Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanţa

Anul VIII - Nr.78l

Aprilie2015

Apare lunarAdresa

redactiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

ROMÂNO -TURC

SE APROPIE DESCHIDEREA

SEZONULUI ESTIVAL

Pag.6

Pag.3

MARATONUL NISIPULUI

lMARATONUL NISIPULUI a fost competiţia perfectă pentru a stârni dorinţa de mişcare. Faţăde prima ediţie, la startul maratonului s-au aliniat mai bine de 300 de participanţi, câţiva din-tre concurenţi trecând bine de prima tinereţe. Mai mult, au fost şi concurenţi care au venit dinCapitala ţării şi chiar din străinătate. Câştigătorul MARATONULUI a fost tânărul Maxim Răileanudin Republica Moldova. „Maratonul nisipului” este încă un eveniment care promovează staţiunea Mamaia, între pri-mele care anunţă o vară fierbinte pe litoralul românesc.

CENTRUL PENTRU TINERET

AgIgEA

l La începutul luniimai se va inaugura

l Parteneriat de afaceri

centru de informare şi promovare turistică

Pag.2

„DEBARCADERUL E O ŞANSĂ PENTRU DEZVOLTAREA

TURISMULUI ÎN ORAŞUL OVIDIU“

l George Scupra

Pag.4

Pag.5

dIn sumaR

EvEnImEnt

zOna mEtROpOlItanăcOnstanţa

EFORIE

GeorgeScupra

Pag 2 l educaţie aprilie

2015

În urmă cu o lunăa coborât de pescena Galei „10 OA-MENI DE VA-LOARE”, în braţe cuun buchet de flori şicu o diplomă, aplau-dată de cei prezenţiîn sala de CaseiCultură a sindicate-

lor din Constanţa. Acum se confesează şispune: „Acest premiu aparţine colegilor.Este şi meritul lor că am urcat pe scenagalei”. Profesoara Cristina Scupra, direc-toarea Liceului „Ion Podaru”, din oraşul Ovi-diu, deşi e una dintre cele mai tineredirectoare din judeţ, vorbeşte despre tena-citate şi perseverenţă, lăsându-ne să înţe-legem că multe lucruri le-a învăţat pebăncile Colegiului Pedagogic „ConstantinBrătescu”. Acolo, o aud spunând, a căpătatabilităţi de comunicare şi a dobândit o marecapacitate de adaptare. Mai târziu, laScoala de Artă şi Meserii din comuna Pan-telimon şi-a făcut ucenicia, învăţând încădin prima zi la şcoală ce înseamnă spiritulde echipă. În 2010 i s-a conferit titlul ştiinţi-fic de doctor în Filologie. Spaţiul tipograficnu ne îngăduie să inserăm aici un CV cu osumedenie de cursuri de formare continuă,cursuri pe care profesoara Cristina Scuprale-a absolvit culegând aprecieri şi califica-tive care au ajutat-o să aibă o carte de vizităasupra căreia vom insista într-o bună zi . „Evorba de o carte de vizită clădită pe muncăşi pe proiecte educaţionale. De fiecare datăprimii beneficiari ai proiectelor educaţionaleau fost elevii liceului din oraşul Ovidiu.

Şi pentru că ultimul cuvânt îl au invitaţii,să o ascultăm pe Cristina Scupra:”Îmi place

ceea ce fac. Şi aici cred că e vorba de vo-caţie şi de pasiune. Nu doar la catedră, ci şiîn afara ei trebuie să învăţăm tot timpul. Eo artă să ştii să ajungi la sufletul copiilor. Im-portant este să reuşeşti şi să-i ajuţi pe ceicu rezultate mai puţin bune, important estesă-i faci să evolueze şi să îşi completezecunoştinţele. Accentul trebuie să fie pus peactivitatea din clasă. Societatea e în schim-bare, cerinţele sunt diferite şi de aceea das-călul trebuie să fie într-un singur fel: demnşi bine pregătit”.

Andreea Pascu

CRISTINA SCUPRA: „DASCĂLUL TREBUIE SĂ fIE DEMN ŞI BINE PREgĂTIT”

lOameni de valoareCArnet

Pentru că nevoile s-au adu-nat, iar unele au devenit pre-sante, Cristian Cîrjaliu, primarulcomunei Agigea şi -a făcut oagendă cu priorităţi. La ora cândscriem aceste rânduri, la Agigease fac ultimele pregătiri pentruinaugurarea Centrului pentru Ti-neret, un proiect implementat cusprijinul Zonei MetropolitaneConstanţa, un sprijin care a venitla timp pentru tinerii din locali-tate. Ei vor avea de acum încoloun loc unde se vor întâlni şi îşivor petrece timpul liber, dar şi un

loc pentru a se pregăti, centrulpentru tineret urmând să găzdu-iască întâlniri cu specialişti caresă-i ajute în alegerea unei profe-sii. „Vom inaugura Centrul pen-tru Tineret la începutul lunii mai,spune Cristian Cîrjaliu. Să fie uncadou de Ziua Tineretului. La oracând discutăm se pun la punctdetaliile pentru declanşarea lu-crărilor pentru gaze. Încă o in-vestiţie de care aveau nevoiecomunitatea şi investitorii . Re-ţeaua de gaze se va întinde peo distanţă de 10 kilometri. Avemtrei cartiere noi, i-am ajutat pe ti-neri cu loturi pentru locuinţe, maibine de 90 la sută dintre ei s-aumutat în casă nouă în ultimii ani.Acum avem în atenţie construi-rea unei grădiniţe cu program

normal. Modernizăm şi extin-dem reţeaua şcolară, ne îngrijimde copiii din Agigea. Vesteaaceasta îi va linişti pe părinţi. Nuîi vom mai pune pe părinţi şi pecopii pe drumuri. Trebuia să-iducem până în satul Lazu, cândvom construi grădiniţa îi vomscuti de această deplasare, pri-măria va face economii pentrucă nu vom mai cheltui banii cutransportul”.

