilor transversali etanşi s-au obţinut mai multecompartimente etanşe, care la navă au denumiri specifice #

a$ compartimentul dispus la prova, între etrava şi primul pereteetanş transversal se numeşte pic prova sau $orepea , fiind

folosit ca magazie şi este practic un compartiment decoliziune b$ corespondentul de la pupa este picul pupa sau a$terpea şi

este folosit ca tanc de apă &la prova, la unele nave, picul estefolosit la partea inferioară ca tanc de apă iar parteasuperioară, delimitată de puntea principală, ca magazie$

c$ compartimentele etanşe destinate magaziilor de marfă pot fidiferite ca număr şi dimensiune, în funcţie de capacitateanavei

d$ compartimentul ma&ini , unde sunt dispuse motoareleau*iliare, motorul principal şi celelalte instalaţii aferente,poate fi împărţit în mai multe compartimente în funcţie deaceste instalaţii

e$ compartimentele etanşe realizate între pereţii transversalidubli, care despart magaziile de marfa şi compartimentulmaşini de tancurile de combustibil, se numescco$erdamuri . Acestea sunt de regulă fără instalaţii între ele, sunt înguste şiau doar rolul de izolare.

Am amintit de tancurile de combustibil , care sunt de faptcompartimente etanşe delimitate de borda e, pereţi transversali, punţi, sausunt obţinute prin separarea cu pereţi etanşi longitudinali a spaţiilor dintrepereţii transversali. "e l%ngă tancurile de combustibil mai e*istă la bordtancuri de ulei, lubre$ianţi şi tancuri de apă, toate aşezate de regulă la fundulnavei şi în borduri în mod simetric fiind folosite pentru corectarea asieteinavei.

Asigurarea încăperilor de locuit, spaţiilor necesare instalaţiilor deconducere a navei şi a altor spaţii suplimentare cerute de tipul navei, s-arealizat prin construcţii situate deasupra punţii principale. Acestea suntdelimitate de pereţi longitudinali şi transversali, de punţi discontinue dispusesimetric fata de planul diametral al navei. enumirea lor estesuprastructură şiforma, dimensiunea acesteia este diferită de la navă la navă, put%nd ficontinuă sau discontinuă.Suprastructura continuă se înt%lneşte la pasagere,la acestea punţile intermediare fiind continue şi suprapuse pe 5-3 nivele.

+a navele de transport marfa, suprastructurile sunt de trei tipuri #

14

8/16/2019 Marinarie (1)

15/124

a$ teuga este dispusă la prova navei, are un singur nivel şi estefolosită pentru magazii de materiale

b$ duneta este dispusă la pupa navei, sub ea fiind amplasateuneori cabine pentru marinari, bucătarii, cambuze şi altemagazii

c$ castelulpoate fi la r%ndul lui amplasat în trei poziţii diferite #/ castelul central,la centrul navei, poate avea mai multe punţi,aici sunt amplasate ma oritatea cabinelor de locuit,saloanele, staţia radio, instalaţia bărcilor de salvare, iar lanivelul cel mai înalt se găseşte comanda de navigaţie

0 castelul pupa,cuprinde toate încăperile de locuit, sub el fiinddispus compartimentul maşini. +a acest tip de nave restulcorpului este folosit pentru magazii de marfă sau tancuri.Navele moderne tind către o singură suprastructură dispusăla pupa sau la prova

1 castelul prova,fiind cea de-a treia forma de castel e*istent lanoile tipuri de nave.

Bn alt tip de suprastructuri suntru$urile, care spre deosebire de castel nuocupă toata lăţimea navei ci o anumită porţiune centrală, fiind destinateadăpostirii diferitelor instalaţii de pe covertă.

15

8/16/2019 Marinarie (1)

16/124

2.-. DESC"IDERI 5N PUNTE ŞI 6+RDA7

>e observă că însuşirea principală a corpului navei este transportul

mărfurilor, care trebuiesc introduse şi scoasa din spatiile destinate lor. "entruaceastă operaţiune sunt necesare anumite deschideri în punte sau în borda , în funcţie de tipul de navă. Aceste deschideri poartă denumiri aparte şi auforme specifice în funcţie de scopul în care au fost create.

2urile de magazie, deschideri în punte de formă dreptunghiulară şidimensiuni mari, permit încărcarea mărfurilor şi se mai denumescguri de)ambar . ;le sunt prevăzute cu capace amplasate pe o ramă înaltă care nupermite intrarea apei in magazii.

Capacele, la navele mai vechi, sunt formate din panouri de lemnnumite bocaporţi , aşezaţi la r%ndul lor pe grinzi metalice mobile numiteminginii , acestea fiind amplasate transversal pe gura de magazie. Navelemoderne sunt prevăzute cu capace metalice acţionate mecanic sau hidraulic. Acest sistem de capace se poate împărţi după poziţia de deschidere în treitipuri #

0$ capace cu desc)idere pe orizontală 3 deschiderea se face prinridicarea feliilor de capac şi aşezarea lor unul peste altul lateral, înpoziţie orizontală. !n ultima vreme au apărut capacele telescopice, carepermit mişcarea pe orizontală a capacelor glisante care se deplaseazăpe căi de rulare suprapuse.

5$ capace cu desc)idere pe verticală 3 deschiderea capacelor se faceprin trecerea capacelor din poziţia orizontală în poziţia verticală,acţionarea lor făc%ndu-se mecanic sau hidraulic.

3$ sistemul rotativ de desc)idere 3 deschiderea capacelor se face prin înfăşurarea lor pe un tambur, capacele fiind glisante şi fle*ibile.4eliile de capac sunt înlocuite de mai multe file metalice înguste legate

între ele printr-un sistem elastic./urile de magazie au adiacent lor alte deschideri numitetambuc)i , menite

să permită accesul în magaziile de marfă. ;le au aspectul unui puţ cu o scară în interior, confecţionate din scoabe metalice sudate de peretele magaziei.

'ambuchiurile trebuie să permită accesul unei singure persoane şi trebuiesă se închidă etanş cu un capac metalic, aplicat pe o rama înaltă decirca 3= cm deasupra punţii.

Alte deschideri în punte le constituiespiraiurile, destinate iluminatului şiaerisitului compartimentului maşini. ;le se află amplasate pe o puntesuperioară av%nd o ramă de circa ?= cm şi sunt prevăzute cu capace etanşecu sticlă. 'ot deschideri în punte sunt şigurile de ventilaţie cu aspect deciupercă sau trombă care să nu permită intrarea apei. Acestea sunt folosite,după cum arată şi numele, la ventilarea magaziilor de marfă sau a diferitelorcompartimente aflate sub diferite punţi.

"e l%ngă deschiderile în punte trebuiesc amintite şi deschiderile în bordacare se împart în două categorii,desc)ideri #n opera moartă şi desc)ideri #nopera vie.

în prima categorie intrăsabordurile care sunt deschideri de formă

dreptunghiulară de diferite dimensiuni. "e vremea corăbiilor, acestea serveauca deschideri pentru gurile de tun în borda . +a ora actuală, la nave e*istă

16

8/16/2019 Marinarie (1)

17/124

saborduri de #ncărcare măr$uri, saborduri de acces pentru persoane &isaborduri pentru $urtună, prevăzute cu o uşă etanşă, suspendată în balamalela partea superioara, care se deschide numai la e*terior permiţ%nd evacuareaapei în caz de inundaţie pe timp de furtună.

4ublourile, sunt prevăzute cu două sisteme de închidere etanşe şi suntfolosite pentru iluminarea naturală şi aerisirea compartimentelor interioare.;le sunt construite dintr-o ramă metalică care încadrează un geam gros,rezistent la presiunea apei care poate fi acoperit cu al doilea capac deobturare care are şi rol de camufla .5ri$iciile de scurgere sunt deschideri înborda destinate evacuării apelor sanitare şi a apelor de răcire de la motoare,iarurec)ile sunt deschideri în parapet pentru diri area par%melor. Acestea dinurma pot fi prevăzute cu&omare sau turnic)eti , care a ută la diri areapar%melor şi le prote ează împotriva frecărilor.

'urnicheţii şi şomarele sunt cilindrii verticali şi orizontali în interiorulurechilor, ei rotindu-se în urul a*ului pentru a uşura trecerea par%mei.

eschiderile în opera vie le constituiesorburile, prizele de apă, etambreulc-rmei şi deschiderile practicate pentru instalarea aparatelor de navigaţie.

