MAREA UNIRE!!!!!!!!!!

17
PLAN DE LECTIE UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA GIMNAZIALA ,, DAN BARBILIAN”, GALATI DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE CLASA: a VIII- a B UNITATEA DE INVATARE: SOCIETATEA ROMANEASCA INTRE TRADITIE SI MODERNITATE CONȚINUT: Formarea statului national unitar TIPUL LECTIEI: Lecție MIXTĂ PROFESOR : CHIRILA GEANINA DURATA: 50 MIN. DATA: 14.03.2013 COMPETENȚE GENERALE/ CHEIE: 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. 3. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă. COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Epocii Moderne, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 3.6 Localizarea in timp si spatiu a faptelor din istoria romanilor, desfasurate in Epoca Moderna si in secolul XX, pe baza surselor istorice. 3.7 Stabilirea unor relatii intre aspectele unui fapt istoric din Epoca Moderna si din secolul XX, pe baza surselor istorice. 3.8 Analizarea unui fapt istoric din istoria romanilor in Epoca Moderna si sec. XX, pe baza surselor istorice. 3.10 Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria romanilor din Epoca Moderna si in secolul XX, pe baza surselor istorice. COMPETENTE DERIVATE/ OBIECTIVE OPERATIONALE: 1.Să descopere teritoriile românesti care s-au unit în 1918 cu România ; 2. Să explice minimum doua premisele ce au determinat Marea Unire din 1918 ; 3. Să identifice personalitătile istorice care au contribuit la realizarea statului national unitar român; 4. Să localizeze pe hartă provinciile românesti care s-au unit cu România şi orasele unde a fost hotărâtă unirea ; 5. Să mentioneze organismele formate in urma Adunarii de la Alba Iulia ; 6. Să-şi exprime opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu Romania. Strategia didactică

description

proiect didactic

Transcript of MAREA UNIRE!!!!!!!!!!

PLAN DE LECTIE - DEMOCRATIE SI TOTALITARISM

PLAN DE LECTIE

UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA GIMNAZIALA ,, DAN BARBILIAN, GALATI

DISCIPLINA DE INVMNT: ISTORIE

CLASA: a VIII- a B

UNITATEA DE INVATARE: SOCIETATEA ROMANEASCA INTRE TRADITIE SI MODERNITATE

CONINUT: Formarea statului national unitar

TIPUL LECTIEI: Lecie MIXT

PROFESOR : CHIRILA GEANINA

DURATA: 50 MIN.

DATA: 14.03.2013

COMPETENE GENERALE/ CHEIE:

1. Utilizarea eficient a comunicrii i a limbajului de specialitate.

2. Aplicarea principiilor i a metodelor adecvate n abordarea surselor istorice.

3. Folosirea resurselor care susin nvarea permanent.

COMPETENE SPECIFICE:

1.1Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Epocii Moderne, n diferite situaii de comunicare scris sau oral.

3.6 Localizarea in timp si spatiu a faptelor din istoria romanilor, desfasurate in Epoca Moderna si in secolul XX, pe baza surselor istorice.

3.7 Stabilirea unor relatii intre aspectele unui fapt istoric din Epoca Moderna si din secolul XX, pe baza surselor istorice.

3.8 Analizarea unui fapt istoric din istoria romanilor in Epoca Moderna si sec. XX, pe baza surselor istorice.

3.10 Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria romanilor din Epoca Moderna si in secolul XX, pe baza surselor istorice.

COMPETENTE DERIVATE/ OBIECTIVE OPERATIONALE:

1.S descopere teritoriile romnesti care s-au unit n 1918 cu Romnia;

2. S explice minimum doua premisele ce au determinat Marea Unire din 1918;

3. S identifice personalittile istorice care au contribuit la realizarea statului national unitar romn;

4. S localizeze pe hart provinciile romnesti care s-au unit cu Romnia i orasele unde a fost hotrt

unirea ;

5. S mentioneze organismele formate in urma Adunarii de la Alba Iulia;

6. S-i exprime opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu Romania.

Strategia didactic

a) metode i procedee: - brainstorming, conversaia dirijata/ euristic, nvarea prin descoperire, dezbatere, utilizarea documentului istoric, problematizarea, harta istorica, philips 6/6, explicatia, comparatia

- activitate frontal, individual, pe grupe ;

b)material didactic: - documente, fie de lucru, harta istoric, manual;

- texte istorice, tabla, creta, fie de evaluare, atlas istoric.

