Louis-Morie Oresve

MARELE SECRET

MASONICTfaducere de Mihai Constantinesqt

Editurq LUQMAI{

Cuprins

Capitolul 1

TANTRISM $I FRANCMASoNERIE 24Capitolul2CRIZA FRANCMASoNERIEI 37Capitolul3TNITTEREA iN clonur, FRANCMASoNERTET 5lCapitolul4,,cE FACEM iN r,o.lAt" 66Capitolul 5

FRANCMASoNERIA $I ALCHIMIA 82Capitolul 6

SIMBoLISMUL $I FRANcMASoNERIA 92CapitolulTFRANCMASONERIA $I MITURILE 105Capitolul 8FRANCMASONERIA $I TRADITIA 111Capitolul 9

MITUL CoNSTRUIRII TEMPLULUI I47Capitolul 10

GRADULDEMAESTRU 160Capitolul 11

cRADELE iN.lr,rr 1g5Capitolul 12

ALTREIZECILEAGRAD:CAVALERULKADOSH 202Capitolul 13

PRoBLEMA snANTuluI IMPERIU 230Capitolul 14

CARE ESTE vIIToRUL FRANCMASoNERIEI? 249Concluzie 2gI

288

Capitolul I

TANTRISM $IFRANCMASONERIE

fn tradilia hindusd, ceea ce in mod obisnuit estedesernnat prin numele de tantrism reprezintd totali-tatea fnvdldturilor Si a mijloacelor de realizare, inmod deosebit adecvate condiliilor luiKaliytga. Arficornplet greSit sd vedem aici o doctrind aparte,. maidegrabd, este vorba despre un spirit, dacd ne putemexprima astfel, care, intr-o manierd mai mult sau maipulin difuzd, penetreazd intreaga tradilie hindusd,astfel incdt ar fi aproqpe imposibil sd-i atribuim, ininteriorul ei, Iimite precise Si bine definite.

Ren6 Gu6non

,,A Cinceia Veda"

^,riJ,!(!r"T:{1,':iy;;

DupI lectura acestei introduceri, cititorul ar putea fi ten-tat sd cread[ cd am stabilit o apropiere intre tantrism gifrancmasonerie. Aga este, dar numai dintr-un anumit punctde vedere.

intr-adevir, am dorit sd pun aceste reflecfii sub ,,patro-najul" celor doi termeni, frcdnd aluzie la o iluminare orien-tald, din care se in{elege, prin intermediul introducerii, cdea provine din experien{a mea - sd spunem - tantricd,24

deoarece, prin ceea ce am triit qi continui sd trdiesc, totulmd conduce si le asociez in mod strdns; ele au devenit

indestructibil legate in itinerarul meu personal.

Pentru inceput, cum acest lucru este explicat in citatul de

la inceputul capitolului, tantrismul in sine nu existd. Este

doar un mod simplu de a denumi invdfituri gi mijloace de

realizarc pe care le regdsim aproape peste tot in ceea ce

desemndm, in mod schematic, prin termenul de hinduism.

Acest lucru fiind amintit, este adevdrat cd, intr-o manieri

strict personali, experien{a m-a condus sd gdsesc relafii

strdnse intre ceea ce am trdit in cursul practicdrii sadhana,

care s-a scdldat in acest spirit tantric, qi francmasonerie, dar

in mod sigur nu in modul la care ne-am putea-o imagina, 9i

aq dori sd alung imediat orice neinfelegere privind acest

subiect.Nu mi-am propus, in aceste cdteva pagini, sd incerc, aqa

cum ar putea considera un specialist in istoria religiilor, sd

stabilesc o comparaJie de nivel academic intre tantrism gi

flancmasonerie qi sd gdsesc eventuale puncte de conver-

genld. Nu urmdresc absolut deloc acest lucru. De altfel, nu

e nevoie si fii mare specialist pentru a constata diferenfe

enofine. in afara prdpastiei care separd mediile sociocultu-

rale oriental qi occidental, putem observa in marile direcfiipuncte de divergenJd. Francmasoneria se situeazd intot-

deauna intr-un cadru ,,organizalional", redus la cea maisimpld expresie: o lojd primard.Pentrua fi ,justd gi perfec-