Sorburile sunt deschideri destinate apei de mare necesare răciriimotoarelor, instalaţiei de stins incendiul, instalaţiei sanitare şi balastării.Prizele de apa sunt folosite la inundarea anumitor compartimente sau ladebalastarea tancurilor.

6tambreul c-rmei este o deschidere circulara prin care trece a*ul c%rmeişi este prevăzut cu un dispozitiv de etanşare numit presotupă.

17

8/16/2019 Marinarie (1)

18/124

2.0. AR6+RADA ŞI ,REEMENTUL NA EL+RCU PR+PULSIE MECANICĂ

5.?.0. Arborada

'otalitatea construcţiilor amplasate deasupra punţii principale sisuprastructurilor, care servesc pentru instalarea diferitelor posturi deobservare, montarea luminilor de semnalizare, fi*area antenelor de radio şiradiolocaţie, ridicarea pavilioanelor şi luminilor de semnalizare vizuală,precum şi pentru manevrarea greutăţilor se numeşte arborada şi greement.

Ar9ora/a unei nave este alcătuită din totalitatea pieselor

confecţionate din lemn sau din metal şi care la bordul navei poartăuna din denumirile# catarge sau arbori, vergi, pic, ghiu, bompres.

%atarguleste un st%lp vertical aşezat în planul diametral al navei şifi*at în osatura de rezistenţă a navei.

Numărul de catarge diferă de la o navă la alta în funcţie de mărimea şidestinaţia acesteia. 'oate petrolierele, mineralierele şi cargourile au în modobligatoriu două catarge pentru montarea luminilor de semnalizare pe timp denoapte. Acestea poartă următoarele denumiri# catarg prova, care prin tradiţiemai este numit şi trinchet şi catarg pupa, care poate fi denumit şi arborelemare.

'erga este o traversă orizontală, încrucişată pe catarg. ;a serveştepentru susţinerea saulelor pe care se ridică pavilioanele sau felinarele desemnalizare optică, sau pentru montarea antenelor radio.

2)iul este o grindă orizontală, fi*ată cu un capăt de partea de os acatargului, iar la celălalt capăt susţinută de o balansină &este un element dearboradă specific navelor cu vele$.

Piculeste un baston &asemănător cu o umătate de vergă$ aşezat oblicspre pupa în partea superioară a catargului pupa. "icul este prins cu un capăt într-o articulaţie la catarg şi este susţinut la celălalt capăt cu o balansină. ;leste un element de arboradă prezent la toate navele care au cel puţin uncatarg pentru că la pic se ridică pavilionul naţional al navei pe timpulnavigaţiei.

Bompresul este un arbore înclinat, fi*at la prova navei &se înt%lneşte lanavele cu vele$. >ub bompres, la ieşirea acestuia din navă, e*istă de obicei ofigură care se numeşte galion.

18

8/16/2019 Marinarie (1)

19/124

5.?.5. /reementul

,ree%entu este reprezentat de ansamblul manevrelor fi*e şi curentede la bord.

Manevre :i;e sunt denumite toate par%mele metalice sau vegetalefi*ate permanent cu un capăt de arboradă şi cu celălalt capăt de corpul navei.

"rincipalele manevre fi*e sunt#

- sarturile# susţin arborii &catargele$ în plan transversal, în ambeleborduri

- straiurile# susţin arborii în planul longitudinal al navei spre prova- pataraţinele# susţin vergile în borduri- balansinele# susţin vergile în borduri

"rin e*presia%anevre urente sunt denumite toate par%mele mobile,cu a utorul cărora se manevrează vergile, velele, bărcile şi diferite greutăţi labord.

Cele mai importante manevre curente sunt#

- fungile# folosite pentru ridicarea2cobor%rea vergilor sau velelor- braţele# fi*ate la capetele vergilor, folosesc la orientarea vergilor- şcotele# sunt par%me care întind colţurile de velă spre pupa- murele# întind colţurile de velă spre prova- curenţii# denumirea generală a oricărei par%me care trece printr-un

rai &o macara, un palanc$

19

8/16/2019 Marinarie (1)

20/124

Greement

1 # ver9ur?toru ui %i =@ # ontra3 ota >9ur?toru ui %i = # $atara4ine e ar9oretu ui= B # ar9oretu %i = # ver

8/16/2019 Marinarie (1)

21/124

Velatura

1 # :aru $rova= 2 # rGn/uni a %i a &trin et(= * # >9ur?toru %i &trin et(= - # ari$a>9ur?toru ui= 0 # ari$a 9ur?toru arti%on= 2* # ve a3traiu >9ur?toru uiarti%on= 2- #

8/16/2019 Marinarie (1)

22/124

*. CLASIFICAREA NA EL+R

*.1. C a3i:i area nave or $e 9a>a riteriu ui>onei /e navi

8/16/2019 Marinarie (1)

23/124

- $eriboturile# nave speciale destinate transportului de garnituride trenuri şi pasageri sau automobile şi pasageri.

C. /rupa navelor de pescuit , care în funcţie de modul în care îşidesfăşoară activitatea pot fi#- supertraulere# nave care pescuiesc şi prelucrează peştele cu omare capacitate- traulere# nave care pescuiesc cu traul remorcat şi prelucrează

peştele la bord- sainere# nave mici care pescuiesc cu traul lateral sau cu plase

în derivă- toniere# nave mici şi cu viteză mare, dotate cu scule speciale

de pescuit ton- baleniere# nave dotate cu scule pentru v%nat balene- colectoare $rigori$ice# nave speciale care colectează peştele

congelat de la traulere şi îl transportă la bazele de la uscat

. /rupa navelor cu destinaţie specială , în care pot fi cuprinse#- nave &coală;- nave )idrogra$ice &i de cercetare;- nave cablier;- nave spărgător de g)eaţă;- nave $ar;

;. /rupa navelor tehnice şi a mi loacelor plutitoare , destinate efectuăriidiferitelor lucrări de construcţii hidrotehnice în porturi şi pe căile

navigabile#- drăgile# nave de construcţie specială dotate cu instalaţii desăpat sub apă şi de scoatere a materialului dragat

- &alandele# nave destinate depozitării materialului dragat şitransportului acestuia în locuri speciale

- docurile plutitoare# instalaţii plutitoare cu a utorul cărora se potridica navele în vederea efectuării operaţiunilor de întreţinere şireparaţii la opera vie

- macarale plutitoare# sunt platforme ce susţin o macara de mareputere. >unt destinate manevrării greutăţilor în bazineleportuare sau pe ape interioare

- sonete plutitoare# platforme plutitoare utilate cu o sonetă careridică o greutate cu care se aplică lovituri în capătul unui pilon- deroseze # platforme plutitoare dotate cu o sonetă care ridică 0-

5 piloni metalici care prin cădere sparg fundurile st%ncoase dinlocurile ce trebuie amena ate pentru navigaţie

- plat$orme de $ora" marin# platforme plutitoare dotate cu instalaţiispeciale pentru forarea la mare ad%ncime

23

8/16/2019 Marinarie (1)

24/124

4. /rupa navelor de serviciu #- remorc)ere;- pilotine;- tancuri de bun era";- nave de stins incendiu;- nave de salubritate;- &alupe pentru diverse servicii portuare

*.*. C a3i:i area nave or : uvia e /u$?/e3tina4ie

Navele fluviale se clasifică în două categorii principale# propulsate şinepropulsate, care la r%ndul lor se împart după destinaţie în grupe de nave.

Nave $ro$u 3ate

- /rupa navelor propulsate destinate efectuării transportuluifluvial# remorcherele de linie, împingătoarele de linie, bar ele şişlepurile autopropulsate, tancuri autopropulsate.

- /rupa navelor pasagere fluviale# pasagere clasice, pasagererapide, hidrobuzele, bacurile de traversare autopropulsate,feriboturile.

- /rupa navelor fluviale propulsate cu destinaţie specială carecuprinde# nave şcoală, nave de salvare, nave hidrografice,nave de semnalizare, nave spărgătoare de gheaţă.

- /rupa navelor fluviale tehnice# drăgi, şalande, macaraleplutitoare, etc

- /rupa navelor fluviale de serviciu# remorchere de manevră,pilotine, nave de stins incendiul, nave de bun era , şalupepentru diverse servicii.

Nave ne$ro$u 3ate

- /rupa navelor nepropulsate de transport# şlepurile, bar ele,ceamurile, tancurile, pletinele.

- /rupa navelor nepropulsate destinate pasagerilor şipersonalului# pontoane de acostare, pontoane dormitor, bacurimici de trecere pasageri şi mi loace auto.