De câteva luni, la Agigea afost pusă la dispoziţia producă-torilor locali şi comercianţilor onouă piaţă agroalimentară, opiaţă spaţioasă, modernă, pre-gătită pentru un comerţ civilizat.Piaţa încă are spaţii ce pot fi în-chiriate.

Luiza Tigmeanu

LA ÎNCEPUTUL LUNII MAI SE VA INAUgURA CENTRUL PENTRU TINERETCristian Cîrjaliu

lAlte priorităţi:introducerea gazelor şi construirea unei grădiniţe

PARC DE DISTRACţII CU TEREN DE gOLf

Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna,a participat la Seminarul de Afaceri „RomanianInvestment Zoom”, organizat de către Avan-garde Group la Hotel Royal din Bucureşti.

Tematica seminarului a avut drept scop pre-zentarea nevoilor de investiţii care nu au sursăde finanţare identificată pentru următoarele ra-muri: industrie – fabrici mici şi medii pentru pro-cesare, prelucrare şi valorificare; agricultură –ferme, cereale, legume, fructe şi turism balneo;infrastructură; energie şi energie verde.

Primarul Mariana Gâju a prezentat în cadrulseminarului atât proiectele implementate sauaflate în derulare, cât şi portofoliul de proiecteviitoare ce vor fi dezvoltate în comuna Cum-păna, dintre care amintim pe cele mai impor-tante: construcţia unui pod peste canalulDunăre – Marea Neagră, construcţia drumuluisituat pe malul stâng al canalului Dunăre –Marea Neagră, dezvoltare energetică necon-venţională eoliană şi solară, construcţia dru-mului între şoseaua Constanţei DN 39 E şistrada Meşterul Manole din km 5 Constanţa,construcţie staţie de compost – prelucrareadeşeurilor organice şi transformarea acestoraîn îngrăşământ natural, parc de distracţii cuteren de golf.

La acest eveniment au participat şi repre-zentanţi ai următoarelor ambasade: Africa deSud, Republica Algeria Democrată şi Populară,Austria, Republica Azerbaidjan, Canada, Cipru,Emiratele Arabe Unite, Republica Arabă Egipt,Republica Federală Germania, Regatul Hase-mit al Iordaniei, Japonia, Spania, RepublicaSerbia, Republica Slovacia, Ungaria.

Participanţii la seminar s-au arătat interesaţisă discute despre posibile colaborări bilateralecomerciale, privind nevoile de investiţii din teri-toriu.

Iacob Ioniţă

info ZonA metropolitAnă

INTERES PENTRUCOMPETENţE NOI

Partea a doua a seminarului cu tema "Ex-primă-te! Abilităţi de comunicare – Puterea decătre psihologii Centrului multifuncţional deasistenţă socio-medicală din Cumpăna pentruadolescenţii din localitate. La workshop auparticipat elevii claselor a VIII-a din cadrul Li-ceului Tehnologic “Nicolae Dumitrescu”, cares-au arătat interesaţi de a dezvolta compe-tenţe noi pe baza cunoştinţelor asimilate în ca-drul activităţilor cu caracter formal. Seminarula fost organizat cu sprijinul dlui Florin Neagu,Viceprimarul comunei Cumpăna.

În cadrul acestei sesiuni s-a discutat petema abilităţilor de comunicare care ajută ladezvoltarea personală a adolescenţilor. Toto-dată, elevii au discutat cu specialiştii prezenţidespre primul lor examen important pe care-lvor susţine în vara acestui an – Evaluarea Na-ţională, despre cum şi-au gestionat emoţiile lasimularea pe care au susţinut-o în luna fe-bruarie şi care au fost problemele cu care s-auconfruntat. Elevii vor fi îndrumaţi cum să co-munice emoţiile într-un mod adecvat. De ase-menea, se va aborda tema limbajului verbal şia celui non-verbal, iar adolescenţii vor înţelegecă a comunica înseamnă mai mult decât avorbi.

Prin acest tip de activităţi, psihologii în-cearcă să îi convingă pe elevi că emoțiile exa-gerate şi starea de neliniște în fața primuluiexamen important din viața lor pot fi contro-late. Tehnicile și exercițiile aplicate în cadrulcursului „Comunicare verbală şi nonverbalăstimulează și dezvoltă capacitatea de comuni-care verbală și nonverbală, imaginația, spiritulde observație, memoria, gândirea, concentra-rea, controlul emoțiilor.“

Seminarul a avut loc la Centrul multi-funcţional de asistenţă socio-medicală dinCumpăna.

Andreea Arsenie

CumpănA

l"Exprimă-te! Abilităţi de comunicare" - Semi-nar pentru tineri, la Centrul multifuncţional deasistenţă socio-medicală din Cumpăna

AgigeA

CristinaScupra

l Pag 3cronica realitãţiiaprilie

2015

Continuarea proiectelor pentruamenajarea unor muzee este oşansă pentru localităţile din me-diul rural. Pe harta cu destinaţii tu-ristice ar apărea noi obiectiveunde s-ar putea opri autocarelecu turişti. La Ostrov s-a amenajatdeja un Muzeu al vinului, pe Do-meniile Ostrov, aici se organi-zează în fiercare toamnă unfestival al vinului care a devenit otradiţie, el fiind frecventat până şide turiştii din străinătate. Întoamna trecută, am întâlnit la Os-trov turişti din Franţa, familii careau mai fost la Ostrov. În zonă aufost construite şi două pensiuniunde turiştii au ocazia să cu-noască bucătăria tradiţională dinDobrogea şi pot petrece aici zileşi nopţi de neuitat după excursiilepe care le fac prin împrejurimi lamânăstirile Dervent şi PeşteraSf.Andrei ori la mânăstirea demăicuţe de la Strunga, lângă Ol-tina. Şi pentru că am amintit deOstrov inserăm şi declaraţia di-

rectorului Custurea, care spunecă aici s-ar putea amenaja unmuzeu etnografic. Puteam facemai mult până acum, adaugă di-rectorul muzeului constănţean,dar ne-am oprit atunci când amaflat că un studiu de fezabilitatecostă câteva zeci de mii de euroşi, în plus, mai sunt alte câteva în-trebări privind decontarea.