t6'0, eaeste formatd din cel pufin qapte membri. Tantrismul,

avdnd in vedere difivultatea cu care poate fi perceput,^a

cvo luat intotdeauna in af ar a oric drei structuri ot ganizate . In

cazvl francmasorpriei nu existd (chiar trebuie accentuate

cuvintele, a$a cum vom vedea maitdtzi,t) nicio transmitere

de la individ la individ. Verrerabilul Maestru sau cei care fac

parte din atelierele superioare ale gradelor inalte, purcede

la inifieri in numele qi in cadrul puterilor primite de o enti-25

tate colectivd: loja, Consiliul Suprem. ln tantrism, totulconstd in relalia exclusivd dintre maestru (guru) qi discipol(sadhaka, cel care indrdzrregte sd faci efortul) in cadrul uneisadhana, termen ce corespunde, mai mult sau mai pulin,,,cdii rcalizdrii spirituale" in Occident. in final, francma-soneria, cel pufin cea modernd speculativi - in orice caz,cea pe care o frecventez -, nu se sprijind pe corp pentru aparcurge drumul spre trezire, in timp ce in tantrism,pomind de la corp, se poate urca spre... Trebuie precizat cd,

termenul corp trimite la ceva mult mai vast, chiar dacd elinclude ceea ce anatomia desemneazd prin acelagi cuvAnt.Sd nu uitdm cd avem cel pujin doud corpuri: ,,Cel pe care ilavem gi cel care suntem..."

Astfel, observdm cd nu prea putem vorbi despre oapropiere de tip academic intre ceea ce desemndm, din co-moditate, prin cuvdntul tantrism qi francmasonerie. Dim-potriv[, am putea evidenfia diferenJe foarte mari, insd acestlucru nu rre intereseazd deloc. Poate cd ar fruna pe plan cul-tural, insd aceasta nu md preocupd in momentul de fa!d.

Dupd descoperirea cd\Ii lui Ren6 Gu6non qi a ceea cescrisese despre cdile care incd i se pdreau deschise inOccident pentru a primi transmiterea unei inilieri autenticegi valide, am ales sd intru in francmasonerie. Totugi, incddin acea perioadS, am manifestat un mare interes pentruhinduism, dar acesta era intr-o anumiti mdsur[ doar cultu-ral, teoretic, frrd nicio legdturd cu subiectele abordate infrancmasonerie gi cu atdtmaipufin cu viafa mea de zi cuzi.Apoi, dupd ce am simlit o oarecare decepjie fald de franc-masonerie, din cauza congtientizdrii din ce in ce mai mari afaptului cd ea nu propune nicio practic[, nicio tehnici qi selimiteazd, in cel mai fericit caz, la specula{ii mentale, aminceput sd caut o altd cale sau, mai exact, o cale comple-mentard; cel pufin aqa vedeam laacelmoment lucrurile. De26

nltfbl, am ezitat destul de mult. La acea vreme studiasem

hirrc qi islamul, prin prisma cd\Ii lui Henri Corbin. Amx;tus prin prisma cdrlii lui Henri Corbin, deoarece sufismulirrrrrian, c[ruia i-a consacrat aproape toatd viala, nu este

tlcloc reprezentativ, in general, pentru islam. Pe de o parte,

r:l cste inrdddcinat in qiism, in timp ce sunnismul* este

tlrrrrrinant in islamul oficial, iar, pe de altd parte, acest

srrlrsm iranian, ,,reviztit" de Corbin, este mogtenitorulpi t tgorismului, al neo-platonismului, al zoroastrismului* x,

rrtlic[ depigegte foarte mult cadrul a ceea ce inJelegem inrrrod obignuit prin islam gi, de altfel, tocmai acest lucrutrr-a atras.

in acea perioad5, deqi nu am intenlionat niciodatl si m5convertesc la islam, asemenea numerogilor adepJi ilugtri aiIrri Gu6non, precum Schuon qi Valsan, trebuie sd recunosc

rrslirzi cd toate condiliile exterioare erau reunite pentru a

prrtca face pasul urmdtor.intr-adevdr, in 1984 am fost ?n Egipt, in vacanld. Ajuns la