- /rupa navelor nepropulsate tehnice# drăgi, şalande, deroseze,macarale plutitoare, tancuri de bun era , pontoane atelier.

24

8/16/2019 Marinarie (1)

25/124

*.0. C a3i:i area nave or /u$? a te riterii)ndiferent că sunt comerciale sau militare, maritime sau fluviale, navele

se mai pot clasifica şi după alte criterii#

A. upă natura materialelor din care sunt construite #- nave de lemn- nave de metal- nave din material plastic- nave din fibră de sticlă

(. upă aparatul propulsor#- nave cu zbaturi- nave cu elice- nave cu elice cu pas reglabil- nave cu sistem de propulsie 9oith->chneider- nave cu elice aeriană &cele cu pernă de aer$- nave cu et de apă.

C. upă sistemul de construcţie #- nave clasice- nave cu aripi portante- nave cu pernă de aer- nave hidroglisoare.

. upă natura propulsiei navele se pot clasifica în#- nave cu vele- nave cu maşini alternative- nave cu turbine- nave cu motoare cu ardere internă- nave cu motoare electrice- nave cu propulsie nucleară.

25

8/16/2019 Marinarie (1)

26/124

-. Intretinerea navei

-.1. C+R+HIUNI PE CARENE. PR+TECŢIA 5MP+TRI A C+R+HIUNII

8.0.0. /eneralităţi

%oroziunea este un proces de degradare lentă &i progresivă aobiectelor metalice, de la supra$aţă spre interior, sub acţiunea mediilorc)imice active.

Coroziunea se poate produce sub acţiunea#

0. :ediului ambiant#- aer - umiditate- gaze industriale- apă dulce- apă de mare

5. Agenţilor chimici cu care materialele metalice vin în contact în

timpul funcţionării sau al folosirii lor#- soluţii acide sau alcaline- săruri- alimente- conserve- hidrocarburi lichide sau gazoase- produse de ardere

!n natură metalele se găsesc mai ales sub formă de combinaţii cudiferite elemente. ;*emple# 4e57 3 sau 4e37 8 1 o*izi de fier Al57 3 1 o*id dealuminiu.

:etalele pure obţinute în urma proceselor metalurgice, lăsate libere înnatură, prin coroziune &o*idare$ se întorc la forma de combinaţii iniţiale.

26

8/16/2019 Marinarie (1)

27/124

8.0.5. 'ipuri de coroziuni

upă modul în care se produce atacarea materialelor metalicecoroziunea poate fi#

- oro>iune 3u$er:i ia ?, care constă în degradarea întregiisuprafeţe a produsului metalic

hh1 h2

h0 E h5a F coroziune uniforma b F coroziune

neuniforma

- oro>iunea o a ?, care constă în degradarea suprafeţeimetalice în anumite zone &focare$ form%nd puncte, pete,ad%ncituri sau umflături

- oro>iunea inter ri3ta in?, care constă în degradareasuprafeţei metalice la periferia graniţelor cristalini

27

8/16/2019 Marinarie (1)

28/124

%oroziunea super$icială şi cea intercristalină au ca efect micşorareagrosimii pieselor, iar cealocală duce la micşorarea capacităţii de deformareplastică a materialului metalic.

!n funcţie de mecanismul prin care se produce, coroziunea este de

două feluri#0. Coroziune chimică5. Coroziune electrochimică

1. Coro>iunea i%i ?

- coroziunea gazoasă# este produsă sub acţiunea gazeloruscate prin reacţia dintre metale şi o*igen &sau combinaţiio*igenale# C75, >75$ în absenţa totală a umidităţii.)ntensitatea de corodare este proporţională cu temperatura&=

C$. in această cauză coroziunea chimică produce pagubemari în industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini.- coroziunea produsă de agenţi lic)izi # se datorează reacţiilor

directe dintre metal şi agentul corosiv. eacţia dizolvăsuprafaţa metalului fără să se formeze o peliculă protectoare.Coroziunea de acest fel are loc in hidrocarburi lichide &ulei,benzină, motorină$. 6i acest tip de coroziune este acceleratăde creşterea temperaturii.

2. Coro>iunea e e tro i%i ?

Are loc c%nd metalele vin în contact cu anumite substanţelichide, capabile să conducă curentul electric, numite electroliţi.Coroziunea electrochimică se bazează pe fenomene asemănătoare cucele care au loc în pile galvanice.

acă două metale se află în contact între ele şi în acelaşi timpsunt în contact şi cu un electrolit, între cele două metale apare uncurent electric deoarece metalul care are mai mulţi electroni cedează oparte celuilalt.

:etalul care pierde electroni se încarcă pozitiv şi constituie AN7 B+ unei micropile electrice, iar celălalt metal care primeşteelectroni se numeşte CA'7 . !n timp anodul se dizolvă.

28

8/16/2019 Marinarie (1)

29/124

CUPRUFIER

ELECTROLIT

C R! NT D!!L!CTRONI

Schema coro iunii electrochimice a !ierului "n contact cu cuprul• 'rebuie remarcat că fenomenul de coroziune electrochimică se

produce şi între doua bucăţi din acelaşi metal.• ;ste suficient ca acelaşi material metalic să prezinte anumite

neuniformităţi sau neomogenităţi pentru ca în prezenţa unui electrolit,acesta să formeze micropile electrice.

- astfel, îmbinările prin sudare şi nituire, asperităţile dinprelucrarea prin aşchiere, zonele o*idate altern%nd cu celeneo*idate, constituie neuniformităţi care pot da naştere unorpile electrice

#n

Fe

Ca"#$ %#&a% '(#$ %#&a%

#n

Fe

'(#$ %#&a% Ca"#$ %#&a%

$i

Fe

$i

Fe

Procesul de coro iune a !ierului su% stratul de protec&ie de inc' respectiv nichel

Bneori coroziunea se produce chiar sub stratul protector care prezintădefecţiuni &pori$. "rin porii respectivi agentul e*tern poate a unge p%nă lametalul de bază şi astfel se produce coroziunea.

Coro>iunea at%o3:eri ?

>e produce în special pe cale electrochimică, deoarece în atmosferăe*istă întotdeauna o anumită umiditate &apă într-o anumită proporţie$. Apaatmosferică este de fapt un electrolit, ea conţine o*izi, cloruri, cantităţi mici degaze.

Coroziunea atmosferică este cea mai accentuată iarna dec%t vara înzonele industriale şi în oraşe dec%t la sate, pe litoralul mării sau oceanuluidec%t în zonele montane.

29

8/16/2019 Marinarie (1)

30/124

Coro>iunea or$u ui navei 3e $ro/u e n a$a /e %are :iin/ ooro>iune e e tro i%i ?.

8.0.3. 9iteza de coroziune şi factorii care o influenţează

9iteza de coroziune se e*primă în două moduri#- prin ad%ncimea de coroziune &în mm2an$- prin pierderea în masă &în g2m5h$

upă viteza de coroziune, metalele se clasifică în#- incorodabile 1 sub =,=0 mm2an- stabile 1 sub =,==? mm2an- cu rezistenţă slabă la coroziune 1 peste 0 mm2an

ezistenţa la coroziune a materialelor metalice depinde de#

a$ %ompoziţia c)imică 3alierea înaltă cu Cr, Ni,:olibden, >i, face ca alia ele feroase sădevinăino;i/a9i e şi anti oro>ive

b$ Structura 1 materialele metalice cu structurisimple, omogene, sunt mai rezistente lacoroziune

c$ 9ărimea grăuntelui cristalin 1 cu c%t acestaeste mai mare cu at%t viteza de coroziuneeste mai mare

d$ Starea supra$eţei 1 o suprafaţă cu rugozităţi,rizuri, fisuri, se corodează mai repede dec%tuna netedă sau lucioasăe$ Tensiunile mecanice 1 un material metalic încare e*istă tensiuni mecanice remanente secorodează mai repede dec%t unul detensionat

-.2. Prote 4ia %$otriva oro>iunii:ărirea rezistenţei materialelor metalice poate fi realizată prin mai

multe procedee, după cum urmează#

8.5.0. Alierea cu elemente rezistente la coroziune Alierea oţelului cu crom asigură o rezistenţă mare la coroziune in toate

tipurile de medii corozive &vezi figura$. 7ţelurile ino*idabile şi anticorozive suntfoarte scumpe, deci vor fi utilizate numai atunci c%nd acţiunea agentuluicorosiv este deosebit de puternică.

