manastirea floresti

download manastirea floresti

If you can't read please download the document

  • date post

    05-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    236
  • download

    9

Embed Size (px)

description

manastirea floresti din vaslui

Transcript of manastirea floresti

  • MANASTIREA FLORESTI

    DIN

    PLASA SIMILA, JUDETUL TUTOVA

    STUDIU ISTORIC CU HARTI ILUSTRATIUNI

    URMAT DE DOCUMENTE, INSCRIPTil BSI INSEMNARI

    DE

    PREOTUL LOAN ANTONOVICIEconom-Stavrofor. Licentiat fn Teologie. Profesor de Rellgiutie.

    Membru in Consistorful Superior Bisericesc.Presedinte Consistoriului Duhovnieesc al Eparliiei Hos' lor.

    Membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice pentrujudetui Tutova.

    BUCUREST1Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonimA

    1 9 1 6

    Prelim! II lei

    1r .(

    I

    I

    1

    Iitwww.dacoromanica.ro

  • MANASTIREA FLORESTI

    DIN

    PLASA SIMILA, JUDETUL TUTOVA

    STUDIU ISTORIC CU HARTI SI ILUSTRAJIUNI

    URMAT DE DOCUMENTE, INSCRIPJII I INSEMNARI

    DE

    PREOTUL IOAN ANTONOVICIEconom-Stavrofor. Lieentiat In Teologie. Profesor de Religiune.

    Membru In Consistoriul Superior Bisericesc.Presedinte Consistoriului Duhovnieesc al Eparhiet Husi lor.

    Membru corespondent al Cornistunii Monumentelor Istorice pentrujudetul Tutova.

    BUCURESTIAtellerele grafice SOCEC & Co., Societate anonimit

    1 9 1 6

    www.dacoromanica.ro

  • SPREE' TlitiTA

    Lucrarea aceasta, duptcurn se vede depe coperta, s'a in primat la IESucure*ti in a-nul 1916. _

    Dupa intele5erea avuta cu Tipo5rafia Socec,brosatul urma sa se fact la Bar lad; ins t,inainte de ocuparea Capita lei de inamic, 23Isloemvrie, acel an,n'arn apucat a print i laBarlad decat numai o parte din coalele irnpri-mate; restul a trebuit sa-1 primesc abia a-cum in 1919,-0 Inca pe &and ma qt sesc inHui ca Locotenent de Episcop.

    Brosatul s'a facut deci aid, la Tipografiafid Le5atoria de carp a d-lui Jorict, unde s'aimprimat si aceasta notitt.

    f Arhiereul Iacov Antonovici Barradeanul

    H4. 5 Maiu sL n 1919.

    www.dacoromanica.ro

  • PREFATA

    Pentru alcatuirea acestei lucretri m'amslujit de urmatoarele izvoare originale : In-scriptiil e de pe Tetroevanghelul $i de pe petrelebisericii din Flore$ti ; insemna rile de prinunele carfi $i sinodicul deacolo ; documentelemo$iilor respective, pastrate la Arhivele ge-nerale .Si la - Academia Ron2/anet, din Bu-curesti ; cele cateva documente publicate ded-1 T. T. Burada in Revista pentru Istorie,Arheologie $i Filologie a lui Gr. Toctlescu$i apoi $i In/tr'o bro$ura, aparte ,.O cala toriein Orient' ; cum $i alte documente gasite lapersoane particulare. Toate find citate maideparte la locurile cayenne.

    Constat cu acest prilej ca Nilu,ultimul egu-men al m,ei nastirii Flore$ti,la plecarea sa dinPara, a luat cu sine o mare parte din docu-mente $i mai ales Adele de dona(ii, lipsin-du-ne astfel de an pretios material int ormatorasupra piosilor cre$tin,i, cari afierositaverile la aceasta sfcintet institutiune. De ase-m,inea desfinfarea pomelnicului vechiu inanal 1856, in care vor fi lost trecute multename de ctitori $i bineracettori, $i inlocuireacu tan allul, seirac in astfel de name, dar incare numitul eguinen nu $i ,a uitat a-$i trece

    $i-au,

    www.dacoromanica.ro

  • pe membrii familiei sale, ne-a peigubit Incade o necesaret 4narturie istorica.