('liro, in urma unor imprejur[ri destul de pl6cute, am reuqit

sir gdsesc ,,Villa Fatima", unde Gu6non iqi petrecuse mulliiuri gi, in cele din urm6, igi gdsise sfhrqitul. Primit cu foarte

rrrare amabilitate de fiica lui, am ar,ut privilegiul sd discut cu

t'ir timp de cAteva ore. Dup[ ce mi-a permis sdvizitez biroultirtirlui ei, unde nimic - la cererea sa expresd - nu fusese

tlcplasat de la moafiea sa, m-am intors la hotel, nu inainte de

;r stabili sd merg a doua zi cu fiul ei, nepotul lui Ren6( itrdnon, la mormdntul acestuia din urmd. Seara, am primitrrrr telefon de la fiul lui Ren6 Gu6non, Ahmed, care,

vtrrbindu-mi despre vizita din acea dupd-arriazd, m-a intre-

bat dacd lre-am putea intAlni. Am acceptat cu amabilitatc,

* (lurent oftodox al islamului care sebazeazd pe recunoaqterea obligaltlricrr srrrrnci ca intregire a Coranului (n.t.).

** Sistem religios la unele popoare orientale, intemeiat de Zoroastrtr, aviintllrr hrrzir conceplia dualisti a luptei dintre Bine Ei Rdu (n.t.)

27

propunandu-i sd ne intdlnim la hotel, unde am petrecut maimulte ore discutdnd. I-am mirfurisit aderarea mea la franc-masorrerie, lipsa dimensiunii practice qi interesul meu fa[6deislam, indeosebi pentru Ibn Arabi. Destul de repede mi-amdat seama c6, pentru interlocutorul meu, drumul meu erafrasat: ce mai aqteptam ca sd md convertesc la islam, a$a cumo f[cuserd deja numeroqii cititori ai cS4ilor tatdlui sdu?

Islamul imi oferea ceea ce cdutam: theoria qi praxis. Foarteimpresionat de aceastd discufie, m-am intors la Paris. Totuqi,intorcAnd problema pe toate pdrfile, nu reu$eam sd depdgesc

un obstacol, de netrecut in ochii mei, pentru a adera la islam.Pe cdt de ugor mi-ar fi fost s[ pronun! cu solemnitate qi cre-dinfd prima parte din shahada: ,,Nu existd alt Dumrpzeudec6t Dumrezeu...", pe atdt mi-ar fi fost de imposibil sd

accept a doua parte:,,iar Mahomed este profetul lui". imi eraimposibil, printr-un act de credin![, si ader la acest statut allui Mahomed ca ultim profet, cu atdt mai mult cu cdt nu amputut sd aderla anumite dogme ale religiei creqtirre exprimatein Crez. Mi se pdrea imposibil si pretinzi un eventual ataga-

ment la o tarika* sufi, fird sd fii un practicant sincer al ezo-terismului islamic. in consecinld, am renunfat la un posibilangajament in sufism, incetdnd chiar sd continui aprofun-darea lucrdrii lui Corbin care, pe alte planuri, m-a hrdnit qi

imbogdfit foarte mult.

in paralel cu acest interes pentru islam, m-am preocupatdepartea hinduistd a operei lui Ren6 Gu6non. Eram ferme-cat de scrierile sale inspirate aproape integral de doctrinaadvaita vedanta, dar acest interes era indreptat cdtre undomeniu strict intelectual, or, aveam incd in minte un arti-col publicat in august-septembrie 1937 in revista Studiitradilionale, intitulat,,A Cincea Yeda", in care aflrllrra cdtse poate de clar cd,,tantrismul reprezintd pentru bdrbafii qi

* Confrerie sufi (n.t.).

28

lbmeile din Kali Yuga suma celor mai adecvate elemente qi

rnijloace derealizare". De cdte ori nu m-am intrebat ce sens

trcbuie dat acestui mesaj qi mai ales cum sd deduc din el

consecinfele practice !

intr-adevdr, dintre cei care s-au declarat adepli ai per-

spectivei lui Gu6non, pulini au ales aceastS cale. Am pututobserya cd unii s-au indreptat spre islam, alfii spre francma-sonerie, iar algli s-au intors la creqtinism. Fird nicioprejudecatd privind demersurile individuale ale femeilor qi

rrle bdrbafilor rdmagi in anonimat, cei mai renumiJi colabo-lrrtori ai revistei Studii tradilionale at ldsat cu tolii sd se

intrevadd, mai mult sau mai pulin, alegerea pe care au

lircut-o: Schuon, Valsan qi Titus Burckhardt pentru sufism,.loan Reyor (Marcel Clavelle), Denys Roman qi Tourniac

lrontru francmasonerie. Allii gi-au orientat cercetdrile spre

organrzalh hermetice cregtine (Tamos, abatele St6phane).

insd autorii specialigti ai hinduismului, precum Gu6non, nuiru abordat, in general, decdt punctul de vedere al advaitat,edanta din Sankaracharya gi practic niciodatd tantrismul,oi doar au citat qi au tradus primele lucrdri ale lui ArthurAvalon (A, Pr6au: ,,Putere qi disolulia mantrelor*").