30

8/16/2019 Marinarie (1)

31/124

0 4 8 12 16 20 24

2

4

8

10

6

)*"+,a $+-#,*.(+ / mph

3 C-

Ox*$a-+ %a950 C

C#-#,*.(+a"m# +-*&a

'"a& *( a&*$ a,#"*&%a *+- +-+

In!luen&a con&inutului de crom asupra re isten&ei la coro iune a o&elului "ndi!erite medii

8.5.0. Acoperiri anticorozive nemetalice sau metalice

"entru acoperiri nemetalice se folosesc următoarele materiale#

- BN>7 )# pentru conservarea temporară în vedereadepozitării sau transportului. >e folosesc# vaselina v%scoasă,vaselina grafitată, gudronul sau uleiul ars.

- 97">;+;# cele mai bune anticorozive sunt cromaţii sauminiul de plumb &acesta este foarte bun pentru că realizeazăun mediu alcalin care înt%rzie coroziunea$ vopselele prezintădezavanta ul că după un anumit timp, relativ scurt, see*foliază sau crapă, necesit%nd o nouă vopsire.

- +ACB )# de celuloid care se folosesc la maşinile de precizie,iar cele pe bază de nitroceluloză la autovehicule, mobilămetalică, etc.

- ()'B:B )# smoală, asfalt, catran, se folosesc la prote areaţevilor şi a conductelor.

- CABC)BCB+, (ACG;+)'A# care formează straturi cu buneproprietăţi protectoare &rezervoarele de acid clorhidric 1 suntdin tablă de oţel căptuşită cu cauciuc$.

- ;:A)+B )# substanţe depuse prin topire care aderă lasuprafaţa metalică av%nd aspect sticlos şi prezent%nddezavanta ul ca sunt fragile &amestec topit de feldspat, cuarţ,o*izi de nichel, cobalt, zinc, etc$.

31

8/16/2019 Marinarie (1)

32/124

- >' A'B ) ; 7H)D) A ')4)C)A+)# brumarea 1 o*idarea pecale chimică a suprafeţelor din oţel completată cu ungereacu vaselină sau cu uleiuri minerale elo*area 1 o*idarea pecale chimică a suprafeţelor din aluminiu însoţită şi decolorare.

- >' A'B ) ; 47>4AI)# obţinuţi prin introducerea metalului în soluţii acide de fier, de zinc sau de mangan.

"entru acoperiri metalice se folosesc următoarele procedee#

- >CB4BN A ;A# în baia de metal topit &se folosesc metalecu rezistenţă la coroziune şi temperaturi oase de topire$#staniul, pentru cositorirea cutiilor de conserve şi a vaselor decupru plumbul, pentru robinete, ţevi şi retorte în industriachimică zincul, pentru acoperirea tablelor şi a ţevilor&operaţiune numită zincare$.

- "B+9; )DA ;A# cu zinc, aluminiu, plumb, staniu, careconstă în împrăştierea unui strat de metal topit, pe suprafaţapieselor cu a utorul unui et de aer comprimat peliculaobţinută, deşi are un aspect poros, este rezistentă lacoroziune.

- "+ACA ;A# care constă în îmbinarea prin presare a douămetale sau alia e diferite sub formă de plăci sau table astfel

se obţin plăci bimetalice în care materialul de bază &oţelobişnuit$ este acoperit cu o foaie mai subţire de metal saualia anticoroziv &aluminiu, nichel sau oţel ino*idabil$.

- AC7"; ) ;A /A+9AN)CJ# se realizează prin depunereaelectrochimică a unui strat subţire de metal anticoroziv pepiesele din oţeluri obişnuite grosimea stratului depus este denumai c%teva sutimi de milimetrii prin această metodă se facacoperiri cu crom, nichel, cupru, cadmiu, aur, argint, etc.

- AC7"; ) ;A " )N )4BD)BN;# se e*ecută la temperaturi

înalte, prin tratamente termochimice, conferindu-se pieselorrezistenţă la o*idare la cald &cromizare, aluminizare$ sau, înmedii acide &silicizare$.

8.5.5. "rotecţia anticorozivă a corpului navei, obiectelor şipieselor folosite la navă

7biectele şi piesele folosite la navă sunt prote ate împotriva coroziuniiprin >in are şi a/%iere, grosimea stratului protector fiind de ordinulmicrometrilor.

,ru$a /e3o i it?ri

Natura %e/iu ui aiv( ,ro3i%ea %ini%?a 3tratu ui &J%(

32

8/16/2019 Marinarie (1)

33/124

Hn şi C/0 Acţiunea continuă a apei de mare 8<5 Acţiunea temporară a apei de mare 583 Acţiunea stropilor de apă de mare 058 Acţiunea aerului marin @

• "rotecţia anticorozivă a corpului navei se face prin aplicarea unui primstrat de :)N)B: ; "+B:( &drept grund$, după care se aplică un stratde 97">;A AN')C) 7D)9J.

• Bn aspect deosebit îl prezintă măsurile care se iau în vedereaprotecţiei ;+;C' 7CG):)C; a corpului navei.

:etode de protecţie#

0$ :etoda catodică5$ :etoda anodică &galvanică$

Meto/a ato/i ? constă în crearea unui circuit electric artificial între osursă e*terioară de curent continuu şi doi electrozi#

- AN7 B+# alcătuit din oţel moale, grafit sau fontăsilicioasă

- CA'7 B+# se leagă la corpul navei"rin circuitul artificial astfel creat anodul se corodează, iar corpul navei

răm%ne necorodat. Această metodă este dezavanta oasă în primul r%nd prin faptul că

necesită o sursă permanentă de curent continuu şi în al doilea r%ndoperaţiunea de conectare a cablurilor la corpul navei este destul de dificilă.

Meto/a ano/i ? &

8/16/2019 Marinarie (1)

34/124

o mască în care se livrează aer, şorţ, apărători picioare,cizme, mănuşi lungi.

b$ >culele utilizate vor fi verificate înainte de fiecare lucrare,maţagoanele şi raşchetele vor fi ascuţite, se va verificamotocompresorul, starea furtunelor de aer, a filtrelor cuvei denisip, cone*iunile turbinei electrice, cone*iunile furtunelor deaer la distribuitor şi utilizatori.

c$ Bneltele de m%nă cu acţionare pneumatică vor fi dotate cudispozitive de reglare şi limitare a turaţiei

d$ Bneltele de m%nă folosite la bordul tancurilor petroliere vor ficonfecţionate din materiale care să nu producă sc%ntei prinlovire sau frecare.

e$ !n cazul lucrului la înălţime &catarge, coş evacuare$persoanele care lucrează vor fi asigurate cu centuri desiguranţă. 'oate sculele de m%nă &raşchete, maţagoane,pene$ vor fi legate cu saula. acă se utilizează scaunul decatarg, şocarele de legătură ale acestuia vor fi verificate sănu fie roase sau putrede şi vor fi voltate de obiecte care oferăsiguranţă.

f$ acă se lucrează în afara bordului, persoanele careefectuează lucrări vor purta vesta de salvare, centura desalvare şi vor fi asiguraţi cu şocare. e asemenea, scaunulde catarg sau schela pe care se stă în timpul lucrului vor fiverificate amănunţit. !n radele porturilor în care se ştie căe*istă rechini schela nu va fi cobor%tă la mai puţin de 5 m dela suprafaţa apei. "ersoanele de pe schele vor fi

supravegheate în permanenţă de şeful de echipa şi restulpersonalului care nu participă la lucrarea din afara bordului,aceştia vor fila sau vira şocarele după cererea celui aflat peschelă. Bn colac de salvare va fi pregătit în dreptul schelei.+a lucrul pe schele suspendate nu vor fi admişi oameni greoi,persoanele în v%rstă, marinarii stagiari şi cei care din cauzaunor afecţiuni nu pot lucra.

g$ acă se lucrează deasupra magaziilor navei, acestea vor fi închise. acă nu se pot închide, locul va fi prote at cu plase.

h$ +ucrările care se e*ecută în tancuri &apă, balast,combustibili$ vor fi admise numai după ce aceste spaţii au

fost foarte bine ventilate, fie natural, fie utiliz%nd ventilatoare.Nici o lucrare în aceste spaţii nu va fi începută p%nă nu seeliberează certificatul de permisiune intrare în tancuri&certificat care atestă lipsa gazelor şi e*istenţa uneiatmosfere propice desfăşurării diferitelor lucrări$. Nu vor fifolosiţi marinarii care au afecţiuni cronice respiratorii, alergiila substanţe chimice, claustrofobie, afecţiuni cardiace,con unctivite. acă se vopseşte în tancuri este indicatăutilizarea măştii de gaze. "e perioada lucrului toate gurile deaerisire ale tancurilor vor fi deschise, interzic%ndu-se oricelucrări cu sudură sau flacără deschisă.

i$ )luminatul tancurilor va fi asigurat cu lămpi antie*plozive.