„Noi vrem să facem ceva,spune Nicolae Dragomir, primarul

comunei Ostrov, avem voinţă dartrebuie să existe şi putinţă”.

La Pantelimon există un pro-iect, pentru amenajarea unuimuzeu unde e Cetatea Ulmetum.Turiştii ştiu multe lucruri despreVasile Pîrvan. El a fost aici în1911. Directorul Custurea spunecă la Cetatea Ulmetum nu s-a maisăpat de mai bine de 90 de ani.„S-ar putea amenaja o sală cu câ-teva planşe, tot aici ar mai fi ne-

voie de înălţarea zidurilor cu unmetru, dar lipsa banilor şi birocra-ţia nu fac altceva decât să batempasul pe loc. Avem speranţa că înacest an vom putea să ne obligesă împrejmuim CETATEA. Noigândim şi muncim, dar ce putemface când birocraţia e un zid maiputernic decât zidurile unei ce-tăţi?”

Primarul comunei, VasileNeicu, e convins că muzeul ar damai multă vizibilitate zonei şi pro-mite că, după finalizarea proiecte-lor aflate în derulare, amenajareamuzeului va fi o prioritate.

Birocraţia, înţelegem din de-claraţiile directorului Custure, lasăurme adânci şi de multe ori ză-dărniceşte implememtarea unorproiecte, îi îndepărtează pe turiştişi devine o piedică în calea lor.Oricât ar fi de frumoase proiec-tele, ele sunt sortite să rămână pehârtie câtă vreme birocraţia arecotloane care nu pot fi luminate,iar legislaţia, în ciuda anilor careau trecut, nu a diminuat numărulavizelor.

Luiza Tigmeanu

BIROCRAţIA E O PIEDICĂ ÎN CALEA PROIECTELOR

PARTENERIAT DE AfACERI ROMÂNO – TURC LA CONSTANţA

Camera de Comerţ, Industrie, Navi-gaţie şi Agricultură Constanţa, prin Cen-trul Enterprise Europe NetworkConstanţa, în colaborare cu TIM - Aso-ciaţia Exportatorilor din Istanbul Turcia şicu sprijinul Consulatului General al Re-publicii Turcia la Constanta şi al Asocia-ţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea,au organizat, in data de 1 aprilie 2015, laHotel Del Mar din Mamaia, evenimentul:

Parteneriat de afaceri româno-turcLucrările simpozionului au fost des-

chise de domnul Ion Danuţ Jugănaru,Preşedinte în exerciţiu-Director Generalal CCINA, iar delegaţia din Turcia a fostcondusa de dl. Başaran BAYRAK, Şefuldelegaţiei TIM şi Preşedintele SecţiuniiNavigaţie şi Yachturi din cadrul TIM. Laacest eveniment a participat, de aseme-nea, dna Sezen Leventoglu, Ataşatul Co-mercial al Consulatului General alRepublicii Turcia la Constanţa.

Delegaţia din Republica Turcia a fostformată din peste 20 de persoane, re-prezentând 12 firme, producători şi co-mercianţi cu următoarele domenii deactivitate:

- echipamente şi accesorii electrice,

produse electrice şi de automatizări (se-miconductori şi conductori, prize şi altedispozitive electrice, cabluri, aparate dejoasă tensiune, accesorii pentru iluminat,panouri electrice);

- sârme din oţel pentru sudură şi am-balare;

- valve, supape, robineţi şi armăturiindustriale;

- echipamente pentru reciclarea ma-selor plastice şi echipamente şi acceso-rii pentru industria auto;

- ţesături textile, prosoape şi halatede baie, feţe de masă şi cearceafuri, firesi fibre textile din bumbac;

- materiale de construcţii: ţigle pen-tru faţade şi podele;

- echipamente şi accesorii pentru in-dustria auto;

- prestatori de servicii în domeniultratării apelor reziduale, filtrare, protecţiaapelor şi a mediului;

- consultanţi în domeniul industrial şial eficienţei energetice;

- firme din domeniul agriculturii şi alechipamentelor pentru agricultură, silo-zuri;

- producători de sucuri naturale şisucuri de roşii, băuturi răcoritoare, ulei demăsline, fructe şi legume proaspete şiuscate. Domnul Ion Danuţ Jugănaru aprezentat invitaţilor din Turcia profiluleconomic a judeţului Constanta şi opor-tunităţile de afaceri şi investiţii.

La eveniment au participat aproxi-mativ 50 de firme româneşti. În partea adoua a evenimentului s-au derulat întâl-niri punctuale de afaceri între firmele ro-mâneşti şi reprezentanţii firmelor dinTurcia.

Andreea Pascu

75 DE ANI DE LA ÎNfIINţAREA BATALIONULUI DE INfANTERIE MARINĂ

Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, a par-ticipat, miercuri, la manifestările organizate cu ocazia împlinirii a 75 deani de activitate a BIM.

La data de 1 aprilie 1940, prin Înaltul Decret Regal nr. 635 a fostconstituit Batalionul de Infanterie Marină - prima unitate de acest fel dinArmata Română.

Mai târziu, la 1 mai 1941, Batalionul de Infanterie Marină se trans-formă în Regiment de Infanterie Marină, având comandamentul laBrăila, iar la 29 noiembrie 1971 este înfiinţat Batalionul 307 InfanterieMarină, în subordinea Comandamentului Marinei Militare. Prima gar-nizoană de dislocare a Batalionului 307 Infanterie Marină a fost în lo-calitatea, 2 MAI, judeţul Constanţa.