De altfel, putem considera c[ existd o contradicfie aparen-

tii intre faptul cd Gu6non afirmd c[ tantrismul este o cale

ldaptatd in totalitate condiliilor epocii noastre qi ci, in acelagi

tirnp, niciunul dintre principalii lui colaboratori (cel pufintlupd cunoqtinta mea) nu s-a angajatint-o sadhana tanfrcd.

Dupd pdrereamea, acest lucru se datoreazd, pe de o parte,

tlificultdfii de a-!i face o idee aproape corectd despre tan-

trism, presupundnd cd acest termen, aga cum am subliniat

* Cele patru Yuga (vdrstele Pdmdntului) sunt: Satya (sau Krita), Treta,l)vrrpara et Kali. Noiam fi astdzi in Kali Yuga, care dtxeazd 432 000 dc ani,tlirr care ar mai rdmdne aproximativ 429 000 de ani (n.t.).

* Studii tradilionale, august-septembrie 1937 (n.a.).

29

descoperit prin cdr,ti. Ca sd schematizdm, au existat trei ]

generalii de autori (printre cei care au scris in limba l

francezd sau care au fost tradugi, Ia care eu am avut acces; l

in consecin[d, cerlaLfi nu pot intra in evocarea mea): ,

precursorii, dintre care Avalon este cea mai importanti fi- l

gurd, precum qi Julius Evola, apoi universitarii, cu celebrulLilian Silburn, qi, in sfrrgit,,negustorii din Templu'., care se

inscriu intr-o listd mult prea mare ca sd poat6 fi reprodusS.

Nu este momentul sd facem o biografie, dar unii autorifrancezica Jean Papin, Tara Michael, Pierre Feuga - qi alliipe care sigur i-am uitat acum - pot sd ofere o imagine de

30

nrsamblu atunci cAnd vorbim despre tantrism. Dar, avdndirr vedere natura subiectului, el nu poate depdqi limita uneirrrlirrmafii de tip cultural. in descoperirea tantrismului se

rrlrlicS regula budincii: the taste is in the eating. Nici franc-rrrlrsoneria nu se descoperd prin lecturd. Un ritual evocdrrccst lucru in mod aluziv:

- Ce existd intre noi?

- Un secret, frate.

- Ce secret?

- Francmasoneria.

Aqadar, nici in cazultantrismului, nici in cel al francma-srrneriei, nu trebuie sdnebazdmprea mult de cdr,ti pentru a

rrr[elege ce se afld in spatele cuvintelor.Acegti autori au meritul cd au scos tantrismul dintr-un

ghctou unde, cu ajutorul colonialismului, fusese inchis,rrsimilat unor practici magice de nivel scdzut sau chiarvrirjitoriei, ca sd nu mai amintim de dezmdlurile sexualeirlribuite, destul de prost vdzute atdt de brahmani, c0t gi deeonducdtorii societdfii victoriene !

Din acest motiv, trebuie sd-i oferim lui sir JohnWoodroffe locul care ii revine. Judecdtor englezlaCalcuttal;r inceputul secolului XX, sub pseudonimul de ArthurAvalon, cu colaborarea soliei sale, Ellen, a dat posibilitatealrrrnii occidentale sd descopere tantrismul sub o noudlrrrrind. Iar meritul sdu nu a fost cu nimic diminuat dacd a;rrrrintit cd textele asupra cdrora s-a oprit sunt relativ recente(scoolul al XVIII-1ea) gi corespund deja unei remanieri a

trrntrismului originar. Mai simplu, se pare ci ArthurrAvalon, ajutat de indienii bengalezi apropiafi de sfera clc

rnlluenfd a aqa*numitei Brahma Samaj (migcarea ,,rcnilg-tcri i hinduse"), s-a strdduit sd facd tantrismul digerabi I pcn-lru occidentahr a cdror caracteristicd este qi spiritul rlc