34

8/16/2019 Marinarie (1)

35/124

$ !naintea începerii oricăror lucrări se va efectua instructa ul deprotecţia muncii specific lucrării care urmează a fi efectuată,se vor pregătii şi verifica toate sculele şi echipamentul deprotecţie şi siguranţă sub directa supraveghere a şefului deechipa şi a conducătorului lucrării.

$ "e perioada lucrărilor va fi pregătită trusa de prim a utorpentru intervenţia rapidă în caz de necesitate, personalul vaprimi suplimentar lapte, apă minerală. acă se lucrează pecatargul pupa pe care sunt montate antenele radar, o plăcuţăde avertizare va fi aplicată în comanda de navigaţie pentru anu porni radarele şi nici sirena navei.

l$ +a sf%rşitul lucrărilor din ziua respectivă, toate sculele vor fistr%nse şi depozitate într-un loc, de asemenea verific%ndu-sestarea lor. >culele necorespunzătoare, deformate, ştirbitesau improvizate nu sunt admise a fi utilizate. Ciocanele şiperiile pneumatice se păstrează în soluţii decapante &diluantK petrol$ şi nu se lasă necurăţate deoarece se blochează.

m$ Nici un membru din echipa nu va fi lăsat să înceapă lucruldacă nu este echipat corespunzător şi nu şi-a însuşit modulde efectuare al lucrării respective, normele de protecţiamuncii. 4iecare membru al echipa ului care participă lalucrare semnează de luare la cunoştinţă asupra normelor deprotecţie.

n$ !n activitatea de navigaţie, protecţia muncii se efectuează înmai multe etape# instructa ul general 2 instructa ul la locul demuncă 2 instructa ul periodic &lunar$ 2 instructa ul zilnic 2

instructa ul în cazul schimbării condiţiilor de muncă.

35

8/16/2019 Marinarie (1)

36/124

0. In3ta a4ii e navei

0.1. INSTALAŢIA DE 5NCĂRCARE )DESCĂRCARE

"entru efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare a mărfurilor,navele de transport sunt dotate cu o instalaţie de manipulare a greutăţilor, deconstrucţie specială, adaptată şi proiectată în raport cu destinaţia navei,numită instalaţie de încărcare-descărcare. Aceste instalaţii oferă naveiposibilitatea manipulării mărfurilor independent de instalaţiile portuare,asigur%ndu-i astfel operativitate în orice port de escală.

?.0.0. (iga navală

"rocesul de manipulare a mărfurilor generale la încărcarea naveicomportă o serie de operaţii caracteristice necesare# formarea coţadei pecheu sau în depozit, aducerea coţadei sub c%rligul de încărcare - transport peorizontală -, prinderea în c%rligul de încărcare 1 sarcina -, ridicarea coţadei,transportul pe orizontală în c%rlig, de la cheu p%nă deasupra gurii de magazie,cobor%rea în magazie, desfacerea coţadei din c%rlig, stivuirea mărfurilor pelocul destinat din magazie.

in operaţiile amintite, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală înc%rlig p%nă deasupra gurii de magazie şi cobor%rea în magazie se e*ecută cubigile navei. (igile sunt dispuse la bord în imediata apropiere a hambarelornavei şi pot lucra independent sau cuplate două c%te două.

?.0.0.0. escrierea bigii navale

36

8/16/2019 Marinarie (1)

37/124

)nstalaţia de ridicat 1 biga navală 1 se compune din ? părţi mari#coloana de încărcare, biga propriu-zisă, palancul de sarcină, mecanismelede manevră şi vinciurile de marfă.

0. %oloana de #ncărcare# arbore metalic, tubular, pe care se articuleazăuna sau mai multe bigi ale instalaţiei de încărcare. +a navele mai vechibigile se articulau chiar pe catargul navei. +a navele moderne suportulde bigi are, de regulă, forma unui portal, format din două coloane uniteprintr-un pod. &vezi figura$

5. Biga propriu zisă (boom, derric :este un şcondru &tub$ metalic fi*at lacapătul inferior cu un pivot intr-un suport anume prevăzut pe catargulsuport sau pe coloana de bigi. >istemul de articulaţie al bigii la coloanătrebuie să permită manevrarea simultană a bigii at%t în plan vertical c%tşi în plan orizontal. Capătul superior al bigii este mobil şi este prevăzutcu armături sub forma unor brăţări cu urechi pentru balansină, braţe şipalancul de sarcină. &vezi figura$

Calităţile de lucru ale unei bigi sunt e*primate prin următoareleelemente#

- lungimea bigii &tubul metalic$- diametrul bigii - S L (sa$e

8/16/2019 Marinarie (1)

38/124

prevăzut cu un palanc de manevră, palanc de gai, careuşurează manevrarea bigii prin multiplicarea forţei. &vezi figura$

- gai de distanţare7american (mids)ip gu= 1 face legătura întrecapetele superioare ale bigilor. &vezi figura$

3. Palancul de sarcină (cargo ub macaraua inferioară apalancului de sarcină se agaţă Mprinde c%rligul de sarcină sau ganciulbigii. >%rma ce participă se numeşte s%rma de încărcare. &vezi figura$& "alanc F corp2două plăci laterale2lemn, rai&rolă de tablă$, zbir &sistem$de fi*are$.

&:acara F scripete comple*$

8. 9ecanismele de manevră 1 sunt constituite din troliile balansinelor şivinciurilor de marfă, destinate a manevra curenţii trăgători aipalancurilor balansinei, gaiurilor şi palancului de sarcină. 'roliilebalansinelor sunt instalate la baza coloanelor de susţinere a bigilor şipot fi acţionate independent sau de către vinciurile de marfă prinintermediul unui cablu de transmisie. >unt prevăzute dispozitive cuclichet pentru evitarea desfăşurării cablului în cazul decuplării vinciului

sau deconectarea curentului electric. "e tamburul troliului, capătultrăgător al balansinei trebuie să aibă înfăşurate minimum 3 spire decablu în poziţie de lucru, la unghiul ma*im de înclinare.

?. 'inciurile de mar$ă 1 pot fi acţionate cu abur, electric sau hidraulic şi aurolul de a manevra palancul de sarcină prin intermediul capătuluitrăgător înfăşurat pe tamburul vinciului. 9inciul de marfă are şi tamburpentru par%me la fiecare capăt al a*ului pentru diferite manevre labord, inclusiv pentru manevrarea navei. 9inciurile electrice au fr%nă dem%nă sau de picior, folosite mai ales pentru reglarea vitezei de ridicaresau de cobor%re a greutăţilor şi pentru stopare. e asemenea, aceste

vinciuri dispun de o fr%nă automată pentru oprirea manevrei în cazul întreruperii curentului din cauza unei defecţiuni.

38

8/16/2019 Marinarie (1)

39/124

8/16/2019 Marinarie (1)

40/124

pe mai mult de trei straturi, cu e*cepţia instalaţiilor grele pentru manevre degreutăţi mari. 'amburele vinciurilor cu cablul înfăşurat pe un singur strattrebuie să se aibă şanţuri elicoidale, gulerele tamburelor netede unde trebuiesă se instaleze, înaltă, deasupra stratului superior al cablului cu cel puţin de5,? ori diametrul cablului.