Mijloace de nvmnt:

Manualul de istorie a romanilor al clasei a VIII-a , autori:Sorin Oane, Maria Ochescu, Ed. Humanitas Educatonal,Buc., 2000;

Manualul de istorie al romanilor al clasei a VIII-a, autori: Al. Vulpe, R. G. Paun, R. Bajenaru, I. Grosu, Ed. Sigma, Buc., 2000

Atlas istoric;

Bibliografie: Gh. Tanase, Metodica Predarii- Invatarii istoriei, Ed. Spiru Haret, Buc. 1995

Ghid metodologic Aria Curricular Om i societate, Ed. Sc. Aramis Print, Buc., 2001;

Mihail Manea, Mic dicionar de termeni istorici, Ed. All Educaional, Buc., 1999;

Bogdan Murgescu, Istoria lumii n texte, Editura Teora , 1999

Minodora Perovici, Istoria universal n texte, Corint , 2003

L. Cpi, C. Cpi , Tendine n didactica istoriei, Piteti, 2005; Studii i articole de istorie LXXIII, Societatea de tiine istorice din Romnia, 2008.

Resurse:: - oficiale: programa colar, planificarea calendaristic orientativ

- umane: elevii clasei a VIII- a B

Metode de evaluare: - observarea sistematic a comportamentului elevilor;

-continu prin ntrebri frontale i analiza rspunsurilor la fiele de lucru;

- completarea fiei de evaluare;

FISA NR.1

NUME:___________________________________

PRENUME:_______________________________

TEST DE AUTOEVALUARE

I. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

1. Problema unirii Principatelor a fost pusa la Congresul de la:

a) Berlin b) Londra c) Paris

2. Sfatul Tarii era o institutie reprezentativa in:

a) Transilvania b) Basarabia c) Bucovina

3. Adunarea de la Alba- Iulia a confirmat spiritul democratic astfel ca puterea executiva era detinuta

de : a) Marele Sfat National Roman b) consiliul Dirigent c) Inalta Curte de Justitie si Casatie

15 puncte

II. Completati spatiile libere cu informatia istorica corecta:

1. La 1 decembrie 1918 numarul delegatiilor care au votat unirea Transilvaniei cu Romania au

fost de.................................. .

2. In anii 1914- 1916 Romania a avut o atitudine de.......................fata de primul razboi mondial.

3. Din septembrie 1914 rege al Romaniei a fost................................................... .

4. Basarabia si-a declarat unire cu Romania la..................................................... .

5. Consiliul National Roman constituit la Cernauti era condus de............................................. .

20 puncte

III. Enumerati trei organisme infiintate in lupta pentru crearea Romaniei Mari.

1._______________________________________________________________________________

2._______________________________________________________________________________

3._______________________________________________________________________________

15 puncte

ETAPELE LECTIEI

CC.S

ACTIVITATEA

STRATEGII DIDACTICE

PROFESORULUI

ELEVILOR

METODE

MIJLOACE

1. PREGTIREA PENTRU ACTIVITATEA DE NVARE (2)

2. VERIFICAREA TEMEI (2)

Noteaz absenele;

Pregtete materialele necesare desfurrii leciei.

Realizeaz un climat afectiv.

Se verifica tema pentru acasa, anterioara lectiei.

Rspund cerinelor profesorului.

si pregtesc materialele

Elevii prezinta tema si se corecteaza greselile.

CONVERSAIA

Dirijat

CONVERSATIA

FISE, CAIET

3.REACTUALIZAREA CUNOTINELOR (8)

Reactualizarea cunotinelor

Dirijarea nvrii (30)

Scrie pe tabl schema leciei

Feed- back si evaluare

Timp de lucru (5)

1 1.1

33.6

43.7

33.8

3

3

3

1.1

O1

1.1

3.6

3.7

3.8

3.10

O2

3.6

1.1

3.7

3.8

3.10

O3/ O5

3.6

3.10

3.5

1.1

O4

3.10

3.6

1.1

O6

3.7

3.8

Formuleaz ntrebri/cerine care fac apel la cunotinele dobndite pe parcursul leciei anterioare: Romania si Sistemul de pace de la Versailles

Enun subiectul leciei Formarea statului national unitar si a obiectivelor urmarite.

Noteaz pe tabl titlul, monitorizeaz elevii;

Organizeaz nvarea;

Se impart fiele de lucru i sursele istorice elevilor;

Organizeaz activitatea elevilor pe urmtoarea structur:

Activitatea nr.1

Pe tabl se scrie titlul leciei: Formarea statului national unitar

Schema leciei:

1. Basarabia

2. Bucovina

3. Transilvania

Activitatea nr.2

Profesorul profesorul prezinta contextul istoric al formarii statului national unitar roman.

Profesorul solicita elevilor sa descopere provinciile ce s-au unit cu Romania pe baza textului lectiei si textului istoric.

Aduce completari daca este cazul.

Activitatea nr.3.

Profesorul prezint cauzele si etapele pe care fiecare provincie le-a urmat spre unirea cu Romania, patria mama.

Profesorul solicita elevilor sa explice minimum doua premisele ce au determinat Marea Unire din 1918.