    In fruntea acestei lucr ri, ca de regula,am pus studiul ci apoi documentele, in,scrip-fiile ci, lnsemnetrile, spre a se puled controletoricand cele afirmate ; ear printre coalele stu-diului am acezat 2 planuri ci, 16 videri dinlet'untru ci de dinafara ale metna stirii.

    Sfar.ind, adue, Area respectuasele melemultetmiri : I. P. S. S. D. D. Konon, Mitro-politul Primal, P. S. S. D. D. Nicodem Epis-copul Hu.ului, d-lui I. G. Duca, MinistrulCultelor si Instrue(iunii, d-lui P. Geirbovi-ceanu, Administratorul Casei Bisericei cid-lui Gr. D. Vasiliu, Prefectul jud. Tutova,cum ci tuturor acelora can m'au sprijinit laimprimarea acestei

    Preotul I. Antonovici.Barlad, 1 Noemvrie 1916.

    lucrari.

    www.dacoromanica.ro

  • MANASTIREA FLORESTIIDIN

    PLASA SIMILA, JUD. TUTOVA

    CAPITULUL I.

    Situatiunea manAstirii Floreti.

    In spre miazanoapte dela orasul Bar lad, de-partare de 381/2 chilometri, se afla comuna Flo-restii, unde, la capul dealului Poenestilor, ce pleacadin al Racovei, si la intalnirea valcelelor LuncaSi Hurnaria, se afla asezata manastirea Floresti-lor. Aceastd manastire este imprejmuita cu zid,avand forma unui dreptunghiu (110 m. lungi-mea Si 92 latimea), si ocupand o suprafata de10,120 m. p.1).

    1) Pentru cunoa$terea cat mai bine a situatiunii manastiriiFloresti, am alaturat, dupa prima coals a textului, urmatoarele:I) Copie de pe Planul economic al pcidurei mosiei mancistiriiFiore 01, masurat radicat la anul 1848, de inginerul statului I.Fucs, din Vasluiu, unde, in exemplarul original, biserica, zidulincunjurator, cbiliile calugarilor, din partea de miazanoapte, $icasele cu dependentile lor, in partea de apus, $i alte casute dezid, sunt toate al-Mate cu culoare ro$ie; 2) Harta (planul)

    Florefti cu grcidinile dimprejur, care este o copie ex-78970 1

    5i

    www.dacoromanica.ro

  • II

    Dealul Racovei, intinzandu-se dela rasaritspre apus, desparte comuna -i decijudetul Tutova de al Vasluiului.

    Din comuna i anume din fundulvalcelei Lunca izvor4te paraul Simi la (Smila),care, mai din jos de manastire, primind in dreaptape parauaul Humaria, 4i continua drumul spresud prin comunele Buda, Ghicanii, Bacanii i,la localitatea numita Gura-Similii, se varsa inBar lad.

    Comuna Floretii, pana in anul 1839, faceaparte din judetul Tutova ; de atunci i pana la1880, din judetul Vasluiu ; iar dela aceasta data,incoaci, iar4i din al Tutovei.

    Manastirea, ca i judetul Tutova, pana inanul 1852, a facut parte din eparhia sfintei Epis-copii a Romanului i, de atunci incoaci, din a

    trash, insa marita, de pe Planul economic, amintit; 3) Vedereamanastirii Floresti, din partea de miazazi.

    Iar pentru a-si face cineva o idee de vederea pe dinafaraa manastirii, a clopotnitii, a spitalului dela Floresti si a manastiriiEsfigmenul dela Athos, cum si a principalelor obiecte sfintite,din lAuntru bisericii si altar, am alaturat, dupA coala a doua$i a treia a textului clef*, urmatoarele : 1) Chipul ultimuluiegumen al manastirii Floresti, Nil Mitropolit al Pentapolei, care ainceput cladirea bisericii, a clopotnitii si a facut casele egumenestidela Floresti; 2) Manastirea Floresti,vazutA din partea despre nord ;3) Vederea din fat a bisericii; 4) Clopotnita, vazuta deaproape,din partea de miazazi; 5) Partea de jos a clopotnitii, vazutA din-spre miazanoapte; 6) Vedere scoasa cu prilejul sapaturilor facutepe locul indicat de traditie ca a fost acolo o biserica; 7) ManastireaEsfigmenul din Muntele Athos; 8) Biserica catedralA a manastiriiEsfigmenul; 9) Icoana Maicei Domnului; 10) Tetravanghelul ma-nuscris; 11) Tetravanghelul, placele pe dinafarA; 12) Doua info-rituri din Tetravanghelul manuscris; 13) Vederea mai multorobiecte sfintite; 14) Catapeteazma bisericii din Floresti; 15) Per-deaua (dvera) pentru Usile ImpArAtesti.