?.0.0.5. Btilizarea bigii

4olosirea unei singure bigi &single boom$#

- biga se fi*ează la unghiul dorit cu a utorul balansinei şi în plan orizontalcu a utorul gaiurilor şi în e*teriorul navei deasupra cheiului la încărcare

- după coţarea &prinderea$ greutăţii &coţadei de marfă$ aceasta se ridică&vira$ cu s%rma de încărcare la o înălţime deasupra copastiei şi semanevrează biga în plan orizontal cu gaiurile &acţionate manual sau cu

vinciuri$. C%nd coţada a a uns la verticala locului de încărcare sefi*ează gaiurile şi se lasă &maina$ s%rma de încărcare- avanta # se poate folosi biga la sOl ma*im- dezavanta # folosire greoaie şi timp mărit de încărcare

40

8/16/2019 Marinarie (1)

41/124

8/16/2019 Marinarie (1)

42/124

- bigile se fi*ează în poziţia respectivă, în borduri cu contragaiurilor şiuna de alta la capătul superior prin gaiul de distanţare &americanul$,s%rmele de încărcare se cuplează împreună la un singur c%rlig printr-opiesă triunghiulară

- la încărcare# biga e*terioară după prinderea coţadei, virează s%rma de încărcare şi ridică coţada, c%nd înălţimea este mai mare dec%t cea abordului începe virarea s%rmei de la biga de magazie, cea e*terioarăfil%nd la cerere, c%nd coţada a a uns deasupra magaziei biga demagazie preia întreaga greutate şi filează s%rma de încărcare, ceae*terioară fil%nd la cerere

- la descărcare aceiaşi operaţiune, dar invers &vezi figura$- avanta # funcţionare rapidă- dezavanta # folosirea bigii la o capacitate mică de ridicare

Echipamentul tip al %igilor cuplate

1 # atar< $orta = 2 #

8/16/2019 Marinarie (1)

43/124

Echipamentul tip al %igii grele cu doua %alansine

1 # atar< $orta = 2 #

8/16/2019 Marinarie (1)

44/124

?.0.5. :acarale de bord

?.0.5.0. escrierea instalaţiei

Cranicul, ca instalaţie de manipulare a mărfurilor la bord, a apărut dineforturile pentru a reduce durata de staţionare a navei sub operaţiuni inporturile de escală. Consolidarea macaralei pe poziţia de monta , se face cua utorul unui pivot cilindric care pleacă de la nivelul punţii superioare p%nă lapuntea imediat următoare, inferioară. Coloana, postamentul şi pivotul asigurămacaralei principala bază de rezistenţă şi stabilitate.

"ărţile componente ale macaralelor de bord sunt &vezi figura$#

- pivot cilindric, coloană, postament F piese de rezistenţă- braţul cranicului &fleşă$- roată dinţată plus un mecanism de rotire cu roată dinţată care asigurărotirea cranicului în plan orizontal- vinci de sarcină şi vinci de balansină- post de conducere

%oloana, care are rolul de suport, este prevăzută la partea superioarăcu raiurile palancului de sarcină şi de balansină. At%t balansina c%t şi palanculde sarcină sunt deservite de vinciuri proprii, instalate pe macara şi careasigură efectuarea celor două mişcări, pe verticală şi orizontală, ale braţului,liber sau cu coţada de marfă.

Cea de-a treia mişcare, rotirea macaralei, se asigură prin mecanismulspecial de rotire, roata dinţată, montată solidar pe postamentul fi* şi rezistentla rotaţie, roata pinion alergătoare şi motorul. "ostul de conducere almacaralei trebuie să asigure o bună vizibilitate.

!n raport de tipul navei, caracteristicile şi dimensiunile gurilor demagazie, e*istă mai multe variante de instalare la bord a cranicelor#

- macarale de bord fi*e, instalate în plan diametral- macarale de bord fi*e, instalate in borduri- macarale de bord mobile în semn longitudinal- macarale de bord mobile în sens transversal

44

8/16/2019 Marinarie (1)

45/124

Echipamentul tip al macaralei de punte

1 # o oneta %a ara= 2 # on3tru 4ie $ortanta %a ara= * # a

8/16/2019 Marinarie (1)

46/124

micşorarea greutăţii instalaţiei. 7 asemenea macara poate opera la ambelemagazii între care se instalează.

46

8/16/2019 Marinarie (1)

47/124

Tipuri de cranice navale

?.0.5.5. Caracteristici de e*ploatare'iteza de deplasare a coţadei de marfă cu o macara de bord este

apro*imativ de două ori mai mare dec%t în cazul bigii, la capacitatea ma*imăde ridicare. >chimbarea unghiului de înclinare şi a bătăii se poate face cu oviteză de 5=-3= metri2minut iar viteza de rotaţie este de 0-0,? rotaţii2minut,depăşind net posibilităţile tehnice ale bigilor.

%apacitatea de ridicare a macaralelor de bord se înscrie în limitelebigilor uşoare, deci 0-0= tone forţă. +a macarale, coloana fiind mică, poziţiabalansinei nu admite lungirea peste anumite limite a braţului şi mai ales nupoate asigura rezistenţa la solicitările greutăţilor mai mari &e*emplu#capacitate de ridicare 3-? tone, 3 tone la unghi minim faţă de orizontală şi ?tone la unghi ma*im faţă de orizontală$.

Supra$aţa de deservire a macaralei este zona circulară cu raza egalăcu braţul cranicului.

!n general, avanta ele cranicelor faţă de bigi sunt#

- posibilităţi superioare de intervenţie directă pe o suprafaţă mai mare şicu o precizie mai mare a manevrei- productivitate mare, în special la cele cu capacitate mare de ridicare şi

în cazul gurilor de magazii de dimensiuni mari- posibilitatea efectuării simultane a mişcărilor de cobor%re &ridicare$,

rotire şi basculare- c%mp de vedere larg în lipsa coloanei înalte şi a manevrelor fi*e şi

curente au*iliare- posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea mărfurilor în vrac

47

8/16/2019 Marinarie (1)

48/124

8/16/2019 Marinarie (1)

49/124

*acarale

A # /e e%n /u9 a u >9ir interior %eta i &3e 4iune( 1 # eie= 2 # 9u on= * # >9irinterior=- # a$atana= 0 # rai= @ # 9u>a= # o3ie= B # /e

8/16/2019 Marinarie (1)

50/124

upă numărul de raiuri, macaralele pot fi#- simple- duble- triple

:acaralele se mai pot clasifica după grosimea raiului, după diametrul şidupă modul de suspensie, cu c%rlig, cheie, etc.imensiunile unei macarale trebuie, mai bine zis, sunt determinate de

grosimea curentului care trece prin ea#- lungimea feţei unei macarale trebuie să fie de trei ori circumferinţa

curentului- diametrul raiului unei macarale trebuie să fie de două ori circumferinţa

curentului.

;*emplu# pentru un curent din par%mă vegetală cu circumferinţa de P? mmeste

necesară o macara cu lungimea feţei de 55? mm şi cu un rai cudiametrul de 0?= mm.

upă forma căpăţ%ni, macaralele se clasifică în# macarale pălărie,macarale vioară, macarale cu sart simplu şi dublu, pastici. intre toateacestea, cea mai importantă este pastica. Aceasta este o macara cu una dinfeţe mobilă, pentru a permite introducerea în rai a dublinului unei par%me."asticile au întotdeauna un c%rlig cu ţ%ţ%nă, ceea ce le permite să serotească şi a lua orice orientare, pentru a călăuzi curentul pe direcţia dorită."asticile se folosesc întotdeauna c%nd este necesar a se schimba direcţia de

tracţiune, a unei par%me aflate de a în acţiune.?.0.5.3.5."alancuri

Palancurile sunt dispozitive alcătuite din una sau mai multe macaralecu c%te un rai sau mai multe raiuri prin care trece o par%mă denumităcurentşi care sunt destinate pentru multiplicarea forţei sau modificarea direcţiei deacţionare a acestora. "entru a uşura ridicarea greutăţilor, se distribuie forţa pemai mulţi curenţi.

C a3i:i area $a an uri or

"alancurile se pot clasifica după numărul şi poziţia macaralelor fi*e saumobile, în următoarele principale categorii#

- mandar simplu- macara alunecătoare- mandar dublu- palanc simplu- palanc dublu- caliorna

9andarul simplu 1 format dintr-o singură macara fi*ă prin care alunecăun curent, folosit pentru schimbarea direcţiei de tracţiune şi pentru ridicareaobiectelor uşoare.

50

8/16/2019 Marinarie (1)

51/124

9acara alunecătoare 1 formată dintr-o macara simplă care alunecă peun curent. ;ste folosită de regulă pentru dublarea forţei de tracţiune a uneifungi.

9andarul dublu 1 format din două macarale, dintre care una fi*ă şi unamobilă şi un curent care are un capăt fi* şi celălalt trăgător. ;ste folosit pentruridicarea obiectelor &nu prea grele$ şi schimbarea direcţiei.Palanc simplu 1 format din două macarale, una simplă, alta dublă şi uncurent care are capătul fi*at de macaraua simplă &inferioară$.

Palanc dublu 1 format din două macarale duble, una fi*ă şi una mobilăşi un curent care are un capăt fi*at la macaraua superioară şi celălalt capăteste trăgător. ;ste folosit pentru ridicarea greutăţilor, efectuarea manevrelorcurente, la instalaţiile cu grui pentru ridicarea bărcilor şi scărilor, etc.