3t

migcirii Brahma Samaj, acdrui ambilie, in cadrul unei rein-noiri a hinduismului, era si il facd infeles occidentalilor.

j

Apoi intervine o a doua etapd in cunoaqterea actuald a \

tantrismului de cdtre Occident. Va trebui sd o accentudm, l

pentru cd aceast[ clasificare imbracd un aspect arbitrar, cu 1

care sunt de acord, insd imi dd posibilitatea si pdstrez unloc special cifili fran[uzoiacei Lilian Silburn. Aceastd pro-fesoari universitard a reinnoit qi reinviat complet, in opinia32

||rr:r, inlelegerea tantrismuluix, deoarece a cunoscut prirttr-orrpcrien!6 personald subiectul cdruia i-a consacrat intrcagavrl{ir. Iar acest fapt este destul de rar in mediul universitar,rrrrtlc profesorii de filosofie sunt mai numerogi deciitIrkrsofii. Agadar, autoarea s-a strdduit s5 tradric[ clin

riirrrscritd in limba francezd"textele care i s-au pdrut cele mairrrrlrortante gi care reprezintd"perlele a ceea ce astdzi numim,,slrivaismul din Cagmir". De altfel, nu i se va putea nicio-rlrrtir mulfumi pe cdt ar trebui pentru cd a permis persoanelor('iu'c nu vorbeau sanscrita si poatd citi lucrdri fundarnentale

l)r'ccum Shiva-sutra, Wjnana Bhairava saitt Tantra-loka.lirtuqi, putem regreta c[, fiind prizoniera, din punct de

vcclere profesional, unui academism formal, ea nu a uqurat

sirrcina cititorilor care nu au rreapdrat preg[tirea intelectu-rrlii necesar[ pentru a infelege unele lucrdri dificile. Aq

lrutea adduga cd" fird ajutorul unui maesttu nu putem

infelege sensul uneori ascuns al acestor lucr[ri. O abordare

r:xclusiv cultural[ a acestora va ldsa cititorul nesatisftcut.

intr-adevdr, astdzi, cu exceplia cdtorva autori care

rrrf nosc subiectul pe care il trateazd, autori pe care ii vorncnumera mai jos, dar nu in totalitate, restul literaturii ce

nbordeazd acest subiect este irelevant. $i nu md refer aicitloar la cei care au scris despre tantrism oferindu-qi alibiurispirituale ca sb-gi justifice o inclinafie pentru glumatlcocheatd, ci mai ales la autorii care nu qtiu niciun cuvdntirr sanscritd qi comenteazd pomind de la traducerile dinlimba englezd in limba francezd a textelor, cu aroganfa de

nqa-zigi ,,mari iniliafi", de yoghini misterioqi, intilnifi inlrrdia profundd. Ca si nu spun despre ndvala ,,valuluilirntric" pe internet qi in i/ew Age, wde sunt propuse stagiipratie cdrora, in urma unei sume de bani, veli descoperi

* MenJiondm cd ea nu foloseqte acest termen decdt foarte raq prefcrindu-l1rc ccl al diferitelor qcoh: spanda, pratyabijna, ltrama etc. (n.a.).

33

deschiderea chalcrelor gi veli regdsi, departe de stresulcotidian, beatitudirrea uniunii dintre Shiva qi Shakti. Ar trebuisd rddem sau sd pl6ngem?

Acestei dificultili de a inlelege corect tantrismul prinintermediul cirlilor i se adaugd aceeaa intdlnirii cu maestrucalifrcat, qi nu md pot ablirrc si nu md gAndesc acum la uneseu revelator scris de Jacqueline Chambron in revistaHermes, consacrat maestrului spiritual.

Pentru a descrie diferitele aspecte privind rela[iamaestru-discipol, ea vtihzeazd cdteva metafore: muntele,pentru experienfa spirituald, cdlduza pentru maestrul spiri-tual qi, in final, ascensiunea, pentru cdutarea inifiaticd,deschiderea inimii. intr-adevir, avem de-a face cu maimulte situalii diferite unele de altele.

Unii au urcat muntele cu sau fbrd maestru qi rezistd inv0rf intr-o stare permanentd de plenitudine. in cazul 1or, nuse pune problema cobordrii, ei fiind acei ,,injelepfi" carepoartd gi ilumineazd htrnea. Ei nu sunt maegtri, deoarece,necobordnd, nu se pot ocupa de discipolii care ar fi intere-sali sd porrreascd ascensiunea. Diferitele tradifii ii numesc

,,sfin{io', wali, in islam, jivan mukti (eliberat viu), in hin-duism.