Cu un efectiv de 48 de ofiţeri, 55 subofiţeri şi 2250 gradaţi şi sol-daţi, BIM avea atât misiuni de observare, supraveghere, apărare la li-toral precum şi misiuni specifice acestui gen de armă-debarcarea sauapărarea porturilor, prin companiile de debarcare.

„Este un motiv de mândrie pentru noi, cei din Consiliul JudețeanTulcea, să avem în județ adevărați profesioniști ai acestei arme, oa-meni care au ridicat ștacheta la cel mai înalt nivel și care au demons-trat, de-a lungul anilor, că România are o armată puternică și extremde bine pregătită“, a transmis preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodo-rescu.

Iacob Ioniţă

tulCeA

GabrielCusturea

Pag 4 l evenimenteaprilie

2015

- Vă invit, domnule primar, să intrăm directîn subiect, aşa că vă întreb: ce va însemnaProiectul „Debarcader în oraşul Ovidiu” pen-tru comunitate?

- O şansă! Şansa ca pescarii de pe laculSutghiol să aibă o altă viaţă. Aici vor apăreadouă pontoane plutitoare pentru ancorare, seva amenaja terenul pentru accesul pietonal şiauto până la pontoane. Pescarii vor avea ladispoziţie un punct de servire a mesei. Pro-iectul are ca direcţie prioritară creşterea va-lorii adăugate la produsele pescăreştitradiţionale. Mai mult, el va consolida com-petitivitatea zonei de pescuit Dobrogea Nord.

- Vă rog, insistaţi asupra câtorva detalii.- Accesul către cele două pontoane pluti-

toare se va face pe strada Primăverii, se vorconstrui rampe de beton armat pentru acce-sul cu remorci tip peridoc. De asemenea, înzonă se va amenaja o scară de beton care îiva ajuta pe pescari, se va construi o rampăde beton care va înlesni lansarea la apă aambarcaţiunilor transportate cu remorci tipperidoc, se va consolida malul şi se va con-strui un zid de sprijin la malul apei. Pe pere-tele de consolidare a malului se vor amaracele două platforme plutitoare pentru anco-rare.

- Am notat. Mai departe...

- Se va crea un sistem logistic modernpentru prima debarcare şi descărcare a peş-telui; foarte important pentru asociaţiile depescari din localitate vor veni, zic eu, maimulţi tineri, iar condiţiile de acces şi de des-făşurare a activităţi de pescuit se vor îmbu-nătăţii, marea realizare a acestui proiect estecă se vor crea noi locuri de muncă; se vordezvolta, să nu uit, piaţa internă pentru peşte,iar investitori vor fi interesaţi să vină aici. Eusunt optimist şi cred că investiţiile private sevor înmulţi pentru că, veţi fi de acord cu mine,vor apărea noi avantaje. Se va revigora me-diul de afaceri local, va creşte consumul depeşte şi de produse piscicole. Vor creşte ve-niturile la bugetul local şi, cum spuneam, sevor crea locuri de muncă permanente, oşansă să diminuăm şomajul în oraşul Ovidiu.

Mă aştept să crească număruil pescarilorlocali. Avem şi alte gânduri, dar o să vorbescdespre ele la momentul potrivit.

- Acesta e momentul potrivit!- Vom promova produsele piscicole şi,

atenţie, avem la îndemână şansa de a dez-volta turismul. Vom căuta să diversificămaceste produse şi să venim şi cu alte investi-ţii în zonă. Acum avem o strategie şi vom în-curaja grupele de pescari, vom încurajaparteneriatele şi îi vom ajuta pescarii să cu-

noască tehnologii ecologice. Se va eliminabraconajul piscicol. Ne-am gândit, reţineţi, săîncurajăm asocierea şi să organizăm cursuripentru tinerii care vor fi atrasi de această me-serie. Ne gândim să iniţiem un proiect carene ajută să promovăm, în cadrul unui festri-val, produsele tradiţionale pescăreşti şi să in-vităm aici concurenţi din alte regiuni. Oraşulva avea o altă carte de vizită, iar pe ea vomscrie cu litere mari: sunteţi invitaţi la Festiva-lul Pescarilor din Ovidiu!

A consemnat Adrian Crăciun

„DEBARCADERUL E O ŞANSĂ PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ORAŞUL OVIDIU“lInterlocutor: George Scupra, primarul oraşului Ovidiu

lGeorge Scupra:oViDiu

A APĂRUT NR.12 AL REVISTEI DATINA

A apărut nr.12 al revistei DATINA, pu-blicaţie lunară editată de Centrul Cultu-ral Judeţean „Teodor T.Burada“ alConsiliului Judeţean Constanţa, revistăfondată în 1991. Publicaţia are 40 de pa-gini şi se distribuie gratuit.

Şi acest număr e unul de excepţie, cuun sumar insolit şi cu ilustraţii care stâr-nesc curiozitatea cititorilor, încă o dovadăcă seria nouă continuă o tradiţie şi pro-movează cu profesionalism o adevăratăcultură a istoriei. Din cuprinsul acestuinumăr, am reţinut pentru cititorii revisteicâteva titluri: ”OBICEIURI ŞI TRADIŢIIDE PRIMĂVARĂ ÎN DOBROGEA”,„MARTIE ÎN TRADIŢIA POPULARĂ”,„TĂTARII ŞI EVREII DIN ROMÂNIA,PROTAGONIŞTII UNUI EVENIMENTCULTURAL INEDIT – „DIN FOLCLO-RUL MUZICAL AL TĂTARILOR DINDOBROGEA”. Interesant ni s-au părut şiarticolele despre monografiile rurale do-brogene, dar şi informaţiile despre obi-ceiurile de la mijlocul secolului XX, însatul Nisipari. Nu ne rămâne decât să văinvităm să răsfoiţi revista DATINA şi săvă îndreptaţi toate gândurile bune cătrecolectivul de redacţie coordonat de pro-fesoara Doina Voivozeanu, directorul in-stituţiei care editează această publicaţie.