%aliorna 1 un palanc format din două macarale triple &sau una triplăsau una dublă$, din care una fi*ă şi alta mobilă. Curentul caliornei are uncapăt fi*at la macaraua inferioară &dacă ambele sunt triple$ şi al doilea capăteste trăgător. 4olosit ca părţi componente în instalaţiile de ridicare ale navei&bigi, gruie, etc$.

Palancurile mecanice 1 sau diferenţiale, sunt dispozitive de ridicat carese folosesc la bord, în special în compartimentul maşini, c%nd se e*ecutălucrări la agregate şi instalaţii. "alancurile mecanice au calitatea că nu sefi*ează atunci c%nd se lasă trăgătorul liber, greutatea răm%n%nd la înălţimeala care a fost ridicată. ;le sunt alcătuite din lanţuri simple şi macarale metalicecu roţi dinţate sau cu şurub fără sf%rşit şi clinchet cu arc. 4ac economie deforţă de tracţiune şi pot fi folosite în locuri foarte înguste, încăperi foarte puţinspaţioase.

Con/i4ii /e e i i9ru a e $a an uri or 9acaralele $ixe sunt cele care au sbirul sau c%rligul legat la punct fi*.

;le contribuie la schimbarea direcţiei curentului fără să modifice forţa detracţiune.

7 macara $ixă este în echilibru atunci c%nd greutatea ", legată la uncapăt al curentului este egală cu forţa 4, aplicată la capătul trăgător#

" F 4

C%nd sistemul este în mişcare, curentul de o parte şi de alta a

macaralei are aceeaşi viteză de deplasare#94 F 9"

9acaralele mobile sunt cele care au un capăt al curentului &care treceprin raiul macaralei$ fi*, iar celălalt capăt trăgător. :acaraua se poate deplasacu totul ridic%nd greutatea pe care o agaţă de c%rlig sau la sbir.

Astfel,macaraua mobilă &şi totodată cu ea greutatea " agăţată dec%rlig$ este susţinută de doi curenţi &capătul fi* şi capătul trăgător$, fiecare dinei suport%nd în mod egal greutatea ". deci, în poziţia de echilibru, forţaaplicată pe capătul trăgător 4 va fi egală cu umătate din greutatea ". înschimb, viteza curentului va fi de două ori mai mare dec%t viteza de ridicare agreutăţii#

51

8/16/2019 Marinarie (1)

52/124

4 Q "25 94 F 59"

!n cazul palancurilor,macaraua mobilă este susţinută de Mn curenţicare trec prin raiurile sale &macaraua dublă sau triplă$. 4iecare curentparticipă în mod egal la susţinerea greutăţii ". deci, fiecare va suporta ogreutate egală cu "2n. Aceasta înseamnă că şi capătul trăgător va suporta ogreutate. eci condiţia de echilibru a palancului este#

4 F "2n

unde#

4 1 forţa cu care se acţionează" 1 greutatea agăţată de c%rligul palanculuin 1 numărul de curenţi ai macaralei mobile

aportul dintre viteza curentului şi viteza de ridicare a macaralei este#

94 F n9"

!n concluzie, macaraua mobilă a palancurilor determină un c%ştig deforţă, căreia îi corespunde o pierdere de viteză.

"alancurile pot fi folosite şi în serie, în acest caz, se foloseştecapacitatea de multiplicare a două macarale mobile, cu Mm , respectiv Mnbraţe &curenţi$ de susţinere. !n acest caz, forţa necesară pentru ridicarea

greutăţii " va fi#4 F "2mn

iar viteza de deplasare a curentului trăgător va fi#

94 F mn9"Ca u u %an/are or şi $a an uri or

idicarea şi manevrarea greutăţilor la bord se e*ecută cu respectareanormelor de protecţie a muncii, pentru a evita orice accident posibil. !n cazul

folosirii palancurilor, par%mele utilizate drept curenţi, trebuie să aibădimensiuni corespunzătoare raiurilor. "entru manevrarea greutăţilor, trebuiesă cunoaştem cu e*actitate#

- ce greutate poate ridica un anumit mandar, palanc sau caliornă- cu ce forţă poate fi acţionat

!n calculul forţei necesare unui palanc, pentru acţionarea lui, se ia înconsiderare rezistenţa opusă par%mei datorită frecării şi rigidităţii ei. ;areprezintă de regulă 0=R din rezistenţa total opusă de greutatea ce semanevrează.

9alorile căutate se obţin folosind una din formulele#

52

8/16/2019 Marinarie (1)

53/124

- pentru cazul c%nd curentul trăgător iese din macaraua fi*ă#

4 F &0 K =,0n$" 2 n

- pentru cazul c%nd curentul trăgător iese din macaraua mobilă#4 F &0 K =,0n$" 2 n K 0

unde#

4 1 forţa necesară la capătul trăgător " 1 greutatea corpuluin 1 numărul raiurilor din palanc

4orţa 4 reprezintă forţa ma*imă la care trebuie să reziste par%ma.eterminarea circumferinţei curentului capabil să reziste la forţa calculată se

ia din tabele.

acă, av%nd palancul, cunosc%nd sarcina de siguranţă a curentului 4de circumferinţă dată se care greutatea ma*imă ce se poate ridica, folosimuna din formulele#

" F n * 4 2 0 K =,0n sau 4 F &n K 0$4 2 0 K =,0n

în funcţie de locul pe unde iese curentul trăgător.

!n activitatea practică, este necesar de reţinut că prin folosireamandarelor şi palancurilor de diferite tipuri, se obţin una din următoarelesituaţii de amplificare a forţei#

- mandar simplu 1 schimbă doar direcţia- mandar dublu 1 măreşte de două ori- palanc simplu 1 măreşte de trei sau patru ori- palanc dublu 1 măreşte de patru sau cinci ori- caliorna 1 măreşte de cinci sau şase ori

"entru calculul tensiunilor pe curenţii palancurilor se foloseşte una din

formulele#4 F S K nCf 2 m sau 4 F S&0 K n2?T.0=$ 2 m

unde#

4 1 forţa de tracţiune pe capătul trăgător sau tensiunea pe fiecare curent al palanculuiCf 1 coeficient de frecare CfF S & 02? T.. 020=$n 1 numărul total al raiurilor macaralelor palanculuim 1 numărul curenţilor care leagă între ele macaralele palancului

"entru cabluri metalice se folosesc formulele#

53

8/16/2019 Marinarie (1)

54/124

r F 5C5 2 @5?

unde#

r 1 rezistenţa la rupereC 1 circumferinţa par%mei în mm

> F r 2 C>

unde#

> 1 rezistenţa de siguranţăC> 1 coeficient de siguranţă

Carlige

A # 3i%$ u= 6 # Ro9in3on= C # Pett= D # u ara9iniera= E # u titina= F # /e 9a enier=, # /e n ?r are= " # /e an4= I # /e $ uta /e 3a vare= 7 # /e $avi ion= # /e re ini=L # /e re%or a /e /i3tru

8/16/2019 Marinarie (1)

55/124

8/16/2019 Marinarie (1)

56/124

- braţele- palmele- inelul- traversa

4usul 1 este o bară de oţel cilindrică &prismatică$ terminată la parteasuperioară cu un ochi.

(raţele 1 sunt două bare fi*e care se desfac la partea inferioară afusului făc%nd corp comun cu acesta. +ocul unde se încrucişează pe fus senumeşte Mdiamant &partea cea mai rezistentă a ancorei$.

"almele 1 sunt e*tremităţile triunghiulare ale braţelor. ;le se termină cuv%rfuri ascuţite care se numesc Mgheare .

)nelul 1 sau cheia de împreunare, fi*ată în ochiul din capătul fusului,serveşte pentru legarea lanţului de ancoră.

'raversa 1 este o bară de metal, cilindrică, av%nd diametrulcorespunzător orificiului din fus. +a mi locul traversei e*istă un opritor şi un cuispintecat legat cu un lănţişor care serveşte la fi*area traversei în locaşul ei pefus. 'raversa are un capăt încovoiat pentru a se putea rabate şi fi*a de-alungul fusului pentru poziţia Mrepaus .

9odul de $uncţionare al ancorei tip M 8miralitate este determinat depoziţia traversei, perpendiculara pe planul braţelor.