    H u

    Florestii

    Florestii

    www.dacoromanica.ro

  • III

    CAPITULUL II.

    Infiintarea i continuitatea manfistirii Fioreti.

    a) Dupa tradifie.

    Manastirea Florestii, ca $i orice institutiuneveche, isi are traditiile ei. Inca din anul 1892,hotarandu-ma sa studiez trecutul acestei manas-tiri, am inceput sa intreb $i sa oblicesc cate cevadin cele ce $tiu batranii de pe acolo.

    Chiar in acel an, dela Mihai Antohi, dinFloresti, om de 96 ani, $i dela Petrache Vidi-naru, dascal la biserica din Buda, de 70 ani,am auzit urmatoarea traditie : Manastirea s'anumit Flore$ti dela o calugarita, Floarea, care afacut o biserica de lemn pe un loc ce vine intreCaprarie si cotuna Morile ; i ca mai tarziu, fa-candu-se o alta biserica de zid, mai departe, spremeazanoapte, s'a mutat acolo $i manastirea ; bi-serica care a fost daramata apoi de egumenuNilu, spre a face in locul acelia pe cea de acum"1).Iar batranul Ilie Ciocan, din Similisoara, om de69 ani, in 1893, mi-a spus acestea : Manastirea

    satul Florestii, in vechime, au fost la coadaiazului. de peatra (langa cotuna Morile, iaz astazidesfiintat), unde oamenii zic la lantelna

    pentruca aceasta ii facuta, in timpul luiNilu, de vatavu IOn. Acea manastire a fost demaice $i a avut biserica pe costisa ce este maidin gios de fantana numita. Acolo se afla astazi2 stejari. Tot acolo este podul tnaicei2)".

    Ambele aceste traditii, dupacum vedem, auun fond comun $i in ele trebue sa se coprinda

    ') Din condica mea, Notife istorice asupra Bisericilor dinjud. Tutova, vol. I, lit. AF, sub rubrica Parohia Ploresti.

    2) Ibidem.

    $i

    www.dacoromanica.ro

  • IV

    un simbure de adevar. Condus de indicatiunilelor, eu, in anul trecut, 24 Martie 1915, am pusde s'a facut sapaturi la fata locului, spre a dade urmele traditionalii biserici, dar n'am ajunsla nici un rezultat.

    $i daca pe locul acesta nu s'a dat de urmelevorbitei bisericuti, ea trebue sa fi fost Insa- undevaprin imprejurimi, dar, in lipsa de niste indica-tiuni precize, n'am mai continuat cu cercetarile.

    In tot cazul, acea bisericuta, facuta de o femee,Floarea sau Florentina, calugarita sau mireanca,nu-si va fi luat si avut fiinta decat in intervalulde timp mai lung sau mai scurt, ce a precedatmanastirii cei noao zidita" in anul c. 1590, deboeriul Craste Ghenovici, pe locul unde ea este siastazi, cu 4 chilometri aproximativ, mai spre nord,de unde a existat vechiul sat Florestii, si desprecare ma' nastire voiu vorbi mai jos.

    Bisericuta amintita trebue sa mai fi trait Incamulti ani dupa infiintarea manastirii lui Gheno-vici,desfiintarea fiindu-i pticinuita numai de vremesau de vreo intamplare oarecare, si care a atrasdupa ea, mai curand sau mai tarziu, si stramu-tarea deacolo a satului Floresti in jurul numiteimanastiri. Ba, acea bisericuta, pare a fi avut cahram pe