Andreea Pascu

Cultură

l Pag 5proiecteaprilie

2015

O informaţie de ultimă oră ne îndrep-tăţeşte să scriem că la Eforie e vremeaproiectelor. De curând, am inserat ves-tea că localnicii şi turiştii vor beneficia deun proiect, e vorba de FESTIVALULPESCARILOR, acum primim vestea căla Eforie a fost lansat un alt proiect: Crea-rea şi Dotarea Centrului Naţional de In-formare şi Promovare Turistică. Şiaceastă provocare vine în întâmpinareaturiştilor, semn că în sudul litoralului seîntâmplă ceva, şi acest ceva înseamnăpromovarea turismului într-o măsurăcare nu face altceva decât să demons-treze capacitatea primăriei de a scrieproiecte şi de a răspunde provocărilor.Primăria, în calitate de beneficiar, a în-cheiat, în urmă cu câteva zile, contractulde finanţare cu Ministerul Dezvoltării Re-gionale şi Administraţiei Publice, în cali-tate de Autoritate de Management pentruProgramul Operaţional Regional 2007-2013. Finanţarea nerambursabilă aco-peră 98 la sută din valoarea totalăeligibilă a proiectului, în timp ce contribu-ţia primăriei Eforie este de numai doi lasută. Staţiunea Eforie Sud va beneficiade un centru modern de informare şi pro-movare turistică, venind în întâmpinareaturiştilor cu noi servicii. Centrul amintit vaimplementa un plan de marketing şi vabeneficia de o bază de date complexă.„Prin intermediul acestui proiect vor fi ac-tualizate informaţiile cu privire la sta-ţiune”, precizează Ovidiu Brăiloiu,primarul oraşului.

Proiectul, subliniem acest lucru, vasprijini dezvoltarea durabilă a turismuluiîn Regiunea de Dezvoltare Sud-Est şi vapromova oferta turistică din zonă. Ovi-diu Brăiloiu, iniţiatorul acestui proiect,spune că atât Festivalul Pescarilor, cât şiproiectul de acum vor îmbogăţi cartea devizită a staţiunii Eforie, fapt dovedit şi depregătirile care se fac în aceste zile pen-tru noul sezon estival.

La Eforie Sud s-a construit un parc culocuri de joacă pentru copii, s-a pus înfuncţiune o nouă reţea de alimentare cuapă şi de canalizare, investiţii care vorcontribui, şi ele, la dezvoltarea turismuluişi îi vor atrage şi mai mult pe investitori.În ultimii ani, la Eforie s-au făcut investiţiicare au îmbunătăţit serviciile din turismşi, fapt lăudabil, au creat noi locuri demuncă.

Andreea Pascu

eforie

După cât am aşteptat să vină primăvara s-arcuveni să scriem cu bucurie despre lumina flori-lor din grădină, numai că la şcoala Grigore Moi-sil din Năvodari, respectând invitaţia gazdei,directoarea Elena Ligia Mangri, scriem despre lu-mina din sălile de clasă, cu alte cuvinte scriemdespre un proiect care merită să fie promovat şicunoscut şi de alte comunităţi. Scriem despre pa-nourile fotovoltaice care au fost instalate pe aco-perişul şcolii, un proiect unde au fost implicaţi atâtprofesionişti, cât şi voluntari. Şi unii şi alţii sprijiniţide autorităţile locale, de părinţi, de foştii elevi, darşi de alţi parteneri.Şi pentru că am amintit de vo-luntari să notăm şi o cifră: au fost implicaţi în pro-iect 75 de voluntari, dintre ei, 25 au sprijinit tottimpul implementarea acestui proiect. Pentru căla Şcoala gimnazială nr.2 „Grigore Moisil” din Nă-vodari cursurile şcolare se desfăşoară în douăschimburi se înţelege că e vorba de un consummare de energie electrică pentru iluminarea şco-lii. Nu mai amintim de energia care se consumăprin utilizarea calculatoarelor, nu mai amintim defuncţionarea laboratorului multimedia şi de Pro-gramele „A doua şansă” şi „Şcoala după şcoală”.Şcoala gimnazială Grigore Moisil are un numărde peste 1000 de elevi. Nu e cazul să insistămasupra consumului de energie electrică, şe ştiece cheltuieli se fac. În acest context se cuvine săsubliniem, încă o dată, avantajele şi beneficiileproiectului ce se bazează pe utilizarea resurselorregenerabile. Trebuie subliniat că prin aplicareaacestui proiect au mai intervenit câteva schim-bări. De atitudine, de mentalitate. Mai mult,

Şcoala gimnazială Grigore Moisil, precizează di-rectoarea şcolii, a iniţiat şi implementat prima unproiect privind utilizarea resurselor regenerabileîn oraşul Năvodari. Iată încă un argument carene îndreptăţeşte să scriem că şcoala amintităoferă şi altora un exemplu de bune practici. Prinimplementarea acestui proiect au scăzut cheltu-ielile privind energia electrică, s-au făcut econo-mii însemnate la bugetul şcolii.

Implementarea proiectului a îmbunătăţit pro-cestul instructiv-educativ. Şi aici trebuie să amin-tim că o parte din fondurile economisite au fostredirecţionate către premierea elevilor merituoşi,o altă parte a fost folosită pentru susţinerea ma-terială a unor elevi capabili, dar cu posibilităţi ma-teriale reduse. Parteneriatul cu CentrulCarpato-Danubian de Geoecologie şi cu primăriaoraşului Năvodari merită, şi el, salutat, mai cuseamă că primăria a desemnat un reprezentantcare a sprijinit tot timpul şcoala în demersurilesale pentru obţinerea unor avize. Şi după imple-mentarea proiectului, fapt lăudabil, primăria ora-şului Năvodari sprijină şcoala să extindăproiectul, următorul pas fiind acoperirea consu-mului de energie termică.