Aduce completari daca este cazul.

Activitatea nr.4

Profesorul prezinta formele de lupta ale romanilor din provinciile romanesti aflate sub suzeranitate straina si liderii marcanti.

Profesorul solicita elevilor sa identifice minimum doua personalitti istorice care au contribuit la realizarea statului national unitar romn si sa mentioneze organismele formate in urma Adunarii de la Alba Iulia pe baza textului lectiei si cel istoric.

Aduce completari daca este cazul.

Activitatea nr.5

Profesorul solicita ca pe baza informatiilor cumulate si a textului istoric sa localizeze la harta provinciile romanesti care s-au unit cu Romania si orasele unde s-a hotarat unirea.

Aduce completari daca este cazul.

Activitatea Nr.6

Profesorul cere elevilor s-i exprime opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu Romania

Aduce completari daca este cazul.

Activitatea Nr.7

Se cere elevilor s completeze fia de evaluare.

Rspund la solicitare, utiliznd informaiile anterior dobndite.

Studiaz individual materialele propuse.

Activitatea de nvare este individual.

La sfritul orei elevii vor fi n msur s prezinte factorii ce au contribuit la unirea provinciilor cu Romania la 1 decembrie 1918 si organismele formate in urma Adunarii de la Alba- Iulia.

Elevii studiaz fiele primite

Elevii deseneaz pe caiet harta conceptual, care va fi completat la sfritul orei cu informaiile dobndite pe parcursul activitii de nvare.

Se cere elevilor s argumenteze alegerile fcute.

Elevii noteaza in caiet titlul si schema lectiei.

Elevii asculta cu atentie si noteaza in caiet.

Elevii cerceteaza si raspund la cerinta expusa.

Elevii asculta cu atentie si noteaza in caiet.

Elevii cerceteaza si raspund la cerinta expusa de profesor

Elevii asculta cu atentie si noteaza in caiet.

Elevii se grupeaza si isi aleg un lider, cerceteaza si raspund la cerinta expusa.

Elevii se grupeaza, isi aleg un lider, cerceteaza si raspund la cerinta expusa de profesor.

Elevii isi exprima opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu Romania.

Elevii completeaz fia de evaluare.

Conversaia euristic

Metode propuse Conversatia, Brainstorming,

Invatarea prin descoperire

Dezbaterea

Harta conceptual de tip pianjen

Conversatia Euristica

Conversatia Euristica

Conversatia dirijata

Explicatia

Utilizarea documentului istoric

nvarea prin descoperire

Conversatia Euristica

Dezbaterea

Conversatia dirijata

Explicatia

Utilizarea documentului istoric

Problematizarea

Conversatia Euristica

Conversatia dirijata Explicatia Dezbaterea

Invatarea prin descoperire

Philips 6/6

Conversatia dirijata

Explicatia

Philips 6/6

Dezbaterea

Invatarea prin descoperire

Utilizarea documentului istoric

Conversatia dirijata

Explicatia

Dezbaterea

Problematizarea

Conversatia dirijata

Explicatia

ATLAS ISTORIC

TABLA

CRETA

HARTA

FISE DE LUCRU

TEXT ISTORIC

MANUAL

ATLAS ISTORIC

TABLA

CRETA

HARTA

FISE DE LUCRU

TEXT ISTORIC

MANUAL

ATLAS ISTORIC

TABLA

CRETA

FISA DE EVALUARE

4. Apreciere si notare cu privire la desfurarea activitii ( 2)

Apreciaz si noteaza rspunsurile date de elevi;

Solicit aprecierile elevilor legate de modalitatea de desfurare a leciei.

Apreciaz modul n care au rspuns i n care s-a realizat lecia

Conversatia dirijata

NOTARE

CATALOG

5. TEMA PENTRU ACAS

(1)

Propune elevilor tema pentru acas exercitiile de la pagina 121.

Solicit informaii legate de rezolvarea temei.

Conversatia

MANUAL

Fia nr.2 Realizai o hart conceptual de tip ,,pnza de pianjen- FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR

FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR

FISA NR. 3

Formarea statului naional unitar romn

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

B

1.S-a unit la 15/28 noiembrie 1918 cu Romnia.

2.S-a unit cu Romnia la 1 decembrie 1918.

3.Instituie care a hotrt unirea Basarabiei cu Romnia.

4.Conductorul Consiliului Dirigent.

5.S-a unit cu Romnia la 1 decembrie 1918.

6.Rege al Romniei n timpul domniei cruia s-a realizat Marea Unire din 1918.

7.Ora n care s-a hotrt unirea Transilvaniei i a Banatului cu Romnia.

8.Tratat internaional prin care a fost recunoscut unirea Transilvaniei i a Banatului cu Romnia.

9.Stat care a recunoscut prin tratatul de la Saint Germain unirea Bucovinei cu Romnia.