Alefuri de ei existd ,,virtuozi ai ascensiuniioo, ,,perfecJiooin sufism, sadguru, in India, bodhisattva, in budism; eicoboard de pe munte gi pornesc pe drumul ascensiunii cudiscipolii care ii recunosc.

Apoi urmeazd cei care sunt doar nigte ,,cdlduze experi-mentate". Ei au urcat o parte din munte qi merg in direcfiavdrfului, pundnd la dispozifia celor in ochii cdrora auvdzut,,reflexia muntelui" toate tehnicile ascensiunii (post, con-centrare, exercifii de respirafie, pozilii de yoga, recitdri demantre etc.).

ln final, unii au intrezdritpe furiq muntele, fard" cdlduzd",

neagteptate intr-un anumit fel, gi nu au reluat niciodatdpe

34

urczrrea, stau in zona de cAmpie, etaldnd cu ing6rnfare o

cxperienJd pe care nu au qtiut sd o repete. Atunci cum i-ar

lrrrtca ajuta ei pe ceilalli in cdutarea lor?Apoi, scria doamna Chambron, sunt ,,cartografii". Ei

('urlosc despre munte doar din ce au citit in cdrli, dar au

rncritul de a qti cd el existi gi mdrturisesc astfel pertinenfarrlitudinii celor care, pdnd in prezent, au alut o simpli,,irrtuifie" a existenlei muntelui gi faptul cd ne putem trans-I i r rma viafa intr-un,,pelerinaj ascensional".

Unii afirmi cd frecare este propriul sbu maestru gi poatesta pe v6.rfu1 muntelui fbrb sd qtie; din acest moment, nurnri existd nicio problemd, nici munte qi nici cilIduzd.lirtugi, evidenfa expresiei ,,Tu egti asta" nu mi se pare a se

rnpune spontan atdt de des. Desigur, ,,Nu m-ai cdu.ta dacdnu m-ai fi gdsit deja" (afirma Blaise Pascal), dar faptul tre-lruie tr[it, nu gdndit.

in final, conchidea doamna Chambron, aliltun de aceste

rtitudini diferite dar cinstite, existd cei care v6nd rnuntelenr care, de altfel, nici mdcar nu cred, potolindu-gi astfelsctea de putere gi de aviditate. Numai Dumnezeu qtie cfft de

rnult s-au ?nmullit acegti guru fird valoare, acegti negustorirnoderni din Templu, de cdnd aceste cuvinte au f,ost scrise,rrcum doudzeci de anil

Relalia maestru-discipol este complicatd, dar mai ales

rrristerioasd, deoarece, dincolo de tot ceea ce am putea scriercf'eritor la acest subiect, am impresia cb nu vom pdtrunderriciodat[ taina intdlnirii maestrului cu propriul discipol. Sd

rrc mullumim totuqi sd afirmdm cd nepdtrunse sunt cdilel)omnului gi cd maestrul apare atunci cAnd discipolul este

lrrcgdtit. Aceastd ultimd frazd a fost foarte des folosit[ firirscns, incAt. am putea-o considera banald. Sunt de pdrerc cir

t'cle mai importante evenimente ale vieJii noastre se prc-zint[ deseori sub cea mai simpld formd posibild. Trcbtricrloar sd avem ,,ochi pentru a vedea qi urechi pentnr a aLrzi"!

35

in final, trebuie sd addugdm cd aceasta nu este ce mai micd ,

dificultate, in lumea contemporani, unde raporturile de r

autoritate sunt aduse in discufie, fiind de ajuns sd observdrrr- l

preapufina considerafie (iar acest lucru este un eufemism) ,

acordatd corpului profesoral din partea elevilor, cel pulin inlara noastrd. Pulini oameni sunt pregdtifi gi dispuqi sd I

gdseasc[ un,,ton corect" in relafiile lor cu un maestru, caretrebuie si evite dependenfa excesivi, avdndin acelaqi timp ,

incredere in el, altfel spus pistrarea unui anumit liber-arbi- ,

tru, manifestdnd in acelagi timp o incredere absolutd. Dacd, :

mi gdndesc bine, gi avdnd in vedere experienfa mea,atunci cdnd ,,spiritul gdfhie',, totul este doar teorie.