Parteneriatul cu primăria, vorba viceprimaru-lui Florin Chelaru, va ajuta şcoala să fie un pro-motor al descentralizării datorită produceriienergiei pe plan local. Şcoala gimnazială „Gri-gore Moisil” are de consolidat un prestigiu, acelade a-şi menţine titlul obţinut la nivel naţional deŞcoală Eco.

Adrian Crăciun

ŞI DIN ECHIPĂ fAC PARTE CADRELE DIDACTICE ŞI ELEVII, PĂRINţII ŞI PARTENERII PROIECTULUI

lMeritul este al echipei

năVoDAri

lCentru Naţional de Informare şi Promovare Turistică

ÎNCĂ UN PROIECT CAREPROMOVEAZĂ TURISMUL

Pag 6 l informaţii utileaprilie

2015

Abia s-a uscat varul de pe pe-reţii Centrului pentru Tineret„Ion Creangă” din comunaTuzla, un proiect realizat cusprijinul Asociaţiei de Dezvol-tare Intercomunitară Zona Me-tropolitană Constanţa, centrulfiind inaugurat, vă reamintim, în

urmă cu trei luni, şi iată că aicis-au deschis câteva cursuri decalificare pentru tinerii din co-mună. Şi tot de curând au fostdeschise trei cercuri, după cumne-a precizat coordonatorul ac-tivităţilor de la centrul amintit,tânărul profesor CiprianBroască. Despre aceste iniţia-tive şi despre proiectele de laCentrul pentru Tineret dinTuzla, vom publica un articol înnumărul viitor. Până atunci văprezentăm două imagini grăi-toare, încă o dovadă că laTuzla, vorba primarului Con-

stantin Florin Micu, se întâmplăceva. Ultimul eveniment cultu-ral găzduit de acest aşezământde cultură şi educaţie a fost oseară de poezie dedicată poe-tului Nichita Stănescu. Cuacest prilej, tinerii din Tuzla aufost spectatorii unui spectacolde muzică şi poezie care i-aavut ca protagonişti pe poeţiiAmelia Stănescu şi LaurianStănchescu şi pe tinerii DorianPîrvu şi Eduartd George Bur-lacu, amândoi îndrăgostiţi demuzică şi de pian.

Luiza Țigmeanu

SPECTACOL DE MUZICĂ ŞI POEZIE

Se apropie sezonul estival şi încomunicatele de presă ale Asocia-ţiei pentru Promovarea şi Dezvolta-rea Turismului LITORALDELTA-DUNARII întâlnim noutăţi deultimă oră privind evenimentele şispectacolele unde turiştii vor aveaprivilegiul să fie primii beneficiari.Câteva dintre evenimente au fostpromovate la târgurile de turism,acolo unde agenţiile de turism şiasociaţiile de promovare a turismu-lui au participat într-un număr maimare decât în alţi ani, încă o dovadăcă oferta verii va fi una generoasă şicu preţuri pentru toate buzunarele.Câteva dintre veştile bune ne-amgrăbit să le găzduim în paginileacestei publicaţii, cu precizarea că

unele evenimente se află la primaediţie, aşa cum se întâmplă la EFO-RIE, staţiune care va găzdui în iunieşi septembrie un festival rezervatpescarilor, un proiect despre al căruiimpact, îndrăznim să anticipăm, seva vorbi multă vreme. Oraşul Eforie

va găzdui concursuri şi spectacole,expoziţii şi seminarii ce fac partedintr-o campanie de promovare lanivel naţional a bucătăriei tradiţio-nale. Tot la Eforie se va înfiinţa unCentru naţional de promovare turis-tică. În urmă cu câteva zile, Asocia-ţia de Promovare şi Dezvoltare aTurismului Delta-Dunării – Litoral aparticipat la Târgurile de Turism dela Chişinău şi Tel Aviv, unde Mamaiaşi litoralul românesc au prezentat oofertă primită cu real interes, adu-când în atenţia turiştilor un potenţialcare merită să fie descoperit şi cu-noscut, show-ul şi ofertele agenţilorde turism fiind şi de astă dată apre-ciate pentru atractivitatea lor. Turiştiiau aflat că pot beneficia de vacanţecu reduceri de până la 50 la sută.Se apreciază că numărul turiştilorcare vor veni cu nave de croazieră

va creşte; şi ei vor avea ce să vizi-teze, atât în Delta Dunării, cât şi înzona municipiului Constanţa, de laPeninsulă, o zonă care a fost reabi-litată şi până la turul mânăstirilor dinDobrogea. Şi turiştii români pot be-neficia de sejururi pe nave de croa-zieră. Preţurile sunt pentru ovacanţă de vis: pentru patru nopţi,ca să apelăm la ofertă, preţul de ple-care e de 400-500 de euro, poateajunge până 700-800 euro. Spre de-osebire de alţi ani se înregistreazăo creştere a locurilor vândute pe li-toralul românesc, iar creştereaajunge şi până la 25 la sută.

Cu toate că primarul Radu Ma-zăre a anunţat că intenţionează sănu mai fie animatorul CARNAVALU-LUI organizat în Mamaia, evenimentcare a adus faimă staţiunii, asocia-ţiile de turism sunt hotărâte să con-tinue proiectele primăriei, asta şipentru că tradiţia să meargă mai de-parte, mai cu seamă că primăria i-adat o strălucire plină de farmec şiculoare.