)n momentul fundarisirii, ancora cade pe verticala ating%nd fundul cuunul din braţe. "e măsura ce lanţul se filează, ancora se aseaza cu braţelepe fund in poziţia orizontala cu fusul rezemat intr-un capăt al traversei carese menţine in poziţia verticala. )n acelaşi timp, datorita deplasării navei subacţiunea v%ntului sau a curentului, lanţul începe sa se întindă trăg%nd deinelul ancorei. >e formează astfel un cuplu de răsturnare determinat deforţa cu care trage lanţul de inel in os si rezistenta pe care o opunecapătul traversei rezemat da fundul apei. >ub acţiunea acestui cuplu,ancora se răstoarnă, traversa devine orizontala, iar braţele iau poziţieverticala cu un braţ, mai precis cu una din gheare rezemata pe fund.Continuarea tracţiunii lanţului face ca fusul ancorei sa se deplaseze

orizontal pe suprafaţa fundului si gheara sa se înfigă in materialul din careeste format fundul.Principalul avanta" consta in faptul ca acest tip de ancora se înfige uşor

in solul fundului si tine bine nava.ezavanta"ele constau in faptul ca ancora, av%nd traversa si braţele

dispuse in plane perpendiculare, prezintă greutati la manevra, din cauzagabaritului necesit%nd instalaţii speciale pentru ridicarea si punerea la post.

56

8/16/2019 Marinarie (1)

57/124

0.2.1.2. An ore u 9ra4e arti u ate

intre ancorele de acest tip cea mai frecvent folosita la navelemaritime moderne este ancora tip M4all >. Aceasta este o ancora fara traversaalcătuita din#

- inel- fus- doua braţe articulate- gheare- contrabratele- diamantul- buloanele &şuruburile$ de împreunare a fusului cu diamantul

>pre deosebire de ancorele cu braţe fi*e, la ancorele de tip MGall ,braţele se pot rabate intr-o parte si alta a fusului oscil%nd cu un unghi deapro*imativ 8? grade.

9odul de $uncţionare al acestui tip de ancora este determinat deposibilitatea de oscilaţie a braţelor.

upă $undarisire, ancora cade pe $und lu-nd o poziţie orizontala. ?nmomentul c-nd lanţul #ncepe sa se #ntindă, trage de inelul ancorei ridic-ndu&or $usul, care se mi&ca in articulaţia de $ixare in diamant, ast$el ca braţeleraman in plan orizontal . 8ncora este tarata pe $und in aceasta poziţie panac-nd contrabratele #nt-mpina o rezistenta la #nt-lnirea primei denivelări. inacest moment, asupra ancorei actioneaza doua $orte:

- una este tracţiunea lanţului care tinde sa tragă ancora după el;- a doua este rezistenta opusa de sol care tinde sa mentina

contrabratul in "os;

;fectul acţiunii acestor doua forte provoacă deschiderea braţelor panala unghiul ma*im de 8? grade si atunci ghearele se înfig in solul fundului.

8vanta"ul principal al acestui tip de ancora îl constituie faptul ca estefoarte comoda la manevra fi*%ndu-se foarte simplu la post. +a fundarisire saula virare se e*clude posibilitatea încolăcirii lanţului pe fus sau pe braţe.

ezavanta"ul principal al ancorei tip M4all consta in faptul ca dupăfundarisire trebuie tarata pe fund pana se Magata si Mmusca solul.

0.2.1.*. An ore /e or$ %ort

Ancorele de corp mort sunt ancore destinate pentru fi*area navelor farsau a altor instalaţii plutitoare. Aceste ancore se folosesc pentru a fi*a solid sipe timp îndelungat diferite mi loace plutitoare.

Cel mai frecvent sunt folosite trei tipuri de ancora de corp mort sianume#

- ancora de corp mort tip MAmiralitate cu un singur braţ si cu traversafi*a

- ancora ciuperca- ancora şurub

57

8/16/2019 Marinarie (1)

58/124

Tipuri de ancore

1 # A%ira itate 2 # Pri%itiva /e

e%n u 9o ovani * # Ro%ana - # iOina O1 # Po e1B # R nvaart

1 # Trot%an2 # Nort i21 # Qe3tne22 # Dan:ort2* # Cu $atru 9ra4e2- # Ca ota20 # Cu un 9ra4 ti$ve i2@ # Şuru92 # 6 o &9eton(

2B # Cio &:onta(2 # 6 o&:ero i%ent(* # Ciu$er a*1 # Ciu$er aon/u ata*2# To%9o3tone** # P u<*- # ,ra$a*0 # Cu un 9ra4&%o/erna(*@ Martin

58

8/16/2019 Marinarie (1)

59/124

?.5.5. +anţuri

0.2.2.1. De3 rierea an4uri or

Lanţurile de ancora sunt destinate pentru asigurarea legăturii dintreancora si nava. ;le sunt confecţionate din inele metalice de forma unei elipsenumite Mzale . Dalele pot fi cu pod sau fara pod.Podul (denumit si punte esteo traversa metalica dispusa la mi locul zalei impartind zaua in doua partiegale. "odul are rolul de a nu permite alungirea zalei la tracţiune, mărind inacest fel rezistenta lanţului cu 5=R.

b

d0 d0 d l0

a m *"a &. p.("+

r 0

b

d0

l0r 0 F 0,P d

a m *"a a a p.("+

b d d0

l

a m.(a &. p.("+

r

b

d l

r F 0,P da m.(a a a p.("+

59

8/16/2019 Marinarie (1)

60/124

d8

l8

b8

d8 F da $+ mp +.(a + /:+("+

r 5

r 5F5d

d5

l5a "+ m*(a%a

*odele de ale de lan& de ancora

60

8/16/2019 Marinarie (1)

61/124

Lanţul unei ancore se caracterizează prin calibru si prin lungime.%alibrul lanţului de ancora este diametrul unei zale măsurat in dreptul

punţii sau la mi locul zalei daca lanţul este format din zale fara pod. Calibrulse e*prima in milimetrii.

+ungimea lanţului este impartita in chei de lanţ, o cheie de lanţ av%ndlungimea de 5? metri."rima cheie este fi*ata de ancora cu o cheie cu v%rte .

Cheile de lanţ sunt unite printr-o za de împreunare, mai solida si cuposibilitatea desfacerii, numita cheie Uenter.

0.2.2.2. Mar area an4uri or /e an ora

+anţurile de ancora au un marca din fabricaţie prin care se indicamarca fabricii, anul fabricaţiei, diametrul lanţului. in punct de vederemarinăresc, interesează marca ul care se face la bord pentru a permitecunoaşterea in orice moment a lungimii de lanţ aflata la apa.

"entru ca lungimea lanţului de ancora care este lăsat la apa sa poată ficomplet cunoscuta, este necesara dimensionarea lanţului. Acesta esteimpartit in chei de lanţ, care au fiecare o lungime de 5? metri.

elimitarea cheilor de lanţ se face cu a utorul unor marca e, in felulurmător#

- după fiecare cheie apare o za mai groasa care este za de împreunare. Acesta za este piturata in roşu si corespunzătornumărului cheii de lanţ se piturează in alb de o parte si alta a zaleide împreunare o za cu un inel de tabla.

Astfel, la prima cheie vom avea piturate zaua de împreunare cu roşu si

de o parte si de alta a acesteia o za alba si un inel de tabla, la doua cheie,zaua de împreunare roşie si cate doua zale de o parte si de alta, pe fiecare uninel de tabla, etc.

)n general, o nava are intre < chei de lanţ la babord, echivalentul a 5==metri si chei de lanţ la tribord, echivalentul a 55? metri.

0.2.2.*. Intretinerea an4uri or

)n timpul e*ploatării, lanţul ancorei trebuie verificat sistematic pentru ae*ista siguranţa ca zalele nu sunt crăpate si podurile nu sunt slăbite. +anţulde ancora nu trebuie folosit daca se constata zale crăpate sau vreun pod

slăbit. !ntotdeauna c%nd nava este urcata pe doc, lanţurile se scot din puţuri,se întind pe puntea docului, se curata de rugina si de vopseaua veche, dupăcare se piturează cu miniu de plumb si apoi se vopseşte. ;ste necesar ca lafiecare virare lanţul sa fie bine spălat cu instalaţii speciale de spălare dispusein nara ancorei.

?.5.3. ;chipament pentru ancora

;chipamentul pentru ancora constituie partea componenta a instalaţieide ancorare care este destinata pentru fi*area, depozitarea si manevrareaancorelor si lanţului la bordul navei.

;chipamentul pentru ancora este alcătuit din#- nari

61

8/16/2019 Marinarie (1)

62/124

- stope- boturi- postamentul ancorei- puţul lanţului

0.2.*.1. Nari e+arile sunt piese din fonta sau din hotel turnat av%nd o forma tubulara

cu secţiune circulara sau ovala si terminate la capet