A_B: Prima provincie romneasc care s-a unit cu Romnia.

FISA NR. 4. Construiti harta Romniei dup Marea unire din 1918 din acest puzzle.

FISA NR. 5

Telegrama prin care sunt ncunotinate guvernele strine despre unirea Bucovinei cu Romnia

Domnul Ministru,

Congresul General al Bucovinei, n virtutea dreptului popoarelor de a hotr singure de soarta lor, a votat astzi n unanimitate realipirea Bucovinei n vechile ei hotare pn la Ceremu, Colacin i Nistru la regatul Romniei.Ptruni de adnc admiraie pentru mreele principii de libertate i dreptate de care a fost cluzit ara D-voastr n acest rzboi i de sincera recunotin pentru jertfele desinteresate aduse de nobila D-voastr naiune pentru triumful acestor principii v rugm s binevoii a notifica guvernului D-voastr votul unanim al Congresului general al Bucovinei a-i tlmci sentimentele noastre de venic mulumire i recunotin.Totodat ne folosim de acest prilej de a exprima Excelenei Voastre i personal mulumirile noastre cele mai clduroase pentru dragostea cu care ai mbriat i sprijinit cauza noastr dreapt n vremile de cea mai grea cumpn i n clipele hotrtoare pentru viaa noastr naional.

Clauzele tratatului de la Saint-Germain cu privire la recunoaterea reunirii Bucovinei la Romnia

Romnia

Art. 59

Austria renun, n ceea ce o privete, n favoarea Romniei la toate drepturile i titlurile asupra prii fostului Ducat al Bucovinei cuprins dincoace de fruntariile Romniei, astfel precum vor fi fixate ulterior de Principalele Puteri aliate i asociate.

Art. 60

Romnia consimte la inseriunea ntr-un Tractat cu Principalele Puteri aliate i asociate al unor dispoziiuni pe cari aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti n Romnia interesele locuitorilor ce se deosebesc prin ras, limb sau religiune, de majoritatea populaiunii.

Romnia consimte de asemenea la inseriunea ntr-un Tractat cu Principalele Puteri aliate i asociate a unor dispoziiuni pe care aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti libertatea transitului i a aplica un regim echitabil comerului celorlalte naiuni.

Art. 61

Proporia i natura sarcinelor financiare ale fostului Imperiu al Austriei pe cari Romnia va avea s le ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub Suveranitatea ei, vor fi fixate conform articolului 203, Partea IX (Clauze financiare), a Tratatului de fa.

Conveniuni ulterioare vor regla toate chestiunile cari n-ar fi regulate prin Tractatul de fa i cari ar putea lua natere din cesiunea zisului teritoriu.

Hotrrea Consiliului Suprem al Congresului de pace prin care recunoate unirea Basarabiei cu Romnia

Principalele Puteri Aliate s-au vzut pn acuma n imposibilitate de a lua o hotrre definitiv n chestiunea basarabean, pentru c au considerat-o ca o parte din problema general romn, a crei aranjri a fost mpiedecat de dificultile avute cu anteriorul Guvern Romn, i pentru c au sperat, c se va putea gsi un aranjament prietenesc ntre Romnia i Rusia. Principalelor Puteri Aliate li se pare, c nul mai este nici un motiv pentru a ntrzia i pe mai departe hotrrea definitiv. Guvernul romn a dat dovezi despre dorina sa de a aranja n interesul Romniei i al Europei n general chestiunile nerezolvate nc, i a supus hotrrii Consiliului Suprem chestiunea retragerii trupelor sale din Ungaria, bazndu-se pe asigurarea dat de Principalele Puteri Aliate. Guvernele aliate i dau seama c interesul cel mai mare al Romniei, precum i al Statelor nvecinate cere ca chestiunea Basarabiei s nu rmn i pe mai departe nedecis. Dup ce s-au luat pe deplin n considerare aspiraiunile generale ale populaiei basarabene, i caracterul moldovenesc, din punct de vedere geografic i etnografic al acestei regiuni, precum i argumentele istorice i economice, Principalele Puteri Aliate se pronun n favorul reunirei Basarabiei cu Romnia, reunire proclamat n mod formal de reprezentanii basarabeni, dorind totodat a ncheia un contract cu privire la aceast recunoatere, ndat ce condiiunile amintite vor fi fost ndeplinite. Ele cred, c prin aceast reunire interesele generale i particulare ale Basarabiei vor fi salvgardate i n special relaiunile ei cu Statele nvecinate i drepturile minoritilor sale, vor fi garantate n aceleai condiiuni ca drepturile acelora, cari triesc n celelalte pri ale Regatului Romn. Principalele Puteri Aliate i rezerv dreptul de a supune arbitrajului Ligei Naiunilor orice dificultate viitoare, provenit din menionatele dou chestiuni.