Păstrând bunul obicei de a vă in-forma şi de a vă pune la dispoziţieveşti de ultimă oră privind eveni-mentele organizate pe litoralul ro-mânesc, vă asigurăm că în paginileacestei publicaţii veţi găsi, în cu-rând, un calendar cu spectacole şi oagendă cu artiştii care vor urca pescenele de pe litoral în varaaceasta.

Adrian Crăciun

ULTIMELE PREgATIRI PENTRU PRIMELE EVENIMENTElSe apropie deschiderea sezonului estival

Nichita Stănescu

TUZLA

- Vă invit, domnule Iordache, să discutăm des-pre „CUPA PRIMĂVERII”, concurs rezervatelevilor, dar şi despre calendarul competiţiilororganizate de Asociaţia Judeţeană de Şah. LaCUPA PRIMĂVERII am văzut un mare numărde concurenţi, mai bine de 100 de elevi, aşase întâmplă şi la celelalte competiţii?- Sunt câteva concursuri de tradiţie, unele seorganizează de douăzeci de ani. „Trofeul Te-chirghiol la şah” este un concurs organizatClubul Victoria Techirghiol, e un concurs cu ofrumoasă tradiţie. La fel putem vorbi despreconcursul naţional organizat de Palatul Copii-lor din Constanţa. Clubul sportiv CLEOPATRAeste iniţiatorul unor competiţii care meritănumai cuvinte de laudă. După cum aţi văzut,şi de astă dată Clubul Cleopatra a fost gene-ros şi ne-a pus la dispoziţie o sală adecvatăpentru CUPA PRIMĂVERII la şah. Sunt câ-teva cluburi care sprijină şahul şi acordă o

atenţie deosebită juniorilor. E vorba de PalatulCopiilor, de NOUA GENERAŢIE din Manga-lia, trebuie să amintim şi cluburile AxiopolisSport din Cernavodă şi Victoria Techirghiol.Fiecare club are instructori pasionaţi care ştiusă predea şahul ca pe o ştafetă. Pentru că amamintit de pasiune se cuvine să amintesc şicâţiva instructori: Andrei Furcă, GheorgheŢintă, Mircea Pavlov, Cicerone Spulber, IulianMihailov, Anca Petcu.- Putem vorbi de un calendar cu concursuriledin acest an?- Putem, dar riscăm să revenim cu precizări,asta şi pentru că nu avem întotdeauna săliadecvate pentru concursuri. Sunt, din păcate,şi unele obstacole. Se găsesc tot mai rarsponsori care să sprijine şahul. Putem numărape degetele unei mâini sponsorii. Aici, la Clu-bul Cleopatra, am găsit întotdeauna multă în-ţelegere şi sprijin. Patronul clubului are un

suflet mare. Ajută şahul, ajută şi echipa derugby. Mai nou, am găsit înţelegere la Mari-timo şi la Cora, acolo vom organiza concur-suri de şah la începutul lunii mai. Mă bucur căla concursuri vin peste 100 de copii. Merită sălăudăm şi primăria Cumpăna, primarul Ma-riana Gâju a organizat, anul trecut, campio-natul naţional şcolar la şah, iar la CUPAPRIMĂVERII Cumpăna a trimis destui concu-renţi. Şi Direcţia Judeţeană pentru Tineret şiSport ne-a ajutat. Am găsit multă bunăvoinţăacolo. Cândva ne-a sprijinit şi Prefectura Con-stanţa, dar asta s-a întâmplat în urmă cu cevatimp. Acum, cum vă spuneam, CUPA PRIMĂ-VERII la şah a fost organizată de Clubul spor-tiv Cleopatra, în colaborare cu Asociaţiajudeţeană de şah. După acest concurs, tot laClubul sportiv Cleopatra am organizat Cam-pionatul naţional pe echipe „Elisabeta Poli-hroniade”. Şahul are nevoie de o campanie depromovare în şcoli.- Ştiu că există o asemenea iniţiativă. Nu văajută că în şcoli se va preda şahul? - Aici e decizia şcolii. În judeţul Constanţaexistă interes, Inspectoratul Şcolar JudeţeanConstanţa ne sprijină. Ştiu că în judeţ sunt câ-teva şcoli pilot: opt în mediul rural şi şapte înmediul urban. Anul acesta s-a făcut dotareacu materiale pentru şah; s-a făcut şi pregătireacadrelor care vor preda şahul. Inspectoratulşcolar şi Casa Corpului Didactic au organizatun curs de perfecţionare în şcoli cu profesoriide educaţie fizică. Eu am ţinut acest curs şiam fost plăcut surprins să descopăr că existăun mare interes. Când mă gândesc la intere-sul arătat de cei 15 profesori încep să fiu op-timist. Cred că în doi-trei ani vom avea chiarsurprize frumoase, rămâne să găsim şi spon-sori care să înţeleagă ce înseamnă şahul pen-tru copii. Este nevoie, cum ziceam, de ocompanie de promovare a şahului.- Publicaţia „CRONICA METROPOLITANĂ”vă stă la dispoziţie!

Iulian Talianu

l Pag 7concursuriaprilie

2015

- Ministerul Tineretului şi Sportuluia organizat, prin Direcţia Jude-ţeană pentru Sport şi Tineret, unconcurs de proiecte, pornind de lao Strategie Naţională în domeniulpoliticii pentru tineret. Care suntobiectivele vizate?- Trebuie să precizez că e vorbade o strategie până în 2020. Di-recţiile de acţiune pe care le vizămurmăresc stimularea preocupării ti-nerilor pentru cultură şi creaţie,precum şi sprijinirea şi stimulareaperformanţei tinerilor în diversedomenii; vom desfăşura acţiuni

pentru prevenirea consumului dedroguri, alcool şi tutun în rândul ti-nerilor. Educaţia pentru sănătateva fi o prioritate şi de aceea nevom implica în susţinerea proiec-telor de prevenire a bolilor cutransmitere sexuală. O atenţie de-osebită vom acorda activităţilorunde se vor implica tinerii cu diza-bilităţi. Pentru ei se vor organizaactivităţi atractive. Sunt câtevaproiecte care au drept ţintă tineriidin mediul rural, împreună cu eivom organiza concursuri şi festi-valuri, cu menţiunea că în Zona

Metropolitană Constanţa vomavea la dispoziţie spaţii generoasela Centrele pentru Tineret care aufost construite în ultimii ani. Evorba de localităţile Tuzla şi Lu-mina, Corbu şi Valu lui Traian. Înaceastă primăvară vor fi predate lacheie şi Centrele pentru Tineretdin comunele Agigea şi M.Kogăl-niceanu, aşa că vom avea locaţiidotate pentru a găzdui seminarii şicolocvii, conferinţe şi spectacole.- Potrivit strategiei de care aţiamintit care va fi calendarul eveni-mentelor?

- Ne-am propus să stimulăm acti-vităţile tinerilor care se gândesc săînceapă o afacere. Vom urmări,cum spuneam, stimularea creativi-tăţii în domeniul economic şi so-cial. Proiectele care vor obţinefinanţare în urma unui concurs vorfi implementate în perioada iunie-noiembrie 2015.

Luiza Ţigmeanu

PROIECTELE PENTRU TINERIlDirecţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret sprijină

lInterlocutor: Marian Ţuţuianu, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa

Marian Ţuţuianu

CLAUDIU IORDACHE: „EstE nEvOIE DE O CAmpAnIE DE pROmOvARE A şAHULUI în şCOLI“linterlocutor Claudiu Iordache, preşedintele Asociaţiei Judeţene de Şah Constanţa

l„Cupa Primăverii“ la şah

Pag 8 l culturã aprilie

2015

RedacţiaRedactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Andreea PascuLuiza Þigmeanu, Andreea Arsenie, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

UN AUTOgRAf DE LAgEO BOgZA

Între scriitorul Geo Bogza şi profesorulconstănţean Ilie Cileagă a existat de-a lun-gul anilor o prietenie de pe urma căreia aurămas dovezi emoţionante şi tulburătoare,sunt gânduri a căror lumină a căpătat şi maimultă strălucire azi, sunt semnele unei prie-tenii cum rar se întâlneşte în ziua de azi! Pu-blicăm în acest colţ de pagină câteva rândurisemnate de Geo Bogza şi adresate profe-sorului Ilie Cileagă, un cadru didactic desprea cărui dăruire foştii săi elevi îşi amintesc cubucurie. Îi mulţumim şi pe această cale dis-tinsului dascăl pentru că ne-a încredinţatacest autograf, o amintire dragă inimii sale.

La ora când citiţi aceste rânduri se aflăîn mâinile cititorilor un nou număr al re-vistei „TOMISUL CULTURAL”, un numărdin sumarul căruia vă semnalăm câtevatitluri şi autorii unor cărţi premiate de Uni-unea Scriitorilor din România, precum şicorespondenţa expediată către redacţiarevistei de câţiva colaboratori, dintre careamintim pe Virgil Coman, un cărturarapropiat de evenimentele şi proiecteleculturale din Dobrogea, şi pe George Sto-ian, un jurnalist a cărei vigilenţă se cuvinesă o subliniem.

Tot în acest număr, TOMISUL CUL-TURAL găzduieşte, în exclusivitate, untext semnat de Stelian Pleşoiu, unul din-tre puţinii români care a avut privilegiul dea respira acelaşi aer cu Mircea Eliade, pecare l-a cunoscut în 1984, la Chicago.

Cristian Teodorescu, un prozator în-tâlnit pe rafturile librăriilor şi bibliotecilor, şiNicolae Stan, premiat în ultimii ani de câ-teva ori de Uniunea Scriitorilor din Ro-mânia, publică fragmente din cărţileaflate în curs de apariţie. Maria Magiru,directorul Muzeului de Artă Populară dinConstanţa semnează un text despre unproiect cultural, e vorba de TRADIŢIAARHITECTURALĂ DIN DOBROGEA. Înpaginile TOMISULUI CULTURAL nr.3, unnumăr de colecţie, veţi întâlni semnătu-

rile poeţilor Nicolae Prelipceanu, MarianDrăghici şi Iulian Talianu. Criticul literarAlex.Stefănescu salută cu bucurie apari-ţia revistei, intuind că ea este o provo-care, atât pentru editor: UNIVERSITATEAMARITIMĂ CONSTANŢA, cât şi pentrucititorii săi. Lectură plăcută!

ORIZIONTAL:1) Participant lao acţiune de masă. 2) Ceva desperiat. Cotat la mijloc! 3)Rămas la urmă! Forestier ca-nadian(pl.) 4) Scule curente.5)Alaiul reginei. Prăpastie. 6) Ascoate capul. Cântec de lea-găn.Idem la final! 7) Compara-ţie.Tonaj nelimitat! 8)Manifestăo plăcere deosebită. Sferă deatracţie pentru bărbaţi. 9) Băr-bat care păcătuieşte a douaoară. 10)Iese în evidenţă laspectacol. Alai final!

VERTICAL: 1)Din spusele al-tora. 2)Mai mare peste co-mună. Controlor de trafic.3)Care ne aparţin. Face partedin joc. 4)Sus pe cal.Rodeo lasfârşit!Băgat în ciorbă. 5)Ele-ment radioactiv. Cântec deslavă. 6)Deplasare perso-nală.Plin de căldură. 7)Exercităo presiune puternică. Cap de

vampir! 8)Haină rea.Deţin su-premaţia. 9)Cârpe de şters.Astfel. 10)Negri la cer. Susţină-tori de familie.

Nicolae AntimPRETEXTEtimp liber

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

NUMĂRUL TREI AL REVISTEI TOMISUL CULTURALinSolit

Geo Bogza

Ilie Cileagă

Se află în mâinile cititorilor